Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”

Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului

Specializare Ingineria Mediului

Aplicaţii GIS în ariile protejate

Masteranzi:
I. Date generale – Sisteme Informaţionale Geografice

Sistem informatic geografic:

Conceperea, definirea, constituirea,

actualizarea şi exploatarea de
hărţi geo-topografice + informatii descriptive cu
repartitie teritorială.

http://www.awi.de/en/research/research_divisions/geosciences/marine_geochemistry/research_themes/geo_information_systems /
Date generale – Sisteme Informaţionale Geografice

Utilizările sistemelor GIS sunt diverse:

- aplicaţii ştiinţifice
- managementul afacerilor
- gestiunea bunurilor, cartografie
- managementul resurselor
- planificarea resurselor naturale (de ex. aplicaţii forestiere)
-analiza poluărilor

Primul sistem GIS operaţional -1967 - Department of Energy, Mines and Resources.

Stocării şi analizei informaţiilor din programul Canada Land Inventory, destinat

stabilirii posibilităţilor de dezvoltare a zonei rurale canadiene prin cartografierea
vegetaiţei, solurilor, surselor de apă, folosinţei terenurilor, ariilor protejate.

Dezvoltatorul program, geograful Roger Tomlison este considerat creatorul Gis.

 Evoluţia Sistemului Informaţional Geografic
Apariţia şi evoluţia Sistemului Informaţional Geografic

Evoluţia tehnologică a hardwarelui şi softwareului.

Astfel, în faza de început, s-a realizat numerizarea planurilor prin procedee de

desenare, folosindu-se programe de tip CAO/DAO, în care obiectele nu aveau
atribut.

Ulterior, pe suportul acestor programe, s-a dezvoltat cartografia digitală.

Datele de tip atribut, care erau încărcate în tabelele sistemelor de gestiune a

bazelor de date, erau relaţionate, dar nu puteau fi puse în corespodenţă cu
entităţile geometrice.

Cuplare unor programe de cartografiere digital cu o bază de date atriubut a

însemnat primul pas în evoluţia Sistemelor Informaţionale Geografice.
 APLICAȚII GIS ÎN ACTIVITATEA COTIDIANĂ ȘI
ADMINISTRATIVĂ A OCOLULUI SILVIC TG. JIU

 Geomatica forestiera - suma de tehnici si tehnologii moderne bazate pe

tehnologia informaţiei
 Obiectiv măsurarea cantitativă şi calitativă a suprafeţei terestre, acoperirii solului şi
a caracteristicilor biometrice ale pădurii.

 Tehnici de teledetecţie, fotogrametrie, măsurători geotopografice terestre,

respective sisteme GPS, dispozitive laser, staţii totale.
 Programele software aferente care permit fuzionarea şi prelucrarea integrată a
datelor digitale rezultate într-un sistem informatic geografic (GIS) sub forma unui
aparat matematic care conţine algoritmi de preluare a datelor.

 Scop aplicaţiei geospaţiale integrarea datelor despre păduri, drumuri, zone urbane,
limite administrative, pentru a furniza funcţionalitate adecvată pentru monitorizarea
şi analiza pădurilor aflate în Ocolul Silvic Târgu-Jiu.
Fig.1 Distribuţia clădirilor noi (puncte roşi) se concentrează spre marginea
perimetrului urban şi reprezintă o ameninţare asupra pădurilor din vecinătatea
oraşului.
 ZONE DEFRIŞATE PENTRU AGRICULTURĂ
 .
Terenurile degradate - suprafete pe care solul şi-a pierdut parţial sau total
proprietăţile productive sub acţiunea distructivă a unor factori naturali sau
social - economici.

