Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dezinfectia
Dezinfectia
1.Metode fizice:
- curăţenia – reprezintă îndepărtarea microorganismelor de pe obiecte şi
tegumente odată cu îndepărtarea prafului şi a substanţelor organice, făcându-se
o decontaminare de 95-96%, prin spălare cu apă şi săpun sau detergent, clătire,
ştergere, aspirare, periere,
- incinerarea obiectelor
- călcatul îmbrăcăminţii şi a lenjeriei,
- fierberea lenjeriei de corp şi de pat – 30 minute,
- încălzirea cu vapori de apă sub presiune în etuve a paturilor, saltelelor,
păturilor şi covoarelor, unde se formează vapori de apă ce asigură o
temperatură mai mare de 100ºC,
- raze ultraviolete emanate de lămpile cu cuartz,
-
- dezinfecţia prin căldură - umedă – pasteurizarea
- uscată - flambarea
2.Metode chimice
Se folosesc un număr mare de substanţe chimice cu efect distrugător asupra
microorganismelor patogene ca: formol, fenol, hidroxizi, carbonaţi de Na şi K, clorura
de var, cloramina, gama largă a detergenţilor.Vor fi utilizate alternativ mai multe
substanţe dezinfectante cum ar fi:
- pentru dezinfecţia duşumelelor din piatră, a materialelor plastice, a lemnului –
se vor folosi prin alternanţă una din următoarele soluţii – sodă de rufe 5%, var
cloros 2%, amestec de soluţie apoasă de sodă caustică hidrod 1% cu soluţie de
dero,
- pentru dezinfecţia pereţilor acoperiţi cu faianţă sau vopsea de ulei se folosesc
– var cloros 2%, cloramină 2%, bromocet 1%,
- mobilierul din lemn şi metal se şterge cu bromocet 1%,
- lenjeria de pat şi echipamentul de protecţie se dezinfectează prin înmuiere în
soluţie de cloramină 1% timp de 2 ore sau cu soluţie de deroform,
- îmbrăcămintea bolnavilor, paturile şi saltelele se dezinfectează prin vaporizare
în spaţiu închis cu formol 3-15 ml sol./ m³ de aer,
- termometrele se dezinfectează prin păstrare în soluţie de cloramină 2% sau
tinctură de iod 1% în alcool etilic,
- ploştile, scuipătorile şi tăviţele renale se dezinfectează prin submersare timp de
2 ore în cloramină 4%, var cloros 4% sau iodoform,
- instalaţiile sanitare se stropesc cu var cloros 20%
- vesela şi tacâmurile se dezinfectează prin submersare în cloramină 1% sau
bromocet 1% 2 ore după spălare prealabilă.
Forma cea mai bună a dezinfecţiei terminale este formolizarea cu ajutorul unor
aparate care transformă soluţia de formol 40% în vapori.Se calculează cubajul
camerei şi se socotesc 3-15 ml , în medie 7 ml de soluţie de formol 40% pentru fiecare
m³ de spaţiu.Formolizarea sub presiune a spaţiilor închise se face folosind autoclave
formogene.Pentru controlul eficienţei formolizării se fac recoltări bacteriologice de pe
suprafeţe înainte şi după formolizare, comparându-se numărul de colonii apărute în
fiecare caz.
Metode folosite Procedee de aplicare
Mijloace folosite Suportul tratat
-spălare cu apă şi săpun, -lenjeria,
-curăţenie clătire, îndepărtarea prafului -tegumentele pacientului,
folosind metode umede, -mâinile personalului
aspirare, periere. medical.
diverse suprafeţe: noptiere,
paturi, mese (de operaţie,
de tratament, din sala de
mese, din saloane),alt
mobilier, pardoseli.
-radiaţii UV -unele suprafeţe cum ar
fi:masa de operaţie, patul
pacientului
-aerul din încăperi: săli de
operaţie, de pansamente,
saloane, etc.
