REALIZAREA CADASTRULUI VERDE AL LOCALITAȚIILOR PE BAZA

TEHNOLOGIILOR GIS SI GNSS

Autori: Bogdan GOIA 1, Andrei COSTIN 2

goia_bogdan1994@yahoo.com

Coordonator: Conf. Dr. ing. Mihai Valentin HERBEI 3

1
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României ”din
Timișoara, Facultatea de Agricultura, specializarea: Măsurători Terestre și Cadastru, anul IV
2
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României ”din
Timișoara, Facultatea de Agricultura, specializarea: Măsurători Terestre și Cadastru, anul IV
3
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României ”din
Timișoara, Facultatea de Agricultura, Departamentul: Dezvoltare Durabila și Ingineria Mediului

Rezumat
In această lucrare este prezentat modul de realizare al Cadastrului Verde din Localitatea Gătaia, județul
Timiș. Măsurătorile topografice pentru delimitarea spațiilor verzi și inventarierea arborilor s-au realizat cu ajutorul
instrumentelor GIS si GNSS de ultimă generație. Culegerea de date din teren s-a realizat cu instrumentul specializat de
GIS si anume Leica Zeno 20 si s-au măsurat 5731 de arbori aflați pe raza localității Gătaia. Pentru fiecare arbore
identificat și măsurat s-au cules și atributele caracteristice ale arborilor, conform prevederilor legale cu privire la
Realizarea Cadastrului Verde, atribute care au fost încărcate în baze de date spațiale. De asemenea, s-au identificat și
măsurat 7 hectare de spații verzi. Prelucrarea datelor culese din teren a fost realizată cu software-ul ArcGIS v. 10.3 și
Microsoft Excel, astfel obținându-se în final o hartă GIS a Cadastrului Verde din Localitatea Gătaia.

Cuvinte cheie
arbori, ArcGIS, inventariere, Leica Zeno 20, Sisteme Informatice Geografice

1. Introducere

Termenul de spațiu verde este înscris în cadrul Legii nr. 24 din 15 ianuarie 2007 (legea privind reglementarea și
administrarea spațiilor verzi urbane) ca zona verde în cadrul orașelor şi municipiilor, definită ca o rețea mozaicată sau
un sistem de ecosisteme seminaturale, al cărei specific este determinat de vegetație (lemnoasă, arborescentă, arbustiva,
floricolă și erbacee).
Spațiul verde este prezentat ca o zonă verde formată din teritorii ce dețin o valoare semnificativă de patrimoniu
natural, care necesită protecție.
Într-o altă definiție, spațiul verde este văzut sub forma unor ecosisteme de o biodiversitate unică, amenințate de
poluare, ca și coridoare ce leagă „insule” protejate.
Spațiile verzi au o gamă mare de răspândire, dar sunt evidențiate în cele doua mari categorii, și anume:
 spații verzi intravilane
 spații verzi extravilane.
După Ordinul Nr. 1446 din 2010 sunt considerate ca spații verzi următoarele tipuri de terenuri aflate în
intravilanul localității:
 spații verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate;
 spații verzi publice cu folosință specializată;
 spații verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexe și baze sportive;
 spații verzi pentru protecția lacurilor și cursurilor de apă;
 culoare de protecție față de infrastructura tehnică
 păduri de agrement.
De asemenea, în ordinul de mai sus sunt definite ca spații verzi cu folosință specializată următoarele:
 grădini botanice și zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziționale, zone ambientale şi de agrement pentru
animalele dresate în spectacolele de circ;
 spații aferente dotărilor publice: creșe, grădinițe, scoli, unități sanitare sau de protecție socială, instituții,
edificii de cult, cimitire;
 baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanță.
 2. Scop

Scopul prezentei lucrări este de a realiza Registrul local al spațiilor verzi de pe teritoriul administrativ al
Localității Gătaia – județul Timiș.
Registrul local al spațiilor verzi este alcătuit din totalitatea datelor (planuri, hărți, tipuri de terenuri, etc ) cu
privire la spațiul verde al unei localități din intravilan sau din extravilan. Este un ansamblu de informații culese cu
ajutorul metodelor și procedeelor specifice apoi prelucrate corespunzător cu ajutorul programelor și ajung în final la o
baza de date (GIS).
Obiectivele ce se asigură prin elaborarea registrelor locale ale spațiilor verzi din intravilanul localităților sunt:
 protecţia şi conservarea spaţiilor verzi pentru menţinerea biodiversităţii lor;
 menţinerea şi dezvoltarea funcţiilor de protecţie a spaţiilor verzi privind apele, solul, schimbările climatice,
menţinerea peisajelor în scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei, protecţiei mediului şi al asigurării calităţii vieţii;
 regenerarea, extinderea, ameliorarea compoziţiei şi a calităţii spaţiilor verzi;
 elaborarea şi aplicarea unui complex de măsuri privind aducerea şi menţinerea spaţiilor verzi în starea
corespunzătoare funcţiilor lor.