Ameliorarea terenurilor degradate se desfăşoară în mai multe etape:

- Perimetre de ameliorare a terenurilor degradate

- Cartarea terenurilor degradate
- Restructurarea folosinţelor;
- Executarea de lucrări de combatere propriu – zisă

Lucrări biologice - de împădurire si înierbare in scopul diminuării până la

stingere a proceselor de degradare şi de preluare a funcţiilor de protecţie pe
cuprinsul perimetrului de ameliorare.
Fig. 2. Ortofotogramă din 2005 în zona perimetrală a Târgu-Jiului
 PĂDURI DEFRIȘATE DE INDUSTRIA MINIERĂ

Agenţia de Protecţie a Mediului - reîmpădurirea fostelor perimetre miniere.

Companiile miniere - restabilire vegetaţie anterioară exploatării lignitului.

Fig. 3 Exploatare minieră de suprafaţă realizată după defrişarea parţială a zonei

Aplicaţia GIS pentru monitorizarea pădurilor prezentată aici are ca scop
îmbunătăţirea comunicării dintre organizaţiile interesate în reîmpădurirea zonei.
Județul Gorj a avut adesea de suferit din cauza alunecarilor de teren.
De cele mai multe ori acest fenomen s-a produs din cauza despăduririlor şi a
distrugerii mediului natural.
 EVIDENȚIEREA ŞI STOPAREA DEFRIŞĂRILOR
ÎN TÂRGUL JIU

Aplicaţiei GIS - monitorizarea pădurilor în Ocolul Silvic Targu-Jiu

- managementul organizatiilor responsabile în protejarea pădurilor

Aplicaţie online gratuită “Harta tăierilor de păduri”

Avantaje:

Management forestier profesionist, transparent şi responsabil.

 Evaluarea cantitativaă şi calitativă a pădurilor tării noastre,
 Informatiile vor fi accesibile tuturor în timp util.
 Autoritatile, proprietarii de păduri şi publicul larg vor şti acoperirea,
consistenţa şi componenta pădurilor
 Autorizate tratamentele de taieri pe masura posibilitatii de regenerare a
pădurilor.
 Rezultatele aplicației GIS

•Afişarea de hărţi tematice după tipul de arboret, altitudine, pantă, funcţionalitatea

pădurilor pentru limitarea eroziunii şi a alunecărilor de teren;

•Calculul distnţelor şi ariilor pentru evaluarea potenţialului economic sau cel al

biodiversităţii;

•Urmărirea în timp a unei parcele (dispariţia şi apariţia unei parcele de pădure);

•Agregarea spaţială a datelor pentru a calcula indicatori necesari monitorizării

pădurilor din aria de studiu;

•Schimb de date cu diferite tipuri de software GIS;

 Funcționalitatea pădurilor

Amenajamentul pădurilor pentru Ocolul silvic Târgu-Jiu (Paun si colab. 1996)

defineşte funcţionalitatea şi acţiunile posibile pentru fiecare parcelă de pădure.
Exemplu:
1.1D – centruri de pădure formate pe malurile râurilor (aceste păduri au rol de
protecţie)
1.2A – păduri situate pe terenuri supuse la eroziune şi avâd pantă mai mare de 30
grade. Deoarece terenul are o pantă foarte mare, acesta este supus la eroziune
iar pădurea de pe aceste terenuri poate stopa acest proces.
Fig. 6 Funcţionalitatea simplificată:
Verde închis = păduri de protecţie
Verde deschis = păduri de producţie
Fig. 7 Terenuri cu risc la eroziune sau alunecare
- Roşu = risc la eroziune
-Violet = risc la eroziune şi alunecare
Evaluarea potențialului unei parcele

Fig. 9 Atributele unei parcele de pădure

 Utilizarea informațiilor de către Detașamentul de Pompieri

Fig. 10. Pregătirea intervenţiei în caz de incendiu - Identificarea caracteristicilor

pădurii
 Urmărirea în timp a unei parcele

Fig.11. Detaliu din harta Ocolului Silvic Targu-Jiu la care reprezintă situaţia
parcelelor din 1986
Fig.12 Parcelele defrişate între 1976 şi 1996 sunt colorate cu galben, aprox. 150 ha.