Conditii esentiale pentru buna functionare si evitarea neplacerilor cauzate

de cosurile de fum.

Rolul cosului de fum este sa elimine fumul produs de arderea

combustibilului care inevitabil contine materie solida ,aburi ,rasini necerbonizate
etc. Forta motoare de miscare verticala (tiraj) rezulta din diferenta de
temperatura fum / temperatura exterioara (aerul cald totdeauna se ridica).

Sisteme de cosuri de fum profesionale. Dezvoltarea intensa a aparatelor

de incalzire a impus actualizarea permanenta a conditiilor tehnice impuse
cosurilor de fum. Ele sunt prevazute in standarde europene la care s-a aliniat si
tara noastra (ex. SR EN 1856-1:2004, SR EN 1859:2000, SR EN 13384-
1;2002,etc) si care obliga certificarea cosurilor de fum conform urmatoarelor
clase de performanta: – clasa de presiune ; – clasa de temperatura ; – clasa de
rezistenta la condens ; – clasa de rezistenta la focul din cos ; – clasa de rezistenta
la coroziune. Siguranta este cel mai important criteriu in proiectarea si executia
unui cos de fum. Un alt element important in functionarea unui cos de fum este
izolatia termica care influenteaza direct randamentul cosului de fum si implicit
al aparatului de incalzire. In functie de presiunea din cosul de fum avem cosuri
cu presiune negativa (tiraj natural) si cosuri cu presiune pozitiva (tiraj fortat).

In cazul cosurilor cu presiune negativa este extrem de importanta proiectarea

diametrului (sectiunea) cosului de fum. Putem spune ca o proiectare
profesionala va ofera siguranta, confort si randament maxim al centralei termice
folosite.

Notiuni generale de proiectare a cosurilor de fum

Dupa cum credem ca a-ti inteles, proiectarea este un pas important in

achizitionarea unui cos de fum. Ea trebuie realizata de personal specializat care
colaboreaza direct cu producatorul cosului de fum.

Etapele de proiectare sunt:

 stabilirea pozitiei si inaltimii cosului de fum tinand cont de datele

constructiei respective eventual si a cladirilor invecinate
 stabilirea variantei de racordare de la aparatul(aparatele) de incalzire la
cosul de fum
 calculul sectiunii canalului interior al cosului de fum
 finalizarea proiectului in sine tinand cont de datele acumulate (tipul si
numarul elementelor cosului de fum,sisteme de sustinere si prindere,etc.).
 Evacuarea gazelor arse trebuie facuta in siguranta, optim si se va incerca
evitarea zonelor de curenti de aer defavorabile tirajului. De aceea cosurile
trebuiesc amplasate cat mai aproape de coama acoperisului sau de zonele
cele mai inalte ale cladirilor. Inaltimile minime ale cosurilor de fum se vor
stabili in functie de inclinatia acoperisurilor constructiilor astfel: Standardul
european SR EN 13384-1 :2002+A2 stabileste metodele de calcul ale
caracteristicilor termodinamice ale cosurilor de fum care deservesc un singur
aparat, echipate cu un singur canal de admisie. Pentru stabilirea solutiei de
evacuare si dimensionarea corespunzatoare a diametrului cosului este
necesara cunoasterea caracteristicilor aparatului de incalzire. Pentru
rapiditate, se pot folosi diagrame pentru determinarea sectiunii cosului.
Pentru fiecare tip de cos de fum exista o diagrama de calcul a sectiunii. Sub
niciun motiv sectiunea cosului nu va fi mai mica decat sectiunea de evacuare
aparatului de incalzire.

