N.

IORGA
-
"

CQM. SE DOBÂNDEŞTE, .
.

O' CTITORIE CULTURALĂ

Teatrul pentru popor. Recapitulări şi nădejdi.

Cuvântarea d-Iui profesor Iorga la inaugurarea

Teatrului "Ligii Culturale"
(Sâmbătă 14 Decembrie 1935)

EDITURA "LIGEI CULTURALE"

Prof. N. IORGA
Cum se dobindeste o ctitorie culturalä
Teatrul pentru popor. Recapituläri 0 nädejdi.
Sareina mea in aceasta seara cladire care astazi valoreaza pa-
este foarte usoara si foarte grea. na la 60.000.000 lei. Cladirea a-
Este foarte usoara ea a omului ceasta pentru moment nu ni
multamit ca a putut indeplini in serveste aducandu-nr venit,
sfarsit un vechiu vis, este foarte fiindca din grelele datorii care
grea pentruca nu as putea sa s'au gramadit in timpul construe-
multämesc asa cum se cuvine tu- tiei, noi platim ir fiecare an si
turor acelora cat m'au ajutat prin urmare chiriile tree la cre-
sä indeplinesc ca presedinte al ditorii nostri ; dar cred ca. volu
Ligii Culturale si ca modest, dar avea atatea zile bleat sa vad si
vechiu ctitor al culturii acestei momentul cand aceasta cladire
natiuni, o minune. Si minunea va fi libel% de aceste datorii si
aceasta eu o socot cea de-a doua: cand scopurile asa de inalte ale
minunea dintaiu o cunoasteti de Ligii Culturale, care indeplineste
multa vreme; este chiar langa o functiune pe care Statul n'o
acest teatru: Palatul Ligii Cul- poate indeplini, si este foarte
turale. bine ca nu incearea, si nu este
PRIMA MINUNE in stare a o indeplini, pana. In
momentul cand aceste venituri
Acest Palat al Ligii Culturale vor servi pentru aceste scopuri.
s'a ridicat in asa fel, incat eu Palatul Ligii Culturale a .eu-
insumi, care Ira pot primi in- prins insä numai o parte din
teinsul, nu pot sa-mi lamuresc localul pe care II aveam la in-
pe deplin cum am ajuns acolo. demara. Alaturi era acela pe
Am pormt cu o incredere oarba care in parte se ridica, acest Tea-
in ceia ce nu se crede deajuns tru. Natural, erau si oameni
la noi: ca se pot face si. lucruri ambiticsi, caci lucrurile bune se
bune, ca sunt oameni buni cari fzie prin oameni ambitiosi, dar
une ori fac luezruri rele, dar pe ambitia trebue sa alba un frau
cat li poti aduce inapoi la cele si ptitina chibzuiala, erau oa-
bune. Si, astfel, cu 150.000 de meni ambitiosi eari at fi vrut
lei am avut curajul sa incep pe sä ridice imediat a doua cladire
un loc castigat de la Primate, asemanatoare eu cea de acolo.
pierdut, recastigat, dupa aceia, o S'ar fi putut face si adst lucru,
 --
dacit Imprejurarile de astazi ar
4
ti Intocmai ca Imprejurarile de
acum aproape douazeci de ani,
Insa de atunci multe lucruri s'au
sellimbat I, pe langa aceasta,
eu nu mai aveam langl mine pe
omul de o foarte mare valoare,
de o &lama onestitate, de un
nesfarsit devotament, de o pri-
cepere In cele practice fara pe-
reche si de o Indaratnicie In a
savarsi eu care se pot asemana
foarte putini, raposatul mieu
prieten inginerul Cihodariu.
Daca s'a ridicat allturi Pala-
