APARITIE SAPTAMANALA

;,

i»t«1
v-
fifr,
u!£f J

pi!
mu
isMi
Ж2Ь ItHU

HUM
гз*азй

AmetistuI •- л
 COMORILE PAMANTULUI
О COLECTIE UNICA DE MINERALE,

COMORILE ROCI 51 PIETRE SEMIPRETIOASE

Aparitie saptamanala

EDITURA: D e A G O S T I N I HELLAS SRL

ADRESA: Vouliagmenis 44-46,166 73 Atena
EDITOR: Petros Kapnistos
MANAGER ECONOMIC: Fotis Fotiou
MANAGER DE REDACTIE $1 PRODUQIE: Virginia Koutroubas
GROUP PRODUa MANAGER: Meropi Papadaki
BUSINESS DEVELOPMENT MANAGER: Dimitris Pasakalidis
О colectje unica de minerale, roci §i pietre semipretioase SENIOR EDITOR: Tania Skandalaki
EDITOR COORDONATOR JUNIOR BALCANI: Dimitris Dimitriades
COORDONATOR DE PRODUqiE: Sia Kotoupa
MANAGER DISTRIBUJIE: Evi Boza
CONTROLLER DISTRIBUTE: Yiannis Vougioukas
Cuprins Numarul 1 COORDONATOR LOGISTICA SJ OPERATIUNI: Anlonis Lioumis

Publicat pentru prima data in Italia, in limba italiana, sub titlul

PIETRE (SEMI)PRETIOASE II MA6IC0M0ND0DI MINERALE &GEMME, de catre De Agostini Editore SpA.

© 1997 De Agostini Editore SpA, Novara - Italy
© 2007 De Agostini Uk Ltd.

Ametistul AM © 2010 De Agostini Hellas

Toate drepturile rezervate.

Fotografii: DeA Picture Library, Science photo Library, TRH

Rubinul RU
ISSN: 1792-1449

ADAPTARE PENTRU LIMBA ROMANA: MEDIA SERVICE ZAWADA S.R.L.

CONSULTANT: Prof. Dr. GHEORGHE UDUBASA M.C. al Acad. Rom.

DZZCOP&iA Conf. Dr. SORIN SILVIU UDUBASA Universitatea Bucuresti

DTP: MEDIA SERVICE ZAWADA S.R.L.

TIPARIRE 51LEGARE: IRIS PRINTING SA

Се sunt mineralele? 1 DIRECTOR DE PRODUQIE TIPOGRAFIE: K. TIMPELIS

IMPORTATOR-DISTRIBUITOR: Media Service Zawada S.R.L.

Glosar 2-4 ADRESA: Str. Louis Pasteur, nr. 38, et. 1, sea. 5, Bucuresti, Romania
Country Manager: Mariana Mihaltan
Marketing Manager: Adina Bojica
Elemente native 5-6 Redactor: Gabriela Muntean
Distribution Manager: Dan lordache

POVESTEA РАМА,
Impreuna
Big Bangui cu numarul 2
al colecr,iei va oferim

Sistemul solar GRATUIT

tavit,a pentru pastrarea
f i expunerea
mineralelor.

A COLECTIONARULU
Pretul publicatiei
Pretul p r i m u l u i n u m a r : 4,99 LEI/16,90 MDL
Pietre pretioase si semipretioase 1-2 Pretul incepand cu al doilea numar: 9,99 LEI/33,90 MDL

Esantioane furnizate cu acest numar La fiecare 20 de numere din serie, incepand

cu numarul 2 1 , veti primi autocolante cu numele
mineralelor si pietrelor semipretioase. Le ve$i putea
in numarul 2, aflatt t o t u l despre Ochiul-de-tigru! lipi pe cutiutele speciale i n care se pastreaza acestea,
pentru a avea о colectie reusita.

ATENTIE! Acest produs mi este destinat activNSt,ii recreative a copiilor. Nu esteojucShe. Produs nerecomandat
,f\i 'ОрИог sub 36 de tuni (J ani). Produs destinat educanei adulator si a copiilor cu vjrste peste 7 ani. A se folosi
— У doar in prezenfa unei persoane adulte. Esantioanele se vor pastra in tavita de plastic Dupa atingere,
spaia|i-va pe maini cu multa ара. Ewitari contactul cu oehii si gura. Produsul con|ine piese mici, care pot li ingerate
sau inhalate, si piese ascutite, care pot provoca accidentarea. Daca esantionul este inghitit. mergeti de urgenta
la medic Scoateti produsul din ambala). Pentru a evita nscul sufocarii sau stranguiani. aruncati ambalajul la gunoi,
in locunle special amenajate pentru plastic Cititi }i pastrati in permanent^ aceste informa|ii.
Drepturile tuturor llustraiiitor $J ale textelor se afia sub copyright.
Este interzisa reproduterea, stocarea. transmiterea sau utilizarea comerclalS a materialelor,
sub orice forma, farS acordul sens al editorului
Fiecare numar este insotit de un mineral sau de о piatra semiprefioasa. Editorul isj гегеп/о
dreptul de a sthimba ordinea mineralelor fi a pietretor semipretioase din colectie.
E$antioanele reale pot difen de cele ilustrate.

Pentru о mai bunS deservire, solicitati intotdeauna publicatja de la acelasi Pentru orice informatie, lamurire sau comenzi
r*^, punct de vanzare $1 informati vanzatorul asupra intentiei \ de numere aparule anterior, sunati-ne la tel.:
de a cumpara si aparifiile urmStoare. 1 Romania: (021) 40 10 888

Vizitati site-ul nostru la adresa: / Moldova: (022) 93 07 42

www.deagostini.ro ORAR DE SERVICIU Luni-vinen, 10:00-18:00

Pe langa pretul revistelor comandate. va trebui sa achitati
E-mail: info@deagostini.ro ram burs $i contravaloarea taxelor po$tale.

Ametistul
Ametistul este о varietate de cuart,
fiind о nestemata pretuita inca din
anul 3000 i.Hr. Cele mai valoroase
ametiste au culoarea
purpuriu-inchis, dar nuantele acestor pietre pot
varia pana la violet-pal. CuartuI este suficient de
dur incat sa fie folosit si industrial, ca abraziv.
e langa valoarea lor comerciala ca podoabe,
P frumoasele ametiste purpurii sau violet-albastrui
sunt purtate de episcopii si cardinalii crestini din
zilele noastre, ca amintire a patimilor lui Hristos si ca
simbol al pacii.
Ametistul este о nestemata pretuita din Antichitate.
Exista dovezi ca era utilizata pentru confectionarea
bijuteriilor si a sigiliilor, in Egipt si Asia Mica, inca din
iurul anului 3000 i.Hr.
Culoarea naturala a ametistului este adesea
neuniforma, iar piatra poate fi incalzita pentru ca nuanta
de violet sa fie dispersata omogen - insa, daca piatra e
incalzita prea mult timp, culoarea ametistului se poate
schimba in galben, maro sau verde. Multa vreme s-a
crezut ca manganul este eel care determina culoarea
ametistului, acest metal fiind prezent in cristalele
mineralului, insa ipoteza nu a tost dovedita.
Ametistul reprezinta о varietate de cuart. Cele mai
valoroase esantioane provin din Brazilia, Muntii Ural din
Rusia, Insulele Sri Lanka si Madagascar, precum si din
Statele Unite.
• Un superb manunchi de cristale de ametist.
PIETRE (SEMI)PRETIOASE < AM
S'
-I
Ф
3
rD
5"
cu
{A
• Cristale de ametist cu calcit galbui, din Rio Grande do Sul,
Brazilia.
CARACTERISTICI
Ametistul, о varietate de cuart, este о piatra
semipretioasa de culoare albastru-violet.
Adesea, culoarea purpurie a acestei pietre apare pe
p o r j i u n i neregulate sau n e u n i f o r m e . In alte cazuri, ea
apare doar spre marginile cristalelor, partea centrala a
acestora ramSnand transparent^. Pentru ca ametistele sa
arate mai atragator ca b i j u t e r i i , ele sunt uneori incalzite
usor, si astfel culoarea este distribuita mai o m o g e n .
Aceasta operatiune trebuie facuta cu multa grija,
deoarece, atunci cand sunt incalzite la t e m p e r a t u r i foarte
inalte, ametistele isi p i e r d culoarea p u r p u r i e si devin de
un galben-intens, transformandu-se in cuarj, varietatea
citrin.
Totusi, aceasta schimbare de culoare este greu de
anticipat, iar pietrele p o t deveni maro sau verzi.
Culoarea ametistelor este atat de i m p o r t a n t a p e n t r u
ca, in lumea comerciala, pietrele de un p u r p u r i u - p a l sunt
mai p u t i n valoroase decat cele de culoare mchisa,
asemanatoare cu cea a prunelor.
Ametistul ocupa pozi^ia 7 pe scara lui Mohs, folosita
pentru masurarea d u r i t a t i i mineralelor si a pietrelor
pretioase. D i a m a n t u l este eel mai dur mineral de pe
aceasta scara, fiind evaluat la 10, in t i m p ce talcul, aflat la
baza scarii, ocupa pozitia 1.
Mineralele care seamana eel mai m u l t cu ametistul
sunt cordieritul si scapolitul de culoare violet, ambele
a p a r t i n a n d clasei silicatilor. Mai exista si о varietate
p u r p u r i e foarte rara, in grupa c o r i n d o n u l u i , cunoscuta ca
„safir v i o l e t " .
Ametistele sunt adesea contrafacute sau falsificate,
p r i n t r - o c o m b i n a t i e de sticla si cuart violet sintetic.
шш IETRE (SEMI)PRETIOASE

