Decizie nr.

600/2019 din 25-apr-2019, Tribunalul Constanta, anulare proces verbal de

contraventie (Contencios administrativ si fiscal)

Decizie
din 25 aprilie 2019
600/2019
Text speţă

Primarie/Primar vs Persoană fizică

Acesta este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBCTA:2019:036.xxxxxx
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C________
SECŢIA DE C_________ ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Operator de date cu caracter personal nr. 8470
Decizia civilă Nr. 600
Şedinţa publică de la 25 Aprilie 2019
Completul constituit din:
PREŞEDINTE: C_____ S_______ JUDECĂTOR: C__________-M_____ T____ GREFIER:
C_______ D_______
Pe rol judecarea apelului în contencios administrativ şi fiscal formulat de apelantul P_______
MUNICIPIUL UI C________ , cu sediul în C________, _________________ , J____
C________, în contradictoriu cu intimatul C_____ D_____ E____ , cu domiciliul în Tulcea,
________________________, ____________, ____________________, îndreptat împotriva
sentinţei civile nr. xxxxx/23.11.2018 , pronunţată de Judecătoria C________ în dosarul nr.
XXXXXXXXXXXXXX .
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 11.04.2019 şi au fost consemnate în încheierea
de şedinţă de la acea dată , care face parte integrantă din cuprinsul prezentei sentinţe, când
instanţa având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea la data de 25.04.2019 ,
când a decis,
TRIBUNALUL
Asupra apelului de faţă :
Prin sentinţa civilă nr. xxxxx / 23.11.2018 , pronunţată în dosarul nr. xxxxx/ 212/201 8 ,
Judecătoria C________ a admis plângerea contr avenţională formulată de petentul C_____
D_____ E____ în contradictoriu cu intimatul P_______ M___________ C________ –
Direcţia Poliţia Locală – Serviciul Control Protecţia Mediului şi a dispus anularea procesul
ui-verbal __________ nr. xxxxx din data de 16.06.2018 .
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a avut în vedere, în esenţă, că sancţionarea petent
ului este neîntemeiată câtă vreme omisiunea intimatului de a delimita acest spaţiu apreciat
verde poate crea pentru cei din afara localităţii confuzii, având în vedere starea reală a
terenului (care nu era acoperit de verdeaţă, nu era amenajat în vreun fel) precum şi
împrejurarea că alte maşini înmatriculate în C________ erau staţionate în acelaşi loc, creând
pentru necunoscători aparenţa existenţei unui loc de parcare. Instanţa a mai avut în vedere că
situaţia de fapt reţinută de agentul instrumentator nu este dovedită de fotografiile depuse la
dosar de intimat şi efectuate de agentul instrumentator, din care rezultă inexistenţa
indicatorului rutier cu semnificaţia „Oprirea interzisă” şi, implicit „Staţionarea interzisă”,
precum şi că prin fotografiile depuse de petent s-a făcut dovada unei alte situaţii de fapt
(spaţiul fiind folosit inclusiv pentru parcare de ambarcaţiuni) decât cea reţinută de agentul
instrumentator.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel intimat ul P_______ M___________ C________,
solicitând admiterea acestuia , cu consecinţa anulării în tot a sentinţei apelate şi respingerii
plângerii formulate.
În motivarea apelului apelant ul -intimat a arătat în esenţă că fapta ce s-a reţinut în sarcina
petentului este prevăzută de art. 9 pct. 38 din HCL nr. 184/2013, cu aplicabilitate la nivelul
M___________ C________, drept pentru care nu este necesară existenţa unor indicatoare
rutiere conform legislaţiei specifice în domeniu.
Apelanta a depus în susţinere adresa nr. R xxxxxx/19.12.2018 a Direcţiei generale Poliţia
Locală şi planşe fotografice.
Intimat ul petent a formulat întâmpinare , prin care a solicitat respingerea apelului ca
neîntemeiat şi menţinerea sentinţei pronunţată de Judecătoria C________ , apreciind că
aceasta este legală şi temeinică. Intimatul petent a depus la rândul său un set de planşe
fotografice.
Procedând la analizarea apelului prin prisma dispoziţiilor art. 476C.pr.civ. cu referire la art.
477C.pr.civ., instanţa reţine următoarele :
Prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. xxxxx din data de
16.06.2018, intimatul petent C_____ D_____ E____ a fost sancţionat cu amendă
contravenţională în cuantum de 400 lei, în temeiul art. 9 pct. 38 şi art. 10 din HCL nr.
184/2013, reţinându-se că la data de 16.06.2018, a oprit/staţionat autoturismul marca SKODA
cu nr. de înmatriculare XXXXXXX pe spaţiul verde aferent Străzii Lebedei din C________.