-căldura -călcare -lenjeria de pat şi de corp
uscată
-incinerare -deşeurile
- -plosca şi urinarul în
submersiune soluţie 4%
timp de 2 h -lenjeria albă în soluţie 1-
I.Soluţii 1,5%
oxidante -ştergere -paviment, pereţi – soluţie
2.Cloramina 2%
-chiuvete, băi – soluţie 1%
-ştergere şi -muşamale, jucării –
spălare soluţie 0,5%
Chimice
-spălare -plăgi – soluţie 0,5-1%
-Septozol
IV.Iodoforii -Soluţie alco- -badijonare -tegumente
olică cu iod
Spalarea
-Spalarea incepe de la geam catre iesire, mopul se manevreaza in forma literei S;
-Se introduce mopul in galeata cu apa cu detergent, se spala pavimentul pe o parte din suprafata si
apoi se introduce mopul in galeata cu apa simpla si se clateste, apoi se stoarce; se repeta procedeul
pana se termina intreaga suprafata.
Clatirea
-Urmeaza clatirea: se arunca apa folosita la spalare, se spala bine galetile si apoi se clatesc; se pune
apa simpla in galeti si se clateste suprafata in acelasi mod ca la spalare;
-Se lasa sa se usuce;
-Se spala si clatesc galetile si apoi se pregateste solutia de dezinfectant in galetile curate.
Dezinfectia
-Urmeaza dezinfectia cu solutie de dezinfectant de suprafete – Surfanios Citron – doua linguri de
dezinfectant la o galeata de 8 litri de apa si se lasa sa actioneze 15 minute;
- se verifica aspectul estetic al salonului, se inchide fereastra, se saluta bolnavul.
ATENTIE !
- exista galeti separate pentru saloane (apa se schimba la fiecare salon), pentru grupuri sanitare se
folosesc alte galeti de culoare diferita sau marcate diferit, pentru holuri sunt alte galeti; de asemenea
si mopuri separate pentru saloane, grupuri sanitare, holuri;
- dupa terminarea curateniei si dezinfectiei, toate galetile si mopurile folosite sunt spalate si
dezinfectate, uscate si pastrate in locuri special amenajate;
Pentru pereti, geamuri, calorifere, mobilier – se respecta aceleasi etape:
- spalarea cu apa calda si detergent
- clatire
- dezinfectie
- se pastreaza aceleasi reguli ca la pavimente;
ATENTIE !
- se folosesc carpe separate de culori diferite la mobilierul din saloane, alte carpe la chiuvetele
din saloane, alte carpe la grupurile sanitare.
Personalul care efectueaza curatenia si dezinfectia este obligat sa poarte manusi de unica folosinta
nesterile la efectuarea curateniei si dezinfectiei, care vor fi schimbate dupa fiecare manevra. Este
obligatorie spalarea si dezinfectia mainilor dupa scoaterea manusilor.
- zilnic, dupa fiecare operatiune de curatenie si la sfarsitul zilei de lucru ustensilele utilizate vor fi
spalate, curatate, dezinfectate (decontaminate)si uscate.
- personalul care executa operatiunile de curatenie si decontaminare a materialului de
curatenie si decontaminare a materialului de curatenie va purta manusi de menaj sau manusi de
latex nesterile.
- decontaminarea (curatarea si dezinfectia) materialului de curatenie se efectueaza la sfarsitul
operatiunii de curatenie pe sectie.
Bolnavii plasati intr-un mediu curat si dezinfectat zilnic pot sa primeasca servicii de sanatate in
conditii de asepsie corecta.
- atunci cand acestia sunt internati in spital, saloanele la care sunt repartizati trebuie sa le ofere
garantia unui mediu curat din punct de vedere vizual si bacteriologic.
Intretinerea zilnica.
in realizarea curateniei trebuiesc luate in considerare : ingrijirile curente, interventiile medicale,
contaminarea salonului. Se recomanda ca operatiunile de curatenie sa se inceapa cu saloanele mai
putin contaminate.
in fiecare salon se incepe curatarea obiectelor mai putin murdare si se termina cu obiectele mai
putin murdare (cosuri de deseuri si vasul de toaleta).
in nici o sectie NU se admite existenta ghivecelor cu flori. Vase cu flori taiate NU se admit in
sectiile cu risc mare (sectii de N.N, reanimare, hematologie, dializa).
in sectiile in care sunt admise vase cu flori taiate, apa din vas se schimba zilnic, iar in apa se
adauga o lingurita de hipoclorit de sodium 12,5 % Cl activ; aceasta operatiune nu se executa la
chiuveta din salon, ci in incaperi special destinate pregatirii activitatii propriu-zise.