tul Ligii Culturale, aceasta este
priveste ideia
eat dael nu as spune-o ,
datorita lui, cum este, In ceia ce
i as face un pl-
ceia ce priveste o eredinta a-
proape oarba ca se va ajunge la
In
un capat, minunata putere de i-
deolog a altui prieten al mieu,
atunci i pana deunazi, mem-
bru In comitetul central al Ligii,
profesorul Scraba.
Scraba astazi, fireste, dupa o
viata asa de lunga, si nu toti o
pot puma relativ asa de usor,
cum ma ajuta Dumnezeu s'o port
eu, Scraba nu mai este un lup-
tator de prima linie, iar Cihoda-
riu s'a dus In lumea celor drepti,
asa !neat riclicarea unui al cloi-
lea Palat era imposibila i, pe
langa aceasta, adaug ca nu ni-
ar fi adus un prea mare folos.
S'a clädtlt enorm In Bucuresti pi
prin urmare chiriile nu mai re-
presintä ceea ce repreointau o-
dinioara si de sigur cä Liga n'ar
fi fost In mäsurl sà fax& acelas
lucru pe care II pot face capita-
listii cari dispun. de capitaluri
straine SI earl pot cladi imense
block-house-uri, având la inde-
mana tot ce poate cere cel mai
pretentios locatar dintr'o tara
civilisata, In timpurile noastre.
INTEMEIEREA TEATRULUI
Atunci eu am venit la ideia
Teatrului. Eu am mai Intemeiat
un teatru, care, teatrul acesta,
multAmita i d-lui Livescu, care
este aid de f 46, teatrul acesta
a mers bine. Daca dela o bucata
de vreme el nu a mai putut suS-
tinea concurenta altor teatre,
ziceasta se datoreste la foarte
multe motive asupra carora
nu-mi place sa insist; sunt miii-
te pe care le stiu numai eu pl
este bine sa raman numai eu a-
cela care le stie. Pentru mo-
ment, acolo unde se represintau
piese se represinta o 'pies& In ca-
re elementul tragic lipseste de-
seori, de i, mai ieri, era sa fie
un teribil conflict asemenea cu
conflictele de la Camera Depu-
tatilor. Este vorba de Senat. Eu
ma due deci la Teatrul Popular
in fieeare zi, la creatiunea mea.
trebuie sä constat ca, daca
piesa care se represinta este de
un caracter mult mai Inalt, In-
demanarea actorilor nu este tot-
deauna la aceleasi nivel, asa !n-
eat se poate Intampla ca une ori
vechile mele amintiri sa fie su-
perioare spectacolelor zilnice de
acolo.
Eu insa n'am pierdut nicioda-
ta ideia unui teatru, pe care
poate ca am gresit numindu-1
popular. Aceasta nu Insemna
pentru mine un teatru scazut
pana la nivelul, care nu este
fait, mndolala cel mai !mit, al
publicului de adunatura, pe
care-I poate avea de obiceiu Ca-
pitala Romaniei, care nu este
un vechiu oras, avand oameni a-
sezati de mai multe generatii, cu
anumite traditii, cu o ideologie
foarte nobila, mai ales dupl raz-
boiu.
Toti acei cari . cunose Bucu-
restii dinainte de razbolu i Bu-
curestii de acum, simt foarte bi-
ne deosebirea. A disparut o clasa
aristocratica a tarii noastre, a
disparut, in ceia ce priveste pu-
tinta de a freeventa spectacolele,
ca si de a cumpara carti, de a
se Impartasi la viata culturala
cu banii sair a disparut o des&
intelectuala care nu mai §tie
cum sa-§1 Injghebe socotehile de
 - 5

