Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Regulamentele organice.
Tratatul de la Adrianopol a impus de jure protectoratul rus asupra celor doua principate si a deschis calea infaptuirii
de sus a unor reforme care raspundeau numeroaselor proiecte inaintate de romani Curtii de la Petersburg. Doua comisii
de boieri munteni si moldoveni, conduse de consulul general rus Minciaki au elaborat textul Regulamentelor Organice,
care au fost primele constitutii moderne ale Principatelor. Aprobate de Rusia si de Adunarile obstesti, aceste acte au
fost ratificate de Poarta si au ramas in vigoare pana la Conferinta de la Paris (1858), cu o scurta intrerupere in Tara
Romaneasca in 1848. Ele au incercat sa reformeze Vechiul Regim in spiritul despotismului luminat, introducand principii
si forme moderne de organizare, dar pastrand vechiul continut al puterii. La baza statului s-au stabilit, in „spiritul
veacului”, suveranitatea poporului, separarea puterilor si bugetul modern.
Puterea executiva revenea domnului, care era ales pe viata de o Adunare Obsteasca Extraordinara. Acesta ii
numea si ii revoca pe ministrii, avea drept de initiativa si sanctiune a legilor si era ajutat de un Sfat administrativ compus
din sase ministri. De asemenea, putea dizolva Adunarea Obsteasca, dar numai cu acordul puterilor protectoare si
suzerana.
Puterea legislativa revenea Adunarii Obstesti, compusa in majoritate din boieri si inalti functionari si prezidata de
mitropolit. Adunarea adopta legile si prezenta domnului rapoarte despre starea tarii, numite anaforale.
Puterea judecatoreasca era exercitata de organele de judecata, instanta judecatoreasca suprema fiind reprezentata
de Inaltul Divan Domnesc.
O contributie reala au adus Regulamentele Organice in modernizarea institutiilor. Au fost infiintate tribunalele,
corpul de avocati, serviciul procuraturii, arhivele statului, notariatele. S-a reorganizat invatamantul si a fost constituita
armata nationala, s-au modernizat serviciile publice (serviciul sanitar, posta, pompieri) si s-a preconizat fondarea unei
Banci Nationale cu drept de emisiune monetara. Reforma sistemului fiscal a statornicit un impozit unic („capitatia”
pentru tarani si „patenta”, calculata pe venit, pentru burghezie), dar a pastrat vechile privilegii fiscale, a desfiintat vamile
interne si breslele si a adoptat principiul bugetului.
Regulamentele aveau, insa, si aspecte negative, care explica lipsa lor de popularitate. Ele pastrau vechile privilegii
si scutirile de impozite pentru boieri si cler si nu rezolvau problema agrara: claca era sporita si, in plus, se
introducea nartul (norma zilnica de lucru).
Acte fundamentale pentru Principate, Regulamentele Organice au fost puse in aplicare la 1 iulie 1831 in Tara
Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in Moldova si inlocuite in 1858 cu Conventia de la Paris . Cu toate limitele lor,
Regulamentele Organice au contribuit la modernizarea societatii si statului si au apropiat structurile legislative si
administrative ale Principatelor in vederea unirii lor. Astfel organizate, cele doua state ar fi fost integrate mai usor
stapanirii ruse.
2. Conventia de la Paris.
In 1858 s-a intrunit Conferinta Marilor Puteri la Paris, in cadrul careia comisia de ancheta prezenta raportul sau
asupra dorintelor romanilor si, dupa dezbateri prelungite, se aproba in august Conventia de la Paris, care oferea
Principatelor o noua organizare interna, inlocuind Regulamentele Organice. Conventia de la Paris mentinea
suzeranitatea Portii otomane, sub garantia colectiva a celor sapte puteri semnatare ale Tratatului de la Paris.
Principatele Unite Moldova si Valahia urmau sa aiba fiecare cate un domnitor, ales pe viata de Adunarea electiva din
fiecare principat.