În ce priveşte legalitatea procesului verbal, Tribunalul apreciază că acesta a fost întocmit cu
respectarea dispoziţiilor art. 16 şi 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare,
cuprinzând menţiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din acest act normativ, menţiuni a căror
lipsă atrage sancţiunea nulităţii actului constatator, nulitate care poate fi constatată şi din
oficiu de către instanţă.
În ce priveşte temeinicia procesului verbal, Tribunalul apreciază că în mod corect prima
instanţa a statuat asupra probelor administrate în cauză şi a apreciat că intimat ul petent nu a
săvârşit contravenţia pentru care a fost sancţionat.
Tribunalul reţine, în acord cu susţinerile apelantului intimat din cuprin sul cererii de apel şi
contrar celor reţinute de prima instanţă, că interdicţia de a parca pe spaţiul verde nu trebuie să
fie semnalizată prin indicatoare rutiere, câtă vreme interdicţia are un caracter general şi se
aplică tuturor spaţiilor verzi. Cu toate acestea, pentru motivele ce vor fi expuse în cele ce
urmează, Tribunalul apreciază că nu este întrunit elementul material al laturii obiective a
contravenţiei, din perspectiva cerinţei esenţiale referitoare la locul în care acţiunea de
circulare, oprire sau staţionare este interzisă, respectiv aceea ca acest loc să fie un spaţiu
verde sau destinat acestuia.
Tribunalul are în vedere că potrivit art. 9 pct. 38 din H.C.L.M. 184/2013, ” Constituie
contravenţie la normele de protecţie a drumurilor, trotuarelor şi parcajelor în vederea
menţinerii aspectului estetic şi util al m___________ circulaţia, oprirea, staţionarea
vehiculelor pe spaţiile verzi sau cu această destinaţie, casete florale, parcuri şi aleile acestora,
spaţii şi locuri de joacă pentru copii. ”
Acest act normativ nu defineşte ”spaţiile verzi” şi nici ”spaţiile cu această destinaţie”, motiv
pentru care Tribunalul va avea în vedere reglementările în materie ce se regăsesc în Legea nr.
24/2007 a spaţiilor verzi, act normativ cu putere juridică superioară şi de aplicabilitate
generală şi care, conform art. 1, ” reglementează administrarea spaţiilor verzi din intravilanul
localităţilor, în vederea asigurării calităţii factorilor de mediu şi a stării de sănătate a
populaţiei. ”
Art. 3 din Legea nr. 24/ 2007 prevede următoarele:
“ Spaţiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităţilor:
a) spaţii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate;
b) spaţii verzi publice de folosinţă specializată:
1. grădini botanice şi zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziţionale, zone ambientale şi
de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ;
2. cele aferente dotărilor publice: creşe, grădiniţe, şcoli, unităţi sanitare sau de protecţie
socială, instituţii, edificii de cult, cimitire;
3. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanţă;
c) spaţii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri şi baze
sportive;
d) spaţii verzi pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă;
e) culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică;
f) păduri de agreement
g. pepiniere şi sere. ”
Din analiza planşelor fotografice depuse la dosar atât de petent cât şi de intimat, rezultă cu
prisosinţă că petentul a staţionat cu autovehiculul menţionat într-o zonă care nu se poate
încadra niciuna dintre categoriile menţionate la art. 3 lit. b) – f).
În ceea ce priveşte spaţiile verzi publice cu acces nelimitat, enumerate limitativ de art. 3 lit a),
aceste sunt definite în continuare în lege, la art. 4, ca fiind:
” a)parc – spaţiu verde, cu suprafaţa de minimum un hectar, format dintr-un cadru vegetal
specific şi din zone construite, cuprinzând dotări şi echipări destinate activităţilor cultural-
educative, sportive sau recreative pentru populaţie;
b)scuar – spaţiu verde, cu suprafaţa mai mică de un hectar, amplasat în cadrul ansamblurilor
de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităţilor economice, social-culturale, de
învăţământ, amenajărilor sportive, de agrement pentru copii şi tineret sau în alte locaţii;
c)grădină – teren cultivat cu flori, copaci şi arbuşti ornamentali care este folosit pentru
agrement şi recreere, fiind deschis publicului;
d)fâşie plantată – plantaţie cu rol estetic şi de ameliorare a climatului şi calităţii aerului,
realizată în lungul căilor de circ ulaţie sau al cursurilor de apă […] ”
Având în vedere lipsa totală de amenajare a spaţiului pe care s-a aflat staţionat autoturismul