3. Descrierea zonei/obiectivului studiat

Localitatea Gătaia, împreună cu cele cinci sate aparținătoare ce se găsesc în imediata apropiere a acestei așezări
este situată în partea de sud-vest a țării având următoarele coordonate geografice: -latitudine nordică 45gr 22'
-longitudine estică 21gr 25' Localitatea Gătaia, reședință de oraș, se întinde pe ambele maluri ale râului Bârzava. Satul
Sculia este așezat pe cursul râului Bârzava, dar spre vest de Gătaia. Celelalte sate(Șemlacul Mare, Șemlacul Mic, Butin
și Percosova) se găsesc așezate spre sud de Gătaia în jurul dealului Șumig, o veche urmă vulcanică în Câmpia Tisei.
Gătaia se găsește situată pe drumul național DN58 ce leagă municipiul Timișoara cu municipiul Reșița(Caraș-Severin),
la 52 km distanta fata de Timișoara si 47 km distanta fata de Reșița.

Fig. 1 Localizarea Localității Gătaia

4. Materiale și metode de cercetare

4.1. Descrierea Sistemelor Informatice Geografice

Termenul de GIS provine de la Geographic Information System (in limba romana se traduce Sistem
Informațional Geografic). Sistemul acesta este utilizat pentru a crea, stoca, a analiza și prelucra informații distribuite
spațial printr-un proces computerizat. Tehnologia GIS are o gama larga de utilizare in domeniile științifice cum ar fi:
cartografia, planificarea rutelor, studii de impact asupra mediului, in transport, etc.
Caracteristica specială a unui GIS este modalitatea de organizare a informației gestionate. Astfel, există doua
tipuri de informație: una grafică, care indică repartiția spațială a elementelor studiate și alta sub formă de bază de date
pentru a stoca atributele asociate acestor elemente.
Un GIS stochează 2 tipuri de informații:
1. Detalii topografice (eng: features)
2. Atribute (eng: attributes)
O hartă GIS are unelte diverse pentru:
 Actualizare cu date noi culese din teren prin metode topografice (Filip et al., 2015), (Brebu et al., 2012),
metode GNSS (Barliba L. et al., 2013), (Begov Ungur, 2013), metode fotogrammetrice sau date din alte
domenii (Grozav and Rogobete, 2012), (Grozav, 2013);
 Afișarea datelor în diverse moduri;
 Analize spațiale a datelor pentru a crea informații noi.

Un GIS are 4 componente principale, și anume: Software, Hardware, Personal, Date și Metode.
 Fig. 2 Componentele unui GIS Fig. 3 Organizarea datelor GIS pe straturi tematice