pe o zi pe alta. Teatrele sunt deci ginei Elisabeta. In teatrul fran-

la discretia unui public Intam- ces al lui Corneille a fost o lec-
plator in care nu biruie Intot- tie de eroisin, far teatrul frances
deauna elementele cele mai bu- al lui Racine a fost o lectie de
ne. bunä cuviinta si de eIeganta: prim
teatrul acesta s'a format in mare
TEATRUL NU ESTE NUMAI parte limba francesa. Si teatrul
0 DISTRACTIE secolului al XVIII-lea a fost la
Eu am orezut totdeauna doua Indemana filosofilor" reforma-
lucruri In materie de teatru, si, tori, hind principalul instru-
fiindca am Inceput cu aceste ment de progres. Iar teatrul ro-
doul lucruri, de aceia este acum mantataltotluisufietul
mantic Victor Hugo a fra-
noii sode-
acest teatru. Eu am crezut cd tati francese i pain aceasta &a-
teatrul nu este numai o distrac- fletul societatii europene, dan-
fie. Odinioara nu era asa : con- du-i un nou ideal. Acesta a host
ceptda aceasta a teatrului numai teatrul pana daunazi.
de distractie este foarte recenta, Eu teatrul asa 11 Inteleg si nu
nu Implineste nici macar o sutä \rad pain ce ar fi Inlocuit acest
de an', asa !neat cei cat vorbesc teatru. Prin lectiile de scoala?
In numele acestei conceptii, do- Mai pedagogice, mai Invittate pe
vedesc cä nu cunosc de loc tre- de rost, mai profesor
cutul, nu s'au uitat putin In ur- sa pe tanjala, mai elevcare se la-
ma. In lumea veche teatrul era ge chiulul, gandindu-se la tra-care
cea
complectarea religiei si Koala de mai apropiata Intrecere In are-
educatie cetataneasca. Grecul na. Doar stim cu ce demoni te-
nu Inväta ...nici istorie, nici geo- ilbili avem sä ne luptam, dintre
grafie, nici religie la scoala; prin
Teatrul grecesc se forma cel mai cart unul se chiarna rutina pi
celalalt se chiarna intriga si a-
admirabil cetatean pe cure 1-a cestea unite Impreuna apara
avut vreo data umanitatea. Gre- scoala cea veche de mice innoi-
cia datoreste In cea mai mare
parte ceia ce a avut Teatrului re In sensul co1i1 vii care tre-
buie sa existe.
grecesc, uncle mergeau cetatenii Prin ce s'ar Inlocui teatrul :
fara plata, 1 unde nimeni nu s'a prin conferinte publice ?
gandit un singur moment, sä faca Fiecare vorbeste de ce stie si
pe placul nimanui, datoria fiind de ce nu stie, unui auditoriu ca-
de a Inf&tisa principiile insdsi re de multe ori nu asculta si se
de existenfd ale cetatii; acesta Intoarce Inapoi de la conferinta
a fost scopul teatrului grecesc. fara niciun rezultat.
Pe urma a yenit evul mediu. Prin car-01 Carti scumpe, care
Teatrul se facea In biserica, de multe ori au un titlu si cu
legatura aceasta stransa dintre totul alt cuprins. Prin ce putem
oredinta dintre morala, dintre Inlocui aceasta formatie care a-
viata cetatii si dintre teatru, a duce oameni vii vorbind inain-
fost una din temeliile morale a- tea d-voasträ i presinta pasiuni
le evului mecliu. 1 teatrul lui nterese In lupte l framan-
Lope de Vega, pe care 1-am co- tari, ori de vreti ori de nu vreti?
memorat ieri, era marele inva-
tamant national, moral pi reli- TEATRUL SA FIE LA INDE-
gios al poporului spaniol, al In- MARA ORICUI
tregului popor spaniol. 1 teatrul
englez al lui Shakespeare era o Pe de altä parte, eu am crezut
lectie In toate domenlile Si un cá teatrul trebuie sa fie la in-
mijloc de a ridica admirabila so- demdna cui are si la indemdna
cietate englesa de pe vremea re- cut n'are. De aici preturile sta-
 --
biite la noi, prettiri care nu se
6