petentului, instanţa constată că spaţiul respectiv nu se poate încadra în niciuna dintre
categoriile de spaţii verzi definite de lege.
În acest sens, instanţa are în vedere şi dispoziţiile art. 8 alin. 1 din acelaşi act normativ,
conform căruia ” Administrarea spaţiilor verzi proprietate publică este exercitată de
autorităţile administraţiei publice locale şi de alte organe împuternicite în acest scop ”, dar
mai ales pe cele ale art. 7 care instituie obiectivele necesar a fi îndeplinite prin administrarea
spaţiilor verzi şi anume:
” a) protectia si conservarea spatiilor verzi pentru mentinerea biodiversitatii lor; b) mentinerea
si dezvoltarea functiilor de protectie a spatiilor verzi privind apele, solul, schimbarile
climatice, mentinerea peisajelor in scopul ocrotirii sanatatii populatiei, protectiei mediului si
asigurarii calitatii vietii;
c) regenerarea, extinderea, ameliorarea compozitiei si a calitatii spatiilor verzi; d) elaborarea
si aplicarea unui complex de masuri privind aducerea si mentinerea spatiilor verzi in starea
corespunzatoare functiilor lor; e) identificarea zonelor deficitare si realizarea de lucrari pentru
extinderea suprafetelor acoperite cu vegetatie;
f) extinderea suprafetelor ocupate de spatii verzi, prin includerea in categoria spatiilor verzi
publice a terenurilor cu potential ecologic sau sociocultural. ”
Este evident din planşele fotografice depuse la dosar chiar de către intimat că aşa-numitul
spaţiu verde în cauză nu a fost nici protejat, nici conservat nici regenerat etc., fiind
îndreptăţite susţinerile petentului conform cărora terenul pe care a parcat nu era un spaţiu
verde.
În aceste condiţii, în care nimic din aspectul acelui spaţiu nu sugera o interdicţie de staţionare
cu autoturismul, intimatul era obligat să aducă la cunoştinţa celor care ar fi avut această
intenţie că este interzisă staţionarea, folosind panouri, indicatoare etc., pentru a putea pretinde
subiecţilor cărora li se adresează o conduită conformă, nefiind vorba evident de indicatoare
rutiere ci de panouri/indicatoare care să aducă la cunoştinţa cetăţenilor că pe spaţiul respectiv,
deşi nu este verde, parcarea nu este permisă.
Dintr-o altă perspectivă decât cea a neîntrunirii elementului material al laturii obiective a
contravenţiei, trebuie avut în vedere că petentul, domiciliat în jud. Tulcea, a fost vădit derutat
atât de starea terenului pe care a parcat cât şi de împrejurarea că pe acelaşi spaţiu se aflau
staţionate şi alte autoturisme, aspect care rezultă din planşele fotografice depuse la dosar chiar
de către apelantul intimat, astfel că în cauză se poate reţine şi eroarea de fapt, cauză care
înlătură caracterul contravenţional al faptei, conform art. 11 din O.G. nr. 2/2001 şi care este
definită în materie penală de art. 30 C.penal: ”(1) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de
legea penală săvârşită de persoana care, în momentul comiterii acesteia, nu cunoştea existenţa
unei stări, situaţii ori împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei. ”
În consecinţă, faţă de cele anterior reţinute, pentru motivele avute în vedere de prima instanţă,
dar şi cele dezvoltate suplimentar de Tribunal în soluţionarea apelului, se apreciază că în mod
corect prima instanţa a statuat asupra legalităţii şi temeiniciei procesului verbal de
contravenţie, astfel că, în temeiul dispoziţiilor art. 480C.pr.civ., va dispune respingerea ca
nefondat a apelului promovat de apelant ul intimat P_______ M___________ C________
împotriva sentinţei civile nr. xxxxx /23.11.2018 , pronunţată de Judecătoria C________ în
dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge apelul formulat de apelantul P_______ M___________ C________, cu sediul în
C________, _________________, J____ C________, în contradictoriu cu intimatul C_____
D_____ E____, cu domiciliul în Tulcea, ________________________, ____________,
___________________, îndreptat împotriva sentinţei civile nr. xxxxx/23.11.2018, pronunţată
de Judecătoria Constanţ a în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX , ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi,
25.04.2019.
PREŞEDINTE, JUDECĂTOR,
C_____ S_______ C__________-M_____ T____
GREFIER,
C_______ D_______
Jud. fond. R. D______
Red.jud. C. S_______
4 ex. / 08.05.2019
Acest document este preluat şi procesat de o aplicaţie realizată gratuit de Wolters Kluwer
Romania pentru Fundatia RoLII.
Conţinutul său poate fi preluat şi utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro