MINISTERUL SĂNĂTAŢII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

Catedra Urologie si Nefrologie Chirurgicala

Fişa de Observaţie Clinică

Şef Catedra : d.h.ş.m., profesor universitar Adrian Tănase

Conducătorul grupei : Corlateanu Alexandru

Studentul examinator : Brinza Serghei

Grupa : 1409, anul IV

Facultatea : Medicina Generala

Data examinării : ______________________________

Data prezentării foii de observaţie : ________________

Chişinău 2007
 ANAMNEZA
1. Date generale
Numele şi prenumele : Conea Elena Vladimir
Etatea : 65 ani
Profesiunea: pensionar
Domiciliul : R. Drochia, s. Tarigrad
Data internării : 12.09.07
Diagnosticul de trimitere: Hipertensiune arteriala, sindrom coronarian acut.
Diagnosticul clinic: Angină pectorală stabilă de efort gr. III.
Boli asociate: Hipertensiune arteriala esentiala tip II, Encefalopatie discirculatorie
mixta, pielonefrita cronica, Colecistita cronica necalculoasa, bronsita cronica.

2. Acuze la intenare
Bolnava acuza cefalee, dureri cardiale retrosternale cu iradiere interscapulo- vertebral cu caracter de
constrictie, presiune retrosternala, zdrobire, arsura de durata scurtă (10-15 min) ce apar la efort fizic
mediu şi mare. Durerea se manifesta sub masca unor tulburari digestive: eructatii, pirozis. Intensitatea
durerii este medie si creste gradat de la inceputul accesului urmind ca dupa un punct maxim sa scada.
Dispare de obicei spontan, paroxistic o data cu incetarea efortului sau administrarea de nitroglicerina.
Adesea durerea apare si in timpul noptii. Dispnee inspiratorie cedează la stoparea efortului. Mai acuza
dureri articulare periodice cu inflamaţia articulaţiei genunchiului bilateral şi slăbiciune generală. Intre
crizele anginoase bolnava n-are nici un simptom. Repetarea crizelor cardiace sunt foarte variabile, uneori
zilnice ( sau de mai multe ori pe zi ) pot fi urmate de pauze complete de saptamini sau chiar si luni.

3. Istoricul actualei boli ( anamnesis morbi )

Se consideră bolnavă din 1986 cînd pentru prima dată a fost diagnosticată hipertensiunea arterială. Boala
a debutat cu crize. S-a tratat în staţionar a cîte 2 ori anual. La domiciliu a urmat: Captopril, acum
Enalapril. S-a internat penru corijarea tratamentului şi precizarea diagnozei.

4.Istoricul vieţii bolnavului ( anamnesis vitae )

