ARHIMEDE, Nr.
1-2 / 2001 ianuarie-februarie
! PITAGORA (569-500 î.Hr.)
Cei mai mulţi sunt de acord că este fiul lui
Mnesarchos. În schimb, cu privire la neamul lui
Mnesarchos s-au ivit controverse. Unii pretind că
era din Samos; însă Neanthes notează că era sirian,
născut la Tyr, în Syria. A studiat cu Anaximandru,
elevul lui Tales, a călătorit şi studiat în Egipt şi
Asia Mică. Deoarece încă din copilărie Pitagora era
înzestrat pentru orice ştiinţă, Mnesarchos l-a dus la
Tyr. Aici îl încredinţează chaldeenilor, în preajma
cărora tânărul îşi însuşi o sumedenie de cunoştinţe.
Atunci când părăsi acest oraş se întoarse în Ionia,
frecventă mai întâi şcoala lui Pherekydes Syrianul,
iar apoi, în Samos, pe cea a lui Hermodamas,
descendent din Kreophilos.
Neanthes însă spune că alţi biografi îl
consideră pe tatăl lui Pitagora drept unul din acei
tyrhenieni care au colonizat insula Lemnos.
Un poet din Samos grăieşte astfel:
„Pitagora, drag lui Zeus, pe care Pythais,
cea care întrece cu mult în frumuseţe pe
femeile din Samos, l-a născut lui Apollon”.
lată ce spune despre educaţia sa intelectuală:
pentru cei mai mulţi, ştiinţele denumite
mathematika şi le-a însuşit de la egipteni, de la
chaldeeni şi de la fenicieni; într-adevăr, încă din
timpurile străvechi, geometria i-a interesat pe
egipteni, ştiinţa despre numere şi calcule pe
fenicieni, iar pe chaldeeni cercetările asupra cerului.
În ce priveşte cultul zeilor şi celelalte precepte
privitoare la viaţa zilnică - pe cât se spune - a audiat
prelegeri ţinute de Magi însuşindu-şi învăţăturile
lor.
Toate acestea sunt considerate veridice de
majoritatea cercetătorilor, deoarece au fost
consemnate în Memorii. Era un om deosebit de
curat la suflet, având grijă să evite crimele şi
criminalii. Mergea până acolo că ocolea nu numai
tot ce nu mai era în viaţă, dar i-a ocolit întotdeauna
pe măcelari şi pe vânători. El a obţinut îngăduinţa
preoţilor să aducă zeilor sacrificii după cum voia şi,
totodată, să asiste la practicile lor religioase. Aşa
ceva nu s-a mai pomenit să se întâmple cu vreun alt
străin.
1
Răzvan Catană
cls. a VII-a A, Şc. gen. „Eugen lonescu”
La vârsta de 40 de ani, înfiinţează la Crotona,
în sudul Italiei, şcoala pitagoreică.
În preajma lui Pitagora se mai afla un tânăr,
provenit din Tracia, numit Zalmoxis, pe care îl
iubea şi l-a instruit în ştiinţa astronomiei, în aceea a
cultului sacru şi a ritualurilor datorate zeilor.
Lui Pitagora i se mai atribuie preziceri fără greş
ale unor cutremure, puterea de a stinge repede
epidemiile, faptul că era în stare să stăvilească
vânturile năprasnice şi grindina, să liniştească
volbura fluviilor şi a mării în scopul de a înlesni
trecerea discipolilor săi. El molcomea suferinţele
sufletului şi pe cele ale trupului prin ritmuri, cântări
şi incantaţii.
Cât despre viaţa zilnică a lui Pitagora,
Diogenes mărturiseşte că el recomanda tuturor să
evite ambiţia şi vanitatea care, cu deosebire,
stârnesc invidia; de asemenea, conversaţiile cu
mulţimea. Aprecia din plin prietenii ce-i avea, el
care cel dintâi declarase că între prieteni totul este
comun şi că prietenul este un alter ego.
Sistemul său de învăţământ era dublu. Dintre
discipolii săi, unii erau denumiţi mathematikoi, iar
alţii akousmatikoi. Matematicienii învăţaseră deja,
în profunzime, argumentarea ştiinţifică superioară,
prezentată până în cel mai mic detaliu; akusmaticii
nu avuseseră parte să ia cunoştinţă decât de
principiile elementare din opera scrisă a
magistrului.
Iată câteva dintre recomandările sale: Să nu
distrugi nici să vatămi o plantă comestibilă care are
fructe; nici să ucizi sau să răneşti vreun animal care
nu este periculos. Dacă cineva ţi-a încredinţat un
tezaur, nu numaidecât de bani, ci şi de cuvinte,
păstrează-l cu credinţă pentru cel care ţi l-a dat; să
recunoşti trei categorii distincte de lucruri demne de
a fi cercetate care se cuvin a fi înţelese şi puse în
practică: mai întâi, ceea ce este nobil şi frumos,
apoi ceea ce este folositor vieţii; în al treilea şi în
ultimul rând, ceea ce este plăcut, cu observaţia că
Pitagora nu admitea plăcerea vulgară şi înşelătoare,
ci numai pe cea fermă, decentă, care nu dă prilej de
calomnii.
ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie
Avea şi o altă categorie de simboluri, de
următorul fel: să nu treci peste o balanţă, ceea ce
vrea să spună să nu aspiri la mai mult decât ceea ce
eşti. Să nu aţâţi focul cu un cuţit (folosit) adică să
nu-l înfurii prin cuvinte grele pe omul care deja
clocoteşte de mânie. Unei cununi să nu-i smulgi
frunzele, ceea ce vrea să spună să nu vatămi legile,
căci ele sunt cununile cetăţilor. Iată acum şi altele
de acest fel: nu mânca inima, ceea ce ar echivala
cu: „nu te lăsa abătut de necazuri”; nu te aşeza pe o
baniţă pentru „a nu trăi fără să faci ceva”; nu te
întoarce când pleci în călătorie, adică: „nu te agăţa
de viaţă când vine moartea”; nu o lua pe drumul
mare - aceasta înseamnă că el era împotriva
obiceiului de a urma opinia mulţimii şi pilda pentru
luare aminte la cele ce spuneau puţinii oameni
educaţi; nu primi rândunele în casă, adică: „nu
accepta sub acoperişul tău guralivi care nu ştiu să
tacă”; ajută-l pe cel care duce o povară, nu însă pe
cel care o descarcă - prin acest sfat îi îndemna pe
oameni să nu dea nimănui o mână de ajutor când
era vorba de indolenţă, ci numai când apărea silinţa;
să nu porţi chipuri de zeu pe inele, ceea ce vrea să
spună să nu ai, să nu comunici mulţimii opinii sau
cuvinte nepotrivite, nici făţişe despre zei.
În ceea ce priveşte studiul numerelor el s-a
impus din următorul motiv: nefiind în stare să
explice limpede, prin cuvinte, anume ce sunt
„formele” şi principiile primare, din pricina
dificultăţilor conceptuale şi a expunerii lor,
pitagoreicii s-au întors la numere, în vederea
clarităţii învăţământului, imitându-i astfel pe
geometri şi învăţători.
Din cauza originalităţii ei excepţionale s-a
întâmplat ca această filozofie (teoria pitagoreică) să
se extindă, cu precădere datorită caracterului ei
! PROFESORUL D.M. BĂTINEŢU-GIURGIU
LA 65 DE ANI
Profesorul D. M. Bătineţu-Giurgiu s-a născut la
27 ianuarie 1936 în comuna Pietroşani, judeţul
Vlaşca (acum Teleorman) fiind primul fiu al
familiei Marin şi Adreiana Bătineţu. D. M. B.
2
enigmatic, dar şi datorită faptului că textele erau
scrise în dialect doric.
Pitagora şi însoţitorii săi erau într-atâta de
admiraţi în Italia, până la mari distanţe, încât
cetăţile încredinţau forma lor de guvernământ
adepţilor lui Pitagora. Cu toate acestea, ceva mai
târziu în timp, ei au devenit victime ale invidiei şi
împotriva lor s-a înfiripat un fel de conjuraţie.
Despre Pitagora se spune că a murit la
Metapont. El se refugiase la Sanctuarul Muzelor
unde a rămas timp de 40 de zile, fără cele necesare
vieţii. După alte spuse, când incendiul făcea prăpăd
în locuinţa unde din întâmplare se adunaseră
pitagoreii, aceştia, făcând punte în faţa flăcărilor, au
deschis drumul magistrului cu propriile lor corpuri.
Trecând deci în acest chip prin flăcări, Pitagora,
descurajat de pierderea celor apropiaţi lui, s-a
sinucis. Cu privire la nenorocirea care în acest chip
i-a lovit pe pitagorei amănuntele s-au pierdut; au
rămas însă până azi, acoperite în tăcere, în inimile
oamenilor. Singura amintire care s-a păstrat despre
cele întâmplate, printre cei neiniţiaţi, a fost doar
aceea a conceptelor inteligibile. Cei doi, care au
scăpat cu viaţă, Lysis şi Archippos, precum şi toţi
cei care se nimeriseră să fie în exil n-au mai putut
salva decât câteva scânteieri din acea filozofie, din
păcate obscure şi greu de înţeles.
Pitagoreii izolaţi, descurajaţi de cele
întâmplate, s-au împrăştiat care încotro, evitând
compania oamenilor. Cu toate acestea, din teama ca
nu cumva numele filozofiei să dispară şi astfel, din
această cauză să-şi atragă asupra lor mânia zeilor,
au redactat „Memoriile sumare”, în care au strâns
scrierile (pitagoreilor) mai vechi, cât şi propriile lor
amintiri.
dr. Sorin Rădulescu
dr. Petruş Alexandrescu
(prescurtare încetăţenită printre colegii apropiaţi),
termină primele 7 clase în comuna natală, având ca
profesor de matematică pe Dumitru Atanasiu (coleg
şi prieten cu acad. Gheorghe Marinescu) care îi

insuflă o dragoste deosebită pentru matematică.
Între 1950 şi 1954 urmează cursurile
Colegiului „Ion Maiorescu” din Giurgiu, perioadă
în care devine un fidel colaborator al Gazetei
Matematice, sub îndemnul profesorului de
matematică Ion Mateescu şi a celui de fizică,
distinsul Savin Popescu.
Între anii 1954-1960 îşi câştigă existenţa în
comuna natală (bibliotecar, director de cămin
cultural etc.). Între 1955-1958 satisface stagiul
militar la o unitate din Ploieşti. În 1960 devine
student al Facultăţii de Matematică, Universitatea
Bucureşti, pe care o absolvă în 1965 cu
specializarea Analiză matematică. Are colegi
eminenţi: Ioan Tomescu, D. Ene, Basarab
Nicolescu, Dan Burghelea, M. Giurgiu, I. Beju,
Dorel Homentcovschi, M. Chiriţă etc. Între 1963-
1965 a fost preşedinte al Asociaţiei Studenţilor din
Facultatea de Matematică, care avea caracter
profesional ştiinţific. Ca student, D. Bătineţu a avut
şansa, ca atâtea alte generaţii, să aibă profesori
renumiţi: acad. Miron Nicolescu, acad. Nicolae
Teodorescu, acad. Solomon Marcus, acad. Romulus
Cristescu, acad. Gh. Marinescu, prof. Nicolae
Dinculeanu, prof. N. N. Mihăileanu etc.
După absolvirea facultăţii, între anii 1965-1968
este asistent univ. la catedra de Matematici I a prof.
univ. Al. Climescu, Institutul Politehnic Iaşi. Între
1968-1970 este cercetător ştiinţific la Institutul de
Cercetări Forestiere din Bucureşti, iar între 1970-
1972 ajunge asistent la Institutul Agronomic din
Bucureşti. La 30 octombrie 1972 este îndepărtat
abuziv, arestat şi persecutat politic între 1972-1976.
Între 1976-1985 şi apoi din 1989 şi în prezent
funcţionează ca profesor titular la C. N. “Matei
Basarab” din Bucureşti, iar între 1985-1989 a fost
profesor la liceul “Ion Creangă”. Din 1985 este
căsătorit cu prof. univ. Maria Giurgiu, numele lor
devenind astfel Bătineţu-Giurgiu.
Profesorul D. M. Bătineţu-Giurgiu a depus o
variată şi prestigioasă activitate. Între 1978-1980 a
fost redactor principal la Gazeta Matematică, al
cărei colaborator statornic a fost şi este în
continuare.
A propus şi publicat în diferite reviste sau la
concursuri şcolare peste 2000 de probleme. A
publicat în reviste de specialitate peste 200 de
3
ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie
articole şi note matematice. De asemenea, a
publicat la mai multe edituri un număr de 20 de
culegeri de probleme. Ca membru al Comisiei
Naţionale de Concurs, a participat în mai mulţi ani
la toate fazele de desfăşurare a Olimpiadei de
matematică, la pregătirea loturilor olimpice, la
tabere naţionale de matematică: Bucureşti (1980),
Craiova (1981), Galaţi (1982), Focşani(1983),
Piatra Neamţ (1984), Arad (1986 şi 1994), Cluj-
Napoca (1988), Botoşani (1992), Constanţa (1993),
etc.
În 1989, cu ocazia Simpozionului “Creativitate
şi eficienţă” organizat la Iaşi, a obţinut premiul I
pentru lucrarea „Studiul, cercetarea şi aprofundarea
tezaurului matematic românesc – mijloc de
educaţie”. Numeroşi elevi ai profesorului Bătineţu
au primit premii şi menţiuni la Olimpiadele
Naţionale, la concursul anual al rezolvitorilor
Gazetei Matematice, Sesiuni Ştiinţifice şi la O.I.M.
Este un colaborator activ la multe din revistele
cunoscute din ţară: Gazeta Matematică (seria B),
Gazeta Matematică (seria A) – publicaţie metodico-
ştiinţifică, revista Arhimede 2000, revista Cardinal
din Craiova, revista matematică din Galaţi, Octogon
Mathematical Magazine (Braşov), Revista Mate-
matică din Timişoara, revista “Foaie matematică”
din Republica Moldova etc.
Profesorul D. M. Bătineţu-Giurgiu a fost
distins cu următoarele premii: Premiul I ca
rezolvitor la Gazeta Matematică (1954, 1955,
1956), Medalia jubiliară „100 de ani de la
înfiinţarea Gazetei matematice” etc.
Profesorul Bătineţu a pus în valoare numeroase
cercetări ale înaintaşilor noştri, unele dintre acestea
fiind continuate şi dezvoltate (este cunoscut cazul
Şirului lui Lalescu, care a devenit o adevărată modă
în literatura de specialitate).
D. M. Bătineţu-Giurgiu are şi alese calităţi
umane: este apropiat, modest, sociabil, fiind astfel
iubit şi stimat de elevi şi colegi.
În încheiere, urăm profesorului D. M. Bătineţu-
Giurgiu în numele redacţiei revistei “Arhimede”
multă sănătate, putere de muncă şi noi succese în
activitatea de propăşire a învăţământului matematic
preuniversitar din ţara noastră.
La mulţi ani!
ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie

! NOTĂ MATEMATICĂ
Folosirea sistemelor de numeraţie în rezolvarea unor
probleme de aritmetică şi algebră
prof. Ilie Diaconu, Lic. Avram Iancu, Cluj

Scopul acestei note, aşa cum rezultă şi din titlu, E = 98 - 8 (97+96+...+9+1) + 7 = 100
#" !0 (9) -
...
este acela de a arăta cum se pot rezolva unele 8

probleme de aritmetică şi de algebră folosind -8(9) ⋅ 11...

