ADJECTIVUL - noțiuni

1. Definire

Adjectivul este o parte de vorbire flexibilă, care exprimă însușirea unui nume –
substantiv / pronume / numeral:
Buturuga mică răstoarnă carul mare.

Noi eram bucuroși de ninsoare.

Dintre jucători, trei foarte înalți au înscris.

Adjectivul are următoarele caracteristici: - se raportează la nume direct (Fulgi mari

pluteau prin văzduh.), făcând parte din grupul nominal // se raportează la nume prin
intermediul unui verb copulativ (Ele au fost frumoase cândva.);
- se acordă în gen, număr și caz cu numele
la care se referă; poate avea grade de comparație (atingerea adierii răcoroase = G, f., sg.,
pozitiv; mai răcoroase = comparativ);
- se așază de obicei după nume (topică
firească), iar când se antepune acestuia îi preia articolul hotărât (lanul unduios / unduiosul
lan, casa veche / vechea casă, pomii zvelți / zvelții pomi, zilele calde / caldele zile,
copacului înalt / înaltului copac, chemărilor stinse / stinselor chemări) și devine mai
expresiv (Înaltă și suavă, domnița îi întâmpină cu un zâmbet.) sau își nuanțează sensul
(femeia sărmană = „săracă”/ sărmana femeie = „biata”);
- este însoțit uneori de articol demonstrativ
(elevul cel harnic, eleva cea harnică, elevii cei harnici, elevele cele harnice, elevului celui
harnic, elevei celei harnice, elevilor celor harnici, elevelor celor harnice).

2. Tipuri

a) După sens: - adjective calificative (exprimă subiectiv o însușire; aici se includ și

adjectivele participiale sau gerunziale): pisică leneșă, prieten bun, scris frumos,
cuvânt potrivit, glas stins,
brațe tremurânde, oameni suferinzi...

- adjective categoriale (exprimă obiectiv o însușire; stabilesc categorii de

obiecte; aparțin limbajelor specializate; sunt
obligatoriu postpuse): sistem vascular, apă potabilă,
triunghi isoscel, decret prezidențial,
acid acetic, uniformă militară...
b) După flexiune:
- adjective variabile * - cu 4 forme flexionare: alb, albă, albi, albe;
→ m.sg., f.sg., m.pl., f.pl.
- cu 3 forme flexionare: lung, lungă, lungi;
→ m.sg., f.sg., m.-f.pl.
următor, următoare, următori;
→ m.sg., f.sg.-pl., m.pl.
- cu 2 forme flexionare: mare, mari;
→ m.-f.sg., m.-f.pl.
vioi, vioaie.
→ m.sg.-pl., f.sg.-pl.

* Diferențele de gen și de număr sunt indicate prin desinențe!

 - adjective invariabile:
gri, bleu, bordo, kaki, lila, ecru, corai, sepia, grena, indigo, maro, uni,
roz, mov, crem, oliv, oranj, pepit, turcoaz, vernil, grej, ecosez, bej,
atroce, eficace, locvace, motrice, perspicace, precoce, propice, rapace, vivace, vorace,*
şic, forte, cloș, pane, rococo, latino, stereo, super, trendy, cool, part-time,
coşcogeamite, ditamai, sadea, otova,
așa, asemenea, aievea, anume, aparte,
cumsecade, bleumarin, antiglonț, antișoc,
roz-oranj, roșu-închis, verde-deschis, alb-vanilie, grena-lucios...
* Adjectivele sagace, tenace au devenit variabile, cu 2 forme flexionare
(sagaci, tenaci)!