ORIGINI
Ametistele apar in special in geodele
d i n roci masive vulcanice, precum ^J
bazaltul. Sunt foarte raspandite j i se
gasesc in multe ta>i - t o c m a i prin
prisma acestei a b u n d e n t e , ametistele
sunt clasificate ca pietre
semipretioase.

Varietatea pura de cuart este

incolora. Unii specialise considers ей
nuanta violet a a m e t i s t u l u i este
determinate de prezenja fieruiui in
cristal, in t i m p ce altii cred ca este
d e t e r m i n a t e de m a n g a n .

Regiunea cu cea mai mare

c o n c e n t r a t e de zacaminte de ametist
este Rio Grande do Sul d i n Brazilia.
Alte zacaminte de ametist
semnificative se afla in Uruguay,
India, Rusia, Sri Lanka, Madagascar, • Cristale de ametist din Thunder 8ay, Ontario, Canada.
Siberia, Argentina, Italia si SUA.
< • Un splendid ametist taiat in forma ovala.

• О mostra de ametist violet-pal. Vechii greci credeau ca pulberea

Leac pentru mahmureala de ametist este un remediu excelent pentru mahmureala.
Numele ametistului vine din cuvantul grecesc amethistos,
care inseamna „treaz, nebaut". Despre aceasta nestemata
se spunea ca protejeaza impotriva betjei, iar vechii greci
credeau ca pulberea de ametist poate inlatura senzatia de FI§A DE CARACTERIZARE
„a doua zi dimineata".
AMETIST
Bijuterie sacra (Varietate de cuart)
In vechime, multe pocale, vase si ustensile erau lacute Clasa: oxizi
din ametist. Totusi, principala sa semnifica{ie a fost, timp Sistem de cristalizare: trigonal
de multe secole, una sacra si religioasa. Formula chimica: SiO,
Ametistul este menjionat in Biblie ca una dintre cele Duritate: 7
12 pietre ce decoreaza platosa inal^ilor preoti ai lui Densitate: 2,65
Iehova. Apoi, in Evul Mediu, a devenit piatra purtata de Clivaj: absent
cardinali si preoti. Aceasta tradi^ie se pastreaza ^i astazi Spartura: concoidala / neregulata
in multe culte crestine. Culoare: violet
Ametistul se poate imita usor, cu un amestec de sticla UrmS: albS
si cuart sintetic. Ametistul de calitate inferioara este Luciu: sticlos
frecvent folosit pentru sjraguri de margele. Luminiscenta: absenta

Rubinul
^^fck Rubinele sunt pretuite de mii de ani.
Foarte dure sj de о stralucire
Bte puternica, asemanatoare
^ ^ taciuniloraprinsi, elesunt
printre cele mai pretioase pietre de .«
pe Pamant.
ubinul nu este doar о piatra frumoasa $i о
R bijuterie valoroasa, ci §i unul dintre cele mai
dure materiale disponibile in industrie. Rubinele
sunt folosite in ceasornicarie ?i la instrumentele de
precizie, vezi laserul - prezenta lor fiind semnalata de un
fascicul de lumina ros,ie.
Rubinul si safirul sunt varieta^i colorate ale
mineralului corindon. Ele se gasesc in principal pe
subcontinenlul indian §i in Asia de Sud-Est, dar sunt
exploatate si in America, si, in cantitaji mici, in Europa.
Culoarea specifica a rubinului provine de la metalul
crom, prezent in cristalul pietrei. Nuanta poate varia in
runc{ie de unghiul la care este pozitionat rubinul. In
ciuda dificultarji de a reproduce varietatea de nuance
dintr-un rubin natural, in prezent se pot fabrica rubine
sintetice convingatoare.
Falsuri si imitatii
De?i exista multe imitatii de rubine, singura piatra
prefioasa naturala care se aseamana cu acesta este
spinelul ros;u. Tehnologia moderna poate produce acum
rubine sintetice, care arata exact ca cele naturale.
PIETRE (SEMI)PRETIOASE
•
• Un cristal de rubin cu sase
fatete. din India.
• Aceste rubine din Tanzania
se gasesc in roca metamorfica
amfibolit.
3
•D
-I.
S
CARACTERISTICI
Rubinul este varietatea r o j i e a
mineralului c o r i n d o n , care este un
oxid de aluminiu (Al 2 0 3 ).
Varietatea albastra a corindonului
este safirul. Urma ambelor
varietafi coloristice este alba.
Corindonul este un mineral foarte
dur, situandu-se la nivelul 9 pe
scara d u r i t a t i i . Aceasta face ca
rubinul si safirul sa fie ideale ca
pietre pre?ioase, deoarece nu se
zgarie si nu se sparg usor. Rubinul
prezinta adesea un efect vizual
n u m i t asterism. El reflects lumina
trasand conturul unei stele,
datorita incluziunilor d i n interiorul
cristalului. Incluziunile pot fi
cristale alungite ca un ac, dintr-un
mineral n u m i t rutil. Fiindca
rubinele sunt pleocroice, nuanta
lor variaza in func^ie de directia
d i n care sunt privite. Felul in care
culoarea pare mai stralucitoare in
lumina puternica este о
caracteristica a r u b i n u l u i . Mostrele
de corindon rosu-pal nu sunt
n u m i t e rubine, ci„safire roz", iar
mostrele violet sunt cunoscute ca
„safire violet".
^ш RE (SEMI)PRETIOASE

ORIGINI si RASPANDIRE
Rubinele se gasesc de obicei in roci magmatice (lava sau
magma t o p i t a , racita si solidificata) si metamorfice (roci
transformate de caldura si/sau presiune, la mare
adancime).
in general, rubinele nu sunt extrase direct d i n aceste
roci, ci sunt adunate d i n depozitele minerale aluvionare.
Acestea sunt locuri in care pietrele pretioase au fost
• Efectul de asterism intr-un
depuse de о ара curgatoare, atunci cand roca de
rubin (vezi„Caracteristici", pe
provenience a fost faramitata, prin alterare si eroziune.
pagina anterioara).
Tarile care produc cele mai multe rubine se afla in Asia
de Sud-Est. In Myanmar (fosta Birmania), cele mai
frumoase pietre se gasesc in valea raului Irawaddy, la nord
de capitala Jarii, Rangoon. Un alt mare producator este Sri
Lanka. Principalul centru din aceasta tara este Ratnapura,
care inseamna„Orasul n e s t e m a t e l o r " i n limba sinhaleza.
Rubinele se mai gasesc si in regiunea Chantabiri din
Thailanda, si in Paillin si Channop din Cambodgia. Alte
i m p o r t a n t e depozite de rubine se afla in valea raului
A • Doua brose din secolul al
Umba, in nordul Tanzaniei si in Magadi, Kenia. Cantitati
XlX-lea, cu rubine si diamante
mai mici de pietre se gasesc si in Afghanistan, Pakistan, incrustate.
China, Montana (SUA) si Norvegia.
1

• T Doua rubine taiate si FI§A DE CARACTERIZARE

slefuite profesional.
RUBIN tir. «••
Clasa: oxizi
Sistem de cristalizare: trigonal " '4
Formula chimica: AI3O3 .... — у
Duritate: 9
^~^~^~ *-^Щ
Densitate:4,0-4,1
Clivaj: absent
Spartura: concoidala spre neregulata
Culoare: rosie
Urma: alba
Luciu: sticlos spre adamantin
Luminiscen^a: adesea rosie T Un rubin birmanez in calcit,
un mineral comun.

