Utilizate drept condimente în salate și mâncăruri gătite pentru a adăuga aromă sau gust perfect,

alimentele verzi sunt indispensabile în bucătăria românească.

Pătrunjel, mărar, leustean, frunze de țelină și cimbru domină bucătăria românească. Pe lângă aroma
lor puternică, conțin și un set complet de vitamine și minerale care ajută la întărirea sistemului
imunitar de orice vârstă. În plus, sunt ușor de găsit la orice stand de pe piață și pot fi cultivate în
ghivece.Ierburile proaspete sunt întotdeauna la îndemână ca hrană.

Pătrunjelul (Petroselinum crispum) este o plantă erbacee legumicolă, cu tulpina înaltă, cultivată
pentru rădăcina pivotantă, albă și pentru frunzele ei aromate, întrebuințate în alimentație și în
medicina populară.

Acesta poate fi folosit într-o varietate de combinații de alimente, de la salate simple la mâncăruri
delicate, supe, tocănițe și garnituri, toate cu o aromă proaspătă și bogată. În alimentele calde,
trebuie adăugat după gătit pentru a păstra conținutul de vitamine. Patrunjelul are multe efecte
terapeutice speciale.

Pătrunjelul este o sursa importanta de proteine minerale precum: bogat în calciu, fier, potasiu,
magneziu cupru, fosfor lipide, ulei volatil si flavonoizi. Conține mai multă vitamina C decât anumite
citrice precum lămâia sau portocala, dar este bogat și în vitamina A, B1, B2, B3, B5, B6, K și E. Verde
sau uscat - întărește sistemul imunitar, mai ales odată cu schimbarea anotimpurilor, stimulează
digestia și activitatea glandei endocrine și previne răcelile, depresia și alergiile. Este, de asemenea,
un antioxidant bun. SI mai mult, mestecând frunzele iti importspatezi respirația.

Mai mult, in caz ca aveti migrene, ameteli, nevoia de a manca un lucru dulce si dificultati de
concentrare, este posibil sa suferiti de hipoglicemie. Patrunjelul ajuta la stabilizarea nivelului de
zahar din sange prin reglarea secretiei de insulina. Este recomandata utilizarea acestei plante
aromatice in alimentatie, deci un pahar de ceai sau unul de suc de patrunjel cu morcovi si lamaie
este binevenit.

Beneficiile consumului de pătrunjel

Tratează afecțiunile inimii

Eficient în dezechilibrele hormonale

Împrospătează respirația

Protejează ficatul

Combate acneea

Tratează anemia

Proprietățile și acțiunea patrunjelului

Antioxidant;

Detoxifiant;

Antialergic;
Antitumoral;

Efect antirahitic;

Diuretic;

Efect vasodilatator;

Antispastic;

Relaxează fibrele musculare neted intestinale;

Întărește sistemul imunitar;

Menține elasticitatea vaselor de sânge;

Asigură o funcționare optimă a aparatului genital;

Stimulează activitatea vezicii biliare;

Fluidifică secrețiile;

Neutralizează efectele intoxicației cu alcool sau tutun;

Efect antitumoral.

Cimbrul numit și cimbru de grădină sau cimbru bun, este o plantă perenă din genul Satureja, familia
labiatelor (Lamiaceae). Este o plantă scundă, care nu atinge mai mult de 20-30 centimetri în înălțime.

In bucataria romaneasca, acesta se foloseste mai ales la mancarurile de fasole, linte, varza, sarmale,
pentru preparatele din carne de porc sau vanat, dar si la prepararea muraturilor.

Aceasta planta aromatica actioneaza ca un antibiotic natural. Este recunoscuta pentru benefiile pe
care le aduce cailor respiratorii, fiind des folosita pentru tratarea tusei. De asemenea, cimbrul este
un remediu naturist pentru tratarea problemelor digestive, datorita gustului sau puternic si picant,
care il face utilizabil in mancaruri bogate in grasimi. Actiunile antimicrobiene remarcabile ale
cimbrului se datoreaza continutului ridicat de timol. Acesta este un agent antiseptic, antioxidant si
un puternic antibacterian. Timolul face parte din clasa biocidelor, substante cu o mare capacitate de
distrugere a organismelor daunatoare.

Uleiul esential de cimbru contin compusi care actioneaza la nivelul membranei celulare a bacteriilor,
reducandu-le permeabilitatea si contribuie la eliminarea microorganismelor potential patogene din
organism.

O cana cu ceai de cimbru stimuleaza functiile plamanilor si elibereaza caile respiratorii. Simptomele
bronsitelor acute sau cronice, a virozelor respiratorii si a tusei pot fi reduse cu aceasta planta
datorita efectelor sale antibiotice si antimicotice extrem de puternice. Ceaiul trebuie baut proaspat,
fierbinte si in inghitituri mici. In cazul pneumoniilor, ceaiul se consuma din ora in ora.

Compozitie chimica
Funzele conțin apă (71,88%), substanțe azotoase (5,56%), zahăr (2,45%), substanțe extractive
neazotate (9,16%), celuloză (8,60%), cenușă (2,11%), uleiuri eterice (0,5-2%), acid ursolic, acid
oleanolic, tanin (4-8%), mucilagii, rezine, β-Sitosterină etc., vitaminele B₁, C.

Mararul este atat un condiment, cat si un conservant excelent. In bucataria romanceasca, planta
aromatica este utilizata in garnituri si tocanite, in cremele de branza, salate de cruditati si muraturi,
sosuri si preparate din peste pentru aroma sa inconfundabila, dar si pentru ca prelungeste perioada
de valabilitate al acestora cu cel putin 24 de ore, uleiul volatil pe care il contine impiedicand
declansarea proceselor de fermentatie.