#"!1 (9) + 7(9)= 100
#" !0 (9) - 88...
... #"!8 (9) + 7(9)=
sistemele de numeraţie. 8 8 7

Pentru a ilustra acest lucru, vom prezenta =1(9)+7(9)=8(9)=8.

următoarele exemple: 5) Să se arate că suma:
1) Comparaţi numerele: S=8+83+85+...+8125 se divide prin 504.
n1=19811980+19811983 şi n2=19811981+19811982. (Ilie Diaconu, GM 10/1978)
(Concurs, clasa a VII-a,1990) Soluţie:
Soluţie: Transformând suma S în baza 8, obţinem:
Scriind cele două numere în baza 1981, S= 1010
#$"...$10 (8)
!
obţinem: 2⋅63

n1= 100100
#" !0 (1981)
... Cum 504 =7⋅8⋅9 şi cei trei factori sunt primi
1980 între ei, doi câte doi, vom arăta că S se divide cu
n1= 1100
#" !0 (1981)
... fiecare din aceşti factori.
1981 Aplicând criteriile de divizibilitate cu b-1, b,
Cum în baza 1981, n1 are 1984 de cifre, iar n2 b+1 în baza b (vezi [1]), pentru b=8, obţinem:
are 1983 de cifre, rezultă că n1>n2. 7S deoarece 7( 1# +$0+$1$+"
0 +$...$
+$1 +!0 )=63;
2) Să se arate că dacă la numărul 2⋅63
1+2+22+23+24+25+26 adăugăm 1, obţinem 27. 8S deoarece S se termină în zero;
(Concurs, clasa a V-a,1986) 9S deoarece 9[( 0#+$"
0 + ...
$! + 0 )-( 1#
+$ + ...
1" $+!1 )]=-63
Soluţie: 63 63
Fie N=1+2+22+23+24+25+26. Deci 504S.
Folosind scrierea binară, rezultă: 6) Să se arate că 3m-1 nu divide 3n+1,
N+1=(1+2+22+23+24+25+26)+1=1111111(2)+1(2)= ∀m,n∈ *, m≥2.
=10000000(2)=27. (Ilie Diaconu)
3) a) Se dă numărul E1=27-26-2. Să se scrie Soluţie:
acest număr ca o sumă de puteri naturale Folosind scrierea ternară, obţinem:
consecutive ale lui 2; 3m-1= 100
#" ! (3)-1(3)= 22
...0 #" ! (3) şi
...2
b) Se cere acelaşi lucru şi pentru E2=2n-2n-1-2, m m
unde n∈ şi n≥3. n
3 +1= 100
#" ! (3)+1(3)= 100
...0 #" !01 (3)
...
(L. Mănescu, GM 2/1980) n n −1
Soluţie: Cum împărţirea ternară 100
#" !01 (3) : 22
... #" ! (3) nu
...2
a) Folosind scrierea binară, obţinem: n −1 m

E1=10000000(2)-1000000(2)-10(2)=1000000(2)- se face exact, ∀m,n∈ *, m≥2, rezultă proprietatea

-10(2)=111110(2)=25+24+23+22+2; din enunţ.
b) Analog se arată că: 7) Să se rezolve în mulţimea numerelor
E2=2n-2+2n-3+...+22+2, n∈ , n≥3. naturale ecuaţia:
4) Să se calculeze: 3xy+3yz+3zx=765,
E=98-8⋅97-8⋅96-8⋅95-8⋅94-8⋅93-8⋅92-8⋅9-1 unde x>y>z.
(Concurs, clasa a VI-a,1986) (Ilie Diaconu, GM 8/1980)
Soluţie: Soluţie:
Putem scrie: Cum x>y>z rezultă xy>zx>yz.

4
 ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie
Folosind scrierea ternară, în ipoteza xy>zx>yz, m n p
rezultă: + 2 + 3 = 0 ,mnp (15 ) şi
15 15 15
100
#" !0100
... #" !0100
... #" !0 (3)=1001100(3)
... 44 44 ⋅ 27 1188 543(15 )
xy − zx −1 zx − yz −1 yz = = = = 0 ,543(15 ) , de
Din unicitatea scrierii unui număr în baza 3, 125 125 ⋅ 27 153 1000 (15 )
obţinem: unde rezultă m=5, n=4, p=3.
 yz = 2 9) Să se demonstreze că numărul:
 1 1 1 1 1
 zx = 3 de unde x=3, y=2, z=1. N = + 3 + 6 + 10 + ... + n (n +1) + ...
 xy = 6 6 6 6 6
 6 2
8) Să se determine a,b,c∈{1,2,3,4} şi este iraţional.
(***)
m,n,p∈{1,2,...,14} ştiind că:
Soluţie:
a b c 44
a) + 2+ 3= ; Scriind numărul N în sistemul de numeraţie cu
5 5 5 125 baza 6, obţinem:
m n p 44 N=0,1010010001...
b) + 2+ 3= .
15 15 15 125 (după primul 1 este un 0, după al doilea sunt
(Ilie Diaconu) doi de 0, etc.)
Soluţie: Partea fracţionară fiind infinită şi neperiodică,
a) În condiţiile problemei, putem scrie: rezultă că N este iraţional.
a b c
+ 2 + 3 = 0 ,abc (5 ) şi
5 5 5 Încercaţi să rezolvaţi cele 9 probleme prin
44 134 (5 ) metodele cunoscute şi comparaţi-le cu cele expuse.
= = 0,134 (5 ) , de unde rezultă a=1, Bibliografie
125 1000(5) [1] Ilie Diaconu, Sisteme de numeraţie, Editura
b=3 şi c=4. Studium, Cluj-Napoca,1996
b) De asemenea:

! DESPRE TREI PROBLEME CELEBRE:

1) Trisecţia unghiului; 2) Duplicarea cubului;
3) Cvadratura cercului.
prof. Ilie Petre Iambor, Bucureşti

Ca să deseneze unghiurile Thales şi elevii lui
foloseau rigla gradată. Tot cu rigla şi raportorul
desenau un unghi egal cu un unghi dat sau
împărţeau un unghi în mai multe părţi egale.
Această metodă de a folosi rigla, echerul şi
raportorul căpătase o largă aplicaţie şi chiar
Hipocrat a folosit-o în construcţiile pe care le făcea
ca să demonstreze proprietăţile figurilor. Mai târziu
Oinopides ridică obiecţii asupra acestui procedeu,
susţinând că numai cu folosirea riglei fără gradaţii
şi a compasului se pot obţine figuri precise. El a
arătat cum se duce o perpendiculară cu rigla şi
compasul şi cum se construieşte, în acelaşi mod, un
unghi şi bisectoarea lui. Metoda a plăcut aşa de
mult geometrilor, încât după aceea ei au introdus ca
regulă generală să nu se mai admită nici o
construcţie care să nu fie executată cu rigla şi
compasul. Foarte probabil că în această decizie s-au
lăsat oarecum ademeniţi de faptul că proprietăţile
dreptei erau oarecum înrudite cu ale cercului. Căci
dacă dreapta este cel mai scurt drum între cele două
puncte, cercul era cea mai scurtă dintre toate liniile
curbe sau poligonale care limitează o arie dată. Iar
dacă punctele unei drepte se află la egală depărtare
de două puncte fixe şi punctele cercului sunt toate
la aceeaşi depărtare de un punct fix, numit centrul
lui. În plus, atât dreapta cât şi cercul au
extraordinara proprietate că pot aluneca de-a lungul
lor înşile. De aceea, numai aceste linii puteau să fie
folosite ori de câte ori apăreau cazuri de mişcări de
alunecare, de exemplu la maşini, pistoane, roţi,
rotaţii în jurul unei axe, etc. Pe lângă aceste

5
ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie
proprietăţi fundamentale, poate că dreapta şi cercul numită trisectoarea lui Longchamps. În sistemul
au fost preferate în locul altor linii şi pentru că din cartezian xOy determinat de diametrele AA´ şi BB´
cele mai vechi timpuri s-au păstrat în forma lor are ecuaţia: F (x , y ) = x (x 2 − 3 y 2 ) − γ (x 2 + y 2 ) = 0
modelele a două din cele mai impresionante
fenomene din natură: linia dreaptă este drumul razei sau f (x ) = ± x 2 (x − γ ) 3 x + γ .
de lumină, iar cercul este drumul stelelor pe bolta Studiind variaţia funcţiei pe domeniul de
cerească. definiţie (− ∞ ,− γ 3) ∪ (γ ,+∞ ) cu valori în se
Totuşi, limitarea construcţiilor geometrice obţine graficul dat mai jos.
numai la acelea în care era posibilă folosirea riglei Curba are în origine un punct dublu izolat
şi a compasului, nu a fost o inspiraţie fericită. F(0,0)=0 şi ne permite să rezolvăm problema
Geometrii de atunci nu s-au întrebat dacă rigla şi trisecţiei unghiului.
compasul sunt capabile să rezolve orice construcţie Fiind dat un unghi xOt, atunci unghiul
geometrică, aşa cum li se părea în mod intuitiv că ar xOM= xOt/3 se obţine astfel: se duce tangenta
fi cazul. Ori, aceasta nefiind cu putinţă, ei au fost în A la cercul de rază OA=γ şi fie T punctul de
puşi în situaţia să sufere consecinţele ce au urmat intersecţie al acestei tangente cu latura Ot a
din cauza alegerii lor. Necazurile au început chiar unghiului considerat xOt.
de la cele mai simple probleme, cum a fost, de
exemplu, problema împărţirii unui unghi în trei y
părţi egale (trisecţia unghiului).
Se părea că dacă împărţirea cu rigla şi
compasul a unui unghi în două sau în patru părţi t
egale este o treabă uşoară, nu ar putea fi prea grea
nici aceea de a împărţi un unghi în trei părţi egale P T
folosind numai rigla şi compasul. Acest lucru este
imposibil, dar iluzia că ar putea fi era aşa de 2α
puternică încât a atras pe mulţi matematicieni de β M
β/3 A
seamă să încerce puterea judecăţii sau a
-γ/3 O C α x
ingeniozităţii lor ca să găsească o atare construcţie.
Părea de mirare că o problemă care se rezolvă Q
imediat dacă se foloseşte rigla şi raportorul să nu
poată fi dezlegată cu rigla şi compasul într-un mod
asemănător aceluia folosit la bisectoarea unghiului.
Explicaţia, care nu-i de loc uşoară nu a fost găsită
decât în secolul al XVIII-lea, atunci când algebra
începuse să dea un ajutor substanţial geometriei
prin aplicarea rezultatelor obţinute de ea. Dar chiar
din sec V î.e.n. trisecţia unghiului a fost realizată de Cercul cu centrul în O şi de rază OT taie
către Hippias din Elis, cu ajutorul unei alte curbe, trisectoarea în M, unghiul xOM= xOt/3. Ecuaţia
deosebită de cerc, pe care tot el a reuşit să o traseze,
în coordonate polare este ρ = γ cos 3θ . Dacă
inventând un aparat special. Dar această soluţie a
fost considerată de natură mecanică şi nu xOt=3θ, atunci xOt/3= θ. Rezultă că dacă
geometrică şi deci nu a fost acceptată ca xOT=β trebuie împărţit în trei părţi egale, atunci
satisfăcătoare. xOM= β/3 rezolvă problema. (vezi lucrarea
Dăm în continuare o construcţie a trisectoarei Curbe plane [1], pag 103-105)
folosind rigla şi compasul, dar cu ajutorul unei Bibliografie
curbe definite de Gaston Longchamps (1842-1906) 1) C. Mihu, I.P. Iambor - Curbe plane, Ed
în „Cours des problèmes de géometrie analytique”, Tehnică, Bucureşti,1989
Paris, 1898. Iată despre ce este vorba: În sistemul 2) Florica T. Câmpan - Variate aplicaţii ale
de coordonate ortogonal xOy construim cercul de matematicii, Ed Ion Creangă, Bucureşti,1984
rază OA=OA´=γ. Pe acest cerc luăm punctele P şi Q 3) George Şt. Andonie - Varia Mathematica,
astfel încât AOP=2α şi AOQ=2π-α. Locul Ed Tineretului,1970
geometric al punctului M de intersecţie a
tangentelor în P şi Q la cercul O este o curbă

6
 ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie

! A METHOD FOR CALCULATING

A SPECIAL KIND OF SUMS
by Arthur Marius Popa,
International Computer High School of Bucharest

In this article, I will give a simple and efficient where R, S ∈ C[ K ] have the degree p and
method for calculating sums like: R(k ) = S (k + 1) , ∀k ∈ N .
n
p ∈ N , λ ∈ R,
∑ Q (k ) ⋅ λ k
, where Q ∈ C[K ] , is a polynomial of LEMMA 2: Let
k =1 | λ |> 1 , Q ∈ C[ K ] is a polynomial of degree p .
degree p and λ ∈ R − {−1, 1}. Then the function f : N → C , given by
The basis of the suggested method are the R(k )
following theoretical results: f (k ) = k , has a unique decomposition, having
λ
THEOREM:
R(k ) S (k )
Let p ∈ N , λ ∈ R * −{−1, 1}, Q ∈ C[K ] , the form: f (k ) = k −1 − k , ∀k ∈ N , where
λ λ
Q(k ) = a0 k p + ... + a p −1 k + a p . R , S ∈ C[ K ] have the degree p and
Then the constants Ai , Bi , i = 0, p exist, R(k + 1) = S (k ) , ∀k ∈ N .
so that: The theorem also has interesting consequences,
 n+1 p p one of them being:
 ∑ i ∑ Bi ,if | λ |> 1
p −i
n λ B ⋅ ( n + 1 ) −λ ⋅ COROLARY: one link between the
∑ Q(k) ⋅ λ =  p
k i =0
p
i =0
coefficients of the polynomial Q and the constants
k=1 ∑ Ai − λ ⋅ ∑ Ai ⋅ ( n + 1 ) −i , if | λ |< 1
n p
is given by:
i =0 i =0
 p p

∑ λ ∑
p−k
( ⋅ 2 − 1) ⋅ B k − ai = 0
 k =0 i =0
where Ai , Bi , i = 0, p are given by the  p p
 (λ ⋅ 2 p − k − 1) A + λ ⋅ a = 0
formulas: ∑
 k = 0 k ∑ i
 λ i =0
A = a0
 0
1− λ For practical applications, it is advisable not
 to learn the formulas given by the theorem, but the
[
 i 1− λ i p p− p−i + i− ]
A = λ a + Ci A0 + Ci−11 A1 + ...+ C1 1 A 1 , i = 1 , p procedure resulted from it. This method consists in
putting the general terms of the sum as difference
 a0 of consecutive terms, using polynomials of the
B0 = λ −1 same degree as the general term.
 Let’s take as an example the following sum:
Bi = λ  ai − Cip B0 + Cip−−11B1 + ...+ C1p−i+1Bi−1  , i =1, p
( ) n
 λ −1 λ 
 S = ∑ (2k 3 + 13k 2 + 27 k + 26) ⋅ 3 k
k =1
For proving this I use the following lemmas:
We will decompose the expression under the
LEMMA 1: Let p ∈ N , λ ∈ R, | λ |>1, Q∈C[K]
sum as difference of two consecutive terms:
is a polynomial of degree p .
[
Let S = ∑ (ak 3 + bk 2 + ck + d )⋅ 3k +1 −
n

Then, the function: f :N →C given

k =1
by f (k ) = Q(k ) ⋅ λ has a unique decomposition − (a' k 3 + b' k 2 + c' k + d' )⋅ 3k ]
k

having the form: By equating this forms of the expression we

f (k ) = R(k ) ⋅ λk +1 − S (k ) ⋅ λk , ∀k ∈ N get:

7
ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie
[
3k (2k 3 + 13k 2 + 27k + 26) = 3k ( 3a − a' )k 3 + 
a' =
a' +2
+ ( 3b − b' )k 2 + ( 3c − c' )k + ( 3d − d' ) ] 

3
 a' +2 3a' + b' = b' +13  a' = 1
a= 3 ⇒
 3 
⇒  bc'' = 2
3a − a' = 2  = 3
3b − b' = 13
b' +13 3a' +2b' + c' = c' +27 d ' = 4
b = 
  3 3
⇒ ⇒ (*) 
3c − c ' = 27 c' +27 d' +26
 c = a' + b' + c' + d' =
3d − d' = 26  3  3
d = d' +26 Let xk = 3 (k + 2k + 3k + 4) . The terms are
k 3 3
 3
consecutive ⇒
But the two terms are consecutive, so:
[
n
( ak 3 + bk 2 + ck + d ) ⋅ 3k +1 = a' ( k + 1 )3 + b' ( k + 1 )2 + S = ∑ ( x k +1 − xk ) = x 2 − x1 + x3 − x 2 + .... + xn +1
k =1
+ c' ( k + 1 ) + d' ]⋅ 3k +1 ⇒ − x n = xn +1 − x1 ⇒
ak + bk + ck + d = a' k + ( 3a' +b' )k + [ ]
3 2 3 2
S n = 3n +1 ( n + 1 )3 + 2( n + 1 )2 + 3( n + 1 ) + 4 −
+ ( 3a' +2b' +c' )k + a' +b' +c' +d' ⇒ − 3( 1 + 2 + 3 + 4 ) ⇒
a = a' S n = 3n +1 ( n 3 + 5n 2 + 10n + 10 ) − 30
b = 3a' +b'

⇒ (**)
c = 3a' +2b' +c'
d = a' +b' +c' +d'
From (*) and (**) we obtain a simple
system:

! SECŢIUNEA DE LOGICĂ MATEMATICĂ

Probleme de logică/nr.10-Octombrie 2000 - Rezolvare

Prof. dr. ing. Nicolae Alexandrescu

Universitatea „Politehnica” din Bucureşti

În corespondenţă cu noţiunile teoretice ce au următoare - în viitor):

prefaţat enunţul problemei, se identifică P1=P0, dacă M0 O0 =0 (1)
următoarele variabile binare:
• Durerea de picior (P) din ziua curentă P1= P0 , dacă M0 O0 =1 (2)
(indice zero): existentă - P0; inexistentă - O1=P0, dacă L0=1 (3)
P0 ; O1= P0 , dacă L0=0 (4)
• Durerea de picior (P) din ziua următoare Cele patru ecuaţii logice se pot grupa în două
funcţii logice:
(indice 1): existentă - P1; inexistentă - P1 ;
P1=P0( M 0 +O0)+ P0 ⋅M0 O0 (5)
• Administrarea medicamentelor (M) din
ziua curentă (indice zero): luat - M0; neluat O1=P0L0+ P0 L0 (6)
- M0 ; care, rezolvate de specialiştii în logică conduc la
• Starea luminii (L) din ziua curentă (indice răspunsul căutat. Cum deocamdată noţiunile de
logică matematică necesare vă lipsesc, evident,
zero): puternică - L0; slabă - L0 .
autorul a avut în vedere o rezolvare în care
Urmărind modul de manifestare al durerilor agerimea şi intuiţia dumneavoastră erau suficiente
descris de pacientă se scriu următoarele adevăruri (lucru confirmat de cei care au trimis la redacţie
(ne fixăm ca interes starea durerilor din ziua rezolvări meritorii).
8
 ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie
Iată rezolvarea accesibilă cunoştinţelor stare P1O1=00 ( începând de mâine) nu trebuie să se
dumneavoastră în continuare. mai ia medicamente M0=0 şi în cameră să se
În ecuaţiile logice 1 ... 4 sunt patru variabile menţină lumina (puternică) L0=1.
binare (M0, L0, P0, O0) ce dau 24=16 combinaţii - de Analizând tabelul sau matricea şi ţinând în
fapt 16 stări (posibilităţi) de existenţă. Stările P1 şi continuare cont de determinările date de ecuaţiile
O1 (de mâine) rezultă pe seama acestor ecuaţii. logice 1 ... 4 trebuie găsită (găsite) soluţia (soluţiile)
Tabelul de mai jos ajută la organizarea analizei care dau rezolvarea tratamentului necesar, având în
şi determinarea acestora. vedere că pacienta avea în ziua scrierii scrisorii
(azi) ambele dureri P0O0=11.
Posibilităţi Condiţii Stări azi Stări Starea aceasta se poate conserva şi mâine
azi mâine (M1O1=11) în două situaţii (intersecţia liniei a patra
M0 L0 P0 O0 P1 O1 cu coloanele a doua sau a patra). Este de reţinut
1 0 0 0 0 0 1 faptul că din descrierea evoluţiei durerilor, făcute
2 0 0 0 1 0 1 de pacientă, niciodată nu i s-a întâmplat o
3 0 0 1 0 1 0 procedură care să ducă la dispariţia simultană a
4 0 0 1 1 1 0 ambelor dureri. Deci o soluţie de a trece de la
5 0 1 0 0 0 0 P0O0=11 la P1O1=00 nu trebuie căutată. Rămân ca
6 0 1 0 1 0 0 posibile proceduri prin care „mâine” dispar pe rând
7 0 1 1 0 1 1 câte o durere.
8 0 1 1 1 1 1 Una dintre soluţii porneşte de la a considera
9 1 0 0 0 1 1 starea P0O0=11 care se poate conserva mâine
P1O1=11 (intersecţia liniei a patra cu coloana a
10 1 0 0 1 0 1
doua).
11 1 0 1 0 0 0
Aceasta arată că dacă azi nu se ia
12 1 0 1 1 1 0
medicamentul (M0=0) şi se ţine lumina puternică
13 1 1 0 0 1 0
(L0=1), mâine vor fi, în continuare, ambele dureri.
14 1 1 0 1 0 0 Pentru ca mâine pacienta să scape de una dintre
15 1 1 1 0 0 1 dureri - cea de ochi O1=0, astfel încât P1O1=10
16 1 1 1 1 1 1 (intersecţia liniei a patra cu coloana întâi), este
necesar ca ea să nu ia medicamentul M0=0 şi să se
Adevărurile logice din acest tabel se pot scrie facă în cameră lumină slabă L0=0.
sub forma unei „matrice”, stările P1O1 fiind la Cum mâine P1O1 va fi 10, se analizează (în
intersecţia liniilor P0O0 cu coloanele M0L0. În total tabel sau matrice) ce trebuie făcut pentru a se
rezultă patru linii şi patru coloane, deoarece toate ajunge la P1O1=00, adică să dispară şi durerea de
combinaţiile posibile a două stări binare sunt: 22=4 picior (P1=0).
(00, 01, 10, 11). Variantele ce conduc la P1O1=00 sunt cele care
consideră această stare în diversele intersecţii ale
M0L0 00 01 10 11 liniilor cu coloanele (se identifică patru asemenea
P0O0 locuri).
00 01 00 11 10 Soluţia noastră alege P1O1=00 din poziţia dată
01 01 00 01 10 de intersecţia liniei a treia cu coloana a treia. Pentru
10 10 11 00 01 a se ajunge aici este necesar să ia medicamentul
11 10 11 10 11 (M0=1) şi să se ţină în continuare lumina slabă
(L0=0) starea din coloană (impusă) M0L0=10.
Şi în tabel şi în matrice s-au marcat (sunt scrise În sfârşit, pentru a menţine această stare
mai accentuat) şase stări importante - stabile, care P1O1=00 în ziua următoare şi permanent (ceea ce
arată că dacă azi se respectă condiţiile înseamnă dispariţia ambelor dureri) trebuie să
medicamentului (M0) şi luminii (L0), mâine stările ajungă în starea stabilă 00 din linia întâi - coloana a
vor fi ca cele de azi. Dintre toate acestea trebuie doua, ceea ce înseamnă restabilirea în cameră a
remarcată starea P1O1=00 (intersecţia liniei întâi cu luminii (puternice) L0=1 şi să nu se mai ia vreodată
coloana a doua) care arată că dacă cumva într-o zi medicamentul M0=0.
se ajunge (conform logicii ecuaţiilor 1 ... 4) la După cum constataţi după o „jonglerie” cu
starea P0O0=00, pentru a menţine în viitor această lumina din cameră şi luarea medicamentului o

9
ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie
singură dată, pacienta va scăpa definitiv de oricare
dintre dureri. Menţinerea unei camere cu o stare de
lumină corectă este cerută chiar de conservarea
(menţinerea, igiena) vederii.
Chemare la noi rezolvări ale problemei
Un raţionament tot logic şi nu complicat a
condus la obţinerea uneia dintre soluţii. Din
! O PROBLEMĂ STRĂVECHE ...
Vom prezenta o problemă ce conduce la studiul
şirurilor recurente liniare şi omogene:
Povestea turnurilor din HANOI
O legendă brahmană, veche de peste 4000 de
ani, dă o aproximare a vieţii Pământului. Ea
reprezintă un exemplu ce introduce şirurile
recurente liniare de ordinul I. O vom prezenta în
continuare.
„Pe o placă sunt înfipţi 3 ţăruşi A, B, C şi în A
sunt aşezate descrescător de la bază spre vârf, în
ordinea mărimii lor, 64 de discuri diferite din aur.
Se poate muta de pe un ţăruş pe altul câte un singur
" PROPUNERI DE TEME PENTRU ORELE OPŢIONALE (CLASA A VIII-A)
TRANSFORMĂRI GEOMETRICE
Tema de faţă atrage atenţia asupra farmecului
deosebit al transformărilor geometrice şi vrea să
scoată în relief importanţa acestei problematici
peste care se trece de obicei cu uşurinţă în
învăţământul nostru.
Utilizând transformările geometrice în
rezolvarea problemelor de geometrie se evită
construcţiile auxiliare şi se simplifică raţiona-
mentele. Pentru utilizarea lor în diverse probleme
trebuie să ne deprindem cu:
1) construirea imaginii unui punct printr-o
transformare geometrică;
2) determinarea punctelor ce se corespund
printr-o transformare geometrică ce transformă o
figură geometrică în alta;
3) remarcarea elementelor care determină o
10
comentariile făcute aţi constatat că există şi alte
variante de a da rezolvări problemei.
Vă invităm să le găsiţi, să precizaţi care este
cea optimă (cea care elimină în timpul cel mai scurt
durerile pacientei), considerând printre cele găsite
şi pe cea dată de autor.
Aşteptăm în continuare, pe adresa redacţiei,
rezolvările dumneavoastră.
prof. Costel Chiteş
disc şi nu este posibil să se aşeze un disc mai mare
peste unul mai mic. Presupunând că fiecare mutare
a unui disc se efectuează într-o secundă, atunci
viaţa Pământului se va sfârşi când vom muta cele
64 de discuri din A în C.”
a) Determinaţi timpul (măsurat în ani) necesar
mutării celor 64 de discuri.
b) Generalizaţi problema precedentă în cazul a
n discuri (n∈ *).
Aşteptăm răspunsuri pe adresa redacţiei.
prof. Aurelian Andreicuţ
Şc. nr. 31, Bucureşti
transformare geometrică: centrul simetriei, axa de
simetrie, planul de simetrie.
4) construirea imaginii unei figuri printr-o
transformare geometrică.
Transformările geometrice îndepărtează
geometria de tradiţia euclidiană, indicând legătura
strânsă dintre diferitele ramuri ale matematicii şi
conducând în particular la algebrizarea geometriei
şi la geometrizarea algebrei.
Prezentăm în continuare un proiect de
tehnologie didactică având ca temă simetria în
raport cu un plan.
Obiective: Însuşirea de către elevi a noţiunii de
simetrie faţă de un plan şi a modului
de lucru cu aceste noţiuni în
rezolvarea unor probleme.
 ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie
Definiţie: Punctele A şi A' din spaţiu se numesc C este punctul căutat.
simetrice în raport cu planul α dacă segmentul [AA'] b) Fie O un punct în planul α şi [OA, [OB
este perpendicular pe planul α şi intersectează semidrepte situate de aceeaşi parte a planului α.
planul α într-un punct O astfel încât [AO]≡[OA']. A' Determinaţi semidreapta [OC situată în planul α
se numeşte simetricul punctului A în raport cu astfel încât suma măsurilor unghiurilor AOC şi
planul α. BOC să fie minimă.
Definiţie: Simetria în raport cu planul α este o Rezolvare: Fie A0 şi B0 proiecţiile punctelor A
transformare a spaţiului S prin care punctele şi B respectiv pe planul α şi B'= Sα(B). Fie [OD o
planului α se transformă în ele însele şi oricare semidreaptă oarecare inclusă în planul α. Deci
punct A se transformă în simetricul său A' în raport BOD≡ B'OD (din ∆BOD≡∆B'OD) (LLL).
cu planul α. Din unghiul triedru OADB' (determinat de
Simetria în raport cu planul α se notează Sα. planele (OAD), (ODB') şi (OAB')) rezultă:
Deci Sα: S → S astfel încât Sα(A)=A pentru orice m( AOD)+m( DOB')> >m( AOB') din care:
punct A∈α şi Sα(A)=A' pentru orice A∈ S \ α, unde m( AOD)+ m( BOD)> m( AOB').
[AA']⊥ α şi [AO]≡[OA']; [AA']∩ α={O}. Planul α se Dacă dreapta OD coincide cu OC unde
numeşte planul simetriei Sα. Deci Sα(α)= α. α∩(AOB')=CO, atunci m( AOC)+ m( BOC) =
O simetrie în raport cu un plan este dată dacă =m( AOB')< m( AOD)+ m( BOD).
este dat planul ei sau dacă se consideră două Deci [OC este semidreapta căutată.
puncte: un punct A şi transformatul său A' prin Propunem spre rezolvare prin metoda transfor-
simetria în raport cu planul α. În acest caz, planul mărilor geometrice următoarele probleme:
simetriei este planul mediator al segmentului [AA']. 1) Fie A şi B două puncte situate de o parte şi
a)Fie A şi B două punte situate de aceeaşi parte de alta a planului π. Determinaţi punctul C∈π astfel
a planului α. Determinaţi punctul C∈α astfel încât încât diferenţa distanţelor de la C la punctele A şi B
suma distanţelor: AC+BC să fie minimă: să fie maximă.
Rezolvare: Fie A0 proiecţia punctului A pe 2) Fie π şi σ două plane secante şi A un punct
planul α şi situat în nici unul din aceste plane. Determinaţi
A
A'= Sα(A). B punctul B∈π şi punctul C∈σ astfel încât suma
Pentru orice C AB + BC + CA să fie minimă.
punct K∈α 3) Determinaţi mulţimea punctelor din spaţiu
avem: A0 K egal depărtate de trei drepte, două câte două
[AK]≡[A'K] α concurente.
şi deci 4) Arătaţi că dacă dreapta d este paralelă cu
AK+KB = planul π, atunci şi simetrica dreptei d în raport cu
=A'K+KB. A'
planul π este paralelă cu planul π.
Fie {C}= α∩A'B. Din ∆A'KB avem A'K+KB>A'B.
Dar A'B=A'C+BC, şi pentru că A'C=AC, rezultă că