Aceste imita^ii sunt la fel de dure precum rubinele

naturale, iar acest fapt le face extrem de utile in fabricarea
instrumentelor de precizie, precum laserul sau ceasurile.
Cristalele sintetice reduc frictiunea, astfel incat ceasurile
cu mecanisme cu pietre pretioase sunt exacte si durabile.

Rubinele celebre ale lumii

Un rubin celebru din Myanmar, aflat la Muzeul de Istorie
Katurala din Londra, cantareste 167 de carate. Cunoscut
ca Rubimtl lui Edward, a fost donat muzeului de catre
scriitorul si criticul de arta John Ruskin (1819-1900), in
1887. Un alt rubin impresionant, cantarind 140 de carate,
este rubinul Rosser Reeves, care poate fi admirat la
Institutul Smithsonian din Washington DC, SUA.
 D. ,ZJ r DP: LF1A _

П
Ф

Ce sunt mineralele?
Majoritatea metalelor, substantelor chimice $i produselor industriale
(/>
С

3
considerate astazi indispensabile viefli moderne Ф
provin din minerale. cu
griculture si padurile depind de sol, care este

A bogat in minerale. Cuartul este folosit in

dispozitivele cu ultrasunete si, prin urmare, a
devenit important pentru siguranta submarinelor
Г0
••J

militare. Turmalina este utilizata la instrumentele de

masurare a presiunii. Calcitul se foloseste pentru a
produce guma de mestecat, sticla, cauciuc §i pasta de
dinti. Mica este utilizata la fabricarea tapetului, vopselei si
lubrifiantilor. Numarul de utilizari posibile ale
mineralelor este aproape nelimitat. Dar ce sunt
mineralele, mai exact? A Pentru ca sunt alcatuite din cristale, mineralele
au adesea forme ciudate.
Cristale de minerale • 0 piatra pretioasa artificials, frumos tsiata.

Exemplele cele mai vizibile de minerale asociate sunt

pietrele si rocile. Cu exceptia notabila a mercurului,
mineralele sunt grele, dure si compacte. Cristalele sunt timp ce altele sunt esentiale pentru
substante solide care prezinta forme regulate, numite agricultura moderna, industrie, medicina
cristale. sau stiinta. De exemplu, din mineralul
Un cristal este о substanta cu forma constanta, kainit se extrage clor, folosit in anestezie
regulata. Aceasta tnseamna ca, daca cristalele minerale sau ca agent de albire, potasiu, ai carui
sunt faramitate in particule minuscule, fiecare dintre compusi sunt folositi in agricultura, si magneziu,
acestea pastreaza structure cristalului de provenienta. utilizat la medicamente precum laptele de magneziu.
Astfel sunt identificate mineralele.
Mai mult decat о simpla roca
Naturale, artificiale §i anorganice Rocile sunt compuse din anumite combinatiide
Mineralele sunt substante naturale, care se formeaza in minerale, iar din numarul infinit de moduri in care
interiorul mai multor tipuri de roci. Pentru a le extrage mineralele se pot combina, rezulta о imensa varietate de
din roca, este adesea nevoie de sapaturi adanci in scoarta roci si peisaje. Mineralul calcit, de exemplu, este prezent
terestra - in mine, pu^uri sau tunele. in calcar, in timp ce cuartul, feldspatul si mica pot fi
Substanjele artificiale care au fost create integral sau extrase din roca numita granit.
partial de oameni, animale sau plante nu sunt minerale Exista si roci din care nu pot fi extrase minerale.
adevarate. De exemplu, rubinul extras cu mari eforturi Acest lucru se intampla de obicei pentru ca mineralele
din minele din Thailanda este un mineral adevarat. Insa continute de aceste roci sunt in cantitate prea mica sau
rubinul folosit la lasere, desi foarte pur, nu este un sunt foarte fin granulare.
mineral adevarat, deoarece este creat de mana omului. Un exemplu de acest fel este obsidianul. Acesta se
Un mineral adevarat trebuie sa evolueze fara gase§te in scurgerile de lava si confine mari cantitati de
interventia sau implicarea vreunei fiinte vii. Aceasta dioxid de siliciu, о combinatie de siliciu §i oxigen - doua
evolutie este numita proces anorganic. Chihlimbarul, de elemente foarte riispandite. Obsidianul este de fapt sticla
exemplu, nu este un mineral; si asta pentru ca particulele vulcanica (substanta amorfa), dar unii speciali^ti il
sale de cristale nu-si pastreaza forma originala atunci considera roca.
cand sunt staramate, dar si pentru ca
chihlimbarul este о rasina fosilizata, CATE MINERALE EXISTA?
produsa, acum milioane de ani, de
conifere. in prezent, exist! peste 4 000 de minerale denumite. Numarul lor este mereu in crejtere - in
Exploatarea miniera pentru fiecare an, sunt descoperite peste 30 de minerale noi. Alte minerale sunt taiate de pe lista,
extragerea mineralelor este dificila §i
daca testele §tiin^ifice arata ca n u indeplinesc criteriile obligatorii, dar per t o t a l exista о
poate fi periculoasa. Totu§i, ea merita
efortul. Din minerale put em extrage о cre§tere nets. Daca adunam toate denumirile de minerale tnregistrate, ajungem la aproape

mare varietate de substante. Unele, 15 000. Aceasta cifra include toate tipurile, variatiunile 5i denumirile invechite folosite in
precum aurul, sunt valoroase in sine, in anumite industrii si in comert. De exemplu, mineralul halit (sare gema) este cunoscut in

comer} ca „sare de bucatarie".

