Teste Cardio

Investigații paraclinice pregătite de conf. un, d.m. L.
Mazur Nicorici
1. CM Enumerați markerii injuriei miocitare:
A. Troponinele I și T
B. Factorul de necroză tumorală alfa
C. Creatinkinaza MB
D. Lipoproteinele cu densitate joasă oxidate
E. Acizii grași cardiaci legați de proteine
Răspuns: ace
2. CM Enumerați markerii inflamației utilizati in diagnosticul maladiilor cardiovasculare
A. Endotelina
B. Factorul de necroză tumorală alfa
C. Creatinkinaza MB
D. Proteina C reactivă
E. Interleukinele
Răspuns: bde
3. CM Care sunt tipurile de biomarkeri serologici potențial prezenți în bolile cardiovasculare
A. Markerii injuriei miocitare
B. Markerii tumorali
C. Markerii stresului oxidativ
D. Markerii inflamației
E. Markerii hepatici
Răspuns:acd
4. CM Selectaţi investigațiile noninvazive în cardiologie
A. Studiul electrofiziologic intracardiac
B. Ecocardiografia
C. Cateterismul cardiac și coronarografia
D. Imagistica nucleară
E. Electrocardiograma
Răspuns: be
5. CS Cateterismul i arterii pulmonare este util în următoarele situaţii, cu excepția
A. Șocul cardiogen
B. Sindrom coronarian acut

C. Infarct de ventricol drept
D. Edemul pulmonar
E. Embolia pulmonară masivă
Răspuns: b
6. CS Principalele aplicații clinice ale ecocardiografiei transesofagiene sunt următoarele, cu

excepția
A. Detectarea surselor de embolie
B. Endocardita infecțioasă
C. Disecția de aortă
D. Infarctul miocardic acut
E. Valvulopatii
Răspuns: d
7. CS Complicațiile severe ale cateterismului cardiac și coronarografiei includ toate, cu

excepția
A. Disecția aortei sau arterei coronare
B. Ruptura cardiacă
C. Pneumotorax
D. Tromboembolism pulmonar
E. Hematom la locul puncției
Răspuns: e
8. CM Ecocardiografia Doppler în comparație cu Ecocardiografia
bi-dimensională furnizează informație despre
A. Viteza jetului sanguin
B. Gradientul de presiune
C. Funcția de contracţie a inimii
D. Dimensiunile cavităților cordului
E. Nici un răspuns corect
Răspuns: ab
9. CS Numiți contraindicațiile pentru efectuarea rezonanței magnetice la pacientii cardiaci, cu

excepția
A. Prezenta defibrilatoarelor
B. Implanturi cohleare
C. Pompe de insulina
D. Boli congenitale ale cordului
E. Neurostimulatoare
Răspuns: d
10. CS Care este componența echipei care participă la efectuarea studiului electrofiziologic
intracardiac
A. Cardiolog, 1-2 asistenți
B. Cardiolog și Fizioterapeut
C. Cardiolog și Imagist
D.Cardiolog și Traumatolog
E.Doi Cardiologi
Răspuns: a
Insuficiența cardiacă pregătite de conf. un, d.m. L. Mazur Nicorici
1.CS Care este simptomul primordial al insuficienței cardiace cronice stângi:
A. Tusea
B. Hemoptizia
C. Dispneea
D. Astenia
E. Respiratia Chyne-Stoke
Răspuns: c
2. CS Cea mai frecventă cauză a insuficienței ventriculare drepte :
A. Miocardită
B. Tromboembolismul pulmonar acut
C. Valvulopatii
D. Infarct miocardic acut
E. Tulburări de conducere
Răspuns: b
3. CS În ce patologie este recomandată clasificărea Killip :
A. Hipertensiune arterială
B. Valvulopatii
C. Infarct miocardic acut
D. Miocardite
E. Nici un răspunscorect
Răspuns: c
4.CS În insuficiența cardiacă stîngă șocul apexian este deplasat:
A. Spre stînga inferior
B. Spre dreapta superior
C. Spre stînga superior
D. Spre dreapta inferior
E. nu este deplasat
Răspuns: a
5.CS Conform clasificării funcționale NYHA a insuficienței cardiace cronice Clasa funcţională III
presupune:
A. Limitarea importantă a efortului fizic, fără simptome în repaus
B. Limitarea importantă a efortului fizic, cu simptome în repaus
C. Limitarea minimală a efortului fizic
D. Simtomele doar în repaus
E. Activitatea fizică uzuală este efectuată fără limitări
Răspuns: a
6.CS Sunt factori favorizanți ai insuficientei cardiace, cu excepția:
A. Anemiile severe
B. Infecțiile, stările febrile
C. Tulburările de ritm
D. Ischemia miocardului
E. Aportul scăzut în alimentație de sare și lichide
F. Răspuns: e
7.CS Care este criteriul ce stă la baza clasificarii insuficientei cardiace după NYHA :
A. Tahicardia
B. Dispneea
C. Bradicardia
D. Astenia
E. Tusea
Răspuns: b
8. CS Ce preparate reduc presarcina si scad tensiunea hidrostatică în capilarele pulmonare:
A. Analgezice opioide
B. Diuretice
C. Adrenomimetice
D. Bronholitice
E. Antiinflamatoare nesteroidene
Răspuns: b
9.CS Sunt indicaţii pentru modificarea stilului de viaţă în insuficienţa cardiacă cronică cu excepţia :
A. Monitorizarea greutăţii
B. Activitate fizică intensă
C. Restricţia de sodiu
D. Monitorizarea aportului de lichide
E. Recunoaşterea simptomatologiei
Răspuns: b
10.CS Masurile legate de stilul de viață a pacienților cu insuficienta cardiaca, presupun următoarele, cu
excepția:
A. Restricția de sodiu
B. Monitorizareagreutății
C. Întreruperea fumatului
D. Alimentația bogată în grăsimi şi lichide
E. Antrenament fizic specific
Răspuns: d
11.CM Selectaţi simptomele și semnele caracteristice în insuficienta cardiaca stîngă:
A. Dispnee
B. Tuse, hemoptizii
C. Hepatomegalie
D. Turgescența jugulară
E. Edeme periferice
Răspuns: ab
12.CM Notaţi simtomele și semnele caracteristice pentru un pacient cu insuficienta cardiaca dreaptă:
A. Acrocianoză, transpirații
B. Edeme periferice
C. Suflu sistolic apical (regurgitaremitralăsecundară)
D. Hepatomegalie
E. Suflu sistolic endapexian (regurgitare tricuspidiană secundară)
Răspuns:b d e
13. CM Care sunt investigațiile obligatorii pentru precizarea diagnosticului de insuficienta cardiaca:
A. Electrocardiograma
B. Radiografia toracică
C. Tomografia computerizată a cordului
D. Ecografia cardiacă transtoracică
E. Ecografia cardiacă transesofagiană
Răspuns:abd
14.CM Terapia farmacologică a insuficientei cardiace include urmatoarele grupe de medicamente:
A. Anticolinergice selective
B. Diuretice
C. Betablocante
D. Inhibitorii enzimei de conversie
E. Antibacteriene
Răspuns.bcd
15. CM Suprasolicitarea prin presarcină (prin volum) a ventricolului stîng are loc în insuficienta cardiaca
cauzată de:
A. Insuficiența aortică
B. Insuficiența pulmonară
C. Insuficiența mitrală
D. Insuficiența tricuspidiană
E. Stenoza mitrală
Răspuns: ac
16. CM Suprasolicitarea prin postsarcină (rezistență crescută) , are loc în insuficienta cardiaca cauzată de:
A. Stenoza aortică
B. Insuficiența aortică
C. Insuficiența tricuspidiană
D. Stenoza pulmonară
E. Insuficiența mitrală
Răspuns: ad
17.CM Care sunt complicațiile insuficienţei cardiace:
A. Insuficiența funcțională de organe
B. Aritmii și moarte subită
C. Tromboze endocavitare cu emboli sistemice și pulmonare
D. Ciroză hepatică de stază

E. Hemoragie digestivă superioară
Răspuns: abcd
18.CM Pentru insuficiența ventriculară stîngă acută este caracteristice simptomele:
A. Greaţă, vomă
B. Dispnee paroxistică nocturnă
C. Status mental alterat, confuzie
D. Discomfort abdominal, meteorism
E. Discomfort pe membrele inferioare (edeme periferice)
Răspuns; bcde
19.CM Selectaţi mecanismele compensatorii conform Legii Frank-Starling în insuficienta cardiaca:
A. Creșterea forței de contracție
B. Scăderea forței de contracție
C. Alungirea fibrelor musculare
D. Scurtarea fibrelor musculare
E. Mărirea volumului fibrelor muscular
Răspuns: ac
20.CM Remodelarea miocardului VS include:
A. Tahicardia
B. Bradicardia
C. Hipertrofia miocardului VS
D. Redistribuirea debitului cardiac
E. Dilatarea VS
Răspuns: ce
Infarctul Miocardic Acut pregătite de conf. un, d.m. L. Mazur Nicorici
1. CS Substratul patogenetic al infarctului miocardic acut este :
a) vasculita arterelor coronare
b) placa de aterom
c) stres psiho-emoţional
d) malformaţii cardiace
e) traumatizarea iatrogenă a arterei coronare
Răspuns: b
2. CS Care dintre următoarele afirmatii caracterizeazează infarctul miocardic acut Killip III?
a) în plămîni se auscultă murmur vezicular pe toată aria pulmonară
b) congestie pulmonară cu raluri în mai puţin de jumătate din cîmpul pulmonar, jugulare turgescente
c) fibrilaţie ventriculară
d) edem pulmonar cu raluri în mai mult de jumătate din cîmpul pulmonar
e) şoc cardiogen
Răspuns: d
3. CS Care din biomarkerii serici are cea mai înaltă specificitate în diagnosticul infarctul miocardic acut?
a) mioglobina
b) troponinele
c) izoenzima MB a creatinkinazei
d) transaminaze
e) proteina C reactivă
Răspuns: b
4. CS Care este primul semn electrocardiografic la pacienţii cu suspiciune clinică de infarct miocardic
acut?
a) deformarea complexului QRS
b) creşterea amplitudinii undelor T
c) dispariţia undei P
d) unda Q
e) supradenivelarea sementului ST
Răspuns: b
5. CS Care este semnul clinic cardinal al infarctului miocardic acut?
a) durerea toracică
b) dispnee în repaos
c) palpitaţii
d) sincopa
e) fatigabilitatea
Răspuns: a
6. CS Ce modificări electrocardiografice reflectă necroza miocardului?
a) supradenivelarea segmentului ST
b) deformarea complexului QRS
c) apariţia undelor Q patologice
d) lipsa undelor P
e) micşorarea amplitudinii undelor R
Răspuns: c
7. CS Ce modificări radiologice ale cutiei toracice sunt frecvente la pacienţii cu infarct miocardic acut?
a) mărirea dimensiunilor transversale ale cordului
b) staza pulmonară
c) hidrotorax
d) opacitate pulmonară
e) hiperventilaţie pulmonară
Răspuns: b
8. CS În ce situaţii nitraţi nu sunt recomandaţi în infarctul miocardic acut?
a) la pacienţii cu diabet zahrat
b) hipotensiune arterială
c) dispnee marcată
d) vîrsta peste 55 ani
e) hipertensiune arterială
Răspuns: b
9. CS Când se indică aspirina în infarct miocardic acut cu elevatia segmentului ST
a) la a 3 zi
b) cât mai devreme
c) la a 7 zi
d) în dependenţă de indicii coagulogramei
e) în dependenţă de modificările pe electrocardiograma
Răspuns: b
10. CS Care complicaţii sunt mai frecvente în infarctul miocardic acut?
a) ruptura de cord
b) tromboembolismul pulmonar
c) insuficienţa valvei mitrale
d) tulburări de ritm şi de conducere
e) angina pectorală precoce post infarct
Răspuns: d
11. CM Selectaţi stadiile de evoluţie ale infarctului miocardic acut?
a) faza acută
b) faza evolutivă
c) faza de remisiune
d) faza de infarct miocardic acut vechi (cicatrizarea zonei de infarct)
e) perioada prodromală
Răspuns: a, b, d
12. CM Selectaţi măsurile recomande la etapa prespital în infarctul miocardic acut?
a) ameliorarea durerii
b) abolirea aritmiilor maligne
c) angioplastia coronariană
d) oxigenoterapia
e) reperfuzia miocardică
Răspuns: a, b, d
13. CM Selectaţi complicaţiile infarctului miocardic acut:
a) şocul cardiogen
b) ruptura peretelui liber ventricular sau a septului interventricular
c) hipertensiune arterială
d) aritmii şi tulburări de conducere
e) aneurism al aortei ascendente
Răspuns: a, b, d
14. CM Care remedii se utilizează în infarctul miocardic acut cu scop de tromboliză?
a) streptokinaza
b) urokinaza
c) heparina
d) morfina
e) nitroglicerina
Răspuns: a,b
15. CM Care sunt contraindicaţiile pentru terapia trombolitică la pacienţii cu infarct miocardic acut?
a) hemoragie activă
b) vîrsta peste 55 ani
c) ulcer gastric în acutizare
d) traumatism grav recent
e) anevrism al vaselor cerebrale

Răspuns: a, c, d, e
16. CM Care sunt cauzele dezvoltării insuficienţei mitrale în infarctul miocardic acut?
a) deplasarea muşchiului papilar din cauza remodelării ventriculare
b) tulburări de ritm şi de conducere
c) ruptura parţială de muşchi papilar
d) calcifierea inelului mitral
e) ruptura totală de muşchi papilar
Răspuns: a,c,e
17. CM Ce investigaţii sunt necesare la suspectarea anevrismului de ventricul stîng în cadrul infarctului
miocardic acut?
a) electrocardiograma
b) examen ecografic
c) proba cu efort
d) monitorizarea valorilor tensiunii arteriale
e) ventriculfia rograadioizotopică
Răspuns: a,b,e
18. CM Care remedii medicamente se folosesc întratamentul infarctului miocardic acut fără
supradenivelarea segmentului ST?
a) trombolitice
b) betablocante
c) nitraţi
d) analgetice
e) diuretice
Răspuns: b,c,d
19. CM Ce măsuri terapeutice nemedicamentoase presupune tratamentul postinfarct miocardic?
a) regim la pat cel puţin 30 de zile
b) dieta hipolipimiantă
c) întreruperea necondiţionată a fumatului
d) creşterea treptată a efortului fizic (în câteva săptămîni)
e) masaj
Răspuns: b, c, d
20. CM Care sunt complicaţiile precoce ale infarctului miocardic acut?
a) şocul cardiogen
b) moartea subită
c) tulburări de ritm şi de conducere
d) anevrism al ventriculului stîng
e) accidente cerebrovasculare
Răspuns: a, b, c
Angina pectorală pregătite de conf. un, d.m. A. Tcaciuc
1. CM. Care factori influenţează aportul de oxigen spre miocard
A) Diametrul şi tonusul arterelor coronare

B) Prezenţa circulaţiei colaterale
C) Presiunea de perfuzie
D) Frecvenţa cardiacă care determină durata diastolei
E) Nivelul lipidelor sangvine
Răspuns corect ABCD, Carmen Gingină pag.241
2. CS. Cu cît timp înaintea testului ,,mersul pe bicicletă" sau covor rulant va fi stopată
medicaţia cu beta-blocatori
A) cu 12 ore înaintea testului

B) cu 30 minute înaintea testului
C) cu 45 minute înaintea testului
D) cu 1 oră înaintea testului
E) cu 2 ore înaintea testului
Raspuns corect A , Carmen Gingină pag. 244
3. CM. Care sunt investigaţiile de prima treaptă la un pacient cu angina pectorală stabilă
A) Profilul lipidic complet

B) Glicemia
C) Hemoglobina glicozilată
D) Creatinina
E) Markerii infecţiei streptococice
Raspuns corect A B C D Carmen Gingină pag. 243

4. CM. Care sunt markerii de inflamaţie care pot exprima riscul cardiovascular pe termen
mediu şi lung în angina pectorală stabilă
A) Proteina C reactiva
B) Lipoproteina a
C) Fracţiile lipidice (Apo A , Apo B )
D) Homocisteina
E) Troponina
Raspuns corect A B C D Carmen Gingină pag. 243
5. CS. Funcţia cărui organ este important de evoluat fiind strîns corelată cu manifestările
anginoase
A) Funcţia glandei tiroide

B) Funcţia ficatului
C) Funcţia pancreasului
D) Funcţia hipofizei
E) Funcţia aparatului locomotor
Raspuns corect A Carmen Gingină pag. 243
6. CM. În timpul durerii anginoase pe traseul ECG se evidenţiază
A) Subdenivelarea de segment ST peste 1 mm

B) Modificări de unda T negativă ascuţită, simetrică
C) Modificări de unda T pozitivă ascuţită, simetrică
D) Supradenivelarea tranzitorie de segment ST
E) Modificări ale undei P
Raspuns corect A B C D , Carmen Gingină pag. 243
7. CM . Când se va opri testul EKG de efort
A) Cînd apare durerea toracică

B) Cînd apare dispneea, fatigabilitatea
C) Claudicaţia intermitenta a membrelor inferioare
D) Modificări tipic ischemice ale segmentului ST
E) Cînd se plictiseşte pacientul
8. CM. Numiţi clasele de preparete care au efect asupra scăderii riscului cardiovascular la
pacienţi cu angina pectorală
A) Beta-blocantele
B) Antiagregantele
C) Inhibitorii enzimei de conversie
D) Statinele
E) Alfa-blocantele
9. CM. Angina microvasculară (sindrom X-coronarian) include
A) Angina pectorală tipică

B) Modificări EKG de tip ischemic în timpul durerii
C) Artere coronare normale angiografic
D) Apare preponderent la femei cu un raport 3:1
E) Apare preponderent la bărbaţi cu un raport 3:1
HTA pregătite de conf. un, d.m. A. Tcaciuc
1. CS. Ce reprezintă tensiunea arterială sistemică?
A. Produsul dintre debitul cardiac și rezistența periferică?
B. Produsul dintre frecvența cardiacă și presarcina?
C. Produsul dintre contractilitatea intrinsecă a miocardului și presarcina?
D. Produsul dintre ritmul cardiac și presarcina?
E. Produsul dintre competența valvelor cardiace și postsarcină?
Raspuns corect A Carmen Gingină pag. 213
2. CM. Care sunt determinanții debitului cardiac?
A. Contractilitatea intrinsecă a miocardului?
B. Frecvența și ritmul cardiac?
C. Presarcina?
D. Activitatea sistemului nervos autonom?

E. Activitatea sistemului nervos central?
Raspuns corect : A B C D , Carmen Gingină pag. 213
3. CM. De ce depinde rezistența vasculară?
A. Vîscozitatea sanguină?
B . Lungimea segmentului arterial?
C. Hiperinsulinemie?
D. Retenția renală de apă și sare?
E. Raza lumenului vascular?
Raspuns corect : A B E , Carmen Gingină pag. 213-214
4. CS. Ce reprezinntă remodelarea vasculară hipertensivă?
A. Creșterea grosimii mediei în raport cu diametrul lumenului vascular?
B. Creșterea rigidității arteriale?
C. Vasoconstricția?
D. Reangajarea celulelor musculare netede?
E. Hipertrofia musculaturii netede vasculare?
Raspuns corect A , Carmen Gingină pag 215
5. CS. Afectarea subclinică de organ ţintă se consideră cînd indecele intimă medie este:
A. > 0,5 mm
B. > 0,6 mm
C. > 0,7 mm
D. > 0,8 mm
E. > 0,9 mm
Raspuns corect E , Carmen Gingină pag 221
6. CM Afectarea subclinică de organ ţintă se consideră cînd indecele gleznă – braț este:
A. > 0,13
B. < 0,12
C. < 0,11
D. < 0,10
E. < 0,9
Raspuns corect A, E Carmen Gingină pag 221
7. CM. Afectarea subclinică de organ se consideră cînd:
A. Scăderea ratei de filtrare glomerulare < 60 ml/min/1,73 m 2
B. Scăderea clearance-ului creatininei < 60 ml/min
C. Scăderea ratei de filtare glomerulare > 80 ml/min/1,73 m 2
D. Scăderea clearance-ului la creatinină > 80 ml/min
E. Microalbuminuria 30 – 300 mg/24h
Raspuns corect A B E , Carmen Gingină pag 221
8. CS Afectarea subclinică de organ se consideră cînd velocitatea undei pulsului carotido-femural

este:
A. > 8 m/s
B. > 9 m/s
C. > 10 m/s
D. > 11 m/s
E. > 12 m/s
Raspuns corect B , Carmen Gingină pag 221
9. CS . În tratamentul hipertensiunii arteriale modificările dietetice recomandă:
A. Aport alimentar bogat în potasiu
B. Aport alimentar bogat în magneziu
C. Aport alimentar bogat în calciu
D. Aport alimentar bogat în fier
E. Aport alimentar bogat în natriu

Raspuns corect A , Carmen Gingină pag 222
10. CS Care combinaţie de medicamente antihipertensive nu este recomandată pacienţilor cu

sindrom metabolic:
A. Beta blocant şi diuretice tiazidice
B. Blocant al canalelor de calciu şi inhibitori a enzimei de conversie
C. Blocant al canalelor de calciu şi antagonist al receptorilor angiotensinei
D. Blocant al canalelor de calciu şi diuretic tiazidic
E. Beta blocant şi blocant al canalelor de calciu
Rasuns corect A , Carmen Gingină pag 225
11. CM În hipetensiunea sistolică izolată la vârstnic care sînt preparatele de elecţie:
A. diuretice
B. blocante canalelor de calciu
C. alfa-1 blocante
D. alfa-2 agonişti cu acţiune centrală
E. vazodilatatoare directe
Raspuns corect A B , Carmen Gingină pag 228
12. CS În hipetensiunea arterială la diabetici care grupă de preparate întîrzie apariţia

nefropatiei:
A. Beta blocantele
B. Diureticele tiazidice
C. Diureticele care economisesc potasiu
D. Antagonişti ai receptorilor de aldosteron
E.Inhibitorii enzimei de conversie

13. CM Care sînt medicamentele antihipertensive în hipetensiunea arterială în sarcină:
A. Metildopa
B. Inhibitorii enzimei de conversie
C. Sartani
D. Amiodarona
E. Blocantele canalelor de calciu
Raspuns corect A, E , Carmen Gingină pag 229
14. CS Numiți medicamentul de elecţie folosit în disecţia de aortă:
A. Captopril
B. Enalapril
C. Lisinopril
D. Ramipril
E. Nitroprusiat de natriu
15. CM Prin care efecte angiotensina II poate creşte tensiunea arterială:
A. Vasoconstricţia
B. Stimularea secreţiei de aldosteron
C. Creşterea tonusului simpatic central
D. Facilitarea eliberării de noradrenalină
E. Stimularea acidului γ – aminobutiric
Raspuns corect A B C D , Heinz Lullmam pag 126
16. CS Care este doza de acid acetilsalicilic suficientă ca antiagregant
A. 25 – 50 mg/zi
B. 50 – 65 mg/zi
C. 75 – 100 mg/zi
D. 110 – 150 mg/zi
E. 325 mg/zi
Raspuns corect C , Heinz Lullman pag 159
17. CS Mecanismul antiagregant al acidului acetilsalicilic este realizat prin:
A. Inhibă oxidazele citocromului hepatic
B. Inhibă acţiunea serotoninergică
C.. Inhibă receptorii H1
D. Inhibă receptorii H2
E. Inhibă sinteza de tromboxan A2
Raspuns corect E Heinz Lullman pag 150
Dislipidemii pregătite de conf. un, d.m. A. Tcaciuc
1. CS Care fracție a cholesterolului este cea mai aterogenă şi corelează proporţional cu riscul
evenimentelor cardiovasculare:
A. chilomicroni
B. LDL
C. HDL
D. IDL
E. VLDL
Raspuns corect B , Carmen Gingină pag169
2. CS Care fracție a cholesterolului are proprietăţi antiaterogene protejînd sistemul arterial:
A. chilomicroni
B. LDL
C. HDL
D. IDL
E. VLDL
Raspuns corect : C Carmen Gingină pag 169
3. CS Numiţi marcherul cu valoare predictivă pentru riscul cardiovascular:
A. chilomicroni
B. VLDL
C. non HDL
D. HDL
E. Lipoproteina A
Raspuns corect : E Carmen Gingină pag 170
4. CM Enumeraţi manifestările clinice în hipercolesterolemia familiară (tipul II):
A. Arc cornean
B. Xantoame eruptive
C. Xantelasme
D. Onihogrifoză
E. Coilonihie
Raspuns corect A B C , Carmen Gingină pag 171
5. CM Tratamentul non-farmacologic al dislipidemiilor include:
A. Renunţarea la fumat
B. Efortul fizic izotonic regulat
C. Statine
D. Controlul greutăţii corporale
E. Eliminarea excesului ponderal
Raspuns corect A B D E , Carmen Gingină pag 172
6. CM Dieta de tip mediteranean este bazată pe:
A. Restricţionarea aportului caloric
B. Creşterea aportului de fibre solubile
C. Creşterea aportului de acizi graşi polinesaturaţi
D. Limitarea aportului de K
E. Limitarea aportului de carbohidraţi şi de grasimi saturate
Raspuns corect: A B C E , Carmen Gingină pag 172
Factorii de risc cardiovascular pregătite de as. un, d.m. E. Samohvalov
1. CM Care factori de risc pot fi consideraţi modificabili:
A. fumat
B. obezitate
C. diabet zaharat
D. HTA
E. ereditate
Raspuns corect : A, B , C, D pag157 C.Gingina
2. CM Care factori de risc pot fi consideraţi nemodificabili:
A. Vîrsta
B. Sex
C. Înălţimea
D. Ereditatea
E. Dislipidemia
Raspuns corect: A, B , C , D pag 157 , C.Gingina
3. CM Ce factori de risc cardiovasculari noi cunoaşteţi:
A. Lipoproteina A
B. Homocisteina
C. Factori proinflamatori
D. Factori protrombotici
E. Chilomicroni
Raspuns corect A, B , C , D pag 157 , C. Gingina
4. CS La rudele de gradul I de sex masculin ce vîrstă este considerat ca factor de risc

cardiovascular:
A. < 85 ani
B. < 80 ani
C. < 75 ani
D. < 65 ani
E. < 55 ani
Raspuns corect: E pag 158 , C.Gingina

5. CS La rudele de gradul I de sex feminin ce vîrstă este considerat ca factor de risc
cardiovascular:
A. < 85 ani
B. < 70 ani
C. < 75 ani
D. < 65 ani
E. < 55 ani
Raspuns corect . D , pag 158 , C Gingina
6. CS Numiţi raportul circumferinţei taliei la circumferinţa şoldului (waist to hip ratio) la

barbaţi:
A. > 0,95
B. > 0,85
C. > 0,75
D. > 0,65
E. > 0,55
Raspuns corect A , pag 158 C. Gingina
7. CS Numiţi raportul circumferinţei taliei la circumferinţa şoldului (waist to hip ratio) la femei:
A. > 0,81
B. > 0,71
C. > 0,61
D. > 0,91
E. > 0,85
Raspuns corect A, pag 158 C. Gingina
8. CS Cîte minute minim de activitate fizică zilnică se recomandă pentru profilaxia

sedentarismului:
A. 15 min
B. 30 min
C. 45 min
D. 50 min
E. 60 min
Raspuns corect: B pag 158 C.Gingina
9. CM Numiţi mecanismele prin care activitatea fizică joacă un rol protector cardiovascular:
A. Creşterea HDL – colesterolului
B. Scăderea trigliceridelor
C. Creşterea insulino – senzitivităţii
D. Creşterea rezervei metabolice
E. Ameliorarea captării de oxigen de către miocard
Raspuns corect : A , B , C , E , pag 159 , C.Gingina
10. CM Numiţi mecanismele prin care fumatul creşte riscul cardiovascular:
A. Creşterea colesterolului total
B. Activitatea plachetară şi leucocitară
C. Creşterea fibrinogenului circulant
D. Disfuncţie endotelială
E. Vasodilatare arterială
Raspuns corect : A , B , C , D pag. 159 , C. Gingina
11. CS Consumul excesiv de alcool (> 90 g/zi) reprezintă un factor de risc pentru apariţia:
A. Cardiomiopatiei restrictive
B. Cardiomiopatiei hipertrofice
C. Cardiomiopatiei dilatative
D. Cardiomiopatiei aritmogene
E. Cardiomiopatiei metabolice
Raspuns corect C pag 160
12. CS Ce factor proinflamator este implicat în evenimentele cardiovasculare:

A. Factorul VII activat
B. Factorul Willebrand
C. Antitrombina III
D. Protrombina
E. Proteina C reactivă
Raspuns corect: E pag 165
13. CS Ce factor protrombotic este implicat in patogeneza bolii cardiace ischemice
A. Interleukina-6
B. Homocisteina
C.Lipoproteina A
D. Proteina C reactiva
E. Fibrinogenul
Raspuns corect E, pag 165
Hipertensiune arteriala pregătite de conf. un, d.m. A. Tcaciuc
1. c.s. În stadiul clinic I de evoluţie a hipertensiunii arteriale se determină:

A. Hipertrofia ventriculului sting.
B. Îngustarea generalizată sau locală a arterelor retinei
C. Proteinurie lejeră şi/sau sporirea uşoară a creatininei plasmatice
D. Lipsa semnelor obiective de afectare a organelor ţintă
E. Plăci aterosclerotice demonstrate angiografic sau ultrasonografic în arterele iliace,
femurale şi în aortă.
Răspuns corect: D, Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 350.
2. c.s. „Salus-Gunn” sau semnul încrucişării este cauzat de:

A. Hemoragiile liniare sau ovale la nivelul retinei.
B. Edemul retinei.
C. Edemul difuz al papilei nervului optic.
D. Spasmarea locală sau îngustarea generalizată a arterelor retinei.
E. Comprimarea locală a venelor de către arterele torsionate în locul încrucişerii lor.
Răspuns corect:E, Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 354.
3. c.s. Semnul încrucişării sau „Salus-Gunn” denotă:

A. Hipertensiune arterială de scurtă durată.
B. Hipertensiune arterială de timp îndelungat.
C. Hemoragie în regiunea maculară.
D. Edem papilar marcat.
E. Vedere ca prin ceaţă
Răspuns corect: B. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 355.
4. c.m. În stadiul clinic II al evoluţiei hipertensiunii arteriale sunt prezente următoarele semne de
afectare a organelor ţintă:
A. Hipertrofia ventriculului stâng( radiologic, ECG, ecografic)
B. Îngustarea generalizată sau locală a arterelor retinei
C. Ictus.
D. Proteinurie lejeră şi/sau sporire uşoară a creatininei plasmatice(1,2-2,0 mg/dl)
E. Plăci aterosclerotice demonstrate angiografic sau ultrasonografic în arterele carotide ,
iliace, femurale şi în aortă
Răspuns corect: A,B,D,E. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 350
5. c.s. „Ritm de galop ” în cardiopatia hipertensivă reflectă:

A. Leziuni aterosclerotice de artere mezenterice.
B. Complianţa ventriculară afectată.
C. Leziuni arteriale care au loc în vasculita de sistem.
D. Leziuni arteriolare în cadrul hipertensiunii arteriale maligne.
E. Reflectă afectarea renală.
6. c. s. Hipertensiunea arterială sistolică izolată se consideră:

A. Sistolică130 – 139 mmHg ,diastolică 85 – 89 mmHg
B. Sistolică ≥180 mmHg, diastolică ≥110 mmHg.
C. Sistolică ≥140 mmHg , diastolică < 90 mmHg.
D. Sistolică 160 – 179 mmHg , diastolică 100 – 109 mmHg.
E. . Sistolică 140 – 159 mm Hg , diastolică 90 – 99 mmHg.
Răspuns corect: C. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 357.
7. c.s. Turgescenţa marcată a venelor jugulare la pacient cu hipertensiune artereală atestă:

A. Coarctaţie aortică.
B. Obezitate trunculară.
C. Decompensarea gravă biventriculară
D. Sindrom Cushing.
E .Tromboflebită superficială.
Răspuns corect: C. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 353.
8. c.m. Simptome tipice în hipertensiunea artereală sunt:

A. Cefaleea (frontală,occipitală,constrictivă, matinală).
B. Diareea.
C. Manifestările neuropsihice (iritabilitatea, anxietatea, asteniea).
D. Tulburări de vedere şi auditive( vedere neclară, scotoame, acufene).
E. Constipaţii.
Răspuns corect: A,C,D. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 350.
9. c.s. La un hipertensiv în stare critică asimetria pulsului la membrele superioare semnalează:

A. Criză hipertensivă
B. Disecţie de aortă
C. Obezitate
D. Personalitate stenică
E. Afectare cerebrovasculară.
10. c.s. Hipertensiunea arterială de gradul II (moderată) este cuprinsă între următoarele valori:
A. Tensiune arterială sistolică ≥ 140 mmHg, tensiunea arterială diastolică < 90 mmHg.
B. Tensiune arterială sistolică 160 – 179 mmHg, tensiunea arterială diastolică 100 – 109
mmHg.
C. Tensiune arterială sistolică 130 – 199 mmHg, tensiunea arterială diastolică 85 – 89
mmHg.
D. Tensiune arterială sistolică 140 – 159 mmHg, tensiunea arterială diastolică 90 – 99
mmHg.
E. Tensiune arterială sistolică ≥ 180 mmHg, tensiunea arterială diastolică ≥ 110 mmHg.
11. c.s. Hipertensiunea arterială de gradul III (severă) este cuprinsă între următoarele valori:
mmHg.
mmHg.
mmHg.
Răspuns corect: E. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 347.
12. c.m. Semnele radiologice în hipertensiunea arterială cu stază pulmonară venoasă sunt
următoarele:
A. Accentuarea desenului pulmonar pe contul componentei vasculare
B. „Imaginea cifrei 3”
C. Edem pulmonar interstiţial
D. Edem pulmonar alveolar
E. Eroziuni costale
Răspuns corect: A, C, D. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 356.
13. c.m. Semnele radiologice care pot contribui la depistarea coarctaţiei de aortă sunt următoarele:
A. „Imaginea cifrei 3”
B. Accentuarea desenului pulmonar pe contul componentei vasculare
C. Edem pulmonar interstiţial
D. Edem pulmonar alveolar
E. Eroziuni costale.
Răspuns corect: A, E. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 356.
14. c.m. În stadiul clinic III de evoluţie a hipertensiunii arteriale afectarea creierului include:
A. Atacul ischemic tranzitoriu
B. Ictusul
C. Encefalopatia hipertensivă avansată
D. Îngustarea generalizată sau locală a arterei retinei
E. Claudicaţie intermitentă.
Răspuns corect: A, B, C. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 350.
15. c.s. Apariţia suflului diastolic în punctul de auscultaţie a aortei la un pacient cu hipertensiune
arterială îndelungată semnalează:
A. Stenoza aortei
B. Disecţia aortică cu extensie proximală spre valva aortică
C. Complianţă cardiacă afectată
D. Majorarea presiunii telediastolice în VS
E. Prezenţa zgomotului III şi IV la auscultaţia cordului.
16. c.m. Următoarele semne sunt caracteristice pentru hipertensiunea arterială endocrină din
sindromul Cushing:
A. Obezitate trunculară (redistribuirea de tip androgen a ţesutului adipos)
B. „Faţă în lună plină”
C. Atrofia pielii cu desen vascular manifest
D. Striuri rozacee în regiunea inferioară a abdomenului
E. „Livedo reticularis”.
Răspuns corect: A, B, C, D. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 353.
17. c.s. Indicele Socolov – Lyon este caracterizat prin următoarea caracteristică
electrocardiografică:
A. Voltaj crescut a undei R în toate derivaţiile toracice
B. Unda S în derivaţia toracică V1 + unda R în derivaţiile toracice V5-6 va fi mai înaltă de 35
mm (SV1 + RV5-6 > 35 mm)
C. Unda T este aplatizată sau negativă
D. Segmentul ST subdenivelat
E. Devierea axei electrice ale cordului (AEC) spre stânga.
18. c.s. Hipertensiunea arterială de gradul I (uşoară) este cuprinsă între următoarele valori:
mmHg.
mmHg.
mmHg.
Răspuns corect: D. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 347.
19. c.m. Criteriile utilizate pentru aprecierea riscului cardiovascular la pacienţii cu hipertensiune
arterială sunt următoarele:
A. Dislipidemie (colesterol seric total > 6,5 mmol/l, sau LDL-colesterol > 4,0 mmol/l)
B. HDL-colesterol seric < 1,0 mmol/l la bărbaţi şi < 1,2 mmol/l la femei
C. Proteina C-reactivă ≤ 1 mg/dl
D. Obezitate abdominală (circumferinţa abdominală la bărbaţi ≥ 102 cm şi la femei ≥ 88 cm)
E. E. Fumatul.
Răspuns corect: A, B, D, E. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 351.
20. c.m. În cardiopatiea hipertensivă tabloul clinic este reprezentat prin acuzele:
A. Palpitaţii
B. Dispnee la efort fizic
C. Accese de angor pectoral
D. Durere precordială de diferită durată
E. Surditate
Răspuns corect: A, B, C,D. Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, p. 425
Dislipidemiile pregătite de conf. un, d.m. A. Tcaciuc
1. c.m. Care sunt reprezentanţii principali a lipidelor sangvine:

A. Trigliceridele
B. γ-globulinele
C. Acizii graşi neestereficaţi
D. Fosfolipidele
E. Colesterol.
Răspuns corect: A, C, D, E. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, p. 466.
2. c.m. Sindromul X metabolic include:

A. Circumferinţa abdominală > 102 cm bărbaţi şi > 88 cm femei
B. Trigleceride ≥ 1,7 mmol/l
C. HDL-Colesterol seric < 1,0 mmol/l la bărbaţi şi <1,3 mmol/l la femei
D. Tensiunea artereală ≤ 120/80 mm.Hg
E. Glicemia ≥ 6,1 mmol/l.
Răspuns corect: A,B,C,E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, p. 490.
3. c.m.Care sunt căile de reciclare a colesterolului:

A. Reutilizarea colestirolului pentru sintesa lipoproteinelor
B. Stocarea în rinichi
C. Stocarea în interiorul hepatocitelor
D. Excreţia cu urina
E. Excreţia în bilă
Răspuns corect: A,,C,E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, p. 469.
4. c.m. Care sunt factorii care conduc la scăderea HDL-colesterolului:

A. Obezitatea
B. Dieta săracă în carbohidraţi
C. Fumatul
D. Diabetul zaharat tip 2
E. Factorii genetici
Răspuns corect: A,C,D, E. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, p. 478.
5. c.s. Care lipoproteine transportă colesterolul tusular de la ţesuturile periferice spre ficat si
realizează un efect protector vascular.
A. Lipoproteinele cu densitate foarte mică(VLDL)

B. Lipoproinele cu densitate intermediară(IDL)
C. Lipoproinele cu densitate mică(LDL)
D. Lipoproinele cu densitate mare(HDL)
E. Chilomicronii
Răspuns corect:D . Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, p. 472
6. c.m. Enumerati factorii de risc lipidici pentru cardiopatie ischemică:
A. Nivelul crescut de LDL- colesterol

B. Nivelul scazut de LDL – colesterol
C. Nivelul crescut de trigliceride
D. Nivelul crescut de non-HDL-colesterol
E. Nivelul micsorat de HDL- colesterol
Raspuns corect: A, C, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag 478
7. c.m Dislipedimie aterogenă este asocierea urmatoarelor tulburări:
A. Cresterea nivelului de trigliceride ≥ 1,7 mmol/ l

B. Scaderea nivelului de trigliceride ≤ 1,7 mmol/ l
C. Apariţia particulelor mici LDL
D. Dispariţia particulelor mici LDL
E. Reducerea HDL- colesterolului (< 1,0 mmol/l )
Raspuns corect: A, C, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag 478
8. c.m. Enumerati factorii de risc non-lipidici modificabili pentru cardiopatia ischemică:

A. Hipertensiunea arterială
B. Hipotensiunea arterială
C. Fumatul
D. Diabetul zaharat, obezitatea
E. Dieta aterogenica
Raspuns corect: A, C, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag 479
9. c.m. Enumeraţi simptomele funcţionale ale hipercolesterolemiei
A. Cefaleea
B. Dizurie
C .Acufene
D. Edeme
E.Fatigabilitate
Raspuns corect: A, C, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 493
10. c.m. Care sunt principalele stigmate oculare ale hiperlipidemiei
A. Xantelasma
B. Semnul Salus-Gunn
C. Arcul cornean
D. Strabismul
E. Lipaemia retinalis
Raspuns corect: A, C, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 493
11. c.m. Pentru caracterizarea tulburărilor metabolismului lipoproteinelor se determina:
A. Estrogenii
B. Colesterol total
C. Trigliceridele
D. HDL colesterol
E. LDL colesterol
Raspuns corect: B, C, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag 494
12. c.s. Care sunt valorile normale ale colesterolului total la adult.
A. < 5,5 mmol/l
B. < 5,8 mmol/l

C. < 5,0 mmol/l
D. < 6,0 mmol/l
E. < 6,2 mmol/l
Raspuns corect: C Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag.494
13. c.s. Care sunt valorile normale ale trigliceridelor la adult
A. 2,2 mmol/l
B. 2,5 mmol/l
C. 2,8 mmol/l
D. 1,7 mmol/l
E 3,0 mmol/l
. Raspuns corect: D Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag.494
14.c.m. Ce măsuri include modificarea stilului de viaţa in tratamentul nemedicamentos al

hiperolesterimiei
A. Scaderea consumului de grăsimi saturate

B. Majorarea consumului de glucide
C. Scaderea consumului de colesterol < 200 mg/zi
D. Majorarea consumului de fibre (10-25 g/zi )
E. Majorarea activităţii fizice
. Raspuns corect: A, C, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag.496
15. c.m. Elevarea colesterolului total poate apărea prin:
A. Cresterea de LDL- colesterol: tipul II A

B. Micşorarea de LDL- colesterol
C. Cresterea de HDL-colesterol : hiper α – lipoproteine
D. Creşterea de VLDL – colesterol
E. Elevarea trigliceridelor
Raspuns corect: A, C, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag.486

Infarctul Miocardic Acut pregătite de conf. un, d.m. S. Vetrilă
1. c.m. Infarctul miocardic acut se datoreaza:
A. Rupturilor de placă aterosclerotica

B. Trombozei coronariene
C. Spasmului coronarian
D. Vegetaţiilor endocardice
E. Ocluziei vasului coronarian
Raspuns corect: A, B, C, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 240
2. c.m. Extinderea infarctului miocardic în peretele venticular este urmatoarea:
A. Subendocardial
B. Subepitelial
C. Intramural
D. Transmural
E. Subepicardial
Raspuns corect: A, C, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 241
3. c.m Factorii humorali care duc la apariţia spasmului coronanian sunt :
A. Endotelina
B. Sideroblaştii
C. Tromboxanul A2
D. Reducerea oxidului nitric
E. Sfacelul
Raspuns corect: A, C, D Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 466
4. c.m. În clinica infarctului miocardic acut sunt umratoarele acuze:
A. Durere retrosternală cu durata mai mult de 20 minute

B. Durere traheobronşică
C. Durere iradiază în umăr, omoplat, mâna stângă
D. Dispnee
E. Transpiraţie pronunţată
Raspuns corect: A, C, D, E Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 468
5. c.m. In examenul obiectiv a pacientului cu infarct miocardic acut depistăm:
A. Pacient agitat
B. Tegumente palide, umede
C. Acrocianoză
D. În pulmoni raluri umede
E. Acorie
Raspuns corect: A, B, C, D Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 469
6. c.m. La examenul cordului a unui pacient cu infarct miocardic acut depistăm
A. Atenuarea zgomotului I
B. Prezenţa ritmului de galop
C. Spută ,,perlată”
D. Dedublarea zgomotului I
E. Suflu sistolic la apex
Raspuns corect: A, B, D, E Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 469
7. c.s. Unda Q patologică pe ECG este:
A. Zona Zoster
B. Zona de necroză
C. Zona de leziune
D. Zona de ischemie
E. ,,Zone critice Brock”
Răspuns corect: B Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 469
8. c.s. Zona de leziune pe ECG în infarctul miocardic acut se manifestă prin:

A. Sindrom Leriche
B. Sindrom Meigs
C. Sindrom Raynaud
D. Sindrom Lutembacher
E. Supradenivelarea segmentului ST
Raspuns corect: E Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 469
9. c.s. În infarct miocardic acut pe ECG unda T înalt pozitiva sau T negativă reprezintă:
A. Timpul de conducere atrioventriculară

B. Durata totală a sistolei electrice ventriculară
C. Timpul de conducere a impulsului la nivelul joncţiunii atrioventriculare
D. Depolarizarea atrială
E. Zona de ischemie
Raspuns corect: E Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 469
10. c.m În faza supraacută a infarctului miocardic acut pe ECG se înregistrează:
A. Supradenivelarea [ST] progresivă

B. Zgomotul III
C. Unda T amplă monofazică (unda Pardee)
D. Zgomotul IV
E. Zgomotul metalic
Raspuns corect: A, C Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 470
11. c.m. În faza acută în infarct miocardic acut pe ECG se înregistrează:
A. Sindrom Eisemenger
B. Apariţia undei Q patologice
C. Reducerea undei R
D. Formarea complexului QS
E. Unda T devine negativă, simetrică
Raspuns corect: B, C , D, E Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 470
12. c.m. Infarctul miocadic acut non-Q se caracterizează prin :

A. Unda P negativă
B. Subdenivelarea segmentului ST
C. Unda T negativă simetrică
D. Scurtarea intervalului PQ
E. Unda P bifazică
Raspuns corect: B, C Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 471
13. c.m Marcherii biologici de necroză miocardică sunt creşterea concentraţiei:
A. Createnin fosfochinazei – MB
B. Lactico dehidrogenazei (LDH)
C. Fierului seric
D. Troponinelor cardiace I sau T
E. Mioglobinei
Raspuns corect: A, B, D, E Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 473
14. c.m. Radiografia cutiei toracice în infarctul miocardic acut este necesară pentru:
A. Aprecierea stazei pulmonare

B. Trombemboliei pulmonare
C. Blocurilor atrioventriculare
D. Pneumoniilor asociate
E. Extrasistolelor ventriculare
Răspuns corect: A, B, D Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 473
15. c.m Ecocardiografia în infarct miocardic acut determină:
A. HÎpochinezie
B. Miocloniie
C. Akinezie
D. Dischinezie
E. Trombi intra cavitari
Răspuns corect: A, C, D, E Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 473,474
16. c.m. Criteriile clinice de diagnostic în infarct miocardic acut sunt:
A. Stare anginoasă cu durata peste 20- 30 minute

B. Strabismul
C. Semne de insuficienţă cardiacă acută
D. Şoc cardiogen
E. Stări sincopale
Răspuns corect: A, C, D, E Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 474
17. c.m Şoc cardiogen în infarct miocardic acut se manifestă prin :
A. Hipotensiune arterială ≥ 80 / 50 mmHg

B. Sindrom Turner
C. Slăbiciune generală, transpiraţie
D. Hipotermie
E. Oligoanurie
Răspuns corect: A, C, D, E Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 476
18. c.m. Sindrom postinfarctic Dressler se manifestă clinic prin:
A. Dureri precordiale persistente

B. Febră
C. Tahicardie
D. Frecătura pericardică
E. Melenă
Răspuns corect: A, B, C, D Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 478
19. c.m. Anevrizm ventricular stâng se manifestă prin:
A. Bombare a peretelui ventricular subţiat

B. Dischinezia zonei respective
C. Insuficienţă cardiacă cronică
D. Baraj mitral
E. Tulburări de ritm
Răspuns corect: A, B, C, E Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 478
Insuficienţa cardiacă pregătite de conf. un, d.m. S. Vetrilă
1.c.m.Debutul cardiac este asigurat de următorii parametri:
A. Contractilitate
B. Presarcină
C. Postsarcină
D. Disfuncţie renală
E. Frecvenţa contracţiilor cardiace
Răspuns corect: A, B, C, E Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 565
2.c.m.Mecanismele de realizare a sistemelor compensatorii în insuficienţa cardiacă:
A. Modificările structurale ale cordului(hipertrofie şi dilataţie)

B. Mărirea volemiei (retenţie hidrosalină)
C. Supraîncărcarea cardiomiocitelor cu calciu
D. Bradicardia
E. Adaptarea circulaţiei periferice
Răspuns corect: A, B, E MediCcină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 565
3.c.m. Mecanismul neuroendocrin în insuficienţa cardiacă cuprinde:
A. Activarea sistemului simpatic şi a sistemului renin-angiotensină-aldosteron

B. Creşterea volumului intravascular la eliberarea crescută a peptidului natriuretic atrial
C. Creşterea contracţiei plasmatice de cateholamine
D. Modificările metabolice tisulare
E. Desaturarea hemaglobinei
Răspuns corect: A, B, C Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 566
4.c.m. Insufucienţa acută cardiacă se datorează:
A. Disfuncţiei sistolice sau diastolice cardiace

B. Deviaţiei axiale
C. Tulburărilor de ritm cardiac
D. Afectării presarcinii
E. Afectării postsacinii
Răspuns corect: A, C,D,E Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 567
5.c.m. Insufucienţa cardiacă la tineri este cauzată de:
A. Cardiomiopatia dilatativă
B. Aritmii
C. Cardiopatie ischemică
D. Maladii congenitale
E. Maladii valvulare,miocardice
Răspuns corect: A, B, D, E Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 567
6. c.s. În care stadiu după Kilip sunt prezente: Edem pulmonar franc cu raluri pe toată suprafaţa
câmpurilor pulmonare
A. Stadiul I
B. Stadiul II
C. Stadiul III
D. Stadiul IV
E. Nici într- un stadiu
Răspuns corect: C Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 569
7 c.s. În care stadiu după Kilip sunt prezente următoarele semne: Hipotensiune arterială≤ 90mm
Hg,oligurie, cianoză, diaforeză.
A. Stadiul I
B. Sadiul II
C. Stadiul III
D. Stadiul IV
E. Nici într- un stadiu
Răspuns corect: D. Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 569
8. c.s În care stadiu după Kilip sunt prezente următoarele semne: Raluri umede în ariile inferioare ale
câmpurilor pulmonare, zgomot III galop şi hipertensiune venoasă pulmonară, semne de congestie
pulmonarară.
A. Stadiul I
B. Stadiul II
C. Stadiul III
D. Stadiul IV
E. Nici într-un stadiu
Răspuns corect: B. Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 569
9. c.s. În insuficienţa cardiaca cronică ortopnee este o poziţie forţată.
A. Pentru micşorarea durerii

B. Pentru facilizarea expectoratiei
C. Pentru micşorarea durerilor abdominale
D. Pentru micşorarea durerilor cardiace
E. Dispnee respiratorie de repaus cu participarea musculaturii accesorii respiratorii. Somn
cu ½ de trunchi ridicat pe perne
Răspuns corect: E. Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 573
10.c.m. În insuficienta cardiacă stânga auscultativ la cord se detectează:

A. Prezenţa zgomotului III( galop ventricular stâng)
B. Întărirea zgomotului II la focarul pulmonarei
C. Hipertrofie ventriculară
D. Suflu sistolic apexian de insuficienţă mitrală funcţională
E. Tahicardie sau tahiaritimie
Răspuns corect: A, B, D, E. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 150
11c. m. În insuficienţa cardiacă cronică stângă la pulmoni se detectează următoarele modificări:
A. Polipnee
B. Raluri subcrepitante bazal bilateral
C. Raluri în baza dreaptă
D. Suflu amforic
E. Suflul crural Durozier
Răspuns corect: A, B,C. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 150
12. c.m. În insuficienţă cardiacă cronică stângă sunt prezente următoarele simptome:
A. Dispnee
B. Tuse preponderent nocturnă
C. Hemoptezie
D. Astenie (fatigabilitate)
E. Anorexie
Răspuns corect: A, B,C, D Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 149
13. c.m. În insuficienţa cardiacă cronică stângă la examenul obiectiv determinăm:
A. Ortopnee
B. Cianoză
C. Tegumente reci
D. Transpiraţii profuze
E. Hepatomegalie
Răspuns corect: A, B,C, D. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 149
14. c.m. În insuficienţa cardiacă cronică dreaptă sunt prezente urmatoarele acuze:
A. Hepatalgie
B. Greaţă
C. Anorexie, vărsături
D. Balonări postprandiale
E. Diplopie
Răspuns corect: A, B,C, D. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 153
15. c.m. În insuficienţă cronică dreaptă examenul obiectiv evidenţiaza:
A. Turgescenţa venelor superficiale, jugulare

B. Nevi pigmentari
C. Edeme hidrostatice
D. Hepatomegalie
E. Suicter
Răspuns corect: A, C, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 153,154
16. c.m. În insuficienţă cronică dreaptă examenul cardiac arată:
A. Pulsaţie epigastrică
B. Şoc cardiac amplificat
C. Clapotaj
D. Lărgirea matităţii relative a cordului spre dreapta
E. Lărgirea matităţii absolute a cordului
Răspuns corect: A, B, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 154
17. c.m. În insuficienţă cronică dreaptă auscultativ la cord apreciem:
A. Accent zgomotului II la focarul pulmonarei

B. Suflu diastolic
C. Semnul Graife
D. Suflu sistolic din insuficienţa tricuspidiană funcţională
E. Galop protodiastolic drept
Răspuns corect: A, B, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 154
18. c.m. În tratamentul ÎNsuficineţii cardiace acute furosemid administrat intravenos manifestă efecte:
A. Fibrinolitice
B. Vazodilatotoare
C. Vazoconstrictoare
D. Diuretic
E. Anitaritmice
Răspuns corect: B, D, Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 175
19. c.m. În insuficienţa cardică cronică spironolactona este utilizată datorită urmatoarelor efecte:
A. Blocării receptorilor AT1 ai angiotenzinei II

B. Diuretice
C. Antifibrinogenetice
D. Inhibării progresiei hipertrofiei miocardului
E. Blocării canalului de calciu
Răspuns corect: B, C, D Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 162
20. c.m. În insuficienţa cardiacă cronică inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sunt administrati
deoarece:
A. Alungesc intervalul Q-T
B. Reduc vasocontricţia cauzată de angiotensină
C. Micsorează retenţia de sodiu şi apă
D. reduc degradarea bradichiniei
E. Majorează formarea prostaglandinelor vasodilatotoare
Răspuns corect: B, C, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 162
ANGINA PECTORALĂ pregătite de conf. un, d.m. A. Tcaciuc
1.c.m. Enumeraţi tipurile de leziuni aterosclerotice:
A .Sqatting
B. Striuri lipide
C. Placa urticară
D. Placa fibroasă
E. Placa de aterom complicată
Răspuns corect: B , D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 228
2 c. m. Sindrom coronarian acut include:
A. Angina pectorală de efort

B. Angina instabilă
C. Infarctul miocardic acut
D. Moartea subită
E. Angina stabilă
Răspuns corect: B, C, D, Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 228
3.c.m. Formele dureroase ale cardiopatiei ischemice sunt:
A .Angina pectorală
B. Angina instabilă
C. Infarctul miocardic acut
D. Aritmiile
E. Insuficienţa cardiacă:
Răspuns corect: A ,B, C, Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 228
4. c.m. Formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice sunt:
A. Moartea subită coronariană

B. Tulburările de ritm şi de conducere
C. Angina pectorală
D. Insuficienţa cardiacă de origine ischemică
E. Ischemiea silenţioasă
Răspuns corect: A ,B, D, E 2008, Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău, pag. 228
5 c.m. Care simptome ale ischemiei pot fi şi ,,echivalenţii anginei pectorale” :
A. Dispneea de efort
B. Durerea toracică atipică
C. Durerea pe traiectul scizural ,,în eşarfă”
D. Discomfortul toracic de repaus
E. Sindromul Tietze
Răspuns corect: A ,B, D Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău, pag. 229
6.c. m Factorii implicaţi în patogenia anginei pectorale sunt:
A. Diminuarea debitului coronarian

B. Insuficienţa hepatică
C. Creşterea parametrilor cardiaci
D. Creşterea travaliului inimii
E. Scăderea presiunii oxigenului sangvin
Răspuns corect: A,C,D, E . Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 451
7.c.m În declanşarea insuficienţei coronariene sunt implicate următoarele verigi:
A. Modificarea organică a valvelor coronariene

B. Sindrom Claude-Bernard-Horner
C. Spasmul vascular
D. Sindrom Pancoast-Tobias
E. Tulburarea coagubilităţii sanguine
Răspuns corect: A,C, E . Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 452
8. c. m. Factorii cu acţiune procoagulantă elaboraţi de endoteliu sunt:
A. Tromboplastina tisulară
B. Factorul Willbrand
C. Nodulii Heberden
D. Colagenul
E. Factorul activator al plachetelor
Răspuns corect: A,B, D, E. Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 453
9 c.s. Trombocitele agregate elimină un puternic vasoconstrictor:
A. Kernicterus
B. Asterixis
C. Tromboxanul A2 ( Tx A2)
D. Asialie
E. Chelozis
Răspuns corect: C. Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 453
10 c. m. În timpul crizei de angor pectoral pe ECG se înregistrează:
A. P pulmonar
B. Subdenivelarea segmentului ST > 1 mm
C. P mitral
D. Unda T negativă
E. Supradenivelarea segmentului ST
Răspuns corect: B, D, E . Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 454
11 c.m. Zonele de iradiere a durerii în angina pectorală sunt:
A. Umărul stâng
B. Regiunea lombară
C. Scapula stânga
D. Partea anterioară a braţului stâng şi degetele IV şi V
E. Partea stângă a feţei şi gâtului
Răspuns corect: A, C, D, E . Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 454
12 c. m. În angina pectorală de decubit pentru reducerea presarcinii se utilizează:
A. Terapia cu diuretice
B. Terapia trombolitică
C. Terapia cu vasodilatatoare
D. Terapia cu digitalice
E. Terapia cu sechestranţii acizilor biliari
Răspuns corect: A ,C Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău, pag. 233
13 c.m. Angina instabilă reuneşte următoarele forme clinice:
A. Angina „de novo”

B. Angina tardivă postinfarct
C. Angina agravată
D. Angina precoce postinfarct
E. Angina Prinzmetal
Răspuns corect: A, C, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău, pag. 234
14.c.m. În farmacoterapia anginei pectorale stabile efect antianginal îl posedă următoarele grupe de
preparate:
A. Nitraţii
B. β-Blocantele
C. Diureticele
D. Blocantele canalelor de calciu
E. Alfa-blocantele
Răspuns corect: A, B, D. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău, pag. 256
15 c.m În timpul crizei anginoase examenul fizic oferă următoarele date:
A. Poziţia ,,spectatorului în vitrină”

B. Paloare
C. Transpiraţii
D. Poziţia,, rugăciune mahomedană”
E. Semne de anxietate
Răspuns corect: A, B, C, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău, pag. 234
16.c.m. Testul de efort la cicloergometru sau la covorul rulant se consideră pozitiv atunci cănd:
A. Apare un acces tipic de angină pectorală
B. Subdenivelarea segmentului ST de tip rectiliniu
C. Apare inelul Kayser-Flaischer
D. Subdenivelarea segmentului ST de tip descendent cu durata peste 0.08 sec

E. Supradenivelarea de segment ST
Răspuns corect: A, B, D, E. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău, pag. 236
17. c.m. În tratamentul anginei variante (vasospastice, spontane ) se va administra
A. Nitroglicerina
B. α – blocantele
C. Antagoniştii canalelor de calciu
D. Tratament trombolitic
E. Tratament diuretic
Răspuns corect: A, C. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău, pag. 233
18. c.m. Înregistrarea electrocardiografică prelungită (Holter) permite aprecierea:
A. Tipului modificărilor ischemice

B. Severitatea modificărilor ischemice
C. Durata modificărilor ischemice
D. ,,Pete reci ”
E. Evidenţa episoadelor de ischemie silenţioasă
Răspuns corect: A, B, C, E. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău, pag. 235
19. c.m. Testul cu efort în angina pectorală este contraindicat în:
A. Stenoza aortică semnificativă

B. Infarctul miocardic recent
C. Hipertensiunea arterială necontrolabilă
D. Extrasistole polimorfe
E. Torticolisul
Răspuns corect: A, B, C, D. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău, pag. 237
20.c.m. Testele farmacologice de provocare a ischemiei miocardice sunt:
A. Testul cu dipiridamol
B. Testul Coombs direct
C. Testul cu izoproterenol
D. Testul cu ergometrină
E. Testul Coombs indirect
Răspuns corect: A, C, D . Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 456-457
Angina pectoral pregătite de conf. un, d.m. L. Mazur Nicorici
c.m. Testul 1. Care afirmaţii caracterizează cardiopatia ischemică?
A. proces patologic localizat în endocard
B. afecţiune întotdeauna acută
C. proces patologic în sistemul arterelor coronariene
D. în peste 90% cazuri este expresia unui proces aterosclerotic
E. reducerea circulaţiei sangvine în miocard
R: (C, D, E)
C. Babiuc, Vlada-Tatiana Dumbrava, Medicina Internă, 2008, vol. I, p. 447
c.s Testul 2. Angina pectorală reprezintă următoarele, cu excepţia:
A. expresia clinică a ischemiei miocardice tranzitorii
B. modificări patologice ireversibile
C. schimbări patologice reversibile
D. manifestată prin crize dureroase, localizate retrosternal
E. cauzată de tulburări ale circulaţiei coronariene
R: (B)
c.m. Testul 3. Noţiunea de angină pectorală de efort include următoarele:
A. crize de durere tranzitorie
B. provocate de schimbarea poziţiei corpului
C. durerile se intensifică la palpaţia regiunii precordiale
D. cauzate de creşterea necesităţilor metabolice ale miocardului
E. se jugulează timp de 5 min după administrarea nitroglicerinei sau repaus
R: (A, D, E)
c.m. Testul 4. Angina pectorală de novo reprezintă:
A. variantă clinică a anginei pectorale instabile
B. variantă clinică a infarctului miocardic acut

C. manifestată timp de o lună din momentul apariţiei primei crize
D. sindromul dureros este mai intens
E. poate regresa, stabiliza sau progresa
R: (A, C, E)
c.s. Testul 5. Clasa funcţională a anginei pectorale de efort se estimează în raport cu:
A. vârsta pacientului
B. durata bolii
C. toleranţa la efort fizic
D. tratamentul administrat
E. toate răspunsurile corecte
R: (C)
c.s. Testul 6. Creşterea frecvenţei, intensităţii şi duratei crizelor anginoase definesc:
A. angina pectorală silenţioasă
B. angina pectorală agravată
C. angina pectorală spontană
D. angina pectorală de novo
E. angina pectorală stabilă
R: (B)
c.s. Testul 7. Care formă de angină pectorală este produsă de spasmul coronarian?
A. angina pectorală de efort
B. angina pectorală de novo
C. angina pectorală spontană (Pinzmetal)
D. angina pectorală agravată
E. angina pectorală silenţioasă
R: (C)
c.m. Testul 8. Selectaţi factorii de risc modificabili pentru cardiopatie ischemică:
A. vârsta
B. fumatul
C. sedentarismul
D. istoricul familial
E. alimentaţie bogată în grăsimi saturate
R: (B, C, E)
V. Botnaru, Boli cardiovasculare, 2008, p. 229
c.m. Testul 9. Selectaţi factorii de risc nemodificabili pentru cardiopatie ischemică:
A. sedentarismul
B. fumatul
C. vârsta
D. istoricul familial
E. alimentaţie bogată în grăsimi saturate
R: (C, D)
c.s. Testul 10. Care dintre cele 5 tipuri de hiperproteinemie după Fredrickson se asociază ferm cu
ateroscleroza coronariană?
A. tipul I
B. tipul II şi III
C. tipul IV
D. tipul I şi IV
E. tipul III
R: (B)
c.m. Testul 11. Care afirmaţii se referă la angina de decubit?
A. apare spre dimineaţa
B. apare imediat la culcare
C. cedează în poziţie şezând
D. accesele sunt mai intense
E. accesele sunt mai prelungite – până la 30 min
R: (B, C)
c. m. Testul 12. Selectaţi trei verigi principale responsabile de declanşarea insuficienţei coronariene
A. tulburarea coagulabilităţii sangune
B. infecţia
C. modificarea organică a vaselor coronariene

D. spasmul vascular
E. tulburări autoimune
R: (A, C, D) )
c.s Testul 13. Care factor endotelial posedă cel mai puternic efect vasoconstrictor?
A. prostaciclina
B. endotelina
C. angiotensina II
D. oxidul de azot
E. tromboplastina
R. (B) )
c.s.Testul 14. Selectaţi factorii cu acţiune procoagulantă responsabili pentru tulburările de hemocoagulare
în patogenia cardiopatiei ischemice.
A. tromboplastina tisulară
B. factorul Willebrand
C. colagenul
D. factorul activator al plachetelor
R: (E)
c.s. Testul 15. Ischemia miocardului se manifestă electrocardiografic prin:
A. deformarea complexului QRS
B. sub- sau supradenielarea segmentului S-T
C. scurtarea intervalului PQ
D. micşorarea amplitudinei undei P
R: (B)
c.m. Testul 16. Proba cu efort fizic dozat este necesară cu scop de:
A. aprecierea calităţii vieţii pacientului
B. clasamentul anginei pectorale
C. diagnosticul anginei pectorale

D. evaluarea pronosticului bolii
E. selectarea tratamentului
R: (B, C)
c.m. Testul 17. Monitorizarea Holter este utilă în următoarele situaţii:
A. diagnosticul infarctului miocardic acut
B. stabilirea numărului de extrasistole
C. fixarea episoadelor de deviere a segmentului S-T şi undei T
D. aprecierea toleranţei la efort fizic
R: (B,C)
c.m. Testul 18. Care sunt posibilităţile ce le oferă examenul prin Ecocardiografie?
A. diametrul aortei
B. stabilirea numărului de extrasistole
C. măsurarea dimensiunilor şi volumelor compartimentelor cordului
D. aprecierea grosimii septului interventricular
E. starea cuspelor
R: (A, C, D, E)
c.m.Testul 19. Care metodă de diagnostic determină indicaţiile şi contraindicaţiile angioplastiei

coronariene şi bypass-ului aortocoronarian?
A. monitorizarea Holter
B. testul cu efort fizic dozat
C. scintigrafia miocardului
D. ecocardiografia
E. coronaroangiografia
R: (E)
c.m. Testul 20. Selectaţi grupele de remedii antianginoase tradiţionale:
A. diuretice
B. nitraţii
C. antagoniştii ionilor de Ca
D. statinele
E. β-blocantele
R: (B, C, E)
c.s Testul 21. Selectaţi cel mai frecvent efect advers al nitraţilor:
A. vertije
B. somnolenţă
C. dureri abdominale
D. cefalee
E. edeme pe gambe
R: (D)
c.m. Testul 22. Care sunt contraindicaţiile pentru administrare de β-blocante:
A. tahicardia sinuzală
B. bradicardia sinuzală
C. bloc AV complet
D. hipertensiunea arterială
E. hipotensiunea arterială
R: (B, C, E)
c.m. Testul 23. Selectaţi preparatele din grupul antagoniştilor de Ca:
A. enalapril
B. nifedipin
C. diltiazem
D. metoprolol
E. verapamil
R: (B, C, E)
c.s. Testul 24. Care este remediul antiagregant de elecţie folosit în tratamentul cardiopatiei ischemice?
A. ticlopidina
B. dipiridamolul
C. pentoxifilina
D. aspirina
E. acidul nicotinic
R: (D)
c.s. Testul 25. Simvastatina face parte din grupul de remedii cu acţiune:
A. antiagregantă
B. hipolipimiantă
C. metabolică
D. hipotensivă
E. vasodilatatoare
R: (B)
Infarctul miocardic acut pregătite de conf. un, d.m. S. Vetrilă
c.s. Testul 1. Infarctul miocardic acut reprezintă:
A. necroză miocardică
B. proces cauzat de ocluzia unei artere coronariene
C. una dintre cele mai frecvente cauze de mortalitate la vârstă medie şi înaintată
D.proces patologic realizat în 80 - 90% cazuri prin tromboza intravasculară
E. toate corecte
R: (E)
c.s. Testul 2 Ocluzia arterei coronariene drepte provoacă infarct miocardic:
A. anterior
B. anteroseptal
C. inferior - diafragmal
D. anterior extins
E. apical
R: (C)
c.s. Testul 3. Manifestarea clinică de bază în infarctul miocardic acut este:
A. vertije
B. durerea retrosternală cu o durată de peste 20 min.

C. voma
D. fatigabilitatea
E. durerea precordială cu o durată de 24 ore
R: (B)
c.s.. Testul 4. În infarct miocardic anterior la examenul obiectiv starea generală a pacientului poate fi:
A. gravă
B. satisfăcătoare
C. extrem de gravă
D. gravitate medie
E. toate enumerate mai sus
R: (E)
c.s.Testul 5. În infarct miocardic acut limitele cordului sunt de regulă:
A. deviate spre dreapta
B. normale sau uşor deviate spre stânga
C. totdeauna normale
D. normale sau uşor deviate spre dreapta
R: (B)
c.s. Testul 6. În infarct miocardic cu şoc cardiogen TA va fi:
A. crescută
B. variază de la caz la caz
C. evident scăzută
D. normală
E. evident crescută
R: (C)
c.s.Testul 7. Formarea pe EKG a undelor Q patologice cu formarea complexului QS în infarct miocardic

acut reflectă prezenţa:
A. zonei de necroză
B. zonei de ischemie
C. zonei de leziune
D. trombusului parietal
E. anevrismului VS
R: (A)
c.s.Testul 8. Supradenivelarea segmentului S-T în infarct miocardic acut reflectă prezenţa:
A. zonei de necroză
B. zonei de ischemie
C. zonei de leziune
D. trombusului parietal
E. anevrismului VS
R: (C)
c.m. Testul 9 Ce enunţuri caracterizează faza supraacută a infarctului miocardic acut:
A. durează câteva ore
B. durează câteva săptămâni
C. supradenivelarea segmentului S-T pe EKG
D. segmentul S-T este la izolinie
E. prezenţa undei Q patologic
R: (A,C)
c.m. Testul 10. Ce enunţuri caracterizează faza acută a infarctului miocardic acut:
A. durează câteva ore
B. durează 1-2 săptămâni
C. supradenielarea segmentului S-T pe EKG
D. segmentul S-T revine la izolinie
E. stabilizarea undei T
R: (B,D,E)
c.s. Testul 11. În infarct miocardic septal anterior semnele directe ECG sunt în derivaţiile:
A. V3 V4
B. V1-V2,v3
C. V1-V4
D. II,III, AVF
E. 5-V6, I,AVL
R: (B)
c.s. Testul 12. În infarct miocardic inferior semnele directe pe EKG sunt în derivaţiile:
A. V3 V4
B. V1-V2
C. V1-V4
D. II,III, AVF
E. 5-V6, I, AVL
R: (D)
c.s. Testul 13. Câte criterii majore stau la baza diagnosticului pozitiv în infarct miocardic acut:
A. 5
B. 3
C. 4
D. 7
E. 8
R: (B)
c.m. Testul 14. Selectaţi criteriile EKG definite pentru diagnosticul infarctului miocardic acut:
A. inversia sau reversia undei T
B. apariţia undei Q patologice
C. apariţia blocului complet de ramură stângă
D. subdenivelerea segmentului S-T
E. supradenivelerea segmentului S-T cu o durată de peste 24 ore
R: (B, E)
c.m. Testul 15. Care modificări se includ în criteriile de laborator a diagnosticului pozitiv în infarctul
miocardic acut?
A. creştere proteinei C-reactive
B. hiperfermentemia de 2 ori de la normal

C. creşterea troponinelor cardiace
D. creşterea VSH
E. leucocitoză
R: (B, C)
c.m.Testul 16. Ce modificări stau la baza diagnosticului diferenţiat al infarctului miocardic acut cu
angorul pectoral instabil?
A. caracterul durerilor
B. durata sindromului anginal
C. creşterea troponinelor cardiace
D. efectul la administrarea nitroglicerinei
E. cifrele TA
R: (B, C, D)
Testul 17. În pericardita acută spre deosebire de infarct miocardic acut:
A. durerile se accentuează la respiraţie adâncă
B. apare unda Q patologică
C. creşte nivelul troponinelor cardiace
D. supradenivelarea segmentului S-T este concordantă în toate derivaţiile implicate
E. supradenivelarea segmentului S-T este discordantă
R: (A, B, C, D)
Testul 18. Selectaţi complicaţiile tardive ale infarctului miocardic acut:
A. sindromul Dressler
B. ruptura inimii
C. anevrizmul ventriculului stâng
D. şocul cardiogen
R: (A, B, C, D)
c.s. Testul 19. Blocurile atrioventriculare se întâlnesc mai frecvent în infarct miocardic acut cu localizare:
A. inferior -diafragmală
B. anterioară
C. laterală
D. septală
E. antero-septală
R: (A)
c.s. Testul 20. Sindromul postinfarctic Dressler reprezintă un proces autoimun, cu inflamaţie nespecifică
preponderent în:
A. miocard
B. pericard
C. endocard
D. mediastin
E. toate corecte
R: (B)
c.m. Testul 21. Primele măsuri de urgenţă în infarct miocardic acut prevăd:
A. nitroglicerină sublingval, repetat
B. aspirină 250-500 mg (prima doză)
C. betaadrenoblocante
D. amiodaronă
E. oxigenoterapie
R: (A, B, E)
c.m. Testul 22. Tratamentul patogenetic de bază în infarct miocardic acut include:
A. trombolitice
B. aspirină 250-500 mg (prima doză)
C. pontaj aorto-coronarian
D. angioplastie coronariană
E. inhibitori ai enzimei de conversie
R: (A, D)
Testul 23. În infarct miocardic acut prima doză de heparină nefracţionată recomandată este:
A. 1000 UI i/v
B. 10000 UI i/v
C. 5000 UI i/v
D. 2500 UI i/v
E. la discreţia medicului
R: (C)
c.m. Testul 24. Selectaţi preparatele trombolitice recomandate în infarct miocardic acut:
A. heparina
B. streptokinaza
C. alteplaza
D. aspirina
E. reteplaza
R: (B, C, E)
c.s. Testul 25. Profilaxia secundară la persoanele după infarct miocardic acut include:
A. statine
B. tratamentul antiplachetar
C. betaadrenoblocante
D. IECA
R: (E)
Factorii de risc cardiovascular pregătite de as. un, d.m. E. Samohvalov
1. c.s. Peste 83% din populaţia care este afectată de boală coronariană are o vîrstă de peste:
A. 45 de ani
B. 35 de ani
C. 65 de ani
D. 85 de ani
E. 70 de ani
Răspuns corect: C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 157
2. c.s. Care din definiţii de mai jos este corectă pentru indicele de masă corporală:
A. Circumferinţa măsurată la nivel umbilical sau la jumătatea distanţei între rebord costal şi crestele
iliace
B. Raportul dintre greutate (exprimată în kg) şi pătratul înălţimii (m) (G/h pătrat)
C. Raportul celor 2 circumferinţe ce reflectă tipul obezităţii

D. Este mai frecventă în populaţiile cu nivel socio-economic scăzut
E. Raportul celor 3 circumferinţe ce reflectă tipul obezităţii
Răspuns corect: B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 158
3. c.s. Paradoxul obezităţii este definit ca:

A. Reprezintă o problemă în creştere în lumea dezvoltată
B. Este un factor de risc major pentru boala aterosclerotică
C. Un prognostic mai bun pe termen scurt sau lung la pacienţii supraponderali sau obezi
D. Este un factor de risc minor pentru boala aterosclerotică
E. Un prognostic mai nefavorabil pe termen scurt sau lung la pacienţii supraponderali sau obezi
4. c.s. Scorul Framingham se calculează pe:

A. Baza unor ecuaţii ce iau în calcul sexul, vîrsta, colesterolul total, nivelul de HDL colesterol,
statutul de fumător şi TA sistolică, atribuind un număr de puncte în funcţie de prezenţa şi
magnitudinea fiecărui factor.
B. Sunt luate în considerare şi decesele prin ateroscleroză în teritorii non-coronariene (accident

cerebro-vascular (AVC))
C. Este adaptat vîrstelor medii, la care modificarea riscului cu vîrsta este mai abruptă
D.Se raportează la mortalitatea cardiovasculară şi nu la evenimentele cardiovasculare totale
E. Este disponibilă în două versiuni, una pentru regiunile cu risc scăzut (Belgia, Franţa, Grecia, Italia,
Luxemburg, Spania, Elveţia şi Portugalia) şi alta pentru cele cu risc crescut, unde se încadrează şi ţara
noastră, alături de celelalte ţări europene care nu au fost menţionate în enumerarea anterioară.
Răspuns corect: A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 165
5. c.s. Care din definiţiile de mai jos este corectă pentru circumferinţă abdominală:
iliace
D. Este mai frecventă în populaţiile cu nivel socioeconomic scăzut
Răspuns corect: A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 158
6. c.s. Care din definiţii de mai jos este corectă pentru raportul circumferinţei taliei la circumferinţa
şoldului (waist to hip ratio, WHR):
iliace
D. Este mai frecventă în populaţiile cu nivel socioeconomic scăzut
7. c.s. Care din definiţii de mai jos este corectă pentru hiperhomocisteinemie:
A. Studiile în vitro şi în vivo au dovedit că favorizează aterogeneza şi trombogeneza, reprezentînd un
facor de risc cardiovasculat independent moderat.
B. Defecte genetice relativ răspîndite în populaţie ce conduc la un potenţial procoagulant sunt

cunoscute sub numele de trombofilii.
C. Cauza principală a hiperhomocisteinemiei rămîne cea genetică. Principalele mutaţii întîlnite în

populaţie sunt mutaţiile genei MTHFR de tip C677T respectiv A1298C.
D. Cauza hiperhomocisteiemiei nu este cunoscută.
E. Cauza principală a hiperhomocisteinemiei rămîne cea genetică. Principalele mutaţii întîlnite în

populaţie sunt mutaţiile genei MTR de tip C123.
8. c.m. Care din afirmațiile enumerate mai jos sunt atribuite factorilor de risc cardiovascular:
A. Majori
B. Minori
C. Clasici
D. Modificabili
E. Nemodificabili
Răspuns corect: A,C,D,E Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 157
9. c.m. Enumeraţi factorii de risc cardiovascular, care se consideră modificabili:

A. Obezitate
B. Vârsta
C. Hipertensiune arterială
D. Sex
E. Fumatul
Răspuns corect: A, C, E Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 157
10. c.m. Factorii de risc majori au fost definiţi de către OMS prin:
A. Prevalenţa înaltă în populaţie
B. Prevalenţa joasă în populaţie
C. Impact semnificativ independent asupra riscului de boală coronariană ischemică sau accident
vascular cerebral
D. Tratamentul sau controlul lor conduce la scăderea riscului
E. Tratamentul sau controlul lor conduce la accelerarea riscului
Răspuns corect: A,C,D Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 157
11. c.m. Enumeraţi factorii de risc cardiovascular, care se consideră nemodificabili:

A. Obezitate
B. Vârsta
C. Hipertensiune arterială
D. Sex
E. Ereditate
Răspuns corect: B,D,E Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 157
12. c.m. Obezitatea reprezintă un factor de risc cardiovascular major cu prevalenţă în creştere în ţările
dezvoltate, în special datorită:
A. Factorilor de mediu şi sociali
B. Particularităţilor de dietă
C. Sedentarismului
D. Alcoolismului
E. Hipertensiunii arteriale
Răspuns corect: A,B,C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 158
13. c.m. Scorul SCORE spre deosebire de scorul Framingham:
A. Se raportează la mortalitatea cardiovasculară şi nu la evenimentele cardiovasculare totale

