LUCRAREA NR.

DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE

1. Scopul lucrării

În lucrare se determină caracteristicile curent tensiune pentru următoarele tipuri de

dispozitive optoelectronice:
- dioda electroluminescentă cu GaAsP, de tip ROL-02;
- două tipuri de fotodetectoare cu Si, de tip ROL-021 şi ROL-031.

2. Breviar teoretic

Funcţionarea dispozitivelor optoelectronice cu semiconductoare se bazează pe următoarele

fenomene fizice:
- conversia energiei electrice în energie electromagnetică, ca urmare a recombinării radiative
a purtătorilor mobili de sarcină, fenomen întâlnit la diodele electroluminescente (LED-uri);
- conversia energiei electromagnetice în energie electrică, ca urmare a proceselor specifice
de interacţiune dintre radiaţie şi materie, fenomen întâlnit la fotodetectoare (fotoelemente,
fotodiode, fototranzistoare ş.a.).

Dioda electroluminescentă (fig.1.a) reprezintă o joncţiune semiconductoare pn, care,

polarizată din exterior în conducţie directă (fig.1.b), emite lumină ca urmare a două procese fizice,
generarea de purtători de sarcină, urmată de recombinarea radiativă a acestora, direct sau prin
intermediul impurităţilor de dopare (proces înlesnit chiar de particularităţile tehnologice ale
joncţiunii pn utilizate). Pentru a se obţine o radiaţie în spectrul vizibil se aleg materiale
semiconductoare cu bandă interzisă suficient de mare. LED-ul ce se studiază este realizat pe bază de
GaAsP, având lăţimea benzii interzise EG=1,81 eV; lumina emisă de acest LED are lungimea de
undă cuprinsă în domeniul 650-690 nm.

Figura 1

Fotodetectoarele care se vor studia în lucrarea de faţă, sunt bazate tot pe joncţiuni
semiconductoare. De exemplu, se vor utiliza fotodetectoare de tip ROL-021, în regim de
fotoelement (FE), respectiv în regim de fotodiodă (FD), precum şi ROL-031 în regim de
fototranzistor (FT).
Pentru funcţionarea în regim de fotoelement (FE – figura 2.a.), fotodetectorul ROL-021 nu
trebuie să fie polarizat în c.c. Dacă la bornele fotoelementului se conectează o rezistenţă de sarcină

1
RL, când acesta este excitat din exterior cu un flux luminos ΦV [lm], ce corespunde unei iluminări
EV [lx], se obţine un curent iD < 0 şi respectiv, o tensiune la borne:

vD = - Rl iD > 0 , (1)

aşa cum se arată în figura 2.b. La diferite nivele de iluminare, EV, se obţine o familie de
caracteristici în cadranul IV (fig.2.b) iD = f(vD).

Figura.2

Pentru a opera în regim de fotodiodă (FD – fig.3.a) fotodetectorul ROL-021 trebuie să fie
polarizat invers, de la o sursă exterioară de tensiune continuă EFD. În absenţa oricărei excitaţii
electromagnetice, prin joncţiunea pn (polarizată invers) a fotodetectorului respectiv trece curentul

  qv  
iD = I0 exp D  − 1 ≈ -I0 (2)
  kT  

În prezenţa unei excitaţii electromagnetice, curentul iD devine:

iD = -I0 - iΦ , (3)

unde mărimea iΦ este cunoscută sub denumirea de fotocurent. La diferite nivele de iluminare, EV, se
obţine o familie de caracteristici în cadranul III (fig.3.b)

iD = f(vD) unde iD ≤ 0 şi vD ≤ 0.

Figura 3

2
 Fotodetectorul ROL-031, având o structură de tranzistor bipolar comandată optic (fig.4.a),
operează în regim de fototranzistor. Curentul de colector al acestui fotodetector

Figura 4

este comandat de către fluxul luminos ce cade pe regiunea activă a bazei şi care corespunde unei
iluminări EV (fig.4.b). deoarece fotodetectorul ROL-031 este comandat pe cale optică la intrare
electrodul corespunzător bazei îşi pierde rolul pe care îl are la tranzistorul obişnuit şi poate să fie
lăsat în gol. Totuşi, în unele aplicaţii, existenţa terminalului pentru bază permite polarizarea
convenabilă a bazei fototranzistorului în c.c., precum şi stabilizarea termică a punctului static de
funcţionare.