Tehnica
- se bate la usa salonului, se deschide usa, se saluta bolnavul, se inveleste bolnavul, se
deschide geamul pentru a se aerisi
- caruciorul pentru curatenie se lasa afara pe coridor
- se face ordine in salon: se aranjeaza halatele, ziarele, revistele
- se sterge de praf mobilierul cu o laveta imbibata in solutie de detergent + dezinfectant
corpul de iluminat, tabliile patului, blatul mesei pe care se serveste mancarea, noptiera, masa de
scris si scaunele
- laveta se clateste dupa stergerea fiecarui element de mobilier
- se sterg de praf celelalte suprafete orizontale
- daca este cazul, in locurile murdarite, se sterg peretii, geamurile, usile.
- cu o laveta imbibata in solutie de detergent + dezinfectant se streg intrerupatorul electric si
balamalele de la usi.
- se curata grupul sanitar : oglinda, chiuveta, suportul pentru prosop, suportul pentru hartia igienica
si vasul de toaleta cu accesoriile.
- se matura umed pavimentul si se strang deseurile din interiorul salonului, se goleste cosul de gunoi
si se curata; se pune in cos un sac mare de plastic. Deseurile provenite din salon se strang in spatiul
special destinat colectarii temporare din sectie.
- se spala si dezinfecteaza pavimentul
- se verifica aspectul estetic al salonului, se inchide fereastra, se saluta bolnavul.
Curatenia = cea mai raspandita metoda de decontaminare utilizata in unitati sanitare prin care
se indeparteaza microorganismele de pe suprafete, obiecte sau tegumente odata cu
indepartarea prafului si substantelor organice.
Aplicarea rationala a metodelor de curatenie a suprafetelor incaperilor, obiectelor si
echipamentelor poate realiza o decontaminare de 95-98 %, foarte apropiata de cea obtinuta printr-o
dezinfectie eficace. Curatenia are avantajul ca actioneaza asupra tuturor microorganismelor.
Dezinfectia = reprezinta procesul prin care sunt distruse cele mai multe sau toate
microorganismele patogene (distrugere in proportie de 99,99 %) de pe obiectele din mediul
inert, cu exceptia sporilor bacterieni.
PRODUSE :
SAPUNURI :
Sapun tare
Compozitie: - amestec de saruri alcaline si acizi
- efectul este diminuat de apa dura
- PH alcalin
- nu are putere dezinfectanta
Utilizare : - intretinerea suprafetelor cu ceramica, ulei, otel inoxidabil
- clatiri obligatorii
Atentie! Mentinerea inmuiata a sapunului devine mediu pentru multiplicarea microbilor
Clatire dupa utilizare, depozitare pe port-sapun pentru scurgere.
ABRAZIVE :
- sunt substante minerale de natura calcaroasa sau argiloasa cu granule mai mult sau mai putin
fine, detergent, parfum, eventual clor.
- sub forma de pulbere, crema sau pasta
- actiune mecanica asupra murdariei
Utilizare: - curatarea punctuala a suprafetelor dure, obiectelor sanitare, pavimente, cu grija
pentru suprafetele emailate.
Atentie ! Produsele sunt agresive pentru materiale ,, moi “ : stratificate, material plastic,
suprafete vopsite.
In fiecare sala de tratament se incepe cu curatarea obiectelor mai putin murdare si se continua cu
obiectele murdare (cosuri de deseuri).
NU se admite existenta existenta ghivecelor cu flori si vaselor cu flori taiate.