3. Formare
Se consideră adjective primare cele moștenite din limba latină sau împrumutate:
frumos, drag, șic;
Restul adjectivelor s-au format prin:
- derivare cu prefixe și cu sufixe:
ne- nefiresc a- apoetic
stră- străvechi prea- preasfânt
in- incorect im- imposibil
anti- antidemocratic arhi- arhiplin
dis- discontinuu contra- contrarevoluționar
inter- interjudețean extra- extracarpatic
trans- transsiberian ultra- ultraelegant
-esc românesc -nic fățarnic
-iu roziu -uș jucăuș
-ui verzui -at gușat
-os osos -liu chefliu
-cios mâncăcios -atic tomnatic
-eț citeț -eș leneș
-ăreț plimbăreț -aș codaș
-tor hrănitor -al săptămânal
-ist schimbist -ian eminescian
-bil măsurabil -ard lozincard
-uț micuț -ișor mărișor
-el frumușel -ică subțirică
-ior bătrâior -an grăsan
- compunere, prin alăturare, prin subordonare, savantă: deplin, liberal-democrat,
cumsecade, alb-vișiniu, roșu-aprins, aerodinamic, rusofil…

4. Categorii gramaticale (aspecte după care adjectivul variază):

a. Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat:

- genul masculin, feminin, neutru → urs bătrân (m.), casă înaltă (f.), poem celebru (n.);
- numărul singular, plural → floare roșie (sg.), flori roșii (pl.);
- cazul N, Ac, G, D, V → Dorul intens de casă îl apăsa. (N)
Pe aprigii luptători îi cinstim. (Ac)
Ochii frumoasei fete străluceau. (G)
Îi spunea bunicii dragi totul. (D)
- Lume largă, unde mi-ai ascuns mândra? (V).
# Deși adjectivul are forme doar pentru genurile masculin și feminin, pentru a se păstra
terminologia de la substantiv, formele adjectivale de pe lângă substantive neutre se vor numi
tot „neutre”. (GA, 2005)
# Atenție la acordul adjectivului la cazurile G-D: Suntem contra deciziei luate de ei. (G)
Ne place atenția elevilor celor harnici! (G)
I-am scris colegei cunoscute. (D)
Îi voi oferi flori fetei celei dragi! (D) !!!
# Vocativul adjectivelor poate fi omonim N (copil iubit!, scumpă soră!, dragul mamei băiat!)
sau poate avea desinențe specifice (iubite copil!, scumpule unchi!, dragă domnule!).
# Când există mai multe substantive regente coordonate prin și, adjectivul comun se acordă
formal doar cu ultimul: literatura și cultura franceză !
b. Gradele de comparație sunt:
- pozitiv: frumos
- comparativ: - de superioritate: mai frumos
- de egalitate: la fel de /tot atât de/tot aşa de/deopotrivă de frumos
- de inferioritate: mai puţin frumos
- superlativ: - relativ: - de superioritate: cel mai frumos
- de inferioritate: cel mai puţin frumos
- absolut: - de superioritate: foarte frumos
- de inferioritate: foarte puțin frumos

!!! Tipuri de adjective fără grade de comparație:

1. provenite din gerunziu / adverb → crescândă, râzândă, fluturândă // așa, asemenea, gata …
2. care exprimă o însușire negradabilă → absolut, brut, definitiv, etern, fix, final, mort, perfect, unic, veșnic, viu…
3. compuse → albastru-verzui, dulce-acrișor, galben-deschis…
4. superlative sau comparative latinești → anterior, posterior, superior, inferior, extern, intern, ulterior, proxim,
ultim, optim, maxim, minim, infim, extrem, suprem…
5. cu sens superlativ → admirabil, atotcuprinzător, complex, enorm, extraordinar, gigantic, grozav,
teribil, uriaș…
6. derivate diminutival → frumușel, slăbuț, tărișor…

# Plasarea unui adjectiv fără grade de comparație la un anumit grad, ca și exprimarea dublă a
unei mărci creează pleonasmul (mai superior, cel mai complex, foarte desăvârșit, meci colosal
și nemaipomenit) !

5. Folosire corectă

* Se scriu sudat: rozalb, pursânge, binecuvântat, binevoitor, binefăcător, binemeritat,

clarvăzător, preafericit, atoateştiutor, atotputernic, cuminte, deplin, răufăcător, răuvoitor,
codalb, cumsecade, electrocasnic, neoliberal, sociocultural, cehoslovac (din fosta
Cehoslovacie), dacoromân (român sau românesc din Dacia), nemaipomenit etc.