# PROBLEME REZOLVATE

Probl. 1/cl.VI/nr. 5-6. Demonstraţi că dacă A 3ka + 6k

numerele x+y, y+z, z+x sunt direct proporţionale, x+ y+z =
B 2
respectiv cu numerele a+1, a+2, a+3; a∈ *, Se obţine:
x z
atunci: + ≤ 4 .
2 k (a + 2 )
x= ,
y x 3 D A0 C 2
B0
prof. Molea F. Gheorghe α
O ka
x+ y y+z z+ x y= ,
Rezolvare: Avem = = = k , de 2
a +1 a + 2 a + 3 k (a + 4 )
unde x+y=ka+k, y+z=ka+2k, z+x=ka+3k, deci B' z= , deci
2

11
ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie
x a+2 2 x  Dacă z∈ *− membrul stâng este un număr
= = 1+ ≤ 1+ 2 = 3⇒ ≤ 3  +
y a a y  întreg iar membrul drept nu este întreg. Se ajunge la
⇒
z a+4 2 2 z 2 situaţia ca un număr întreg să fie egal cu un număr
= =1+ ≤ 1+ ⇒ ≤ 1
x a+2 a+2 3 x 3  care nu este întreg, fals. Deci nu există numerele
x z 2 întregi x, y, z.
⇒ + ≤ 4 ; c.c.t.d. Probl. 7/cl.IX/nr. 4. Să se calculeze cos(x-y) şi
y x 3 cos(x+y) ştiind că cos x cos y = 1.
Probl. 4/cl.VII/nr. 5-6. Să se demonstreze că S. Rădulescu
în orice triunghi avem inegalitatea: Rezolvare: Din faptul că cos x cos y = 1 rezultă
a 2 + b2 b2 + c 2 a 2 + c 2 1 cos x = 1 şi cos y = 1 sau cos x = -1 şi cos y = -1. În
+ 4 + 4 ≤ ,
a +b
4 4
b +c 4
a +c 4
2 Rr primul caz se obţine x=2kπ, k∈ , y=2mπ, m∈ .
notaţiile fiind cele cunoscute. De aici: sin x sin y = 0. Deci cos(x-y) = cos(x+y) =
prof. Molea F. Gheorghe 1. În mod similar se tratează şi al doilea caz.
Rezolvare: Este evident că (a-b)2≥0 şi Probl. 8/cl.IX/nr. 4. Să se arate că funcţia
a2+b2+ab≥0, deci (a-b)2(a2+b2+ab)≥0 ⇔ f: → dată de relaţia:
(a2+b2-2ab)( a2+b2+ab)≥0 ⇔ f(x)=4x+ 2 x 2 + 1 + 5 x 2 + 4 x x 2 + 1 + 2 este
(a2+b2)2-ab(a2+b2)-2a2b2≥0 ⇔ bijectivă.
a4+b4+2a2b2-ab(a2+b2)-2a2b2≥0 ⇔ S. Rădulescu
a 2 + b2 1 Rezolvare: Să considerăm funcţia g: → ,
4 4 2 2 ≤ 
a +b ≥ab(a +b ) ⇔ a + b 4 4
ab  ⇒ g(x)=2x+ x 2 + 1 , care este strict crescătoare, prin
4 RS = abc 
verificare directă şi surjectivă. Într-adevăr, ecuaţia
a 2 + b2 c
⇒ 4 ≤ . Analog obţinem: g(x)=λ (λ∈ ) se scrie 2x+ x 2 + 1 =λ ⇔ x2+1=4x2-
a +b 4
4 RS
-4λx+λ2 ⇔ 3x2-4λx+λ2-1=0 cu ∆x=λ2+3>0, are
b2 + c 2 a a2 + c2 b soluţii în . Deci g fiind bijectivă rezultă că
≤ şi ≤ . Prin însumarea
b +c
4 4
4 RS a +c
4 4
4 RS g g=f este bijectivă.
ultimelor trei inegalităţi se obţine: Probl. 4/cl.X/nr. 4. Arătaţi că dintre toate
a 2 + b2 b2 + c 2 a 2 + c 2 a + b + c 2 p p poligoanele cu acelaşi număr de laturi, înscrise într-
+ 4 4+ 4 4≤ = = =
a +b b +c a +c
4 4
4RS 4RS 2RS un cerc dat, perimetrul maxim îl are poligonul
1 a 2 + b2 b2 + c 2 a 2 + c 2 1 regulat.
= , deci 4 4 + 4 4 + 4 4 ≤ . I. C. Drăghicescu
2 Rr a +b b +c a +c 2Rr Rezolvare: Fie A1, A2, ..., An unul dintre
Avem egalitate dacă şi numai dacă a=b=c,
A2 poligoane cu laturile de
adică triunghiul este echilateral. A1
lungimi A1A2=l1;
Probl. 1/cl.VIII/nr. 5-6. Aflaţi numerele
An A3 A2A3=l2; ş.a.m.d.
întregi x, y, z care verifică relaţia:
Considerăm bisectoarea
x4+y4=23z+3.
A2B a unghiului A1A2A3.
prof. Molea F. Gheorghe
Atunci A1B= A3B şi
Rezolvare: Puterea a IV-a a unui număr întreg
aplicând teorema cosinu-
par este de forma M8 deoarece, dacă t=2s, s∈ , B
surilor în triunghiurile
rezultă că t4=(2s)4=16s4=M8. Puterea a IV-a a unui A1A2B, A2A3B avem:
număr întreg impar este de forma M8+1 deoarece ,
A
dacă t=2s+1, s∈ , rezultă că t4 = (4s2+4s+1)2 = A2B2+ A1A22-2 A1A2⋅ A2Bcos 2 = A2B2+ A2A32-
2
=[4t(t+1)+1]2 = (4⋅M2+1)2 = (M8+1)2 = M8+1.
A
Suma x4+y4 este de forma M8, sau M8+1 sau -2 A2B⋅ A2A3cos 2 deci:
M8+2. 2
A
Dacă z=0 membrul drept este 4, şi deci ar l12 − l 22 = 2 A2 B(l1 − l 2 )cos 2 .
rezulta propoziţiile: 2
4=M8, 4=M8+1, 4=M8+2, care sunt false. Presupunând l1≠l2 (în caz contrar se obţine
Dacă z∈ * membrul drept ar fi de forma π
M8+3, şi deci ar rezulta propoziţiile M8=M8+3, cazul particular l1=l2=2R sin ) rezultă:
n
M8+1=M8+2, M8+2=M8+3, care sunt false.

12
 ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie

= (s12 − 3s2 ) I3 + ∑Cmk (s12 − 3s2 ) (3s2 )k − (s12 − 3s2 ) (1)

A2 A m 1 m m−k m
l1+l2= 2 A2 B cos deci l1+l2≤ 4 R cos 2 .
2 2 3 k =0 
A
Analog obţinem l2+l3≤ 4Rcos 3 ; ...; ln+l1≤ 4R cos 1
2
A
2
m

3
[ m
]
= (s12 − 3s2 ) I 3 + s12 m − (s12 − 3s2 ) (1) .
1

şi însumând aceste inegalităţi rezultă: Atunci:

n n
A - dacă n=2m rezultă:
p = ∑ lk ≤ 2 R ∑ cos k .
2
M n = (s12 − 3s2 )2 I 3 +  s1n − (s12 − 3s2 )2  (1) adică
k =1 k =1
n
1 n

Aplicând acum inegalitatea lui Jensen avem: 3 
n
A n
A
∑ cos 2k ∑ 2k  xn yn yn 
k =1
≤ cos k =1 M n =  yn xn yn  unde:
n n  
 yn yn xn 
n
deci ∑ cos
Ak
≤ n cos
(n − 2 )π
 1 n
( ) 
n
k =1 2 2n x =
 n 3  1 s + 2 s1
2
− 3 s 2
2

n
A π  
adică ∑ cos k ≤ n sin . 
 y n = s1n − (s12 − 3s2 )2
1  
n
k =1 2 n
π  3  

Aşadar p ≤ 2nR sin , c.c.t.d. - dacă n=2m+1 avem:
n
Probl. 3/cl.XI/nr. 4. Să se calculeze:
n
m

3
[
M n = (s12 − 3s2 ) M + s12 m − (s12 − 3s 2 ) M (1)
1 m
]
a b c 
b c a  , a, b, c∈ . şi cum M(1)=s1(1) obţinem:
 c a b
 
Mn= (s12 − 3s 2 ) 2 M +  s1n − s1 (s12 − 3s 2 ) 2  (1)
n −1
1 n −1

I. C. Drăghicescu 3 
Rezolvare: Avem:
din care rezultă:
a b c
M=  b c a  =aA+bB+cC  un vn wn 
 c a b
  M = vn wn un  unde:
n 
 
1 0 0 0 1 0 0 0 1  wn un vn 
unde A= 0 0 1 ; B= 1 0 0 ; C= 0 1 0 . 
 un = 3  s1 + (3a − s1 )(s1 − 3s2 ) 2 
0 1 0 0 0 1 1 0 0 1 n 2
n −1

     
  
Sunt adevărate egalităţile:
 vn =  s1 + (3b − s1 )(s1 − 3s2 ) 2 
 1 n n −1

A2=B2=C2=I; AB=BC=CA=P; BA=CB=AC=Q 2

 3 
0 1 0 0 0 1
unde P= 0 0 1 ; Q= 1 0 0 .
 wn = 3  s1 + (3c − s1 )(s1 − 3s2 ) 
 1 n n −1

1 0 0 0 1 0 2 2
      
Atunci se obţine: Probl. 6/cl.X/nr. 4. Fie (xn)n≥1 un şir de numere
M2=(a2+b2+c2)I+(ab+bc+ca)(P+Q).
reale strict pozitive şi distincte. Să se arate că (xn)n≥1
0 1 1 1 1 1 este o progresie geometrică dacă şi numai dacă
Dar P+Q= 1 0 1 = 1 1 1 -I3 şi prin
1 1 0 1 1 1
(x22 − x12 )∑ 1 = x2 (xn − x1 ) , ∀n≥2.
n −1
   
urmare: k =1 x k + x k + 1 xn
M2=(a2+b2+c2-ab-bc-ca)I3+(ab+bc+ca)(1) Nicolae Papacu, Slobozia
Notând s1=a+b+c; s2=ab+bc+ca acest rezultat Rezolvare: 1) Dacă (xn)n≥1 este o progresie
devine: M2=( s12 -3s2)I3+s2(1) şi atunci vom avea: geometrică, atunci xk=x1⋅qk-1, xk≥1, x1>0 şi q>0,
q≠1. Atunci
M2m= ∑ C mk (s12 − 3s2 )
m
s2k (1) .
m−k k

(x22 − x12 )∑ 1 = x12 (q 2 − 1)⋅ ( 1 1) ⋅ ∑ 1k −1 =

n −1 n −1
k =0
Dar (1)k=3k-1(1), k=1, 2, ..., m, şi prin urmare: k =1 xk + xk +1 x1 q + k =1 q

M2m= (s12 − 3s2 ) I 3 + ∑ Cmk (s12 − 3s2 ) ∑ Cmk (s12 − 3s2 )

m m
s2k 3k −1 (1) = s2k 3k −1 (1)
m m−k m−k

k =1 k =1

13
ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie
1 ln 1 + ln 2 ln 2
1− n −1 n −1 ⇒ lim I n = = =0
q n −1
q −1 x1q − x1 n→∞ +∞ +∞
=x1(q-1)⋅ = x1 ⋅ = x1q ⋅ =
1 q n−2
x1q n −1
1−
q Probl. 4/cl.XII/nr. 5. Fie p∈ +* şi x∈(0;+∞).
xn − x1 Să se calculeze primitivele funcţiei:
= x2 x + 0,625
xn f(x)= .
2 x + 5 x + 5,125 x 2 + 2 ,5 x + 0,125 p
4 3

Liviu Oprişescu
x (x − x1 )
2) Dacă (x22 − x12 )∑
n −1
1
= 2 n , ∀ Rezolvare: Se obţine:
k =1 x k + x k + 1 xn 8x + 5
n≥2, scriem relaţia şi pentru n+1, atunci avem f(x)= =
16 x + 40 x + 41x 2 + 20 x + p
4 3

(x22 − x12 )∑ 1 = x2 (xn +1 − x1 ) . Scădem cele

n
8x + 5
k =1 x k + x k +1 x n +1 =
(4 x + 5x )(4 x 2 + 5x + 4)+ p ⇒
2

două relaţii şi obţinem: (8 x + 5)dx

⇒ ∫ f (x )dx = ∫
(x22 − x12 )⋅ 1 = x2 1 − x1  − x2 1 − x1  , ∀ (4 x + 5x )(4 x 2 + 5x + 4)+ p .
2

x n + x n +1  x n +1   xn  Se notează:

n≥2. Avem
(x2 − x1 )(x2 + x1 ) = x x  1
 −
1 
 ⇔ 4x2+5x=t⇒(8x+5)dx=dt⇒ ∫ f (x )dx = ∫
dt
=
x n + xn +1
1 2
 xn xn +1  t (t + 4 ) + p
dt dt
x22 − x12 x n2+1 − xn2 x x x x =∫ 2 =∫ .
x1 x2
=
x n x n +1
⇔ 2 − 1 = n +1 − n ,
x1 x 2 xn x n +1
t + 4t + 4 − 4 + p (t + 2 ) + p − 4
2

dt 1
x x x x Cazul I: Dacă p=4⇒ ∫ =− +C=
de unde n +1 = 2 sau n +1 = − 1 , şi cum xk>0,
xn x1 xn x2 (t + 2 ) 2
t+s
1
x x =- 2 + C.
obţinem n +1 = 2 , ∀ n≥2 şi deci (xn)n≥1 este o 4 x + 5x + 2
xn x1
Cazul II: Dacă p∈(0;4)⇒
x
progresie geometrică cu raţia q= 2 . dt 1 t +2− 4− p
x1 ∫ = ln +
(t + 2) − 4 − p
2
2
2 4 − p t + 2 + 4 − p
Probl. 4/cl.XII/nr. 3. Fie n∈ , n≥2 şi
n
dx 1 4 x 2 + 5x + 2 − 4 − p
In= ∫ n . Să se calculeze: lim I n . C= ln +C
1 x + x 2 4 − p 4 x 2 + 5x + 2 + p − 4
n→∞

Liviu Oprişescu Cazul III: Dacă p∈(4;+∞)⇒

Rezolvare: dt 1 t+2
n
dx n
dx n
x n − 2 ⋅ dx ∫ = arctg + C =
(t + 2 )2 + p − 4
2
In= ∫ n =∫ p−4 p−4
+ 1) ∫1 x n −1 (x n −1 + 1)
= . Notăm:
1 x (x
n −1
1 x + x
1 4 x 2 + 5x + 2
1 n n −1
dt = arctg + C.
xn-1=t⇒(n-1)⋅xn-2dx=dt⇒In= ∫ t (t + 1) = p−4 p−4
n −1 1 Deci:
1  n dt n dt 
n −1 n −1
 1 4x2 + 5x + 2 − 4 − p
+ C; p ∈(0;4)
n − 1  ∫1 t
= − ∫ t + 1 =  ln
1   2 4 − p 4x 2
+ 5x + 2 + p − 4
 1
1  nn −1
( ) ∫ f (x)dx = 
n n −1 
=  ln t − ln n n −1
+ 1 = − 2 + C; p = 4
n − 1 1 1
  4x + 5x + 2
 1 4x2 + 5x + 2
+ C; p ∈(4;+∞)
=
1
n −1
[
ln n n −1 − ln (n n −1 + 1) + ln 2 = ]  p−4
arctg
p−4