I '1
Glosar
го
«л
_o
Articolele din Comorile Pamantului fac uz de terminologia §tiin^ifica doar daca este absolut necesar.
Darinsusirea catorva termeni de baza va usura lectura fiselor tehnice. Glosarul nostru contine
termenii eel mai frecvent folositi in geologie.
Alocromatic - Cuvant folosit
pentru a descrie un mineral
incolor in stare pura, care
insa dobandeste diverse
culori atunci cand confine
alte elemente. Corindonul
pur, de exemplu, este
transparent, dar, daca are
impuritati de crom, pare rofu
- fi este considerat rubin.
Asterism - Numele efectului
vizual Tn forma de stea
prezent la unele pietre
pretioase, cand sunt privite
intr-o anumita lumina. Vezi
fotografia de la pag. 6 -
Pietre pretioase: Rubinul.
Atom - Cea mai mica
particula cunoscuta care
pastreaza caracteristicile
unui anumit element fi care
nu poate fi divizata prin
procedee chimice. Atomii
sunt formal dintr-o serie de
particule subatomice.
Briliant - О mostra a felului
in care о piatra prejioasa, in
special un diamant, poate fi
taiata pentru a produce cele
mai bune efecte de reflec-
tarea luminii. Briliantele
moderne au 58 de fa^ete,
care asigura stralucire
maxima. De asemenea,
forma briliantelor este
bipiramidala (doua piramide
cu bazele suprapuse).
Caboson - Un stil popular
de taiere, prin care piatra
pretioasa dobandeste о
forma asemanatoare cu cea a
unui dom, cu fetele netede,
slefuite, Este unui dintre cele
mai vechi modele de taiere sj
este folosit de secole.
Carat - Unitate folosita
pentru masurarea greutatii
unei pietre pretioase. Un
carat, prescurtat cf, este egal
D£UCOy*&
к
Aceasta bucata de cuart este
complet incolora talocromalica),
cu exceptia unei mici impuritati
albastre.
cu 200 de miligrame. Mai
este utilizat pentru a masura
puritatea aurului. Atunci
cSnd se refera la aur, caratul
este prescurtat K.
Carbonati - Exista peste
200 de carbonari minerali,
care se formeaza atunci
cand un metal se combina
cu carbon si oxigen. Unii
carbonati sunt solubili in
acid, de obicei cu
efervescenta. Carbonatul de
calciu este principala
substanja ce se gaseste in
calcar si marmura, avand о
д а т а larga de intrebuintari,
de la construe^ si drumuri,
pana la guma de mestecat.
Clivaj - Reprezinta modul in
care un mineral se despica
de-a lungul suprafejelor
interioare. Aceste suprafete
de clivaj sunt
predeterminate de structure
atomica interna sj sunt, de
obicei, plate. Cand un
mineral cliveaza, formele
produse se pot repeta. De
exemplu, un cristal de calcit
cliveaza in fragmente
rombice (solide, cu fe}e de
tip paralelogram), iar un
cristal cubic defluorina
cliveaza in forme octaedrice,
cu suprafete triunghiulare.
Alti termeni folosifj pentru
clivaj descriu forma
fragmentului de clivaj (cubic,
tabular, neted etc.) fi
calitatea acestuia (perfect,
bun, neclar sau absent). Nu
toate mineralele prezinta
clivaj.
Culoare - Desemneaza
culoarea unui mineral in
lumina obisnuita. Este
determinata de felul in care
lumina se reflecta in mineral
si este deviata de acesta, dar
poate rezulta fi din
impuritatile pe care
mineralul le contine. Testul
culorii nu este о metoda
eficienta de identificare a
mineralelor. Multe minerale
obifnuite au о culoare pala
sau alba, iar mineralele
precum cuarr,ul se gasesc in
multe varietati de culori (roz
- cuart roz; purpuriu -
ametist; negru - cuart
fumuriu).
Densitate - Indica
greutatea unui mineral, in
comparafle cu greutatea
unui volum egal de ара.
Alexandritul, de exemplu,
cu о densitate de 3,73, este
de 3,73 de ori mai greu
decat ара.
Ductilitate - Un material
ductil este unui care poate fi
tras in fire. Cele mai ductile
minerale sunt metalele, in
special aurul.
D u r i t a t e - i n 1812, un
mineralog german, Friedrich
Mohs, a ordonat 10 minerale
p e o scarade la 1 la 10.
Ideea lui era ca fiecare
mineral de pe scara sa poata
zgaria doar mineralele aflate
sub el. §tiinta a preluat
aceasta metoda de masurare
a duritatii mineralelor, care
ramane un standard si
astazi.
Elemente native -
Mineralele care se gasesc
in stare pura, necombinate
cu nicio alta substanja,
in natura, se numesc
elemente native. Exemplele
includ aurul, argintul,
platina, sulful etc.
Fateta - Suprafata - sau fa^a
- plata a unei pietre
pretioase taiate.
Foe sau scanteiere -
Luminitele colorate ce par sa
tisneasca din suprafata unei
pietre pretioase sunt numite
„foe" sau „scantei". Acest
fenomen este cauzat de
dispersia luminii caretrece
prin mineral.
Fosfati - Exista peste 700 de
compusj fosfati, care se
formeaza atunci cand un
metal se combina cu fosforul
fi oxigenul. Autunitul este
un fosfat radioactiv care
contjne uraniu, in timp ce
apatitul este folosit in
principal la ingrafaminte.
Fosforescenja - Emisia
continua de lumina de la un
mineral, chiar f i dupa ce
sursa de lumina a fost
indepartata. (Vezi fi
„Luminescenrji".)
Geoda - Atunci cand lava se
intarefte, gazul continut in
interiorul ei este eliberat,
ceea ce lasa cavitati
aproximativ rotunde in roca
solida. Cristalele se formeaza
in interiorul acestor cavitati,
iar golurile cu margini de
cristale se numesc geode.
Multe dintre acestea sunt
m i d (cu diametrul de doar
cativa centimetri), dar,
ocazional, sunt descoperite
geode foarte mari (cu
diametrul de peste un
metru), cu peretii captusjti
de cristale, precum
ametistul.
Habitus - Exprima relatia
dintre formele/fetele unui
cristal, raportate la cele 3
dimensiuni spatjale. La
cristale izolate, habitusul
poate fi izometric, prismatic,
tabular, acicular, foios etc.
Pentru substant,ele
necristaline, sunt descrise
urmatoarele forme de
agregare: masiv (fara forma
definite), reniform
(asemanator unei sectiuni
prin rinichi), botrioidal
(asemanator unui ciorchine
de struguri) fi dendritic
(ramificat, „rSmuros").
Halogenuri - Aceasta grupa
confine aproximativ 100 de
minerale care combine unui
dintre gazele halogene -
brom, dor, fluor sau iod - cu
unui sau mai multe dintre
metalele: aluminiu, calciu,
cupru, plumb, magneziu,
potasiu, argint, sodiu sau
strontiu. Halogenurile sunt,
in general, destul de moi, iar
multe dintre ele sunt foarte
rare. Fluorina si halitul sunt
exemplele cele mai
cunoscute. Fluorina este
utilizata in producerea
acidului fluorhidric si in
industriile maselor plastice si
optica, in timp ce halitul
reprezinta о sursa majors de
sare de bucatarie.
Hidroxizi - Se formeaza
atunci cand un metal se
combine cu ара sau
hidroxilul, ambele substance
fiind compuse din hidrogen
si oxigen. Hidroxizii au
tendinta de a fi minerale
foarte moi, bauxita f i
limonitul fiind douS
exemple in acest sens.
Bauxita este principala sursa
de aluminiu, in timp ce
limonitul este bogat in fier.
Impuritate - Cuvant folosit
pentru a descrie elementele
fi alte substance „straine"
care s-au imbinat sau au fost
inchise intr-un mineral sau
piatra prejioasa. Impuritatile
modifies uneori culoarea si
aspectul general al
mineralului. (Vezi si
„Incluziune".)
Incluziune - Mineralele §i
rocile pot avea in structure
lor materiale„straine". De
exemplu, cuartul confine
adesea incluziuni din
mineralul rutil.
Un exemplu de incluziuni.
Cristalele in forma de ace din
mineralul rutil sunt vizibile in
aceasta bucata de cuart.
loni - Sunt a t o m i sau
grupuri de atomi incSrcate
cu electricitate. lonii exists
doar ca parte a unui
compus, format din doua
sau mai multe substance
combinate - de exemplu,
carbonatul de calciu.
Izomorfism - Apare atunci
cand doua sau mai multe
minerale cu compozifli
chimice diferite formeaza
cristale cu aspect
asemanator.
Luciu - Reprezinta felul in
care suprafa^a mineralului
reflects lumina. Unele
minerale au un aspect
sticlos, iar acesta este
cunoscut ca luciu sticlos.
Altele lucesc ca metalele fi
se spune despre ele ca au un
luciu metalic. Alte tipuri de
luciu sunt: gras, pamantos,
sidefos, sticlos si adamantin
(asemanator cu eel al
diamantului).
Luminescenta - Cand
anumite minerale sunt
expuse la radiajii precum
razele ultraviolete sau razele
X, ele emit о lumina proprie
specifics, bine definita.
Aceasta este numita
luminescenta. (Vezi fi
„FosforescentS").
Maclare - Cristalele multor
minerale se dezvolta in
asocieri numite made,
realizate dupa reguli