3. Instrumentaţia necesară
În figura 5 se prezintă configuraţia machetei de laborator care conţine următoarele elemente
de bază:
- sursele de lumină (SBEC şi SLED), ce se alimentează prin două fire de la aceeaşi sursă de
tensiune reglabilă ESL (0-20 V), care sunt protejate la supratensiune şi chiar la supracurent cu
ajutorul unor componente suplimentare (DSL, PL1, PL2, R, R1 şi R2);
- fotodetectoarele ROL-021 şi ROL-031, ce se ghidează către sursele de lumină SBEC şi
SLED, cu ajutorul pinilor P1, P2, P3 şi P4, şi care se vor conecta în serie cu una sau alta dintre
rezistenţele de sarcină RL1, RL2, …., RLS, respectiv cu sursa de tensiune reglabilă EFD (0-20 V),
necesară pentru polarizarea celor două fotodetectoare; pentru accesul la această sursă de tensiune,
EFD, se utilizează cele două fire din stânga machetei.

Observaţie: Pe machetă se utilizează şi un bec cu filament, ca sursă de lumină, SBEC, deoarece

fotodetectoarele ROL-021 şi ROL-031 prezintă sensibilitatea maximă în gama de 800-900 nm
pentru lungimea de undă, adică în infraroşu apropiat. În acest domeniu de lucru, becurile cu
filament se pot utiliza mei eficient ca surse de lumină decât LED-ul ROL-03, deoarece maximul
caracteristicii sale spectrale se află doar la circa 670 nm.
Aparate necesare:
- sursă dublă de tensiune continuă, reglabilă (0-20 V);
- multimetru digital.

3
 Figura 5

4. Determinări experimentale
4.1 Caracteristica LED-ului de tip ROL-02

1) Se realizează circuitul din figura 6.

Figura 6

2) Se va măsura potenţialul VA, corespunzător fiecărei valori a potenţialului VC specificat în tabelul

1; acest potenţial se ajustează în mod controlat, la valorile cerute, direct de la sursa de tensiune
continuă ESL. Valorile obţinute pentru potenţialul VA se vor trece în tabelul 1.

4
Tabelul 1
VC (V) 0,018 0,036 0,09 0,18 0,36 0,9 1,8
VA (V)
VD (V)=VA-VC
iD (mA)=VD/R

4.2 Caracteristicile fotodetectorului ROL-021 în regim de fotoelement

3) Se realizează circuitul din figura 7 şi se fixează tensiunea de alimentare a surselor de lumină

(SBEC şi SLED) la ESL = 15 V, pentru a obţine nivelul de iluminare EV = EV1.

Figura 7

4) Fotodetectorul ROL-021 se va ghida spre sursa de lumină SBEC, utilizându-se perechea de pini
P3-P4. Pe circuitul astfel realizat se măsoară tensiunea VD, la bornele fotodetectorului, pentru
fiecărei valoare a rezistenţei de sarcină, RL, specificate în tabelul 2; acest tabel se completează cu
valorile obţinute pentru tensiunea VD.

5) Se reiau măsurătorile de la punctul 4, pentru ESL = 20 V, la care se obţine nivelul de iluminare EV

= EV2; valorile obţinute, pentru tensiunea VD, se trec tot în tabelul 2.

6) Se reiau măsurătorile, ghidându-se fotodetectorul ROL-021 spre sursa de lumină SLED; se va

folosi perechea de pini P1-P2 şi se va completa un tabel identic cu tabelul 2.

