Puţine sunt situaţiile când se creează o stare de conflict, iar părţile adverse să se afle într-o relaţie

de simetrie. Mai devreme sau mai târziu se produce o disoluţie a acesteia, o transformare într-una
asimetrică. Dintotdeauna, între adversari au existat sau au fost realizate diferenţieri, cu avantaje
sau, dimpotrivă, dezavantaje, de o parte sau de alta.

Trebuie să înţelegem, prin aceasta, capacitatea militară dată de tehnologie, de sofisticarea

echipamentelor şi procedurilor de a duce acţiuni precise într-un punct vulnerabil, ales dintr-un
dispozitiv advers pus în inferioritate prin superioritatea calitativă – nu în mod necesar şi
cantitativă – a noilor instrumente ale bătăliei. Aplicată în momentul convenabil, în intervalul de
timp hotărât, asupra unei porţiuni bine selectate din teritoriul inamic, lovitura devine decisivă
pentru evenimentele care urmează, asigurând stăpânirea efectelor.

Decalajul de putere - forţa lor economică şi militară, reprezentarea politică, socială,

demografică şi culturală, precum şi pe baza noilor dimensiuni ale puterii, ce au în vedere
tehnologiile avansate, comunicaţiile performante, informaţiile, comerţul şi finanţele pe măsură.1

De o parte a axei se află înalta tehnologie, tehnologia informaţiei, politicile, doctrinele şi

strategiile care fundamentează războiul bazat pe reţea, războiul preemptiv∗, războiul preventiv
(considerat ilegal), lovirea centrelor vitale ale inamicului, realizarea de alianţe şi coaliţii,
controlul pieţelor şi resurselor, dar nu oricum, ci creând un mediu propice pentru aceasta,
iar de cealaltă parte se află politicile, doctrinele şi strategiile de ripostă adecvată, pronunţat
stratagemică, cu mijloacele la dispoziţie sau care pot fi procurate, folosind la maximum
vulnerabilităţile societăţii înalt tehnologizate şi pe cele care pot fi create sau induse.2

În general, obiectivele conflictelor asimetrice pot provoca:

- separarea unor regiuni şi constituirea de noi state; cazul apariţiei statului Eritreea prin separarea de
Etiopia; apariţia Sudanului de Sud, după criza Darfur;
- modificarea regimului politic din Europa de Est; - revoluţiile din anii 1989-1991;
- revoluţia iasomiei şi primăvara arabă din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu;
- atentate asupra preşedinţilor americani Abraham Lincoln şi J.F. Kenedy;
- obţinerea de răscumpărări pentru finanţarea viitoarelor acţiuni teroriste. Principalele forţe angajate în
conflictele asimetrice – cei care declanşează conflictul pot fi:
- traficanţi de arme, muniţii, echipament militar; - terorişti, ce folosesc violenţa, în scop politic, militar,
economic, religios;
- spioni în domeniul economic, militar, ştiinţific, diplomatic;
- hackeri, care exploatează sistemele informatice, financiare, comerciale, sisteme de securitate
informaţională, care destabilizează viaţa politică şi socială a unor state, virusând şi perturbând
funcţionarea computerelor apărării;
- elita infracţională „infractorii gulerelor albe” care fac evaziune fiscală, bancrută frauduloasă, deturnare
de fonduri, falsificare şi spălare de bani;
- rackeţi – foşti luptători în Afganistan sau în trupele de ocupaţie din Europa, care atacă , jefuiesc şi
omoară, punând în pericol ordinea socială, economia, provocând haos, dezordine, propagând violenţa,
teroarea şi şantajul ordinar prin asigurarea protecţiei;
1
Conflicte asimetrice. Cerinţe operaţionale privind structura armatei româniei, P. 12,
https://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/confl_asimetrice.pdf
2
Văduva Gh., Războiul asimetric şi noua fizionomie a conflictualităţii armate, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare „Carol I“ Bucureşti, 2007, p. 14,
https://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/razboiul_asimetric_si_noua_fizionomie_a_conflictualitatii_armate.pdf
- luptătorii de gherilă, mai ales gherila urbană; - revoluţionari armaţi; - mercenari; - carteluri criminale –
teroriste, profesionale, entice.

Condiţiile care au favorizat apariţia şi evoluţia conflictelor asimetrice, au fost date de către:
- evoluţia conflictelor îngheţate generate în perioada Războiului Rece: Abhazia, Osetia de Sud şi Adjaria
în Georgia, Cecenia, Inguşetia, Nagarno – Karabagh dintre Armenia şi Azerbaidjan, Transnistria din
Republica Moldova;3

Eufemia Vieru - În contrarietate cu simetria se află Disimetria (Asimetria). În asimetrie, forţele implicate
în conflict sunt complet diferite, disproporţionate, incompatibile aflate faţă în faţă cu discontinuitate, în
disproporţie activă. Elementele au un caracter imprevizibil, au o evoluţie haotică în acţiuni şi efecte153.

Astfel conflictele asimetrice sunt fluide, nu conţin reguli şi legi sociale şi nu ţin cont de strategiile clasice.

Sursele ameninţărilor asimetrice, insurgenţii, teroriştii, grupurile de criminalitate transfrontalieră, se

interconectează şi sunt legate de reţele sofisticate ale criminalităţii internaţionale.

3
Vieru Eufemia, CONFLICTELE ASIMETRICE ÎNGHEŢATE EUROASIATICE, Lect. univ. dr, Universitatea Petrol-Gaze
Ploieşti, MATERIALELE CONFERINŢEI INTERNAŢIONALE ŞTIINŢIFICO-PRACTICE “ABORDĂRI EUROPENE ÎN
CERCETARE ŞI INOVARE” 9-12 OCTOMBRIE 2014,
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/115_118_Conflictele%20asimetrice%20inghetate
%20euroasiatice.pdf