1  n n −1 
=  ln n −1 + ln 2  ⇒ Probl. 4/cl.XI/nr. 6. Fie f: → ,
n −1  n +1 
f(x)=x3+2x2+4x+4. Să se arate că f este bijectivă şi
să se calculeze (f-1)''(4).
14
 ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie
V. Marina 2a 2b
x1 = x − ∆ (x , y ) şi y1 = y − 2 ∆ (x , y ) .
Rezolvare: f ′ (x)>0, ∀x∈ , ne arată că funcţia a +b 2 2
a + b2
este strict crescătoare, deci injectivă, iar 2.Fie P(x,y) un punct care aparţine bisectoarei
lim f (x ) = ±∞ ne arată că funcţia este surjectivă, unghiului ascuţit format de dreptele ∆1 şi ∆2, iar
x → ±∞
Pk=pr∆kP, k∈ 1,2 , unde Pk(xk,yk), k∈ 1,2 . Avem:
deci bijectivă. Fie f −1 =g. Din f(x)=4 obţinem x=0
 a1
deci f(0)=4, f −1 (4)=0 şi g(4)=0. În relaţia  x1 = x − a 2 + b 2 ∆1 (x , y )
f(x)=x3+2x2+4x+4 înlocuim x= f −1 (y) sau y=g(y) şi P1  1 1
şi
b1
obţinem g3(y)+2g2(y)+4g(y)+4=y. Derivăm de două  y1 = y − 2 ∆1 (x , y )
 a1 + b12
ori şi avem: 3g2(y)⋅ g ′ (y)+4g(y)⋅ g ′ (y)+4 g ′ (y)=1
 a2
 x 2 = x − a 2 + b 2 ∆ 2 (x , y )
şi apoi: 6g(y)⋅[ g ′ (y)]2+3g2(y)⋅ g′′ (y)+4[ g ′ (y)]2 +
+ 4g(y) ⋅ g′′ (y)+4 g′′ (y) = 0. În aceste relaţii dacă P2  2 2
b2
1 1  y2 = y − 2 ∆ 2 (x , y )
înlocuim y=4 şi obţinem g ′ (4)= şi g′′ (4)= − ,  a 2 + b22
4 16
unde am ţinut cont că g(4)=0. Însă m( P1PP2)>90o, adică PP12+PP22<P1P22
Notă. Propunem cititorilor să rezolve urmă- ceea ce înseamnă (x1-x)2+(y1-y)2+(x2-x)2+(y2-y)2<
toarea problemă: Fie f: →(1,+∞), f(x)=4x+2x+1. <(x1-x2)2+(y1-y2)2 adică:
Să se arate că f este bijectivă şi să se calculeze a12 b12
∆2
( x , y ) + ∆21 (x , y ) +
( f −1 )″ (3) prin două metode, ca mai sus sau aflând (a1 + b1 )
2 2 2 1
(a1 + b1 )
2 2 2

direct f −1 . a 22 b22
+ ∆22 (x , y ) + ∆22 (x , y ) <
Probl. 4/cl.XI/nr. 7. (a 2
2 +b 2)
2 2
(a 2
2 +b 2)
2 2

1. Se consideră dreapta ∆ de ecuaţie 2

 a a 
∆(x,y)≡ax+by+c şi un punct P∉∆. Să se determine <  2 1 2 ∆1 (x , y ) − 2 2 2 ∆ 2 (x , y ) +
coordonatele punctului P0=pr∆ P , ştiind că P(x,y).  a1 + b1 a 2 + b2 
2. Fiind date dreptele ∆k de ecuaţie ∆k(x,y) ≡  b b 
2

≡ akx+bky+ck=0, k∈ 1,2 astfel încât a1a2+b1b2≠0 +  2 1 2 ∆1 (x , y ) − 2 2 2 ∆ 2 (x , y ) ⇔

 a1 + b1 a 2 + b2 
(dreptele ∆1 şi ∆2 nu sunt perpendiculare), să se
1 1
arate că ecuaţia bisectoarei unghiului ascuţit format ⇔ 2 ∆21 (x , y ) + 2 ∆22 (x , y ) <
de cele două drepte este: a1 + b1 2
a 2 + b22
∆1 (x , y ) ∆ (x , y ) 1 1
+ 2 ⋅ sgn (a1a 2 + b1b2 ) = 0 < 2 ∆21 (x , y ) + 2 ∆22 (x , y ) −
a1 + b1
2 2
a 22 + b22 a1 + b1 2
a 2 + b2 2

a a +bb
Virgil Nicula-profesor Bucureşti − 2 2 1 22 21 2 2 ∆1 (x , y )∆ 2 (x , y ) ⇔
Rezolvare: (
a1 + b1 a2 + b2 )( )
1. Fie P0(x0,y0) - proiecţia punctului P(x,y) pe ⇔(a1a2+ b1b2)∆1(x,y)∆2(x,y). Însă ecuaţia bisec-
dreapta ∆ de ecuaţie ∆(x,y)≡ax+by+c. Deoarece toarei căutate este de forma:
P0∈∆, rezultă că ax0+by0+c=0 şi din PP0⊥∆ rezultă 1 1
x − x0 y − y 0 ∆ 1 (x , y ) + ε ⋅ ∆ 2 (x , y ) = 0 , ε2=1
= adică a1 + b1
2 2
a 2 + b2
2 2

a b
a(x − x0 ) b( y − y0 ) ax + by + c − (ax0 + by0 + c ) şi ε a.s. -∆1(x,y)∆2(x,y). Deci ε=sgn(a1a2+ b1b2).
= = = Caz particular: y=m1x şi y=m2x. Atunci ecuaţia
a2 b2 a 2 + b2 bisectoarei unghiului ascuţit format de cele două
ax + by + c ∆(x , y ) drepte este:
= = 2 . Aşadar:
a 2 + b2 a + b2 m1 x − y m2 x − y
+ ⋅ sgn(m1m2 + 1) = 0 , adică
 a
 x 0 = x − ∆ (x , y ) 1 + m12 1 + m22
P a 2
+ b 2

b 1 + m22 (m1 x − y ) + 1 + m12 (m2 x − y )sgn(m1m2 + 1) = 0

 y0 = y − 2 ∆ (x , y )
 a + b2 Dacă m2=0, m1=m, atunci:
Observaţie: Dacă P1(x1,y1) este simetricul (mx − y ) + 1 + m 2 (− y ) = 0 , adică:
punctului P(x,y) faţă de dreapta ∆, atunci:
15
ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie

( )
y 1 + 1 + m 2 = mx , ceea ce înseamnă: Pentru β<0 ea nu este adevărată, iar pentru
1
m β>0, notând y+ =t, avem t≥2 şi obţinem:
y= x. y
1 + 1 + m2
sin ϕ β 3

Dacă m=tgϕ, ϕ∈(0,π), atunci y = x, (α+t)3> (t+2). Ordonând membrul stâng al

1 + cos ϕ 8
acestei inegalităţi după puterile lui α-2 şi t+2
ϕ
adică y=xtg , ceea ce confirmă aşteptările! obţinem:
2
β3
Să se arate că, oricare ar fi numărul real α≥2, (α-2)3+3(α-2)2(t+2)+3(α-2)(t+2)2+(t+2)3> (t+2).
există o infinitate de numere reale β≠0, astfel încât 8
De aici rezultă:
să fie adevărată inegalitatea:
2 (α − 2 )
3
3 2 β3
 α + tg 2 x + ctg 2 x  1 (t+2) +3(α-2)(t+2)+3(α-2) + > .
  > , pentru orice t+2 8
 β  1 − cos 4 x Dar, deoarece t≥2, α≥2 vom avea
 π 2 (α − 2 )
3
x∈ - k  . 2
(t+2) +3(α-2)(t+2)+3(α-2) + ≥
 2 t+2
I.C. Drăghicescu ≥16+12(α-2)+3(α-2)2 =3α2+4, şi atunci condiţia din
Rezolvare: Notând tg2x=y, deci y>0, avem β3
8y problemă revine la 3α2+4> . De aici obţinem
1-cos4x=2sin22x= , iar inegalitatea 8
(1 + y )2 β <2(3α +4) şi prin urmare β ∈(0, 2(3α2+4)1/3)
2 1/3
3
 1
α+ y+ 
propusă devine: 
y
>
(1 + y )2 .
 β  8y
 
 

! PROBLEME PROPUSE

CLASA A IV-A prof. Doina Enache

V.2. Calculaţi:
IV.1. Într-o clasă sunt elevi şi bănci. Dacă s-ar a) (34 + 34 ⋅ 2 + 6 ⋅ 9 2 ):272;
aşeza câte 2 elevi în bancă, ar rămâne 3 bănci 21 13 10
libere, iar dacă s-ar aşeza câte 4 elevi în bancă, ar b) 32 + 32 − 33 ;
rămâne 10 bănci libere. Câte bănci şi câţi elevi sunt c) 20012 - 1999⋅2001 + 999⋅2.
în clasă ? prof. Gh. Cristescu
Înv. Virginia Cioabă, Slatina V.3. Aflaţi numerele abcd care verifică relaţia:
IV.2. De ziua sa, Andra vrea să-şi servească abcd = 9 ⋅ bcd
colegii cu bomboane. Dacă le-ar da câte 2 prof. Cristina Ichim
bomboane la fiecare, nu i-ar ajunge bomboanele V.4. Dacă m + n = 19 şi p = 12 , aflaţi
pentru 3 colegi, iar dacă le-ar da câte 3 la fiecare,
11 colegi n-ar primi nici o bomboană, iar unul ar S = 23m − pm + 23n − pn − 9 .
primi numai 2 bomboane. Câţi colegi are Andrea şi prof. Vasile Tarciniu, Odobeşti
câte bomboane a cumpărat ? V.5. Se consideră numărul natural
Înv. Virginia Cioabă, Slatina A = 2001 + m + n , m,n∈ . Ştiind că A este
multiplu de 3 şi m = 3k + 1 , k∈ , aflaţi restul
CLASA A V-A împărţirii lui n la 3.
prof. Gh. Giurgiu, Dej
V.1. Câtul împărţirii a două numere naturale
este 8, iar restul 10. Suma dintre deîmpărţit, V.6. Aflaţi numerele naturale abc , scrise în
împărţitor, cât şi rest este 127. Aflaţi numerele. baza 10, a,b,c≠0, astfel încât să fie verificată

16
 ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie
egalitatea: prof. Doina Enache
3a + 2b − c = 0 VI.6. Să se descompună în factori primi
prof. Dinu Ovidiu-Gabriel, Bălceşti, Vâlcea numărul 10.000.027.
V.7. Stabiliţi care dintre numerele 20012003 şi A. Martinov
20032001 are mai mulţi divizori. VI.7. O înmulţire are forma:
prof. Gh. Giurgiu, Dej
V.8. Calculaţi sumele: ***×
a) 3+6+9+...+2001 **
b) 4+7+10+...+2002 ****
c) 5+8+11+...+2003. ****
prof. Vasile Tarciniu, Odobeşti *****
V.9. Aflaţi numerele naturale x şi y care
verifică ecuaţia: 2 x + 2 y = 80 . Ştiind că toate cifrele care intervin în această
P. Alexandrescu înmulţire sunt prime şi diferite de 1, să se
V.10. Să se demonstreze că ecuaţia reconstituie înmulţirea şi să se arate că soluţia
x − 3 y 2 = 17 nu admite soluţii întregi.
2 găsită este unică.
A. Martinov selecţionată de A. Martinov
V.11. Calculaţi: VI.8. Determinaţi numerele naturale mai mici
decât 1000, astfel încât împărţite la 4 să dea restul
 3  1
a) 2,7:1,35+1,35:2,7+  4 ,2 − 1  ⋅  0,4 : 2  ; 0; împărţite la 15 să dea restul 7; împărţite la 17 să
 40   2 dea restul 3.
b)
(2 ,1 − 1,965) : (1,2 ⋅ 0,045) − 1 : 0,25 prof. Dinu Ovidiu Gabriel, Bălceşti, Vâlcea
0,00325 : 0,013 1,6 ⋅ 0 ,625
CLASA A VII-A
 2 23 5 28 
c)  46 :12 + 41 : 260 + 800:12  ⋅
 25 35 14 31
VII.1. Fie A=a+3b, B=4a+5b, a,b∈ . Dacă A
0,8 ⋅ 7 ,2 ⋅ 4 ,5 ⋅ 1,3 se divide prin 7 pentru o valoare a cuplului (a,b),
⋅
6,5 ⋅ 2 ,7 ⋅ 1,92 atunci numărul B se divide prin 7 pentru aceeaşi
Ghiţă Florian valoare a cuplului (a,b).
prof. Gh. Cristescu
CLASA A VI-A VII.2. Fie ABCD un paralelogram de centru O
DE n − 2
şi E∈(DC) astfel încât = . Dreapta AE
VI.1. Găsiţi numerele naturale prime a şi b EC n + 2
pentru care a b + b a = 368 . întâlneşte dreapta BC în F. Calculaţi:
prof. Gh. Cristescu A(∆ )ECF A∆ ECF
VI.2. Fie triunghiul echilateral ABC şi punctele a) ; b) ;
A∆ EDA A∆ ABF
AD BE 1 A∆ ECF A∆ ECF
D, E pe latura AB astfel încât = = . c) ; d) .
DB AE 3 A∆ BCE A∆ DOC
Demonstraţi că: prof. Gh. Cristescu
a) ∆CDE este isoscel; VII.3. Prin centrul de greutate G al triunghiului
BD AE ABC se duc paralelele GE AC, E∈(BC) şi
b) = .
BE AD GF AB, F∈(BC).
prof. Cristina Godeanu Să se arate că:
VI.3. Găsiţi cel mai mic număr natural de a) [BF]≡[EF]≡[EC];
forma A = 3a ⋅ 23b ⋅ 29 c , a,b,c∈ *, ştiind că 3A are b) PABC=3PGEF.
cu 4 divizori mai mult decât A. Cristina Ichim, prof. Bucureşti
VI.4. Să se determine cifrele nenule (în baza VII.4. Să se arate că produsul divizorilor
10) x,y,z astfel încât: x ⋅ yz − y ⋅ xz = 3 . naturali ai numărului 2001 este egal cu 20014.
prof. D.M. Bătineţu-Giurgiu Gheorghe Giurgiu, prof. Dej
VII.5. Fie A = 1 + 32 + 52 + ... + (2n − 1) − n .
2 2
VI.5. Arătaţi că numărul:
a=55+55⋅2+55⋅3+...+55⋅10 Demonstraţi că A este divizibil cu 8, pentru orice
este pătrat perfect. n∈ *.
17
ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie
prof. Dinu Ovidiu Gabriel, Bălceşti, Vâlcea a) Dacă m( DAB)=600 şi aria rombului are
VII.6. Aflaţi toate numerele raţionale a,b,c,d cu 72 3 cm2, calculaţi lungimea segmentului DP,
proprietatea că există n∈ , n≥2 astfel încât: unde {P}=ND∩ BC.
a n + b n +1 + c n + 2 + d n + 3 = 0 . b) Dacă MN=6 cm, calculaţi:
Dospinescu Gabriel, elev, Oneşti m ((MND):(MNB)) şi m ((MBD):(CDA)).
VII.7. Un triunghi echilateral şu un hexagon Gh. Cristescu
regulat au perimetrele egale. Care este raportul VIII.7. Determinaţi (x,y)∈ × astfel încât
ariilor lor ? x − y − 5 y + 21 = 0 .
6 4 2

(selecţionată de A. Martinov)
Dinu Ovidiu Gabriel, prof. Bălceşti, Vâlcea
VII.8. Fie ABCD un pătrat şi punctele M,P ]n
interiorul său astfel ca triunghiurile ABM şi CDP să VIII.8. Dacă x 2 + 4 y 2 + 5 = 4( y − x ) atunci
2 y − (− 1) +
p ( p +1)
fie echilaterale. 64 x + x 14 + x 8 + 1 − 1
a) Arătaţi că ∆DMC=∆APB. + ⋅
3 = 0,
x2 7y
b) Dacă CP∩BM={Q} şi AM∩DP={N}, arătaţi
x,y∈ *, p∈ *.
că MNPQ este romb.
Laichici Răzvan, elev, Lugoj
Cristina Godeanu
VIII.9. Descompuneţi în factori: x15+1.
VII.9. Fie trapezul ABCD (AB CD). Demon-
VIII.10. Pentru ce valoare a lui a∈
straţi că proiecţia punctului D pe bisectoarea
unghiului DAB aparţine liniei mijlocii a trapezului. polinomul x 2 − x + a este un divizor al lui
Cristina Ichim x 13 + x + 90 .
VII.10. Vârful A al pătratului ABCD coincide selecţionată de A. Martinov
cu centrul pătratului egal cu acesta, MNPQ. Latura
AB taie latura MN în raportul 1/2. Să se calculeze CLASA A IX-A
aria comună.
A. Martinov IX.1. Se consideră numerele reale nenule a1,
a2, ..., an. Să se arate că dacă:
CLASA A VIII-A 1 1 1 1
a1 + = a2 + = ... = a n −1 + = an +
a2 a3 an a1
VIII.1. Dacă A= x + 6 , B= x − 1 , A,B∈ , atunci a1=a2=...=an sau a1a 2 ...a n = 1 .
x≥1 şi dacă A-B=1, calculaţi 2A+3B. prof. Cristian Mangra, Bucureşti
prof. Gh. Cristescu IX.2. Fără a trece numerele 1234 şi 567 în baza
VIII.2. Să se demonstreze că: 2, să se afle câte cifre vor avea cele două numere în
3 7 11 999 1 această bază.
⋅ ⋅ ⋅ ...⋅ < .
5 9 13 1001 18 prof. Ilie Diaconu, Cluj-Napoca
Ilie P. Iambor  π
VIII.3. Să se rezolve ecuaţia: IX.3. Să se arate că sin 2 = sin 2 ⋅    .
n!(n-1)!=m!, (unde m!=1⋅2⋅3⋅...⋅m), n∈ *,   2 
m∈ . D.M. Bătineţu-Giurgiu
selecţionată de A. Martinov IX.4. Rezolvaţi sistemul:
VIII.4. Dacă m1 este media aritmetică a x4 y4 z4 y2 z2 x2
+ + = 3 , + + = 3,
numerelor a şi b, iar m2 media aritmetică a y2 z2 x2 x4 y4 z4
inverselor lor şi m1 =
1
, determinaţi relaţia care x,y,z∈ *.
m2 prof. Dinu Ovidiu Gabriel, Bălceşti, Vâlcea
există între a şi b. IX.5∗. Pentru fiecare x∈ şi n∈ *\{1}, fie
m −1 
Cristina Godeanu x + j ⋅ nm  ∞
Sm = ∑  . Să se calculeze ∑ S m (unde
VIII.5. Rezolvaţi în × ecuaţia: j =1  n m +1  m=0
x − 15 y = 4 x .
3

Gh. Cristescu ∗
Problemele însemnate cu * sau ** au grade sporite de
VIII.6. Pe planul rombului ABCD de centru O dificultate. Ele pot fi utilizate şi la pregătirea olimpiadelor
se ridică în punctul N∈[OC] (NC=2⋅ON) şcolare. Soluţiile deosebite, pentru aceste probleme, primite la
redacţie, vor fi selecţionate şi publicate în numerele viitoare
perpendiculara MN.
ale revistei.
18
 ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie
[α] este partea întreagă a lui α). (generalizarea problemei 14, pag 68, Cap.VIII, a
(Generalizarea unei probleme date la a X-a lucrării „Culegere de probleme pentru liceu” C.
O.I.M.) Năstăsescu, C. Niţă ş.a.)
Gabriel Dospinescu, Oneşti I.C. Drăghicescu
IX.6. Comparaţi numerele: X.2*. Să se arate că oricare ar fi n≥4 este
adevărată inegalitatea:
3+n 5+n 7
n n
6+n 7+n 8 log 2 3 + log 3 4 + ... + log n +1 (n + 2 ) > n + 1 .
a= şi b = , unde
n
4+n 5+n 6 n
5+n 7+n 9 (generalizarea problemei 28, Cap VIII, pag 69,
n∈ , n≥2. Idem)
Ilie Diaconu, prof. Cluj-Napoca I.C. Drăghicescu
IX.7. Demonstraţi că numărul X.3. Determinaţi soluţiile sistemului:
 z1 z 2 = z1 − z 2 2
343 3 343
x = 3 11 + 121 + − − 11 + 121 + 
 z1 − z1 = z 2
2 2
27 27
este raţional. Virgil Şerban
I.P. Iambor, prof. Bucureşti X.4. Să se demonstreze că:
IX.8. Să se calculeze suma: 21978 < 31248 < 21979 < 31249
S=cos5°+cos77°+cos149°+cos221°+cos293°. P. Alexandrescu
A. Martinov X.5*. Să se determine n∈ astfel încât ecuaţia
IX.9. Să se rezolve ecuaţia: 2 x1 + 2 x2 + ...2 xn = 6561 să admită soluţie unică în
n
 n  n numere întregi.
∑ ai +  ∑ a k − ai  x = (1 − x )∑ a k P. Alexandrescu
i =1  k =1  k =1
X.6. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale
ai>0, 1≤i≤n; n≥2. 2 2 2
− y−z −z−x
Florin S. Pîrvănescu, prof. Slatina ecuaţia: 3x + 3y+ 3z − x − y = 1 .
IX.10. Dacă x, x+5, x+10 sunt laturile unui Ilie Diaconu, prof. Cluj-Napoca
triunghi, atunci şi x + k , x + 5 + k , x + 10 + k X.7. Dacă funcţia f: → are proprietatea că
pot fi laturile unui triunghi. există numerele a, b, u, v∈ astfel încât:
Marcel Chiriţă f (x + y ) = a ⋅ f (2ux ) + b ⋅ f (2vy ) (∀) x,y∈ ,

f (x ) = ∑ Cnk a n − k b k f (u n − k v k x ), (∀) x∈ ,
IX.11. Fie triunghiul ABC. Notăm cu x,y,z n
atunci
lungimile tangentelor comune cercurilor de k =0
diametre AB şi AC, AB şi BC, respectiv BC şi n∈ *
.
AC. Demonstraţi că are loc relaţia: D.M. Bătineţu-Giurgiu
3 X.8. Să se demonstreze că
x 2 + y 2 + z 2 ≥ r 2 + 8S , unde r este raza
9 2 3 2 4 2 ( +1)
2 log2 + 3 log3 + ...+ n logn n <
(n − 1)(n 2 + 4n + 6)
cercului înscris şi S aria triunghiului ABC. 3
Andrei Chiteş, elev Bucureşti n∈ , n≥2.
IX.12. Fie patrulaterul convex ABCD. Ilie Diaconu, prof. Cluj-Napoca
Construim cercurile de diametre (CD), (AD) şi X.9. Fie f∈ [X] un polinom cu coeficienţi
notăm cu td lungimea tangentei comune. Analog întregi. Dacă a∈ , f(a)=a şi f(0)=p, p∈ , p-prim
obţinem ta, tb, tc. Arătaţi că are loc relaţia: şi p>a să se determine a.
t a2 + tb2 + t c2 + t d2 ≥ 2 MP ⋅ NQ selecţionată de A. Martinov
unde M, N, P, Q sunt mijloacele laturilor (AB), X.10. Să se arate că într-un triunghi oarecare
(BC), (CD) şi (AD). Când se obţine egalitatea? are loc inegalitatea:
Andrei Chiteş 64 S 2 + 4 S 2 (a 2 + b 2 + c 2 ) ≤ 3a 2 b 2 c 2 (a 2 + b 2 + c 2 )
2

notaţiile fiind cele cunoscute.

CLASA A X-A
prof Tesleanu Cerasela
X.11. Să se rezolve sistemul:
X.1*. Dacă xk∈(0,1), k=1,2,...,n să se arate că
x1 x 2 x3 x
2 x1 x 2 2 x 2 x3 2 xn x1 = = = ... = n −1
log x1 + log x2 + ... + log xn ≥n. x2 x3 x4 xn
x1 + x 2 x2 + x3 xn + x1

19
ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie
x1 + x2 + ... + x n = a (∀) i = 1, p , p∈ *
. Fie ai∈ *
+ (∀) i = 1, p , a.î.
x + x + ... + x = a
2 2 2 2 p
1

unde n≥3.
2 n
∑ ai = 1 . Pentru orice k∈{1,2,...,n}, fie
i =1
prof Marcel Chiriţă k 2
n (n + 1)
X.12. Fie patrulaterul convex M1M2M3M4 din σ(k ) = ∑ ai f i (k ) . Dacă ∑ = , să se
1≤ i ≤ p 1≤ k ≤ n σ(k ) 2
planul α. Să se afle locul geometric al punctelor M
din spaţiu cu proprietatea: arate că fi(k)=k, (∀) k = 1,n , (∀) i = 1, p .
MM 12 − MM 22 = MM 22 − MM 32 = MM 32 − MM 42 = Gabriel Dospinescu, Oneşti
XI.7. Să se arate că ecuaţia x3+n2x+2000=0,
= MM 42 − MM 12
n∈ * are o singură rădăcină reală xn. Să se arate că
Ghiţă Marian, prof Constanţa şirul (xn)n≥1 este convergent şi să se afle limita sa.
X.13. Să se determine mulţimea: Vlad Marina, prof Bucureşti
m
A=  / m ,n ∈ *, a.î. f=xm+xn+1∈ [X ] să XI.8. Să se calculeze:
n  1 1 1 
 lim  + + ... +
n→ ∞
aibă toate rădăcinile de modul 1  .
 Cn
0
Cn1 C nn 

S. Rădulescu Sorin Rădulescu
XI.9. Fie f:(0,π/2)→ , f(x)=tg2x. Să se arate
CLASA A XI-A că f (n)(x)>0, (∀) x∈(0,π/2), (∀)n∈ .
Sorin Rădulescu
XI.1. Să se demonstreze că şirul de termen
ln (n + 1) CLASA A XII-A
general a n = , n≥2 este strict descrescător.
ln n
Andrei Vernescu, Cerasela Tesleanu XII.1. Fie a,b∈ , a<b şi f,g,h: → funcţii
continue astfel încât f(a+b-x)=f(x), g(a+b-x)+
XI.2. Fie funcţia f: → , f(x)=x(3-4x2).
Calculaţi: +g(x)=c∈ ; h(a+b-x)=a+b-h(x), (∀) x∈ . Să se
arate că:
1 n   c b
a) lim ∑  f % f % ... % f (sin x ) ; ∫a f (x )⋅ (g % h )(x )dx = 2 ∫a f (x )dx .
b

x → 0 x k =1  #$"$! 
 k ori 
prof D.M. Bătineţu-Giurgiu
1 n  XII.2. Fie (A,+,⋅) un inel cu 0≠1 şi E(A) -
b) lim n ∏  f % f % ... % f (sin x ) , n∈ *.
x → 0 x k =1 #$"$!  mulţimea endomorfismelor grupului (A,+). Definim
 k ori  adunarea şi compunerea endomorfismelor prin:
Ilie Diaconu, prof Cluj (f+g)(x)=f(x)+g(x), ( f % g )(x ) = f (g (x )) , (∀)
a − sin a n
XI.3. Să se calculeze lim n , unde f,g∈E(A), (∀) x∈A. Să se arate că:
3 ⋅a 2 ⋅a
n→∞ a
n n n a) Dacă (E(A),+,○) este un corp izomorf cu
 1 1
−1 corpul , atunci A este un corp izomorf cu
a n = 1 + + ... +  . corpul .
 2 n
b) Dacă (E(A),+,○) este un corp izomorf cu
Vlad Diaconescu, elev C.N. de Informatică corpul p (p-prim), atunci A este un corp
**
XI.4 . Să se studieze convergenţa şirului de
izomorf cu corpul p.
1 n
termen general: a n = ∑ sin k . prof Marcel Ţena
n k =1 XII.3. Aflaţi primitivele funcţiei f:(-1,1)→ ,
Sorin Rădulescu, Marius Rădulescu
1 1− x
XI.5*. Să se studieze convergenţa şirului de f (x ) = arcsin x + arccos x + arctg .
termen general: 2 1+ x

xn =
n
(
1 p +1 p p + 2 p
n + )
n + ... + n n p , p∈ fixat. XII.4. Să se calculeze:
prof Ilie Diaconu, Cluj

*
P. Alexandrescu, S. Rădulescu lim ∫0 (− 1)
n→∞
1 [nx ]
[ ]
⋅ n 2 x dx
XI.6 . Se consideră mulţimea A={1,2,...,n}, Sorin Rădulescu
n∈ , n≥2 şi o familie de funcţii injective fi:A→A,
20
 ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie
XII.5. Să se determine a şi b∈ a.î. intervalul 1ax 1 by
x ∗ y = ∫0 dx + ∫0 dy , x,y≥0.
[0,∞) să fie parte stabilă pentru legea by + 1 ax + 1
Daniel Petriceanu, Ana Maria Petriceanu

" CONCURSUL DE MATEMATICĂ

- etapa pe sector -
BUCUREŞTI - 17. 02. 2001

Clasa a V-a cuprinse între 1/101 şi 1/100?

D. Popovici
I. Un elev a rupt la întâmplare 7 foi dintr-o IV. Se consideră triunghiul ABC. Fie D∈(BC),
carte, a adunat numerele tuturor paginilor rupte şi a E∈(CA), F∈(AB) astfel încât AD∩BE∩CF={O}.
spus că rezultatul obţinut se divide cu 10. Este Dacă [OB]≡[OC] şi AOB≡ AOC, să se arate că:
adevărat? Justificaţi răspunsul. a) [AE]≡[AF];
II. Fie mulţimea A={1,2,3,4,5,6}. Câte submul- b) măsura lui ADB este egală cu 90°.
ţimi ale lui A au proprietatea că suma elementelor J. Georgescu
lor este 15? V. Să se afle măsura suplementului unui unghi
Gazeta Matematică ştiind că măsura unghiului reprezintă 38% din
III. La împărţirea a două numere naturale câtul măsura complementului său şi încă 21°.
a fost 31 şi restul 17. Suma dintre deîmpărţit şi J. Georgescu
împărţitor este 2065. Să se afle cele două numere.
V. Păduraru Clasa a VII-a
IV. Numerele naturale a,b,c îndeplinesc
simultan condiţiile: a+b+c=72 şi a+3b-2c=50. I. Să se ordoneze crescător numerele
a) Să se arate că 3a+5b=194. 12,1(3)
b) Să se calculeze numerele a,b şi respectiv c a= , b = 10 ⋅ 0,(40) , c = 7 − 2 ,956 şi
ştiind că b are cea mai mare valoare posibilă 4
J. Georgescu d = 16,34 .
V. Fie X cel mai mic număr natural care are I. Georgescu
suma cifrelor egală cu 2001. II. Să se arate că oricare ar fi numerele întregi
a) Să se afle X. a, b, c care verifică relaţia 5a + 2b = 3c , numărul
b) Să se determine n∈ ştiind că suma (a + b )(b + c )(c + a ) se divide cu 30.
cifrelor numărului 10n+223-X este egală cu J. Georgescu
223. III. Vâful A al paralelogramului ABCD este
J. Georgescu egal depărtat de dreptele BC, CD şi DB. Să se arate
că ABCD este un romb cu un unghi de 600.
Clasa a VI-a G.M. Dinu Şerbănescu
IV. Fie n şi k numere naturale, n≥2 şi k≥1.
I. Produsul vârstelor a trei fraţi exprimate prin Notăm cu
numere naturale este 75. Doi sunt gemeni, iar cel  1  1  1   1 
mai mic are ochii verzi. Ce vârste au cei trei copii? En (k ) =  1 − k 1 − k 1 − k  ... 1 − k 
II. Dacă împărţim pe rând numerele 63,135  2  3   4   n 
şi183 la acelaşi număr natural de două cifre se a) Să se calculeze En (1) ;
obţine acelaşi rest. Să se afle împărţitorul şi restul. b) Să se calculeze En (2 ) folosind relaţia
Câte soluţii are problema? a 2 − b 2 = (a − b )(a + b ) ;
Gazeta Matematică
1
III. a) Să se determine numerele naturale n c) Să se arate că En (k ) >
pentru k≥2.
pentru care 1/101<6/n<1/100. 2
b) Câte fracţii cu termeni numere naturale M. Chiriţă
şi cu numărătorul cel mult egal cu 200 sunt V. Fie ABC un triunghi oarecare şi punctele

21
ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie
M∈(BC), N∈(CA), P∈(AB) astfel încât BM=MC, Să se arate că:
AN=2NC, AP=3PB. Dacă punctul Q este mijlocul 1. Dacă X= atunci nu există două submulţimi
segmentului (MP), demonstraţi că punctele B, Q, N A,B ale lui cu proprietăţile de mai sus.
sunt coliniare. 2. Dacă X= * atunci există două submulţimi
Bogdan Ioniţă şi Titu Zvonaru A,B ale lui cu proprietăţile de mai sus.
M. Chiriţă, D.Grigorescu
Clasa a VIII-a & &
II. Considerăm în plan doi vectori u şi v . Să
se demonstreze echivalenţa
I. Să se rezolve în ecuaţia: & &
1o. u = v .
3x + 1 + 2 = 4 & & & &
2o. au + bv = bu + av pentru orice a,b∈ *.
II. Numărul real nenul x verifică relaţia
Marcel Ţena
1 1 III. Să se determine mulţimea tripletelor (a,b,c)
3x + = 3 + 2 . Să se calculeze 3x 2 + 2 şi
x x de numere naturale nenule pentru care toate
1 rădăcinile ecuaţiilor:
3 3x 3 + 3 .
x ax 2 − bx + c = 0 şi ax 2 − cx + b = 0
J. Georgescu sunt numere naturale.
III. În tetraedrul ABCD, AB⊥(BCD), iar M. Chiriţă
lungimea înălţimii din C în triunghiul BCD este IV. În patrulaterul convex ABCD se notează cu
egală cu lungimea muchiei [AB]. Fie M mijlocul lui G centrul de greutate al triunghiului BCD şi cu H
[AC] şi MN⊥BD, N∈BD. ortocentrul triunghiului ACD. Să se arate că
a) Să se calculeze măsura unghiului dintre punctele A, B, G, H reprezintă, în această ordine,
dreapta MN şi planul (BCD); vârfurile unui paralelogram dacă şi numai dacă G
b) Să se arate că MN⊥AC. este centrul cercului circumscris triunghiului ACD.
G.M. L. Panaitopol Marian Andronache
IV. Se consideră cubul ABCDA1B1C1D1 de
latură a. Fie O centrul feţei AA1B1B şi M un punct Clasa a X-a
oarecare pe [D1C]. Să se arate că:
a) Planele (MOB) şi (MOA) sunt I. Fie 0<a1<a2<a3<...<an<... Să se arate că dacă
perpendiculare; a1 + a 2 a 2 + a 3 a n −1 + a n n 2 − 1
b) Dacă d este distanţa de la punctul B la planul + 2 2 + ... + 2 2 =
a12 a 22 a 2 a3 a n −1 a n n2
(MOA), atunci
oricare ar fi n∈ , n≥2, atunci a n = n , ∀n∈ *.
a 3 a 2 
d ∈ , . I.V. Maftei şi Marcel Ţena
 3 2  II. Fie z1,z2,z3∈ afixele vârfurilor triunghiului
M. Fianu ABC şi a∈ , a ≠ z1 + z 2 + z3 . Să se arate că dacă
V. Se consideră mulţimea A={1;5;9;13;...;
punctele M,N şi P au afixele z12 − az1 − z 2 z3 ,
193;197}.
a) Să se afle numărul elementelor mulţimii A; z 22 − az 2 − z1 z3 şi respectiv z32 − az 3 − z 2 z1 atunci
b) Să se arate că orice submulţime a lui A cu 27 triunghiurile ABC şi MNP sunt asemenea.
de elemente conţine cel puţin două elemente a căror V. Matrosenco şi M. Andronache
sumă este egală cu 202. III. Să se rezolve ecuaţia:
C. Chiteş x2 −3x x 2 − 3x
2 + = 1 , x∈ .
2x
Clasa a IX-a S. Rădulescu
IV. Se consideră patrulaterul convex ABCD cu
I. Fie X⊂ o mulţime şi A,B⊂X două mulţimi [BC]=[CD] şi punctul M situat de aceeaşi parte cu
nevide care au simultan proprietăţile: D faţă de dreapta AB astfel încât [AM]=[BM] şi
a) A∩B=∅ şi A∪B=X;
m( AMB)=m( BCD). Ştiind că AD = 3MC , să
b) ∀x,y∈A⇒xy∈A;
se calculeze m( BCD).
c) ∀x,y∈B⇒xy∈B;
M.A.
d) ∀x∈A şi ∀x∈B⇒xy∈B.

22
 ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie
Clasa a XI-a
Clasa a XII-a
I. Se defineşte şirul (an)n∈ astfel: a0≥0 şi
a n +1 = 3 + a − 1 , oricare ar fi n≥0. Să se
3 I. Să se calculeze A = ∫ tgx dx şi
n

determine valorile lui a0 pentru care şirul este  π

B = ∫ ctgx dx , x ∈  0,  .
convergent.  2
M. Chiriţă Virgil Nicula
II. Fie A =  −ab ab  |a ,b ∈ R  . Să se rezolve II. Să se demonstreze că pentru oricare
   n,m∈ * există egalitatea: U nU m = U [n ,m ]
X + Y = I2 unde Un este grupul multiplicativ al rădăcinilor de
sistemul  3 X,Y∈A.
 X + Y = 7I 2
3
ordin n ale unităţii, iar
V. Matrosenco U nU m = {xy | x ∈ U n , y ∈ U m }
III. a) Pentru n∈ *
şi x∈ [0,∞ ) să se arate că (Notăm cu [n,m]=c.m.m.m.c. al numerelor naturale
 x
n n şi m)
are loc inegalitatea: 1 +  ≥ 1 + x (1) Marcel Ţena
 n III. Fie f: → , g: → *
astfel încât f nu are
b) Utilizând (1), să se arate că ln y ≤ y − 1 , proprietatea lui Darboux şi g are primitive. Să se
∀y∈(0,∞) (2); demonstreze că f⋅g nu are primitive pe .
c) Pentru 0<a<b şi utilizând eventual (2), să se Marian Andronache
studieze convergenţa şirului xn =
(a +1)(a + 2)...(a + n) . IV. Fie (G,⋅) un grup abelian finit. Spunem că
(b +1)(b + 2)...(b + n) subgrupul H al lui G are proprietatea (A) dacă G≠H
P. Alexandrescu şi D. Petriceanu şi produsul elementelor lui H este egal cu produsul
IV. Fie A∈M2( ) cu det A ≥ 1 şi (an)n∈ *, elementelor din G-H. Să se arate că dacă G are un
(bn)n∈ *, (cn)n∈ *, (dn)n∈ * astfel încât subgrup cu proprietatea (A) atunci orice subgrup al
lui G, diferit de G, are proprietatea (A).
An =  n
a bn 
, n≥1. Să se arate că dacă cele
d n 
Marian Andronache
 cn
patru şiruri sunt convergente atunci A=I2.
M. Andronache

% UNDE ESTE GREŞEALA?

Cornel Gănescu
Într-un depozit existau în stoc 500 de Livrate Rămase în stoc
calculatoare. Aceste calculatoare au fost livrate în Prima dată 200 300
felul următor: A II-a oară 150 150
A III-a oară 90 60
A IV-a oară 60 0
În total 500 510
De unde s-au obţinut 10 calculatoare în plus?

$ CUM A MĂSURAT ERATOSTENE PĂMÂNTUL

Niculaie Marin Goşoniu,

prof. Şc. 39, Bucureşti

Un matematician de mare faimă al Şcolii din

23
ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie
Alexandria a fost Eratostene din
Cirene, care a trăit cu
aproximaţie între anii 275 - 195
î.Hr. A fost de asemenea
astronom, geograf, filozof şi, ca
orice grec al vremii lui, un bun
atlet. Dar în toate domeniile în
care a activat a fost mereu al
doilea, de aceea fiind poreclit
Beta. De la el ne-a rămas un
procedeul practic de aflare a
numerelor prime mai mici decât un număr dat,
numit acum ciurul lui Eratostene.
Alt fapt pentru care a rămas în istorie a fost
deter-minarea corectă a lungimii meridianului
pământesc.
Se spune că ar fi aflat de la nişte călători că
în localitatea Siene (azi Assuan), în ziua solstiţiului
de vară, Soarele luminează fundul fântânilor (fig.
2); atunci el a măsurat, în aceeaşi zi a anului,
unghiul format de razele Soarelui cu un obelisc din
Alexandria (fig. 1) şi a găsit că acesta este de
& ŞTIAŢI CĂ ...
• Denumirea de „catetă” provine din limba
greacă, în care „kathetos” înseamnă perpen-
diculară?
• Tales din Milet (624-546 î.H.) este primul care
a afirmat că Luna primeşte lumina de la Soare şi a
prezis eclipsa de Soare din 28 mai 585 î.H.?
• Există segmente „incomensurabile”, cum ar fi,
de pildă, diagonala unui pătrat şi latura acestuia
(adică nu există un segment care să se cuprindă de
un număr întreg de ori în fiecare din segmentele
! DIMITRIE CANTEMIR ŞI MATEMATICA
Dimitrie Cantemir (1673-1723), mare erudit al
nostru înainte de secolul al IX-lea, fost domn al
Moldovei în două rânduri, cunoştea: turca, araba,
persana, elina, neogreaca, latina, slavona veche,
rusa şi franceza. Studiase istoria, filozofia,
matematica şi muzica; filozofia şi matematica le-a
făcut la Constantinopol cu filozoful turc Saadi-
Effendi.
În una din lucrările sale Dimitrie Cantemir a
24
7°12' , adică 1/50 dintr-o circumferinţă. Localităţile
Siene (S) şi Alexandria (A) fiind pe acelaşi
meridian geografic şi cum fusese executat un
cadastru al ţării Egiptului, se ştia dis-tanţa dintre
cele două loca-lităţi - cam de 5000 de stadii
(aproximativ 800 km). Astfel, din proporţia
evidentă
L 360°
= , Eratostene a putut calcula lungimea L a
5000 7°12'
meri-dianului, obţinând 250 000 stadii, ceea ce
înseamnă cam 40 000 de km.
Bibliografie
1. Edwin E. Moise, Floyd L. Downs, Jr. -
Geometrie, Editura Didacticã şi Pedagogicã,
Bucureşti, 1983
3. Lancelot Hogben, Mathematics for the
Million, Pocket Books, Inc. New York, 1965
3. N. MIHĂILEANU, Istoria Matematicii, vol.
1, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1974
date)?
• Gheorghe Şincai este autorul primei aritmetici
tipărite în limba română, în 1785?
• Inventatorul logaritmilor naturali a fost
matematicianul scoţian John Neper sau Napier
(1550-1617), care a realizat procedeul de con-
strucţie a tabelelor de logaritmi?
• Facultatea de matematică din Bucureşti datează
din 1863?
(rubrică realizată de Cristina Godeanu)
prof. Adelaida Mateescu
enunţat următoarea axiomă: „carile sînt tot într-un
chip cătră altul al treilea, tot într-un chip sînt întru
sine”, ceea ce corespunde tranzitivităţii. În plus, a
făcut harta Moldovei, a Munţilor Caucaz şi a Mării
Caspice şi a stabilit meridianul locului pe unde a
trecut armata rusă în Prusia. Din acestea rezultă că
învăţatul avea cunoştinţe de trigonometrie şi
geodezie.
Fiul său, Antioh Cantemir (1709-1774) a

învăţat matematica cu Daniel Bernoulli la
Petersburg. În 1731, la vârsta de 22 ani a fost trimis
ambasador la Londra unde i-a citit pe Descartes,
Pascal, Newton şi Leibniz întreţinând relaţii cu
Euler şi Bernoulli. În 1738 Antioh Cantemir a
trecut ca ambasador la Paris. Aici a scris în ruseşte
o Algebră rămasă în manuscris. Poate că acest
manuscris, despre care nu se mai ştie nimic, a fost
cumpărat de Împărăteasa Elisabeta a Rusiei la
moartea lui Antioh, odată cu întreaga bibliotecă a
! PROBLEME PROPUSE PENTRU CLASA I
înv. Silvia Parga, Şcoala nr 31, Bucureşti
1. Respectând regula după care au fost
completate sferturile primelor trei cercuri află cifra
lipsă din cel de-al patrulea cerc.
10 1 7 6 9 1 2
5 6 8 5 1 9 7 1
2. În fiecare din căsuţele de mai jos scrie
numărul obţinut din suma numerelor ce sunt notate
în căsuţele anterioare:
" Rezultatele concursului
„Matematicienii de mâine”
decembrie 2000
În urma extragerii din urnă a unui număr de 10
taloane au fost declaraţi câştigători următorii elevi:
Locul I, ŞOIM MIHAELA, Braşov, Şc.gen.
nr.27, cl. a V-a, 1.000.000 lei;
Locul II, MARIN GHERGHINA, Călăraşi,
Col. Naţ. „Barbu Ştirbei”, clasa a V-a, 500.000 lei;
Locul III, ROGOZEA CRISTIAN, Odobeşti,
Lic. teoretic „Duiliu Zamfirescu”, 300.000 lei
şi câte un abonament pentru anul 2001:
1. BACIU IRINA, Bucureşti, Col. Naţ. de
Informatică „Tudor Vianu”, clasa a X-a;
2. MARIN MIHAI CĂTĂLIN, Bucureşti, Lic.
teoretic greco-catolic, clasa a IX-a;
3. MIHALACHE MIRUNA, Bucureşti, Lic.
teoretic „Nicolae Iorga”, clasa a VI-a;
4. BRATEŞ RAREŞ, Turda, Şc.gen. „Avram
Iancu”, clasa a VI-a;
25
ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie
acestuia. Ar fi interesant să se găsească vreodată
acest prim tratat de algebră scris în ruseşte de un
învăţat român.
Bibliografie
George Şt. Andronic „Istoria matematicii în
România”, vol. I, Ed. Şt. 1965
0 1 1 2
3. Găsiţi o regulă cât mai simplă pentru a
completa şi cel de-al patrulea desen:
10 6 7 5
5 1 2
4. Grupează numerele de la 1 la 9 câte două
astfel încât suma acestora să fie 10.
5. LALEAN RĂZVAN, Satu Mare, Şc.gen.
nr.1 „Gr. Moisil”, calsa a VI-a;
6. MANOLACHE OANA - ANGELA,
Bucureşti, Şc.gen. nr.81, clasa a VI-a;
7. BOTOAGĂ ANCA, Slatina, Şc.gen. nr.7,
clasa a V-a.
8. PAVEL CRISTINA, Tulcea, Şc.gen. „C.
Brătescu”, clasa a VII-a.
9. DOSPINESCU GABRIEL, Oneşti, Lic.
teoretic „D. Cantemir”, clasa a IX-a.
10. PINTILIE ALEXANDRU, Bucureşti,
Şc.gen. nr.177, clasa a VI-a.
Elevii câştigători sunt rugaţi să ne contacteze în
scris pentru completarea corectă a adreselor şcolilor
unde învaţă în vederea expedierii premiilor
respective.
ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie
Concursul continuă!
Următorul concurs se va desfăşura la data de
24 aprilie 2001, câştigătorii vor fi publicaţi în
numărul 5 al revistei „Arhimede 2000”.
Rugăm elevii colaboratori să completeze toate
rubricile din talonul de concurs.
De asemenea, în cursul lunii mai Comitetul
Director al Editurii „Concordia 2000” va acorda
premii speciale elevilor care au acumulat punctajul
maxim după criteriul: cea mai dificilă problemă
rezolvată, cel mai îngrijit scris, cele mai multe
rezolvate în cursul anului 2000.

