PRONUMELE – fișă recapitulativă (I)

1. Definire

Pronumele este o parte de vorbire flexibilă, care, în general, ține locul unui substantiv.

2. Tipuri

a. care variază după persoană: b. care nu variază după persoană:

- personal propriu-zis; - demonstrativ;
- personal de politeţe; - nehotărât;
- reflexiv; - negativ;
- posesiv; - relativ;
- de întărire; - interogativ.

P1. Pronumele personal propriu-zis

- indică participanții la actul comunicării;

- variază după persoană, număr, gen (la pers. a III-a), caz;
- are formele accentuate neaccentuate/clitice

N eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele -

Ac (pe…) mine, tine, el, ea, noi, voi, ei, ele m(ă), te, (î)l, o, ne, v(ă), (î)i, le
G - , - , lui, ei, - , - , lor -
D mie, ţie, lui, ei, nouă, vouă, lor (î)mi, (î)ţi, (î)i, ne, ni, v(ă), vi, le, li
V - , tu! , - , - , voi! , - -

# Formele clitice pot fi atașate cu cratimă de un alt cuvânt:

Mă-ntreabă adesea cum o duc. / M-așteaptă o surpriză. / Mi-aduce flori. / Ne-ați dezvălui taina?
Te-ascultă necondiționat. / Unde-ți este capul?/ V-așteptăm pe la noi!
L-am ajutat la nevoie. / Vrea să-i ofere sprijin. / Cunoscând-o, am încredere în ea. / Le-admir!

# Formele clitice dublează CD sau CI, acest fapt fiind facultativ (L-am ajutat pe un bătrân. / Am ajutat
pe un bătrân.) sau obligatoriu (I-am vorbit ei. / dar nu Am vorbit ei.).

# Formele eu, el, ea, ei, ele se pronunță [įeu], [įel], [įa], [įeį], [įele], conținând diftong / triftong,
respectiv nr. diferit de sunete și de litere.

- îndeplineşte următoarele funcții sintactice:

- subiect (N): El aşteaptă trenul.

- nume predicativ (N, Ac, G): Câştigătorii sunt ei. / Florile sunt pentru ea. / Toţi sunt contra ei.
- atribut pronominal prepoziţional (Ac, G, D): Sărbătorim înțelegerea dintre voi/ împotriva lor/
grație ei.
- atribut pronominal genitival (G): Casa lor e mare.
- atribut pronominal în D fără prep.: Înmânarea de medalii lor a emoționat audiența.
- complement direct (Ac): Pe ea o cunosc bine.
- complement prepozițional (Ac, G): Vorbeşte despre tine?/ Toți s-au revoltat împotriva lui.
- complement indirect (D): Îi trimit salutări.
- circumstanțial de loc (Ac,G): Ne-am oprit la voi / înapoia lui.
- circumstanțial de timp (Ac, G): Vom pleca după el, nu înainte / înaintea ei.
- circumstanțial de mod (Ac): A plecat fără ei.
- circumstanțial de cauză (Ac): Pentru el a pierdut!
- circumstanțial de scop (Ac, G): Are un ideal şi luptă pentru el / în vederea lui.
- fără f.s. (V / valoare neutră* / dativ etic*): - Tu, vino aici! / Le are cu matematica!, Dă-i cu
bere, dă-i cu vin…, Tot îi dă cu însurătoarea., A luat-o la sănătoasa. / Mi ți l-a trosnit de nu s-a văzut.

# Formele * aparțin registrului popular al limbii.

# Când subiectul multiplu este exprimat prin pronume personale de persoane diferite, acordul se face la
nr. pl., pers. I / a II-a: Eu(, tu) și ei sosim diseară. / Voi și ele vă cunoașteți?