Pe langa aceasta, noi avem in-

Intalnesc nu numai ale& dar ni- tentia sa aducem aid i pe me-
cleri in lume. Teatrul de doua- seriasi, chiar i gratuit. Ne-am
zeci de lei, teatrul pe care 11 poa- adresat la ministerul lor. i ce
te avea un ofiter inferior, cu lea- frumoase suflete se gasasc intre
f& Mica, ea i orice functionar, (latish, fiindca fiecare dintre noi
pe care 11 poate avea pentru co- a cazut in viata cum s'a intam-
pill sai oricare din oamenii cu plat, nu dupa merit! Sa nu fim
prea putine mijloace, dar cu do- mandri de locul pe care-1 ocu-
rinta de a se Impartasi de cul- Om; iecare dintre noi are in
tura. Si noi suntem dispusi, in socletatea romaneasca sute pi
ce priveste preturile, sa mergem mii de oameni cari platesc mai
mai departe decat atata, sa co- mult decal dansul i cari din in-
borim l pana la zece lei dreptul tamplare n'au locul pe care 11
de a intra in teatru. are el. Acesta este adevarul: de
Nu urmarim nici un castig ; ce sa nu ne coborlm in adancul
ni trebuie ceia ce este absolut sufletelor noastre, ca sä vedem
neeesar pentru a plati pe admi- adesaa, minti tot asa de inteli-
rabilii actori pe cari Ii avem la gente, de multe ori mai inteli-
indernana si al caror joc plin de gente, i suflete de o curatenie
entusiasm 11 yeti vedea deseara, fara. pierdere In multimea de
in frunte cu Ufi Omar de mare jos, care are si ea drept la cul-
talent si care poarta cu demni- tura omeneasca si la cultura O-
tate numele frumos al lui Bre- rli sale.
zeanu, care a fost, ca inaintas, eu de aceia am cerut mi-
o glorie a scene! romanesti. nistrului Muncii. Am luat 100.000
Iat pentru ce am intemeiat de lei de la ministerul Muncii.
acest teatru. Taatrul acesta nu Am cerut si de la Presidentia
va mdguli nicio pornire rea, nu Consiliului si am canatat. Daca
va servi niciun interes 0, nu va n'ar avea de purtat un discurs
exploata nicio seireicie. Acestea la Camera si la Senat, Presedin-
sunt cele trei principii care stau tele Consiliului ar fi aid, cum
la basa operei pe care am desa- spusese ea are de gand. Il in-
varsit-o astazi. vit pentru represintatia din a-
In ce priveste partea materia- ceas0. seara, care poate folosi
- inteadevar imi vine a zim- ericui i unui prim-ministru ta-
bi inainte de a incepe sä vor- nal* i chiar unuia batran, ori
besc, eu am pornit cu totul cui, de orice fel de categorie.
far& bani: am intins mama si .Am fost ajutat esential pentru
s'a intamplat de a cazut cite ce- eladirea de lemn din vara, fiind-
va in mama aceasta. Mai rugand, ca noi am inceput cu o cladire
mai magulind, mai uitandu-ma de lemn in care s'a represintat
din cand in cand si mai urit, mult si a venit multä lume ei
am intalnit concursul unui mare am castigat multe simpatii, am
om de bine, care este pe cale de fost ajutat trebuie s'o spun, pi,
a transforma acest oras, de a fiindca, nu este vorba de mine,
face dintrInsul o demnä Capitala ci de cineva foarte apropiat de
pentru tara aceasta marita, mine, imi pare bine sa-i rostesc
care este Romania, concursul numele, de fiul mieu, Mircea
primarului Donescu, fiind ajutat Iorga, directorul Scorn Super.
in privinta aceasta, de cel mai de Meserii, care a fost unul din
simpatic dintre ajutori d. Pana principalii factori ai teatrului de
Buiescu. Numai dumnealui stie vara.
cat 1-am rugat, cat 1-am Indem- Pe urma trupa a plecat in
nat si cum n'a putut scapa de turneu, a strabatut o buna parte
mine cu niciun pret. din tar& si nu cred c a lksat
 --
impresii rele. Dar eu nu ma pu-
team hotari sa rup contactul cu
publicul. Fiindca ploua afara ci
este frig, urmeaza ca teatrul Li-
gii Culturale sa nu dea represin-
tatii? Atunci, fara bani, am spus:
Il fac din fier fac din pia-
tra". Si 1-am facut.
Daca n'ar fi fost generalul
Schina, care este aici i stie cum
se itaca dusmanul si cum se bi-
rueste, eu nu-1 faceam, dar gene-
ralul a facut aici ceeace a fäcut
Cihodariu dincolo in Palatul Li-
gii Culturale. A stat necurmat in
transee sa zicem asa i cla-
direa aceasta s'a ridicat. Am in7
ceput-o in Noembrie tarziu; nu
s'a ispravit luna Decembrie ci
iata ce aveti inaintea d-voa.stra.
Atunci and vrea cineva poate
si tineretul acesta sa culeaga
din exemplele vii un indemn
catre vointa care rasbeste, ras-
bate si biruie.
REALIZARI VIITOARE
0 at ma indrept acum i catre