" RUBRICA REZOLVITORILOR DE PROBLEME

Arad: Şc. gen. nr. 18 „Avram Iancu”, cl. a Cercel Melania-Georgiana (7), (2), Constantinescu
VI-a: Anghel Alexandru Ioan (12), (7), Albişteanu Eugen (7), Dobrescu Victor (6), (2), Rădulescu
Andreea (7), Bembe Adriana-Simona (4), Dima Andrei (7), (4), Ruse Mihaela-Roxana (7), Zelenca
Virgil-Ucu (11), Fildan Ramona-Luciana (11), Mihnea-Alexandru (7), Vlaicu Angela-Roxana (7),
Iuhasz Roland (12), (7), Morar Cristina Ioana (7), (2), Silvăsan Raul (6), (2), Pop Cassiana (7), (2),
Ţugui Andreea Cornelia (5); cl. a VII-a: Stana Marin Irina-Raluca (7), (4), Petroi Ralica-Nicoleta
Petronela Ramona (7). (2), (7), Ruse Mihaela-Roxana (2); Lic. teoretic
Braşov: Şc. gen. nr. 27, cl. a V-a: Cândea „Nicolae Iorga”, cl. a VI-a: Buzeţelu Roxana (15),
Alexandru-Nicolae (11), (13), Cotlet Alexandra (6), Mihalache Miruna (9), cl. a VII-a: Heretoiu
Cristian Monica-Mihaela (10), Hălălai Paul (12), Silviana (12), Lepar Ana-Maria (12), (16), Savu
Oprica Alexandra (12), (10), Oprica Alexandru Ilinca (11), Tanasov Denisa (16); Lic. teoretic
(10), (10), Păscuţoi Andreea-Maria (10), (8), „Hermann Oberth”, cl. a VII-a: Pupeza Viviana
Rădulescu Vlad-Nicolae (6), Savin Alexandru (8), (8), (9); Lic. teoretic „Jean Monnet”, cl. a VI-a:
Şoim Mihaela (5), Sohodoleanu Andreea (11), Tiu Marin Radu Mihai (9); Şc. gen. nr. 5 „Corneliu M.
Mihai-Alexandru (11). Popescu”, cl. a V-a: Ghiţă Cosmin (8), (10), cl. a
Bucureşti: Col. naţ. de Informatică „Tudor VI-a: Hîrşoagă Martha-Cristina (7), (16), (20), cl. a
Vianu”, cl. a X-a: Baciu Irina (15); Liceul VII-a: Cherciu Ingrid (2); Şc. gen. nr. 39, cl. a V-
„George Coşbuc”, cl. a VI-a: Crăciun Alexandra a: Berceanu Alina (6), Birjaru Ionuţ (3), Gheorghe
(10), Chirilă Paula (10), cl. a VII-a: Cornea Oana- Ruxandra (3), Gruber Alexandra (6), Lupşa
Luminiţa (16), Huţanu Alexandru (10), Toropoc Alexandra (7), Matei Cătălin (7), Matei Cristian (9),
Cornelia-Oana (15), cl. a VIII-a: Rusu Corina- Matei Mirela (7), Tudorică Iulia (7), Văduva Mihai
Andra (8),(redacţia va analiza cererea ta), Stoican Silvian (6), Vlad Daniela (3), cl. a VI-a: Constantin
Andreea (10), Vrânceanu Ana-Maria (10), cl. a IX- Diana Lorelei (5), Dumitrescu Ana (5), Florea Livia
a: Stănescu Sabin-Tudor (10); Lic. teoretic (5), Gogu Dan (7), Irimescu Cristian (5), Radu
„Greco-catolic”, cl. a VI-a: Ştefănuţ Laura (5), cl. Oana (5), Spulber Ana Maria (7).
a IX-a: Admacof Cristian (5), Agher Adriana (5), Şc. gen. nr. 81, cl. a VI-a: Iancu Mihai (6),
Bărbulescu Marian-Bogdan (6), (6), Costache Popescu Alexandru (4), cl. a VII-a: Giurcă Emil
Mariana (6), (5), Dumitru Iulian-Andrei (4), (6), (2), Manolache Oana-Angela (7); Şc. gen. nr. 177,
Enache Andreea (4), (6), Enache Tudora-Gabriela cl. a VI-a: Achim Ana-Maria (9), (10), Ciurlă
(5), (6), Ene Cristian (5), (6), (6), Georgescu Bogdan (5), Caracaş Bogdan-Emilian (9), (10),
Bogdan (2), (6), Hatneanu Vlad (6), TA L O Mirela-
Lutaş N D E CDinu O N CIuliana-Alice
UR S (6), Diaconu Andreea (8),
Diana (5),Redacţia
(5), Marin
revisteiMihai-Cătălin
„ARHIMEDE 2001” (6), (6),
organizează Pintilie
Neagu periodic Alexandru
pentru elevii rezolvitori(6), (10), concursuri
de probleme Popescu dotate
Alina-
Laura-Florentina (6),
cu următoarele premii: (5), Niţă Andreea-Cristina (5), Gabriela (8), (10), Tudor Semida (9), Zahei
(5), Paca Premiul
Alexandru-Ionuţ
I - 1.000.000(6),
lei (2), Puiu Marius (3), Alexandru (6), Feţca Dimitrie-Daniel (9), (5),
Silvăşan Premiul II - 500.000
Silviu (6), Stoica lei
Cristina-Diana (5), (6),
Premiul III - 300.000 lei şi
Şufaru Nicoleta (5), Tanase Vlad-Alexandru (6),
Menţiune constând în 10 abonamente anuale.
(6), Trufin Adrian (5), (6),
Talonul de concurs Zotinca
se va Mirela-Florina
trimite în plicul cu probleme rezolvate. Concursului se va desfăşura pe data de 24 aprilie
(6),
a.c. (5), cl. a X-a:
în Bucureşti. Ana tragerilor
Câştigătorii Danielavor(7), (4), Alecu
fi publicaţi în numărul din luna mai 2001 al revistei.
Livia-Georgiana (7), (2), Catrina Maria (2), (7),

26

Popescu Roxana (8), (10), Herea Silviu (7), (10),
Tobă Alexandra-Maria (6), Dima Mihai (5),
Ionescu Iustina (8), Oşca Liviu (7), Graur Ionuţ
(10), Tudor semida (10), Tobă Ruxandra-Maria
(10), Patruţa Ariadna (10), Zahei Alexandru (10),
Diaconu Andreea-Mihaela (10), Man Laura-
Luciana (10), cl. a VIII-a: Ionescu Valentin (5),
(9), Pintilie Gabriel-marius (7), Baltă-Lungă Ionuţ
(7), Dumitru Andreea-Elena (5), (7), (5), Malciu
Nicoleta (7), Georgescu Mihai-Bogdan (6), Oprea
Andreea (8), Diaconiţa Ionuţ (5), Caracaş Răzvan-
Ionuţ (5), Ştefan Loredana (7), (5), Enache Cristinel
(7), (4), Enache Radu (5), (8), Tănase Ana-Maria
(8), (5), Tudor Claudiu (3), (9), Ionescu Irina (5),
(7), Voicu Mircea (6), (5), Oprea Andreea (5); Şc.
gen. nr. 178, cl. a VI-a: Moraite Casandra (14).
Călăraşi: Col. naţ. „Barbu Ştirbei”, cl. a V-
a: Ghindaru Andrei-Tudor (16), Ghiţă Nicolae
Stelică (11), Ionescu Alexandra (10), cl. a VI-a:
Axente Gabriela (9), Marin Gherghina (11).
Cîmpulung Muscel: Şc. naţ. „Oprea
Iorgulescu”, cl. a V-a: Soare Denisa Ruxandra (7).
Dej: Col. naţ „Andrei Mureşanu”, cl. a V-a:
Alexandru Roxana (10), Câmpean Iulia (2),
Câmpean Oana (13), Haranguş Paula (4), cl. a VII-
a: Băcilă Olga (7), Manzat Bianca-Olivia (8), cl. a
VIII-a: Andrica Teodora (5), Băban Claudia
(4),Bob Vlad-Ionuţ (3), Borodi Flavia (4), Căprar
Dacian (3); Şc. gen. nr. 2, cl. a V-a: Balan Ioana
(12), Bârlea Clara-Adela (12), Cârpelean Rareş
(10), Magdaş Gabriela-Adriana (12), Mureşan
Alexandra-Maria (11), Negoi Alexandra (12),
Titimaş Cosmin-Victor (9), cl. a VI-a: Crişan
Ciprian (10), Cristea Vlad (12), Rus Dana (18), cl.
a VII-a: Bande Cristina-Alexandra (12), Bora
Aandrada (12), Bulai Oana (10), Coandă Daria
(10), Cosma Marius (10), Ciunt Cristina (10),
Marton Gabriel (10), (12), Pop Andrada-Gabriela
(10), Pugna Rareş (10), Moncea Teodora (10),
Ursache Constantin (10), Tătar Florin-Alexandru
(10), (12), Sav Raluca (9)
#
NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI
ŞCOALA / ADRESA ŞCOLII / TELEFON
ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie
Isaccea: Şc. gen. „C. Brătescu”, cl. a V-a:
Ţugui Anca-Elena (7), cl. a VII-a: Pavel Cristina
(6).
Lugoj: Lic. teoretic „Iulia Haşdeu”, cl. a V-
a: Florea Filip Vinicius (6), Popoviciu Anca-
Lorena (7), Subţire Roxana (5), cl. a VI-a:
Cotnăreanu Gabriela-Maria (3), (7), cl. a VII-a:
Cerbu Lucian (6), Gelep Victor (7), Mircu Claudia
(5), Petruţescu Bogdan (24), (46), Szabo Ildiko (6),
Văcărescu Andreea (4), cl. a VIII-a: Laichici
Răzvan (11), (13).
Odobeşti: Lic. teoretic „Duiliu Zamfirescu”,
cl. a V-a: Apostu Mihai Dionisie (5), Bobeică
Costel (6), Caba Cosmin Cătălin Marius (4), (2),
(5), Cimpoescu Loredana (6), Cristea Oana-Elena
(8), Făsiciu Cosmin (3), (9), Ilie Andreea-Mihaela
(9), Marin Simona Lăcrămioara (10), (7), Miron
George (4), (3), Munteanu Ion Daniel (4), (5),
Năstase Silviu (4), Nica Daniel (3), (7), Pal Maria
(6), Păun Alexandra (6), Păun Cosmina (7),
Păvăloiu Silvia (9), (11), Rogozea Cristian (4), (3),
Săvescu Roxana-Lidia (7), Staicu Lăcrămioara
(12), Vasile Marian Mugurel (10), cl. a VI-a:
Dumitraşcu Ionuţ (3), Fănică Adrian Eduard (4),
(16), Gâtlan Gabriel (6), Hanţă Andra (7), Lefler
Ilona-Irinela (9), Marinescu Mariana (16), Păvăloiu
Oana (3), Prisecaru Mihaela (12), Tarciniu Daniel
(23), (35), cl. a VII-a: Bouroş Florina (12),
Bucătaru Ana-Maria (14), Marinescu Simona (6),
Muşat Andreea Draga (4), (4), (9), Năstase Ionela
(14), Tudorache Ionuţ (7), cl. a VIII-a: Cuconoiu
Raluca-Simona (10).
Oneşti: Lic. teoretic „D. Cantemir”, cl. a IX-
a: Dospinescu Gabriel (10), (12), (13).
Satu Mare: Şcoala nr. 1 „Grigore Moisil”,
cl. a VI-a: Laleău Răzvan (8), Şcoala „Octavian
Goga”, cl. a VI-a: Miclăuş Marius-Ioan (5).
Slatina: Lic. pedagogic „Nicolae Titulescu”,
cl. a VI-a: Popa Silvana (3), cl. a VIII-a: Mitran
Mădălina (6), Rădoi Alina Elena (4); Şc. gen. nr. 7,
cl. a IV-a: Alexe Maria Cristina (6), Bădescu
27
ARHIMEDE, Nr.1-2 / 2001 ianuarie-februarie

Eugen-Ionuţ (5), Constantin Andreea-Elena (7),

Dobriţoiu Mihaela Geanina (7), Marinescu Cristian
(7), Mirică Andrei (7), Noaţă Florin-Marian (7),
Paiu Petruţa Adriana (8), Trifu Daniel Cătălin (5),
Vodiţă Mihaela (8), cl. a V-a: Dumitru Loredana-
Maria (7), Gheorghiu Diana (11), Tudor Andreea-
Alexandra (7), Varzaru Nicoleta (4), Vintilă Laura-
Alexandra (5), Udrea Ionela-Elisabeta (7),cl. a VI-
a: Anghel Ortensia (2), Boţoagă Anca (3), Costea
Cristina (4), Coteanu Ionela (2), Duine Raluca-
Adelina (3), Iacobescu Gabriela Andreea (4),
Nicolae Theodoru Adrian (6), Popi George (4),
Popescu Ionuţ (2), Sandu Constantin-Ovidiu (5), cl.
a VII-a: Baciu Ruxandra (9), Cojocea Roxana-
Ştefania (4), Ilie Răzvan-Alexandru (10), Joiţa
Andra (7), Nicolaescu Bogdan (5), Patriche Carmen
(7), Rotundă Cristina Diana-Mădălina (9), Radu
Stelian (7), Şerban Dumitru-Cristian (8), Şc. gen.
nr. 8 „Eugen Ionescu”, cl. a V-a: Goliac Petruţa-
Magdalena (5), Gregorian Bogdan (6), Marinescu
Paul-Ionuţ (6), Oproiu Mihaela-Ancuţa (6), Sandu
Raluca (8), Stroe Manuela-Simena (8), cl. a VI-a:
Anghel Ortensia-Maria (2), Balazsfi Valentin (10),
Cruceru Dorian (2), Costea Cristina-Graţiela (6),
Boţoagă Anca (3), Iacobescu Gabriela-Andreea (4),
Popi Georga (6), Sandu Constantin-Ovidiu (5),
Coteanu Ionela (5), cl. a VII-a: Briceag Cristian
(4), Braneţ Ioana-Alexandra (5), Catană Robert
Alin Răzvan (4), (5), Ciolca Roxana-Maria (3), (1),
Cojocea Roxana Ştefania (1), Dinu Bogdan Florin
(5), Dumitru Cristian Tudor (6), Gheorghiu Diana
(3), Ilie Răzvan-Alexandru (5), Nicolaescu Bogdan
(6), Şerban Cristian (5).
Turda: Şc. gen. „Avram Iancu”, cl. a VI-a:
Brodea Rareş (7).

28