Date biografice :
Pacienta s-a nascut la 17.04.1942 R. Drochia, s. Tarigrad, fiind al II-lea copil intr-o familie de 5
persoane. Pina la virsta de 6 ani nu a frecventat nici o institutie educationala, raminind pentru cea mai
mare parte a zilei cu mama acasa. A urmat scoala medie. Actualmente alimentaţia este diversificată,
biologic echilibrată, suficientă în plan cantitativ şi calitativ. Orele mesei sunt respectate zilnic. Dupa
spusele pacientei, pe parcursul vietii au existat si perioade mai dificile, cind regimul alimentar era
dezechilibrat si neregulat, cu pauze lungi intre mese. Hrana era rece si avea o consistenta preponderent
uscata, fiind servita in graba.
Conditiile de viata si munca :
Actualmente, pacienta este pensionara, lucreaza doar acasa. In timpul vietii pacienta a lucrat in
colectiv (din 1963), preponderent la munci agricole. In ceea ce priveste factorii profesionali nocivi, nu se
identifica noxe ce ar putea dauna grav sanatatii pacientei (substante chimice, radiatii, praf). Se considera
daunatoare conditiile atmosferice nefavorabile la care a fost expusa pacienta pe parcursul timpului de
lucru (umiditate crescuta, temperaturi oscilante, radiatia solara).
Antecedente personale fiziologice :
Perioada de incepere a maturizarii sexuale corespunde normelor de virsta. Prima menstruatie a
avut loc la 12 ani, ciclul fiind regulat si cu o durata de 28 zile. Cantitatea eliminarilor menstruale ea fost
nesemnificativa. Pacienta s-a casatorit la 23 ani si are 2 copii. Avorturi pacienta nu a suferit iar
complicatii in timpul nasterilor nu au fost prezente. La 42 de ani a survenit menopauza.
 Deprinderi vicioase (factori de risc) :
Pacienta nu fumeaza iar bauturi alcoolice utilizeaza rar (vin). Substante psihostimulatoare sau
narcotice nu foloseste. Ceai pacienta consuma in cantitati moderate (cafea nu consuma).
Antecedente personale patologice :
Pacienta n-a suportat fracturi a oaselor craniului, accidente sociale. Pierderi ale constiintei, stari
depresive sau alte antecedente reanimatologice nu au fost inregistrate.
Infectii amigdaliene, otice sau dentare, ulcere si eruptii cutanate, afonie pe un timp indelungat,
boli infectioase si parazitare ca hepatite virale, tuberculoza, malaria, dizinteria pacienta nu are in
antecedente. Din punctul de vedere al factorilor de risc infectiosi sexual transmisibili (HIV, sifilis),
pacienta neaga raporturi sexuale neprotejate cu persoane de risc, antecedente transfuzionale (singe sau
derivati sangvini). Oscilatii mari ale masei corporale de asemeni nu sunt prezente. In timpul copilariei
pacienta mentioneaza raceli sezoniere (o data/an) fara complicatii pulmonare sau sistemice. Deplasari in
zone epidemiologic nefavorabile nu sunt inregistrate.
Anamneza alergologica :
Pacienta nu prezinta antecedente de astm, eczema sau rinita alergica. Nu au fost observate reactii
alergice la alimente, vaccinuri sau in timpul tratamentului medicamentos. Intepaturile de insecte si
contactul cu substante chimice sunt bine suportate.
Antecedente heredocolaterale :
Parintii si mai ales mama a suferit de hipertensiune arteriala si angina pectorala.
Sufera de hipertensiune arteriala de 20 de ani. In tinerete s-a tratat de colecistita cronica
necalculoas, pielonefrita cronica, bronsita cronica cu stadii de acutizare. In iuli 2007 se interneaza in
neurologie cu encefalopatie discirculatorie mixta.
DATE OBIECTIVE
STAREA PREZENTĂ A BOLNAVULUI ( STATUS PRAESENS )

1.Inspecţia generală
 Starea generala a pacientei : satisfacatoare
 Constiinta : clara, poate sa se orienteze in timp si spatiu, respunde adecvat la intrebari
 Pozitia corpului : activa
 Facies : obisnuita
 Tipul constitutional : hiperstenic.
 Tegumentele si mucoasele vizibile : de culoare palida, curate, calde pe trunchi si de o
temperatura mai scazuta la extremitati. Umiditatea si elasticitatea sunt moderate. Eruptii si
depigmentari, leziuni – lipsesc. Ulceraţii, fistule, cicatrice, “steluţe vasculare”, xantome
nu se depisteaza.
 Fanere : parul este de tip feminin. Unghiile sunt de o nuanta palida, puls capilar prezent.
 Tesutul adipos : Grosimea pliului cutanat in regiunea inghinala este de 2,5 cm. Tesutul
celular adipos este pronuntat si dispus neuniform pe suprafata corpului, mai ales in
regiunea coapselor, feselor si peretelui abdominal anterior.
 Tesutul celular subcuanat : la moment nu prezinta edeme.
 Sistemul ganglionar limfatic : ganglionii mentonieri, submandibulari, auriculari,
occipitali, laterocervicali, supraclaviculari, axilari, cubitali si inghinali nu se palpeaza.
 Cap : dezvoltat proportional, puncte dureroase la apasarea in regiunile anterioare ale fetei
(maxilare şi frontale, sinusurilor şi apofizelor mastoide) nu se depisteaza.
 Git : proportional fara deformatii. Nu se observa pulsatia patologica a arterelor carotide
sau turgescenta venelor jugulare. Glanda tiroida nu poate fi determinata la inspectie si
palpare.
 Sistemul muscular : muschii scheletici sunt dezvoltati normal, corespunzator virstei si
sexului, tonusul este fiziologic. Induratii, atrofii locale, dureri in timpul palparii nu se
determina.
 Sistemul osos : fara deformatii..
  Sistemul articular : articulatiile fara schimbari ale configuratiei, tumefieri si hiperemie a
tesuturilor adiacente. Dureri la nivelul articulatiilor genunchilor.
 Reflexele osteo-tendinoase, oculomotorii si pupilare : fiziologice
 Starea locala a zonelor herniare : fara modificari.
2.Sistemul respirator

Plîngerile
Bolnavul prezintă tuse fara expectoratii. Lipsesc secreţiile nazale, dureri în regiunea bazei nasului şi a
sinusurilor paranazale. .

Inspecţia
Aripile nasului nu participă în actul de respiraţie, respiraţia nazală este puţin îngreunată. Vocea este
neshimbată. Toracele de conformaţie normală, fără deformaţii globale, scapulae alatae nu sînt prezente.
Retracţii parietale nu se determină. Fosele supra- şi infra- claviculare uniforme pe ambele hemitorace,
retracţia sau proeminenţa lor nu se determină. Ambele hemitorace participă simetric şi uniform in actul
respiratir. Tipul respiraţiei este abdominal. Mişcările respiratorii sînt ritmice, frecvenţa mişcărilor
respiratori ieste 20/min.

Palpaţia
Elasticitatea toracelui este păstrată. Vibraţiile vocale sînt uniforme pe ariile simetrice ale toracelui.
Percuţia
Percuţia comparativă
La percuţie- sunet clar pulmonar pe întreaga arie pulmonară.

Percuţia topografică
1. Limitele pulmonare Dreapta Stînga
apexiene
a) anterioare 4 cm superior de claviculă 4 cm superior de claviculă
b) posterioare Procesus spinosus C 7 Procesus spinosus C 7
2. Aria cîmpului Krőnig 5 cm 5 cm

Limitele pulmonare inferioare Dreapta Stînga

după liniile topografice clasice
a) parasternală
b) medioclaviculară
c) axilară anterioară
d) axilară medie
e) axilară posterioară
f) scapulară
g) paravertebrală
Mobilitatea bazei pulmonare
pe linia axilară medie
Spaţiul intercostal 6
Marginea superioară a coastei
6
Marginea superioară a coastei Marginea inferioară a costei 7
7
Marginea superioară a coastei Marginea inferioară a costei 8
8
Marginea superioară a coastei Marginea inferioară a costei 9
9
Marginea superioară a coastei Marginea inferioară a costei
10 10
La nivelul vertebrei Th 11 La nivelul vertebrei Th 11
7 cm 7 cm
Auscultaţia
Frecvenţa respiraţiei 20/min, corelaţia inspir:expir este 1:3. Pe toată aria pulmonară se determină
respiraţie veziculară. La nivelul bifurcaţiei traheii, deasupra traheii şi laringelui se auscultă respiraţie
tubară. Zgomote respiratorii patologice – raluri, crepitaţii, frotaţie pleurală nu se auscultă.

3. Sistemul cardio-vascular

Plîngerile
Bolnava se plînge de dureri cardiale retrosternale, cuiradiere paravertebral si subscapular de durata
scurta (10-15min), ce apar la efort fizic mediu şi mare. Edeme nu prezintă.

Inspecţia
La inspecţia vaselor gîtului nu se determină pulsaţie patologică a arterelor carotide, turgescenţa venelor
jugulare sau puls venos pozitiv.
La inspecţia regiunii precordiale nu se determină bombare sau retracţie. Şocul apexian şi pulsaţie în
epigastru nu se determină.

Palpaţia cordului
La palpaţie şocul apexian situat în spaţiul intercostal stîng 5, cu 1,5 cm medial de linia
medioclaviculară. Suprafaţa şocului apexian aproximativ 2 cm², înălţimea, puterea şi rezistenţa în normă.
Şocul cardiac nu se determină. Freamăt sistolic şi diastolic la palpaţie nu se determină.

Percuţia
Determinarea matităţii relative a cordului: limita dreaptă se află în spaţiul intercostal 4 din dreapta cu 1
cm lateral de marginea sternului; limita stîngă se află în spaţiul intercostal 5 stîng cu 1,5 cm medial de
linia medioclaviculară; limita superioară se află pe linia parasternală stîngă, la nivelul coastei 3.
Dimensiunile pediculului vascular în spaţiul intercostal 2 constituie 5 cm. Dimensiunea transversală a
cordului constituie 12 cm. Configuraţia cordului este normală.

Auscultaţia
Zgomote cardiace ritmice atenuate. Suflu sistolic la apex. Modificări de ritm, dedublări nu se determină.
Zgomote supraadăugate nu se auscultă.

Investigarea vaselor sangvine

La palpare se determină pulsul pe arterele radiale, femurale, poplitee, dorsalis pedis şi tibialis posterior.
La palparea vaselor nu se determină simptomul " gîtului de gîscă ". Pe artera radială puls ritmic, plin,
tensiunea şi amplituda în normă, identic la ambele mîini, cu frecvenţa 60/min, deficit de puls nu se
determină. Puls capilar lipseşte. Pe arterele femurale nu se auscultă zgomotul dublu Traube şi suflul
dublu Vinogradov – Durosier. Pe arterele carotide nu se auscultă suflu. La examinarea venelor
membrelor inferioare nu se determină dilatarea varicoasă, palpator segmente dure şi/sau dureroase nu se
determină.
Tensiunea arterială: braţul stîng 130/80 mm Hg
braţul drept 110/85 mm Hg

4. Sistemul digestiv

Plîngerile
Dureri in regiunea epigastrica cit şi in alte regiuni ale abdomenului nu prezintă.
Apetitul este bun, cantitatea de lichide consumată nictimeral normală, deglutiţia liberă. Scaunul este în
mediu o dată în 24 ore, masele fecale de culoare cafenie, consistenţă obişnuită.
Inspecţia
Cavitatea bucală fără miros fetid, mucoasa de culoare roz, fără ulceraţii. Limba de culoare roz, umedă,
fără adipozitaţi sau ulceraţii. Gingiile de culoare roză, fără ulceraţii sau porţiuni necrotizate, hemoragii.
Vălul palatin de culoare roz, fără ulceraţii, tonsilele palatine – roz, nu sînt hiperemiate fără adipozităţi.
Forma abdomenului – obişnuită, abdomenul este simetric, participă în actul de respiraţie. Colaterale
venoase ( capul meduzei ) şi cicatrici nu se determină.

Palpaţia
Palpaţia superficială
Abdomenul este suplu, indolor. Protecţie musculară şi hernii ( ale liniei albe,
umbilicale, inghinale ) nu se determină.
Palpaţia profundă după Obrazţov – Strajesco
Colonul sigmoid la palpare cilindric, moale, mobil, cu suprafaţa netedă, dureros. Cecul cilindric,
indolor, moale, cu suprafaţă netedă. Sectorul terminal al ileonului cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă
netedă. Colonul ascendent cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă, puţin mobil. Colonul
descendent cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă, puţin mobil.

Percuţia
La percuţie se determină sunet timpanic în toate regiunile abdomenului. În cavitatea abdominală nu se
determină lichid liber sau încapsulat.

Auscultaţia
La auscultaţie se determină garguimentul intestinal. Frotaţie peritoneală nu se auscultă.

Pancreasul
Palpator nu se determină.

Splina
Inspecţia
La inspecţie nu se determină proeminenţă în hipocondrul stîng.

Percuţia
Dimensiunile splinei – longitudinală aproximativ 12 cm, transversală aproximativ 8 cm.

Palpaţia
Splina nu se palpează.

Ficatul şi vezica biliară

Plîngerile
Nu prezintă.

Inspecţia
Proeminenţă sau pulsaţie în rebordul costal drept şi hipocondrul drept nu se determină.

Percuţia
Dimensiunile ficatului după Curlov: între punctul 1 şi 2 – 9 cm; între punctul 3 şi 4 – 8 cm; între punctul
3 şi 5 – 7 cm.

Palpaţia
Ficatul la marginea rebordului costal, cu suprafaţa netedă, consistenţa moale, puţin dureros.
Auscultaţia
La auscultaţie suflu nu se detrmină.

5. Sistemul uro-genital

Plîngerile
Dureri în regiunea lombară lipsesc. Edeme ale feţei şi pleoapelor lipsesc. Micţiunea liberă, indoloră.
Diureza nocturnă: o dată, de două ori pe noapte.
Inspecţia
Edeme ale feţei şi pleoapelor nu sînt. La inspecţia regiunii lombare eritem şi tumefiere nu se determină.

Palpaţia
La palpaţia bimanuală rinichii nu se determină, senzaţii dureroase lipsesc.

Percuţia
Simptomul Jordani negativ.

Auscultaţia
Suflu nu se determină.

6. Sistemul hematopoietic

La percuţia oaselor plate – stern, coaste – puncte dureroase nu se determină.

7. Sistemul endocrin

Inspecţia
Ţesutul celulo-adipos subcutanat este repartizat uniform, hiperpigmentaţii, hipertrihoză sau căderea
părului nu se determină.

Inspecţia glandei tiroide

La inspecţie nu se determină deformări ale laringelui, deglutiţia este liberă.

Palpaţia
Palpator glanda tiroidă nu se determină.

Auscultaţia
Deasupra tiroidei sufluri nu se determină.

8. Sistemul nervos
Starea psihică este normală, dispoziţia bună. Reacţia fotomotorie directă şi reciprocă normală. Dureri
pe parcursul nervilor, spasme, parestezii nu se determină. În poziţia Romberg reacţia motorie normală,
tremorul mîinilor nu se determină.

Diagnosticul prezumtiv
Pe baza datelor obiective şi subiective colectate de la pacient:
 acuzele pacientului la momentul internarii: dureri de tip anginos în regiunea cordului, dispnee la
efort moderat, sindrom dispeptic, dureri în regiunea hipocondrică dreaptă, epigastrală,
mezogastrală.
  datele din anamneza vietii: apar dureri periodice de tip ischemic la effort fizic moderat, sufera
de hipertensiune arterială pe parcursul a 21 ani, valorile maxime inregistrate au fost de 200/140
mm Hg
 datele examenului obiectiv: hemipareză uşoară pe partea stângă a corpului.
 Auscultativ suflu sistolic la apex .

Se poate presupune diagnosticul prezumtiv de: Cardiopatie ischemică, Angor pectoral stabil clasa
funcţională II CCPA, Insuficienţă cardiacă gr. II NYHA Hipertensiune arterială gr. III,risc aditional
foarte inalt, colecistită cronică în acutizare.

Planul examinării ulterioare a bolnavului

Se cere efectuarea următoarelor investigaţii

1. Analiza generală a sîngelui pentru depistarea patologiilor concomitente.
1. Analiza generală a urinei pentru determinarea afectării organelor ţintă în hipertensiune arterială.
1. Analiza biochimică a sîngelui.
2. ECG - pentru monitorizarea evoluţiei cardiopatiei ischemice.
1. Ecografie inimii şi organelor abdominale pentru concretizarea diagnosticului de cardiopatie
ischemică, colecistită cronică, pancreatită cronică.
1. USG- gl. tiroida

Rezultatele examinării de laborator şi instrumentale

1. Hemoleucogramele
Hb – 104
Er – 3,5*10¹²
IC – 0,9
Leucocite – 7,4
Mielocite – 0
Metamielocite – 0
N/segm – 1
Segm – 67
E–0
B–0
Lf – 23
M–6
Pl – 0
VSH – 21
2. Analiza biochimică a sîngelui
ALT – 0,70
AST – 0,32
Bilirubina generală – 13,8
Bilirubina conjugată – 2,3
Bilirubina liberă – 11,5
Glucoza – 9,0
Colesterol tot.-5,5
3. ECG
Voltajul păstrat, ritm sinusal.
FCC – 80/min
PQ – 0,16 s.
 QRS – 0,06 s.
QT – 0,41 s.
Axa cordului orizontală
In timpul anginei: Subdenivelarea –ST-aspect de” leziune”si “ischemie”, unda T- negative in D1,
aVL, si precordiale stingi, semen electrice de hipertrofie ventriculara stinga, se atenuiaza la scurt interval
de timp (10-15 min.) dupa atenuarea acesteia.

4. Ecocardiografia

CORDUL
Aorta: ascendenta 32 mm; peretii fibrozaţi.
Atriul sting: 41 mm
Ventriculul sting:
DTD-42 mm
SIV- 12 mm
FE- 69 %
PPVS- 10
Ventriculul drept: 30 mm
Atriu drept: 42 mm
Valva aortica- cuspele fibrozate, calcificate. Amplituda de deschidere 18 mm.
Valva mitrala- cuspele fibrozate, pe cuspa posterioară depuneri de calciu.
Doppler EchCG:
Valva mitrala- regurgitarea ++
Valva aortica- regurgitarea ++
Valva tricuspida- regurgitarea +
Valva pulmonara – -
Concluzie: Dilatarea moderată a AS, VD, VS , insuficienţă moderată a VM, VAo.

ORGANELE ABDOMINALE

Ficatul
LD: 14,7 cm
LS: 7,6 cm
v. portă: 1,2 cm
v. lienală 1,0 cm
Colecistul
dimensiunile5,6x3,4 cm
pereţii 0,35
Splina
dimensiunile 10,6x5,4 cm
Pancreasul
dimensiunile 3,3x3,69
intesnsitatea ecogenică marit
Rinichii
D: 10,3x4,5 cm
S: 10,4x4,6 cm
Concluzie: colecistită cronică acalculoasa în acutizare.
 5. USG tiroidei – norma

Diagnosticul diferenţial
Valvulopatie reumatismală - afirmare: la auscultaţie suflu sistolic la apex, ecocardiografic dilatarea
moderată a AS, AD, VD. infirmare ecocardiografie: lipsa vegetaţiilor pe valve, valvele fibrozate şi
calcificate, lipsa factorului etilogic din anamnestic.
Hipertensiune secundară - afirmare: tensiunea 200/140 mmHg. Infirmare: lipsa afectării organelor
care ar putea cauza hipertensiune arterială.
Cancer pancreatic - sindrom algic la nivelul mezogastrului şi epigastrului. Infirmare: lipsa datelor
analizei generale a sângelui specifice tumorei (anemie, VSH crescut), ecografic lipsa nodulilor tumorali.
Ulcerul duodenal - afirmare: dureri cu iradierea în epigastru. Infirmare: Jugularea la administrarea
Platifilinei.
Colinici renale drepte: dureri cu iradiere în hipocondru drept. Infirmare: jugularea durerilor la
administrarea Platifilinei.