* Se scriu cu cratimă: bun-platnic, rău-platnic, literar-artistic, instructiv-educativ, alb-negru,

dulce-acrişor, galben-deschis, albastru-deschis, româno-american, aşa-zis, bine-crescut
(cuviincios), bine-cunoscut (celebru), bine-venit (oportun), drept-credincios, nou-născut,
propriu-zis, sus-numit, est-european, nord-american etc. Nu se despart la capătul rândului la
locul cratimei.

* Sunt corecte formele:

- dragile mele (nu dragele mele ← drag, dragă, dragi), dar ultimele (nu ultimile ← ultim,
ultimă, ultimi, ultime);
- analog/analoagă/analogă, omolog/omoloagă/omologă, snob/snoabă, dar baroc/barocă,
echivoc/echivocă, monoton/monotonă, patriot/patriotă, major/majoră;
- afectuos/afectuoasă, fastuos/fastuoasă, maiestuos/maiestuoasă, merituos/merituoasă,
respectuos/respectuoasă, somptuos/somptuoasă;
- ambiguu, ambiguă, ambigui, ambigue (la fel asiduu, perpetuu, continuu, superfluu ← hiat u-
u);
- arbitrar, contrar, inflamator, revelator, dar contradictoriu, obligatoriu, ambulatoriu,
derizoriu, meritoriu, notoriu, giratoriu, executoriu;
- dens/densă, integru/integră, romanesc/romanescă, carnavalesc/carnavalescă,
grotesc/grotescă, livresc/livrescă, dar pitoresc/pitorească;
- austriac/austriece, italian/italiene, măiastru/măiestre;
- breaz/breji (la fel viteaz, treaz, dârz), dar confuz/confuzi (la fel obez, chinez, ursuz);
- domol/domoli (la fel fudul, fidel), dar chel/chei (la fel destul, sătul, gol, moale);
- fix/ficşi, mixt/micşti, complex/complecşi…
* Adjectivele compuse variază numai în ceea ce priveşte adjectivul/al doilea adjectiv/ambele
adjective din structura lor: nou-născut/nou-născuţi, răuvoitor/răuvoitori,
clarvăzător/clarvăzători, drept-credincios/ drept-credincioşi, liber-cugetător/liber-cugetători,
româno-francez/româno-francezi, roz-alb/roz-albi, dulce-acrişor/dulci-acrişori,
singur-singurel/singuri-singurei…!

* Atenție la adjectivele masculine care au pluralul postpus într-un singur –i și pe cel antepus
în doi -i: ochi negri, albaștri, mândri, integri… / negrii, albaștrii, mândrii, integrii… ochi !

* Atenție la adjectivele care au pluralul postpus în 2 –i și pluralul antepus în 3 –i: / pereți

cărămizii, trandafirii, proprii, cenușii, pământii, zglobii, stranii, argintii, aurii, plumburii,
roșii, arămii, portocalii, purpurii, vișinii, albăstrii… / cărămiziii, trandafiriii, propriii,
cenușiii, pământiii, zglobiii, straniii, argintiii, auriiii, plumburiii, roșiii, arămiii, portocaliii,
purpuriii, vișiniii, albăstriii… pereți !!! Aceleași adjective postpuse au la G-D feminin 2 –i:
(culoarea) bluzei/bluzelor cenușii… !

7. Valoare și variație stilistică

a. Adjectivul este esenţial în descriere (tablou, portret), putând susține figuri de stil precum:
epitet - ornant (noapte adâncă), personificator / personificare (soare jucăuș), metaforic
(valuri lăptoase), hiperbolic (flăcări colosale), dublu/multiplu (soare cald, mângâietor / cer
înalt, clar, liniștit); repetiţie – bucurie mare, mare, mare; antiteză – Fata babei era slută,
leneşă, nătângă, iar fata moşului era frumoasă, harnică şi deşteaptă; inversiune – Gigantică
poart-o cupolă pe frunte…;

b. Adjectivul este folosit în diverse registre: familiar (OK, cool…), argotic (mișto, nașpa…),
arhaic (adânce, mișel…), regional (bolând, căsător…), cult (sarcastic, sagace…), științific
(semantic, adipos…).
 LOCUȚIUNEA ADJECTIVALĂ - noțiuni

1. Definire: Locuţiunea adjectivală este un grup unitar de cuvinte, de obicei invariabil,

echivalent semantic şi sintactic cu un adjectiv:

Omul la locul lui îi place și lui Dumnezeu.