Tirajul cosului de fum

Tirajul cosului de fum este de fapt viteza de circulatie a gazelor, a fumului in

interiorul cosului catre iesire, fiind influentata de:

 inaltimea utila, distanta intre locul unde intra gazele, fumul in cos pana la
iesirea din el
 diametrul interior al cosului de fum
 temperatura gazelor arse
 aria sectiunii prizei de aer proaspat
 izolatia cosului si a canalului de fum
 amplasement (interior, exterior)
 tipul de racordare, numarul de coturi
 respectarea regimului de inaltimi
 existenta unor cladiri mai inalte in jurul casei
 zona geografica, clima
 existenta accesoriilor din partea terminala

In cazul cand trebuie inaltat cosul de fum, pentru prelungiri nu este

recomandat sa se foloseasca conducte din plastic (se topesc din cauza
temperaturilor inalte), fier sau tabla neagra deoarece acestea se deterioreaza
rapid. In cazul in care cosul de fum deserveste un semineu, este foarte important
ca sectiunea prizei de aer proaspat sa fie cel putin egala cu sectiunea diametrului
interior al cosului de fum. O foarte mare atentie trebuie acordata trecerii
cosurilor de fum si a racordului dintre focar si cos, prin elementele combustibile.
De regula, la trecerea racordurilor (canalelor) prin peretii din lemn, se
folosesc piese speciale fabricate din vata minerala bazaltica. Distanta dintre
cosurile de fum si elementele combustibile, trebuie sa fie de 10 cm (sau distanta
specificata de producator – in cazul cosurilor metalice poate fii mai mare). Acest
spatiu trebuie sa fie liber, nu trebuie umplut cu alte material, cu pastrarea
distantelor impuse!

 Diametrul coloanei verticale al CF trebuie sa fie cu D mai mare decat

iesirea din focar Ex d180/D200, d200/D250 --IN CAZONTRAR NU
POATE PRELUA DEBITUL DE FUM
 Racordul inspre cosul de fum se va face la cel la cel putin 20 de grade
ascensional spre cosul de fum --SE REDUCE VITEZA DE INAINTARE
A FUMULUI PRIN MULTIPLE SCHIMBARI. DE DIRECTIE!!!!. Se
va evita folosirea coturilor confectionate din 2buc. componente (se
folosesc coturi din 3 segmente), precum si a coturilor de 90 de grade.
 Legatura dinspre CT astfel se va executa ca sa fie demoltabila si fie cu
traseul cat mai simplu ( nr coturi minime)--PENTRU O CURATIRE CAT
MAI USOARA LA 2-4 SAPTAMANI
 Cosul de Fum va fi executat din materiale care NU absorb apa condesata
din fum care se formeaza in int. CF (Caramida refractara, inox)--IN
REGIM DE STAND BY APA DIN CARAMIDA INGHEATA
DEVENIND SI MAI RECE!!!. Se vor monta cosuri de fum cu
termoizolatie ignifuga (vata bazaltica) interzise materialele gen polistiren,
pericol de incendiu ---IN CAZUL APRINDERII ACCIDENTALE A
RASINII DEPUSE (T-500-800 0C) se poate aprinde!!!!NU vor fi premise
gauri in structura CF din acelasi motiv – va rabufni flacara prin aceste
orificii!!!!
 Diferenta intre un CF termoizolat si unul fara se constata lipsa tirajului din
CT (la deschiderea usii CT fumul tinde sa iasa prin golul usii)--CF CARE
MENTINE TEMP FUMULUI PESTE 100C este bine realizat.
 Scurgerile suparatoare de negreala si condens au urmatoarea explicatie:
ardere incompleta in interiorul CT (temperatura apei /tur sub 65 grade si
din aceasta cauza nu se carbonizeaza eficient rasina si gudroanele din
lemn). CF va fi prevazut obligatoriu cu oala de fund pentru scurgerea apei
de condens. Apa de condens este puternic acida/bazica, fiind coroziva!!!!
 Lemne cu continut de umiditate mare, CF rece -- LEMNELE SE VOR
USCA 2ANI IN SPATII DESCHISE DOAR ACOPERITE DE PLOAIE
 Atentie ! Inaltimea utila a unui cos de fum nu poate fi mai mica de 4 m !
 Sferele rotative sunt pentru ventilatie !!! Daca nu bate vantul cu cel putin
17 km/h, acestea vor micsora tirajul cu 24%. Daca vrei sa montezi o
 palarie deasupra cosului, ea se va monta la o distanta fata de cos de cel
putin 1/2 din diametrul cosului de fum.
 Cu cat cosul este mai fierbinte cu atat tirajul va creste,daca vei izola CF
 Izolarea exterioara a CF se realizeaza cu saltele din vata bazaltica
(ceramic fiber) + plasa de fibra + adeziv (CM11) tras peste plasa. Se poate
realiza un cadru exterior din rigle montaj rigips. Nu folositi vata minerala!
 Pierderea de temperatura pe canalul de fum de peste 15-20 0C, adica din
centrala fumul la evacuare are in jur de 130 - 150 0C, se pierde pe
urmatorii 3 ml aproximativ 50 - 60 grade, asfel fumul ajunge sub
temperatura de 80 0C si atunci se formeaza condensul si apoi gudronul, iar
in momentul autoaprinderii gudronului se produce temperatura de peste
100 grade, ca si cum ar pleca o ghiulea din teva unui tun, iar in acel
moment va exploda cosul de fum, daca CF este din ceramic sau caramida
gaurita ce se poate utiliza la temperaturi de pana la 200 grade Celsius!!!
 Recuperare caldura = racire cos = condens = pierdere tiraj!!!
1. DIMENSIONAREA SECTIUNII CF
 2. CALCUL PRESCURTAT

