RECENZIE

PSIHOLOGIA SOCIALĂ A
RELAȚIILOR CU
CELĂLALT

Coordonator, Masterand,
 Cartea aparține lui Serge Moscovici, însă pentru realizarea ei au contribuit mai mulți
autori și cercetători de specialitate, tradusă și adaptată de Cristina Moșu, publicată în anul
1998, Iași, Editura Polirom, cu un număr de 249 de pagini și doisprezece capitole.

Din introducerea cărții se află că autorul a publicat o serie de texte pentru o editură
franceză ce l-au ajutat să susțină cursuri cu studenții. Ulterior, a adaptat-o noilor nevoi ale
societății.

Tot aici, acesta prezintă relația interpersonală ca fiind permanentă și zilnică, ajutându-
se de teoriile lui Freud: „în Psihologia maselor şi analiza eului: „Celălalt joacă întotdeauna
în viaţa individului rolul unui model, al unui obiect, asociat sau adversar, iar psihologia
individuală se prezintă totodată şi ca o psihologie socială, într-un sens mai larg, dar pe
deplin justificat, al cuvîntului.

Cartea îşi propune să cerceteze schimbul respectiv în câmpurile cele mai diferite ale
vieţii psihice. Fără a se dori un bilanţ al cercetărilor de până acum, ea caută să indice
tendinţele semnificative şi să evidenţieze rezultatele cele mai promiţătoare. Pentru a
reliefa obiectivele menţionate, s-a recurs la divizarea cărţii în trei părţi distincte:

Prima parte abordează legăturile dintre sine şi celălalt. Ea începe cu analiza relaţiei cu
propriul nume şi se continuă cu examinarea relaţiilor de şi a competenţelor pe care acestea le
reclamă. ( capitolele I-II: „Persoana și celălalt”)

Partea a doua prezintă procesele care afectează relaţiile dintre persoane. Este vorba
despre influența noastră asupra celuilalt (altruism) și cum îl percepem de celălalt (Ce este?
Cine este? Ce face?) Tot aici sunt reactualizare o serie de concepte ale psihologiei sociale, dar
și modul de aplicare ale acestora. (capitolele III-VI: „Procesele elementare ale relației cu
celălalt”)

Partea a treia este axată pe individ și colectiv. Cum reacționează individul în grupul
din care vrea să facă parte, ce atitudini și comportamente dezvoltă. Toate capitolele părţii a
treia se referă deci la raporturile dintre sexe şi intergrupuri, dar şi la fenomenele prin care
putem să le înţelegem mai bine. (capitolele VII-XII: „Altruismele solidarităților”)

Sunt evidențiate două trasee: primul, care reflectă faptul că fiecare specialist a încercat
să prezinte materia capitolului personal într-o manieră cât mai accesibilă publicului
(studenților, dar și elevilor din clasele terminale ale unor licee de profil); și al doilea, în care
se prezintă modul în care sunt reflectate problemele abordate și soluții pentru rezolvarea
acestora.

„Experienţa arată că s-au reţinut mai mult ideile decât faptele. Obiectivul constant al
autorilor a fost de a îndrepta înspre analiza ideilor şi mai puţin a faptelor. Din acest punct de
vedere, dificultăţile se datorează mai puţin necunoaşterii limbii şi mai mult manierei diferite
de a pune problemele şi de a gîndi soluţiile. ” (Serge Moscovici)
1
 Lucrarea este redactată într-o manieră lejeră, de tipul întrebare- răspuns, iar Mascovici
începe capitoul I cu o scurtă povestire a vieții personale de familie. Exemplele date de acesta
sunt reale și au în vedere realitatea societății actuale (exemplu: vizitele cu soția sa, Monika, la
plajele din Bruges, trăsăturile oamenilor aflați în trafic, etc.).

Unul dintre lucrurile care m-a impresionat a fost exercițiul pe care Marcovici i l-a
prezentat soției sale, un „joc al stimulilor”: „Imediat ce am ajuns acasă, am luat o bucată
de hîrtie şi am scris cu majuscule, două cîte două, pe o coloană verticală, cele 26 de litere
ale alfabetului. Apoi, pe neaşteptate, i-am spus soţiei mele : Vreau să-ţi cer ceva simplu.
Cu condiţia să nu te gîndeşti decît la ceea ce îţi voi propune. îţi voi arăta imediat o serie
de stimuli (am evitat să precizez că era vorba despre literele alfabetului, pentru a nu-şi
pregăti din vreme răspunsul). Trebuie să alegi repede, fără să te gîndeşti, un element din
fiecare pereche care te atrage cel mai mult. Chiar dacă nu vei simţi nici cea mai mică
atracţie pentru unul din aceşti doi stimuli, indică-mi-1 doar pe cei căruia îi acorzi cea
mai mică prioritate. Să nu te gîndeşti la nimic. Goleşte-ţi mintea şi lasă-ţi doar inima să
vorbească.” Soția acestuia a ales literele care reprezentau inițialele numelor lui și al fiului lor
mai mic, dar nu și numele ei, ceea ce, în viziunea lui Marcovici, a însemnat o dovadă a
amorului- propriu. Acestă cercetare a numit-o cvasiexperimentală. (CAPITOUL I)

Consider că această carte poate reprezenta un suport atât studenților, cât și cadrelor
didactice pentru o dezvoltare profesională. Personal, voi aplica exercițiul prezentat în primul
capitol, mai întâi cu familia mea, apoi cu elevii sau colegii. Sunt lucruri pe care le cunoșteam
deja, însă și noutăți care m-au ținut captivată, chiar dacă maniera în care am citit această carte
nu m-a ajutat să o „simt”. Cele mai multe noutăți le-am descoperit în partea a treia a lucrării,
„Mentalitatea prelogică a lumii primitive şi mentalitatea prelogică a lumii civilizate”,
despre care nu știam multe lucruri.