Domnii reprezentau puterea executiva si nici un act al lor nu avea valoare daca nu era contrasemnat de ministrul de
resort. Puterea legislativa se exercita colectiv de catre domn, adunarea legislativa a fiecarui principat si Comisia
Centrala de la Focsani. Adunarile functionau ca un parlament unicameral, care dezbatea si adopta legile, fara a avea
insa initiativa legislativa. Guvernele erau alcatuite din ministri numiti de domnitori, responsabili in fata acestora si a
Adunarilor elective. In afara institutiilor separate existau si trei institutii comune: Comisia Centrala de la Focsani (care
elabora proiectele de legi de interes comun), Inalta Curte de Justitie si Casatie (cu sediul tot la Focsani) si armata.
Conventia de la Paris prevedea principii de organizare si modernizare a viitorului stat (separatia puterilor in stat,
desfiintarea privilegiilor de clasa, egalitatea in fata legii, drepturi politice pentru crestini, libertatea individuala, accesul
liber la functiile publice, garantarea proprietatii); de asemenea, se sublinia necesitatea reglementarii raporturilor dintre
proprietari si tarani. Acest act constitutional adoptat la Paris nu implinea, dar nici nu anula speranta de unire a
romanilor.
Conventia de la Paris avea atributele unei Constitutii, inlocuind Regulamentele Organice; a fost valabila pana in
anul 1864. Prin actul adoptat la Conferinta de la Paris din 1858 s-au creat conditiile realizarii unitatii nationale prin insasi
vointa romanilor. Faptul ca nu se specifica in Conventie obligativitatea ca cei doi domni sa fie diferiti ca persoana,
oferea posibilitatea de a se face primul pas si cel mai important spre unirea Principatelor. Prin abolirea rangurilor si
privilegiilor boieresti si consacrarea egalitatii tuturor cetatenilor in fata legii,
Conventia de la Paris punea capat Vechiului Regim si crea premisele instaurarii regimului modern . Prevederile ei au
constituit un pas hotarator pe drumul realizarii unirii Principatelor, exprimand sustinerea politica in primul rand a Frantei
lui Napoleon al III-lea.
VOCABULAR
a abroga - a suprima o lege sau o dispozitie oficiala.
clasa politica - clasa conducatoare care exista in organismele politice si careia n revine sarcina conducerii vietii politico -
sociale.
extremism politic - atitudinea unor curente sau partide politice care pe baza doctrinei lor unilaterale sau extreme ur-
maresc prin masuri radicale si violente sa impuna propriul program.
proces electoral - totalitatea etapelor care se succed in pregatirea si organizarea alegerilor.
radicalism politic - ansamblu de atitudini si concepte care preconizeaza practicarea metodelor radicale in solutionarea
problemelor politice.
Consiliu de Coroana - consiliu format din oameni politici reprezentativi, avand caracter consultativ, pe care regii
Romaniei il convocau in situatii deosebite.
"prin noi insine" - conceptie liberala care considera ca evolutia tarii se putea realiza prin valorificarea potentialului
economic si uman intern si punerea de stavile in calea capitalului strain.
"portile deschise" - conceptie national-taranista, care socotea ca, Romania trebuia sa recurga la sprijin financiar extern pentru a
se dezvolta.
stat taranesc - obiectiv national-taranist formulat la congresul din aprilie 1935, intemeiat pe primatul taranimii si pe
colaborarea taranimii cu alte categorii sociale in cadrul "democratiei rurale".
pact de neagresiune - intelegere, tratat intre doua state sau grupari politice pe baza de reciprocitate, prin care
semnatarii se angajeaza sa se abtina de la atacuri militare sau politice.
Comintern = Comitetul Executiv al Internationalei Comuniste, denumire sub care este cunoscuta Internationala a III-a
(1919-1943), organizatie a partidelor comuniste patronata de Moscova.
totalitarism = forma de organizare si functionare a societatii in care statul controleaza toate aspectele vietii sociale si
individuale.
protectionism = politica economica de protejare si de promovare a unor activitati economice indigene prin masuri de
ingradire a puterii concurentilor externi pe piata interna.
brigadier - conducatorul si organizatorul unei brigazi; membru al unei brigazi.
centralism economic - sistem de decizie al unei autoritati centrale in economie.
chiabur - taran instarit, fruntas al satului, apreciat de comunisti ca fiind un "element exploatator" care trebuie sa dispara in noua
oranduire socialista.
colectivizare (cooperativizare) - actiunea de a cooperativiza agricultura dupa principii socialiste; proces prin care
gospodariile agricole colective au luat locul celor individuale. Cooperativizarea agriculturii a fost considerata "o
necesitate obiectiva si o parte inseparabila a planului de construire a socialismului".
mic-burghez - 1) detinatorul unei pozitii sociale intermediare intre burghezie si proletariat, care isi intemeiaza activitatea
pe mica productie de marfuri; 2) pentru regimul comunist, persoana cu vederi inguste.
nationalizare - actiunea de a trece in proprietatea statului unele intreprinderi, zacaminte etc. aflate in proprietate
particulara; in Romania aceasta s-a facut fara despagubirea vechilor proprietari, fiind considerata "un act revolutionar
prin care a fost lichidata dominatia economica a marii burghezii si s-a creat baza economica a puterii politice a
proletariatului".
plan cincinal - instrumentul principal de realizare a conducerii planificate a economiei si societatii.
proprietatea intregului popor - sintagma desemnand proprietatea socialista.
sovrom - societate mixta romano-sovietica.
C.A.E.R. - Consiliul de Ajutor Economic Reciproc; organizatie internationala de colaborare economica intre statele
socialiste, creata la initiativa Uniunii Sovietice in ianuarie 1949.
erou al muncii socialiste - inalta distinctie a statului comunist roman, instituita in 1951; se acorda "persoanelor care s-au
distins in mod deosebit in opera de construire a socialismului".
sector cooperatist - parte a unei economii care cuprinde proprietatea cooperatista.
societate socialista multilateral dezvoltata - ultima etapa inaintea transformarii societatii socialiste in societate
comunista. Conform documentelor de partid, etapa atinsa de Romania in timpul regimului Ceausescu si care trebuia
depasita in jurul anului 2000.
cenzura - putere data unei autoritati sau persoane de a exercita un control asupra continutului corespondentei,
publicatiilor etc., de a interzice sau suprima aparitia unor articole sau publicatii in numele protejarii anumitor valori.
activist - membru al Partidului Comunist care se consacra exclusiv muncii de partid.
proletcultism - curent cultural ale carui principii estetice erau reduse la ideea formarii unei culturi proletare cu
respingerea mostenirii culturale a trecutului.
disidenta - deosebire de opinii, dezacord in raport cu majoritatea, care poate provoca sciziuni in interiorul unui partid
sau in societate.
revolutie culturala - concept aplicat in China maoista si transpus in practica prin tezele plenarei P.C.R. din iulie 1971.
disident - persoana care avea opinii contrare regimului.
rezistenta anticomunista - miscare anticomunista care viza revenirea la regimul democratic.
deportare - a condamna pe cineva, dislocandu-l din locul de bastina.
gulag - sistem concentrationar dintr-un stat comunist (inchisori, lagare, santiere care foloseau munca fortata etc.)
pluralism politic - ordine politica si juridica in care existenta mai multor partide politice permite cetatenilor unui stat sa-si
afirme opinii si interese diferite intr-o confruntare libera.
privatizare - proces de revenire in proprietatea privata a unitatilor economice si a terenurilor aflate in proprietatea socia-
lista.
stat de drept - stat in care raporturile dintre autoritati si cetateni se bazeaza pe drept (sistemul de legi compus din
institutie, legislatie, regulamente) si care se supune controlului unor institutii juridice independente.