Calcul necesar putere necesara la incalzire: V<mc>* 55W/mc+25%=Pu

<Kw>

Punctul de roua sau temperatura punctului de roua este temperatura la

care trebuie racit, sub presiune constanta, un amestec de vapori si gaze cu
continut constant de vapori, pentru ca, din cauza saturatiei cu vapori, sa apara
primele picaturi de lichid. Mai concret, daca intr-o camera (al carei volum e
constant) umiditatea aerului ramane aceeasi, exista o anumita temperatura sub
care vaporii de apa condenseaza pana cand temperatura se ridica peste nivelul
critic.

Temperatura punctului de roua este egala cu temperatura atmosferei daca

vaporii sunt saturanti, ceea ce echivaleaza cu o umiditate relativa de 100%. In
rest, relatia dintre punctul de roua si umiditatea relativa este complexa si
depinde de temperatura atmosferei; in practica se folosesc formule aproximative
pentru calculul uneia dintre marimi cind este cunoscuta cealalta

Un sistem eficient de izolare termică trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:

  reducerea gradientului termic şi, implicit, a eforturilor de natură
termică în materialul tubului de evacuare a gazelor
 reducerea pierderilor de căldură ale gazelor aflate în circulaţie
ascendentă în interiorul tubului având ca efecte positive
 minimizarea căderii de temperatură a gazelor pe înălţimea coşului,
esenţială în cazul gazelor care acced în coş la temperaturi apropiate
de punctul de rouă acidă
 îmbunătăţirea tirajului
 reducerea gradientului termic şi a solicitărilor corespunzătoare în
trunchiul portant.

La alegerea sistemului de izolare termică se vor analiza următoarele cerinţe

specifice:

 stabilitatea structurală pe termen lung. Materialul ales trebuie să nu

prezinte în timp tasări sau deformaţii care să creeze suprafeţe neizolate;
 conductivitatea termică redusă;
 aptitudinea de exploatare, inclusiv păstrarea integrităţii, la temperaturile la
care va fi expus pe durata de serviciu
 rezistenţa faţă de acizi şi capacitatea de absorbţie a umidităţii de către
materialul izolator şi sistemul lui de fixare. Acest aspect are importanţă în
cazul tuburilor de zidărie, întrucât cantităţi limitate de gaze calde pot
pătrunde prin tub şi pot condensa pe măsura apropierii de partea mai rece
a izolaţiei.

Zgomot

Nivelul de zgomot produs de coş se va încadra în limitele permise de

legislaţia în vigoare.
În mod obişnuit această cerinţă este îndeplinită dacă viteza de evacuare a
gazelor la vârf nu depăşeşte 25 m/s. În situaţii speciale, de exemplu dacă se
amplasează un ventilator în interiorul coşului sau dacă viteza de evacuare
depăşeşte 25 m/s, se va face dovada încadrării nivelului de zgomot în limitele
prescrise.

Temperatura

Diferenţa pozitivă de temperatură produsă de gazele evacuate la nivelul

suprafeţei exterioare a coşului în zonele cu care oamenii pot veni în contact,
nu va depăşi 10▫C. Dacă această cerinţă nu poate fi îndeplinită se vor lua
 măsuri efective pentru a preveni atingerea accidentală a peretelui coşului.
Temperatura aerului în interiorul spaţiului vizitabil va îndeplini următoarele
condiţii:

 Temperatura aerului nu va depăşi 40 0C

 Creşterea de temperatură datorată vecinătăţii cu gazele
evacuate nu va depăşi 10 0C.

Căderi de gheaţă

Dacă se anticipează posibilitatea formării unor blocuri de gheaţă pe

suprafeţele aferente coşului se vor lua măsuri corespunzătoare pentru a evita
pagubele produse de posibila cădere a acestor blocuri de la înălţime. Aceste
măsuri constau fie din instalarea unor opritori fie din prevederea unor
echipamente de încălzire.

Emisii de gaze şi praf

Condiţiile limitative privind efectele poluante asupra mediului

înconjurător trebuie să fie în acord cu prevederile de legislaţie referitoare la
protecţia mediului. Agresivitatea chimică asupra materialelor de construcţie în
contact cu gazele evacuate se poate manifesta prin acţiunea unor soluţii acide
rezultate din condensarea unor compuşi rezultaţi în cosul de fum şi care produc
acid sulfuric sau clorhidric. În funcţie de natura şi durata de manifestare,
agresivitatea se clasifică în următoarele clase:

 Redusă
 Medie
 Ridicată
 Foarte ridicată

Concluzie: tot sistemele ceramice sunt mai sigure in caz de incendiu, dar
piata cere din ce in ce mai mult pe cele din inox. Aceasi tabla din inox (304 sau
316) este folosita de catre toti producatorii de cosuri de fum ce au CE-uri - ma
refer la uzul casnic, rezidential.

Tabla de otel inox slab aliat (AISI 304 sau 316, AISI 430 etc.):
rezistenta la coroziune este sub cerintele minime ale normativelor europene!!!

Coroziunea la inox :

a. Coroziunea intercristalină
Coroziunea intercristalină înseamnă o degradare formată la limita grăunţilor
cristalini, care determină
încetarea continuităţii structurii cristaline, astfel încât oţelul îşi pierde
omogenitatea. Cauza coroziunii
intercristaline este separarea în spaţiul intergranular a unor carburi bogate în
crom, iar în apropierea
acestora formarea de zone sărace în crom care se corodează mai rapid. Pentru
evitarea precipitărilor de
carburi de crom, conţinutul de carbon al oţelurilor austenitice trebuie redus sub
0,03%, sau materialul
trebuie stabilizat cu titan sau niobiu deoarece acestea au o afinitate mai mare faţă
de carbon, în comparaţie
cu cromul.
b. Coroziunea pătrunsă (cavernoasă)
Coroziunea pătrunsă este o degradare locală, punctiformă, care apare datorită
interacţiunii dintre ionii
halogeni şi pelicula pasivă. În general se formează cavităţi circulare, care într-un
timp relativ scurt pătrund în
adâncimea materialului. Pericolul coroziunii pătrunse creşte direct proporţional
cu creşterea temperaturii şi a
concentraţiei de halogeni. Deoarece la acest tip de coroziune marea majoritate a
suprafeţei rămâne intactă,
gradul de degradare nu poate fi caracterizat prin pierderea de greutate.
Coroziunea în acest caz poate fi
apreciată din valoarea caracteristică calculată cu ajutorul compoziţiei chimice.
Neomogenităţile (precipitări de
carburi, incluziuni nemetalice etc.) pot mări pericolul apariţiei coroziunii
pătrunse.
c. Coroziunea capilară
Coroziunea capilară apare în spaţii restrânse (îmbinări nituite sau filetate
defectuos realizate constructiv)
unde nu este asigurată circulaţia aerului. Din cauza lipsei de aerisire, oxigenul
necesar formării peliculei
pasive nu poate pătrunde la suprafaţa piesei, astfel aceasta rămâne activă şi se
corodează. Aspectul acestui
tip de coroziune seamănă în mare măsură cu cel al coroziunii pătrunse.
d. Coroziunea tensională
Coroziunea tensională poate să apară în acele construcţii supuse unor solicitări
puternice la tracţiune, care
funcţionează în medii agresive cu conţinut ridicat de clor sau la temperaturi care
depăşesc 150°C