M. S.

REGELE MIHAI I

ANUL XI. Nr. NOEMBRIE, 1942

pentru
Redactia GRÄNICERILOR Telefon 2.65.80

www.dacoromanica.ro
 DE ONOARE
de Corp de NEGULESCU ION

PRE$ED1NTE
TEODORESCU ION

Comitetul de
Lt.-Col. HRISTESCU ALEXANDRU ATANASIU VICTOR

Seeretar! de
POPESCU AUREL Capitan DUCA DUMITRU

Lt.-Col. ATANASIU VICTOR . . . . Director administrativ

Maior DOBRONEANU OH. . . . Subdirector
Cpt. CHILIMAN DUMITRU .

AR m

Ziva Regelui * * pe
-
.

M. S. Regeie Mihai 7. M. S. Rcgde front Lt. P. E,

niei I. St. 8. de (Cruciada
Telegrama D-lui Mare§al contra . . . . * *
tonescu, trimisá M. S. Regelui * 9. Pelerinajul morrnintele
roilor gräniceri dela Odesa . *
4. Majestätii Sale Regelui
al tuturor Românilor (versuri) St. I. 10. prinde bine . . *

5. dela 11. Sfaturi . . . . Red.

1= 12, Sfaturi htienice, utile Red.
* *
11 6. Darurile Regale pentru osta§ii 13. Diverse (pe copertä) *
. . . . * * scow

www.dacoromanica.ro
ANUL XI, Nr. NOEMBRIE, 1942

REGELUI
Regele nostru.
dintâi domnesc din la al cärui leagán
toarele au adus - vaträ - pämântul unit al
- - cerul sfintit al tuturor lor.
de vaer neinteles
El nu putea purta alt nume crestin decât al Celuia care
o ca un fulger noapte-
hanghelul poruncitor al Neamului : Mihai.
sânge crez românesc,
unise

Copilul drag al unui Neam care L-a primit care abia seca-
lacrimile durerilor se aprinsese zâmbetul bucuriei ;
Copilul ale de aur Neamul privea aurul holdelor noastre
trudite.
Neamul 1-a veghiat copilária I-a tineretea
de cugetul ocrotitor al Sale umilite.
Domnia ruinele pámântului sfintit pe trepte de
spälate slujite vajnic de Maresal.
zi, Monarhia este simbol sänätos al unitätii noastre a conti-
nuitätii românesti.
lar pámânturile räsdritului s'au prin darul sângelui la leagänul
Ziva Sfántului Arhanghel Mihai, ziva nostru.
Prilej de inchinare credincioasä a unui Neam viforul luptei,
tor drepturile lui vesnice onoare.
Prilej de de nädejde tânárul Monarh, pe care
ghiazá aspru al Rege Ferdinand ;
la ma, mai curând se pierde se iubirea increderea
unui popor".
Regele nostru curat meritá iubirea.
increderea este dejdea Monarhie.
Regele !
MIHAI ANTONESCU
Vice-Presedintele Consiliului de

www.dacoromanica.ro
138

M. S. REGELE AL

Providenta a voit ca pe Tronul pentru Altar Credintd, pentru vetre

ceasurile cele mai grele, dar cele mai pentru celor dragi
ale sale - se Trecut din frageda copildrie
tar al Dinastiei - Regele Mihai prin necazuri, uncind din greu
I - cu nume predestinat, gloriosului pentru cunoa$terea oamenilor a lucrurilor, a
Voevod Mihai Viteazul coborttor din vechea deprins aprofundeze toate problemele vietii
familie de Hohenzollern, precum nepot ai Patria supu$ii, precum
Mari lor Regi Carol I cel pe nepretuita Sa
Intemeetorul Regatului
nand I Cel
-
- Intregitorul de Neam
Ferdi- pe Dumnezeu se
; deasemenea
la
adore