 IMA-durerea dureaza de regula mult peste 15-30 min., nu cedeaza la repaus si nitrati este insotit
de semne generala si se asociaza cu semne de necroza de miocard.
 Pericardita acuta- evoluiaza de obicei cu febra de la inceput, iar electrocardiograma indica
modificari difuze ale segmentului ST si T de tip” ischemie-leziune” care cuprind majoritatea
derivatiilor fara a realiza aspectele „direct” si in „oglinda” .
– Durere ce apare în special la tineri
– nu cedeaza la nitroglicerina
– Poate fi prezenta frecatura pericardica
– ± modificari caracteristice pe ECG-ST supradenivelat concordant
– Apare în context febril
– Ecocardiografia evidentiaza lichid în pericard
– Biologic este prezent un sindrom inflamator
 Neuromialgiile si celulita toracica- apare de obicei la subictii cu spondiloza, evoluiaza cu dureri
continue, exagerate de respiratie. Exista sensibilitate la presiunea partilor moi si la plicaturarea
hipodermului afectat
 Colica biliara:
– durerea poate iradia în umarul dr., în spate, declansata de grasimi
– Diagnosticul suferintei abdominale este confirmat de ecografia abdominala
 Sindromul condro-costal Tietze:
– durere a peretelui toracic anterior asociata cu inflamatia cartilajelor costale, este accentuata la apasarea
pe art. condro-costale
– durea parietala se poate asocia cu boala coronariana si nu o exclude
 Bolile esofagiene: refluxul gastro-esofagian, tulburari de motilitate esofagiana –spasm esofagian,
boala de reflux esofagian
– senzatie de arsura, în special în legatura cu modificari posturale si alimentatia
– disfagie
– durerea este ameliorata de antiacide, lapte, lichide calde, antispastice
In baza acestor date putem diagnostica: Cardiopatie ischemică. Angină pectorală stabilă de efort, clasa
funcţională II.
Diagnosticul clinic
Tratamentul
Farmacoterapia
1. Tratamentul antianginos, anticoagulant - nitraţi (MA: prin donarea de oxid nitric, activează calea
fostatkinazică, dilatând arterele inclusiv arterele coronare, marind aportul de oxigen la miocard, IN:
cariopatie ischemică, Insuficienţă coronariană, angor pectoral instabil, angor pectoral stabil,
Insuficienţă cardiacă de diferit grad, CI: hipotensiune ortostatică, hipersensibilitate la preparat, RA:
Cefalee, vertij, colaps ortostatic) anticoagulante directe,(MA: prin asemănarea cu o proteină din
 organism prin mecanism direct activează factorul plachetar III care inhibă coagularea, se cunoaşte
mecanismul hipolipemiant al heparinei IN: hipocoaguabilitatea sângelui, profilaxia formării
trombilor, IMA CI: hipertensiune severă, fragilitatea vaselor, edem pulmonar, anevrism a aortei RA:
hemoragii masive, hemoragii punctiforme, epistaxis, erupţii cutanate, cefalee, vertij) apoi
anticoagulante indirecte (MA: Are proprietatea de a modifica sinteza de către ficat a factorilor
coagulării VII, IX, X, XII care micsorează coaguabilitatea sângelui, IN: tratament anticoagulant de
durată lungă CI: hipertensiune severă, fragilitatea vaselor, edem pulmonar, anevrism a aortei RA:
hemoragii masive, hemoragii punctiforme, epistaxis, erupţii cutanate, cefalee, vertij), antiagregante
plachetare (MA: Inhibă agregarea plateletelor, prin inhibiţia competitivă a receptorilor IIa/IIIb de pe
trombocite IN: Cuparea sindromului algic moderat de diferită geneză, antiinflamator, profilaxia
coagulării de lungă durată CI: ulcer duodenal, ulcer gastric, RA : hemoragii punctiforme, acutizarea
ulcerului gastric/duodenal).

2. Tratamentul antihipertensiv - Inhibitorii Enzimei de Conversie (MA: Inhibă reversibil enzima care
transforma angiotensina I în angiontezina II, ATII lispind nu mai are efect vasoconstrictor,
producându-se vasodilataţia, IN: hipertensiune de diferit grat, crize hipertensive, CI:
hipersensibilitatea la preparat, hipotensiune, RA: Cefalee, vertij, hipotensiune ortostatică) inhibitorii
canalelor de Ca(MA: Inhibă trecerea Ca din spaţiul extracelular, şi din RE în spaţiul intracelular
decupând contracţia miocitelor netede, determinînd relaxarea lor, cu vazodilataţie IN: hipertensiune
de diferit grat, CI: hipersensibilitatea la preparat, hipotensiune, RA: Cefalee, vertij, hipotensiune
ortostatică)

1. Jugularea colicilor biliare - colinolitice (spasmolitic al musculaturii netede)(actţionează ca blocant a

receptorilor colinergici la nivelul ganglionilor vegetativi determinând relaxarea musculaturii
organelor abdominale inclusiv vezicii biliare IN: colici biliare, boala ulceroasă, HTA, stenocardie,
spasmul vaselor, dilatarea pupilei CI; Glaucom, boliorganice a
ficatului,rinichiului,RA:Xerostomie,dilatarea pupilelor, excitarea SNC).