B. Sunt luate în considerare şi decesele prin ateroscleroză în teritorii non-coronariene (accidente
cerebro-vasculare (AVC))
C. Scorul este adaptat vîrstelor medii, la care modificarea riscului cu vîrsta este mai abruptă
D. Există scoruri separate pentru ţări uropene cu risc înalt, respectiv cu risc scăzut, acolo unde au
existat date complete despre mortalitate
E. Se raportează la mortalitatea cardiovasculară şi la evenimentele cardiovasculare totale
Răspuns corect: A,B,C,D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 166
14. c.m. Care afirmații sunt corectre pentru dislipidemie:
A. Reprezintă unul dintre factorii cu mare prevalenţă şi susceptibilitate de a fi modificat
B. Include o serie de tulburări ale metabolismului lipidic cu potenţial de inducere şi întreţinere a

fenomenului aterosclerotic:
C. Se raportează la mortalitatea cardiovasculară şi la evenimentele cardiovasculare totale
D. Un prognostic mai bun pe termen scurt sau lung la pacienţii supraponderali sau obezi
E. Reprezintă unul dintre factorii cu mică prevalenţă şi susceptibilitate de a fi modificați
Răspuns corect: A,B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 160
15. c.m. Care trei componente trebuie să includă o acţiune pentru prevenţia factorilor de risc
cardiovascular după Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS):
A. Prevenţia primară
B. Strategia populaţională
C. Strategia pentru populaţia cu risc înalt
D. Prevenţia secundară
E. Strategia pentru populaţia cu risc diminuat
Răspuns corect: B, C, D. Curs.
16. c.m. Persoanele cu risc cardiovascular crescut sunt cele care prezintă:
A. Factori de risc multipli, cu risc ≥5%
B. Nivel marcat crescut al unui singur factor de risc, de exemplu TA ≥180/110 mmHg sau TA
persistentă ≥160/110mmHg; acestori valori trebuie tratate, indiferent de prezenţa altor factori de
risc
C. Colesterol total ≥8 mmol/L (320mg/dL), LDL-colesterol ≥6 mmol/L (240mg/dL)
D. Diabet zaharat (riscul relativ este de 5% la femei şi 3% la bărbaţi)
E. Factori de risc multipli, care dau un scor de risc ≤ 2 %
Răspuns corect: A, B, C, D. Curs.
17. c.m. Enumeraţi care sunt funcţiile grilei SCORE:
A. Evidenţiază riscul de eveniment cardiovascular fatal în următorii 10 ani din tabel, fără calcule
suplimentare
B. Estimează riscul relativ, prin compararea unei celule (pătrat din grilă) cu oricare alta, în aceeaşi
categorie de vîrstă
C. Evaluează impactul ameliorării unui factor de risc (subietul trece dintr-o categorie de risc în alta
prin oprirea fumatului, scăderea colesterolului total, etc.)
D. Estimează riscul absolut, prin compararea unei celule (pătrat din grilă) cu oricare alta, în aceeaşi
categorie de vîrstă
E. Evidenţiază efectul acţiunii unui factor de risc în timp (creşterea riscului odată cu înaintarea în
vîrstă, la vîrste tinere riscul fiind în general scăzut).
Răspuns corect: A, B, C, E. Curs.
18. c.m. Enumeraţi care sunt alţi factori hemostatici corelaţi cu riscul cardiovascular crescut:
A. Factorul VII activat
B. Inhibitorul activatorului plasminogenului-1
C. Factorul V activat
D. Activatorul tisular al plasminogenului (TPA)
E. Factorul von Willebrand (care reprezintă şi un marker de disfuncţie endotelială)
Răspuns corect: A, B, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 165.
19. c.m. Care sunt măsurile de modificare a stilului de viaţă pentru reducerea riscului cardiovascular
la pacienţii cu hipertensiune arterială:
A. Dieta hipersodată, scăderea greutatății corporale, moderarea consumului de alcool pentru

consumatorii de etanol
B. Dieta hiposadată, scăderea greutatății corporale, moderarea consumului de alcool pentru

consumatorii de etanol.
C. Trebuie adăugate măsuri farmacologice pentru obţinerea valorilor normale ale tensiunii arteriale.
D. Măsurile farmacologice pentru obţinerea valorilor valorilor normale ale tensiunii arteriale nu
trebuie adăugate
E. Un control optim al valorilor tensiunii arteriale scade semnificativ riscul de recidivă al unui
accident cerebrovascular ischemic, respectiv mortalitatea cardiovasculară după un accident
coronarian.
Răspuns corect: B, C, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 160.
20. c.m. Menționați mecanismele prin care fumatul creşte riscul cardiovascular:
A. Creşterea colesterolului total şi scăderea HDL colesterolului
B. Activarea plachetară şi leucocitară, creşterea fibronogenului circular
C. Disfuncţie endotelială cu promovarea fisurii plăcilor vulnerabile, creşterea frecvenţei cardiace şi

tensiunii arteriale
D. Vasoconstrucţie arterială (inclusiv spasm coronarian), efecte de agravare a ischemiei miocardice

datorate monoxidului de carbon
E. Scăderea fibronogenului circular
Răspuns corect: A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 159.
Dislipidemiile, ateroscleroza pregătite de as. un, d.m. E. Samohvalov
1. c.s. Alegeţi definiţia corectă a aterosclerozei:
A. Este boala sistemică progresivă cu manifestări focale, ce afectează arterele mari şi medii
B. Reprezintă tromboza locală ce survine ca urmare a rupturii plăcii aterosclerotice, cu consecinţe

potenţial fatale
C. Reprezintă procesul de rigidizare a peretelui arterial
D. Este o substanţă lipidică prezentă în structura membranelor celulare şi este precursor de acizi
biliari şi hormoni sterolici.
E. Principala formă de transport a colesterolului în plasmă (60-70% din colesterolul total plasmatic
Răspuns corect: A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 189.
2. c.s. Alegeţi definiţia corectă a aterotrombozei:

potenţial fatale
Răspuns corect: B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 189.
3. c.s. Alegeţi definiţia corectă a arteriosclerozei:

potenţial fatale
Răspuns corect: C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 189.
4. c.s. Alegeţi definiţia corectă a lipoproteinei A.
A. Extrage colesterolul celular în exces şi îl transportă înapoi la ficat pentru a fi eliminat pe cale
intestinală.
B. A fost identificată drept un alt marker cu valoare predictivă pentru riscul cardiovascular. Dozarea
sa poate fi utilă în anumite cazuri ce asociază afectare aterosclerotică în absenţa factorilor de risc
tradiţionali (LDL-C) şi istoric familial de boală cardiacă ischemică prematură.
C. Conţine două tipuri majore de apoproteine (apo A-I şi apo A-II).
D. Are proprietăţi anti-aterogene, protejând sistemul arterial împotriva injuriei aterogene.
E. Este aterogen şi proporţional corelat cu riscul evenimentelor cardiovasculare, independent de

nivelul colesterolului total
5. c.s. Care din afirmaţii de mai jos este corectă pentru fracția LDL a colesterolului:
A. Are proprietăţi anti-aterogene, protejând sistemul arterial împotriva injuriei aterogene
B. Conţine două tipuri majore de apoproteine (apo A-I şi apo A-II).

C. Principala formă de transport a colesterolului în plasmă (60-70% din colesterolul total plasmatic,
conţine un singur tip de apoproteină (apo B-100).
D. Extrage colesterolul celular în exces şi îl transportă înapoi la ficat pentru a fi eliminat pe cale
intestinală
E. 20-30% din colesterolul total
6. c.s. Care din afirmaţii de mai jos este corectă pentru fracția HDL a colesterolului:
A. Principala formă de transport a colesterolului în plasmă (60-70% din colesterolul total plasmatic
B. Este aterogen şi proporţional corelat cu riscul evenimentelor cardiovasculare, independent de

nivelul colesterolului total.
C. Conţine un singur tip de apoproteină (apo B-100).
D. Nivelurile crescute de HDL colesterol sunt invers corelate cu riscul de boală cardiovasculară, fiind
astfel considerate un factori de risc „negativ", protector
E. Este o substanţă lipidică prezentă în structura membranelor celulare şi este precursor de acizi
biliari şi hormoni sterolici
Răspuns corect: D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 169.
7. c.s. Care din afirmaţii de mai jos este corectă pentru fracția VLDL a colesterolului:
A. Conţine un singur tip de apoproteină (apo B-100)
B. Extrage colesterolul celular în exces şi îl transportă înapoi la ficat pentru a fi eliminat pe cale
intestinală
C. Are proprietăţi anti-aterogene, protejând sistemul arterial împotriva injuriei aterogene
D. Conţine două tipuri majore de apoproteine (apo A-I şi apo A-II)
E. Lipoproteine bogate în trigliceride, dar şi precursori le LDL colesterol, conţin circa 10-15% din
colesterolul total
Răspuns corect: E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 170.
8. c.s. Care din difiniţiile de mai jos este corectă pentru leziunea coronariană responsabilă de
evenimentul coronarian acut:
A. Placa inflamată cu un capişor subţire acoperind un miez necrotic central bogat în lipide
B. Placa cu defect major de substanţă la nivelul capişonului fibros ce delimitează miezul lipidic
central de fluxul sanguin, astfel încît miezul trombogen central devine expus
C. Leziunea coronariană considerată, pe baza aspectului angiografic, necroptic sau a altor evidente,
responsabilă de evenimentul clinic în sindroamele coronariene acute, leziunea responsabilă este de
obicei o placă complicată prin tromboză extensivă în lumen
D. Placa bogată în celule musculare netede şi proteoglicani cu pierderea şi/sau disfuncţia celulelor
endoteliale luminale, însă fără un defect de substanţă la nivelul plăcii, cu tromboză supraadăugată
E. Placa cu tromb supradiacent, ocluziv sau non-ocluziv, proeminent în lumen
9. c.s. Care din difiniţiile de mai jos este corectă pentru placa ruptă:
responsabilă de evenimentul clinic.în sindroamele coronariene acute, leziunea responsabilă este de
E. Placa cu tromb supradiacent, ocluziv sau non-ocluziv, proeminent în lumen
10. c.s. Care din difiniţiile de mai jos este corectă pentru placa erodată:
responsabilă de evenimentul clinic.în sindroamele coronariene acute, leziunea responsabilă este de
E. Placa cu tromb supraiacent, ocluziv sau non-ocluziv, proeminent în lumen
Răspuns corect: D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 170.
11. c.m. Care sunt clasele majore de lipoproteine serice:
A. Macrofagele intimei
B. LDL colesterol (low density lipoproteins)
C. HDL colesterol(high density lipoproteins)
D. Lipoprotein-lipaze
E. VLDL colesterol {very low density lipoproteins)
12. c.m. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte pentru fracția LDL a colesterolului:
A. Principala formă de transport a colesterolului în plasmă (60-70% din colesterolul total plasmatic
B. Constituie 20-30% din colesterolul total
C. Conţine un singur tip de apoproteină (apo B-100)
D. Este aterogen şi proporţional corelat cu riscul evenimentelor cardiovasculare, independent de
E. Particulele de LDL funcţionează ca vehicul al colesterolului de la nivel hepatic la nivelul
peretelui arterial, traversează bariera endotelială şi sunt înglobate de către macrofagele intimei
(„celulele spumoase")
Răspuns corect: A, C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 169.
13. c.m. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte pentru fracția HDL a colesterolului:
A. Constitue 20-30% din colesterolul total
B. Are proprietăţi anti-aterogene, protejând sistemul arterial împotriva injuriei aterogene
C. Conţine două tipuri majore de apoproteine (apo A-I şi apo A-II)
D. Extrage colesterolul celular în exces şi îl transportă înapoi la ficat pentru a fi eliminat pe cale
intestinală
E. Este aterogen şi proporţional corelat cu riscul evenimentelor cardiovasculare, independent de
14. c.m. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte pentru fracția VLDL a colesterolului:
A. Constituie circa 10-15% din colesterolul total
B. Lipoproteinele din componenţa fracției VLDL sunt de mai multe tipuri (apo B-100, apo - CI, apo -
CIl, apo - CIII şi apo - E)
C. Trigliceridele din chilomicroni şi speciile mari de VLDL nu sunt aterogene

D. Are proprietăţi anti-aterogene, protejând sistemul arterial împotriva injuriei aterogene
E. Cu toate acestea, particulele degradate de VLDL şi chilomicroni au un conţinut relativ crescut de
esteri de colesterol, având potenţial aterogen
15. c.m. Care tipuri de dislipidemii cunoaşteţi, din punctul de vedere al existenţei determinismului
genetic:
A. Familiale (primare)
B. Hipertrigliceridemie
C. Dobândite (fară transmitere ereditară documentată)
D. Hipercolesterolemie
E. Dislipidemie combinată (mixtă)
Răspuns corect: A, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 170.
16. c.m. Care tipuri de dislipidemii sunt mai frecvente în practică medicală:
A. Familiale (primare)
B. Hipertrigliceridemie
C. Dobândite (fară transmitere ereditară documentată)
D. Hipercolesterolemie
E. Dislipidemie combinată (mixtă)
Răspuns corect: B, C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 170.
17. c.m. O abordare terapeutică corectă şi completă a pacientului cu dislipidemie trebuie să vizeze
simultan următoarele componente:
A. Modificarea stilului de viaţă
B. Dieta
C. Identificarea şi tratarea cauzelor secundare
D. Tratament farmacologic hipolipemiant
E. Tratament farmacologic hiperlipemiant
18. c.m. Care sunt principiile generale ale dietoterapiei în hiperlipidemii:
A. Restricţionarea aportului caloric (pentru controlul greutăţii corporale)
B. Creşterea aportului de fibre solubile din fructe, legume şi cereale integrale, de acizi graşi
polinesaturaţi şi fitosteroli
C. Aportul caloric nelimitat
D. Limitarea aportului de carbohidraţi şi de grăsimi saturate
E. Scăderea aportului de fibre solubile din fructe, legume şi cereale integrale, de acizi graşi
polinesaturaţi şi fitosteroli
Răspuns corect: A, B, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 172.
19. c.m. Dieta recomandată de Ghidul NCEP-ATP III include:
A. Un aport proteic de 15-20% din conţinutul caloric zilnic
B. Grăsimi 35% (numai 7% saturate, < 300 mg/zi aport de colesterol)

C. Un aport proteic de 5-10 % din conţinutul caloric zilnic
D. Restul carbohidraţi
E. Grăsimi 65%
20. c.m. Care din afirmaţiile de mai jos despre statinele în tratamentul hipercolesterolemiei sunt
corecte:
A. A doua linie de tratament al dislipidemiilor
B. Primă linie de tratament al dislipidemiilor
C. Statinele reprezintă inhibitori competitivi potenţi ai HMG-CoA (3-hidroxi-3-metilglutaril

coenzima A reductazei, etapa limitatoare de sinteză a colesterolului
D. Reducerea conţinutului intracelular de colesterol induce expresia receptorilor până la nivelul
hepatocitelor
E. Rezultă astfel o reducere a nivelurilor lipoproteinelor plasmatice, prin stimularea captării la nivel
hepatic a LDL-colesterolului circulant
Răspuns corect: B, C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 172-
173.
21. c.m. Plazmafereza este metoda cea mai eficientă de reducere rapidă a nivelurilor de colesterol,
însă este:
A. Consumatoare de timp
B. Invazivă (presupune circulaţie extracorporală)

C. Nu este consumatoarea de timp
D. Realizabilă doar în centre specializate
E. Realizabilă nu numai în centre specializate
22. c.m. Alegeţi afirmaţiile corecte privind efectele statinelor, utilizate în tratamentul
hipercolesterolemiei:
A. Reduc incidenţa bolii cardiace ischemice cu 21-42%, având un rol major în prevenţia primară şi
secundară
B. Accelerează ritmul de progresie al leziunilor aterosclerotice, iar tratamentul intensiv cu anumite
preparate induce chiar regresia aterosclerozei coronariene
C. Au multiple efecte pleiotrope prin care măresc riscul cardiovascular independent de reducerea
fracției LDL a colesterolului.
D. Încetinesc ritmul de progresie al leziunilor aterosclerotice, iar tratamentul intensiv cu anumite
preparate induce chiar regresia aterosclerozei coronariene
E. Au multiple efecte pleiotrope prin care scad riscul cardiovascular independent de reducerea
fracției LDL a colesterolului.
Răspuns corect: A, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 172.
23. c.m. Care sunt precauţiile administrării statinelor în tratamentul hipercolesterolemiei:
A. Vârstnici, femei
B. Insuficienţă renală
C. Boli hepatice cronice şi abuz de alcool
D. Medicamente asociate, hipotiroidism
E. Bolile pericardului
24. c.m. Care mecanisme sunt implicate în patogenia aterosclerozei:
A. Inflamaţia peretelui arterial reprezintă focarul promotor major în dezvoltarea aterosclerozei
B. Stimulul principal este reprezentat de injuria endoteliului vascular

C. Nu are loc inflamaţia peretelui arterial
D. Nivelurile crescute de LDL colesterol, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat,
anomaliile genetice, excesul de homocisteină sau agenţii infecţioşi induc disfuncţia endotelială ca
primă treaptă a progresiei spre placa de aterom
E. Sunt prezente mai multe anomalii ale fracţiunilor lipidice asociate
25. c.m. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte despre ateroscleroza:
A. Este o boală inflamatorie
B. Este însoţită de niveluri serice crescute ale markerilor inflamaţiei, inclusiv proteina C reactivă, cu
valoare prognostică dovedită
C. Inflamaţia contribuie la iniţierea, progresia şi ruptura plăcilor aterosclerotice

D. Diverşi stimuli de tipul fumatului, hipertensiunii arteriale, obezităţii sau inflamaţiei duc la
activarea celulelor endoteliale
E. Este o boală infecţioasă
26. c.m. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte pentru calcificările arteriale:
A. Vîrsta nu joacă un rol patogenic principal în apariţia de calcificări arteriale
B. Calcificările sunt mult mai frecvent întîlnite la nivelul plăcilor cu stenoză semnificativă
hemodinamic
C. Vîrsta joacă un rol patogenic principal în apariţia calcificărilor arteriale
D. Conţinutul de calciu şi extinderea calcificărilor reflectă ,,încărcătura,, aterosclerotică dar şi

severitatea injuriei vasculare
E. Prezenţa calcificărilor şi relaţia lor cu vulnerabilitatea plăcii de aterom este controversată
27. c.m. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte pentru măsurile de modificare a stilului de viaţa:
A. Renunţarea la fumat
B. Efortul fizic izotonic regulat

C. Fumatul abundent
D. Controlul greutăţii corporale
E. Scăderea excesului ponderal
28. c.m. Care afirmaţii sunt corecte pentru stabilirea diagnosticului de dislipidemie:
A. Examenul fizic atent al pacientului nu poate aduce elemente sugestive pentru prezenţa
dislipidemiei
B. Examenul fizic atent al pacientului poate aduce elemente sugestive pentru prezenţa dislipidemiei
C.Prezenţa arcului corneean la inspecţia globilor oculari şi a xantoamelor la examinarea tegumentului

supradiacent tendoanelor extensorilor (tendonul lui Achile, articulaţiile metacarpofalagiene etc.) sunt
frecvente mai ales la pacienţii cu hipercolesterolemie familială, fiind corelate cu nivelul LDL-
colesterolului şi prezenţa bolii cardiace ischemice
D. Prezenţa sinusitelor
E. Xantelasma apare ca urmare a depozitelor lipidice intracelulare la nivelul tegumentului periorbital

şi pare să fie indusă de hipertrigliceridemie şi de deficitul relativ de HDL-colesterol. Prezenţa
xantelasmei este un marker al dislipidemiei şi, frecvent, are istoric familial de boală cardiovasculară,
impunând astfel un examen riguros al lipidogramei serice
29. c.m. Diagnosticul de dislipidemie se stabileşte în baza:
A. Evaluarii profilului glicemic
B. Evaluarii corecte a statusului lipidic, care se realizează prin recoltarea probelor de sânge după
minim 10-12 ore de la ultima masă
C. Preferabil în absenţa consumului de alcool în ultimele 24-48 ore
D. Dozarea se face sub forma unui profil lipidic complet, care include minim colesterolul total,
trigliceride fracțiile LDL si HDL a colesterolului.
E. Se pot evalua în plus nivelurile de Apo B şi Apo AI, avantajul fiind că se pot doza şi postprandial
Răspuns corect: B, C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 171.
30. c.m. Care sunt reacţiile adverse posibile la utilizarea statinelor în tratamentul dislipidemiilor:
A. Creşterea asimptomatică tranzitorie a transaminazelor hepatice.
B. Afectarea muşchilor scheletici: mialgii, miozită
C. Tulburări gastro-intestinale: greaţa, dispepsie, flatulenţă, diaree sau constipaţie, rar pancreatită
D. Miocardită
E. Cefalee (până la 10% din pacienţi)
Răspuns corect: A, B, C, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 172.
Investigaţii paraclinice invasive şi noninvasive:
pregătite de as. un, d.m. E. Samohvalov
1. c. s. Alegeţi care din marcherii enumeraţi mai jos se referă la cei ai injuriei miocitare:
A. Proteina C reactivă, factorul de necroză tumorală alfa, interleukinele, apoproteina 1.
B. Norepinefrina, epinefrina, angiotensina II, renina, aldorosteronul, arginina vasopresina,
endotelina
C. Peptidul natriuretic B (BNP), NTpro-BNP, proadrenomedulina
D. Lipoproteinele cu densitate joasa oxidate, mieloperoxidazele, malondialdehida, biopirinile
urinare
E. Troponinele I şi T, creatinkinaza fracția MB, lanţurile uşoare de miozin-kinază, acizii graşi
cardiaci legaţi de proteine
Răspuns corect E.
Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
2. c.s. Alegeţi care din marcherii enumeraţi mai jos se referă la cei ai inflamaţiei:
endotelina
urinare
Răspuns corect A.
3. c. s. Alegeţi care din marcherii enumeraţi mai jos se referă la cei ai stresului oxidativ:
endotelina
urinare
Răspuns corect D.
4. c. s. Alegeţi care din marcherii enumeraţi mai jos se referă la neurohormoni:

endotelina
urinare
Răspuns corect B.
5. c. s. Alegeţi care din marcherii enumeraţi mai jos se referă la cei ai stresului miocitar:
A. Proteina C reactivă, factorul de necroză tumorală alfa,interleukinele, Fas(APO1)
endotelina
D. Lipoproteinele cu densitate joasa oxidate, Mieloperoxidazele, malondialdehida, biopirinile
urinare
E. Troponinele I şi T, creatinkinaza MB, lanţurile uşoare de miozin-kinază, acizii graşi cardiaci
legaţi de proteine
Răspuns corect C.
6. c.s. Monitorizarea EKG continuă (Holter) este:
A. recomandată pacienţilor cu simptome sporadice sau de foarte scurtă durată, capabili sa activeze
dispozitivul astfel încît sa stocheze în memoria acestuia traseul EKG imediat premergător
episodului simptomatic
B. în mod deosebit utilă în cazul pacienților simptomatici prin sincope, care nu pot fi înregistrate
EKG în timpul accesului sau în cazul pacienţilor cu aritmii, care survin zilnic sau aproape zilnic
C. exploarea cea mai uilizată în scop de diagnostic al infarctului miocardic vechi
D. oferă informaţii despre circulaţia pulmonară şi aorta toracică, precum şi despre eventuale
afecţiuni pulmonare asociate
E. exploarea cea mai utilizată în scop diagnostic si / sau pentru stratificarea riscului la pacienții cu
angină stabilă, angină instabilă stabilizată terapeutic, la pacienții postinfarct sau post revascularizare
miocardică
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 93.
7. c.s. Monitorizarea EKG intermitentă este:

dispozitivul astfel încît sa stocheze în memoria acestuia traseul EKG imediat premergător episodului
simptomatic
B. în mod deosebit utilă în cazul pacienților simptomatici prin sincope, care nu pot fi înregistrate EKG
în timpul accesului sau în cazul pacienţilor cu aritmii, care survin zilnic sau aproape zilnic
miocardică
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 93.
8. c.s. Valoarea potenţialului de repaus a cardiomiocitului este :

A) -70mV
B) +40mV
C) -90mV
D) 0 mV
E) +10mV
Răspuns corect C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
9. c.s. Pentru efectuarea electrocardiogramei standard se folosesc:

a) 10 derivaţii
b) 12 derivaţii
c) 6 derivaţii
d) 8 derivaţii
e) 2 derivaţii
10. c.s. Dilatarea excentrică a atriului drept pe radiografia de profil se determina prin:
a) Opacifierea spaţiului retrosternal
b) Bombarea arcului inferior drept mai mult de 5,5 cm spre dreapta faţă de linia mediană.
c) Proiecţia anterioară a corpilor vertebrali toracali
d) Opacifierea spaţiului subdiafragmal
e) Hipertrofia ventriculului drept
12. c.s. Care afirmaţie nu este corectă privitor la Doppler pulsatil:

a) Măsoară velocităţile sanguine în direcţia fasciculului de ultrasunete
b) Are o amplitudine joasă a velocităţilor măsurabile
c) Măsoară velocităţi sanguine doar în zona de interes
d) Este destinat fluxurilor cu velocitate joasă
e) Are o rezoluţie spaţială

13. c. s. Avantajele principale ale ventriculografiei cu radionucleizi faţă de ventriculografia radiologică de

contrast sunt următoarele cu excepţia:
a) Testul oferă informaţii detaliate asupra structurii anatomice a camerelor cardiace şi informaţii maxime
asupra structurii şi a funcţiei valvulare
b) Abilitatea de a studia ambii ventriculi simultan
c) Capacitatea de a efectua măsurători repetate (pâna şi după efort fizic)
d) Metoda oferă un contrast optim între volumele ventriculare ţintă şi fond
e) Neinvazivitatea procedurilor nucleare

14. c. s. Oprirea testului EKG de efort seefectuiază în toate cazurile, cu excepţia:
a) Scăderii tensiunii arteriale sistolice cu peste 10 mm Hg faţă de valoarea iniţială
b) Sughiţ
c) Apariţia anginei moderate / severe
d) Ameţeală, ataxie sau presincopă
e) Cianoză sau paloare

15. CS. La ce distanţă se efectuează radiografia în incidenţă postero-anterioară:

a) 1,5-2 m
b) 30-50 cm
c) 1 m
d) 20-25 cm
e) 2-3 m
16. c.s. Electrocardiograma de repaus reprezintă:
A. exploarea cea mai uilizată în scop diagnostic și / sau pentru stratificarea riscului la pacientii cu
miocardică
B. investigaţia paraclinică cel mai frecvent folosită în cadrul examenului cardiologic
C. permite evaluarea cordului şi a cavităţilor sale,
E. oferă informaţii despre circulaţia pulmonară şi aorta toracică, precum şi despre eventuale
F. permite monitorizarea afecţiunilor cardiace şi tratamentului
17. c.s. Ce aplicaţie clinică nu este caracteristică pentru tomografie cu emisie de pozitroni (PET):
a) Se efectuează la pacienţii la care există segmente miocardice hipoperfuzate şi disfuncţionale.
b) Imagistică metabolică
c) Se utilizează pentru detecţia disfuncţiei la nivelul microcirculaţiei
d) Determinarea scorului de calciu coronarian
e) Nici una
Răspuns corect D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 130.
18. c.s. Acurateţea diagnostică generală a studiilor tomografiei cu emisie de pozitroni (PET) este in jur
de:
a) 90 %
b) 60%
c) 100%
d) 75%
e) 40%
19. c.s. Cel mai folosit scor în determinarea calciului coronarian este scorul:
a) Agatston
b) Hounsfield
c) Mobitz
d) Sokolow
e) Hoffman
20. c.s. Ce nu este caracteristic pentru ventriculografia cu radionucleidice de echilibru:

a) Presupune achiziţia a 16-24 cadre în intervalul R-R
b) Înregistrează o secvenţă scurtă de cicluri cardiace
c) În ventriculografiei radionucleidice de echilibru se folosesc de elecţie hematiile marcate cu 99mTc
d) Ventriculografiei radionucleidice de echilibru sincronizată presupune prezenţa unui ritm sinusal
e) Datele sunt achiziţionate secvenţial în memoria intermediară a frame-lui corespunzător.
21. c.s. Testul de efort se realizează prin monitorizarea EKG a pacientului:

a) La administrarea dipiridamolului
b) Cu masa înclinată
c) În timpul mersului pe bicicletă sau covor rulant
d) La administrarea ergometrinei
e) În timpul reţinerii respiraţiei
22. c.s. Studiul electrofiziologic intracardiac reprezintă :

a) Metoda de diagnostic neinvaziv, intracardiac a tulburărilor de ritm şi conducere a aritmiilor cardiace
b) Metoda de diagnostic invaziv, intracardiac a tulburărilor de ritm şi conducere a aritmiilor cardiace
c) Studierea activitaţii cardiace cu ajutorul EcoCG 3D
d) Diagnosticarea exclusiv a fibrilaţiei atriale şi ventriculare
e) Metoda de testare a doar a pacienţilor vîrstnici
23. c.s. Care este calea de abord percutan de întroducere a cateterelor în studiul electrofiziologic (SEF)
cel mai des utilizată?
a) Vena saphena magna
b) Vena femurală
c) Aorta abdominală
d) Vena cavă inferioară
e) Artera femurală
24. c.s. Indicaţi semnele radiologice ale măririi aortei ascendente :

a) un buton aortic proeminent
b) dificil de apreciat
c) bombare a arcului superior drept
d) bombare a arcului superior stâng
e) nu apare pe radiografia de faţă
25. c.s. Caracterizaţi hipertensiunea pulmonară venoasă:
a) Radiografic - vasele din câmpurile pulmonare superioare devin egale sau mai mari decît cele bazale
b) Radiografic - vasele din cîmpurile pulmonare superioare devin egale sau mai mici decît cele bazale
c) Radiografic - vasele din cîmpurile pulmonare superioare devin egale cu cele bazale
d) Dilatarea trunchiului arterei pulmonare
e) Hilurile pulmonare mari datorită vaselor centrale foarte dilatate comparativ cu cele periferice
26. c.s. Care din aspectele radiografice enumerate nu caracterizează edemul interstiţial:
a) Bandă opacă pleurală axilară sau bazală
b) Modificări ale consideraţiei cordului
c) Opacitate inelară
d) Mărirea atriului stîng
e) Transudatul alveolar sub formă de opacităţi nodulare, localizate în special la baza plămânilor
27. c.s. Prin noţiunea de sensibilitate a unui marker se subântelege:

a) Puterea de a identifica cazurile real negative
b) Capacitatea de a detecta cazurile real pozitive
c) Posibilitatea de a identifica o singură maladie
d) Instabilitatea prezenţei markerului biologic în organism
e) Vulnerabilitatea markerului biologic la acţiunea factorilor de mediu
28. c.s. Prin noţiunea de specificitate a unui marker biologic se subântelege:

a) Capacitatea de a detecta cazurile real pozitive
b) Vulnerabilitatea markerului la acţiunea factorilor de mediu
d) Puterea de a identifica cazurile real negative
e) Instabilitatea prezenţei markerului în organism
29. c.s. Radiologic arcul mijlociu stâng este format de :

a) Aorta ascendentă
b) Trunchiul pulmonar
c) Aorta descendentă
d) Atriul stâng
e) Ventriculul stâng
30. c.s. Pentru efectuarea ventriculografiei este necesară introducerea intracavitara a:

a) Cateterului Foley
b) Cateterului « Pigtail »
c) Sondei Dormia
d) Sondei Swan-Ganz
e) Cateterului Judkins
31. c.s. Notaţi complicaţiile frecvente ale cateterismului cardiac şi coronarografiei:

a) Hematomul la locul puncţiei
b) Reacţii vasovagale
c) Reacţii alergice la agenţii de contrast şi medicamente
d) Inflamaţie sau exudare la locul puncţiei
e) Toate variantele enumerate
Răspuns corect E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 138.
32. c.m. Alegeţi din cele enumerate care se referă la markerii leziunii miocitare:
A. Tropinina cardiacă I şi T, miozin – kinaza cu lanţuri usoare
B. Acizii graşi cardiaci legaţi de proteine
C. Creatinkinaza, creatinkinaza MB
D. Albumina modificată de ischemie
E. Interleukinele 1,6 şi 18
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
33. c.m. Alegeţi din cele enumerate care se referă la markerii remodelării matricei interstiţiale:
A. Miozin – kinaza cu lanţuri usoare
B. Proteina C reactivă
C. Matrix metaloproteinazele
D. Inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor

E. Peptide procolagen I
Răspuns corect C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
34. c.m. Alegeţi din cele enumerate care se referă la markerii inflamaţiei:
A. Albumina modificată de ischemie
C. Factorul de necroză tumorală alfa

D. Fas (apo-1)
Răspuns corect B, C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
35. c.m. Alegeţi din cele enumerate care se referă la markerii stresului oxidativ:
A. Lipoproteinele cu densitate joasă oxidate
B. Mieloproteazele
C. Melondialdehida
E. Factorul de necroză tumorală alfa
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
36. c.m. Alegeţi din cele enumerate care se referă la markerii neuroumorali:
A. Peptide cardiace natriouretice
B. Sistemul renină - angiotenzină- aldosteron
C. Sistemul nervos adrenergic

D. Arginin vasopresina, peptidele derivate din endoteliu
E. Mieloproteazele
37. c.m. Interpretarea electrocardiogramei oferă informaţii cu implicaţii diagnostice , terapeutice si

prognostice esenţiale în special în managementul pacienţilor cu:
A. sindroame coronariene acute

B. tulburări de ritm sau conducere
C. diselectrolitemii
D. anomalii electrice cu substrat genetic
E. pneumonii
38. c.m. Care sunt indicaţiile efectuării electrocardiogramei standard în 12 derivaţii în practica
cardiologică:
A. Pacienţi la care tratamentul poate determina efecte adverse ce pot fi decelate EKG
B. Pacienţi cu implant de pacemaker, pacienţi cu boli cardiace cronice stabile evaluaţi periodic
C. Evaluarea pacienţilor cu risc crescut de boala cardiacă, evaluarea raspunsului la medicaţia

cardioactivă
D. Modificari ale statutului clinic sau biologic sugerând apariţia disfuncţiei cardiace, pacienţi > 40 ani
supuşi unui examen de rutină
E. Evaluarea pacienţilor inaintea de radiografia pulmonară
39. c.m. Care afirmaţii din cele enumerate sunt corecte pentru hipertrofia ventriculară stângă:
A. Supradenivelare de segment ST
B. Hipertrofia ventriculara stângă este un parametru cu valoare prognostică independentă
C. Societatea Europeana de Cardiologie recomanda EKG ca explorare obligatorie în cadrul evaluării

iniţiale a tuturor pacienţilor hipertensivi nou diagnosticaţi în vederea stratificării riscului de
evenimente cardiovasculare adverse
D. O mare variabilitate şi o sensibilitate semnificativ mai mică a EKG în mare comparaţie cu
ecocardiografia în diagnosticarea hipertrofiei ventriculare stângi (HVS) mai ales atunci cînd se
utilizeaza criteriile de voltaj
E. Blocul de ramura stângă
Răspuns corect B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 95.
40. c.m. Calitatea înregistrarii traseului EKG poate fi influenţat de:
a) Boli pulmonare cronice
b) Plasarea incorectă a electrozilor
c) Obezitate
d) Afecţiuni renale
e) Mişcări respiratorii
Răspuns corect A, B, C, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 95.
41. c.m. Indicaţiile efectuării electrocardiogramei standard în 12 derivaţii sunt pacienţii cu :

a) Implant de pacemaker
b) Cu risc crescut de boală cardiacă
c) Cu boli cardiace cronice stabile
d) > 40 ani supuşi unui examen de rutină
e) Insuficienţă respiratorie acută
42. c.m. Principalele criterii EKG de diagnostic ale hipertrofiei ventriculare stângi folosite în practica
clinică curentă sunt incluse în indicii:
a) Sokolow-Lyon
b) Cornell
c) Romhilt-Estes
d) Perugia
e) Mobitz
43. c. m. Contraindicaţiile absolute ale testului EKG de efort sunt :

a) Disecţia de aorta
b) Cefalee
c) Afecţiuni fizice sau psihice care nu permit efortul
d) Infarctul miocardic acut ( primele 2 zile de la debut)
e) Embolia pulmonară acută sau infarctul pulmonar
Răspuns corect A, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 94.
44. c. m. Pentru imagistica de perfuzie se utilizează:

a) Techneţiu 99
b) Vasovist
c) Thaliu 201
d) Teslascan
e) BaSO4
Răspuns corect A, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 112.
45. c. m. Imagistica cu radionuclizi în cardiologie include posibilitatea efectuării:

a) Scintigramei miocardice de perfuzie
b) Ventriculografiei radionuclidice
c) Holter ECG
d) Tomografiei cu emisie de pozitroni
e) Ergometriei
Răspuns corect A, B, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 115.
46. c. m. Numiți principalele aplicaţii clinice ale ecocardiografiei transesofagiene:

a) valvulopatii reumatismale
b) detectarea surselor de embolie cardiacă
c) evaluarea cardiopatiilor congenitale
d) endocardită de proteză
e) endocardita infecţioasă
Răspuns corect B, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 109.
47. c. m. În examinarea tomografiei computerizate (CT) se utilizează urmatoarele substanţe de contrast:

a) Ultravist
b) Omnipaque
c) Visipaque
d) Tehneţiu
e) Siliciu
48. c. m. Enumeraţi limitările fiziologice în tomografia computerizată:

a) prezenţa aritmiilor
b) tahicardia sinusală
c) prezenţa calcificărilor
d) costul substanţei de contrast
e) nivelul de iradiere
49. c. m. Rezonanţa magnetică nucleară permite evaluarea :

a) localizării şi extensiei necrozei miocardice
b) miocarditelor
c) cardiomiopatiilor
d) valvulopatiilor
e) anatomiei venelor mediastinale
50. c. m. Principalele indicaţii ale monitorizării ambulatorii EKG (Holter) sunt:

a) Pacienţi cu palpitaţii inexplicabile
b) Evaluarea terapiei antiaritmice
c) Tamponada cordului
d) Pericardită exsudativă cu o cantitate de 2000 ml de lichid
e) Pacienţi cu sincope de cauză inexplicabilă
Răspuns corect A, B, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 90.
51. c. m. Prin ce se caracterizează hipertensiunea pulmonară arterială:

a) Radiografic - vasele din cîmpurile pulmonare superioare devin egale sau mai mari decît cele bazale
Răspuns corect D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 102.
52. c. m. Avantajele ecocardiografiei sunt:

a) Furnizează cu acurateţe foarte bună multiple informaţii despre structura şi funcţia inimii
b) Este larg disponibilă
c) Este uşor repetabilă la nevoie
d) Este dependentă de operator
e) Este cost-eficientă
53. c. m. Principalele modalităţi ecocardiografice utilizate de rutină sunt:

a) Ecocardiografia în mod M
b) Ecocardiografia transesofagiană
c) Ecocardiografia 2D (bi-dimensională)
d) Ecocardiografia Doppler
e) Ecocardiografia 3D
Răspuns corect A, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 106.
54. c. m. Pentru aprecierea circulaţiei pulmonare trebuie evaluate:

a) diametrul pulmonar drept
b) distribuţia circulaţiei pulmonare
c) rezultatele spirografiei
d) nu se apreciază
e) arcurile inimii
Răspuns corect A, B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 101.
55. c. m. Selectaţi tipurile de biomarkeri serologici potenţial prezenţi în bolile cardiovasculare:

a) markerii injuriei miocitare
b) markerii inflamaţiei
c) markerii stresului oxidativ
d) markerii remodelării intracelulare
e) markerii stresului psihic
56. c. m. Selectaţi markerii injuriei miocitare:

a) proteina C reactivă
b) troponinele I şi T
c) lanţurile uşoare de miozin-kinază
d) malondialdehida
e) peptidul natriuretic B
Răspuns corect B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
57. c. m. Selectati markerii stresului miocitar:

a) peptidul natriuretic B
b) malondialdehida
c) proadrenomedulina
d) troponinele I şi T
e) interleukinele
58. c. m. Ventriculografia radionucleidică determina fracţia de ejecţie:

a) Aortică
b) Atriului drept
c) Ventriculului drept
d) Ventriculului stâng
e) Atriului stâng
Răspuns corect C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 115.
59. c. m. Numiţi tehnicile de ventriculografie radionuclidică:

a) La prima trecere
b) La echilibru
c) La ultima trecere
d) Prin introducere rapidă
e) Fracţionat
60. c. m. Hipervascularizarea arterială pulmonară radiografic se evidenţiază prin:

a) dilatarea tuturor vaselor pulmonare
b) distribuţia circulaţiei se menţine normal
c) uniformizarea desenului pulmonar
d) scăderea globală a transparenţei pulmonare
e) dispariţia conturului inimii
61. c. m. Hipovascularizaţia arterială pulmonară radiografic se evidenţiază prin:

a) desen pulmonar gracil
b) reducerea numărului de benzi pe unitate de suprafaţă
c) hiluri mici simetrice
d) hipertransparenţa pulmonară difuză şi simetrică bilateral
e) micşorarea în volum a cutiei toracice
62. c. m. Ecografia intravasculară:

a) Este o metodă neinvazivă
b) Este o metodă invazivă
c) Permite identificarea plăcilor de aterom în faza subclinică a aterosclerozei
d) Permite obţinerea imaginii structurii peretelui vascular pe toată circumferinţa sa
e) Este o metoda costisitoare
63. c. m. Enumeraţi indicaţiile cateterizării arterei pulmonare :

a) şocul cardiogen
b) tahicardia paroxistică ventriculară
c) infarctul pe ventricolul drept
d) edemul pulmonar
e) pleurezia exudativă
64. c. m. Complicaţiile studiului electrofiziologic (SEF) sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) Şoc toxic
b) Hipotensiune
c) Angină pectorală
d) Pericardită
e) Hematom la locul puncţiei
65. c.m. Cine face parte din personalul echipei ce efectueaza studiului electrofiziologic (SEF) ?
a) Un medic cardiolog cu experienţă în procedurile de electrofiziologie diagnostică şi intervenţională
b) Un medic cardiochirurg
c) 1-2 asistenţi competenţi
d) Infirmiera
e) Un medic terapeut
66. c.m. Care sunt indicaţiile majore ale studiului electrofiziologic (SEF) ?
a) Sindromul WPW ce necesită evaluarea pentru terapia ablativă
b) Tahicardiile cu complex QRS larg ce necesită un diagnostic corect pentru alegerea terapiei
c) Evaluarea funcţiei nodului sinusal la pacienţii la care disfuncţia de nod sinusal nu a fost dovedită
d) Pacienţi cu patologie cardiacă stabilă
e) Sincope de cauză necunoscută
67. c.m. Indicaţi complicaţiile severe ale cateterismului cardiac şi coronarografiei:

a) Ruptura cardiacă
b) Pneumotorax
c) Miocardită
d) Trombembolismul pulmonar
e) Disecţia arterei pulmonare
68. c.m. Numiți indicaţiile fluoroscopiei:

a) Aprecierea funcţionării protezelor valvulare vechi
b) Existenţa lichidului pericardic
c) Pentru aprecierea funcţiei ventriculare
d) Identificarea fracturilor de peacemaker
e) Identificarea tulburărilor de ritm sau de conducere
69. c.m. În radiografia din incidenţă latero-laterală stângă, marginea anterioară a opacităţii
cardiovasculare este formată din:
a) Unghiul cardiofrenic anterior
b) Marginea anterioară a arterei pulmonare
c) Conturul anterior al aortei ascendente
d) Opacitatea venei cave inferioare
e) Ventriculul stâng
70. c.m. Radiografia de faţă în marirea de volum al ventriculului drept determină:
a) Bombarea porţiunii craniale a arcului inferior stâng
b) Ascensionarea apexului cardiac de pe diafragm
c) Unghiul cardiofrenic stâng este ascuţit
d) Spaţiul retrosternal opac
e) Intersecţia esofagului cu diafragmul
Bolile pericardului pregătite de as. un, d.m. E. Samohvalov

1. c.s. Durerea în pericardita acută se caracterizează prin:
A) Caracter înţepător
B) Durere toracică atipică
C) Durere pe traiectul scizural ,,în eşarfă”
D) Caracter surd, de apăsare
E) Sindromul Tietze
2. c.s. Care dintre acuze nu este caracteristică pentru pericardita acută:

A) Frecatura pericardică
B) Stări sincopale
C) Iradiere durerii spre gât, regiunea muschiului trapezoid , bratul sting
D) Tuse la inspir profund
E) durerea toracica cu: caracter surd, de apăsare
3. c.s. În ce localizare a infarctului miocardic acut este cel mai des întâlnită pericardita?
a) IMA anterior
b) IMA posterior
c) IMA inferior
d) IMA lateral
e) IMA a ventricolului drept
4. c.s. Pericardul primeşte sânge arterial de la :

a) Ramurile arterei subclaviculare
b) Ramurile arterei pulmonare stângi
c) Ramurile aortei şi mamarei interne
d) Ramurile arterelor intercostale stângi
e) Vasele coronariene.
6. c.s. Care este caracteristica principală a pericarditelor neoplazice pe EKG:
a) fibrilaţie ventriculară
b) tahicardie sinusală
c) modificări ale undei Q
d) bradicardie sinusală
e) flutter atrial
7. c.s. Când apare de obicei pericardită reumatismală?

a) la începutul primului episod de reumatism articular acut
b) la sfîrşitul primului episod de reumatism articular acut
c) în timpul crizei de reumatism
d) în timpul celui de-al doilea episod reumatismal
e) apare indiferent de numărul episoadelor reumatismale, pe tot parcursul acestora
8. c.s. Tratamentul pericarditei constrictive constă în:

A) Rezecţia completă a pericardului
B) Administrarea B- adrenoblocantelor
C) Administrarea Blocantelor canalelor de Ca
D) Administrarea preparatelor antituberculoase
E) Administrarea preparatelor purgative
9. c.s. Pacienţii cu pericardita constrictivă, spre deosebire de cei cu tamponada cardiacă prezintă:
A) Puls paradoxal marcat
B) O scădere a presiunii în atriul drept la inspir
C) Scăderea presiunii intrapericardiace
D) O curbă de presiune atrială dreaptă cu unda x negativă predominantă şi unda negativă y atenuată sau
absentă
E) Lipsa unui aspect evident de tip '' diplateau '' al curbelor de presiune în VD şi VS.
10. c.s. Denumiţi agentul patogen al pericarditei tuberculoase:

a) Bacilul Koch
b) Stafilococus aureus
c) Streptococus pyogenes
d) Escherichia coli
e) Idiopatic
11. c.s. Ce este caracteristic pentru pericardita tuberculoasă:

a) Formarea de tofi gutoşi
b) Formarea de calculi
c) Formarea de granulom
d) Gomă luetica
e) Chist hidatic
12. c.s. La ce consecințe duce revărsatul pericardic sub presiune:

a) infarct miocardic
b) tamponada cardiacă
c) cardiomiopatie
d) endocardită infecțioasă
13. c.s.Care dintre simptoamele enumerate este caracteristic pentru revărsatul pericardic fără compresiune
cardiacă?
a) tuse cu expectoraţii reduse
b) hipertensiune arterială
c) dureri în regiunea toracică
d) dureri constante, surde, disfonie
e) stare agitată
14.c.s. O complicaţie serioasă a insuficienţei renale cronice este:

a) pericardita neoplazică
b) pericardita uremică
c) hepatomegalia
d) pericardita tuberculoasă
e) exoftalmia
15. c.s. Tratamentul pericarditei neoplazice include administrarea:

a) antibioticelor
b) preparatelor antiinflamatoare nonsteroidiene
c) preparatelor citostatice
d) preparatelor antivirale
e) preparatelor antifungice
16. c.s. Cea mai importantă caracteristică stetacustică a pericarditelor constrictive este:
a) zgomotul picăturii cazînde
b) clacmentul diastolic
c) ritmul de galop
d) suflul sistolic
e) zgomotul II accentuat în focarul de auscultaţie al valvei aortale
17. c.s. Indicaţi cauza care poate conduce la tamponadă cardiacă :

a) Pneumonia bazală
b) Insuficienţa mitrală
c) Uremia
d) Hipertensiunea arterială
e) Tahicardia paroxistică ventriculară
18. c.s. Numiţi grupa de medicamente care este esențială pentru tratamentul pericarditei purulente:
a)Antibiotice
b)Diuretice
c)Analgezice
d)Antihipertensive
e)Cardiotonice
19. c.s. Formele specifice de pericardite sunt următoarele cu excepţia:

a) post infarct miocardic
b) uremică
c) pre infarct miocardic
d) postiradiere
e) tuberculoasă
20. c.s. Afecţiunile virale ce cauzează pericarditele infecţioase sunt urmatoarele cu excepţia:
a) Parotidită
b) Varicela
c) SIDA
d) Meningita virala
e) Mononucleoză infecţioasă
21. c.s. Stadiul III de evuluţie a pericarditei acute pe EKG se caracterizează prin:
a) unde T negative în derivațiile I,II,aVL
b) unde T negative în derivațiile aVR,V1,V2
c) subdenivelarea segmentului ST în derivațiile aVR,V1,V2
d)În aVF,V3-V6 segm ST supradenivelat
e)În aVR,V1,V2 segm PR subdenivelat
22. c.m. Numiti metodele de diagnosticare a pericarditei acute:

a) EcoCG
b) Radiografia toracică
c) Explorarea cu radionuclizi
d) Testul de efort
e) Ventriculografia
23. c.m. Specificați modificările EKG în stadiului I a pericarditei acute:

a)În aVR,V1-V2 unda T este inversată
b)În I,II aVL unda T este pozitivă
c)În aVF, V3-V6 segmentul ST este supradenivelat
d)În I,II,III aVL unde T este negativă
e)În aVR ,V1-V2 unde T este pozitivă
24. c.m. Numiţi explorarile biologice sistematice de diagnosticare a pericarditei acute:

a)Serologice HIV
b)Enzime pancreatice
c)Bilanţ tiroidian
d)Diagnosticarea unei afecţiuni autoimune
e)Testarea la tuberculină, markeri virali
Răspuns corect A, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 531.
25. c.m. De ce factori depinde revărsatul pericardic?

a) de vîrsta pacientului
b) de volumul absolut al revărsatului
c) caracteristicele fiziologice ale pericardului
d) ritmul de acumulare al lichidului
e) de frecvenţa contracţiilor cardiace
26. c.m. Notaţi caracteristicile tamponadei cardiace :
a) Creşterea presiunii intrapericardiace
b) Limitarea progresivă a umplerii diastolice ventriculare
c) Reducerea volumului bătaie şi debitului cardiac
d) Creşterea tensiunii arteriale sistolice
e) Majorarea volumului bătaie şi debitului cardiac
27. c. m.Tabloul clinic al tamponadei cardiace include :

a) Extremitaţi reci, umede
b) Durere toracică
c) Bradicardie
d) Tahipnee, tahicardie
e) Vomă
28. c.m. Indicaţi investigaţiile clinice practicate în caz de supecţie a tamponadei cardiace :
a) Radiografia toracică
b) EcoCG
c) Urografia excretorie
d) Oftalmoscopia
e) Pericardiocenteză
29. c. m. Posibilele mecanisme ale pericarditei uremice sunt:

a) hiperparatiroidismul
b) hipercorticismul
c) hipoglicemia
d) metaboliţii catabolismului azotic
e) metaboliţii anabolismului proteic
Răspuns corect A, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 548.
30. c.m. Bolile neoplazice care conduc la afectarea pericardică includ :

a) cancerul pulmonar
b) leucemia
c) chistul ovarian
d) polipoza intestinală
e) leiomiosarcomul
31. c.m. Modurile de implicare a cordului în caz de metastazare neoplazică:

a) extensia şi ataşarea de pericard a unei mase mediastinale maligne
b) îngroşări difuze pericardice şi infiltrări tumorale
c) striuri lipidice neomogene
d) depigmentări locale
e) infiltrarea locală a pericardului
32. c.m.Care sunt complicaţiile pericarditei?

b) episoade recurente de inflamaţie pericardică
c) fibroză şi calcificate la nivelul pericardului
d) tamponadă cardiacă
e) pericardită constrictivă
33. c.m. Ce investigaţii paraclinice trebuie efectuate în caz de pericardită acută?

a) ultrasonografia
b) tomografia computerizată
c) radiografia toracică
d) EcoCG
e) EKG
34. c.m. Enumerați sindroamele pericardice :

a) Defectele congenitale ale pericardului
b) Pericardită recurentă
c) Pericardită cronică
d) Pericardită constrictivă
e) Pericardită subacută
35. c.m. Infecţiile micotice ce cauzează pericarditele infecţioase sunt:

a) Histoplasma
b) Tenea
c) Blastomicozele
d) Candida
e) Pitiriazis versicolor
36. c. m.Forme specifice de pericardite sunt:

a) uremică
b) fungică
c) virale
d) neinfecţioasă
e) tuberculoasă
37. c. m. Protozoarele ce cauzează pericarditele infecţioase sunt:

a) Toxoplasmoza
b) Epidinium
c) Tryponosoma cruzi
d) Oprozoscolex
e) Paramecium
38. c. m. Denumiţi medicaţia în tratamentul pericarditei tuberculoase:

a) Izoniazida
b) Streptomicina
c) Etambutol
d) Tetraciclina
e) Penicilina
37. c.m. Tratamentul pericarditei bacteriene, purulente necesită:

a) Corticosteroizi
b) Adrenomimetice
c) Pericardiocenteză percutană
d) Antistafilococice
e) Aminoglicozide
38. c. m. Denumiţi manifestarile clinice în pericardita tuberculoasă:

a) Febră
b) Tahicardie sinusala
c) Dispnee datorată unei cantitaţi de lichid pleural
d) Freamăt pericardiac
e) Hipertensiune
39. c. m. Deosebirile între pericardita constrictivă (PC) şi cardiomiopatia restrictivă (CR) sînt :
A) Galopul S3 absent în PC şi prezent în CR
B) Clacment pericardic prezent în PC şi absent în CR
C) Calcificări pericardice prezente în 50% din cazuri în PC şi absente în CR
D) Şocul apexian palpabil în sistolă numai în PC
E) Puls paradoxal absent în ambele patologii
40. c. m. Ce atestă EKG-ul în pericardita constrictivă:

A) Diminuarea voltajuluii QRS
B) Inversarea undei T
C) Aplatizarea undei T
D) Unda P mitrală
E) Lipsa undei P
41. c. m. Datele de laborator în pericardita constrictivă relevă:

A) Scăderea albuminei serice
B) Creşterea albuminei serice
C) Creşterea globulinelor serice
D) Creşterea bilirubinei conjugate şi neconjugate
E) Scăderea bilirubinei conjugate şi neconjugate
42. c. m. Ce reprezintă sindromul postinfarct miocardic (Dressler):

a) boala acută manifestată prin febră, pleurezie şi pericardită
b) de etiologie autoimună
c) poate surveni la câteva săptamîni sau luni de la un infarct miocardic acut
d) boala acută manifestată prin dureri retrosternale, secreţii purulente, pleurezie
e) poate surveni imediat ca consecinţa a unui infarct miocardic acut
43. c. m. Alte forme de afectare pericardică sunt următoarele, cu excepţia:

a) pericardita toxică
b) chisturile pericardice
c) chilopericardul
d) pericardita infecţioasă
e) pericardita mixedematoasă
44. c. m. Ce măsuri include tratamentul pericarditelor:

a) antiinflamatoare nesteroidiene
b) antibiotice cu spectrul larg de acţiune
c) corticoterapie
d) spitalizare şi supraveghere
e) pericardiectomie
Răspuns corect A, C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 532.
45. c. m. Pericardul constituie un sac puternic de formă elipsoidă, care include :

a) Originea aortei şi joncţiunea sa cu arcul aortic
b) Venele cave
c) Artera pulmonară la locul unde se ramifică
d) Venele pulmonare proximale
e) Venele pulmonare distale
46. c. m. Pericardul este inervat de :

a) Nervul vag
b) Nervul laringean recurent stâng
c) Plexul esofagian
d) Plexul brahial
e) Nervul accesor
47. CM. Funcţiile pericardului sunt:

A. Funcţie secretorie
B. Limitarea dilataţiei acute a inimii
C. Scăderea presiunii hidrostatice în interiorul cavităţilor cordului
D. Funcţie de barieră contra infecţiilor
E. Fixarea inimii
Răspuns corect A, B, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 529.
48. c. m. Care sunt cauzele pericarditei?

A) Tuberculoza
B) Feocromocitom
C) Amebiaza
D) Mononucleoza infecţioasă
E) Septicemie cu bacili gram-negativi
49. c. m. Pericardita acută este caracterizată prin:

A) Hipertrofia ventriculului stâng.
B) Îngustarea generalizată sau locală a arterelor retinei
C) Modificări EKG
D) Durere toracică
E) Frecătura pericardică
51. c. m. Tratamentul pericarditelor fungice include

a) Antiaritmice
b) Antihipotensivele
c) Antiinflamatoare nesteroidiene
d) Antiinflamatoare steroidiene
e) Antibiotice
52. c. m. Tratamentul pericarditelor postinfarct miocardic constă în administrarea de:

a) Analgezici opioizi
b) Antiinflamatoare nesteroidiene
c) Analgezici neopioizi
d) Hipertensive
e) Antiinflamatoare steroidiene
Răspuns corect B, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 532.
Pericardite pregătite de as. un, d.m. E. Samohvalov
1. c.s. Durerea în pericardita acută se caracterizează prin:
A) Caracter înţepător
B) Durere toracică atipică
C) Durere pe traiectul scizural ,,în eşarfă”
D) Caracter surd, de apăsare
E) Sindromul Tietze
2. c.s. Care dintre acuze nu este caracteristică pentru pericardita acută:
A) Frecatura pericardică
B) Stări sincopale
C) Iradiere durerii spre gât, regiunea muschiului trapezoid , bratul sting
D) Tuse la inspir profund
E) durerea toracica cu: caracter surd, de apăsare
3. c.s. În ce localizare a infarctului miocardic acut este cel mai des întâlnită pericardita?
a) IMA anterior
b) IMA posterior
c) IMA inferior
d) IMA lateral
e) IMA a ventricolului drept
4. c.s. Pericardul primeşte sânge arterial de la :

a) Ramurile arterei subclaviculare
b) Ramurile arterei pulmonare stângi
c) Ramurile aortei şi mamarei interne
d) Ramurile arterelor intercostale stângi
e) Vasele coronariene.
6. c.s. Care este caracteristica principală a pericarditelor neoplazice pe EKG:
a) fibrilaţie ventriculară
b) tahicardie sinusală
c) modificări ale undei Q
d) bradicardie sinusală
e) flutter atrial
7. c.s. Când apare de obicei pericardită reumatismală?
a) la începutul primului episod de reumatism articular acut
b) la sfîrşitul primului episod de reumatism articular acut
c) în timpul crizei de reumatism
d) în timpul celui de-al doilea episod reumatismal
e) apare indiferent de numărul episoadelor reumatismale, pe tot parcursul acestora
8. c.s. Tratamentul pericarditei constrictive constă în:
A) Rezecţia completă a pericardului
B) Administrarea B- adrenoblocantelor
C) Administrarea Blocantelor canalelor de Ca
D) Administrarea preparatelor antituberculoase
E) Administrarea preparatelor purgative
9. c.s. Pacienţii cu pericardita constrictivă, spre deosebire de cei cu tamponada cardiacă prezintă:
A) Puls paradoxal marcat

B) O scădere a presiunii în atriul drept la inspir
C) Scăderea presiunii intrapericardiace
D) O curbă de presiune atrială dreaptă cu unda x negativă predominantă şi unda negativă y atenuată sau
absentă
E) Lipsa unui aspect evident de tip '' diplateau '' al curbelor de presiune în VD şi VS.
10. c.s. Denumiţi agentul patogen al pericarditei tuberculoase:

a) Bacilul Koch
b) Stafilococus aureus
c) Streptococus pyogenes
d) Escherichia coli
e) Idiopatic
11. c.s. Ce este caracteristic pentru pericardita tuberculoasă:

a) Formarea de tofi gutoşi
b) Formarea de calculi
c) Formarea de granulom
d) Gomă luetica
e) Chist hidatic
12. c.s. La ce consecințe duce revărsatul pericardic sub presiune:
b) tamponada cardiacă
c) cardiomiopatie
d) endocardită infecțioasă
13. c.s.Care dintre simptoamele enumerate este caracteristic pentru revărsatul pericardic fără compresiune
cardiacă?
a) tuse cu expectoraţii reduse
b) hipertensiune arterială
c) dureri în regiunea toracică
d) dureri constante, surde, disfonie
e) stare agitată
14.c.s. O complicaţie serioasă a insuficienţei renale cronice este:
a) pericardita neoplazică
b) pericardita uremică
c) hepatomegalia
d) pericardita tuberculoasă
e) exoftalmia
15. c.s. Tratamentul pericarditei neoplazice include administrarea:
a) antibioticelor
b) preparatelor antiinflamatoare nonsteroidiene
c) preparatelor citostatice
d) preparatelor antivirale
e) preparatelor antifungice
16. c.s. Cea mai importantă caracteristică stetacustică a pericarditelor constrictive este:
a) zgomotul picăturii cazînde
b) clacmentul diastolic
c) ritmul de galop
d) suflul sistolic
e) zgomotul II accentuat în focarul de auscultaţie al valvei aortale
17. c.s. Indicaţi cauza care poate conduce la tamponadă cardiacă :

a) Pneumonia bazală
b) Insuficienţa mitrală
c) Uremia
d) Hipertensiunea arterială
e) Tahicardia paroxistică ventriculară
18. c.s. Numiţi grupa de medicamente care este esențială pentru tratamentul pericarditei purulente:
a)Antibiotice
b)Diuretice
c)Analgezice
d)Antihipertensive
e)Cardiotonice
19. c.s. Formele specifice de pericardite sunt următoarele cu excepţia:

a) post infarct miocardic
b) uremică
c) pre infarct miocardic
d) postiradiere
e) tuberculoasă
20. c.s. Afecţiunile virale ce cauzează pericarditele infecţioase sunt urmatoarele cu excepţia:
a) Parotidită
b) Varicela
c) SIDA
d) Meningita virala
e) Mononucleoză infecţioasă
21. c.s. Stadiul III de evuluţie a pericarditei acute pe EKG se caracterizează prin:
a) unde T negative în derivațiile I,II,aVL
b) unde T negative în derivațiile aVR,V1,V2
c) subdenivelarea segmentului ST în derivațiile aVR,V1,V2
d)În aVF,V3-V6 segm ST supradenivelat
e)În aVR,V1,V2 segm PR subdenivelat
22. c.m. Numiti metodele de diagnosticare a pericarditei acute:
a) EcoCG
b) Radiografia toracică
c) Explorarea cu radionuclizi
d) Testul de efort
e) Ventriculografia
23. c.m. Specificați modificările EKG în stadiului I a pericarditei acute:
a)În aVR,V1-V2 unda T este inversată
b)În I,II aVL unda T este pozitivă
c)În aVF, V3-V6 segmentul ST este supradenivelat
d)În I,II,III aVL unde T este negativă
e)În aVR ,V1-V2 unde T este pozitivă
24. c.m. Numiţi explorarile biologice sistematice de diagnosticare a pericarditei acute:
a)Serologice HIV
b)Enzime pancreatice
c)Bilanţ tiroidian
d)Diagnosticarea unei afecţiuni autoimune
e)Testarea la tuberculină, markeri virali
Răspuns corect A, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 531.
25. c.m. De ce factori depinde revărsatul pericardic?

a) de vîrsta pacientului
b) de volumul absolut al revărsatului
c) caracteristicele fiziologice ale pericardului
d) ritmul de acumulare al lichidului
e) de frecvenţa contracţiilor cardiace
26. c.m. Notaţi caracteristicile tamponadei cardiace :
a) Creşterea presiunii intrapericardiace
b) Limitarea progresivă a umplerii diastolice ventriculare
c) Reducerea volumului bătaie şi debitului cardiac
d) Creşterea tensiunii arteriale sistolice
e) Majorarea volumului bătaie şi debitului cardiac
27. c. m.Tabloul clinic al tamponadei cardiace include :

a) Extremitaţi reci, umede
b) Durere toracică
c) Bradicardie
d) Tahipnee, tahicardie
e) Vomă
28. c.m. Indicaţi investigaţiile clinice practicate în caz de supecţie a tamponadei cardiace :
a) Radiografia toracică
b) EcoCG
c) Urografia excretorie
d) Oftalmoscopia
e) Pericardiocenteză
29. c. m. Posibilele mecanisme ale pericarditei uremice sunt:

a) hiperparatiroidismul
b) hipercorticismul
c) hipoglicemia
d) metaboliţii catabolismului azotic
e) metaboliţii anabolismului proteic
30. c.m. Bolile neoplazice care conduc la afectarea pericardică includ :

a) cancerul pulmonar
b) leucemia
c) chistul ovarian
d) polipoza intestinală
e) leiomiosarcomul
31. c.m. Modurile de implicare a cordului în caz de metastazare neoplazică:
a) extensia şi ataşarea de pericard a unei mase mediastinale maligne

b) îngroşări difuze pericardice şi infiltrări tumorale
c) striuri lipidice neomogene
d) depigmentări locale
e) infiltrarea locală a pericardului
32. c.m.Care sunt complicaţiile pericarditei?

b) episoade recurente de inflamaţie pericardică
c) fibroză şi calcificate la nivelul pericardului
d) tamponadă cardiacă
e) pericardită constrictivă
33. c.m. Ce investigaţii paraclinice trebuie efectuate în caz de pericardită acută?

a) ultrasonografia
b) tomografia computerizată
c) radiografia toracică
d) EcoCG
e) EKG
34. c.m. Enumerați sindroamele pericardice :

a) Defectele congenitale ale pericardului
b) Pericardită recurentă
c) Pericardită cronică
d) Pericardită constrictivă
e) Pericardită subacută
35. c.m. Infecţiile micotice ce cauzează pericarditele infecţioase sunt:

a) Histoplasma
b) Tenea
c) Blastomicozele
d) Candida
e) Pitiriazis versicolor
36. c. m.Forme specifice de pericardite sunt:

a) uremică
b) fungică
c) virale
d) neinfecţioasă
e) tuberculoasă
37. c. m. Protozoarele ce cauzează pericarditele infecţioase sunt:

a) Toxoplasmoza
b) Epidinium
c) Tryponosoma cruzi
d) Oprozoscolex
e) Paramecium
38. c. m. Denumiţi medicaţia în tratamentul pericarditei tuberculoase:

a) Izoniazida
b) Streptomicina
c) Etambutol
d) Tetraciclina
e) Penicilina
37. c.m. Tratamentul pericarditei bacteriene, purulente necesită:

a) Corticosteroizi
b) Adrenomimetice
c) Pericardiocenteză percutană
d) Antistafilococice
e) Aminoglicozide
38. c. m. Denumiţi manifestarile clinice în pericardita tuberculoasă:

a) Febră
b) Tahicardie sinusala
c) Dispnee datorată unei cantitaţi de lichid pleural
d) Freamăt pericardiac
e) Hipertensiune
39. c. m. Deosebirile între pericardita constrictivă (PC) şi cardiomiopatia restrictivă (CR) sînt :
A) Galopul S3 absent în PC şi prezent în CR
B) Clacment pericardic prezent în PC şi absent în CR
C) Calcificări pericardice prezente în 50% din cazuri în PC şi absente în CR
D) Şocul apexian palpabil în sistolă numai în PC
E) Puls paradoxal absent în ambele patologii
40. c. m. Ce atestă EKG-ul în pericardita constrictivă:
A) Diminuarea voltajuluii QRS
B) Inversarea undei T
C) Aplatizarea undei T
D) Unda P mitrală
E) Lipsa undei P
41. c. m. Datele de laborator în pericardita constrictivă relevă:
A) Scăderea albuminei serice
B) Creşterea albuminei serice
C) Creşterea globulinelor serice
D) Creşterea bilirubinei conjugate şi neconjugate
E) Scăderea bilirubinei conjugate şi neconjugate
42. c. m. Ce reprezintă sindromul postinfarct miocardic (Dressler):
a) boala acută manifestată prin febră, pleurezie şi pericardită
b) de etiologie autoimună
c) poate surveni la câteva săptamîni sau luni de la un infarct miocardic acut
d) boala acută manifestată prin dureri retrosternale, secreţii purulente, pleurezie

e) poate surveni imediat ca consecinţa a unui infarct miocardic acut
43. c. m. Alte forme de afectare pericardică sunt următoarele, cu excepţia:
a) pericardita toxică
b) chisturile pericardice
c) chilopericardul
d) pericardita infecţioasă
e) pericardita mixedematoasă
44. c. m. Ce măsuri include tratamentul pericarditelor:
a) antiinflamatoare nesteroidiene
b) antibiotice cu spectrul larg de acţiune
c) corticoterapie
d) spitalizare şi supraveghere
e) pericardiectomie
45. c. m. Pericardul constituie un sac puternic de formă elipsoidă, care include :
a) Originea aortei şi joncţiunea sa cu arcul aortic

b) Venele cave
c) Artera pulmonară la locul unde se ramifică
d) Venele pulmonare proximale
e) Venele pulmonare distale
46. c. m. Pericardul este inervat de :
a) Nervul vag
b) Nervul laringean recurent stâng
c) Plexul esofagian
d) Plexul brahial
e) Nervul accesor
47. CM. Funcţiile pericardului sunt:

A. Funcţie secretorie
B. Limitarea dilataţiei acute a inimii
C. Scăderea presiunii hidrostatice în interiorul cavităţilor cordului
D. Funcţie de barieră contra infecţiilor
E. Fixarea inimii
Răspuns corect A, B, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 529.
48. c. m. Care sunt cauzele pericarditei?
A) Tuberculoza
B) Feocromocitom
C) Amebiaza
D) Mononucleoza infecţioasă
E) Septicemie cu bacili gram-negativi
49. c. m. Pericardita acută este caracterizată prin:
A) Hipertrofia ventriculului stâng.

B) Îngustarea generalizată sau locală a arterelor retinei
C) Modificări EKG
D) Durere toracică
E) Frecătura pericardică
51. c. m. Tratamentul pericarditelor fungice include
a) Antiaritmice
b) Antihipotensivele
c) Antiinflamatoare nesteroidiene
d) Antiinflamatoare steroidiene
e) Antibiotice
52. c. m. Tratamentul pericarditelor postinfarct miocardic constă în administrarea de:
a) Analgezici opioizi
b) Antiinflamatoare nesteroidiene
c) Analgezici neopioizi
d) Hipertensive
e) Antiinflamatoare steroidiene
Răspuns corect B, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 532.
Investigaţii paraclinice invasive şi noninvasive:
pregătite de as. un, d.m. E. Samohvalov
1. c. s. Alegeţi care din marcherii enumeraţi mai jos se referă la cei ai injuriei miocitare:
A. .Proteina C reactivă, factorul de necroză tumorală alfa, interleukinele, apoproteina 1.
endotelina
urinare
Răspuns corect E.
2.c.s. Alegeţi care din marcherii enumeraţi mai jos se referă la cei ai inflamaţiei:
endotelina
urinare
Răspuns corect A.
3.c. s. Alegeţi care din marcherii enumeraţi mai jos se referă la cei ai stresului oxidativ:
endotelina
urinare
Răspuns corect D.
4. c. s. Alegeţi care din marcherii enumeraţi mai jos se referă la neurohormoni:

endotelina
urinare
Răspuns corect B.
5. c. s. Alegeţi care din marcherii enumeraţi mai jos se referă la cei ai stresului miocitar:
A. Proteina C reactivă, factorul de necroză tumorală alfa,interleukinele, Fas(APO1)
endotelina
D. Lipoproteinele cu densitate joasa oxidate, Mieloperoxidazele, malondialdehida, biopirinile
urinare
E. Troponinele I şi T, creatinkinaza MB, lanţurile uşoare de miozin-kinază, acizii graşi cardiaci
legaţi de proteine
Răspuns corect C.
6. c.s. Monitorizarea EKG continuă (Holter) este:
dispozitivul astfel încît sa stocheze în memoria acestuia traseul EKG imediat premergător
episodului simptomatic
B. în mod deosebit utilă în cazul pacienților simptomatici prin sincope, care nu pot fi înregistrate
EKG în timpul accesului sau în cazul pacienţilor cu aritmii, care survin zilnic sau aproape zilnic
miocardică
7. c.s. Monitorizarea EKG intermitentă este:
dispozitivul astfel încît sa stocheze în memoria acestuia traseul EKG imediat premergător episodului
simptomatic
B. în mod deosebit utilă în cazul pacienților simptomatici prin sincope, care nu pot fi înregistrate EKG
în timpul accesului sau în cazul pacienţilor cu aritmii, care survin zilnic sau aproape zilnic
D. oferă informaţii despre circulaţia pulmonară şi aorta toracică, precum şi despre eventuale afecţiuni
pulmonare asociate
miocardică
8. c.s. Valoarea potenţialului de repaus a cardiomiocitului este :

A) -70mV
B. +40mV
C. -90mV
D. 0 mV
E. +10mV
9. c.s. Pentru efectuarea electrocardiogramei standard se folosesc:

A. 10 derivaţii
B. 12 derivaţii
C. 6 derivaţii
D. 8 derivaţii
E. 2 derivaţii
10. c.s. Dilatarea excentrică a atriului drept pe radiografia de profil se determina prin:
A. Opacifierea spaţiului retrosternal
B. Bombarea arcului inferior drept mai mult de 5,5 cm spre dreapta faţă de linia mediană.
C. Proiecţia anterioară a corpilor vertebrali toracali
D. Opacifierea spaţiului subdiafragmal
E. Hipertrofia ventriculului drept
12. c.s. Care afirmaţie nu este corectă privitor la Doppler pulsatil:

a) Măsoară velocităţile sanguine în direcţia fasciculului de ultrasunete
b) Are o amplitudine joasă a velocităţilor măsurabile
c) Măsoară velocităţi sanguine doar în zona de interes
d) Este destinat fluxurilor cu velocitate joasă
e) Are o rezoluţie spaţială

13. c. s. Avantajele principale ale ventriculografiei cu radionucleizi faţă de ventriculografia radiologică de

contrast sunt următoarele cu excepţia:
a) Testul oferă informaţii detaliate asupra structurii anatomice a camerelor cardiace şi informaţii maxime
asupra structurii şi a funcţiei valvulare
b) Abilitatea de a studia ambii ventriculi simultan
c) Capacitatea de a efectua măsurători repetate (pâna şi după efort fizic)
d) Metoda oferă un contrast optim între volumele ventriculare ţintă şi fond
e) Neinvazivitatea procedurilor nucleare

14. c. s. Oprirea testului EKG de efort seefectuiază în toate cazurile, cu excepţia:
a) Scăderii tensiunii arteriale sistolice cu peste 10 mm Hg faţă de valoarea iniţială
b) Sughiţ
c) Apariţia anginei moderate / severe
d) Ameţeală, ataxie sau presincopă
e) Cianoză sau paloare

16. CS. La ce distanţă se efectuează radiografia în incidenţă postero-anterioară:

A. 1,5-2 m
B. 30-50 cm
C. 1m
D. 20-25 cm
E. 2-3 m
16. c.s. Electrocardiograma de repaus reprezintă:
A. exploarea cea mai uilizată în scop diagnostic și / sau pentru stratificarea riscului la pacientii cu
miocardică
B. investigaţia paraclinică cel mai frecvent folosită în cadrul examenului cardiologic
C. permite evaluarea cordului şi a cavităţilor sale,
D.oferă informaţii despre circulaţia pulmonară şi aorta toracică, precum şi despre eventuale afecţiuni
pulmonare asociate
E. permite monitorizarea afecţiunilor cardiace şi tratamentului
17. c.s. Ce aplicaţie clinică nu este caracteristică pentru tomografie cu emisie de pozitroni (PET):
a) Se efectuează la pacienţii la care există segmente miocardice hipoperfuzate şi disfuncţionale.
b) Imagistică metabolică
c) Se utilizează pentru detecţia disfuncţiei la nivelul microcirculaţiei
d) Determinarea scorului de calciu coronarian
e) Nici una
18. c.s. Acurateţea diagnostică generală a studiilor tomografiei cu emisie de pozitroni (PET) este in jur
de:
A. 90 %
B. 60%
C. 100%
D. 75%
E. 40%
19. c.s. Cel mai folosit scor în determinarea calciului coronarian este scorul:
A. Agatston
B. Hounsfield
C. Mobitz
D. Sokolow
E. Hoffman
20. c.s. Ce nu este caracteristic pentru ventriculografia cu radionucleidice de echilibru:

a) Presupune achiziţia a 16-24 cadre în intervalul R-R
b) Înregistrează o secvenţă scurtă de cicluri cardiace
c) În ventriculografiei radionucleidice de echilibru se folosesc de elecţie hematiile marcate cu 99mTc
d) Ventriculografiei radionucleidice de echilibru sincronizată presupune prezenţa unui ritm sinusal
e) Datele sunt achiziţionate secvenţial în memoria intermediară a frame-lui corespunzător.
21. c.s. Testul de efort se realizează prin monitorizarea EKG a pacientului:

a) La administrarea dipiridamolului
b) Cu masa înclinată
c) În timpul mersului pe bicicletă sau covor rulant
d) La administrarea ergometrinei
e) În timpul reţinerii respiraţiei
22. c.s. Studiul electrofiziologic intracardiac reprezintă :
A. Metoda de diagnostic neinvaziv, intracardiac a tulburărilor de ritm şi conducere a aritmiilor

cardiace
B. Metoda de diagnostic invaziv, intracardiac a tulburărilor de ritm şi conducere a aritmiilor cardiace
C. Studierea activitaţii cardiace cu ajutorul EcoCG 3D

D. Diagnosticarea exclusiv a fibrilaţiei atriale şi ventriculare
E. Metoda de testare a doar a pacienţilor vîrstnici
23. c.s. Care este calea de abord percutan de întroducere a cateterelor în studiul electrofiziologic (SEF)
cel mai des utilizată?
A. Vena saphena magna

B. Vena femurală
C. Aorta abdominală
D. Vena cavă inferioară
E. Artera femurală
24. c.s. Indicaţi semnele radiologice ale măririi aortei ascendente :
A. un buton aortic proeminent

B. dificil de apreciat
C. bombare a arcului superior drept

D. bombare a arcului superior stâng
E. nu apare pe radiografia de faţă
25. c.s. Caracterizaţi hipertensiunea pulmonară venoasă:

a) Radiografic - vasele din câmpurile pulmonare superioare devin egale sau mai mari decît cele bazale
26. c.s. Care din aspectele radiografice enumerate nu caracterizează edemul interstiţial:
a) Bandă opacă pleurală axilară sau bazală
b) Modificări ale consideraţiei cordului
c) Opacitate inelară
d) Mărirea atriului stîng
e) Transudatul alveolar sub formă de opacităţi nodulare, localizate în special la baza plămânilor
27. c.s. Prin noţiunea de sensibilitate a unui marker se subântelege:

a) Puterea de a identifica cazurile real negative
b) Capacitatea de a detecta cazurile real pozitive
d) Instabilitatea prezenţei markerului biologic în organism
e) Vulnerabilitatea markerului biologic la acţiunea factorilor de mediu
28. c.s. Prin noţiunea de specificitate a unui marker biologic se subântelege:

a) Capacitatea de a detecta cazurile real pozitive
b) Vulnerabilitatea markerului la acţiunea factorilor de mediu
d) Puterea de a identifica cazurile real negative
e) Instabilitatea prezenţei markerului în organism
29. c.s. Radiologic arcul mijlociu stâng este format de :
A. Aorta ascendentă
B. Trunchiul pulmonar
C. Aorta descendentă
D. Atriul stâng
E. Ventriculul stâng
30. c.s. Pentru efectuarea ventriculografiei este necesară introducerea intracavitara a:
A. Cateterului Foley
B. Cateterului « Pigtail »
C. Sondei Dormia
D. Sondei Swan-Ganz
E. Cateterului Judkins
31. c.s. Notaţi complicaţiile frecvente ale cateterismului cardiac şi coronarografiei:
A. Hematomul la locul puncţiei

B. Reacţii vasovagale
C. Reacţii alergice la agenţii de contrast şi medicamente

D. Inflamaţie sau exudare la locul puncţiei
E. Toate variantele enumerate
Răspuns corect E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 138.
32. c.m. Alegeţi din cele enumerate care se referă la markerii leziunii miocitare:
A. Tropinina cardiacă I şi T, miozin – kinaza cu lanţuri usoare
B. Acizii graşi cardiaci legaţi de proteine
C. Creatinkinaza, creatinkinaza MB
D. Albumina modificată de ischemie
E.Interleukinele 1,6 şi 18
33. c.m. Alegeţi din cele enumerate care se referă la markerii remodelării matricei interstiţiale:
A. Miozin – kinaza cu lanţuri usoare
C. Matrix metaloproteinazele
D.Inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor

E.Peptide procolagen I
34. c.m. Alegeţi din cele enumerate care se referă la markerii inflamaţiei:
A. Albumina modificată de ischemie
C. Factorul de necroză tumorală alfa

D. Fas (apo-1)
35. c.m. Alegeţi din cele enumerate care se referă la markerii stresului oxidativ:
A. Lipoproteinele cu densitate joasă oxidate
B. Mieloproteazele
C.Melondialdehida
E. Factorul de necroză tumorală alfa
36. c.m. Alegeţi din cele enumerate care se referă la markerii neuroumorali:
A. Peptide cardiace natriouretice
B. Sistemul renină - angiotenzină- aldosteron

C. Sistemul nervos adrenergic
D. Arginin vasopresina, peptidele derivate din endoteliu
E. Mieloproteazele
37. c.m. Interpretarea electrocardiogramei oferă informaţii cu implicaţii diagnostice , terapeutice si

prognostice esenţiale în special în managementul pacienţilor cu:
A. sindroame coronariene acute

B. tulburări de ritm sau conducere
C. diselectrolitemii
D. anomalii electrice cu substrat genetic
E. pneumonii
38. c.m. Care sunt indicaţiile efectuării electrocardiogramei standard în 12 derivaţii în practica
cardiologică:
A. Pacienţi la care tratamentul poate determina efecte adverse ce pot fi decelate EKG
B. Pacienţi cu implant de pacemaker, pacienţi cu boli cardiace cronice stabile evaluaţi periodic
C. Evaluarea pacienţilor cu risc crescut de boala cardiacă, evaluarea raspunsului la medicaţia

cardioactivă
D. Modificari ale statutului clinic sau biologic sugerând apariţia disfuncţiei cardiace, pacienţi > 40 ani
supuşi unui examen de rutină
E. Evaluarea pacienţilor inaintea de radiografia pulmonară
39. c.m. Care afirmaţii din cele enumerate sunt corecte pentru hipertrofia ventriculară stângă:
A. Supradenivelare de segment ST
B. Hipertrofia ventriculara stângă este un parametru cu valoare prognostică independentă
C. Societatea Europeana de Cardiologie recomanda EKG ca explorare obligatorie în cadrul evaluării

iniţiale a tuturor pacienţilor hipertensivi nou diagnosticaţi în vederea stratificării riscului de
evenimente cardiovasculare adverse
D. O mare variabilitate şi o sensibilitate semnificativ mai mică a EKG în mare comparaţie cu
ecocardiografia în diagnosticarea hipertrofiei ventriculare stângi (HVS) mai ales atunci cînd se
utilizeaza criteriile de voltaj
E. Blocul de ramura stângă
40. c.m. Calitatea înregistrarii traseului EKG poate fi influenţat de:
A. Boli pulmonare cronice

B. Plasarea incorectă a electrozilor
C. Obezitate
D. Afecţiuni renale
E. Mişcări respiratorii
41. c.m. Indicaţiile efectuării electrocardiogramei standard în 12 derivaţii sunt pacienţii cu :
A. Implant de pacemaker
B. Cu risc crescut de boală cardiacă
C. Cu boli cardiace cronice stabile

D. > 40 ani supuşi unui examen de rutină
E. Insuficienţă respiratorie acută
42. c.m. Principalele criterii EKG de diagnostic ale hipertrofiei ventriculare stângi folosite în practica
clinică curentă sunt incluse în indicii:
A. Sokolow-Lyon
B. Cornell
C. Romhilt-Estes
D. Perugia
E. Mobitz
43. c. m. Contraindicaţiile absolute ale testului EKG de efort sunt :

a) Disecţia de aorta
b) Cefalee
c) Afecţiuni fizice sau psihice care nu permit efortul
d) Infarctul miocardic acut ( primele 2 zile de la debut)
e) Embolia pulmonară acută sau infarctul pulmonar
44. c. m. Pentru imagistica de perfuzie se utilizează:

a) Techneţiu 99
b) Vasovist
c) Thaliu 201
d) Teslascan
e) BaSO4
45. c. m. Imagistica cu radionuclizi în cardiologie include posibilitatea efectuării:

a) Scintigramei miocardice de perfuzie
b) Ventriculografiei radionuclidice
c) Holter ECG
d) Tomografiei cu emisie de pozitroni
e) Ergometriei
46. c. m. Numiți principalele aplicaţii clinice ale ecocardiografiei transesofagiene:
a) valvulopatii reumatismale
b) detectarea surselor de embolie cardiacă
c) evaluarea cardiopatiilor congenitale
d) endocardită de proteză
e) endocardita infecţioasă
Răspuns corect B, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 109.
47. c. m. În examinarea tomografiei computerizate (CT) se utilizează urmatoarele substanţe de contrast:
A. Ultravist
B. Omnipaque
C. Visipaque
D. Tehneţiu
E. Siliciu
48. c. m. Enumeraţi limitările fiziologice în tomografia computerizată:
A. prezenţa aritmiilor
B. tahicardia sinusală
C. prezenţa calcificărilor
D. costul substanţei de contrast
E. nivelul de iradiere
49. c. m. Rezonanţa magnetică nucleară permite evaluarea :
A. localizării şi extensiei necrozei miocardice

B. miocarditelor
C. cardiomiopatiilor
D. valvulopatiilor
E. anatomiei venelor mediastinale
50. c. m. Principalele indicaţii ale monitorizării ambulatorii EKG (Holter) sunt:

a) Pacienţi cu palpitaţii inexplicabile
b) Evaluarea terapiei antiaritmice
c) Tamponada cordului
d) Pericardită exsudativă cu o cantitate de 2000 ml de lichid
e) Pacienţi cu sincope de cauză inexplicabilă
51. c. m. Prin ce se caracterizează hipertensiunea pulmonară arterială:

a) Radiografic - vasele din cîmpurile pulmonare superioare devin egale sau mai mari decît cele bazale
Răspuns corect D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 102.
52. c. m. Avantajele ecocardiografiei sunt:

a) Furnizează cu acurateţe foarte bună multiple informaţii despre structura şi funcţia inimii
b) Este larg disponibilă
c) Este uşor repetabilă la nevoie
d) Este dependentă de operator
e) Este cost-eficientă
53. c. m. Principalele modalităţi ecocardiografice utilizate de rutină sunt:

a) Ecocardiografia în mod M
b) Ecocardiografia transesofagiană
c) Ecocardiografia 2D (bi-dimensională)
d) Ecocardiografia Doppler
e) Ecocardiografia 3D
54. c. m. Pentru aprecierea circulaţiei pulmonare trebuie evaluate:
A. diametrul pulmonar drept

B. distribuţia circulaţiei pulmonare
C. rezultatele spirografiei
D. nu se apreciază
E. arcurile inimii
55. c. m. Selectaţi tipurile de biomarkeri serologici potenţial prezenţi în bolile cardiovasculare:

a) markerii injuriei miocitare
b) markerii inflamaţiei
c) markerii stresului oxidativ
d) markerii remodelării intracelulare
e) markerii stresului psihic
56. c. m. Selectaţi markerii injuriei miocitare:

a) proteina C reactivă
b) troponinele I şi T
c) lanţurile uşoare de miozin-kinază
d) malondialdehida
e) peptidul natriuretic B
Răspuns corect B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
57. c. m. Selectati markerii stresului miocitar:

a) peptidul natriuretic B
b) malondialdehida
c) proadrenomedulina
d) troponinele I şi T
e) interleukinele
58. c. m. Ventriculografia radionucleidică determina fracţia de ejecţie:
A. Aortică
B. Atriului drept
C. Ventriculului drept
D. Ventriculului stâng
E. Atriului stâng
59. c. m. Numiţi tehnicile de ventriculografie radionuclidică:

a) La prima trecere
b) La echilibru
c) La ultima trecere
d) Prin introducere rapidă
e) Fracţionat
60. c. m. Hipervascularizarea arterială pulmonară radiografic se evidenţiază prin:
A. dilatarea tuturor vaselor pulmonare

B. distribuţia circulaţiei se menţine normal
C. uniformizarea desenului pulmonar

D. scăderea globală a transparenţei pulmonare
E. dispariţia conturului inimii
61. c. m. Hipovascularizaţia arterială pulmonară radiografic se evidenţiază prin:
A. desen pulmonar gracil

B. reducerea numărului de benzi pe unitate de suprafaţă
C. hiluri mici simetrice

D. hipertransparenţa pulmonară difuză şi simetrică bilateral
E. micşorarea în volum a cutiei toracice
62. c. m. Ecografia intravasculară:
A. Este o metodă neinvazivă

B. Este o metodă invazivă
C. Permite identificarea plăcilor de aterom în faza subclinică a aterosclerozei

D. Permite obţinerea imaginii structurii peretelui vascular pe toată circumferinţa sa
E. Este o metoda costisitoare
63. c. m. Enumeraţi indicaţiile cateterizării arterei pulmonare :
A. şocul cardiogen
B. tahicardia paroxistică ventriculară
C. infarctul pe ventricolul drept

D. edemul pulmonar
E. pleurezia exudativă
64. c. m. Complicaţiile studiului electrofiziologic (SEF) sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Şoc toxic
B. Hipotensiune
C. Angină pectorală
D. Pericardită
E. Hematom la locul puncţiei
65. c.m. Cine face parte din personalul echipei ce efectueaza studiului electrofiziologic (SEF) ?
A. Un medic cardiolog cu experienţă în procedurile de electrofiziologie diagnostică şi

intervenţională
B. Un medic cardiochirurg
C. 1-2 asistenţi competenţi

D. Infirmiera
E. Un medic terapeut
66. c.m. Care sunt indicaţiile majore ale studiului electrofiziologic (SEF) ?
A. Sindromul WPW ce necesită evaluarea pentru terapia ablativă

B. Tahicardiile cu complex QRS larg ce necesită un diagnostic corect pentru alegerea terapiei
C. Evaluarea funcţiei nodului sinusal la pacienţii la care disfuncţia de nod sinusal nu a fost dovedită
D. Pacienţi cu patologie cardiacă stabilă
E. Sincope de cauză necunoscută
67. c.m. Indicaţi complicaţiile severe ale cateterismului cardiac şi coronarografiei:
A. Ruptura cardiacă
B. Pneumotorax
C. Miocardită
D. Trombembolismul pulmonar
E. Disecţia arterei pulmonare
68. c.m. Numiți indicaţiile fluoroscopiei:
A. Aprecierea funcţionării protezelor valvulare vechi

B. Existenţa lichidului pericardic
C. Pentru aprecierea funcţiei ventriculare

D. Identificarea fracturilor de peacemaker
E. Identificarea tulburărilor de ritm sau de conducere
69. c.m. În radiografia din incidenţă latero-laterală stângă, marginea anterioară a opacităţii
cardiovasculare este formată din:
A. Unghiul cardiofrenic anterior

B. Marginea anterioară a arterei pulmonare
C. Conturul anterior al aortei ascendente

D. Opacitatea venei cave inferioare
E. Ventriculul stâng
70. c.m. Radiografia de faţă în marirea de volum al ventriculului drept determină:
A. Bombarea porţiunii craniale a arcului inferior stâng

B. Ascensionarea apexului cardiac de pe diafragm
C. Unghiul cardiofrenic stâng este ascuţit

D. Spaţiul retrosternal opac
E. Intersecţia esofagului cu diafragmul
Aritmii cardiace pregătite de conf. un, d.m. A. Grejdieru

1. cs. Notați semnul ECG caracteristic în bradicardia sinusală
A. intervalul PQ 0,22 mm/sec
B. intervalele R-R neregulate
C. frecvența atrială și ventriculară > 70 b/min
D. complexul QRS peste 0,14 mm/sec
E. frecvența atrială și ventriculară < 60 b/min
Răspuns: E
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 466.
2. Curs
2. cs. În tahicardia sinusală sunt prezente toate semnele ECG cu exepția:
A. intervale R-R egale
B. frecvența atrială și ventriculară > 100 b/min
C. intervalul PQ 0.2 mm/sec
D. complexul QRS cu durata 0,1 mm/sec
E. prezența undelor P înaintea fiecărui complex QRST
Răspuns: C
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău
2007, p. 466, 490
2. Curs
3. cs. Precizați semnul ECG caracteristic în aritmia respiratorie:
A. complexul QRS este peste 0,1 mm/sec
B. unda P înaintea complexului QRS lipseşte
C. prezente unde „f” între complexele ORST cu FCC 400-700 b/min
D. scurtarea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie
E. alungirea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie
Răspuns: D
1. Dubin Dale. Interpretarea rapidă a ECG-urilor. Editura Medicală București 2010,
p.
2. Curs.
4. cs. Menționați semnul clinic care nu este caracteristic în tahicardia supraventriculară
paroxistică:
A. frecvență cardiacă înaltă
B. accesul de tahicardie începe brusc
C. accesul de tahicardie începe lent
D. manevrele ”vagale” opresc accesul de tahicardie
E. accesul de tahicardie se oprește brusc
Răspuns: C
2007, p. 462
5. cs. Notați semnul ECG caracteristic în tahicardia atrioventriculară reciprocă cu căi accesorii:
A. interval P-Q 0,2 mm/sec
B. unde P negative în DII, DIII, aVF şi pozitive în aVR în urma complexului QRS
C. interval R-R neregulat
D. durata complexului QRS > 0,14 sec.
E. complex QRS de regulă aberant
Răspuns: B
Chișinău 2007, p. 470
2. Curs
6. cs.Notați semnul ECG caracteristic în tahicardia ventriculară paroxistică:
A. complexe QRS anormale, cu modificări secundare S-T, T
B. undă P negativă înaintea complexului QRS
C. prezenţa undei delta
D. interval P-Q < 0,12 sec
E. unde P negative după complexul QRS
Răspuns: A
2. Curs
7. cs. Mențioanați semnul ECG caracteristic pentru extrasistolia atrială:
A. unde „f” între intervalele R-R
B. interval P-Q sub 0,12 sec
C. prezența undei P premature înaintea complexului QRST (de redact)
D. pauză compensatorie completă
E. unda P negativă înaintea complexului QRST
Răspuns: C
2007, p. 468
2. Curs
8. cs. În extrasistolia ventriculară identificăm semnele ECG caracteristice cu exepția:
A. interval P-Q în limite normale
B. segmentul ST şi unda T sunt de sens opus faţă de deflexiunea principală a QRS
C. pauză compensatorie completă
D. unda P negativă după complexul QRS
E. durata complexului QRS > 0,12 sec.
Răspuns: D
2. Curs
9. cs. Semnul ECG caracteristic fibrilaţiei atriale este:
A. intervale R-R neregulate
B. unde „F” între intervalele R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”
C. unda P negativă înaintea complexului QRS
D. interval PQ < 0,12 sec.
E. complexe QRS lărgite
Răspuns: A.
2. Curs.
10. cs. Flutterul atrial se caracterizează prin următoarele semne ECG cu exepția:
A. frecvenţa contracțiilor atrială 300 b/min
B. propagarea impulsurilor atriale spre ventricule în raport 2:1
C. complexe QRS, de regulă, normale
D. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”
E. pauză compensatorie incompletă
Răspuns: E.
2. Curs
11. cs. Metoda de elecție în paroxismul de tahicardie ventriculară cu instabilitate
hemodinamică gravă este:
A. aplicarea șocului electric 75-100 J
B. administrarea intravenos Sol. Novocainamidă
C. administrarea intravenos Sol Digoxină
D. aplicarea șocului electric 50 J
E. administrarea intramuscular Sol. Lidocaină
Răspuns: A
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
12. cm. Electrocardiografic este oportună divizarea tahiaritmiilor:
A. cu complexe QRS largi
B. cu complexe QRS normale
C. cu interval PQ normal
D. cu interval PQ alungit
E. cu supradenivelare a segmentului ST
Răspuns: A,B

Chișinău 2007, p.469.
13. cm. Semnele ECG caracteristice fibrilaţiei atriale sunt:
B. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”
C. lipsa undei P
D. unde ”f” între intervalele R-R
E. durata intervalului PQ 0,14 sec
Răspuns: A.C.D.
Chișinău 2007, p. 470, 494,495.
2. Curs.
14. cm. Menționați cele mai frecvente cause ale fibrilației atriale
A. stenoza mitrală
B. tireotoxicoza
C. cardiopatie alcoolică
D. mexidemul
E. defectul septal atrial de tip ”ostium secund”
Răspuns: ABCE

2. Curs.
15. cm. Clasificarea fibrilației atriale după variante de evoluție include formele:
A. acută
B. cronică
C. paroxistică
D. persistentă
E. recidivantă
Răspuns: BCD
2. Curs.
16. cm. Menționați afirmațiile corecte în fibrilația atrială paroxistică ”vagală”:
A. se întâlneste mai frecvent la femei

B. se declanșează în stare de repaus
C. este întâlnită mai frecvent la bărbați
D. apare în timpul stresului emoțional
E. se declanșează postprandial sau în timpul somnului
Răspuns: BCE
17. cm. Afirmațiile corecte în fibrilația atrială paroxistică ”adrenergică” sunt:
A. apare în timpul efortului fizic
B. este provocată de situații stresante
C. preponderent dimineața
D. se întâlneste mai frecvent la femei
E. se declanșează în stare de repaus
Răspuns: ABCD
18. cm. Menționați medicamentele care inhibă conducerea impulsului prin nodul
atrioventricular:
A. Digoxin
B. Propronalol
C. Amiodaron
D. Verapamil
E. Nifedipina
Răspuns: ABCD
19. cm. Indicați medicamentele administrate pentru restabilirea ritmului sinusal la un
pacient cu fibrilație atrială:
A. Digoxin
B. Novocainamid
C. Amiodaron
D. Propafenon
E. Sotalol
Răspuns: BCDE
2. Curs.
20. cm. Factorii de risc tromboembolic în fibrilația atrială sunt:
A. vârsta > 60 ani
B. hipertensiunea arterială
C. diabetul zaharat
D. accidente cerebrovasculare în antecedente
E. suprapondere
Răspuns: ABCD
Chișinău 2007, p. 500,501.
2. Curs.
21. cm. Menționați caracteristicele clinice și ECG în flutter-ul ventricular:

A. stare sincopală
B. unde „F” cu aspect „dinţi de ferestrău”
C. absența pulsului la vase mari
D. sinusoidă ECG formată din exitații ventriculare regulate
E. frecvență contracțiilor cardiace 250-300b/min
Răspuns: ACDE
Chișinău 2007, p. 506,509
2. Curs.
22. cm. Fibrilaţia ventriculară se caracterizează prin:
A. unde delta pe ECG
B. lipsa complexelor QRS
C. stare sincopală
D. prezența undelor deformate, neregulate, haotice pe ECG
E. unde „f” cu frecvenţă 400-700/min
Răspuns: BCD
Chișinău 2007, p. 506,509
2. Curs.
23. cm. Măsurile de resuscitare efective în fibrilația și flutterul ventricular sunt:
A. lovitură cu pumnul în zona precordială în primele secunde
B. cardioversie electrică cu 200 J inițial
C. cardioversie electrică cu 320 - 400J în lipsa efectului I descărcări
D. masajul cardiac efectuat corect în primele minute
E. administrarea Sol. Lidocaină intravenos
Răspuns: ABCD
24. cm.Tahicardia sinusală se caracterizează prin:
A. modificare lentă a frecvenței cardiace
B. reacție fiziologică normală la efort
C. complexe QRS normale
D. interval P-Q peste 0,20 sec
E. ritmul se accelerează la inspirație și se reduce la expirație
Răspuns: ABCE
25. cm. Menționați cauzele tahicardiei sinusale:
A. hipertonusul nervului vagus
B. abuz de alcool
C. febră
D. tireotoxicoză
E. cord pulmonar
Răspuns: BCDE
2. Curs
26. cm. Tahicardia atrioventriculară joncțională nonparoxistică este cauzată de:

A. intoxicații cu glicozide cardiace
B. infarct miocardic inferior
C. hipocaliemie
D. intervenții chirurgicale la cord
E. hipocalciemii
Răspuns: ABCD
27. cm. Mecanismul tahicardiei joncționale atrioventriculare reciproce include:
A. depolarizarea concomitentă a atriilor și ventriculelor
B. impulsul circulă în interiorul nodului atrioventricular
C. activarea ventriculelor anterograd prin sistemul His - Purkijne
D. activarea retrogradă a atriilor
E. depolarizarea atriilor precede depolarizarea ventriculelor
Răspuns: ABCD
Chișinău 2007, p. 502,503
28. cm. Tratamentul tahicardiilor atrioventriculare reciproce include:
A. aplicarea manevrelor vagale
B. cufundarea feței în apă rece cu reținerea respirației 10-30 sec.
C. administrarea intravenos Sol. Adenozintrifosfat 10 mg în 1 secundă
D. șocul electric extern cu 200 J
E. electrocardiostimulare transesofagiană
Răspuns: ABCE
Chișinău 2007, p. 504, 505
29. cm.Tahicardia ventriculară paroxistică se caracterizează prin:
A. ritm ventricular regulat
B. eficienţa manevrelor vagale în tratament
C. complexe QRS anormale cu modificări secundare S-T, T
D. alungirea intervalului PQ
Răspuns: AC
Chișinău 2007, p. 506, 507
30. cm. Alegeți remediile antiaritmice administrate pentru sistarea tahicardiei ventriculare:
A. Digoxin
B. Lidocain
C. Amiodaron
D. Disopiramid
E. Novocainamid
Răspuns: BCDE
Chișinău 2007, p. 507,508.
31. cm. ECG caracteristica extrasistoliei atriale este:
A. complexul QRS normal
B. lipsa undei P
C. undă P negativă după complexul QRS
D. pauză compensatorie incompletă
E. undă P prematură precedează complexul QRS
Răspuns ADE
Chișinău 2007, p. 468, 486
2. Curs
32. cm. Menționați caracteristicele extrasistolelor polimorfe:
A. intervalele de cuplare variază
B. extrasistolile, în aceeași derivație, au forme diferite
C. extrasistolile sunt din acelaș focar
D. intervalele de cuplare sunt egale
E. extrasistolile sunt din focare diferite
Răspuns: ABE
33. cm. Extrasistolia ventriculară ECG se manifestă prin:
A. complex QRS patologic
B. pauză compensatorie completă
C. interval P- Q sub 0,12 sec
D. undă P negativă, ce succedează QRS
E. lipsa undei P
Răspuns: ABE
1. Dubin Dale. Interpretarea rapidă a ECG-urilor. Editura Medicală București 2010, p.
2. Curs
34. cm.În extrasistolia atrioventriculară superioară pe ECG se înregistrează:
A. interval P-Q peste 0,20 sec
B. complex QRS normal
C. undă P negativă în DII,DIII ce precedează complexul QRS
D. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS
Răspuns:BCE
2. Curs
35. cm.Notați manifestările ECG în extrasistolia atrioventriculară medie:
A. complex QRS de obicei normal
B. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS
C. unda P este înglobată în complexul QRS
D. pauză compensatorie icompletă
E. undă P negativă în DII,DIII ce precedează QRS ( redactat)
Răspuns: ACD
2. Curs
36. cm.În extrasistolia atrioventriculară inferioară pe ECG se înregistrează:
A. lipsa undei P
B. complex QRS normal
C. pauză compensatorie incompletă
D. undă P negativă după complexul QRS
E. complex QRS lărgit
Răspuns: BCD
2. Curs
3.
37. cm. Clasificarea extrasistoliilor după Lawn-Wolf include:
A. clasa I – extrasistole solitare monomorfe – < 30 ex/oră
B. clasa II – extrasistole solitare polimorfe
C. clasa III – extrasistole ventriculare polimorfe
D. clasa IV – extrasistole ventriculare recurente (duplete, triplete, salve)
E. clasa V – extrasistole ventriculare precoce de tip R pe T
Răspuns: ACDE
1. Curs
38. cm. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa I
A. Lidocain
B. Mexilitin
C. Chinidin
D. Novocainamid
E. Amiodaron
Răspuns: ABCD
1.Curs
39. cm. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa II
A. Amiodaron
B. Lidocain
C. Metoprolol
D. Nebivolol
E. Carvedilol
Răspuns: CDE
1.Curs
40. cm. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa III
A. Lidocain
B. Sotalol
C. Chinidin
D. Novocainamid
E. Amiodaron
Răspuns: BE
1.Curs
Bibliografia:
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007.
2. Dubin Dale. Interpretarea rapidă a ECG-urilor. Editura Medicală București 2010
3. Cursurile
Aritmii cardiace adăugător pregătite de conf. un, d.m. A. Grejdieru
1. cm. Notați semnele ECG caracteristice în bradicardia sinusală

F. intervalul PQ 0,18 mm/sec
G. intervalele R-R regulate
H. frecvența atrială și ventriculară > 70 b/min
I. complexul QRS peste 0,14 mm/sec
J. frecvența atrială și ventriculară < 60 b/min
Răspuns: A, B, E
Sursă: Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
2. Curs
2. cm. În tahicardia sinusală sunt prezente semnele EKG caracteristice:
K. intervale R-R egale
L. frecvența atrială și ventriculară > 100 b/min
M. intervalul PQ 0.2 mm/sec
N. complexul QRS cu durata 0,1 mm/sec
O. prezența undelor P înaintea fiecărui complex QRST
Răspuns: A, B, D, E
2007, p. 466, 490
2.Curs
3. cm. Precizați semnele EKG caracteristice pentru aritmia respiratorie:
P. intervale R-R diferite
Q. unda P înaintea complexului QRS lipseşte
R. prezente unde „f” între complexele ORST cu FCC 400-700 b/min
S. scurtarea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie
T. alungirea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie
Răspuns: A, D
3. Dubin Dale. Interpretarea rapidă a ECG-urilor. Editura Medicală București 2010,
p.
4. Curs.
4. cm. Menționați semnele caracteristice în tahicardia supraventriculară paroxistică:
A. frecvență cardiacă înaltă
B. accesul de tahicardie începe brusc
C. accesul de tahicardie începe lent
D. manevrele ”vagale” opresc accesul de tahicardie
E. accesul de tahicardie se oprește brusc
2007, p. 462
5. cm. Notați semnele EKG necaracteristice pentru tahicardia atrioventriculară reciprocă cu căi
accesorii:
A. interval P-Q 0,2 mm/sec
B.unde P negative în DII, DIII, aVF şi pozitive în aVR în urma complexului QRS
C.interval R-R neregulat
D.durata complexului QRS > 0,14 sec.
E.complex QRS de regulă aberant
Răspuns: A, C, D, E
4. Curs
16. cm. Notați semnele EKG caracteristice pentru tahicardia ventriculară paroxistică:
A. complexe QRS anormale
B. modificări secundare S-T, cu T discordant
C. prezenţa undei delta
E. unde P negative după complexul QRS
Răspuns: A, B, D
4. Curs
17. cm. Mențioanați semnele EKG caracteristice pentru extrasistolia atrială:
A. complexul prematur QRS este sub 0,12 sec cu unda T concordantă.
B. interval P-Q sub 0,12 sec.
C. prezența undei P înaintea complexului QRST prematur
D. pauză compensatorie incompletă
E. unda P negativă înaintea complexului QRST
Răspuns: A, C, D
2007, p. 468
4. Curs
18. cm. Pentru extrasistola ventriculară sunt caracteristice următoarele semne EKG:
A. interval P-Q în limite normale
B. segmentul ST şi unda T sunt de sens opus faţă de deflexiunea principală a QRS
D. unda P negativă după complexul QRS
E. durata complexului QRS > 0,12 sec.
Răspuns: A, B, C, E
4. Curs
19. cm. Semnele EKG caracteristice fibrilaţiei atriale sunt:
B. unde „f” între intervalele R-R cu aspect
C. unda P negativă înaintea complexului QRS
D. interval PQ < 0,12 sec.
E. complexe QRS lărgite
Răspuns: A, B.
2. Curs.
20. cm. Flutterul atrial se caracterizează prin următoarele semne EKG:
A. frecvenţa contracțiilor atrială 300 b/min
B. propagarea impulsurilor atriale spre ventricule în raport 2:1
C. complexe QRS, de regulă, normale
D. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”
Răspuns: A,B, C, D.
4. Curs
21. cm. Metodele de elecție în paroxismul de tahicardie ventriculară sunt:
A. aplicarea șocului electric 100 - 200 J
B. administrarea intravenosă Sol. Lidocaină
C. administrarea intravenos Sol. Amiodaronă
D. aplicarea șocului electric 50 J
E. administrarea intramusculară Sol. Lidocaină
Răspuns: A, B, C
22. cm. Fibrilația atrială se clasifică:
A. De ”novo”
B. paroxistică
C. persistentă
D. cronică
E. recidivantă
Răspuns: A,B, C, D

23. cm. Semnele ECG necaracteristice pentru fibrilaţia atriale sunt:
A.intervale R-R neregulate
B.unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”
C.lipsa undei P
D.unde ”f” între intervalele R-R
E.durata intervalului PQ 0,14 sec
Răspuns: B, E
Chișinău 2007, p. 470, 494,495.
4. Curs.
24. cm. Menționați cele mai frecvente cause ale fluterului atrial
A. defectul septal ventricular
B. pneumonia
C. miocardita
D. mexidemul
E. defectul septal atrial de tip ”ostium secund”
Răspuns: BC

4. Curs.
25. cm. Clasificarea fibrilației atriale după variante de frecvență cardiacă include formele:
A. tahisitolică
B. bradisistolică
C. normosistolică
D. persistentă
E. recidivantă
Răspuns: A, B, C
4. Curs.
16. cm. Menționați afirmațiile incorecte pentru fibrilația atrială paroxistică ”vagală”:
A. se întâlneste mai frecvent la femei

B. se declanșează în stare de repaus
C. este întâlnită mai frecvent la bărbați
D. apare în timpul stresului emoțional
E. se declanșează postprandial sau în timpul somnului
Răspuns: C, D
18. cs. Afirmația incorectă în fibrilația atrială paroxistică ”adrenergică” este:
A.apare în timpul efortului fizic
B.este provocată de situații stresante
C.preponderent dimineața
D.se întâlneste mai frecvent la femei
E.se declanșează în stare de repaus
Răspuns: E
18. cm. Menționați medicamentele care se utilizează în fibrilația atrială paroxistică pentru
restabilirea ritmului sinusal
A. Digoxina
B.Propafenona
C.Amiodarona
D.Verapamil
E.Nifedipina
Răspuns: BC
19. cs. Indicați medicamentul care nu se administrează pentru restabilirea ritmului sinusal la un
pacient cu fibrilație atrială:
A.Digoxina
B.Novocainamid
C.Amiodaron
D.Propafenon
E.Sotalol
Răspuns: A
4. Curs.
21. cm. Scorul thromboembolic la un pacient cu fibrilație atrială se estimează în conformitate cu
A.vârsta > 65 ani
B.hipertensiunea arterială
C.diabetul zaharat
D.sexul feminin
E.suprapondere
Răspuns: ABCD
Chișinău 2007, p. 500,501.
4. Curs.
21. cm. Menționați caracteristicele clinice și EKG în flutter-ul ventricular:

A. Interval PQ în limite normale
B. unde „F” cu aspect „dinţi de ferestrău”
C. unde ”f” cu distanțe RR inegale
D. sinusoidă ECG formată din exitații ventriculare regulate
E. frecvență contracțiilor cardiace 250-300b/min
Răspuns: DE
Chișinău 2007, p. 506,509
4. Curs.
24. cm. Fibrilaţia ventriculară se caracterizează electrocardiografic prin:
A. unde delta pe EKG
B. lipsa complexelor QRS
C. unde „F” cu aspect „dinţi de ferestrău”
D. prezența undelor deformate, neregulate, haotice pe EKG
Răspuns: B, D
Chișinău 2007, p. 506,509
4. Curs.
25. cm. Măsurile de resuscitare neefective în fibrilația și flutterul ventricular sunt:
A.probe vagale
B.cardioversie electrică cu 200 J inițial
C.cardioversie electrică cu 320 - 400J în lipsa efectului I descărcări
D.masajul cardiac efectuat corect în primele minute
E.administrarea Sol. Lidocaină intravenos
Răspuns: A, E
24. cs.Tahicardia sinusală se caracterizează prin:
A. frecvență cardiacă în limite 60 – 80 bătăi pe minut
B. reacție fiziologică normală la efort
C. complexe QRS anormale
E. ritmul se reduce la efort
Răspuns: B
26. cm. Menționați cauzele fiziologice a tahicardiei sinusale:
A.hipertonusul nervului vagus
B.stres
C.efort fizic
D.tireotoxicoză
E.cord pulmonar
Răspuns: BC
4. Curs
26. cm. Numiți cauzele fiziologice ale bradicardiei sinusale

A. intoxicații cu glicozide cardiace
B. somn fiziologic
C. sportiv antrenat
D. intervenții chirurgicale la cord
E. hipocalciemii
Răspuns: BC
33. cs. Mecanismul tahicardiei joncționale atrioventriculare este cauzat de:
A.dereglarea conducerii impulsului prin mecanismul „re-entry”
B.dereglarea automatismului prin mecanismul „trigerr”
C.creșterea automatismului normal
D.insugiciența de automatism
E.mecanismul parasistolic
Răspuns: A
Chișinău 2007, p. 502,503
34. cs. Medicamentul de elecție în tahicardiile atrioventriculare reciproce este:
A.Digoxina
B.Etacizina
C.Sol. Adenozintrifosfat 10 mg în 1 secundă intravenos
D.Amiodarona
E.Sotalol
Răspuns: C
Chișinău 2007, p. 504, 505
35. cs.Medicamentul de elecție în tahicardia sinusală este:

A. Digoxina
B. Sol. Adenozintrifosfat 10 mg în 1 secundă intravenous
C. Metoprolol
D. Amiodarona
E. Sotalol
Răspuns: C
Chișinău 2007, p. 506, 507
36. cs. Alegeți medicamentul antiaritmic de elecție în tahicardia ventriculară:
A.Digoxin
B.Nifedipina
C.Amiodaron
D.Verapamil
E.Diltiazem
Răspuns: C
Chișinău 2007, p. 507,508.
37. cm. Electrocardiografic, după ritmicitate, extrasistolele se divizează în:
A. atriale
B. ventriculare
C. solitare
D. duplete
E. salve
Răspuns C, D, E
Chișinău 2007, p. 468, 486
4. Curs
38. cm. Menționați caracteristicele extrasistolelor monomorfe:
A.intervalele de cuplare variază
B.extrasistolile, în aceeași derivație, au forme diferite
C.extrasistolile sunt din acelaș focar
D.intervalele de cuplare sunt egale
E.extrasistolile sunt din focare diferite
Răspuns: C, D
33. cs. Extrasistolia ventriculară ECG se manifestă prin:
A. complex QRS normal
B. pauză compensatorie incompletă
C. interval P - Q sub 0,12 sec
D. undă P negativă, ce succedează QRS
E. lipsa undei P
Răspuns: E
4. Curs
41. cs.În extrasistolia atrioventriculară superioară pe ECG se înregistrează:
A. interval P-Q peste 0,20 sec
B. complex QRS anormal
C. undă P negativă în DII,DIII ce precedează complexul QRS
D. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS
E. pauză compensatorie completă
Răspuns: C
4. Curs
42. cs.Notați manifestările EKG în extrasistolia atrioventriculară medie:
A. complex QRS anormal
B. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS
C. unda P este înglobată în complexul QRS
D. pauză compensatorie completă
E. undă P negativă în DII,DIII ce precedează QRS
Răspuns: C
4. Curs
43. cs.În extrasistolia atrioventriculară inferioară pe EKG se înregistrează:
A. lipsa undei P
B. complex QRS anormal
D. undă P negativă după complexul QRS
E. interval PQ peste 0,2 sec
Răspuns: D
5. Curs
6.
44. cm. Clasificarea extrasistoliilor după periodicitate poate fi:
A. bigiminie
B. trigiminie
C. cvadrigiminie
D. monomorge
E. polimorfe
Răspuns: ABC
2. Curs
45. cs. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa I
A. blocatorii canalelor de potasiu
B. blocatorii canalelor de natriu
C. blocatorii canalelor de calciu
D. beta - blocatori
E. blocatorii canalelor de caliu
Răspuns: B
1.Curs
46. cs. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa II
D. beta - blocatori
Răspuns: D
1.Curs
47. CM. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa III
D. beta - blocatori
Răspuns: A, E
1.Curs
48. CS. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa IV
D. beta - blocatori
Răspuns: C
1.Curs
49. CS. Numiți medicamentul antiaritmic, care acționează asupra canalelor IF
A. Amiodarona
B. Sotalol
C. Ivabradina
D. Metoprolol
E. Nicorandil
Răspuns C
1.Curs
50. cm. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa I
A. Lidocain
B. Propafenon
C. Chinidin
D. Novocainamid
E. Amiodaron
Răspuns: A, B, C, D
1.Curs
44. cm Tratamentul pacienților cu fibrilație atrială cronică necesită administrarea următoarelor
preparate:
A. Amiodaron
B. Sotalol
C. Bisoprolol
D. Warfarină
E. Amlodipină
Răspuns: C, D
Curs
45. Cs. Pacienții cu paroxisme de tahicardie ventriculară frecventă necesită
A. Implantare de cardiostimulator
B. Stimulare transesofagiană
C. Ablație
D. Implantare de cardiodefibrilator
E. Transplant de cord
Răspuns: D
Curs
46.CM. Menționați scorul după care se stabilește riscul trombo - embolic la un pacient cu fibrilație
atrială
A. EHRA
B, SCORE
C. CHADS2
D. CHA2DS2-VASC
E. Framingham
Răspuns C, D
Curs
47.CM. Numiți indicii care sunt incluși în scorul CHADS2, după care se stabilește riscul trombo -
embolic la un pacient cu fibrilație atrială
A. Hipertensiune arterială
B. Insuficiență cardiacă
C. Acccident cerebrovascular
D. Vârsta mai mare de 65 ani
E. Boală, arterială periferică
Răspuns:A, B, C, D
Curs
48. CM. Numiți indicii care sunt incluși în scorul CHA2DS2-VASC, după care se stabilește riscul
trombo - embolic la un pacient cu fibrilație atrială
A. Diabet zaharat
D. Vârsta mai mare de 75 ani
E. Hepatită virală
Răspuns:A, B, C, D
Curs
49. CM. Numiți indicii care diferențiază scorul CHADS2 și CHA2DS2-VASC, după care se stabilește
riscul trombo - embolic la un pacient cu fibrilație atrială
A. Infarctul miocardic
D. Vârsta
E. Boală, arterială periferică
Răspuns:A, D, E
Curs
51.CS. Numiți afirmația corectă pentru alloritmia estrasistolcă bigiminie:
A. fieacare a 2-a bătaie este o extrasistolă
B. fieacare a 3-a bătaie este o extrasistolă
C. fieacare a 4-a bătaie este o extrasistolă
D. Duplete
E. Triplete
Răspuns: A
Curs
52.CS. Numiți afirmația corectă pentru alloritmia estrasistolcă trigiminie:
D. Duplete
E. Triplete
Răspuns: B
Curs
53. CS. Numiți afirmația corectă pentru alloritmia estrasistolcă cvadrigiminie:
D. Duplete
E. Triplete
Răspuns: C
Curs
54. CS. Numiți afirmația corectă pentru aritmia manifestată la EKG prin succesiunea a 3 extrasistole
D. Duplete
E. Triplete
Răspuns: E
Curs
55. CS. Numiți afirmația corectă pentru aritmia manifestată la EKG prin succesiunea a 2 extrasistole
D. Duplete
E. Triplete
Răspuns: D
Curs
Bibliografia:
3. Cursurile
Chișinău 2013
DEREGLĂRI DE CONDUCTIBILITATE
(BLOCURILE CARDIACE):
pregătite de conf. un, d.m. A. Grejdieru
4. CS. Ce dereglare de conductibilitate nu poate fi diagnosticat electrocardiografic:

A. Blocul atrioventricular de gr.I
B. Blocul complet de ramură dreaptă a fascicolului His
C. Blocul sinoatrial de gr. I
D. Blocul atrioventricular de gr. III
E. Blocul sinoatrial de gr. II
Răspuns: C
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă. Chișinău
2007, p.473
5. CS. Blocul sinoatrial de gradul II, electrocardiografic, se manifestă prin:
A. perioade de pauze ”sinusale” fără unda P
B. lipsa periodică a complexelor QRS
C. pauze compensatorii complete după complexul PQRST
D. contracții atriale și ventricularare frecvente
E. alungirea intervalului PQ
Răspuns: A
2007, p.473
6. CS. Numiți dereglarea de conductibilitate caracterizată ECG prin perioade Wenckebach:
A. bloc atrioventricular gradul II, tip II (Mobitz II)
B. bloc sinoatrial gradul II, tip I (Mobitz I)
C. bloc atrioventricular gradul III
D. bloc complet de ramură dreaptă a fasciculului His
E. bloc de ramură stângă a fasciculului His
Răspuns: B
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Dumbravă. Chișinău 2007,
p.473
7. CS. Semnul clinic al blocurilor sinoatrial și atrioventricular de gr. II tip II (Mobitz II) avansat
este:
A. Palpitații
B. Dispnee de tip mixt la efort moderat
C. Fatigabilitate
D. Stări sincopale
E. Dureri retrosternale constrictive cu iradiere sub omoplatul drept
Răspuns: D
p.463, 476
8. CS.Blocul atrioventricular gr.I se manifestă electrocardiografic prin:
A. Interval QRS alungit
B. Unde P negative înaintea complexului QRST
C. Intervale egale PQ sau PR cu durata peste 0,2sec
D. Intervale PQ diferite
E. Unde delta
Răspuns: C
p.474
9. CS. În blocul atrioventricular gr.II, electrocardiografic, se atestă:

A. lipsa periodică a complexului PQRST
B. lipsa undei P
C. lipsa periodică a complexelor QRS
D. prezența undelor ”f”
E. prezența undelor ”F”
Răspuns: C
p.475
10. CS. Numiți semnul caracteristic pentru blocul atrioventricular de gradul III:
A. Nici unul din impulsurile atriale nu se propagă spre ventricule
B. Încetinirea treptată a propagării impulsurilor spre ventricule
C. Leziune organică a sistemului His-Purkinje
D. Oprirea temporară a activității electrice a nodului sinusal
E. Impulsurile sunt conduse retrograd de la ventricule la atrii
Răspuns: A
p.475
11. CS.Blocul atrio-ventricular de gradul III electrocardiografic se manifestă prin:
A. raportul contracțiilor atriale și cele ventriculare este de 3:1
B. contracții atriale și ventriculare independente
C. pauze sinusale fără unda P
D. lipsa periodică a complexelor PQRST
E. lipsa periodică a complexelor QRST
Răspuns: B
p.475
12. CS. Menționați semnul ECG carcateristic blocului complet de ramură dreaptă a
fasciculului His:
A. prezența undelor R largi, croșetate în III, AVF, V1, V2
B. alungirea intervalului PQ
D. unde R largi, croșetate în I, AVL, V5, V6
E. unde S largi în III, AVF, V1, V2
Răspuns: A
p.474
13. CS. Menționați semnul ECG carcateristic blocului complet de ramură stângă a
fasciculului His:
A. prezența undelor R largi, croșetate în III, AVF, V 1, V2
C. alungirea intervalului PQ
E. unde S largi în I, AVL, V5, V6
Răspuns: D
p.474
14. CS. Menționați indicația directă a cardioverterului-defibrilatorului implantabil:

A. Recidive de fibrilație ventriculară la intervale variabile de timp
B. Bloc atrioventricular complet
C. Fibrilație atrială
D. Flutter atrial
E. Bloc sinoatrial complet
Răspuns: A
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă.

Chișinău 2007, p.483
15. CM.Numiți cauzele asistoliei:

A. blocul atrioventricular gr.III
B. oprirea temporară a impulsurilor sinusale
C. ritm ectopic din joncțiunea atrioventriculară de mijloc
D. blocul sinoatrial complet
E. fibrilația atrială cronică
Răspuns: ABD
2007, p.458
16. CM. Cauzele automatismului anormal pot fi:
A. Extensiunea fibrelor miocardice
B. Schimbările echilibrului electrolitic
C. Acțiunea catecolaminelor
D. Infarctul miocardic
E. Potențial de membrană 90 mV
Răspuns: ABCD
2007, p.459
17. CM. Menționați mecanismele electrofiziologice a tulburărilor de ritm
A. Descreșterea automatismului normal
B. Creșterea automatismului normal
C. Apariția automatismului patologic
D. Postdepolarizări precoce
E. Posdepolarizări tardive
Răspuns: BCDE
2007, p.461
18. CM. Ce ECG caracteristică au blocurile sinoatriale gradul II tip II (Mobitz II)
A. perioade P-P egale
B. pauze compensatorii incomplete după complexul PQRST
C. pauze ”sinusale” fără unda P
D. durata pauzei corespunde cu 2,3 sau mai multe intervale P-P normale
E. pauza este precedată de descreșterea progresivă a intervalelor P-P
Răspuns: CD
2007, p.473
19. CM. Sindromul Morgani – Adams – Stockes, în varianta ”clasică” se manifestă:
A. tahiaritmie
B. debut brusc
C. stare sincopală cu paliditate pronunțată
D. hiperemie reactivă după ieșirea din criză
E. caracter tranzitoriu
Răspuns: BCDE
2007, p.462
20. CM. Menționați afirmațiile corecte pentru blocul atrioventricular de gr. I
A. Păstrarea conducerii tuturor impulsurilor atriale la ventricule
B. Interval PQ sau PR peste 0,2 sec
C. Se înregistrează la vârstnici
D. Interval PQ sau PR sub 0,12 sec.
E. Alungirea treptată a intervalului PQ
Răspuns: ABC
2007, p.514
21. CM. Numiți caracteristicile blocului atrioventricular gr. II tip I (Mobitz I):
A. Alungirea progresivă a intervalului PQ sau PR
B. Omiterea unei contracții ventriculare cu păstrarea contracției atriale
C. Prezența perioadelor Samoilov-Wenckebach
D. Intervale RR iregulate
E. Intervale RR regulate
Răspuns: ABCD
22. CM. În blocul atrioventricular gr. II tip II (Mobitz II) sunt caracteristice:
A. Perioade Samoilov-Wenckebach
B. Intervale PP egale
C. Nu toate impulsurile atriale sunt propagate spre ventricule
D. Pe traseul ECG se înregistrează lipsa a 1,2,3 complexe QRS
E. Este prezentă o leziune organică a sistemului His-Purkinje
Răspuns: BCDE
Chișinău 2007, p.475, 514.
23. CM. Sindromul Frederic include o asociere dintre:
A. Bloc atrioventricular gr. II, tip II
B. Bloc sinoatrial complet
C. Bloc atrioventricular complet
D. Extrasistolie ventriculară frecventă
E. Fibrilație atrială
Răspuns: CE
24. CM. Menționați caracteristicele blocului atrioventricular de gradul III cu sediul în nodul AV:
A. Este adeseori congenital
B. La majoritatea pacienților se înregistrează ritm AV joncțional cu FCC 40 – 60 b/min
C. În timpul efortului fizic și în caz de stres FCC se accelerează până la 100 b/min
D. FCC nu depășeste 40 b/min
E. Este aproape întotdeauna dobândit
Răspuns: ABC
25. CM. Menționați caracteristicele blocului atrioventricular de gradul III cu sediul în sistemul His
- Purkinje:
A. Este adeseori congenital
B. Pacienții prezintă stări sincopale
C. În timpul efortului fizic și în caz de stres FCC se accelerează până la 100 b/min
D. Frecvența ritmului de ”scăpare” nu depășeste 40 b/min
E. Este aproape întotdeauna dobândit
Răspuns: BDE
26. CM. Notați dereglările de ritm care se manifestă prin stări sincopale:
A. Fibrilație ventriculară
B. Fibrilație atrială
C. Fluter ventricular
D. Tahicardie ventriculară
E. Bloc atrioventricular complet
Răspuns: ACDE
Chișinău 2007, p.506, 515.
24. CM. În blocul complet de ramură stângă a fasciculului His pe ECG se atestă:
A. durata QRS depășește 0,12 sec.
B. complexe ventriculare de tip S în III, AVF, V 1, V2
C. complexe ventriculare de tip S în I, AVL, V5, V6
D. complexe ventriculare de tip R în I, AVL, V5, V6
E. durata QRS 0,10 - 0,12 sec.
Răspuns: ABD
Chișinău 2007, p.506, 515.
25. CM. Numiți semnele ECG a blocului incomplet de ramură dreaptă a fasciculului His:
A. lărgirea complexelor QRS peste 0,12 sec
B. complexe ventriculare de tip rsR în derivațiile III, AVF, V 1, V2
C. lipsa undelor Q și prezența undelor S largi în derivațiile V 5, V6
D. ritm ventricular
E. durata complexului QRS 0,10 - 0,12 sec
Răspuns:BCE
26. CM. Menționați afirmaţiile corecte pentru sindromul Wolff-Parkinson-White:
A. Prezența unei căi ascesorii care leagă direct atriul de ventricul
B. Impulsului atrial se propagă concomitent pe calea nodohisiană și a f.Kent
C. Depolarizarea precoce a ventriculelor
D. Prezența undei delta pe traseul ECG
E. Intervalul P-Q în limitele 0,12- 0,20 sec
Răspuns: ABCD
27. CM. Blocul incomplet de ramură stângă anterior a fasciculului His se caracterizează prin:
A. complexe de tip R în I, AVL, V5, V6
B. axă electrică deviată brusc în stânga
C. complexe de tip S în III, AVF, V1, V2
D. durata QRS 0,1 - 0,12 sec
E. ritm joncțional
Răspuns: ABCD
28. CM. Sindromul Wolff-Parkinson-White electrocardiografic se manifestă prin:
A. Prezența undei delta
B. Intervale RR egale
C. Unda P normală cu interval P-Q sub 0,12 sec
D. Interval P-Q peste 0,18 sec
E. Alungirea progresivă a intervalului P-Q
Răspuns: ABC
29. CM. Menționați indicațiile pentru implantarea cardiostimulatorului permanent:
A. Blocul atrioventricular complet asociat cu bradicardie simptomatică
B. Sindrom Frederica
C. Sincope recurente asociate cu pauze sistolice de peste 3 sec.
D. Bloc atrioventricular de gr. II persistent după infarct miocardic anterior acut
E. Fibrilație ventriculară
Răspuns: ABCD

30. CM. Indicați dereglările de ritm în care veți folosi electrocardiostimulare transesofagiană:
A. Flutter atrial
B. Tahicardii paroxistice AV reciproce
C. Fibrilație ventriculară
D. Flutter ventricuar
E. Bloc bifascicular
Răspuns: AB

Chișinău 2007, p.481,482
Bibliografia:
3. Cursurile
Chișinău 2011
DEREGLĂRI DE CONDUCTIBILITATE ADĂUGĂTOR

(BLOCURILE CARDIACE):
27. Cm. Ce deregl[ri de conductibilitate pot fi diagnosticate electrocardiografic:

A. Blocul atrioventricular de gr.I
B. Blocul complet de ramură dreaptă a fascicolului His
C. Blocul sinoatrial de gr. I
D. Blocul atrioventricular de gr. III
E. Blocul sinoatrial de gr. II
2007, p.473
28. Cm. Blocul sinoatrial de gradul II, electrocardiografic, se manifestă prin:
A. perioade de pauze ”sinusale” fără unda P
B. lipsa periodică a complexelor PQRS
C. pauze compensatorii complete după complexul PQRST
D. contracții atriale și ventricularare frecvente
Răspuns: A, B
2007, p.473
29. Cm. Numiți dereglările de conductibilitate caracterizate electrocardiografic prin perioade
Wenckebach:
A. bloc sinoatrial gradul II, tip I (Mobitz I)
B. bloc sinoatrial gradul II, tip I (Mobitz I)
C. bloc atrioventricular gradul III
D. bloc complet de ramură dreaptă a fasciculului His
E. bloc de ramură stângă a fasciculului His
Răspuns: A, B
p.473
30. Cm. Clinic blocurile sinoatrial și atrioventricular de gr. II tip II (Mobitz II) se manifestă prin:
A. Palpitații
B. Dispnee de tip mixt la efort moderat
C. Stări presincopale
D. Stări sincopale
E. Dureri retrosternale constrictive cu iradiere sub omoplatul drept
Răspuns: C, D
p.463, 476
31. Cm.Blocul atrioventricular gr.I se manifestă electrocardiografic prin:
A. Interval QRS alungit
B. Unde P negative înaintea complexului QRST
C. Intervale egale PQ sau PR cu durata peste 0,2sec
D. Intervale PQ egale
E. Unde delta
Răspuns: C, D
p.474
32. Cm. În blocul atrioventricular gr.II, electrocardiografic, se atestă:

A. lipsa periodică a complexului QRST
B. lipsa undei P
C. unda P fără complex ORST
D. prezența undelor ”f”
E. prezența undelor ”F”
Răspuns: A, C
p.475
33. Cm. Numiți semnele caracteristice pentru blocul atrioventricular de gradul III:
A. Nici unul din impulsurile atriale nu se propagă spre ventricule
B. contracții atriale și ventriculare independente
C. Leziune organică a sistemului His-Purkinje
D. Oprirea temporară a activității electrice a nodului sinusal
E. Impulsurile sunt conduse retrograd de la ventricule la atrii
Răspuns: A, B
p.475
34. Cm.Blocul atrio-ventricular de gradul III se manifestă prin:
A. contracții atriale și ventriculare independente
B. sindrom Morgan –Adams-Stocs
C. stări sincopale
D. lipsa periodică a complexelor PQRST
E. lipsa periodică a complexelor QRST
Răspuns: A,B,C
p.475
35. Cm. Menționați semnele EKG carcateristice blocului complet de ramură dreaptă a
fasciculului His:
A. prezența undelor R largi, croșetate în III, AVF, V1, V2
D. alungirea intervalului PQ
D. unde S largi, croșetate în I, AVL, V5, V6
E. unde S largi în III, AVF, V1, V2
Răspuns: A, D
p.474
36. Cm. Menționați semnele EKG carcateristice blocului complet de ramură stângă a
fasciculului His:
A. prezența undelor S largi, croșetate în III, AVF, V 1, V2
E. unde S largi în I, AVL, V5, V6
Răspuns: A, D
p.474
37. CM. Menționați indicațile cardioverterului-defibrilatorului implantabil:
A. Recidive de fibrilație ventriculară la intervale variabile de timp
B. Bloc atrioventricular complet
C. Tahicardie ventriculară recidivantă
D. Flutter atrial
E. Bloc sinoatrial complet
Răspuns: A, C

38. CS.Numiți cauza asistoliei:

A.blocul atrioventricular gr.III
B.fluterul atrial
C.ritm ectopic din joncțiunea atrioventriculară de mijloc
D.blocul sinoatrial gr.I
E. fibrilația atrială cronică
Răspuns: A
2007, p.458
39. CS. Menționați potențialul de repaus a automatismului normal:
A.Extensiunea fibrelor miocardice
B.Schimbările echilibrului electrolitic
C.Acțiunea catecolaminelor
D.Infarctul miocardic
E.Potențial de membrană - 90 mV
Răspuns: E
2007, p.459
40. CS. Menționați mecanismele electrofiziologice a tulburărilor de ritm cu excepția
A.Descreșterea automatismului normal
B.Creșterea automatismului normal
C.Apariția automatismului patologic
D.Postdepolarizări precoce
E.Posdepolarizări tardive
Răspuns: A
2007, p.461
41. CS. Blocurile sinoatriale gradul II tip II (Mobitz II), electrocardiografic prezintă
A. perioade P-P egale
B. pauze compensatorii incomplete după complexul PQRST
C. pauze ”sinusale” cu unda P fără complex QRS
D. durata pauzei corespunde cu 2,3 sau mai multe intervale P-P normale
E. pauza este precedată de descreșterea progresivă a intervalelor P-P
Răspuns: D
2007, p.473
42. CS. Sindromul Morgani – Adams – Stockes se întâlnește la pacienții cu :
A. tahiaritmie
B. fibrilație atrială
C. bloc atrioventricular de gr. III
D. flutter ventricular
E. tahicardie ventriculară
Răspuns: C
2007, p.462
43. CS. Menționați afirmația corectă pentru blocul atrioventricular de gr. I
A. Nu toate impulsurile atriale sunt conduse la ventricule
B. Interval PQ sau PR peste 0,2 sec
C. Se înregistrează frecvent la copiii
D. Interval PQ sau PR sub 0,12 sec.
E. Alungirea treptată a intervalului PQ
Răspuns: B
2007, p.514
44. CS. Numiți semnul electrocardiografic caracteristic blocului atrioventricular gr. II tip I (Mobitz
I):
A. Pauză compensatorie completă
B. Omiterea 2,3 contracții ventriculare cu păstrarea contracției atriale
C. Prezența perioadelor Samoilov-Wenckebach
D. Intervale PQ regulate
E. Intervale RR regulate
Răspuns: C
45. CS. În blocul atrioventricular gr. II tip II (Mobitz II) sunt caracteristice:
A. Perioade Samoilov-Wenckebach
B. Intervale PP diferite
C. Toate impulsurile atriale sunt propagate spre ventricule
D. Pe traseul ECG se înregistrează lipsa a 1,2,3 complexe QRS
E. Este prezentă o dereglare funcțională a sistemului His-Purkinje
Răspuns: D
Chișinău 2007, p.475, 514.
46. CS. Sindromul tahi – bradi necesită implantare de:
A. Cardiovertel-defibrilator
B. Cardiostimulator
C. Valvă cardiacă
D. Stent bar-metalic
E. Stent cu impregnare medicamentoasă
Răspuns: B
47. CM. Menționați medicamentele care pot induce blocului atrioventricular de gradul I:
A. Digoxina
B. Metoprolol
C. Amiodaron
D. Amlodipina
E. Spironolactona
Răspuns: ABC
Curs
48. CS. Menționați medicamentul care poate induce sindromul Frederic:

A. Digoxina
B. Metoprolol
C. Amiodaron
D. Amlodipina
E. Spironolactona
Răspuns A.
Curs
49. CM. Notați dereglările de ritm care se manifestă prin dereglări severe ale hemodinamicii:
B. Tahicardie joncțională cu frecvență înaltă
C. Fluter ventricular
E. Bloc atrioventricular gr. I
Răspuns: ABCD
Chișinău 2007, p.506, 515.
24. CM. În blocul incomplet de ramură stângă a fasciculului His pe EKG se atestă:
A. durata QRS depășește 0,12 sec.
B. complexe ventriculare de tip S în III, AVF, V 1, V2
C. complexe ventriculare de tip S în I, AVL, V5, V6
D. complexe ventriculare de tip R în I, AVL, V5, V6
E. durata QRS 0,10 - 0,12 sec.
Răspuns: BDE
Chișinău 2007, p.506, 515.
31. CM. Numiți semnele ECG a blocului complet de ramură dreaptă a fasciculului His:
A. lărgirea complexelor QRS peste 0,12 sec
B. complexe ventriculare de tip rsR în derivațiile III, AVF, V 1, V2
C. lipsa undelor Q și prezența undelor S largi în derivațiile V 5, V6
D. ritm ventricular
E. durata complexului QRS 0,10 - 0,12 sec
Răspuns: ABC
32. CS. Menționați afirmaţiile corecte pentru sindromul Wolff-Parkinson-White, cu excepția:
A. Prezența unei căi ascesorii care leagă direct atriul de ventricul
B. Impulsului atrial se propagă concomitent pe calea nodohisiană și a f.Kent
C. Depolarizarea precoce a ventriculelor
D. Prezența undei delta pe traseul ECG
E. Intervalul P-Q în limitele 0,12- 0,20 sec
Răspuns: E
33. CM. Blocul complet de ramură stângă anterior a fasciculului His se caracterizează prin:
A. complexe de tip R în I, AVL, V5, V6
B. axă electrică deviată brusc în stânga
C. complexe de tip S în III, AVF, V1, V2
D. durata QRS 0,1 - 0,12 sec
E. ritm joncțional
Răspuns: ABC
34. CM. Sindromul Wolff-Parkinson-White electrocardiografic se manifestă prin:
A. Prezența undei delta
B. Intervale RR inegale
C. Unda P normală cu interval P-Q sub 0,12 sec
D. Interval P-Q peste 0,18 sec
E. Alungirea progresivă a intervalului P-Q
Răspuns: AC
35. CS. Menționați indicațiile pentru implantarea cardiostimulatorului permanent, cu excepția:
A. Blocul atrioventricular complet asociat cu bradicardie simptomatică
B. Sindrom Frederica
C. Sincope recurente asociate cu pauze sistolice de peste 3 sec.
D. Bloc atrioventricular de gr. II persistent după infarct miocardic anterior acut
E. Fibrilație ventriculară
Răspuns: E

36. CS. Indicați dereglările de ritm în care veți folosi electrocardiostimulare transesofagiană:
A. Flutter atrial
B. Tahicardie ventriculară
C. Fibrilație ventriculară
D. Flutter ventricuar
E. Bloc bifascicular
Răspuns: A

Chișinău 2007, p.481,482
Bibliografia:
3. Cursurile
Chișinău 2013
Endocardita infecțioasă pregătite de conf. un, d.m. A. Grejdieru
1. CS. Endocardita infecțioasă este o maladie:

A. Degenerativă
B. Distructivă
C. Infecțioasă
D. Congenitală
E. Ereditară
Răspuns: C

2. CS. Endocardita infecțioasă afectează cel mai rar:
A. Valva mitrală
B. Valva aortală
C. Valva tricuspidă
D. Valva arterei pulmonare
E. Valva Eustache
Răspuns E
Curs
3. CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă a utilizatorilor de droguri
intravenos și a pacienților cu proteze valvulare:
A. Streprococul virdans
B. Streptococul β hemolitic
C. Stafilococul auriu
D. Stafilococul epidermic
E. Enterococul fecalis
Răspuns C
Chișinău 2007, p. 325,345.
4. CS. Prima descriere detaliată a endocarditei infecțioase ii aparține lui:
A. E. Libman
B. W. Osler
C. H. Schottmuller
D. W. Thayer
E. S. Jaccoud
Răspuns: B

5. CS. Tratamentul endocarditei infecțioase include următoarele medicamente in afară de:

A. Antibiotice
B. Antimicotice
C. Glucozide cardiace
D. Anticoagulante
E. Β blocante
Răspuns: D

Chișinău 2007, p. 343 - 349.
6. CS. Numiți doza profilactică de Amoxacilină la pacienții cu risc înalt pentru dezvoltarea
endocarditei infecțioase.
A. 500 mg/zi cu 2 ore înainte de procedura stomatologică
B. 500 mg/zi după procedura stomatologică
C. 3 g cu 1 oră înainte de procedura stomatologică
D. 1 g/zi cu 2 ore înainte de procedura stomatologică
E. 500 mg/zi în 4 prize
Răspuns: C

7. CS. La pacienții cu endocardită infecțioasă în anticedență, pentru a preveni recurența unui
nou epizod, se permite extirparea dinților:
A. 2 dinți în zi
B. 3 dinți în zi
C. 1 dinte în zi
D. 1 dinte în 3 zile
E. 1 dinte în 10 zile
Răspuns: E
Curs
8. CS. Endocardita infecțioasă streptococică meticilin - rezistentă se tratează în exclusivitate cu:

A. Penicilină G
B. Ceftriaxonă
C. Vancomicină
D. Gentamicină
E. Amoxacilină
Răspuns: C
9. CS. Numiți cea mai frecventă și mai gravă complicație a endocarditei infecțioase:
A. Evenimente embolice
B. Insuficiență cardiacă ”osleriană”
C. Glomerulonefrita
D. Encefalita
E. Hepatita toxică
Răspuns: B

10. CS. Numiți cea mai informativă analiză de laborator în endocardită infecțioasă:
A. Analiza generală a sângelui
B. Urea
C. Proteina C reactivă
D. Hemocultura
E. Urocultura
Răspuns: D

11. CM. Grefa microbiană în endocardita infecțioasă se localiazează pe:

A. Valvele native
B. Valva Eustache
C. Valva ileocecală
D. Protezele valvulare
E. Defectul septal ventricular
Răspuns: A,B, D, E
Curs
12. CM. Criteriile majore pentru stabilirea diagnosticului de endocardită infecțioasă sunt:
A. Febră ≥ 380C
B. Febră ≤ 380C
C. Hemocultura positivă din trei vene periferice
D. Hemocultura pozitivă dintr-o singură probă
E. Prezența vegetațiilor la ecocardiografie
Răspuns C,E

13. CM. Notați manifestările clinice esențiale a endocarditei infecțioase

A. Diaree
B. Vomă
C. Frisoane
D. Sudorație sporită
E. Febră
Răspuns: C,D,E

14. CM. În endocardita infecțioasă de cord drept predomină următoarele complicații:

A. Pneumonii septice
B. Pneumonii multifocale distructive
C. Embolii cerebrale
D. Embolii coronariene
E. Abcese pulmonare
Răspuns: A,B,E
Curs
15. CM. Notați complicațiile embolice specifice pentru endocardita infecțioasă de cord stâng:
A. Embolii renale
B. Embolii cerebrale
C. Embolii splenice
D. Embolii coronariene
E. Abcese pulmonare
Răspuns: A,B,C,D.
Curs
16. CM. Profilaxia endocarditei infecțioase se efectuiază obligatoriu la pacienții cu:

A. Prolaps de valvă mitrală
B. Cardiopatie ichemică
C. Cardiopatie hipertrofică
D. Proteze valvulare
E. Endocardită infecțioasă în anticedență
Răspuns: C,D,E

17. CM. Endocardita infecțioasă se consideră activă în următoarele cazuri:

A. În primele 2 luni de la debutul EI
B. Prezenţa hemoculturilor pozitive şi persistenţa febrei indiferent de durata maladiei
C. Dovedirea inflamaţiei endocardului prin examen morfologic
D. Depistarea agentului patogen prin hemoculturi pozitive
E. Depistarea agentului patogen prin frotiul din nazofaringe
Răspuns: A,B,C,D
Curs
18. CM. Numiți afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă de proteză precoce:
A. Agențiii infecțiosi predominanți sunt stafilococii și streptococii
B. Complicațiile embolice constituie un procent înalt și cauza mortalității
C. Se dezvoltă în primele 12 luni după protezare
D. Poartă denumirea de endocardită infecțioasă comunitară
E. Se mai numește endocardită infecțioasă nozocomială
Răspuns: A,B,C,E.
Curs
19. CM.Tratamentul insuficienței cardiace în endocardita infecțioasă se efectuiază prin:

A. Corecție chirurgicală a valvulopatiei
B. Administrarea glucozidelor cardiace
C. Administrarea diureticelor
D. Administrarea glucocorticosteroizilor
E. Administrarea preparatelor vazodilatatoare
Răspuns: A,B,C,E.

20. CM.Tratamentul chirurgical al endocarditei infecțioase este indicat în:

A. Endocardită fungică
B. Endocardită streptococică
C. Endocardită infecțioasă complicată cu abces miocardic
D. Endocardită infecțioasă complicată cu glomerulonefrită
E. Infecție rezistentă la tratament antibacterian
Răspuns: A, C, E.

Bibliografia:
6. Cursurile
Chișinău 2011
Endocardita infecțioasă adăugător
1. CM. Endocardita infecțioasă este o maladie:

A. Infecțioasă
B. Cu leziuni vegetante pe valvele native
C. Dehiscență de proteză
D. Cu hemoculturi pozitive
E. Cu frotiu din nazofaringe pozitiv
Răspuns: A,B,C,D.

2.CM. Endocardita infecțioasă afectează:
A. Valvele native
B. Valvele protetice mecanice
C. Valvele protetice biologice
D. Valvele intacte
E. Valvele ileocecale
Răspuns: A,B,C,D
Curs
2. CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă de proteză:
A. Streprococcus virdans
B. Streptococcus bovis
C. Enterococul faecalis
D. Staphiylococcus epidermidis
E. Staphiylococcus aureus
Răspuns E

Chișinău 2007, p. 325,345.
3. CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă a utilizatorilor de droguri

intravenos:
A. Staphiylococcus epidermidis
B. Staphiylococcus aureus
C. Streprococcus virdans
D. Streptococcus bovis
E. Enterococul faecalis
Răspuns B

Chișinău 2007, p. 325,345.
4.CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă la pacienții care nu respectă igiena
dentară:
A. Streprococcus virdans
B. Streptococcus bovis
C. Enterococul faecalis
D. Staphiylococcus epidermidis
E. Staphiylococcus aureus
Răspuns A

Chișinău 2007, p. 325,345.
2. Curs
5. CM. Notați savanții care s-au ocupat cu cercetări în domeniu endocarditei infecțioase:
A.E. Libman
B.W. Osler
C.H. Schottmuller
D.L. Nicolaev
E.V. Socoteanu
Răspuns: A, B,C

3. Curs
6.CM. Tratamentul endocarditei infecțioase include următoarele medicamente:
A.Antibiotice
B.Antimicotice
C.Glucozide cardiace
D.Anticoagulante
E.Β blocante
Răspuns: A,B,C,E

Chișinău 2007, p. 343 - 349.
7.CS. Numiți doza de tratament și calea de administrarea a Daptomicinei la pacienții cu endocardită
infecțioasă provocată de Staphylococcus aureus:
A.500 mg/zi intravenos perfuzie
B.1gr/zi intravenos bolus
C.3 g/zi per os
D.1 g/zi per os
E.500 mg/zi în 4 prize intramuscular
Răspuns: A
Curs.
8.CS. Numiți doza de tratament a Vancomicinei la pacienții cu endocardită infecțioasă provocată de
stafilococii meticilinrezistenți :
A.500 mg/zi intravenos perfuzie
B.1 g/zi intravenos perfuzie
C.2 g/zi intravenos perfuzie în 2 prize
D.500 mg/zi intravenos bolus
E.1 g/zi intravenos bolus
Răspuns: C
Curs
9.CM. Endocardita infecțioasă stafilococică meticilin - rezistentă se tratează cu:

A.Penicilină G
B.Daptomicină
C.Vancomicină
D.Gentamicină
E.Amoxacilină
Răspuns: B,C

3. Curs
10.CM. Numiți complicațiile endocarditei infecțioase:
A.Glomerulonefrita
B.Embolii
C.Insuficiență cardiacă
D.Torticolism
E.Hepatita toxică
Răspuns: A,B,C,E

11.CM. Numiți cele mai informative investigații în diagnosticul endocarditei infecțioase:
A.Ecocardiografia
B.Electrocardiografia
C.Proteina C reactivă
D.Hemocultura
E.Urocultura
Răspuns: A,D.

12.CS. Grefa microbiană în endocardita infecțioasă se localiazează pe următoarele valve cu excepția:

A.Valvele native
B.Valva Eustache
C.Valva ileocecală
D.Protezele valvulare
E.Valve intacte
Răspuns: C
Curs
13.CM. Criteriile majore pentru stabilirea diagnosticului de endocardită infecțioasă sunt:

A.Febră ≥ 380C
B.Abces miocardic la ecocardiografie
C.Hemocultura positivă din trei vene periferice
D.Dehiscență de proteză la ecocardiografie
E.Prezența vegetațiilor la ecocardiografie
Răspuns B,C,D,E

4. Curs
14.CM. Notați manifestările clinice a endocarditei infecțioase
A.Febră cu frisoane
B.Diaree
C.Dispnee inspiratorie
D.Tahicardie
E.Sudorație sporită
Răspuns: A, C,D,E

15.CS. În endocardita infecțioasă de cord drept predomină emboliile:

A.Pulmonare cu pneumonii septice
B.Coronariene
C.Cerebrale
D.Mezinteriale
E.Splenice
Răspuns: A
Curs
16.CS. Notați complicațiile embolice specifice pentru endocardita infecțioasă de cord stâng cu excepția:
A.Embolii renale
B.Embolii cerebrale
C.Embolii splenice
D.Embolii coronariene
E.Embolii pulmonare
Răspuns: E
Curs
17.CM. Profilaxia endocarditei infecțioase se efectuiază obligatoriu la pacienții cu:

A.Prolaps de valvă mitrală
B.Cardiopatie ichemică
C.Cardiopatie hipertrofică
D.Proteze valvulare
E.Endocardită infecțioasă în anticedență
Răspuns: C,D,E

18.CM. Endocardita infecțioasă se consideră activă în următoarele cazuri:

A.În primele 2 luni de la debutul EI
B.Prezenţa hemoculturilor pozitive şi persistenţa febrei indiferent de durata maladiei
C.Dovedirea inflamaţiei endocardului prin examen morfologic
D.Depistarea agentului patogen prin hemoculturi pozitive
E.Depistarea agentului patogen prin frotiul din nazofaringe
Răspuns: A,B,C,D
Curs
19.CM. Numiți afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă de proteză precoce:

A.Agențiii infecțiosi predominanți sunt stafilococii și streptococii
B.Complicațiile embolice constituie un procent înalt și cauza mortalității
C.Se dezvoltă în primele 6 luni după protezare
D.Poartă denumirea de endocardită infecțioasă comunitară
E.Se mai numește endocardită infecțioasă nozocomială
Răspuns: A,B,C,E.
Curs
20.CM.Tratamentul insuficienței cardiace în endocardita infecțioasă se efectuiază prin:

A.Corecție chirurgicală a valvulopatiei
B.Administrarea glucozidelor cardiace
C.Administrarea diureticelor
D.Administrarea glucocorticosteroizilor
E.Administrarea preparatelor vazodilatatoare
Răspuns: A,B,C,E.

21.CM.Tratamentul chirurgical al endocarditei infecțioase este indicat în:

A.Endocardită fungică
B.Endocardită streptococică
C.Endocardită infecțioasă complicată cu abces miocardic
D.Endocardită infecțioasă complicată cu glomerulonefrită
E.Infecție rezistentă la tratament antibacterian
Răspuns: A, C, E.
F. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,

G. Curs
22.CM. Criteriile minore pentru stabilirea diagnosticului de endocardită infecțioasă sunt:

A. Febră ≥ 380C
B. Hemocultura positivă din o probă serologică
C. Dehiscență de proteză la ecocardiografie
D. Suspecții de vegetații la ecocardiografie
E. Factori cardiaci predispozanți
Răspuns A, B,D,E

2. Curs
23.CM. Criteriile minore DUKE, pentru stabilirea diagnosticului de endocardită infecțioasă sunt:
A. Febră ≥ 380C
B. Leziuni Janeway
D. Noduli Osler
Răspuns A,B,D.

2. Curs
24.CM. Criteriile minore DUKE, pentru stabilirea diagnosticului de endocardită infecțioasă sunt:
A. Febră ≥ 380C
B. Factor reumatoid pozitiv
D. Pete Roth
Răspuns A,B,D.

2. Curs
25.CM. În endocardita infecțioasă grefa microbiană se localiazează pe următoarele structuri cardiace:
A. Valve native
B. Cordaje valvulare
C. Artere carotide
D. Tractul de ejecție a aortei
E. Artere femorale
Răspuns: A, B, D
Curs
26.CS. Numiți afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă de proteză tardivă:

C. Se dezvoltă în primele 6 luni după protezare
Răspuns: D
Curs
27.CM. Numiți afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă de proteză tardivă:

C. Se dezvoltă peste 1 an după protezare
Răspuns: C, D
Curs
28.CM. Numiți formele noi ale endocarditei infecțioase:

A. Endocardita infecțioasă a dispozitivelor intracardiace
B. Endocardita infecțioasă a adolescenților
C. Endocardita infecțioasă la vârstnici
D. Endocardita infecțioasă a utilizatorilor de droguri intravenoase
E. Endocardita infecțioasă a toxicomanilor
Răspuns: A, C, D
Curs
29.CS. Numiți formele noi ale endocarditei infecțioase cu excepția :

A. Endocardita infecțioasă a dispozitivelor intracardiace
B. Endocardita infecțioasă a adolescenților
C. Endocardita infecțioasă la vârstnici
D. Endocardita infecțioasă a utilizatorilor de droguri intravenoase
E. Endocardita infecțioasă a pacienților supuși hemodializei
Răspuns: B
Curs
30.CM. Numiți factorii cardiaci predispozanți pentru dezvoltarea endocarditei

infecțioase:
A. Cardiopatii congenitale
B. Cardiopatii degenerative
D. Hipertensiune arterială
E. Infarct miocardic
Răspuns: A,B, C
Curs
31.CM. Numiți factorii cardiaci predispozanți pentru dezvoltarea endocarditei infecțioase:

A. Valvă aortică bicuspidă
B. Stenoză mitrală
C. Defect septal ventricular
E. Prolaps de valvă mitrală
Răspuns: A,B, C, E.
Curs
32.CS. Numiți factorul cardiac predispozanți pentru dezvoltarea endocarditei infecțioase la populația
Republicii Moldova:
A. Valve intacte
B. Valvulopatii reumatismale
C. Miocardită
E. Cardiomiopatie hipertrofică
Răspuns: B
Curs
33.CS. Numiți factorul predispozanți pentru dezvoltarea endocarditei infecțioase de cord drept:
A. Extracții dentare
B. Hepatită virală
D. Utilizarea drogurilor intravenos
E. Cardiopatie reumatismală
Răspuns: D
Curs
34.CM. Numiți poarta de intrare a infecției în endocardita infecțioasă:
A. Infecții
B. Extracții dentare
C. Hemodializa
D. Igienă dentară precară
E. Vârsta inaintată
Răspuns: A,B, C,D
Curs
35.CS. Numiți cea mai frecventă partă de intrare a endocarditei infecțioase de cord drept:
A. Infecții respiratorii
B. Extracții dentare
C. Utilizarea drogurilor intravenos
D. Igienă dentară precară
E. Vârsta inaintată
Răspuns: C
Curs
36.CM. Numiți cele mai frecvente comorbidități ce predispun la dezvoltarea endocarditei infecțioase la
pacienții din Republica Moldova.
A. Ciroza hepatică
B. Hepatite
C. Diabet zaharat
D. SIDA
E. Lues
Răspuns: A,B, C
Curs
37.CS. Căte săptămâni de terapie antimicrobiană necesită pacientul cu endocardită infecțioasă

streptococică
A. 1 săptămână
B. 2 săptămâni
C. 3 săptămâni
D. 4 săptămâni
E. 6 săptămâni
Răspuns D
Curs
38.CS. Căte săptămâni de terapie antimicrobiană necesită pacientul cu endocardită infecțioasă de proteză,
etiologie stafilococică
A. 1 săptămână
B. 4 săptămâni
C. 6 săptămâni
D. 8 săptămâni
E. 10 săptămâni
Răspuns D
Curs
39.CM. Endocardita infecțioasă se consideră vindecată în următoarele cazuri:

A. Iradicarea definitivă a infecţiei
B. Temperatură corporală normală
C. VSH în limite normale şi hemoculturi negative în decurs de 1 an după finisarea curei
de tratament
D. VSH în limite normale şi hemoculturi negative în decurs de 1 lună după finisarea
curei de tratament
E. VSH în limite normale şi hemoculturi negative în decurs de 6 luni după finisarea
curei de tratament
Răspuns A, B, C
Curs.
Bibliografia:
3. Cursurile
Chișinău 2013
CARDIOMIOPATIILE
Complement simplu:
1.c.s. Numiți cea mai frecventă cardiomiopatie
A. Aritmogenă
B. Dilatativă
C. Hipertrofică
D. Restrictivă
E. Alcoolică
Răspuns: B
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 362.
2. c.s. În cardiomiopatia dilatativă se înrăutățește preponderent:
A. Sistola
B. Diastola
C. Tensiunea arterială
D. Pulsul
E. Rezistența periferică
Răspuns: A
p. 363,364.
3. c.s. Menționați valorile fracției de ejecție caracteristice pentru pacienții cu cardiomiopatie dilatativă:
A. 70%
B. 60%
C. 50%
D. 100%
E. 25 – 39 %
Răspuns: E
p. 366.
4. c.s. Menționați modificărea ecocardiografică caracteristică pentru cardiomiopatia dilatativă:
A. Dilatarea tuturor cavităţilor cordului
B. Dilatarea izolată a ventriculului stâng
C. Majorarea fracției de ejecție
D. Dilatarea izolată a ventriculului drept
E. Hipertofia septului interventricular
Răspuns: A
p. 366.
5. c.s. În cardiomiopatia hipertrofică se înrăutățește preponderent:
A. Sistola
B. Diastola
C. Tensiunea arterială
D. Pulsul
Răspuns: B
p. 370.
6. c.s. Menționați modificarea ecocardiografică caracteristică pentru cardiomiopatia hipertrofică:
B. Dilatarea atriului stâng
Răspuns: E
p. 370.
7. c.s. Substratul morfologic în cardiomiopatia restrictivă constă în:
A. Îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a VS, uneori a VD
B. Hipertrofia miocardului VS
C. Dezvoltarea cardiomegaliei
D. Efilarea (subțierea) pereților VD
E. Miocard spongios
Răspuns: A
p. 373
8. c.s. Substratul morfologic în cardiomiopatia aritmogenă constă în:
E. Miocard spongios
Răspuns: D
p. 375
9. c.s Menționați cardiomiopatia în care tratamentul este efectiv şi prognosticul favorabil:
A. Cardiomiopatie hipertrofică
B. Cardiomiopatie alcoolică
C. Cardiomiopatie dilatativă
D. Cardiomiopatia restrictivă
E. Cardiomiopatia aritmogenă
Răspuns: B
p. 364
II. Complement multiplu :
10.c.m Numiți modificările hemodinamice care survin în cardiomiopatia dilatativă
A. Scăderea fracției de ejecție a VS
B. Reducerea debitului sistolic
C. Majoraea volumelor cavităților cordului
D. Creșterea presiunii intracavitare
E. Creșterea fracției de ejecție
Răspuns: ABCD
p. 364
11. c.m. Numiți cele mai informative metodele în diagnosticarea cardiomiopatiilor:
A. Biopsia miocardului
B. Ecocardiografia
C. Fonocardiografia
D. Electrocardiografia
E. Monitoringul – ECG
Răspuns: ABDE
p. 366, 369
12. c.m. Ce medicamente veți administra în cardiomiopatia dilatativă:
A. Diuretice
B. Inhibitori ai enzimei de conversie
C. Antiaritmice
D. Anticoagulante
E. Antipiretice
Răspuns: ABCD
p. 367
13. c.m. Menționați formele cardiomiopatiei hipertrofice
A. Obstructivă
B. Neobstructivă
C. Apicală
D. Restrictivă
E. Dilatativă
Răspuns: ABC
p. 367
14. c.m Menționați manifestările clinice caracteristice pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică cu

obstrucția tractului de ejecție:
A. Dispnea inspiratorie
B. Dureri retrosternale constrictive nedependente de efort
C. Stări sincopale
D. Palpitații cardiace
E. Anasarca
Răspuns:ABCD
p. 368
15. c.m Menționați modificările ECG în cardiomiopatia dilatativă?
A. Hipertrofia VS
B. Bloc complet de ram stâng a f. His

D. Unde Q patologice inexplicabile
E. Voltaj scăzut
Răspuns: ABCD
p. 366
16. c.m Numiți modificările ECG caracteristice pentru cardiomiopatia hipertrofică
A. Hipertrofia VS
B. Voltaj mărit
D. Unde Q patologice în derivațiile inferior-laterale
E. Voltaj scăzut
Răspuns: ABCD
p. 369
17. c.m. Tratamentul pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivă nu include
A. Glicozide cardiace
B. Beta blocante
C. Nitrați
D. Diuretice
E. Antiaritmice
Răspuns: AC
19. c.m. Enumeraţi metodele chirurgicale folosite în tratamentul pacienților cu cardiomiopatie

hipertrofică obstructivă semnificativă
A. Mioectomia parțială
B. Ablația septală cu alcool
C. Embolizarea primei septale
D. Implantarea defibrilatorului – cardiovertel
E. Mioectomie totală
Răspuns: ABCD
21. c.m. Menţionați patologiile care pot dezvolta o cardiomiopatiei restrictivă: ???
A. Fibroza endomiocardică eozinofilică (Sindromul Loffler)
B. Amiloidoza cardiacă
C. Lupusul eritematos sistemic
D. Hemocromatoza
E. Leziunile cardiace prin iradiere
Răspuns:ABDE
p. 372
22. c.m. Numiți cauzele principale de deces a pacienților cu cardiomiopatii:
A. Fibrilaţie atrială
B. Fibrilaţie ventriculară
C. Tromboembolii
D. Insuficienţa cardiacă progresivă
E. Moarte subită
Răspuns:BCDE
p. 367.
Bibliografia:
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
2. Curs
Chișinău 2011
CARDIOMIOPATIILE adăugător
1.c.m. Numiți cardiomiopatiile idiopatice
A. Aritmogenă
B. Dilatativă
C. Hipertrofică
D. Restrictivă
E. Alcoolică
p. 362.
2. c.m. Cardiomiopatia dilatativă se caracterizează prin:
A. Scăderea exprimată a fracției de ejecție
B. dilatarea tuturor compartimentelor cordului
C. înrăutățirea sistolei
D. decompensare
p. 363,364.
3. c.m. Simptomele clinice caracteristice pacienților cu cardiomiopatie dilatativă sunt
A. dispneea
B. palpitații
C. fatigabilitate
D. edeme periferice
E. epistaxis
p. 366.
4. c.m. Menționați modificările ecocardiografice caracteristice pacienților cu cardiomiopatie dilatativă:
B. Scăderea considerabilă a fracției de efecție
Răspuns: A, B
p. 366.
5. c.m. În cardiomiopatia hipertrofică pacienții prezintă:
A. Accese de angină pectorală
B. Stări sincopale
C. Hiperensiune arterială
D. Bradicardie
Răspuns: A, B
p. 370.
6. c.m. Menționați modificarile ecocardiografice caracteristice pentru cardiomiopatia hipertrofică:
A. Hipertrofia moderată a peretelui posterior a ventricolului stâng, care este mai mică cu 5 mm decât
septul interventricular
B. Dilatarea atriului stâng
Răspuns: A, E
p. 370.
7. c.m. În cardiomiopatia restrictivă sunt prezente următoarele semne:
E. Înrătăutățirea sistolei și diastolei
Răspuns: A, E
p. 373
8. c.m. Cardiomiopatia aritmogenă se manifestă prin:
C. Aritmii ventriculare frecvente
E. Miocard spongios
Răspuns: C, D
p. 375
9. c.m Care din pacienți cu cardiomiopatii necesită inplantare de defibrilator cardiac:
A. Cardiomiopatie hipertrofică
B. Cardiomiopatie alcoolică
C. Cardiomiopatie dilatativă
D. Cardiomiopatia restrictivă
E. Cardiomiopatia aritmogenă
Răspuns: A,E
p. 364
10.c.m Numiți modificările caracteristice pacienților cu cardiomiopatie dilatativă

A. Scăderea fracției de ejecție a ventricolului stâng
B. Majorarea debitului cardiac
C. Hipertrogia septului interventricular
D. Creșterea presiunii intracavitare
E. Creșterea fracției de ejecție
Răspuns: AD
p. 364
11. c.s. Numiți cea mai informativă metodă în diagnosticarea cardiomiopatiei hipertrofice:
A. Biopsia miocardului
B. Ecocardiografia
C. Fonocardiografia
D. Electrocardiografia
E. Monitoringul – ECG
Răspuns: B
p. 366, 369
12. c.s. Ce medicamente nu veți administra în cardiomiopatia dilatativă:
A. Diuretice
B. Inhibitori ai enzimei de conversie
C. Antiaritmice
D. Anticoagulante
E. Antipiretice
Răspuns: E
p. 367
13. c.s. Menționați cea mai severă formă a cardiomiopatiei hipertrofice
A. Obstructivă
B. Neobstructivă
C. Apicală
D. Restrictivă
E. Dilatativă
Răspuns: A
p. 367
14. c.s Menționați complicația severă a pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică cu obstrucția tractului
de ejecție:
A. Tahicardia ventriculară
B. Fibriația atrială
C. Stări sincopale
D. Fluterul atrial
E. Anasarca
Răspuns:A
p. 368
15. c.s Menționați modificarea EKG caracteristică pacienților cu cardiomiopatie dilatativă?
A. Bloc atrioventricular complet
B. Bloc sinoatrial complet
D. Unde Q patologice inexplicabile în derivațiile pectoral
E. Voltaj scăzut
Răspuns: D
p. 366
16. c.m Numiți aritmiile caracteristice pentru pacienții cu cardiomiopatie hipertrofică
B. Fluter ventricular
E. Voltaj scăzut
Răspuns: ABD
p. 369
17. c.m. Tratamentul pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivă include
A. Glicozide cardiace
B. Beta blocante
C. Nitrați
D. Diuretice
E. Antiaritmice
Răspuns: B, D, E
19. c.s. Ce metodelă chirurgicală nu se utilizează în tratamentul pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică

obstructivă semnificativă
A. Mioectomia parțială
B. Ablația septală cu alcool
C. Embolizarea primei septale
D. Implantarea defibrilatorului – cardiovertel
E. Mioectomie totală
Răspuns: E
21. c.m. Menţionați semnele clinice ale pacienților cu cardiomiopatie restrictivă:
A. Dispnee inspiratorie
B. Palpitații
C. Fatigabilitate
D. Cefalee
E. Vertij
Răspuns:ABC
p. 372
22. c.m. Numiți factorii ce pot declanșa cardiomiopatii:
A. stres
B. efort fizic
C. infecții virale
D. tabagismul
E. dieta echilibrată
Răspuns: ABC
p. 367.
Bibliografia:
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
2. Curs
Chișinău 2013
MIOCARDITELE
Complement simplu:
1. c.s Cele mai frecvent întâlnite și studiate sunt miocarditele
A. Virale
B. Fungice
C. Toxice
D. Bacteriene
E. Prin iradiere
Răspuns: A
p. 356.
2. c.s Cea mai utilă și informativă metodă pentru diagnosticarea funcției miocardului în miocardite este:
A. Electrocardiografia
B. Ecocardiografia
C. Radiografia cordului
D. Coronarografia
E. Fonocardiografia
Răspuns: B
p. 358.
3. c.s. ”Marca” histologică a miocarditei virale este infiltratul inflamator cu predominarea?
A. Monocitelor
B. Limfocitelor
C. Eozinofilelor
D. Celulelor polimorfonucleare
E. Neitrofilelor
Răspuns: B
p. 357.
4. c.s. Semnul electrocardiografic caracteristic pentru miocardite este:

A. unda T negativă în toate derivațiile
B. Hipertrofie VS și VD
C. voltajul mic al complexului QRS
D. Hipertrofie AS și AD
E. Bloc complet de ram drept a fascicolului His
Răspuns: C
p. 358.
5. c.s Criteriul standart de diagnostic al miocarditei este:
A. Ecocardiografia
B. Biopsia endomiocardică
C. Coronarografia
D. Scintigrafia miocardului cu Technețiu – 99
E. Teste farmacologice
Răspuns: B
p. 359.
6. c.s Ce preparate medicamentoase sunt contraindicate în miocardita acută:
A. Diureticii
B. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotenzinei II
C. Preparate antiaritmice
D. Antiinflamatoarele nesteroidiene
E. Imunoglobulina
Răspuns: D
p. 360.
7.c.m Numiți mecanismele principale ale afectării cardiace în miocardite :
A. lezarea celulară produsă de invazia miocardului în infecții
B. lezarea miocardică mediată imunologic
C. acțiunea directă a toxinelor asupra miocardului
D. afectarea miocardului subendocardial

E. activarea neirohormonală
Răspuns: ABC
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007, p. 356
8. c.m Tulburările de ritm și conducere caracteristice pentru miocardite sunt:
A. bloc sinoatrial complet
B. extrasistolie ventriculară
C. tahicardie atrială
D. fibrilație atrială
E. tahicardia sinusală
Răspuns: BCDE
9. c.m Menționați manifestările clinice caracteristice în miocarditele difuze:
A. Dispnee inspiratorie
B. Fatigabiltate
C. Palpitații
D. Dureri retrosternale constrictive violente
E. Stări sincopale
Răspuns: ABC
10. c.m Numiți sindroamele clinice în miocardită:
A. Insuficiența respiratorie
B. Insuficiența cardiacă
C. Durerea toracică
D. Tulburări de ritm
E. Insuficiența hepatică
Răspuns: BCD
11. c.m Fermenții cardiospecifici cercetați în miocardite sunt:
A. Creatininfosfokinaza – izoenzyma MB
B. Lactatdehidrogenaza – izoenzyma I
C. Troponina I
D. Alaninaminotransferaza
E. β – lipoproteide
Răspuns: ABC
12. c.m Numiți formele miocarditelor:
A. parazitară
B. fungică
C. infecțioasă
D. idiopatică
E. autoimună
Răspuns: CDE
13. c.m Menționați cauzele miocarditelor neinfecțioase:
A. Boli autoimune
B. Hipersensibilizare prin droguri

C. Toxine
D. Iradiere
E. Febra Q
Răspuns: ABCD
p. 355, 356
14. c.m Modificările electrocardiografice caracteristice pentru miocardite sunt:
A. Micşorarea voltajului complexului QRS
B. Aritmii cardiace
C. Blocuri cardiace
D. Semne de hipertrofie a ventriculului drept
E. Hipertrofiea atriului drept
Răspuns АВС
15. c.m Complicațiile miocarditei sunt:
A. Tulburări de ritm
B. Tulburări de conducere
C. Insuficiență cardiacă congestivă
D. Tromboembolism
E. Anevrisma ventricolului stâng
Răspuns: ABCD
16. c.m Conform criteriilor Dallas miocardita activă este prezentată morfologic prin:
A. Infiltrat sărac
B. Infiltrat ambundent cu celule inflamatorii
C. Necroza miocitelor
D. Normomiocarditis
E. Degenerarea miocitelor
Răspuns: BC
17. c.m Analizele de laborator în miocardite prezintă:
A. Anemie B12 deficitară
B. Proteina C reactivă MAJORATĂ
C. Complecșii imuni circulanți MĂRIȚI
D. Majorarea activităţii enzimelor miocardice
E. Anemie hipocromă
Răspuns: BCD
18. c.m Ce remedii medicamentoase se utilizează în tratamentul miocarditelor stafilococice acute?
A. Diuretice
B. Inhibitori a enzimei de conversie a angiotenzinei II
C. Imunoglobulina
D. Antiaritmice
E. Corticosteroiziii
Răspuns: ABCD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007, p. 360 - 361
19. c.m Menționați medicamentele care cresc replicarea virală în periOada acută a miocarditei:
A. Corticosteroizii
B. Antiiinflamatoarele nesteroidiene
C. Antibioticele
D. Antiaritmicele
E. Diureticele
Răspuns: AB
20. c.m Tratamentul insuficienței cardiace congestive la pacienții cU miocardită include:
A. Diuretice
B. Corticosteroizi
C. Digitală
D. Inhibitori a enzimei de conversie a angiotenzinei II
E. Vitamine
Răspuns: ACD
Bibliografia:
2. Curs
PERICADRITE pregătite de conf. un, d.m. A. Grejdieru

I. Complement simplu:
1.c.s Numiți cea mai valoroasă metoda de evidențiere a lichidului în pericardita exudativă:
A.Ecocardiografia
B.Electrocardiografia
C.Coronarografia
D. Doppler intima media
E. Scintigrafia cordului
Răspuns:A
Victor Botnaru „Boli cardiovasculare”, Chișinău 2008, p.322
2. c.s. Dimensiunile cordului în pericarditele uscate sunt:
A. Normale
B. Mărite
C. Micșorate
D. Mărite neînsemnat
E. Mărite considerabil
Răspuns: A
3. c.s Selectaţi cel mai semnificativ semn auscultativ în pericarditele uscate:
A. Suflu sistolic la apexul cardiac
B. Suflu diastolic la apexul cardiac
C. Frotaţie pericardială
D. Ritm cardiac iregulat
E. Accentul zgomotului II la a. pulmonaris
Răspuns: С
4. c.s Sindromul dolor în pericardite este caracterizat prin:
A. durere congestivă de durată
B. durere apăsătoare care se intensifică la inspir
C. dureri constrictive retrosternale dependente de efort
D. palparea în regiunea apexului cardiac este doloră
E. toate afirmațiile sunt corecte
Răspuns: B
5. c.s Determinaţi semnul ECG, caracteristic pentru pericardita uscată:
A. complexul QRS dilatat
B. unda P înaltă şi ascuţită în derivatele II, III, aVF
C. dextrograma pe ECG
D. unde S adâncă în V1-V6
E. semne de leziuni subepicardiale în I, II, III, V2-V6
Răspuns: Е
6. c.s Prin care semn se deosebeşte pericardita fibrinoasă de cea exudativă:
A. dureri în hemitoracele stâng
B. frotaţia pericardului, concordată cu fazele activităţii inimii
C. modificări specifice pe ECG
D. lipsa modificărilor radiologice la examenul Ro al cutiei toracice
E. frotaţie pleurală, concordantă cu actul de respiraţie
Răspuns: В
7. c.s Determinaţi pulsaţia caracteristică în pericardita constrictivă:

A. pulsaţia în spaţiul intercostal II stâng
B. pulsaţia în spaţiul intercostal II drept
C. pulsaţia epigastrală amplificată
D. pulsaţia epigastrală lipseşte
E. pulsaţia în spaţiul intercostal III-IV, limita stânga a sternului
Răspuns: С
8. c.m Selectaţi acuzele bolnavilor, caracteristice pentru pericardita uscată:
A. Cardialgie
B. Stări sincopale
C. Palpitaţii
D. Tahicardie
E. Majorarea temperaturii corporale
Răspuns: А, C,D,E
9. c.m Selectaţi cei mai frecvenţi factori etiologici ai pericarditei infecţioase:
A. micobacteria tuberculozis
B. infecţia micotică
C. infecţia virală
D. infecţia chlamidioasă
E. infecţia parazitară
Răspuns: А,С
10. c.m Selectaţi factorii etiologici caracteristici pentru pericardita aseptică:
A. maladiile alergice
B. infarct miocardic acut
C. reumatism articular acut
D. maladiile autoimune
E. infecţia virală
Răspuns: В,С,D
11. c.m Numiţi semnele caracteristice pentru pericardita exudativă:
A. mărirea dimensiunilor cordului în toate direcţiile
B. sincopele
C. disfagie
D. disfonie
E. semne de hipertofie a atriului drept
Răspuns: А,СD
12. c.m Selectaţi semnele caracteristice la bolnavii cu pericardite exudative:
A. frotaţie pericardială
B. suflu sistolic la apexul cardiac
C. zgomotele cardiace brusc diminuate
D. scăderea voltajului undelor QRS pe ECG
E. suflu diastolic la baza inimii
Răspuns: С,D
13. c.m Numiți semnele clinice în tamponada cordului:
A.fatigabilitate
B. disfagie
C. disfonie
D. hemoragie
E. stări sincopale
Răspuns: ABСE
14. c.m În ce situații este indicată pericardiocinteza?
A. pericardită fibrinoasă
B. pericardită cauzată de patologie oncologică
C. tamponada cordului
D. pericardită exudativă cu o cantitate de 2000 ml de lichid
E. pericardită tuberculoasă
Răspuns: CD
15. c.m Ce maladii pot cauza pericardite exudative?
A. Tuberculoza
B. Lupusul eritematos sistemic
C. Mexidemul
D.
E.
Răspuns: А,В,С D
16. c.m Selectaţi semnele clinice caracteristice pentru pericardita exudativă:
A. Hipertensiune
B. Hipotensiune
C. Turgiscența venelor jugulare
D. Dispnee
E. Sughiț
Răspuns: ВСDE
17. c.m Selectaţi semnele electrocardiocrafice, caracteristice pentru pericarditele exsudative:
A. segmentul ST concordant supradenivelat timp de 1-2 săptămâini
B. micşorarea voltajului undelor
C. alternare
D. semne de leziune subepicardială
E. prezența undei Q patologice în derivațiile pectorale
Răspuns: В,D
18. c.m Numiţi semnele radiologice caracteristice pentru pericardita constrictivă:
A. Mărirea considerabilă a umbrei cordului
B. Îngroșarea foițelor pericardului
C. Calcificarea pericardului
D. Limitele cordului pot fi normale
E. Proieminează arcului arterei pulmonare
Răspuns: BC
19. c.m Ce patologii pot avea clinică similară ca și pericarditele constrictive?
A. cardiomiopatia restrictivă
B. cardiomiopatia dilatativă
C. tamponada cordului
D. sclerodermia sistemică cu afectarea cordului
E. endocardita infecțioasă
Răspuns: АСD
20. c.m Tratamentul pericarditei constrictive include:
A. Diuretice de ansă în doze mari
B. Diuretice în doze mici, administrate cu atenție
C. Chirurgie cardiacă
D. Hipotensive
E. Glicozide cardiace
Răspuns: BС
PERICADRITE adăugător pregătite de conf. un, d.m. A. Grejdieru

1. c.m Sindromul dolor în pericardite este caracterizat prin:
A. dispnee inspiratorie cu intensificare la inspir
B. durere apăsătoare care se intensifică la inspir
C. dureri constrictive retrosternale dependente de efort
D. palparea în regiunea apexului cardiac este doloră
E. toate afirmațiile sunt corecte
Răspuns: A,B
2. c.m Semnul EKG caracteristice pentru pericardita fibrinoasă sunt:
A. Supradenivelare ST fără dinamică pozitivă în decurs de o săptămână
B. unda P înaltă şi ascuţită în derivatele II, III, aVF
C. dextrograma pe ECG
D. unde S adâncă în V1-V6
E. semne de leziuni subepicardiale în derivațiile I, II, III, V2-V6
Răspuns: A, Е
3. c.m Semnele EKG caracteristice pentru pericardita exudativă sunt:
A. Unda T negativă în majoritatea derivațiilor
B. Voltaj scăzut
C. Intervalul PQ alungit
D. fibrilație atrială
E. fibrilație ventriculară
Răspuns: A, В
4 c.s. Pacientul cu pericardita fibrinoasă nu va prezenta:
A. Cardialgie
B. Stări sincopale
C. Palpitaţii
D. Tahicardie
E. Majorarea temperaturii corporale
Răspuns: B
5. c.s Cel mai frecvent factor etiologic al pericarditei infecţioase la tineri este:
A. micobacteria tuberculozis
B. infecţia micotică
C. infecţia virală
D. infecţia chlamidioasă
E. infecţia parazitară
Răspuns: А
6 c.m Numiţi semnele clinice caracteristice pentru pericardita exudativă:
A. dispnee inspiratorie
B. sincope
C. disfagie
D. disfonie
E. palpitații
Răspuns: А,С, D, E
7. c.m Selectaţi semnele caracteristice la bolnavii cu pericardite exudative:
A. diminuarea zgomotelor cardiace
B. suflu sistolic la apexul cardiac
C. palpitații
D. scăderea voltajului undelor QRS pe ECG
E. suflu diastolic la baza inimii
Răspuns: A, С, D
8. c.s Numiți semnele clinice în tamponada cordului cu excepția:
A.fatigabilitate
B. disfagie
C. disfonie
D. hemoragie
E. stări sincopale
Răspuns: D
9. c.s Menționați semnul clinic necaracteristic pentru pericardita exudativă:
A. Hipertensiune
B. Hipotensiune
C. Turgiscența venelor jugulare

D. Dispnee
E. Sughiț
Răspuns: A
10. c.m Menționați semnele electrocardiocrafice, caracteristice pentru pericarditele exsudative:
A. segmentul ST concordant supradenivelat timp de 1-2 săptămâini
B. micşorarea voltajului undelor R
C. alternare izoelectică
D. intervalul PQ alungit
E. prezența undei Q patologice în derivațiile pectorale
Răspuns: В,C,
11. c.s Tratamentul pericarditelor exudative nu necesită:
A. Digoxină
B. Diuretice
C. Antiaritmice
D. Tratamentul patologiei de baza
C. Managmentul complicațiilor
Răspuns: A
12. c.m Tratamentul pericarditei constrictive presupune excluderea:
A. Diureticelor de ansă în doze mari
B. Diuretice în doze mici, administrate cu atenție
C. Tratamentul patologiilor asociate
D. Tratamentul patologiei de bază
E. Managmentul complicațiilor
Răspuns: A
13. CS. Câți milimetri de lichid se pot vizualiza la EcoCG în cavitatea pericardului în limite
normale?
A. 1 mm
B. 5 mm
C. 50 mm
D. 10 mm
E. 100 mm
Răspuns: B
Valvulopatiile
1. CS. Numiți cea mai informativă investigație paraclinică pentru stabilirea diagnosticului de
valvulopatie reumatismală:
A. Electrocardiografia
B. Ecocardiografia
C. Fonocardiografia
D. CT cordului
E. RMN a cordului
Răspuns:B
Curs
2. CS. Numiți complicația necaracteristică pentru insuficiența mitrală:

A. Fibrilație atrială
B. Endocardită infecțioasă
C. Embolii sistemice
D. Hemoragie gastrică
E. Astm cardiac
Răspuns:D
p. 274.
3. CS.Tratamentul insuficienței mitrale manifeste nu include:

A. Inhibitorii enzimei de conversie
B. Beta blocanți
C. Diuretici
D. Glicozide cardiace
E. Alfa mimetice
Răspuns: E
Curs.
4. CS. Numiți cea mai frecventă cauză în dezvoltarea stenozei mitrale la populația din Moldova:
A. Pneumonia
B. Scarlatina
C. Febra reumatismală acută
D. Endocardita infecțioasă
E. Lupusul eritematos sistemic
Răspuns: C
p. 276.
5. CS. Numiți cea mai frecventă dereglare de ritm în stenoza mitrală:

A. Bradicardia sinusală
B. Extrasistolia ventriculară
C. Fibrilația atrială
D. Fibrilația ventriculară
E. Bloc atrioventricular de gr.II
Răspuns: C
p. 284.
6. CS. Numiți cauza apariției crizelor anginoase tipice în stenoza mitrală

A. Aflusul sanguin mărit către cord
B. Mărirea bruscă a tensiunii în capilare
C. Stază în circuitul mic
D. Comprimarea arterei coronariene stângi de către AS mărit
E. Comprimarea arterei coronariene drepte de către AD mărit
Răspuns: D
p. 279
7. CS. Menționați suprafața normală a orificiului aortic

A. 2,5 – 3,0 cm2
B. 2,0 – 2,5 cm2
C. 3,5 – 4,0 cm2
D. 1,5 – 2,0 cm2
E. 3,0 – 4,0 cm2
Răspuns: A
p. 297.
8. CS. Menționați valvulopatia care provoacă hipertrofie concentrică severă de VS:

A. Stenoza mitrală
B. Stenoza aortică
C. Insuficiența valvei mitrale
D. Insuficiența valvei aortice
E. Insuficiența valvei arterei pulmonare
Răspuns: B
p. 297.
9. CS. Menționați valvulopatia în care tensiunea arterială diastolică poate atinge valori de 60 – 0
mmHg
A. Stenoza aortică
B. Stenoza mitrală
C. Stenoza arterei pulmonare
D. Insuficiența valvei mitrale
E. Insuficiența valvei aortale
Răspuns: E
p. 292.
10. CS. Menționați valorile normale ale fracției de ejecție

A. 50 – 80 %
B. 80 – 100%
C. 90 – 95 %
D. 40 – 60 %
E. 20 – 30 %
Răspuns: A
p. 278
11. CS. Menționați valorile normale a atriului drept.

A. 20 – 40 mm
B. 15 – 20 mm
C. 40 – 50 mm
D. 10 – 20 mm
E. 50 – 60 mm
Răspuns: A
Curs
12. CS. Menționați valorile normale a atriului stâng.

A. 10 – 20 mm
B. 15 – 20 mm
C. 20 – 40 mm
D. 40 – 50 mm
E. 50 – 60 mm
Răspuns: C
Curs
13 CM. Insufiența mitrală poate fi cauzată de:

A. Calcificarea și fibrozarea valvei mitrale
B. Ruptură de cuspă mitrală
C. Ruptură de cordaje valvulare
D. Ruptură de mușchi papilari
E. Micșorarea suprafeței orificiului mitral
Răspuns: ABCD
p. 268,276.
14 CM. Modificările aparatului valvular în insuficiența mitrală sunt caracterizate prin:

A. Închiderea incompletă a cuspelor mitrale în regiunea deformării și ratatinării
B. Fuziune comisurală
C. Îngroșarea și scurtarea hordelor tendinee
D. Fuziune cuspală
E. Modificări inflamatorii și slerotice a inelului mitral
Răspuns: ACE
p. 269, 276.
15 CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în insuficiența mitrală:

A. Zgomotul I la apex clacant
B. Zgomotul I la apex diminuat
C. Suflu sistolic la apex
D. Suflu diastolic la apex
E. Suflu diastolic la aortă
Răspuns: BC
p. 271.
16 CM. Numiți caracteristicele ECG în insuficiența mitrală manifestă:

A. Hipertrofia AS
B. Axa electrică a cordului orizontală sau deviație stângă
C. Hipertrofie VS
D. Fibrilație atrială
E. Hipertrofie AD
Răspuns: ABCD
p. 272.
17 CM. Manifestările clinice caracteristice pacienților cu insuficiență mitrală sunt:

A. Dispnee inspiratorie la efort fizic
B. Palpitații
C. Accese de astm cardiac
D. Stări sincopale
E. Dureri retrosternale constrictive de scurtă durată, dependente de efort fizic
Răspuns: ABC
p. 270.
18 CM. Modificările patogenetice în stenoza mitrală sunt caracterizate prin:

A. Închiderea incompletă a cuspelor mitrale în regiunea deformării și ratatinării
B. Fuziune comisurală
D. Fuziune cuspală
E. Modificări inflamatorii și slerotice a inelului mitral
Răspuns: BD
p. 269, 276.
19 CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în stenoza mitrală:

B. Zgomotul I la apex diminuat
C. Suflu sistolic la apex
E. Zgomotul de deschidere a valvei mitrale
Răspuns: ADE
p. 280.
20 CM. Numiți semnele ECG caracteristice pentru stenoza mitrală:

A. Hipertrofia AS
B. Axa electrică a cordului orizontală sau deviație stângă
C. Hipertrofie VD
D. Fibrilație atrială
E. Hipertrofie VS
Răspuns: ACD
p. 282.
21 CM. Manifestările clinice caracteristice pacienților cu stenoză mitrală sunt:

A. Dispnee inspiratorie la efort fizic
B. Dispnee expiratorie în repaus
C. Accese de astm cardiac
D. Stări sincopale
E. Dureri retrosternale constrictive de lungă durată
Răspuns: AC
p. 278, 279.
22 CM. Menționați afirmațiile corecte pentru stenoza mitrală severă

A. Aria orificiului mitral este mai mare de 1.5 cm 2
B. Aria orificiului mitral este mai mică de 1 cm 2
C. Aria orificiului mitral este de 1,4 cm 2
D. Presiunea medie în AS este peste 30 mmHg
E. Presiunea medie în AS este 20 mmHg
Răspuns: BD
p. 276.
23 CM. Manifestările clinice caracteristice pacienților cu stenoză aortală manifestă sunt:

A. Cefalee
B. Vomă
C. Stări sincopale
D. Accese de astm cardiac
E. Dureri retrosternale constrictive de scurtă durată, dependente de efort
Răspuns: ACDE
p. 298.
24 CM. Modificările patogenetice în stenoza aortală manifestă sunt caracterizate prin:

A. Micșorarea minut volumului cardiac
B. Lungimea sistolei VS
D. Creșterea presiunii în cavitatea VS
E. Hipertrofie concentrică a VS
Răspuns: ABDE
p. 297.
25 CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în stenoza aortală:

B. Zgomotul II la aortă diminuat
C. Suflu sistolic la aortă cu iradiere în fosa jugulară
Răspuns: BC
p. 299.
26 CM. Numiți semnele ECG caracteristice pentru stenoza aortală severă:

A. Hipertrofia VS
B. Hipertrofie AS
C. Bloc complet de ram stâng a f. His
D. Bloc complet de ram drept f. His
E. Bloc atrioventricular gr. III
Răspuns: ABC
p. 300.
27 CM. Numiți medicamentele care se nu se indică pacienților cu stenoză aortică:

A. Diuretice în doze mici
B. Antagoniștii de calciu
C. Beta blocantele
D. Nitrații
E. Amiodarona
Răspuns: BCD
p. 303.
28 CM. Manifestările clinice caracteristice pacienților cu insuficiență aortală manifestă sunt:

A. Palpitații cardiace
B. Senzație de pulsație crescută a arterelor carotide
C. Stări sincopale
D. Dispnee expiratorie
Răspuns: ABDE
p. 298.
29 CM. Menționați semnele obiective caracteristice pacienților cu insuficiență aortală
manifestă:
A. Vibrație sistolică
B. Semnul Alfred de Musset
C. Pulsația pupilelor
D. ”Dansul” carotidelor
E. Semnul Quincke
Răspuns: BCDE
p. 291.
30 CM. Modificările patogenetice în insuficiența aortală manifestă sunt caracterizate prin:

A. Micșorarea minut volumului cardiac
B. Postsarcina crescută
C. Postsarcina redusă
D. Hipertrofie excentrică a VS
E. Hipertrofie concentrică a VS
Răspuns: BD
p. 289, 290.
31 CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în insuficiența aortală importantă:

B. Zgomotul I la apex atenuat
C. Zgomotul II la aortă diminuat
D. Suflu sistolic la aortă cu iradiere în fosa jugulară
Răspuns: BCE
p. 291.
32 CM. Mențioanați maladiile care pot cauza insuficiență aortală:

A. Endocardita infecțioasă
B. Lues
C. Febra reumatismală acută
D. Traumele cutiei toracice
E. Hernia hiatală
Răspuns: ABCD
p. 289.
33 CM. Numiți semnele electrocardiografice caracteristice pentru insuficiența aortală severă:

A. Hipertrofia VS
B. Hipertrofie AD
D. Bloc complet de ram drept f. His
Răspuns: AC
p. 292.
34. CM.Numiți complicațiile caracteristice pacienților cu insuficiență aortală:
C. Extrasistolie ventriculară
D. Tahicardie ventriculară paroxistică
E. Epistaxis
Răspuns: ABCD
p. 294.
35 CM. Numiți semnele electrocardiografice caracteristice pentru insuficiența tricuspidă severă:

A. Hipertrofia VS
B. Hipertrofie AD
D. Hipertofia VD
Răspuns: BD
p. 306.
36. CM. Menționați complicațiile caracteristice pacienților cu insuficiență tricuspidă:

C. Ciroză hepatică
D. Tromboze
E. Epistaxis
Răspuns: BCD
p. 307.
37. CM. Manifestările clinice caracteristice pacienților cu insuficiență valvei tricuspide manifeste
sunt:
A. Palpitații cardiace
B. Turgescența venelor gâtului
C. Stări sincopale
D. Dureri în hipocondrul drept
Răspuns: ABD
p. 306.
38. CM. Menționați valorile caracteristice pentru stenoza tricuspidiană severă:

A. Aria orificiului tricuspidian este de 1,2 cm 2
B. Aria orificiului tricuspidian este de 2 cm 2
C. Gradientul presional este de 10 mmHg
D. Gradientul presional este de 5 mmHg
E. Gradientul presional este de 2 mmHg
Răspuns: AC
p. 308,309.
39. CM. Numiți patologiile care pot cauza stenoza tricuspidiană

A. Febra reumatismală
B. Endocardita infecțioasă
C. Sindromul carcinoid
D. Coarctația de aortă
E. Endomiocardiofibroza
Răspuns: ABCE
p. 308
40. CM. Menționați modificările stetacustice în stenoza tricuspidă

A. Zgomotul I la apex este diminuat
B. Zgomotul I în p. IV este diminuat
C. Zgomotul I în p. IV este accentuat
D. Suflu diastolic la baza sternului
E. Suflu sistolic la baza sternului
Răspuns: CD
p. 309
Bibliografia:

2007
2. Curs
Chișinău 2011
Angină pectorală pregătite de conf. un, d.m. A. Grejdieru
1. Cs.Numiți cea mai frecventă cauză a apariției Anginei Pectorale

A. Aterocleroza
B. Tromboza
C. Hemoragia
D. Stenoza arterei carotide
E. Restenoza
Răspuns A
Curs
2. Cm. Formele dureroase ale cardiopatiei ischemice sunt:

A. Moartea subită fără șoc cardiogen
B. Infarctul miocardic vechi
C. Angina pectorală silențioasă
D. Angina pectorală vasospastică
E. Angina pectorală tardivă postinfarct
Răspuns D.E.
Curs
3. Cm. Din formele dureroase ale cardiopatiei ischemice nu fac parte:

Răspuns A.B.C
Curs
4. Cm. Formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice sunt:

Răspuns A.B.C.
Curs
5. Cm. Din formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice nu fac parte:

A. Moartea subită cu șoc cardiogen
B. Infarctul miocardic acut
Răspuns A.B.D, E
Curs
6. Cm. Formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice sunt:

A. Moartea subită cu șoc cardiogen
Răspuns B.C.
Curs
7. Cm Numiți afirmațiile corecte pentru angina pectorală agravată
A. Accesele de durere sunt mai frecvente ca în zilele precedente
B. Accesele de durere sunt de o durată mai lungă ca în zilele precedente
C. Accesele de durere apar la un efort mai mic si in repaus ca în zilele precedente
D. Accesele de durere se suprimă în repaus
E. Accesele de durere apar la un efort mai mare ca în zilele precedente
Răspuns A,B,C
Curs
8. Cm Numiți afirmațiile corecte pentru angina pectorală vasospastică

A. Accesele de durere sunt condiționate de stress
B. Accesele de durere sunt de o durată mai lungă de 15 minute
C. Accesele de durere sunt condiționate obligator de efort fizic
D. Accesele de durere sunt condiționate de temperature reci
E. Accesele de durere apar la un efort mai mare ca în zilele precedente
Răspuns A,B,D.
9. Cs Numiți afirmația corectă pentru angina pectorală precoce postinfarct

A. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 3 săptămâni
B. Accesele de stenocardie au apărut pentru prima dată de 14 săptămâni
C. Accesele de stenocardie au apărut în a 10 zi după infarct miocardic acut
D. Accesele de stenocardie au apărut în a 20 zi după infarct miocardic acut
E. Accesele de stenocardie au apărut în a 30 zi după infarct miocardic acut
Răspuns C
Curs
10. Cm Numiți afirmațiile corecte pentru angina pectorală tardivă postinfarct

Răspuns D, E.
Curs
11. Cs Numiți afirmația corectă pentru angina pectorală „de novo”

Răspuns A
Curs
12. Cm Numiți afirmațiile incorecte pentru angina pectorală „ de novo”

Răspuns B,C,D,E
Curs
Sincopa pregătite de as. un, d.m. A. Soroceanu
1. CS. Numiţi tipul de sincopă cel mai frecvent întilnită.

A. Hipotensiune ortostatică
B. Aritmii cardiace
C. Mediată neurogen
D. Maladii structurale cardio-pulmonare
E. Sincopa de origine necunoscută
Răspuns C.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p.712
2. CS. În ce situaţii apare sincopa mediată neural ?

A. Produsă de ortostatism prelungit
B. Cauze primare aritmice
C. Boala Parkinson
D. Diabet zaharat
E. Afecțiuni traumatice ale măduvei spinării.
Răspuns A.
București, 2010,p.p.712
3. CS. În ce condiţii apare sincopa situaţională ?

A. Insuficiența primară a sistemului nervos autonom
B. Insuficiența secundară a sistemului nervos autonom
C. Produsă de stimulare gastrointenstinală, micţiune, ridicare de greutăți
D. Apare fără factori declanșatori
E. Hipovolemie: hemoragie, diaree, vomă
Răspuns C.
București, 2010,p.713
4. CS. Hipotensiunea ortostatică clasică reprezintă:

A. Reducerea TA imediat la ridicarea în ortostatism cu peste 40mmHg
B. Scădere progresivă a TA sistolice în ortostatism
C. Ritm sinusal tahicardic cu frecvența cu cel puțin 30 de bpm peste frecvența de repaus sau
peste 120bpm
D. Scăderea TA sistolice cu cel puțin 20mmHg și a TA diastolice cu cel puțin 10mmHg la
maxim 3 min de ortostatism
E. Apare în situații de sindrom cronic de oboseală
Răspuns D.
București, 2010,p.p.713
5. CS. Care din preparatele enumerate pot provoca hipotensiune ortostatică ?

A. Anticoagulante
B. Diuretice
C. Antiaritmice
D. Antidiabetice
E. Antiinflamatoare nesteroidiene
Răspuns B.
București, 2010,p713.
6. CS. Hipotensiunea ortostatică apare mai frecventă :

A. La populația adultă
B. La pacienții vîrstnici
C. La femeile tinere
D. Adolescenţi
E. La bărbaţii tineri
Răspuns B.
București, 2010,p713
7. CS. Sincopa prin hipersensibilitatea de sinus carotidian apare:

A. Mişcarea bruscă a capului, bărbierit, nod strîns la cravată
B. Produsă de înghițire, defecație, durere viscerală
C. Stres emoţional
D. Manipulaţii instrumentale
E. Apare în timpul sau imediat după deglutiţie
Răspuns A.
8. CS. Care sunt cele mai obișnuite cauze ale sincopelor de cauză cardiacă ?
A. Hipovolemie: hemoragie, diaree, vomă
B. Boli cardiace structurale: boli valvulare, infarct miocardic sau ischemie
C. Tulburările de ritm și conducere
D. Stenoza pulmonară valvulară
E. Disecție de aortă
Răspuns C.
9. CS. Ce investigație este inițială și obligatorie în diagnosticul sincopei?

