Lucrare practică 13

Sisteme adezive.Principii generale privind fenomenul de adeziune.Factorii de care

depinde fenomenul de adeziune.
1.Noțiunea de adeziune
Cuvîntul adeziune vine din latina adhaesio care înseamnp atașare , aderare, lipire ,
a suprafețelor unor două corpuri heterogene solide sau lichide.
Adeziunea din fizică este fenomenul de atracție între 2 suprafețe aflate în contact
foarte strîns, determinate de forțele intermoleculare (atomi, molecule, ioni) care
acționează la distanțe relative mici.
2.Principii generale privind fenomenul de adeziune
Adeziunea fizică este realizată prin fenomene mecanice între segmentele care se
unesc. Ea poate fi:
 Mecanică- formă de retenție
 Micro-mecanică- microretenții, prin aplicarea acidului fosforic.
Din punct de vedere chimic, adeziunea, este unirea (lipirea) a 2 corpuri din același
materialsau din material diferite cu ajutorul unui adeziv.
3.Aspectele specifice privind adeziunea la structurile dentare dure.
4.Adeziunea la smalț, caracteristicile morfo-funcționale ale smalțului.

Agenții adezivi pentru smalț sau bonding pentru smalț (adezivii amelari) reprezintă
un amestec de monomeri cu vîscozitate redusă, capabili să pătrundă între prismele
smalțului gravat și microporii smalțului. După polimerizarea adezivului pentru
smalț se formează niște prelungiri care pătrund în smalț și contribuie la adeziunea
micromecanică și chimică a compozitului cu smalțul.
Compozitele autopolimerizabile Master-Dent ,Alpha-Dent, include doar adezivi de
smalț (adezivi amelari) , nu dispun de adeziune față de dentină, necesită obturații
izolatorie
Smalțul este format din prisme adamantine de hidroxiapatită calciu-carbonat non-
stoichiometric. și substanță interprismatică.
Formula HA este Ca10(PO4)6(OH)6, poate încorpora sau absorbi diferiți ioni
minerali.

5.pregătirea amalțului pentru adeziune

Pentru realizarea adeziunii între materialul compozit și smalțul dentar este necesar
de efectuat gravajul acid sau condiționarea suprafeței smalțului. Se face aplicarea
unui lichid sau gel , ce conține acid fosforic 35-37%.
Timpul gravajului este de 15-30s. După gravare gelul este spălat cu un jet de apă în
decursul s 15-30s.Apoi smalțul este minuțios uscat cu aerul.

Smalțul corect gravat după uscare pierde luciul, devine alb-cretos.Gelurile pentru
gravaj sunt colorate: pot fi ușor aplicate pe smalțul cavității preparate.Gelul este în
seringă , cu dozare facilă și control al calității aplicării și îndepărtării lui de pe
suprafața smalțului.
Concomitent este exclusă nimerirea agentului pe dentina și mucoasa oralp
înconjurătoare.

6.Adeziunea către dentină, caracteristicile morfo-fincționale ale dentinei.

1.primul mechanism de adeziune : menținerea și îmbinarea stratului de detritus
dentinar remanent sau smear layer , cu adeziv fără utilizarea gravajului acid ( fără
acid ortofosforic 35-37%)
2.Al doilea mechanism de adeziune : dizolvarea și îndepărtarea stratului de DDR
sau smear layer prin decalcifiere superficială a dentine cu ajutorul metodei de
gravajul total (simultan) al smalțului și dentine cu acid fosforic concentrate 35-
37% și aplicarea de monomeri hidrofili-hidrofobi, pentru obținerea adeziunii prin
strat hybrid.
3.Al treilea ,mecanism de adeziune: transformarea stratului de DDR sau smear
layer prin condiționarea , activarea și demineralizarea dentine cu adezivi
autogravanți , care conțin acizi slabi în concentrație scăzută și monomeri acizi care
fac posibilă adeziunea la dentină printr-o reacție de tip acid-bază.