cristalografice. in made,
cristalele par sa creascS unui
din altul.
Maleabilitate - Capacitatea
anumitor minerale (a
metalelor, in special) de a fi
prelucrate, presate sau
netezite in foi. (Vezi fi
„Ductilitate")
Matase - Suprafata multor
minerale este asemanatoare
cu mStasea. Efectul este
cauzat de urmele fine, in
forma de ac, ale altui
mineral, dispuse intr-un
model neregulat sub
suprafata acestuia.
Mineral - Un mineral este
un element sau compus ce
se gasefte in natura, avand о
compozitie chimica f i о
structure bine definite. Cu
exceptja mercurului, lichid la
temperatura camerei,
mineralele sunt solide. (Vezi
fi „Sistem de crista I iza re".)
Minerale idiocromatice -
Multe minerale au о
varietate de culori, insa cele
care au о culoare de
diagnostic, dupa care pot fi
identificate, se numesc
idiocromatice (au culoare
proprie). Mineralul malachit,
de exemplu, are invariabil
culoarea verde-tare, iar
sulful este intotdeauna
galben.
Molecula - О molecula este
alcatuita din doi sau mai
multi atomi, imbinati prin
forte electrice.
Maclarea se produce atunci
cdnd doua sau mai multe
cristale impart suprafete
comune. In exemplul de mai sus,
avem pirita.
Ochi d e pisica - Efect
i u m i n o s ce apare la a n u m i t e
pietre pretjoase, semanand
cu pupila verticals, alungita,
a unui ochi de pisicS.
Oxizi - Oxizii se formeazS
cand mineralele se combina
cu oxigenul. Sunt foarte
frecvent intalnirl Cuartul
este unui dintre principalii
oxizi de pe suprafata
Pamantului, iar hematitul
este unui dintre mineralele
cele mai raspandite din
lume.
Piatra pretioasa - In
gemologie (ftiinta care
studiaza pietrele pretioase),
termenul desemneaza un
mineral considerat valoros
datorita frumusetii, raritatii
sale sau combinatiei dintre
cele douS. Aceste pietre sunt
folosite ca ornamente sau
bijuterii, dupS ce in prealabil
au fost tSiate fi flefuite
pentru a le accentua
stralucirea. Cele mai multe
pietre pretioase sunt
anorganice, dar unele
materiale organice, precum
jaisul (o forma de lemn
fosilizat), chihlimbarul
(rafinS vegetala intarita) fi
perlele sunt de asemenea
inclusein categoria pietrelor
pretioase, din perspective
gemologica.
Pseudomorfism - Fenomen
in care un mineral ia locul
altuia, preluand forma celui
initial.
/I
Un exemplu de pseudomorfism:
aid, mineralul cupru nativ ia
forma aragonitului.
Roci - Rocile sunt asociatii
de minerale. Ele se clasifica,
in funcjie de modul de for-
mare, tn roci magmatice,
metamorfice sau sedimen­
tare. (Vezi fi: „Roci mag­
matice", „Roci metamorfice"
fi „Roci sedimentare").
Roci magmatice - Aceste
roci s-au format din materie
topita (magma sau lava) f i
racita, in urma unui fenomen
magmatic/vulcanic. Rocile
magmatice precum granitul
si pegmatitul, formate in
adSncurile Pamantului, sunt
descrise ca„plutonice", pe
cand cele formate prin
intarirea lavei la suprafata
Pamantului se numesc
„vulcanice". Bazaltul este un
exemplu de roca vulcanica.
(Vezi si: „Roci metamorfice" si
„Roci sedimentare")
Roci metamorfice - Sunt
roci magmatice sau
sedimentare care ulterior
s-au transformat, in urma
supunerii la presiune si/sau
temperature foarte ridicata.
In cursul procesului
metamorfic, mineralele care
au format rocile originare
tree prin schimbari fizice f i
chimice care le schimba
compozitia f i aspectul. (Vezi
si: „Roci magmatice" si „Roci
sedimentare").
Roci sedimentare - Rocile
care s-au format din sedi-
mente - fragmente din roci
vechi sau materiale organi-
ce, precum plantele, scoicile
si scheletele vietatilor
marine. Sedimentele sunt
transportate - adesea de
ара - si depuse acolo unde
r
D: f-".r U?E AJ-\
forta raului, a torentului sau
a oceanului nu mai poate
sus|ine greutatea sedimen-
tului. Sedimentele mai pot fi
transportate si pe pante
abrupte sau de vant. Odata
depuse, peste mii de ani, ele
sunt presate de straturile de
deasupra lor si cimentate
laolalta, in roca sedimentara.
Rocile sedimentare se pot
forma si in urma unor
procese chimice si biologice.
Scara lui Mohs - Vezi
„Duritate".
Serie - Unele minerale
formeaza ceea ce geologii
numesc „ o serie". Aceasta
apare atunci cand exista un
numar de minerale
cunoscute, cu о compoztye
chimica usor diferita.
Silicati - Reprezinta clasa de
minerale cea mai mare | i
mai bogata de pe Pamant,
cu peste 600 de membri.
Silicatii sunt alcatuifi din
metale imbinate cu siliciu si
oxigen. Silicatii tipici cuprind
feldspatui, mica, tremolitui si
pirofilitul. Exista f i un numar
mare de pietre prejioase in
aceasta grupa, printre care
berilul, jadul si turmalina.
Proprietatile silica^ilor sunt
variate: azbestul este un
silicat foarte cunoscut,
folosit pentru izolatii
impotriva focului; feldspatui,
mineralul eel mai des intalnit
pe scoarta terestra, este
folosit in producerea multor
obiecte casnice, de la sticla
la vopsea.
Simbol chimic - Orice
mineral sau piatra pre^ioasa
este alcatuit din atomii unuia
sau ai mai multor elemente.
Acestia sunt indicati prin
simboluri chimice, folosind о
serie de initiale ce reprezinta
diferitele elemente ale fieca-
rui mineral. De exemplu,
clorura de sodiu sau sarea
are formula chimica NaCI.
Acest lucru inseamna ca
fiecarui atom de sodiu (Na) ii
corespunde un atom de dor
(CI). Adesea, formulele
chimice includ sj cifre. Rubi-
nul si safirul reprezinta varie­
t a l colorate de corindon.
Formula chimica a corin-
donului este Al 2 0 3 . Aceasta
inseamna ca exista doi atomi
de aluminiu (AI) legati de trei
atomi de oxigen (0).
Sistem de cristalizare -
Mineralele se formeaza
frecvent sub forma de cris-
tale. Acestea sunt forme
geometrice, adesea de mare
complexitate. Forma crista-
lelororicarui mineral este
legata de modul in care sunt
dispusi atomii din compo­
nents sa. Diferitele forme ale
cristalelor, de о mare varie-
tate, sunt grupate in functie
de simetrie - data de numa-
rul de dispuneri identice ale
cristalului ce apar prin rotirea
sa. Cristalele cu un grad
apropiat de simetrie sunt
grupate in sisteme de
cristalizare. Sistemul cubic
are gradul de simetrie eel
mai ridicat $i este eel mai
ufor de inteles. Structure sa
de baza este cubul, un corp
foarte simetric, dar in cadrul
acestui sistem pot aparea si
alte forme, precum octae-
drul. Acesta este о piramida
dubla, cu patru fete
triunghiulare, ce converg
spre un punct de deasupra,
si alte patru, ce formeaza о
piramida dedesubt. Partea
mediana a cristalului, unde
se intalnesc cele doua pira-
mide, este un patrat. Alte
sisteme de cristalizare sunt:
в*ш
^r ^в^И
• i «•
• •
1 ^ini'
ygfi
E^k M _\1
Щг.у^Л |k
•.''41' Я П г J
Я и г
|н||№||к^
^^^^^^^•ь^^Н
Un grup de cristate: hematit
(negru), rut/7 (maro) si cuarf
(transparent).
hexagonal, trigonal,
tetragonal, ortorombic,
monoclinic fi triclinic (in
ordinea descresterii gradului
de simetrie).
Spartura -Toate mineralele
se sparg. Spartura produce
suprafete neregulate, curbe
(concoidale) sau taiate
neted. Este diferita de clivaj,
care produce suprafete
netede, repetabile. Formele
de spartura nu p o t f i
repetate identic.
Sulfati - Sulfafii sunt com-
pusi in care unul sau mai
multe metale se combinS cu
sulf si hidrogen. Exista in jur
de 130 de minerale in aceasta
clasa, ghipsul fiind eel mai
raspandit. Ghipsul este un
component foarte important
in industria constructiilor. Este
folosit la producerea
panourilor de pereti si a ci-
mentului. Alte minerale din
aceasta grupa sunt baritina,
anhidritul fi celestina.
Sulfuri - Clasa cu mai mult
de 300 de minerale, in care
un metal sau un semimetal
este imbinat cu sulf. Toate
metalele, cu exceptia aurului
si platinei, se combina cu
sulful, formand sulfuri. Multe
sulfuri, precum galena, au
un luciu metalic evident f i
cristale cubice. Sulfurile sunt
conducatoare de
electricitate.
Stralucire - Termen ce
descrie lumina reflectata
intr-o piatra pretioasa,
facand-o sa scanteieze. Cu
cat se reflects mai multa
lumina, cu atat piatra
prejioasa este mai
stralucitoare.
Titlu - Puritatea sau pro-
portia d e a u r f i a r g i n t
dintr-un mineral. (Vezi f i
„Carat".)
Urma - Urma descrie
culoarea mineralului, atunci
cand acesta devine pudra.
Poate fi descoperita prin
frecarea mineralului de
portelan alb, neemailat.
 D&COPBStA