- se deschide geamul pentru a se aerisi;
- se colecteaza si se evacueaza lenjeria murdara;
- se curata si dezinfecteaza:mesele pentru tratament – obligatoriu de doua ori pe zi si de cate ori este
nevoie, mesele de depozitare temporara a analizelor recoltate de la pacienti - obligatoriu de doua ori
pe zi si de cate ori este nevoie, mesele cu instrumentar steril, biroul de scris, corpul de iluminat,
scaunele, reflectoarele de la lampile de UV, stativul pentru perfuzie, dulapurile pentru medicamente
si instrumentar si alte suprafete verticale;
- se curata si dezinfecteaza mesele chirurgicale sau ginecologice cu accesoriile lor, scarita,
reflectorul;
- intretinerea instalatiei de aspiratie: se evacueaza borcanele de aspiratie, se curata si se dezinfecteaza
tubulatura de aspiratie si barbotoarele prin imersare intr-o solutie de dezinfectant; se sterilizeaza in
functie de material prin imersare in solutie de sterilizant la rece, se clatesc abundent cu apa sterila si
se usuca sau la oxid de etilena sau la autoclav si se mentin pana la utilizare in cutii metalice sterile;
se monteaza borcanele de aspiratie curatate si dezinfectate;
- se asigura tubulatura si masti de oxigen sterile;
- laveta se clateste dupa stergerea fiecarui element de mobilier;
- se continua cu stergerea prafului de pe restul suprafetelor orizontale:pervazul, partea superioara a
dulapurilor;
- daca se impune se sterg peretii, geamurile, usile, inclusiv balamalele;
- se curata si dezinfecteaza recipientele pentru decontaminarea instrumentarului;
- chiuveta pentru spalarea mainilor:se curata si dezinfecteaza oglinda, suportul de prosop, sapuniera,
etajera, bateria, cuva cu sifonul chiuvetei; daca este cazul se aplica si detartrant;
- se pune sapun, produs antiseptic, prosop hartie;
- se evacueaza deseurile periculoase si se inlocuieste recipientul de colectare, se goleste cosul de
gunoi si se curata, se inlocuieste sacul de plastic din cos, se matura umed pavimentul de la geam
catre usa;
- se spala si se dezinfecteaza pavimentul;
- se verifica aspectul estetic al salii si se inchide fereastra.
DEZINSECŢIA
DERATIZAREA
DESEURI NEPERICULOASE :
Sunt deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu cea a deseurilor menajere si care nu
prezinta risc major pentru sanatatea umana si mediu:
Ambalajele materialelor sterile, hartia, resturile alimentare;
Flacoane de la solutiile perfuzabile care nu au venit in contact cu sangele sau alte fluide biologice,
gipsul necontaminat cu fluide biologice;
Saci si ambalaje de material plastic, manusi folosite la curatenie;
Recipiente din sticla intacte care nu au venit in contact cu sangele sau alte fluide biologice;
DESEURI PERICULOASE:
DESEURI ANATOMO-PATOLOGICE
DESEURI INFECTIOASE
Deseuri solide sau lichide care contin sau au venit in contact cu sangele sau alte fluide biologice:
Deseuri solide sau lichide care contin sau au venit in contact cu virusuri, bacterii, paraziti sau
toxinele microorganismelor
Seringi, perfuzoare fara ac, sonde si alte materiale de unica folosinta
Recipiente care au continut sange sau alte fluide biologice
Campuri operatorii, manusi folosite in acte medicale
Sonde si alte materiale de unica folosinta
Materiale de laborator folosite, comprese, pansamente, membrane de dializa
Pungi din material plastic pentru colectarea urinei
DESEURI INTEPATORE-TAIETOARE
Ace, ace cu fir, seringi cu ac, acele de la perfuzoare
Catetere, branule, pipete
Lame de bisturiu de unica folosinta
Sticlarie de laborator si alta sticlarie sparta sau nu, care a venit in contact cu materialul infectios
Ordinul M.S.F. nr. 219 din 01.04.2002 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale.
Deseurile rezultate din activitati medicale sunt toate deseurile, periculoase sau
nepericuloase, care se produc in unitatile sanitare.
Deseurile nepericuloase - sunt deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu cea
a deseurilor menajere si care nu prezinta risc major pentru sanatatea umana si mediu.
Deseurile periculoase - sunt deseurile rezultate din activitati medicale care constituie
un risc real pentru sanatatea umana si pentru mediu si care sunt generate in unitatea
sanitara, in cursul activitatilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea
bolilor si recuperare medicala, inclusiv cercetarea medicala si producerea, testarea,
depozitarea si distributia medicamentelor si produselor biologice.
Deseurile anatomo-patologice si parti anatomice - sunt deseurile care includ
tesuturile si organele, partile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii
si din alte proceduri medicale.
Deseurile infectioase - sunt deseurile lichide si solide care contin sau sunt
contaminate cu sange sau alte fluide biologice, precum si materialele care contin sau
au venit in contact cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor.
Deseurile chimice si farmaceutice sunt reprezentate de substantele chimice solide,
lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corozive sau inflamabile; medicamentele
expirate si reziduurile de substante chimioterapice.
Deseurile intepatoare - taietoare - sunt deseurile care pot produce leziuni mecanice
prin intepare sau taiere.
Deseurile radioactive - sunt deseurile solide, lichide si gazoase rezultate din
activitatile nucleare medicale, de diagnostic si tratament, care contin materiale
radioactive.