Tabelul 2
Iluminarea
EV = EV1 (ESL = 15 V) EV = EV2 (ESL = 20 V)
EV
RL (KΩ) 0,2 1 10 100 200 500 750 1000 ∞ 0,2 1 10 100 200 500 750 1000 ∞
Bornă de B7 B8 B9 B10 B11 B12 B13 B14 B15 B7 B8 B9 B10 B11 B12 B13 B14 B15
acces
VD (V)
ID = VD/RL
(mA)

5
 4.3 Caracteristicile fotodetectorului ROL-021 în regim de fotodiodă

7) Se realizează configuraţia de circuit din figura 8, după aceeaşi procedură indicată la punctul 3.
De la sursa de tensiune EFD, fotodetectorul ROL-021 se va polariza invers. Pentru excitarea
electromagnetică a acestui fotodetector în regim de fotodiodă, se va opera cu SBEC la EV = EV1
(pentru ESL = 15 V).

Figura 8

8) Se reglează tensiunea continuă a sursei EFD, pentru a se obţine fiecare valoare a potenţialului VC
specificat în tabelul 3. Imediat după stabilirea unei valori a potenţialului VC, se măsoară căderea de
tensiune, VA, pe rezistenţa RL = 10 kΩ. Valorile măsurate pentru VA se vor trece în tabelul 3.

Tabelul 3

Iluminarea EV = EV1 (ESL = 15 V) EV = EV2 (ESL = 20 V)

VC (V) 1 2 5 10 15 20 1 2 10 15 20

VA (V)

VD (V)=VC-VA

iD (mA)=VA/RL

9) Se reiau măsurătorile de la punctul 8 pentru ESL = 20 V (EV = EV2). Cu datele obţinute se

completează tabelul 3.

10) Se repetă măsurătorile de la punctul 8 şi 9, ghidându-se fotodetectorul ROL-021 şi spre sursa de

lumină SLED. Cu valorile obţinute experimental se va completa un tabel similar cu tabelul 3.

6
 4.4 Caracteristicile de ieşire ale fototranzistorului de ROL-031

11) Se realizează circuitul din figura 9 în care sursa ESL se fixează la 15 V (EV = EV1) şi
fotodetectorul ROL-031 se ghidează spre SBEC.

Figura 9

12) Pe circuitul realizat se reglează, din potenţiometrul sursei EFD, potenţialul VC la toate valorile
indicate în tabelul 4. Se măsoară, în fiecare caz, potenţialul emitorului VE (pe rezistenţa RL = 10
kΩ).
Tabelul 4

Iluminarea EV = EV1 (ESL = 15 V) EV = EV2 (ESL = 20 V)

VC (V) 1 2 5 10 15 20 1 2 10 15 20

VE (V)

VCE (V)=VC-VE

ID (mA)=VE/RL

13) Se reiau măsurătorile de la punctul 12 pentru ESL = 20 V (EV = EV2). Cu valorile obţinute se
completează tabelul 4.

14) Se repetă măsurătorile de la punctele 12 şi 13, ghidându-se fotodetectorul ROL-031 şi spre

sursa de lumină SLED. Rezultatele se vor trece într-un tabel identic cu tabelul 4.

7
5. Prelucrarea datelor experimentale. Concluzii
1. Se completează tabelele 1-4, calculând VD, iD, vCE şi iC cu formulele indicate pe coloana
din stânga a acestora.
2. Se trasează caracteristica iD = f(vD) pentru LED-ul de tip ROL-02, pe baza datelor din
tabelul1. Se vor face două reprezentări la scară liniară şi, respectiv, la scară semilogaritmică.
3. Se trasează caracteristicile iD = f(vD) pentru fotodetectorul ROL-031, atât în regim de
fotoelement, cât şi în regim de fotodiodă, pe baza datelor centralizate în tabelele 2 şi 3, la cele două
iluminări diferite (EV1 şi EV2), care se obţin fie de la SBEC, fie de la SLED.
4. Pentru regimul de fotoelement să se estimeze rezistenţa optimă de sarcină, la care puterea
electrică obţinută este maximă. Cum se va proceda ?
5. Se trasează caracteristicile de ieşire iC = f(vCE) pentru fotodetectorul ROL-031, în regim
de fototranzistor, pe baza datelor centralizate în tabelul 4, la cele două iluminări diferite (EV1 şi EV2)
care se obţin fie de la SBEC, fie de la SLED.