↓ ↓
„liniștit” f.s. de A. adj. (Care om?)

2. Tipuri

* locuţiuni care includ un adj. propriu-zis: bătător la ochi, bun de gură, bun de plată, greu la
minte, larg la pungă, mare de gură, pestriţ la suflet, rău de plată, rău de gură, sărac cu duhul,
slab de înger, strigător la cer...
* locuţiuni care includ un participiu /provin din loc. vb.: ales pe sprânceană, dat de gol, luat
de suflet, luat în râs, luat la rost, luat la ochi, luat la trei păzeşte, luat în seamă, pus la patru
ace, pus pe harţă, pus pe şotii, pus la cale, tras de păr...
* locuţiuni formate din prepoziţie şi substantiv: cu cap/minte/judecată/scaun la cap, cu stare,
cu ochii în patru, cu toane, cu sânge rece, cu dare de mână, cu neputinţă, cu stea în frunte, cu
greutate...
de treabă, de vază/seamă/frunte/căpetenie, de
tot hazul, de bază, de folos, de geniu, de nădejde, de ispravă, de nimic, de rea credinţă, de
rând, de mântuială, de prisos, de pripas, de mirare, de toată frumuseţea...
fără cap/judecată/minte, fără noimă, fără rost,
fără căpătâi, fără suflet, fără număr, fără obraz...
în toată firea, în toată puterea cuvântului, în
lege...
la locul lui...
într-o doagă/ureche...
* locuţiuni bazate pe repetiţie: care mai de care, fel de fel...
* altele: ca vai de el, ca lumea, ca scos din cutie, cât palma, cel din urmă, piele şi os, tobă de
carte, peste poate...

ADJECTIVUL / LOCUȚIUNEA ADJECTIVALĂ - aplicații

1. Selectează din textul următor elementele solicitate: Iarna albă aproape că a devenit o
dulce amintire. Zăpada mare cât un stat de om mai apare doar în povești. Acum, străzile sunt
gri aerul - bej, dar nu imaculate. Explicația științifică aduce în discuție încălzirea globală.
Problemă arhicunoscută! Dar dealurile și câmpiile strămoșești nu au nevoie de justificări
aride, ci de plapuma de nea dalb-argintie. Așteaptă cuminți zilele reci, laolaltă cu gândacii
fotofobi, semințele mirabile, pădurile perie… Privirea mea le mângâie, căci știu despre
zădărnicia acestei așteptări. Toate lucrurile au rostul lor vechi, iar noua neorânduială a
vremii strică noima realității. Nicio schimbare nu vine fără dramatica ieșire din matcă a
rânduielii. Ce cale să ia lumea? Nimeni nu știe/ care drum e mai bun/, când însuși glasul
Domnului pare că a amuțit/. Asemenea derive bulversează omul. Cu vorbe tremurânde, el se
vede nevoit să implore Cerul a se milostivi și a-și întoarce chipul supărat spre păcătosul
Pământ. Oare ruga e de prisos? Cei slabi de înger ar spune „Da…”, însă creștinii cu scaun
la cap știu că grația divină e ultima frontieră a speranței, a sufletelor celor însetate de alb.
- adj. variabil cu 4 f.f.: „albă”;
- adj. variabil cu 3 f.f.: „strămoșești”, „noua”;
- adj. variabil cu 2 f.f.: „dulce”;
- adj. invariabil: „gri”;
- adj. calificativ: „imaculate”;
- adj. categorial: „științifică”;
- adj. derivat cu prefix: „arhicunoscută”;
- adj. derivat cu sufix: „strămoșești” (strămoșesc);
- adj. compus prin alăturare: „cuminți” (cuminte);
- adj. compus prin subordonare: „dalb-argintie”;
- adj. format prin compunere savantă: „fotofobi”;
- adj. provenit din substantiv: „perie”;
- adj. pronominal posesiv: „mea”;
- adj. pronominal demonstrativ: „acestei”;
- adj. pronominal nehotărât: „Toate”;
- adj. pronominal negativ: „Nicio”;
- adj. pronominal relativ: „care”;
- adj. pronominal interogativ: „Ce?”;
- adj. pronominal de întărire: „însuși”;
- adj. provenit din adverb: „Asemenea”;
- adj. participial: „supărat”;
- adj. gerunzial: „tremurânde”;
- adjectiv postpus: „divină”;
- adjectiv antepus: „păcătosul;
- locuțiune adjectivală: „de prisos”, „slabi de înger”, „cu scaun la cap”
- articol demonstrativ: „celor”.