XIII. Tratamentul

1. Kardiket 10mg de 2 ori pe zi

2. Nitroglicerina Comp.-0.5mg- la aparitia durerilor
3. Sol. heparin 5000UI de patru ori pe zi s/c (10 zile)
1. Acid acetil salicilic 150 mg dimineaţa
1. Warfarin 3 mg o data pe zi dimineaţa (după încetarea tratamentului cu anticoagulante
directe)Izodinit 10 mg x 3 ori/zi
4. Sol . riboxin 2%-10ml , sol. NaCl 9%-200 ml în perfuzie i/v , Vit.C 5,0 i/v, Vit. B12 500 i/m
1. Enalapril 5mg de două ori pe zi.
1. Nifedipin 10 mg de 2 ori pe zi.
1. Sol platifilin 0,2%-1 ml s/c


Cursus morbi

16.09.07
Starea generala a bolnavei este satisfăcătoare. Conştiinţa clară. Poziţia în pat activă. Tegumentele
palide. Turgorul pielii este păstrat. La auscultaţia plămînilor murmur vezicular. Zgomote cardiace
diminuate.
Acuză cefalee de intensitate slabă. TA= 115/80 mm Hg. Frecvenţa respiratorie 19 resp/min. Puls = 75
b/min. Glucoza = 8,5 .
17.09.07
 Starea generala a bolnavei este satisfăcătoare. Conştiinţa clară. Poziţia în pat activă. Tegumentele roz -
pale. La auscultaţia plămînilor murmur vezicular. Zgomote cardiace diminuate.
Persistă cefalee de intensitate slabă. TA= 120/80 mm Hg. Frecvenţa respiratorie 22 resp/min. Puls = 80
b/min.
18.09.07
Starea generală a pacientei în dinamică pozitivă. Conştiinţa clară. Poziţia în pat activă. Tegumentele roz
- pale. La auscultaţia plămînilor murmur vezicular. Zgomote cardiace diminuate.
Acuze nu prezintă. TA= 120/80 mm Hg. Frecvenţa respiratorie 18 resp/min. Puls = 70 b/min.

Epicriza
Pacienta, Conea Elena Vladimir 65 ani pensioner, R. Drochia, s. Tarigrad a fost internată pe data de
12.09.07.
Diagnosticul de trimitere: Hipertensiune arteriala, sindrom coronarian acut.
Diagnosticul clinic stabilit în baza acuzelor bolnavei: cefalee, dureri cardiale retrosternale cu iradiere
interscapulo- vertebral cu caracter de constrictie, presiune retrosternala, zdrobire, arsura de durata scurtă
(10-15 min) ce apar la efort fizic mediu şi mare ; anamnezei, datelor obiective şi explorărilor paraclinice :
ECG
: Subdenivelarea –ST-aspect de” leziune”si “ischemie”, unda T- negative in D1, aVL, si precordiale
stingi, semen electrice de hipertrofie ventriculara stinga, se atenuiaza la scurt interval de timp (10-15
min.) dupa atenuarea acesteia.
Examenul Ecocardiografic: Dilatarea moderată a AS, VD, VS , insuficienţă moderată a VM, VAo;
este de: Angină pectorală stabilă de efort gr. III. Hipertensiune arteriala esentiala tip II
În urma tratamentului s-a observat o îmbunătaţire a stării pacientei.
Recomandări:
 Dieta –limitarea stricta a grsimilor de origine animaliera si produsele bogate in colesterol. Este
indicata utilizarea uleiurilor vegetale au actiune prochinetica asupra intestinelor faforizeaza
eliminarea pe cale biliara a colesterolului. Se recomanda pe zi 60-70 g grasimi, din ele 2\3 de
origine vegetala, 300-400g glucide, 100g proteine. Dieta recomandata-10c.
 Excluderea emoţiilor negative şi surmenajuilui, sustinere psihologica.
 Optimizarea efortului fizic.
 Continuarea in caz de angina - terapia antianginala.
 Prevenirea infarctului miocardic- urmarea tratamentului cu aspirina, B-blocante.
 Periodic tratament conservativ.