de hotare. Chipurile Voevozilor no$tri din trecut, icoa-

Prin dragostea Natiunii nele noastre biserici,, precum locu-
de providential Ion rile istorice pe unde au luptat
Antonescu, Majestatea Sa Regele Ia de Rege au tot pri-
cupat Tronul cele mai grele lejuri de sufleteascd de
vre'o de Neamul Romanesc, când elegere a dragostei de Neam
trupul era pentru ca cu Este destul a se primele
suirea Sa pe Tron cu prinderea sceptrului pentru osta$ii dragi pentru ca ei capete
vigurosul a Victorie.
zorile noi pentru Regele Mihai I pe Tronul
neamul nostru. mo$ilor pe firmamentul Romaniei,
Primul marele act istoric de Inaltele-I cu care providenta L-a
re$alul nostru la primirea conducerii destinelor, trat din
a va pe veci a$ezarea pe Pentru Neamul Regele nostru con-
nul Domnesc a Sale Regelui Mihai stitue cel mai Malt simbol al unirei pe veci, al
I, care a adus cu tineretea curdtenia dragostei al jertfei supreme, iar armata
sufletului o de viteji care Eu-
care bate pentru Patrie Natiune, precum ropei pentru pentru dreptate
o stea de sperante tiraniei barbariei bol$evice,
noui pentru nostru popor care rul gloriosul nostru Rege un al doilea Mihai
tiv a Rege Viteazul, trimis de Dumnezeu ca
viitorului : Reintregirea Tara Natiunea.
hotarelor implinirea nostru Rege
crescut pe plaiurile frumoasei noas- Mihai I Reintregitorul de
tre cea mai Regina Elena
- Majesatatea Sa Regina Elena - tor al al
de mult i de Mare$alul Ion Antonescu Desrobi-
care L-a crescut frica torul plaiurilor des-
lui Dumnezeu, credinta tinului Neamului nostru.
iubirea de Neam, Regele nostru este Mare, una nedesmintitd.
pentru bravii osta$i cari se bat glorioasa
fundul stepei rusefti peptru Patrie 8 Noembrie 1942 I. ST.

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL 139

TELEGRAMA D-LUI MARE$AL ANTONESCU MAJESTATII SALE REGELUI

Cu prilejul zilei de nastere a Majestätii Sale Regelui Mihai I, Domnul Ion
nescu, ConducAtorul Statului, 1-a trimis urmätoarea telegramä :
La de veac, Poporul Românesc Armata Sa refac granitele
zidesc viitorul Neamului prin
In numele transmit Sire, de ziva- Voastre, felicitdri respectuoase
fac pentru o Domnie".
ANTONESCU

SALE REGELUI MIHAI AL TUTUROR ROMÂNILOR

zarea mdnoase, din din de pe glorioase, El rase spada
cu de acelaqi lege - barbara -
pe Taal din In fruntea Armatel condusd de Mareqal
Pentru o Domnie ql Rege. pornieA spre Nistru la primul semnal.
Urcat pe Tronul de de fie al Bun Rege
Prin urerea Celui Puternic prin dragoste al falnici, simbolic nume
Jurat'a spada piedici.pe or ce duqman Spre marea unire, de care mereu ne lege
S'adune intr'o tot Neamul prin In de noul prin jertf e - eroi cu renume.

MARILE SERBÁRUDELA
M. S. Regele I M. S. Regina necontenite, florile ari presärat calea
Elena, de Domnul Vice- veranului, genunchii ce s'au in fata
Pre5edinte al Consiliului Ministru Sale Regina, ochii cari au picurat de
al Rfacerilor de membrii privind märetia de
nului, ai Corpului Diplomatic, demnitarii civili afirmare nationalä pe meleagurile desrobite, au
militari precurn reprezentantii presei vedit din nou lumii intregi temeinicia drepturilor
sträine, - au asistat la solemnitäti noastre milenare asupra Basarabiei Bucovinei,
patriotiee ce au avut Capitalele provinciilor cu ce s'au jertfit pentru
desrobite. dreptatea credinta strämo5eascä.
Chi5inäul au haina Cu ocazia Domnul Mihail
särbätoare, primind cu un entuziasrn de nedescris tonescu, Vice-Pre5edintele Consiliului de
pe MM. LL. Regele Regina Mamd. Ministru al Strdine a tinut
In ambele ora5e s'au expozitille
birii, organizate de Guvernamintele Basarabiei
Bucovinei pentru a dovedi creatiunile LA
rile unui an de trudä
neascä, cari au avut scop celor Majestate,
provincii cotropite, jefuite
de hidra Guvernul Margalului Antonescu salutä prezenta
Märetele serbári s'au desfäwrat aclamatiile Voastre pe pämäntul moldovenesc al
ovatiunile ale ba- Basarabiei desrobite, ca un semn de al
sarabene bucovinene cari au avut Neamului al strämo5esc
manifesteze sentimentele profunde drepturilor viitorului.
curate de credintä, solidaritate, devo- Prin prezenta Majestätii Voastre aci, noi
tament, loiatitate fatä dem inchinarea care Tronul o face
de Dinastie, Mare5alul-Desrobitor Guvern. noastre desrobitoare, acelora care au sä
tumultoase, entuziasmul cald vibrant, jertfeascd pentru a reda Neamului
elanul sincer, aplau- românesc libertatea,