2. Stabilește valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:

Frumosul este pretutindeni în jurul nostru. – subst. comun

A aranjat frumos hainele în sifonier. – adverb de mod
Frumosul tablou a fost expus în marea sală a muzeului. – adjectiv variabil
Cei frumoși atrag privirile pe stradă. – pron. semiindependent + adj. variabil
Oamenii cei frumoși sunt ca florile. – art. demonstrativ + adj. variabil
Este frumos să saluți persoanele cunoscute. – adv. de mod
Totul este frumos la ea! – adj. variabil
Frumusețea sa este uimitoare. – subst. comun
Se comportă prietenește. – adv. de mod
Cu glas prietenesc, i-a explicat unde greșea. – adj. variabil
Cu privirea foc, i-a înmuiat voința. – adj. provenit din subst.
Era frumoasă foc. – adv. de mod
Acel foc s-a extins repede. – subst. comun
Ai voștri sunt mai buni? Jucătorii voștri vor câștiga?- pron. posesiv / adj. pron. posesiv
Acestea îmi plac! Pânzele acestea chiar îmi vor folosi! – pron. dem. de apropiere / adj. pron.
dem.
Fiecare le știe pe ale sale, pentru că fiecare om e un univers. – pron. nehot. / adj. pron. neh.
Niciunul nu va vota împotrivă, căci niciun votant nu-și asumă consecințele negative ale
deciziei îndrăznețe. – pron. negativ / adj. pron. negativ
Ce faci? Ce probleme mai înfrunți? – pron. interogativ / adj. pron. interog
Am aflat/ câte a pătimit./ Știu acum/ câte necazuri l-au pândit./ – pron. relativ / adj. pron.
rel.
Însuși spunea că, într-o lume nebună, însuși nebunul pare înțelept. – pron. de întărire / adj.
pron. de întărire
A primit un car de felicitări, iar premiul primit apoi l-a făcut și mai fericit. –
vb. la participiu / adjectiv participial
Zburdând printre flori, fluturele a întâlnit o făptură zburdândă, aidoma lui. – vb. la
gerunziu / adj. gerunzial
Apa care curge repede întâlnește altă apă repede și împreună se pierd în marea cea mare… -
adv. de mod / adjectiv provenit din adv.

3. a. Stabilește genul, numărul și cazul adjectivelor:

La pomul roditor vin păsări nesățioase. → genul masculin, nr. singular, cazul Ac
→ genul feminin, nr. plural, cazul N
- Dealule molcom, primește-mi pașii! → genul neutru, nr. singular, cazul V

b. Folosește adjectivele înalt, isteață la cazurile G și D.

Deasupra copacului înalt zboară păsări călătoare. (cazul G)

Îi ofer fetei istețe premiul I. (cazul D)

c. Stabilește gradul de comparație al adjectivelor:

Cel cuminte nu are bătăi de cap. → gr. pozitiv

Copilul cel mai cuminte dintre noi era Matei. → gr. superlativ relativ de sup.
Din impecabil a devenit mai puțin cuminte. → fără gr. de comp. / gr. comparativ de inf.
Era deopotrivă de cuminte ca o fată. → gr. comparativ de egalit.
Făt-Frumos era cuminte-cuminte la vârsta aceea. → gr. superlativ absolut de superiorit.

d. Plasează adjectivul rece la gradele indicate:

- comparativ de superioritate: mai rece

- superlativ relativ de inferioritate: cel mai puțin rece
- superlativ absolut de inferioritate: foarte puțin rece

e. Exprimă superlativul absolut de superioritate al adjectivului leneș prin cinci modalități

expresive, menționându-le.

tare leneș (alt adv. decât „foarte”)

nemaipomenit de leneș (adverb cu sens superlativ și prepoziția „de”)
leneeeș (prelungirea unei vocale)
Ce leneș!
leneșul leneșilor (repetiție în limbaj popular)

4. a. Stabilește funcția sintactică a adjectivelor/loc. adj.:

Omul cu minte își face iarna car și vara sanie. – ……………………………….