Datele geografice care se utilizeaza în cadrul unui GIS și care sunt achiziţionate din teren sau din date în format
analogic, aferente unui teritoriu, sunt organizate pe mai multe straturi (layers sau coverages) tematice. Un layer
reprezintă o colecţie de detalii care au aceeşi temă (ex: râuri, drumuri, localităţi, uat-uri etc.).
Într-un GIS datele pot fi stocate sub două modele fundamentale de date spaţiale: vector şi raster.
Datele vectoriale sunt reprezentate in GIS prin punct, linie și poligon. Acestea furnizează modalități de a
reprezenta datele din lumea reala in mediul GIS. Datele sau entitățile pot fi transpuse in hărți cu ajutorul programelor
specifice prin date vectoriale in felul următor: punctul poate reprezenta un pom, linia un râu si poligonul poate
reprezenta un bloc sau alta construcție. Entitățile de tip punct cat și celelalte sunt folosite in funcție de scara utilizata și
de ce trebuie reprezentat.
Un set de date raster este compus din rânduri și coloane de pixeli (denumiți și celule). Fiecare pixel reprezintă o
regiune geografică și valoarea acelui pixel reprezintă o anumită caracteristică a acelei regiuni. Culorile reale ale
imaginii raster sunt utile deoarece oferă o mulțime de detalii care sunt dificil de capturat sub formă de entitate
vectorială, dar sunt ușor de observat atunci când se privește imaginea raster. Datele raster pot fi obținute pe mai multe
căi. Două dintre cele mai comune modalități sunt fotografiile aeriene și imaginile preluate din sateliți (Herbei et
al.,2015), (Herbei și Sala, 2015), (Herbei și Sala, 2016).
Caracteristica cea mai importantă a unui GIS constă în capacitatea acestuia de a efectua analize spațiale, adică
de a prelucra datele spațiale (geografice) cu scopul de a obține informații (rapoarte) privind zona studiată (Țărău et
al.,2013). Prin această caracteristică de analiză spațială se diferențiază software-urile dedicate GIS față de celelalte
software-uri, cum ar fi cele CAD. Analiza spațială este procesul de modelare, examinare și interpretare a rezultatelor
modelului. Analiza spațială (Begov Ungur et al., 2016) este procesul de extragere sau creare de noi informații despre un
set de entități geografice. Analiza spațială: include metode specifice cu ajutorul cărora se studiază legăturile dintre
entități, din punct de vedere topologic, geometric sau geografic. Utilizând metodele caracteristice GIS, există
posibilitatea de a relaționa datele spațiale cu informații despre o anumită caracteristică de pe hartă, dar numai după ce s-
a efectuat o bună documentare asupra problemei. Astfel, termenul de ‘analiză spațială’ este unul complex, înglobând
tehnici și proceduri diversificate, de cele mai multe ori folosite simultan, dintre care: Analiză de rețea, Suprapuneri
spațiale, Potrivirea adreselor şi geocodare, Analiza limitelor, Analize de proximitate

4.2. Instrumente GIS Zeno Collector

În cadrul acestui proiect s-a utilizat un instrument GIS de înaltă precizie, și anume Leica Zeno 20.
Leica Zeno 20 este un receptor GNSS de precizie ridicată, bazat pe Sistemul de Operare ANDROID, fiind
dedicat achiziționării din teren a datelor GIS.
Software-ul care s-a utilizat în vederea colectării datelor din teren a fost ESRI Collector, aplicație care rulează pe
sistemele Android. Datele achiziționate din teren au fost prelucrate cu software-ul ArcGIS 10.5.
Zeno Collector este primul instrument “portabil” ce combină aplicația Collector for ArcGIS, produs de
compania Esri, cu precizia unui instrument geodezic, Zeno 20, produs de compania Leica Geosystems.
 Fig. 4 Zeno Collector

4.3. Software ArcGIS & Microsoft Excel

In ArcGIS sunt incluse sute de instrumente pentru efectuarea de analize spațiale. Aceste instrumente vă permit
să transformați datele in informații si să automatizați o mare parte din sarcinile incluse in proiectul GIS.
Oferind suport pentru mai mult de 70 de formate de date, ArcGIS for Deskotp permite integrarea foarte ușor a
diverselor tipurii de date pentru vizualizare și analiză. Un set larg de instrumente pentru gestionarea datelor geografice,
tabelare și a metodatelor precum și instrumente pentru managementul datelor.
ArcGIS oferă posibilitatea de a produce hărți de înalta calitate fără a întâmpina dificultățile întâlnite in cazul
altor software-uri de cartografie.

5. Rezultate și discuții

În vederea Realizării Registrului local al spațiilor verzi, s-au măsurat peste 7 Ha de spații verzi și 5731 de arbori
împreună cu atributele caracteristice cadastrului verde, și anume: Identificator unic; X, Y, Z; Amplasament; Parcelă /
Subparcelă; Cod Specie; Specia; Denumire științifică; Natura speciei; Diametru; Înălțime; Vitalitate (note de la 1 la 5).
Datele de identificare împreună cu atributele caracteristice au fost stocate într-o Bază de date EXCEL, iar pentru o
analiză eficientă a lor s-a creat un Tabel PIVOT pe baza acestor date.

Fig. 5 Total Spații Verzi, Baza de date Arbori – Registrul spațiilor verzi, Tabel PIVOT Arbori

Pe baza Tabelului PIVOT se pot face diverse interogări, în funcție de datele culese din teren. De exemplu: Câți
arbori sunt pe Strada Carpați? Sau Câți arbori din Specia Arțar sunt pe Strada Carpați? Sau Câți arbori din specia
Arțar, de pe Strada Carpați au o vitalitate de nota 3?.
Harta GIS a Cadastrului Verde a fost realizată cu ajutorul software-ului ArcGIS v. 10.3. În acest soft au fost
raportate datele cu privire la arbori împreună cu atributele caracteristice, precum și zonele verzi măsurate. În imaginile
de mai jos sunt prezentate o serie de extrase din Registrul GIS al Cadastrului verde realizat.
 Fig. 6 Tabel PIVOT Strada Carpați – Localitatea Gătaia – Județul Timiș

Fig. 7 Exemplificare Model de analiză spațială in ArcGIS (Care sunt arborii cu vitalitate <=1?)

6. Concluzii

În această lucrare au fost prezentate metodele moderne care stau la baza realizării lucrărilor de inventariere și
înregistrare a arborilor și a spațiilor verzi într-un sistem GIS care stă la baza Cadastrului Verde al unei localități.
Metodele și programele utilizate sunt de ultimă generație. Ele asigură o precizie ridicată și un grad înalt de
siguranță asupra lucrări, deoarece toate elementele sunt bine determinate și în detaliu analizate.
Cadastrul Verde al unei localități va reprezenta în viitorul apropiat un proiect obligatoriu și necesar oricărei
comunități locale din România.
 Fig. 9 Extras din Harta GIS a Registrului local al Spațiilor verzi

Bibliografie:
1. Barliba L., Barliba C., Eleş G., (2013),  Computing and verifying the land surface without visibility by using
GPS and classic procedures, 13th SGEM GeoConference on Informatics, Geoinformatics And Remote Sensing,
SGEM2013 Conference Proceedings, ISBN 978-954-91818-9-0 / ISSN 1314-2704, June 16-22, 2013, Vol. 1, 355 - 362
pp.
2. Brebu F.M., Bertici R., Bala C. (2012), Using modern topo-geodetic technologies in the process of monitoring
building’s deformations, 12th International Multidisciplinary Scientific GeoConference,  SGEM2012 CONFERENCE
PROCEEDINGS/ ISSN 1314-2704, JUNE 17-23, 2012, VOL. 2, 821 - 828 pp.
3. Begov Ungur A., Sălăgean T., Ferencz Z. (2016), Example of a GIS Application afferent to the introduction of
real estate cadastre in Cluj Napoca city, using AutoCAD Map 3D, 16-th International Multidisciplinarry Scientific
Geoconference SGEM 2016, Conference Proceedings, Volume III, Book 2, Informatics, Geoinformatics and Remote
Sensing, pag. 207-214.
4. Begov Ungur A., (2013), Topographical survey and proposals concerning the rehabilitation of the tailings dump
Gura Rosiei in view to returning it to the agricultural circuit, Journal of Environmental Protection and Ecology,
Volume 14, No 3/2013 , pag 1041–1050.
5. Filip L., Vereş I., Dima N. (2015), Setting up of underground topography supports two fixed points, SGEM2015
Conference Proceedings, Book2 Vol. 2, 439-446 pp.
6. Grozav A., Rogobete Gh., (2012),  Environmental effects of exploitation of iron ore deposit boul peak-the
Poiana Rusca mountains, Journal of Environmental Protection and Ecology, Vol.13, no.4, pg. 2130-2139.
7. Grozav Adia, (2013), Industrial pollution in Resita town, The 13th International Multidisciplinary Scientific
GeoConference - SGEM2013, volume I, 16-22 iunie, 2013, Albena – Bulgaria, pg.577-582.
8. Herbei M. V., Herbei R. C., Popescu C. A., Bertici R., (2015), Domogled – Valea Cernei National Park
monitoring using satellite technology, Ecoterra 12(3):73-78.
9. Herbei M., Sala F. (2015), Use Landsat Image to evaluate vegetation stage in sunflower crops, USAMV
Bucuresti, AgroLife Scientific Journal - Volume 4, Number 1, pp. 79-86.
10. Herbei M., Sala F., (2016), Biomass prediction model in maize based on satellite images, AIP Conference
Proceedings 1738: 350009-1 – 350009-4.
11. Ţărău D., Rogobete Gh, Dicu D., Bertici R. (2013), Using pedological information to define land productivity
and environmental protection in mountain and pre-mountain area of Timis county, Research Journal of Agricultural
Science, Vol. 45(2), pp. 303-308.