Elementele native
Dintre cele 92 de elemente chimice intalnite eel mai frecvent in natura, cele cunoscute sub numele de
„elemente native" se gasesc in pamant in stare pura, necombinate cu atomii niciunui alt element.

nele dintre cele 20 de elemente native prezente

U in natura se gasesc in amestecuri cu alte

elemente (aliaje naturale). Aceste aliaje sunt
unite doar de forte de natura fizica, spre deosebire de
compusii chimici, care sunt prinsi laolalta prin legaturi
chimice. Constituents amestecurilor sunt in general - dar
nu neaparat - mai usor de separat decat cei ai compusilor.
Amalgamul, de exemplu, este un amestec de aur, argint si
mercur; iridosmiul (sau osmiridiul) este un amestec de
iridiu si osmiu. Urmatoarele elemente se gasesc in stare
individuals (in „stare libera"), in cantitatJ foarte mici:
Antimoniu/Stibiu
Antimoniul este un slab conducator de caldura si
electricitate. Apare in special in stibina, dar se gaseste si in
stare libera. Este folosit in aliaje, pigment de vopsea si
baterii reincarcabile.
Argint
Argintul este unul dintre cei mai buni conducatori de
caldura si electricitate. Este utilizat la fabricarea
monedelor, a bijuteriilor si in industria electronica,
• Foije de aur nativ „spalate" din aluviunile raului Orba,
precum si in placarea electrolitica a tacamurilor.
Piemont (Italia).
Arsen
Arsenul este un metal folosit la fabricarea gloantelor si a doua forme (alotrope). Grafitul este un alotrop foarte
tranzistorilor. Este extras, in cea mai mare parte, din moale, folosit ca „mina" pentru creioane. Diamantul, о
mineralul arsenopirita. alta forma pura a carbonului, este cea mai dura substanta
Aur naturala. Carbonul se mai gaseste (pe post de compus) in
carbonari si in carbune.
Aurul este foarte raspandit, dar apare rar in cantitatile
necesare pentru a fi valorificat comercial. Pepitele de aur Cupru
sunt extrem de valoroase. Dupa cupru si argint, aurul este Un metal rosiatic, cuprul este un bun conducator de
eel mai eficient conducator de electricitate. caldura si electricitate, react,ionand cu purine alte
Bismut elemente. Este folosit la cablurile electrice si este unul
dintre principalele metale din alama si bronz.
Dupa mercur, bismutul
este metalul eel mai slab Fier
conducator de caldura si Fierul reprezinta 5% din greutatea scoartei terestre si,
electricitate. Este folosit impreuna cu nichelul, este una dintre principalele
in industria componente ale nucleului Pamantului. Se gaseste rar in
farmaceutica si in cea a forma nativa in rocile terestre, desi este relativ frecvent in
cosmeticelor, pentru meteoriti.
fabricarea aliajelor si a
dispozitivelor ignifuge. Mercur

Carbon Mercurul este singurul metal obisnuit aflat in stare lichida

la temperatura camerei. Se extrage mai ales din minereul
Carbonul este un cinabru, dar urme de metal pur pot fi gasite si in stare
element nemetalic care se A Un agregat de cupru nativ libera. A fost utilizat la barometre si termometre, insa
gaseste in natura sub in forms de frunza, din Italia. acest procedeu e depasit.
 LL U^LUr^jiJ-л

> Platina Staniu

ГО
Platina este un metal gasit in special in minereurile care Staniul este folosit pentru a proteja celelalte metale de
С contin nichel. Este folosit in stomatologic pentru bijuterii rugina. Se gaseste rar singur, fiind in general extras din
01 si in catalizorii din sistemul de esapament al mineralul casiterit („piatra de cositor").
с autovehiculelor.
Sulf
Plumb
£ Sulful este un nemetal care se gaseste in stare nativa in
Ф Plumbul este un slab zone cu activitate vulcanica. Se foloseste la fabricarea
conducator de caldura si fungicidelor, a prafului de pusca, a cauciucului vulcanizat.
electricitate. Se gaseste Tantal
in principal in galena,
ceruzit si anglezit, dar Tantalul este un metal rar, albastru-gri, folosit la fabrica­
apare uneori si in stare rea abrazivilor si a instrumentelor dentare si chirurgicale.
libera. Este folosit la Telur
bateriile reincarcabile si
in aliaje de sudura. Un alt metal rar, telurul se gaseste in principal in calaverit
si silvanit, dar poate aparea si ca element nativ. Este folosit
Seleniu in principal ca aditiv al otelului.
Seleniul este un ne-
Zinc
metal. Se foloseste in
electronica, la dispo- Zincul nativ este foarte rar - pot fi gasite doar granule
zitivelefotograficede microscopice: principalele surse sunt sfaleritul si
masurare a luminii si la • Filamente de argint din Cagliari,
smithsonitul. Se foloseste la baterii si la galvanizarea
pigmentii din vopsea. Sardinia (Italia). fierului.

Cele 92 de elemente prezente in natura

Cele 20 de elemente scrise ingrosat se gasesc ca elemente native in pamant; restul formeaza compusi cu unul sau mai multe elemente.
Literele si numerele indica simbolul chimic si pozitia in tabelul periodic al elementelor.