Acest lucru este fără importanță. – ……………………………….
Din roșu a devenit grena. – …………………………………………….

b. Ilustrează funcțiile sintactice indicate, cu ajutorul adjectivelor/loc. adj.:

- 2 A. adj. coordonate: ………………………………………………………………………….

- N.P. multiplu: ……………………………………………………………………………
- C.T.: ……………………………………………………..
- C.C.: …………………………………………………………

c. Indică f.s. a cuvintelor pentru care adjectivul este regent:

Negru de supărare, a izbucnit în țipete. – …………………..

Incidentul este grav pentru ele. – ………………………
Ambițios de tânăr, a ajuns departe. – ……………………..
Este mulțumită sufletește. – ………………………….
Legile sunt indispensabile societății. – ……………………………..

5. a. Alege varianta corectă: cal pursânge/pur-sânge, gest binefăcător/bine-făcător, obiect

electro-casnic/electrocasnic, actor binecunoscut/bine-cunoscut, pronume personal
propriu-zis/propriu zis, pulover galben-deschis/galben deschis, fruct dulce-acrișor/dulce
acrișor, exercițiu ambigu/ambiguu, coroană maiestuoasă/maiestoasă, argument
contrariu/contrar, luptători dârzi/dârji, dansatori fuduli/fudui, oameni sătuli/sătui, Ne place
atenția elevilor cei harnici/celor harnici!, I-am oferit flori fetei cea frumoasă/fetei celei
frumoase., literatura și cultura franceză/franceze, oameni liber-cugetători/liberi-cugetători,
cetățeni răuvoitori/răivoitori, mere dulci-amare/dulce-amare, rochii mov-albe/move-albe.

b. Completează cu forma corectă a adjectivului din paranteză:

- ………………………….. mele colege, vă stimez! (drag)
Sunt niște versuri …………………… (patriot)
Aceasta e o femeie ………………………….. (snob)
A rostit niște vorbe ……………………………. (ambiguu)
Avea o privire ……………………………. (grotesc)
Al. Vlahuță a scris „România ……………………….”. (pitoresc)
Ținuturile ………………………………. m-au încântat. (austriac)
Medicii ……………………… s-au revoltat. (francez)
Succesul depinde zilnic de factori ……………………. (complex)
Am colegi ………………………. de rezultatele lor. (mândru)
………………………… ochi ai fetei l-au fermecat. (negru)
Nori ……………………………. s-au adunat peste oraș. (cenușiu)
………………………………………… obraji au devenit palizi. (trandafiriu)
Umbra zidurilor ……………………….. se așterne pe străzi. (cărămiziu)
Faldurile hainei ……………………….. erau fastuoase. (roșu)
Ei sunt niște elevi ……………………….. (tenace).
Ele sunt niște fete ………………………… (perspicace)

6. a. Construiește un fragment în care să aplici tiparul descriptiv și să apară adjective cu

diverse roluri stilistice: epitet, repetiție, antiteză.

………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………..

b. Recunoaște registrul limbii în funcție de adjectivele folosite:

Are un comportament OK. – ………………………………….

Are o mașină bengoasă. – ………………………………..
Prietenii mei sunt funny. – ……………………………..
Mușchiul e învelit de țesut adipos. – ……………………………
O dorință vorace îi dădea târcoale. – ………………………………

c. Recunoaște pleonasmele și corectează-le:

Aceasta este o situație foarte deosebită. → ………………………………………..

Are o propunere care poate fi acceptabilă. → ……………………………………………
Cartea mi se pare extraordinară și nemaipomenită. → ………………………………………….
Mi-a vorbit despre pietre mai rarisime. → …………………………………………..
d. Stabilește valoarea literei –i:

umeri mândri → ………………………………………………

negrii corbi → …………………………………………..
finalul poveștii stranii → ……………………………………….
albăstriii iriși → ………………………………………….