Beneficiile mararului

Mararul contine numerosi compusi si derivati chimici care sunt cunoscuti pentru puterea lor
antioxidanta si de prevenire a bolilor. Aceasta planta populara nu contine colesterol si este foarte
saraca in calorii. Cu toate acestea, ea contine mai multe tipuri de antioxidanti si vitamine, cum ar fi
niacina, piridoxina (vitamine din complexul B) si fibre alimentare care ajuta la scaderea
colesterolului din sange.

Frunzele de marar (fire) si semintele contin multe uleiuri esentiale volatile, cum ar fi d-carvona,
dillapiol, DHC, eugenol, limonen, terpinene si miristicin .

Uleiul esential, eugenolul, extras din marar, a fost aprobat ca si ulei ce ajuta la reducerea nivelul de
zahar din sange la diabetici.

Uleiul extras din semintele de marar are proprietati anti-spasmodice, carminative, digestive,
dezinfectante, galactogene (ajuta la secretia de lapte matern), proprietati sedative. De asemenea,
este bogat in multe vitamine vitale, inclusiv acid folic, riboflavina, niacina, vitamina A , beta-caroten,
vitamina C, care sunt esentiale pentru un metabolism optim .

Mararul proaspat este o sursa excelenta de vitamine antioxidante, cum ar fi vitamina C , 100 g
continand aproximativ 85 mg sau 140% de vitamina C.

Mararul este o sursa buna si de minerale precum cupru, potasiu, calciu, mangan, fier si magneziu.
Cuprul este un cofactor pentru multe enzime vitale, inclusiv citocrom c-oxidaza si superoxid
dismutaza (alte minerale care functioneaza ca si cofactori pentru aceasta enzima sunt manganul si
zincul).

Mararul este considerat unul dintre cele mai valoroase alimente si cu toate acestea, 100 g de marar
contine numai 43 de calorii, insa cantitatea de fito-nutrienti este cea mai ridicata dintre toate
alimentele, fie ca este vorba de nuci, leguminoase, cereale sau carne.

100 g de marar contine(% din DZR per 100 g):

37,5% din folati (vitamina B11),

14% din vitamina B6 (piridoxina),

23% din riboflavina (vitamina B2),

140% din vitamina C,

257% din vitamina A,

21% din calciu,

82% din fier,

55% din mangan.

Tarhonul este o plantă perenă din familia Asteraceae (familia florii soarelui). Are tulpina dreaptă și
ramificată, cu flori alburii, cu frunze lanceolate aromate întrebuințate drept condiment. Frunzele
sale se folosesc verzi sau uscate și mărunțite. Se folosește ca condiment în fripturi, salate, etc.

Aceasta planta aromatică este bogată în antioxidanți, vitamine și minerale si recunoscută pentru
capacitatea de a stimula pofta de mâncare și pentru scăderea nivelului glucozei din sânge.

Un dezechilibru al hormonilor grelină și leptină poate provoca o scădere a poftei de mâncare. Grelina
este considerată un hormon al foamei, în timp ce leptina este denumită hormon al sațietății. Când
nivelul de grelină crește, induce foamea. Dimpotrivă, creșterea nivelului de leptină provoacă o
senzație de sațietate. Un studiu efectuat la animale a examinat rolul extractului de tarhon în
stimularea poftei de mâncare. Rezultatele au arătat o scădere a secreției de insulină și leptină și o
creștere a greutății corporale. Aceste descoperiri sugerează că extractul de tarhon poate contribui la
creșterea senzației de foame.

În medicina populară tradițională, tarhonul a fost folosit pentru a trata durerea pentru o lungă
perioadă de timp. Un studiu efectuat pe o perioadă de 12 săptămâni a analizat eficacitatea unui
supliment alimentar care conține un extract de tarhon, iar efectul său a fost benefic asupra durerii și
rigidității la persoanele care suferă de osteoartrita. Alte studii efectuate pe animale au constatat, de
asemenea, că planta tarhon este benefică în tratamentul durerii și au propus ca acestea să poată fi
utilizat ca o alternativă la gestionarea tradițională a durerii.

Datorită compușilor chimici din compoziție, tarhonul are un puternic efect diuretic și favorizează atât
producerea, cât și eliminarea urinei. Astfel, planta medicinală ajută la eliminarea toxinelor din
organism.

Tarhonul este bogat în antioxidanți și poate ajuta la menținerea corectă a organelor corpului, mai
ales a celor care includ sistemul cardiovascular. Consumul regulat, dar cu moderație, de tarhon
poate proteja organismul de atacuri de cord și infarct.

Consumul plantei medicinale în alimente sau ceai poate fi un ajutor pentru calmarea afecțiunilor
stomacului și poate acționa drept un tonic digestiv general. Tarhonul acționează drept un tonic
digestiv natural pentru tratarea balonării, gazelor și iritațiilor la nivelul stomacului.

Beneficiile consumului de tarhon

Poate stimula pofta de mâncare

Poate ajuta la ameliorarea durerii asociate cu afecțiuni precum osteoartrita

Poate îmbunătăți sistemul digestiv

Protejează sănătatea inimii

Îmbunătățește funcția rinichilor

Proprietățile tarhonului

Antispastice;

Antiinflamatoare;

Antioxidante;

Antiinfecțioase;

Antivirale;

Antibacteriene;

Antiscorbutice;

Antiparazitare;

Carminative;

Diuretice;

Decongestionante;

Dezinfectante.