represintantul Primariei i ca-
tre chiu1 mieu prieten mini-
N
strul de I- tructie, pentru ca sä
spun an c-teva cuvinte ce mai
vrem sa iacem, ce mai trebuie
sá facem. Primaria nu ni permite
a fatada cu mai putin de sase
randuri. Prin urmare intre stra-
da l teatru trebuie sä facem o
cladire de sase randuri. Pentru
aceasta ni-ar trebui poate cinci
sau zece milioane. Veti binevoi,
din piatra seaca, sä ni dati ce ni
trebuie pentru a avea aceasta
suma. Sunteti datori sa ni-o
dati. De la cartile postale, bir in-
temeiat de mine, de la bacalau-
reat, bir pe care 1-ai primit tot
de la mine, d-le ministru al In-
structiei, poti s. ni dai ajutorul.
Prin urmare, cea dintaiu rata
nu va merge aiurea, ci va veni
aid. Pe de alta parte, eu cred Ca
. din taxele pe cinematografe, ca-
re au ajuns sa fie o otrava a
sufletului, din taxele acestea ni
se cuvine noun o parte pentru
7
antidot, l aceastá dorinta vA
)og s'o comunicati Presedintelui
Consiliului. Iata trei izvoare de
unde pot iesi bani.
In sfarsit, in ce priveste Pri-
maria, care a facut atatea lu-
cruri frumoase, pe care am aju-
tat-o sa alba o biblioteca comu-
nala, care va creste necontenit
vom imbogati-o. Primaria sa
se gandeasca la ce inseamna toa-
te biletele gratuite, pe care in
tot timpul ierniei le tinem la in-
demana tuturor cetatenilor pe
earl ni-i va trimite cu un sim-
plu cuvant al ei i Primaria sa
ni plateasca aceste bilete.
De ce trebuie aceasta cladire?
Intaiu, fiindca tot dumnealor o
cer, i ne obliga sa facem o cla-
dire de sase randuri, iar noi nu
avem bani, prin urmare dumnea-
lor trebuie sa ne ajute a ridica
o cladire de sase randuri. Eu nu
vad un defect in acest silogism ;
este perfect.
Iata insä ce vreau sa fac din-
taiu. Cladirea teatrului este pen-
tru intelectualii mai bogati, si mai
putin bogati, pentru burghesii
mai lurninati, si mai putin lumi-
nati, pentru functionarii de toa-
te categoriile, este si pentru
mesterii carora acuma li este
deschisa aceasta sail. Dar este
o categorie interesantä de oa-
meni, cari aiei, in Bucuresti
sunt parasiti in cele mai inisera-
bileconditii materiale i In con-
ditii morale care sunt si mai gro-
zave.
Satele din Ardeal, din Buco-
vina, in =and si din Basara-
bia, satele noastre ne trimit pen-
tru a servi zeci de mii de oameni.
Oamenii acestia vin de la tail
sanatosi trupeste i sanatosi su-
fleteste i ajung apoi In randul
canilor f6za stapan. Sunt din
loc in lac isgoniti, de multe ori
fara greseala lor, iar femeile la
dispositia patimiloc celor mai u-
rite, pentru ca, pe urm6 daca se
intampla o nenorocire, acela ca-
re ar trebui sa plateasca pentru
 111
p5,eatu1 lui, apartinand unei cla-
se mai ridicate, s ramanä fara
niciun fel de sanctiune.
Floarea satelor ardelene vine
aid. luta lneste ce ajutor, se spri-
jina pe eine? Fata care pornote
din viata aceia admirabila de fa-
mine, temelia insasi a existentei
reamului nostru, la ce usa bate
in nevoile ei? Care este cartea
care i se pune in mama, care este
cuvantul bun ce i se indreapta?
Nu odata mi s'a Intamplat sa
vad, 1 am fost adanc miscat,
cate doug servitoare ducandu-se
la anticvar si cautand modele de
cusaturi i discutand cu negus-
torul in ce priveste modestul
pret pe care il putea plati, l eu
am intervenit firote, si li-am
pus la dispozitie ceia ce trebuie
pentru a avea modelul lor de
cusaturi.
IN SLUJBA NEAMULUI
Oricine este sluga cuiva : noi
toti suntem slujitorii si slugile
.1.1.
unui neam 1 unei teri, pi oricine
este sluga noastra este colabora-
torul nostru, este un suflet de
ern langa sufletul nostru, l noi
suntem responsabili pentru a-
cest suflet.
Eu vreau sa fac in aceste sase
randuri casa de adapostire, casa
de ajutor, casa de cetire, casa de
distractie a acestor zeci de. mii
de Romani, cu sangele 1 sufletul
nostru pe cari nu-i putem parasi
Sataned, care 1l bate joc de dan-
sii.
In primavara ridicam schelele,
incepem o cladire, si nu vor trece
cateva luni, daca ne va ajuta
Dumnezeu $i multi din acei cari
sunt acuma, aid, vor fi iaras im-
preura Si vor vedea lacrimi in o-
chit fratilor nostri saraci l ne-
luminati, cari in sfarsit vor fi
inteles ca l pentru dansii este
un neam si o tara, si pentru dan-
sii este o Irina I pentru dansii
este o cultura.
 le
TIP. Z IARULUI
UNIVERSUL"
BUOURESTL I 7
STRADA BREZOIANU
Nr. 23-25

./