Actiniu Ac 89 Disprosiu Dy 66 Mercur Hg 80 Scandiu Sc 21

Aluminiu Al 13 Erbiu Er 68 Molibden Mo 42 Seleniu Se 34

Antimoniu Sb 51 Europiu Eu 63 Neodim Nd 60 Siliciu Si 14

Argint Ag 47 Fier Fe 26 Neon Ne 10 Sodiu Na 11

Argon Ar 18 Fluor F 9 Nichel Ni 28 Staniu Sn 50

Arsen As 33 Fosfor P 15 Niobiu Nb 41 Strontju Sr 38

Astatiniu At 85 Franciu Fr 87 Osmiu Os 76 Sulf S 16

Aur Au 79 Gadoliniu Gd 64 Oxigen 0 8 Taliu Tl 81

Azot N 7 Galiu Ga 31 Paladiu Pd 46 Tantal Та 73

Bariu Ba 56 Germaniu Ge 32 Platina Pt 78 Technejiu Тс 43

Beriliu Be 4 Hafniu Hf 72 Plumb Pb 82 Telur Те 52

Bismut Bi 83 Heliu He 2 Poloniu Po 84 Terbiu Tb 65

Bor В 5 Hidrogen H 1 Potasiu К 19 Titan Ti 22

Brom Br 35 Holmiu Ho 67 Praseodim Pr 59 Toriu Th 90

Cadmiu Cd 48 lod I 53 Prometiu Pm 61 Tuliu Tm 69

Calciu Ca 20 Indiu In 49 Protactiniu Pa 91 Uraniu U 92

Carbon С 6 Iridiu lr 77 Radiu Ra 88 Vanadiu V 23

Ceriu Се 58 Kripton Kr 36 Radon Rn 86 Wolfram w 74

Cesiu Cs 55 Lantan La 57 Reniu Re 75 Xenon Xe 54

Clor CI 17 Litiu Li 3 Rodiu Rh 45 Yterbiu Yb 70

Cobalt Co 27 Lutejiu Lu 71 Rubidiu Rb 37 Ytriu Y 39

Crom Cr 24 Magneziu Mg 12 Ruteniu Ru 44 Zinc Zn 30

Cupru Cu 29 Mangan Mn 25 Samariu Sm 62 Zirconiu Zr 40


omentul Big Bang a provocat §irul de
M evenimente care a condus la crearea
Universului - si, implicit, a planetei Pamant.
In urma Big Bangului, tot ceea ce alcatuia Universul a
tost proiectat in exterior, sub forma unui gaz dens. Acest
gaz a inceput sa formeze galaxii de stele, care isi continua
miscarea spre exterior, in timp ce Universul se extinde.
Cand a avut loc Big Bangui?
Potrivit oamenilor de stiinta care masoara viteza cu care
se extinde Universul, toate planetele pe care le vedem azi
in spatiu erau, acum 10 000-20 000 milioane de ani,
adunate intr-o enormia masa comuna. Big Bangui a fost
explozia care a proiectat materia inspre exterior, facand-o
sa se extinda in spatiu ca laptele dupa ce a dat in fiert.
Nimeni nu stie cat de mare este Universul sau daca
are margini. Totusi, numerele si distantele folosite in
incercarile de a calcula marimea lui sunt, intr-adevar,
uluitoare. Universul se intinde mai departe decat poate
bate eel mai puternic telescop. Chiar si lumina, care se
deplaseaza cu о viteza de 299 000 km/secunda, are nevoie
de 10 000 milioane de ani pentru a ajunge pe Pamant, de
la eel mai indepartat obiect vizibil in spatiu. Distan^a
pana la acesta este estimata la 10 milioane de
POVESTEA PAMANTULUI
CD
Ю*
CD
cu
3
Ю
С
milioane km. Spatiul este atat de intins, incat unita(ile de
masura obisnuite devin nesemnificative. Steaua cea mai
apropiata de Soarele nostru se numeste Alpha Centauri si
se afla la о distanja de 4,3 ani lumina. Asta inseamna ca,
de pe Pamant, о vedem asa cum era cu 4,3 ani in urma.
Cele mai indepartate obiecte vizibile din Univers se afla
la о distanta de peste 10 000 milioane de ani lumina, ceea
ce inseamna ca noi le vedem astazi asa cum aratau ele
inainte de crearea Pamantului.
In ultimii ani, unii astronomi au descoperit о caldura
de fond, greu perceptibila, care penetreaza Universul. Se
presupune ca e vorba de caldura ramasa de la imensul
bulgare de foe al Big Bangului. Acest lucru arata ca
spatiul nu este complet rece, ci are о temperatura cu
2,7 grade deasupra celei de Zero Absolut - aceasta fiind
egala cu -273"C.
Ce se va intampla cu Universul in viitor? О teorie
afirma ca extinderea sa va incetini si ca Universul va
incepe sa se comprime din nou, pana cand se va produce
un nou Big Bang. Insa astronomii moderni nu pot
identifica semne ale incetinirii extinderii. Ei cred ca
Universul se va extinde mereu, subtiindu-se incet, pana
cand toate stelele se vor stinge si Universul va ramane in
intuneric.
 TEA PAMANTULUI

JO Pamantul este singura planeta care poate susjine via^a

о
1Л

Sistemul asa cum о intelegem noi, deoarece este singura cu acest tip
de atmosfera. Ceea ce noi numim „aer" este alcatuit in
principal din doua gaze: azot si oxigen. Celelalte planete fie
nu au atmosfera, fie au

solar
atmosfere akatuite din
gaze care ar ucide orice
forma de viata de pe
Pamant.

Dupa Big Bang, s-a format о retea de planete si Pianetele

periferice
de stele care a fascinat omul din cele mai vechi
Jupiter este cea mai mare
timpuri. planeta din sistemul
solar. Este aproximativ
parte dintre fragmentele aruncate in exterior de de doua ori mai mare

О Big Bang s-au grupat sj au format Soarele.

Acesta este un imens glob de foe, alcatuit din
gazele hidrogen si heliu. Soarele nu va straluci mereu, dar
decat toate celelalte
planete puse la un loc,
Jupiter se remarca prin
• In atmosfera de pe Marte, „planeta
rojie", predomina dioxidul de carbon.

are destul hidrogen pentru a arde inca 1 500 milioane de
ani. lata о veste buna pentru om, deoarece fara Soare nu
poate exista viata pe Pamant!
In jurul Soarelui se rotesc planete, care formeaza
sistemul solar, in ordinea apropierii lor fata de Soare,
aceste planete sunt: Mercur, Venus, Pamant, Marte,
Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun. Dincolo de acestea,
Pluto si 2003 UB313 sunt considerate a fi planete pitice.
In plus, intre Marte $i Jupiter exista mii de formatiuni
asemanatoare rocilor, care se rotesc in jurul Soarelui. Ele
se numesc asteroizi.
marea sa pata rosie $i prin forma^iunile de nori ce pot fi
vazute miscandu-se in preajma ei.
A doua planeta ca marime este Saturn. Cea mai
uimitoare caracteristica a sa este sistemul de inele. Inelele
sunt akatuite din gheata si alte particule care se rotesc in
jurul planetei, in benzi. Titan, until dintre cei 17 satelit,i ai
lui Saturn, este mai mare decat planeta Mercur. Pluto este
un mister, din cauza departarii sale fata de Soare. Stim
totusi ca orbita lui intra uneori in cea a vecinei sale,
Neptun. Ca rezultat, intre 1979 si 1999, a fost mai aproape
de Soare decat Neptun.

SISTEMUL SOLAR
SOARELE Una dintre milioanele de stele din Univers, Soarele se afla la distanta de
150 milioane de kilometri de Pamant. Este un glob de gaz cald, си о temperature de
5000°C lasuprafala.
MERCUR Mercur este cea mai mica planeta" din sistemul solar sj cea mai apropiata
de Soare. Ea face о rotate completa in jurul Soarelui in 88 de zile terestre.
VENUS Venus este cea mai stralucitoare planeta a sistemului solar. Dimensiunile sj
structure ei sunt similare cu cele ale Pamantului.
P A M A N T Pamantul este planeta pe care viata, as.a cum о cunoas,tem noi, poate
exista. Este inconjurata de radiatii, iar intensitatea variabila a acestora produce
schimbari de temperatura.
MARTE „Planeta rof ie" este u§orde observat de pe Pamant, in anumite [
Nu exista oceane pe suprafata ei, sj astfel aceasta planeta raspunde mult mai repede
incalzirii solare.
JUPITER Cea mai mare planeta din sistemul solar este de aproximativ 1300 de ori
mai mare decat Pamantul. Are о suprafata gazoasa.
SATURN Inelele lui Saturn sunt bucati de roca sj gheata care se rotesc. Este cea
mai ujoara dintre planete sj ar putea pluti pe ара.
U R A N U S Uranus a fost descoperita de astronomul William Herschel in 1781. Cel
mai mare dintre cele noua inele ale sale are 50 km latime.
NEPTUN Situate la aproximativ 1 600 milioane de km dincolo de orbita lui Uranus,
Neptun este aproape la fel de rece ca spatiul cosmic.
Cu picioarele pe Pamant
Pamantul s-a format cu aproape 4 700 milioane de ani in
urma, cand о masa enorma de nori si praf s-a amestecat,
akatuind о noua planeta. Temperaturile erau extrem de
joase, dar Pamantul se incalzea rapid, pe masura ce crestea
ca dimensiuni. О mare parte din aceasta caldura provenea
din presiunea enorma exercitata asupra interiorului
Pamantului de materia depusa la suprafata. Pamantul nu
este complet sferic, ci usor turtit la Polul Nord si Polul Sud.
Peste $ase zecimi din suprafata sa sunt acoperite de ара.
Pamantul este alcatuit din trei straturi: scoarta,
mantaua si nucleul. La exterior, scoarta este akatuita din
mai multe tipuri de roci. Grosimea ei variaza de la 70 km
sub munji, la doar 8 km sub oceane. Sub scoarta, mantaua
are о grosime de 2 900 km si reprezinta doua treimi din
masa Pamantului. Nucleul Pamantului are doua par^i:
nucleul extern, cu о
grosime de
2 200 km, care este
lichid, si nucleul
intern, care are un
diametru de
2 540 km si este
solid.