7.Factorii de care depinde fenoemnul de adeziune (privind suprafețele implicate ,

legați de natura adezivului , privind materialul de restaurare , manopere și modul
de utilizare , dependenți de producător)

 Factor ce țin de materialul de restaurare

1. Ușurință în preparare , manipulare și aplicare a materialului de obturație
2. Tehnici adezive sigure
3. Compatibilitatea cu adezivul ales
 Factor ce țin de manopere și modul de utilizare
1. Cunoașterea particularităților sistemului adezic folosit
2. Aparatura ce corespunde cerințelor tehnice legate de aplicarea
sistemului adeziv: de exemplu sprayul de aer de la unitul dentinar
trebuie sănu conțină ulei de la compressor
 Factori dependenți de la producător
1. Instrucțiuni de utilizare clare de la producător .Agentul adeziv de
obicei este un lichid sau un semilichid.

8.Clasificarea sistemelor adezive

În funcție de generație
1. Prima generație
A constat ăn formarea unui comonomer la nivelul suprafeței dentare
,GMA.Adeziunea este bazată pe stratul detritus dentinar remanent, fără utilizarea
gravajului acid (fără acid ortofosforic 35-37%).
Avantaje : adeziunea bună la smalț
Dezavantaj: 50% eșecuri la 6 luni , adeziune slabă la dentină 2 Mpa, sensibilitate
postoperatorie
2. A 2 generație
Stratul de detritus dentinar DDR se lasă intact , iat tratamentul implicaun agent de
curățare.Rezistența adezivă pronea din aderenșa agentului adeziv la rumegușul
dentinar ca substrat pentru adeziune.
Avantaje: adeziunea la stratul de rumeguș dentar , la dentină 2-8Mpa
Dezavantaje: legătură slabă cu ionii de Ca , sensibilitate postoperatorie.
3. A 3 a generație
A introuds sisteme bi-componente de primer și adeziv. Sistemele adezive erau
compuse din 3 componente : gravant , primer și adeziv. Agentul de gravare : acid
maleic sau acid fosforic (concentrație redusă).Primerul – un monomerbifuncțional
într-un solvent volatil. Adezivul- rășină care poate conține component ale
primerului (HEMA= 2 hydroxyethyl methacrylate)
Avantaje: adeziune bună la dentină 8-15 Mpa , scăderea sensibilității post-
operatorii, adeziunea la metale și ceramic , proiecții ale rășinii în tubuii dentinari
Spaghetti-like.
Dezavantaje: gravarea dentine a îndepărtat sau modificat stratul de rumeguș
dentar , retenția sistemului adeziv scade după 3 ani
4. A 4 generație
5. A 5a genrație
6. A 6 generație

După tipul polimerizării:

1. Autopolimerizabile
2. Fotopolimerizabile
3. Cu mechanism dublu de polimerizare ( autopolimerizare și fotopolimerizare)

9.Caracteristica sitemelor adezive

1. Prima generație
A constat în formarea unui comonomer la nivelul suprafeței dentare
,GMA.Adeziunea este bazată pe stratul detritus dentinar remanent, fără utilizarea
gravajului acid (fără acid ortofosforic 35-37%).
2. A 2 generație
Stratul de detritus dentinar DDR se lasă intact , iat tratamentul implicaun agent de
curățare.Rezistența adezivă pronea din aderenșa agentului adeziv la rumegușul
dentinar ca substrat pentru adeziune.
3. A 3 a generație
A introuds sisteme bi-componente de primer și adeziv. Sistemele adezive erau
compuse din 3 componente : gravant , primer și adeziv. Agentul de gravare : acid
maleic sau acid fosforic (concentrație redusă).Primerul – un monomerbifuncțional
într-un solvent volatil. Adezivul- rășină care poate conține component ale
primerului (HEMA= 2 hydroxyethyl methacrylate)