A. Eco-dopler
B. Electrocardiograma (ECG)
C. Monitorizare ECG Holter
D. Testul mesei înclinate
E. Coronarografia
Răspuns B.
10. CS. Cel mai frecvent tip de sincopă este:
A. sincopa reflexă
B. sincopa determinată de boli structurale cardiace
C. hipotensiunea ortostatică
D. sincopa cardiacă determinată de aritmii
E. sindromul de hipersensibilitate a sinusului carotidian
Răspuns A
11. CM. Notaţi semnele clinice suspecte pentru o sincopă cardiacă.
A. Prezenţa patologiei organice cardiace
B. Debutul la efort sau clinostatism
C. Palpitaţii în timpul sincopei
D.Grețuri
E.Vertije
Răspuns A, B, C.
12. CM. Notaţi semnele clinice suspecte pentru o cădere nesincopală:
A. Prezenţa dezorientării post-critice
B. Convulsii tonico-clonice,ce debutează odată cu accesul
C. Accese frecvente cu acuze somatice multiple, fără afectarea organică a cordului
D. Asocierea căderii cu vertij
E. Asocierea căderii cu disartrie, diplopie
Răspuns A, B, C, D, E
13. CM. Notaţi semnele ECG suspecte pentru o sincopă cardiacă.

A. Bloc de ram
B. Bloc AV gr. II Mobitz I
C. Bradicardie sinusală <50 bpm
D. WPW
E. QT prelungit
14. CM. Care factori cresc posibilitatea ca o tulburare de ritm să determine sincopa?
A. frecvența cardiacă prea joasă
B. frecvența cardiacă prea rapidă
C. funcția ventriculului stîng cu fracție de ejecție normala
D. funcția ventriculului stîng cu fracție de ejecție scăzută
E. aritmie ventriculara
Răspuns A, B, D
București, 2010,p713-14
15. CM. Bolile cardiace structurale ce determina sincopa sunt:
A. fibrilatia atrială
B. cardimiopatia hipertrofică
C. stenoza aortică
D. stenoza mitrală
E.extrasitolia supraventriculară
Răspuns B, C, D
16. CM. Care teste diagnostice au valoare informativă în evaluarea sincopelor?
A. Masajul sinusului carotidian
B. Tilt-testul
C. Monitorizare ECG de durată ( Holter, dispozitive implantabile)
D. Studiul electrofiziologic
E. Ecocardiografie
17.CM.Pentru evaluarea sincopei mediate neurogen se efectuează:
B. Tilt-testul
E. Ecocardiografie
Răspuns A, B
18. CM. Testul masajul de sinus carotidian se va considera pozitiv la:
A. asocierea asistoliei > 3 sec.şi/sau scăderea TA sistolice > 50 mm.
B. simptomatologie clinică sugestivă
C. Prezenţa dezorientării post-critice
D. Convulsii tonico-clonice,ce debutează odată cu accesul
E. Palpitaţii în timpul sincopei
Răspuns A, B
19.CM. Care teste diagnostice au valoare informativă redusă în evaluarea sincopelor:
A. Tilt-testul
B. Monitorizare ECG de durată
C. Electroencefalografia
D. Imagistica prin rezonanță magnetică
E.Tomografia computerizată cerebrală
Răspuns C, D, E
20.CM. Criteriile diagnostice pentru sincopa mediată neurogen sunt:
A. Lipsa patologiei cardiace
B. Istoricul recent al sincopei
C. Debutul după emoţii, aflarea îndelungată în locuri aglomerate, ortostază prelungită
D. Prezenţa greţurilor, vertijurilor înaintea episodului sincopal
E. Apariţia sincopei la 1oră după alimentaţie
Răspuns A, C, D, E
21. CM. Următoarele afirmații sunt corecte pentru efectuarea masajului sinusului carotidian:
A. Se efectuează la pacienţi > 40 ani
B. Se efectuează în sincope de geneză neidentificată (după evaluarea iniţială)
C. Se efectuează în sincope de geneză cardiacă
D. Se efectuează în poziţie de clino/ortostatism
E. Se efectuează sub monitorizarea ECG, TA timp de 5-10sec
Răspuns A, B, D, E
22. CM. Următoarele afirmații sunt corecte pentru Tilt – testul:
A.Se indică în diagnosticarea sincopelor de geneză neidentificată

B. Se indică în special la pacienţi cu cord intact
C. Testul pozitiv (pierderea conştienţei cu inducerea hipotensiunii şi /sau a bradicardiei) se

consideră diagnostic pentru sincopa vaso-vagală
D. Testul pozitiv (pierderea conştienţei cu inducerea hipertensiunii)
E. Testul pozitiv (pierderea conştienţei cu inducerea tahicardiei)
RăspunsA, B, C
23. CM. Evaluarea completă a unui pacient cu sincopă poate necesita:
A. investigații neurologice specifice
B. evaluare psihiatrică
C.coronarografie
D. testul cu adenosin trifosfat
E. studiul electrofiziologic intracardiac
24.CM. Cînd internăm un pacient cu sincopă?
A.presupunem geneza cardiacă a sincopei.
B.sincopa este urmată de o traumă severă.
C.sincopă cu recurenţă înaltă
D. episoade sincopale unice
E. sincope episodice fara factori de risc
Răspuns A, B, C
25.CM. Vor beneficia de tratament pacienţii:
A. cu episoade sincopale unice, fără factori de risc
B. sincope frecvente ce afectează calitatea vieţii

C. sincope fără perioadă premonitorie, cu expunere la traumatism,
D. activităţi cu risc înalt (conducere autoturisme, operatori maşini, piloţi ş. a.)
E. sincopa aritmică cu risc vital
26.CM. Pentru tratamentul sincopei cardiace sunt corecte afirmațiile:
A.implantarea electrocardiostimulatorului în sincope cauzate de bloc AV
B. implantarea electrocardiostimulatorului creşte supravieţuirea şi previne recurenţa sincopală la

pacienţi cu blocuri cardiace
C. implantarea electrocardiostimulatorului se va considera la pacienţi cu bloc de ram şi sincope

(la suspectarea blocului AV intermitent)
D. se va suspecta tahicardie ventriculară ca cauză a sincopei la pacienţi cu disfuncţia

ventricolului stîng
E. tahicardia supraventriculară de obicei nu induce stare sincopală
27. CM. În ce cazuri este indicat testul mesei înclinate?
A. la pacienții cu boli structurale organice cardiace
B. la pacienții cu o singură sincopă, dar cu risc înalt de traumă
C. pentru diferențiere între sincopa reflexă și hipotensiunea ortostatică
D. pentru diferențiere între sincopa și epilepsie cu mișcări tonicoclonice
E. este indicat pentru evaluarea tratamentului
Răspuns B, C, D
28. CM. Ce afirmații sunt corecte pentru testul mesei înclinate cu provocare farmacologică?
A. testul are o specificitate înaltă, de peste 90%.
B.se efectuează cu dopamină i.v
C.se utilizează isoproterenol injectabil i.v
D. se utilizează nitroglicerină sublingual 300-400 mg

E. se efectueaza la 20 de minute după faza de bază a testului
Răspuns A, C, D, E
29.CM. Indicațiile studiului electrofiziologic la pacienții cu sincopă sunt:
A. sincopa reflexa
B. boală ischemică cardiacă la care se sugerează o tulburare de ritm drept cauză a sincopei
C. sincopa este precedată anamnestic de palpitații, dar studiile neinvazive nu au reușit

obiectivarea diagnosticului
D. sindrom Brugada,
E. cardiomiopatie aritmogenă de ventricul drept sau cardiomiopatie hipertrofică
Răspuns B, C, D, E
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române
30.CM. Care afirmații nu sunt corecte pentru sincopa la vîrstnici?
A. sincopa este mai frecventă decît în populația generală și crește cu decada de vîrstă
B. Fibrilația atrială rapidă este factor cauzal pentru sincopa la vîrstnici
C. terapia cu trimetazidina poate cauza sincopa
D. terapia cu betablocante blocante poate cauza sincopa
E. afecțiunile neurologice pot cauza sincopa
Răspuns A, B, C, E
București, 2010,p 721
31. CM. Care teste diagnostice au valoare informativă în evaluarea sincopelor
B. Tilt-testul
E. electroencefalografia (EEG)
Răspuns A, B, C, D
32. CM.Pentru evaluarea sincopei mediate neurogen nu se efectuează:
B. Tilt-testul
E. Ecocardiografie
Răspuns C, D, E București, 2010,p715
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române
33. CM. Nu sunt criterii diagnostice pentru sincopa mediată neurogen:
A. Lipsa patologiei cardiace
B. Istoricul recent al sincopei
C. Debutul după emoţii, aflarea îndelungată în locuri aglomerate, ortostază prelungită
D. Prezenţa greţurilor, vertijurilor înaintea episodului sincopal
E. Apariţia sincopei la 6 ore după alimentaţie
Răspuns B, E
34. CM. Următoarele afirmații sunt corecte pentru efectuarea masajului sinusului carotidian:
A. Se efectuează la pacienţi < 40 ani
B. Se efectuează în sincope de geneză neidentificată (după evaluarea iniţială)
C. Se efectuează în sincope de geneză cardiacă
D. Se efectuează în poziţie de clino/ortostatism
E. Se efectuează sub monitorizarea ECG, TA timp de 5-10sec
Răspuns B, D, E
35. CM. Următoarele afirmații nu sunt corecte pentru Tilt – testul:
A.Se indică în diagnosticarea sincopelor de geneză neidentificată
B. Se indică în special la pacienţi cu cord intact
C. Testul pozitiv (pierderea conştienţei cu inducerea hipotensiunii şi /sau a bradicardiei) se

consideră diagnostic pentru sincopa vaso-vagală
D. Testul pozitiv (pierderea conştienţei cu inducerea hipertensiunii)
E. Testul pozitiv (pierderea conştienţei cu inducerea tahicardiei)
Răspuns D, E
36. CM. Cînd nu internăm un pacient cu sincopă?
A.presupunem geneza cardiacă a sincopei.
B.sincopa este urmată de o traumă severă.
C.sincopă cu recurenţă înaltă
D. episoade sincopale unice
E. sincope episodice fara factori de risc
Răspuns D, E
37.CM. Care afirmații nu sunt corecte pentru sincopa la vîrstnici?
A. sincopa este mai frecventă decît în populația generală și crește cu decada de vîrstă
B. Fibrilația atrială rapidă este factor cauzal pentru sincopa la vîrstnici
C. terapia cu trimetazidina poate cauza sincopa
D. terapia cu betablocante blocante poate cauza sincopa
E. afecțiunile neurologice pot cauza sincopa
Răspuns C, D
Moartea subita, resurcitarea cardiovasculară Sincopa
pregătite de as. un, d.m. A. Soroceanu
1. CS. Menționați semnul clinic care nu este caracteristic în moartea subită cardiacă:
A. Este moartea naturală
B. Moarte de cauză cardiacă
C. Pierderea bruscă a stării de conștiență
D. Survine în maxim o oră de la debutul simptomelor acute
E. Survine timp de două ore de la debutul simptomelor acute
Răspuns E.
2. CS. În definiția morții subite cardiace identificăm patru elementele ce se succed cu exepția:
A. Prodroamele
B. Debutul evenimentului final
C. Insuficiența respiratorie
D. Stopul cardiac
E. Moartea biologică
Răspuns C.
3. CS. Pentru moartea biologică sunt corecte afirmațiile cu excepția:

A. Este o consecință imediată a stopului cardiac
B. Reprezintă eșecul resuscitării
C. Reprezintă absența activității mecanice/electrice a cordului/ a sistemului nervos central
după resuscitare
D. Reprezintă numai absența activității mecanice/electrice a cordului după resuscitare
E. Apare de obicei în cîteva minute după stopul cardiac
Răspuns D .
4. CS. Ce este caracteristic pentru simptomele premonitorii în moartea subită cardiacă:

A. Sunt adesea absente și nespecifice
B. Sunt adesea bine exprimate și specifice
C. Au un debut insidios
D. Nu conduc la stop cardiac iminent
E. Survin la un interval mai lung de o oră
Răspuns A.
5. CS. Care afirmație este corectă pentru moartea subită cardiacă:

A. Constitue aproximativ 60% din totalul deceselor de cauză cardiacă
B. Constitue aproximativ 75% din totalul deceselor de cauză cardiacă
C. Constitue aproximativ 65% din totalul deceselor de cauză cardiacă
D. Constitue aproximativ 50% din totalul deceselor de cauză cardiacă
E. Constitue aproximativ 80% din totalul deceselor de cauză cardiacă
Răspuns A.
6. CS.Numiți prevalența după gender a morții subite cardiace:

A. Este mai frecventă la sexul masculin
B. Este mai frecventă la sexul femenin
C. Are aceeași frecvență la ambele sexe
D. Este mai frecventă în populația vârstnică
E. Crește progresiv proporția populației tinere care decedează subit
Răspuns A.
7. CS.Care afirmație este incorectă pentru moartea subită cardiacă:

A. Prevalența pe grupe de vârstă are două vârfuri
B. Prevalența în perioada de nou născut
C. Prevalența în populația vârstnică (75-85 de ani)
D. În ultimii ani crește progresiv proporția femeilor care decedează subit
E. Crește progresiv proporția populației tinere care decedează subit
Răspuns E.
8. CS. Factorii de risc pentru moartea subită cardiacă sunt următorii, cu excepția:
A. Cardiopatia ischemică
B. Hipertensiunea arterială
C. Fumatul
D. Obezitatea
E. Prolapsul de valvă mitrală
Răspuns E.
9. CS. Menționați cea mai importantă cauză pentru moartea subită cardiacă:
A. Cardiomiopatiile
B. Boli cardiace mecanice
C. Boala coronariană aterosclerotică
D. Anomalii electrice cardiace
E. Boli cardiace congenitale
Răspuns C.
10. CS. Cel mai important predictor al riscului de moarte subită cardiacă s-a dovedit:
A. Diabetul zaharat
B. Alungirea repolarizării ventriculare
C. Disfuncția sistolică ventriculară stîngă severă (FE<35%)
D. Statusul socio-econamic scăzut
E. Factorii genetici
Răspuns C.
11. CS. Ce relevanță anatomo-patologice determină anomaliile electrice (sindrom de QT lung,

sindrom Brugada) la pacienții cu moarte subită cardiacă:
A. Zone cicatriceale
B. Hipertrofia venticulară stingă
C. Plăci de aterom fisurate
D. Cord structural normal
E. Trombi ocluzivi
Răspuns E.
12. CS. Care afirmație este incorectă în cazul asocierii diabetului zaharat cu moartea subită
cardiacă:
A. Prezența unor forme accelerate de ateroscleroză
B. Creșterea trombogenicității
C. Cardiomiopatia diabetică
D. Intervalul QT prelungit la pacienții diabetici
E. Prolapsul de valvă mitrală
Răspuns E.
13. CM. Elementele cheie în stabilirea diagnosticului de moarte subită cardiac sunt cu excepția:
A. Caracterul traumatic
B. Caracterul natural (netraumatic)
C. Rapid (maxim 1 oră)
D. Insidios
E. Neașteptat (subit)
Răspuns A, D.
14. CM. Care tahiaritmii ventriculare maligne pot produce moarte subită cardiacă:
A. Disociație electro-mecanică
B. Fibrilație ventriculară
C. Ritm idioventricular
D. Bradicardie
E. Tahicardie ventriculară susținută
Răspuns B, E.
15. CM. Menționați patologiile ce pot cauza moartea subită cardiacă:

A. Cardiomiopatia hipertrofică
B. Cardiomiopatia aritmogenă de ventricul drept
C. Sindromul Brugada
D. Stenoză aortică
E. Punțile miocardice
Răspuns A, B, C, D, E.
16. CM. Menționați mecanismele prin care leziunile aterosclerotice coronariene determină
instabilitate electrică, tahiaritmii ventriculare maligne și moarte subită cardiacă:
A. Transformarea unei plăci aterosclerotice stabile în placă activă instabilă care conduce la
ischemie acută sau sub acută cu producerea de anomalii electrice la nivelul miocardului
B. Creșterea consumului de oxigen în prezența unor stenoze coronariene semnificative
C. Prezența cicatricelor postinfarct miocardic la apariția unor circuite de reintrare
D. Remodelarea ventriculară din boala cardiacă ischemică cu disfuncției ventriculară stîngă
progresivă, cu activarea căilor neuro-hormonale din insuficiența cardiacă
E. Afectarea difuză a miocardului modulată de anomalii metabolice (anoxie, acidoză, șoc,
insuficiență renală)
Răspuns A, B,C, D.
17. CM. Enumerați cele trei clase de moarte subită cardiac după Hinkle:
A. Moartea subită aritmogenă
B. Apariția de ectopii ventriculare
C. Moartea subita cu insuficientă circulatorie
D. Moarte subită fără precizarea cauzei
E. Instalarea stopului cardiac
Răspuns A, C, D.
Cursul prelegeri, prof.univ L.Grib, slaid 21.
18. CM. Ce modificări anatomo-patologice determinate de boala cardiacă ischemică pot fi

identificate la pacienții cu moarte subită cardiacă:
A. Zone cicatriceale
B. Hipertrofia venticulară stingă
C. Plăci de aterom fisurate
D. Cord structural normal
E. Trombi ocluzivi
Răspuns A, B,C, E.
19. CM. În moartea subită cardiacă simptomele prodromale sunt reprezentate de:
A. Durere toracică,
B. Dispnee
C. Fatigabilitate
D. Palpitații
E. Sincopă
Răspuns A, B,C, D,E.
20. CM. Care afirmație este corectă pentru debutul evenimentului final în moartea subită
cardiacă:
A. Instalarea unui episod ischemic acut
B. Modificări lente în statusul clinic al pacientului
C. Modificări dinamice în activitatea electrică a cordului (creșterea frecvemței cardiace,
apariția de ectopii ventriculare)
D. Apariția aritmiilor ventriculare maligne
E. Instalarea stopului cardiac
21. CM. Stopul cardiac se caracterizează prin următoarele semne:

A. Oprirea bruscă a funcției de pompă care conduce rapid la moarte
B. Pierderea stării de conștiență ca urmare a reducerii debitului cerebral
C. Pierderea circulației efective
D. Hipotensiune
E. Presincopă
22. CM. În ce interval de timp apar leziunile cerebrale ireversibile:

A. După 4-6 minute de la oprirea circulației cerebrale în absența oricărei intervenții:
B. Aproximativ 8 min dacă este urmat de aplicarea de măsuri bazale de susținere a vieții
C. Aproximativ 16 min dacă sunt aplicate măsuri avansate conform protocolului de
resuscitare.
D. După 20 minute de la oprirea circulației cerebrale în absența oricărei intervenții:
E. Aproximativ 20 min dacă este urmat de aplicarea de măsuri bazale de susținere a vieții
Răspuns A, B,C.
23. CM. Enumerați semnele clinice caracteristice ale morții cardiac subite:
A. Oprirea gradată a respirației -“semnul oglinzii”
B. Absența pulsului la vasele mari(carotide)
C. Midriază(2-3 minute)
D. Pierderea cunostinței
E. Dispnee
Răspuns A, B,C,D.
24. CM. Cauzele cardiace a morții subite la copii sunt:

A. Fibrilatie ventriculară idiopatică
B. Sindrom QT congenital
C. Hemoragii
D. Miocardita
E. Acces de astm bronsic
Răspuns A, B, D.
25. CM. Cauzele noncardiace a morții subite la copii sunt:

C. Hemoragii
D. Intoxicații
E. Acces de astm bronșic
Răspuns C, D, E.
26. CM. Notați metodele neinvazive de evaluare a pacienților cu risc de moarte subită cardiacă.
A. Teste elecrofiziologice
B. EcoCG-Dopler
C. ECG
D. CT cordului
E. Cateterism cardiac
Răspuns B, C, D.
București, 2010,p 729, 730
27. CM. Notați metodele invazive de evaluare a pacienților cu risc de moarte subită cardiacă
A. Teste elecrofiziologice
B. EcoCG-Dopler
C. Coronarografia
D. Stimulare programată
E. Cateterism cardiac
Răspuns A, C, D, E.
București, 2010,p 729, 730
28. CM Ce modificări poate înregistra electrocardiograma de suprafață la pacienții cu risc

crescut de moarte subită cardiacă?
A. Modificări ischemice
B. Hipertrofie ventriculară stîngă
C. Sindromul de QT lung
D. Sindromul Brugada
E. Modificări asociate cu anomalii ale electroliților serici
29. CM. Enumerați date relevante depistate prin EcoCG-Dopler la pacienții cu risc sporit de
moarte cardiacă subită.
A. Fracția de ejecție < de 30-35%
B. Sechele post infarct
C. Alternanța undei T
D. Valvulopatii
E. Boli congenitale
Răspuns A, B, D, E.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, București,
2010,p 730
30. CM. În ce cazuri este utilă monitorizarea Holter ECG pentru pacienții cu risc dovedit de
moarte subită cardiacă?
A. În evaluarea tahiaritmiilor ventriculare
B. Alterarea funcției ventriculare stîngi
C. Un răspuns anormal al tensiunii arteriale la efort poate identifica pacienții cu
cardiomiopatie hipertrofică
D. În evaluarea bradiaritmiilor ventriculare
E. Sincope
Răspuns A, D.
2010,p 730
31. CM. În ce cazuri este util Testul ECG de efort pentru pacienții cu risc crescut de moarte
subită cardiacă?
D. În evaluarea bradiaritmiilor ventricular
E. Identifică tahicardia ventriculară polimorfă catecolaminergică
Răspuns C, E.
32. CM. Care investigați vor efectua supraviețuitorii morții cardiac subite?
A. ECG
B. EcoCG-Dopler
C. Coronarografia
D. Testul ECG de effort
E. Teste biologice (hipopotasemie, acidoză metabolică, creșterea enzimelor de necroză
miocardică)
2010,p 729
33. CM. Stimularea electrofiziologică se efectuează la pacienții cu :

A. Cardiopatie ischemică
B. cardiomiopatii
C. Tahicardii ventriculare
D. Care au supravețuit după moarte subită
E. Sincope
2010,p 729
34. CM. Care afirmații sunt corecte pentru resuscitarea cardiacă?

A. Asigură suportul bazal al vieții (BSL- basic life support)
B. Asigură suportul avansat al vieții (ALS – advanced life support)
C. Include folosirea unui defibrilator extren automat
D. Începerea manevrelor de resuscitare cardiopulmonară
E. Resuscitarea trebuie inițiată mai rapid
2010,p 729
35. CM. Suportul bazal al vieții (BLS) include :
A. Verificarea starii de conștiență a victimei
B. Telefon la serviciul de urgență
C. Deschiderea căilor respiratorii, verificarea respirației
D. Verificarea pulsului (doar personalul medical)
E. Stop cardiac <5 minute, cu martori, defibrilator extern automat disponibil
2010,p 731
36. CM. Care afirmații sunt corecte pentru masajul cardiac extern?
A. Compresiile eficiente, susținute (fără pauză)
B. Decopresiile complete
C. Compresiile se efectuează cu o frecvență de 50/min
D. Compresiile se efectuează cu o frecvență de 100/min
E. Compresii în jumătatea inferioară a sternului, care să deprime sternul cu 4-5 cm
2010,p 731
37. CM: Suportul avansat al vieții (ALS) include:

A. Resuscitarea cardiopulmonară (cicluri de 30 compresii:2 ventilații sau 100 compresii/min
și 8-10 ventilații/min)
B. Atașare defibrilator
C. Administrare de vasopresatoare (adrenalină, vasopresină, înainte/după șoc)
D. Administrare de antiaritmice: Amiodaromă , lidocaină, suflat de Mg (în torsada
vârfurilor)
E. Este posibil administrarea endotraheală
2010,p 731
38. CM. Pentru care situații este util defibrilatorul implantabil ?

A. Stop cardiac resuscitat
B. Tahicardie ventriculară susținută (TVS) documentată
C. Boală cardiacă structurală și TVS spontană
D. Disfuncție de venticul sting semnificativă și sincopă neexplicată
E. Sindrom Brugada
Răspuns A, B,C, D, E.
2010,p 733
39. CM. Prevenția primară nefarmacologică a morții subite cardiace prevede:

A. Modificarea stilului de viață
B. Controlul riguros al factorilor de risc ai aterosclerozei
C. Reducerea efortului fizic
D. Administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei
E. Administrarea statinelor și betablocantelor
Răspuns A, B,C.
2010,p 733
40. CM. Prevenția primară farmacologică a morții subite cardiace prevede:

A. Administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei
B. Administrarea statinelor
C. Administrarea antiaritmicelor
D. Administrarea betablocantelor
E. Administrarea blocanțiilor receptorilor de aldosteron
2010,p 733
41. CM. Cauzele cardiace a morții subite la copii sunt:

C. Hemoragii
D. Intoxicații
E. Acces de astm bronșic
Răspuns A, B.
42. CM. Enumerați date relevante depistate prin EcoCG-Dopler la pacienții cu risc sporit de
moarte cardiacă subită.
A. Fracția de ejecție > de 30-35%
B. Sechele post infarct
C. Alternanța undei T
D. Valvulopatii
E. Boli congenitale
Răspuns B, D, E.
2010,p 730
43. CM. În ce cazuri nu este utilă monitorizarea Holter ECG pentru pacienții cu risc dovedit de
moarte subită cardiacă?
D. În evaluarea bradiaritmiilor ventriculare
E. Sincope
Răspuns B, C, E.
București, 2010,p 730CM.
44. CM. În ce cazuri nu este util Testul ECG de efort pentru pacienții cu risc crescut de moarte
subită cardiacă?
D. În evaluarea bradiaritmiilor ventricular
E. Identifică tahicardia ventriculară polimorfă catecolaminergică
Răspuns A, B, D.
2010,p 730
45. CM. Prevenția primară nefarmacologică a morții subite cardiace nu prevede:

A. Modificarea stilului de viață
B. Controlul riguros al factorilor de risc ai aterosclerozei
C. Reducerea efortului fizic
D. Administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei
E. Administrarea statinelor și betablocantelor
Răspuns D, E.
2010,p 733
46. CM. Prevenția primară farmacologică a morții subite cardiace prevede:

A. Administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei
B. Administrarea statinelor
C. Administrarea betablocantelor
D. Administrarea antiaritmicelor
E. Administrarea blocanțiilor receptorilor de aldosteron
Răspuns A, B, C, E.
2010,p 733
Cardiomiopatiile Sincopa pregătite de as. un, d.m. A. Soroceanu
1. CS. Care tip de cardiomiopatii se dezvoltă în cadrul afecțiunilor țesutului conjunctiv?

A. Cardiomiopatia ischemică
B. Cardiomiopatia valvulară
C. Cardiomiopatia hipertensivă
D. Cardiomiopatia inflamatorie
E. Cardiomiopatia hipertrofică
Răspuns D.
2010,p 343
2.CS. La care grup mare de cardiomiopatii se referă cardiomiopatia inflamatorie?

A. Cardiomiopatia dilatativă
B. Cardiomiopatia hipertrofică
C. Cardiomiopatia restrictivă
D. Cardiomiopatia aritmogenă a VD
E. Cardiomiopatii neclasificate
Răspuns E.
2010,p 343
3.CS. Factorii declanşatori ai cardiomiopatiilor sunt cei enumerați cu excepția:

A. Infecțiile
B. Fumat
C. Astmul cardiac
D. Factori ereditari
E. Alcoolul
Răspuns C.
Boli cardiovasculare /sub red.: Victor Botnaru , Chișinău 2004,p 327
4.CS. Cardiomiopatia dilatativă se caracterizează prin următoarele, cu excepția:

A. Dilatarea cavităţilor inimii
B. Diminuarea contractibilităţii (micşorarea fracţiei de ejecţie)
C. Instalarea insuficienţei cardiace
D. Apariţia tulburărilor de ritm
E. Apariția zonelor cicatriceale
Răspuns C.
5.CS. Caracteristic pentru cardiomiopatia dilatativă sunt afirmațiile, cu excepția:

A. Apare la orice vârstă
B. Prevalență la sexul masculin
C. La copii prevalează la băieți
D. La 50% etiologia nu este identificată
E. Prevalență la sexul femenin
Răspuns E.
2010,p 357
6. CS. Care tip de cardiomiopatii se dezvoltă în cadrul afecțiunilor țesutului conjunctiv?

A. Cardiomiopatia ischemică
B. Cardiomiopatia valvulară
C. Cardiomiopatia inflamatorie
D. Cardiomiopatia hipertensivă
E. Cardiomiopatia hipertrofică
Răspuns C.
2010,p 343
7.CM. Menționați formele de cadiomiopatie dilatativă:
A. Primară
B. Secundară
C. Familală
D. Non-familială
E. Terțiară
Răspuns A, B, C, D
2010,p 358
8.CM. Selectați cauzele posibile ale cadiomiopatiei dilatative:

A. Mutații genetice
B. Infecții virale
C. Abuzul de alcool
D. Abuzul de cafea
E. Acțiunea toxinelor (mercur, litiu, plumb)
Răspuns A, B, C, E
2010,p 358
9.CM. Menționați modificările morfofuncționale în cadiomiopatia dilatativă.

C. Reducerea fracției de ejecție
E. Fibroză interstițială subendocardică
Răspuns A, C, E
10. CM. Simptomele cele mai frecvente în cadiomiopatia dilatativă sunt:

A. Dispnee însoțită de edeme, fatigabilitate
B. Durere toracică
C. Disconfort abdominal
D. Anorexie
E. Accident cerebrovascular
11. CM. Ce date relevă studiul ECG la pacienții cu cadiomiopatia dilatativă?

A. Hipertrofia miocardului VS, uneori VD
B. Fibrilaţie atrială
C. Hipertofia septului interventricular
D. Extrasistolii
E. Ritm sinuzal
Răspuns A, B, D, E
12. CM.Care semne radiologice pot contribui la diagnosticul cadiomiopatiei dilatative?

A. Opacitate pulmonară
B. Cardiomegalie
C. Stază venoasă în plămâni
D. Dilatarea venelor azygos
E. Lipsa aortosclerozei
Răspuns B, C, D, E
13. CM. Ce modificări înregistrează examenul ecocardiografic în cadiomiopatia dilatativă?

A. Dilatarea cavităţilor cardiace
C. Diminuarea fracției de ejectie
D. Hipertofia septului interventricular
E. Depistarea trombilor intracardiaci sau parietali
Răspuns A, C, E
14. CM. Menționați investigațiile de a doua treaptă în diagnosticul cadiomiopatiei dilatative .

A. Tomografia computerizată
B. Examinare cu radionuclizi
C. Testul de efort
D. Rezonanţa magnetică
E. Biopsia miocardului
15. CM. Factorii declanşatori ai cardiomiopatiilor sunt cei enumerați:

A. Infecțiile
B. Fumat
C. Astmul cardiac
D. Factori ereditari
E. Alcoolul
Boli cardiovasculare /sub red.: Victor Botnaru , Chișinău 2004,p. 327
1. CM. Cardiomiopatia dilatativă se caracterizează prin următoarele:

A. Dilatarea cavităţilor inimii
B. Diminuarea contractibilităţii (micşorarea fracţiei de ejecţie)
C. Instalarea insuficienţei cardiace
D. Apariţia tulburărilor de ritm
E. Apariția zonelor cicatriceale
2.CM. Selectați cauzele posibile ale cadiomiopatiei dilatative:

A. Mutații genetice
B. Abuzul de cafea
C. Abuzul de alcool
D. Infecții virale
E. Acțiunea toxinelor (mercur, litiu, plumb)
Răspuns A, C, D, E
2010,p 358
Insuficiența cardiacă pregătite de as. un, d.m. A. Soroceanu
1.CS Care este simptomul primordial al insuficienței cardiace cronice stângi:
 Tusea
 Hemoptizia
 Dispneea
 Astenia
 Respiratia Chyne-Stoke
Răspuns: c
2. CS Cea mai frecventă cauză a insuficienței ventriculare drepte :
 Miocardită
 Tromboembolismul pulmonar acut
 Valvulopatii
 Infarct miocardic acut
 Tulburări de conducere
Răspuns: b
3. CS În ce patologie este recomandată clasificărea Killip :
 Hipertensiune arterială
 Valvulopatii
 Infarct miocardic acut
 Miocardite
 Nici un răspunscorect
Răspuns: c
4.CS În insuficiența cardiacă stîngă șocul apexian este deplasat:
 Spre stînga inferior
 Spre dreapta superior
 Spre stînga superior
 Spre dreapta inferior
 nu este deplasat
Răspuns: a
5.CS Conform clasificării funcționale NYHA a insuficienței cardiace cronice Clasa funcţională III
presupune:
 Limitarea importantă a efortului fizic, fără simptome în repaus
 Limitarea importantă a efortului fizic, cu simptome în repaus
 Limitarea minimală a efortului fizic
 Simtomele doar în repaus
 Activitatea fizică uzuală este efectuată fără limitări
Răspuns: a
6.CS Sunt factori favorizanți ai insuficientei cardiace, cu excepția:
 Anemiile severe
 Infecțiile, stările febrile
 Tulburările de ritm
 Ischemia miocardului
 Aportul scăzut în alimentație de sare și lichide
 Răspuns: e
7.CS Care este criteriul ce stă la baza clasificarii insuficientei cardiace după NYHA :
 Tahicardia
 Dispneea
 Bradicardia
 Astenia
 Tusea
Răspuns: b
8. CS Ce preparate reduc presarcina si scad tensiunea hidrostatică în capilarele pulmonare:
 Analgezice opioide
 Diuretice
 Adrenomimetice
 Bronholitice
 Antiinflamatoare nesteroidene
Răspuns: b
9.CS Sunt indicaţii pentru modificarea stilului de viaţă în insuficienţa cardiacă cronică cu excepţia :
 Monitorizarea greutăţii
 Activitate fizică intensă
 Restricţia de sodiu
 Monitorizarea aportului de lichide
 Recunoaşterea simptomatologiei
Răspuns: b
10.CS Masurile legate de stilul de viață a pacienților cu insuficientacardiaca, presupun următoarele, cu

excepția:
 Restricția de sodiu
 Monitorizareagreutății
 Întreruperea fumatului
 Alimentația bogată în grăsimi şi lichide
 Antrenament fizic specific
Răspuns: d
11.CM Selectaţi simtomele și semnele suntcaracteristice în insuficienta cardiaca stîngă:
 Dispnee
 Tuse, hemoptizii
 Hepatomegalie
 Turgescența jugulară
 Edeme periferice
Răspuns: ab
12.CM Notaţi simtomele și semnele caracteristice pentru un pacient cu insuficienta cardiaca dreaptă:
 Acrocianoză, transpirații
 Edeme periferice
 Suflu sistolic apical (regurgitaremitralăsecundară)
 Hepatomegalie
 Suflu sistolic endapexian (regurgitare tricuspidiană secundară)
Răspuns:b d e
13. CM Care sunt investigațiile obligatorii pentru precizarea diagnosticului de insuficienta cardiaca:
 Electrocardiograma
 Radiografia toracică
 Tomografia computerizată a cordului
 Ecografia cardiacă transtoracică
 Ecografia cardiacă transesofagiană
Răspuns:abd
14.CM Terapia farmacologică a insuficientei cardiace include urmatoarele grupe de medicamente:
 Anticolinergice selective
 Diuretice
 Betablocante
 Inhibitorii enzimei de conversie
 Antibacteriene
Răspuns.bcd
15. CM Suprasolicitarea prin presarcină (prin volum) a ventricolului stîng are loc în insuficienta cardiaca
cauzată de:
 Insuficiența aortică
 Insuficiența pulmonară
 Insuficiența mitrală
 Insuficiența tricuspidiană
 Stenoza mitrală
Răspuns: ac
16. CM Suprasolicitarea prin postsarcină (rezistență crescută) , are loc în insuficienta cardiaca cauzată de:
 Stenoza aortică
 Insuficiența aortică
 Insuficiența tricuspidiană
 Stenoza pulmonară
 Insuficiența mitrală
Răspuns: ad
17.CM Care sunt complicațiile insuficienţei cardiace:
 Insuficiența funcțională de organe
 Aritmii și moarte subită
 Tromboze endocavitare cu emboli sistemice și pulmonare
 Ciroză hepatică de stază
 Hemoragie digestivă superioară
Răspuns: abcd
18.CM Pentru insuficiența ventriculară stîngă acută este caracteristice simptomele:
 Greaţă, vomă
 Dispnee paroxistică nocturnă
 Status mental alterat, confuzie
 Discomfort abdominal, meteorism
 Discomfort pe membrele inferioare (edeme periferice)
Răspuns; bcde
19.CM Selectaţi mecanismele compensatorii conform Legii Frank-Starling în insuficienta cardiaca:
 Creșterea forței de contracție
 Scăderea forței de contracție
 Alungirea fibrelor musculare
 Scurtarea fibrelor musculare
 Mărirea volumului fibrelor muscular
Răspuns: ac
20.CM Remodelarea miocardului VS include:
 Tahicardia
 Bradicardia
 Hipertrofia miocardului VS
 Redistribuirea debitului cardiac
 Dilatarea VS
Răspuns: ce

Teste Cardio

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Cardio

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Investigații paraclinice pregătite de conf. un, d.m. L.

1. CM Enumerați markerii injuriei miocitare:

B. Factorul de necroză tumorală alfa

D. Lipoproteinele cu densitate joasă oxidate

E. Acizii grași cardiaci legați de proteine

2. CM Enumerați markerii inflamației utilizati in diagnosticul maladiilor cardiovasculare

B. Factorul de necroză tumorală alfa

3. CM Care sunt tipurile de biomarkeri serologici potențial prezenți în bolile cardiovasculare

A. Markerii injuriei miocitare

C. Markerii stresului oxidativ

4. CM Selectaţi investigațiile noninvazive în cardiologie

A. Studiul electrofiziologic intracardiac

C. Cateterismul cardiac și coronarografia

5. CS Cateterismul i arterii pulmonare este util în următoarele situaţii, cu excepția

B. Sindrom coronarian acut

E. Embolia pulmonară masivă

6. CS Principalele aplicații clinice ale ecocardiografiei transesofagiene sunt următoarele, cu

A. Detectarea surselor de embolie

D. Infarctul miocardic acut

7. CS Complicațiile severe ale cateterismului cardiac și coronarografiei includ toate, cu

A. Disecția aortei sau arterei coronare

E. Hematom la locul puncției

8. CM Ecocardiografia Doppler în comparație cu Ecocardiografia

bi-dimensională furnizează informație despre

A. Viteza jetului sanguin

C. Funcția de contracţie a inimii

D. Dimensiunile cavităților cordului

E. Nici un răspuns corect

9. CS Numiți contraindicațiile pentru efectuarea rezonanței magnetice la pacientii cardiaci, cu

A. Cardiolog, 1-2 asistenți

Insuficiența cardiacă pregătite de conf. un, d.m. L. Mazur Nicorici

1.CS Care este simptomul primordial al insuficienței cardiace cronice stângi:

2. CS Cea mai frecventă cauză a insuficienței ventriculare drepte :

B. Tromboembolismul pulmonar acut

D. Infarct miocardic acut

3. CS În ce patologie este recomandată clasificărea Killip :

C. Infarct miocardic acut

A. Spre stînga inferior

B. Spre dreapta superior

C. Spre stînga superior

D. Spre dreapta inferior

A. Limitarea importantă a efortului fizic, fără simptome în repaus

B. Limitarea importantă a efortului fizic, cu simptome în repaus

C. Limitarea minimală a efortului fizic

D. Simtomele doar în repaus

E. Activitatea fizică uzuală este efectuată fără limitări

6.CS Sunt factori favorizanți ai insuficientei cardiace, cu excepția:

B. Infecțiile, stările febrile

E. Aportul scăzut în alimentație de sare și lichide

8. CS Ce preparate reduc presarcina si scad tensiunea hidrostatică în capilarele pulmonare:

B. Activitate fizică intensă

D. Monitorizarea aportului de lichide

D. Alimentația bogată în grăsimi şi lichide

E. Antrenament fizic specific

11.CM Selectaţi simptomele și semnele caracteristice în insuficienta cardiaca stîngă:

C. Suflu sistolic apical (regurgitaremitralăsecundară)

E. Suflu sistolic endapexian (regurgitare tricuspidiană secundară)

C. Tomografia computerizată a cordului

D. Ecografia cardiacă transtoracică

E. Ecografia cardiacă transesofagiană

14.CM Terapia farmacologică a insuficientei cardiace include urmatoarele grupe de medicamente:

D. Inhibitorii enzimei de conversie

17.CM Care sunt complicațiile insuficienţei cardiace:

A. Insuficiența funcțională de organe