PLANETELE PITICE Pluto a fost clasificata drept о planeta pitica in 2006, ^ Planeta Saturn, cu
alaturi de 2003 UB313, care este mai mare. Ambele se afla dincolo de Neptun. Ceres celebrelesale inele.
(din Centura de asteroizi] este fi ea о planeta piticl.
 ONARU

T Valoarea pietrelor pretioase

у

Pretioase s,i
este data de raritatea si
frumuse^ea lor, dar poate
creste considerabil, prin
о'
г*
taietura si fajetare. ГО

seniipretioase о"
SU
<Ъ
чл

De ce sunt unele pietre mai valoroase decat altele? Ф

3
Exista о veche poveste chinezeasca despre un om
sarac care i-a cerut unui calugar sa-l ajute sa
gaseasca multe pietre prefioase.„Daca о
О)
aceasta este dorinta ta", i-a raspuns ю
п5
calugarul, „atunci chiar si pietricelele din
mare vor deveni pietre pretioase".
Raspunsul I-a dezamagit pe omul sarac,
care sperase ca inteleptul calugar il va

О #*°
sfatui cum sa devina bogat. Adevarul
este ca о piatra devine prejioasa doar
daca oamenii isi doresc s-o aiba.

rincipalul motiv pentru care unele pietre pretioase nu sunt la fel de dure precum cele pretioase. Pe scara

P sunt atat de valoroase este faptul ca sunt rare. Daca

ar exista mai multe rubine, de culoare sj calitate
pertecte, ele $i-ar pierde rapid valoarea. Din punctul de
Mohs, care masoara duritatea mineralelor, opalul se
claseaza la 5'Л - 6'Л, iar turcoaza, la 5-6, in timp ce
diamantui, aflat in varful dasamentului, la 10. (Talcul este
vedere al unui bijutier modern, pietrele pretioase sunt un exemplu de mineral moale, clasandu-se la baza, in
minerale sau substante organice care potfitaiate si pozitia 1.) Eticheta de „piatra pretioasa" poate fi aplicata
flefuite pentru a crea obiecte frumoase sj scumpe.
Exista trei mari tipuri de pietre prefioase. Cele mai Т О frumoasa piesa a unui giuvaergiu d i n Renasterea italiana.
valoroase dintre acestea sunt
urmatoarele: diamantele, rubinele,
safirele si smaraldele. Aceaste pietre
sunt foarte dure si durabile -
intr-adevar, diamantui este cea mai
dura substanta naturala cunoscuta.
Fiecare dintre ele are spectrul sau de
culori si, in general, о stralucire
specifica.

Noi descoperiri
Dupa pietrele pretioase, vin cele pe
care le numim pietre seniipretioase.
Principalele pietre din acest grup
erau opalul, turcoaza, granatul,
acvamarinul, jadul, piatra iunii,
ametistul si alte forme de cuart.
TotusJ, in secolul trecut, s-au
descoperit multe substante noi, care
au lost adaugate pe lista. Pietrele
seniipretioase impresioneaza prin
culorile frumoase, dar, in general.
01 • Pentru mul?i colectionari, placerea de a fi
proprietarul unei colectii minunate este cu
П
О mult mai important^ decat pretul colectiei.

oricarei substante naturale care este

£ considerata valoroasa. Acestea se
I/) formeaza la mare adancime sub
suprafata terestra.
О* In plus, mai exista patru nestemate
organice, care se formeaza sub
О actiunea unor animate sau plante.
Acestea sunt perla, chihlimbarul,
О»
•— coralul si jaisul.
Q. Toate pietrele pretioase sunt
01 prelucrate pentru a le fi pusa in
•

+•>
_

valoare frumuse{ea naturala.

01
0-
Diamantul, rubinul, safirul si
smaraldul trebuie taiate si slefuite cu
maiestrie, pentru a le fi evidentiate culorile si a se profita
de modul in care ele reflects lumina.
Uneori este necesara о corectare a formei. Unele
varietati de calcedonie, de exemplu, sunt pietre
semipretioase care se gasesc in natura, iar bucatile de
chihlimbar, care pot contine insecte prinse inauntru, sunt
bijuterii fascinante. 9

Elemente rare
In domeniul bijuteriilor, lucrul cu pietre pretioase include
in mod traditional §i prelucrarea a doua dintre cele mai
rare si mai pretioase metale: platina si aurul. JB1
Aurul poate fi slefuit pentru a dobandi о stratocire
inimitabila si, desi pare dur, nu este greu de indofysi
modelat - prin urmare, poate fi usor prelucrat de catre
artizanii pricepu^i. Acela^i lucru este valabil si pentru
platina si argint (care este mult mai putin valoros).
Aceste minerale
pretioase si semi­
pretioase sunt
valoroase prin prisma
raritatii lor, a faptului
ca sunt foarte greu de
gasit. De exemplu, ele
se gasesc doar in
locuri aflate departe de
centrele comerciale
sau ingropate adanc
sub scoar^a terestra.
Moda
schimbatoare
Valoarea diferitelor
pietre pretioase este
^ „ C a n n i n g Jewel", creata
de un giuvaergiu din
secolul al XVI-lea (Victoria
and Albert Museum,
Londra).
A 0 capodoperS italiana din secolul al XVII-lea - pietre pretioase
montate ре о catarama din filigran, una dintre comorile colectiei de
la Catedrala din Palermo, Sicilia.
afectata si de evolufia modei si a gustului public.
Descoperirea de noi pietre pretioase poate duce la
aparitia unei mode trecatoare. Alexandritul este un
asemenea exemplu - a fost descoperit in Muntii Ural din
Rusia, in 1830, si la acea data s-a bucurat de о
popularitate imensa, deoarece, in anumite pozitii, parea
ca reflects culorile steagului national rusesc.
Turmalina a fost descoperita in secolul al XVIII-lea si
a fost considerate, la timpul respectiv, mai pu{in
valoroasa decat celelalte pietre pretioase. Astazi insa, о
turmalina albastra din Paraiba, Brazilia, poate valora mai
mult decat un rubin. La fel, un cristal de tanzanit (o
varietate de zoizit) valoreaza mai mult pe pia^a de astazi
decat un smarald mic.
Concurenta sintetica
Pietrele sintetice sau facute de mana omului, care par
foarte asemanatoare celor naturale, sunt uneori
considerate mai valoroase decat cele reale, datorita
utilizarilor pe care le au in industrie si stiinte.
Alexandritul este, din nou, un exemplu potrivit. Este
fabricat cu mult efort, pentru a fi utilizat la geamurile
navetelor spatiale, deoarece poate filtra razele cosmice
nocive §i lumina ultravioleta periculoasa.