Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Biserica Ortodoxă
Ortodoxismul reprezintă religia marii majorităţi a românilor, peste 80% din populaţie. După numărul de
credincioşi pe care-l are, BOR se situează pe locul 2 în lume dupa Biserica Ortodoxă Rusă.
În evul mediu s-au organizat mitropolii ale Ţării Româneşti (1359 la Argeş în timpul domnitorului
Nicolae Alexandru) şi Moldovei (iniţiată în 1386 de Petru Muşat dar recunoscută în 1401) cu girul
Patriarhiei constantinopolitane.
Oficial BOR a luat fiinţă în secolul al-XIX-lea prin desprinderea Mitropoliilor Ungrovlahiei (a Ţării
Româneşti) şi Moldovei de sub autoritatea Patriarhiei ecumenice de la Constantinopol.
În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în 1864 s-a proclamat autocefalia BOR faţă de
Constantinopol, iar din 1865 Mitropolitul Ungrovlahiei a primit titlul de Mitropolit-primat deţinut
pentru prima dată de Nifon (1850-1875).
În 1872 s-a înfiinţat Sfântul Sinod, cea mai înaltă autoritate a BOR.
După proclamarea independenţei României (9 mai 1877) au avut loc discuţii cu Patriarhia Ecumenică de
la Constantinopol pentru recunoaşterea oficială a autocefaliei BOR.
În 1885 patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea a recunoscut autocefalia BOR, mitropolit primat fiind,
Calinic.
După Marea Unire de la 1918 biserica ortodoxă din noile teritorii româneşti (Basarabia, Bucovina şi
Transilvania) s-a unit cu Sfântul Sinod de la Bucureşti.
În 1925 BOR a fost ridicată la rangul de Patriarhie, primul Patriarh fiind Miron Cristea (1925-1939).
Astăzi, BOR este organizată în 6 mitropolii: Munteniei şi Dobrogei, Moldovei şi Bucovinei, Clujului,
Ardealului, a Olteniei şi Banatului.
În exteriorul ţării există 3 Mitropolii: a Basarabiei, a Europei Occidentale şi Meridionale şi a
Germaniei, Europei Centrale şi de Nord.
Biserica Romano-Catolică autorităţile
Îşi face apariţia pe teritoriile locuite de români o dată cu primii călugări misionari, consolidându-şi
poziţia prin cucerirea Transilvaniei de către Regatul Ungariei.
Ca organizare în Evul Mediu au existat în Transilvania trei episcopii catolice la Cenad,Oradea şiAlba
Iulia.
După o perioadă de regres datorată Reformei religioase, catolicismul îşi reia dezvoltarea, fiind protejat
de către Imperiul Habsburgic.
În vremea regimului comunist catolicismul a avut mult de suferit, dar după 1989 situaţia acestei biserici
s-a normalizat, azi fiind organizată în şase dieceze (Bucureşti, Alba Iulia, Iaşi, Timişoara, Oradea şi Satu
Mare).
CULTELE PROTESTANTE
Cultele protestante reprezintă confesiuni creştine desprinse din catolicism în urma Reformei
religioase din secolul al XVI-lea.
Cultele protestante au simplificat ritualul bisericesc, suprimând cultul sfinţilor şi al Fecioarei Maria,
venerarea icoanelor, postul, iar cele 7 taine bisericeşti au fost reduse la două: botezul şi împărtăşania.
Din punct de vedere organizatoric, s-a înlăturat primatul papal, ierarhia preoţească şi monarhismul.
În România, cultele protestante sunt reprezentate mai ales în Transilvania.
Biserica Reformată Calvină
Are adepţi în rândul populaţiei maghiare, fiind recunoscută oficial în anul 1564 de către principele
Transilvaniei, Ioan Sigismund.
Este organizată în două eparhii la Oradea şi Cluj-Napoca, având ca organ de conducere Sinodul.
Biserica Evanghelică Lutherană
S-a răspândit în Transilvania, în rândul populaţiei săseşti prin acţiunile pastorului Johannes Honterus
din Braşov.
Iniţial, sediul acestei biserici a fost la Biertan, iar din anul 1867 la Sibiu.