www.dacoromanica.ro
140 ANICERUL
Sire, Nu este noi acela care acest co-
Zidirea construirea acestui turn nu insemneazä mandat din Basarabiei noastre.
o la o suflet Maresalul desrobirii este
Inchinare de credintä Maresalului, nu este po-
Rcest turn este sfatul batränelor moldo- facem; dar de
venesti. slujim prin hotärirea a duce mai
Voevozii nostri cinsteau luptele pentru Cruce parte, in lant de generatii, fiorul pe care a
dreptate, zidind fiecare o temelie de isbutit sä-1 redea nostru, prin lupta lui
altar pentru urmasi. desrobitoare prin strädania lui.
Rcela care a dat pämäntului Moldovei, cea mai De in turnului care este o inchinare
stralucire, zidea dupá pentru Maresatul nostru ,prezenta Majestätii Voa-
bätälie o bisericd, prin care credinta Domn stre o Sire, ca de recunostintä
märturia de pentru luptätor sä pe care tronul i-a inchinat-o lui.
stea nedespärtitä la temeLia istoriei noastre. Prezenta Majestätii Voastre aci, de
azi urmäni sfatul lui. pe care o faceti, este in acelasi timp
al Moldovei spunea scrisoarea o pildä-pentru toti ca cinsti munca
lui din 25 Ianuarie 1475 printilor Euro- tele in s'ar afla.
pei: Tara noasträ este poarta Dar Sire, nu acela care vorbeste numele
dacä ar cädea -Dumnezeu Guvernului Tärii, dar Profesorul - Profesorul de
reascä-ne de ceva - toatä crestindtatea ar totdeauna care a avut bucuria se asupra
fi in primejdie". cugetului Märiei Voastre, iubirea a
ca care florile,
fäcea sä apere crestindtatea jite de sale - vä doreste ca toatä Domnia
capul
a fäcut, Sire, Voasträ rämänä pildä de däruire ca
deauna fie care zi sä fiti bogat sunteti
Sub Domnia Majestätii Voastre, azi, Sire.
la 22 1941; sub comanda a Dar ceasul de azi este o pentru
Antonescu, au trecut PrutuL datoririle viitorului.
Ru urmat porunca lui al Moldovei,
pentru doresc, Sire,. ca Domnia Märiei Voastre
pentru ca nevrednicia pe care fruntea sa fie in istorie urmä crestinä de vi-
n'o merita, desonoarea anului 1940. tejie ca a care ne-a poruncit misiu-
Rcest monument ridicat desrobire, este nea noasträ in ca nici o (Poarta
azi de recunostintä pentru oastea crestinätätii), care este Tara sä nu
pentru Maresalul care a cornandat-o, pentru eroii sub nici o cotropire dusmanä, iar Domnia
cari ne-au redat onoarea ne-au desrobit Voastre sä temelie de veac pentru
itorul nostru
azi, Neamul
Sire, datoria.
Neamul nostru este un neam care tesut Pe Basarabiei: munca im-
istoria mai din suferinte din bucurii. plinitä munca administratiei noastre,
De aceia, am nunumai Statul.
ne
chiem fata suferintei, dar recu-
Este mai bun pe putem da
celor ce inteles. care cred nu suntem deck un
de soldati n'am fi un Neam de organizatori.
Neamul nostru n'a avut norocul providentei
sipitoare ca pentru lui pentru
Pentru de un an in Basárabia desro-
lui se lupte altii, ci numai rare ori bitä, sä exprirn multumirile
noarea lui a fost nului Generalului Voiculescu, Guvernatorul
rabiei, tuturor lui pentru
Dar atunci, noi n'am uitat-o nici o
De aceia, sfintirea acestui turn de
pentru oastea pentru Guvernul Basarabeni,
prilej de märturisire a gratitudinei pentru Acela se sbate zideascä o
care ne-a ajutat, pornind Cruciada impotriva bol- intelegeti poruncile acestui greu.
sevismului, pentru Hitler pentru soldatul Tot ce am altä sä fie stins
german, care a pe Basarabiei sutletele voastre.
stre aläturi ostasul Neamul care nu din gre-

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL 141

5eli aspre ale destinului pentru cä noi suntem neam de

meritä tori.
Dar neamurile care-5i fruntea din mai mult ori o putem afirma.
infrangerii nedrepte sunt sä lu- pämäntul Bucovinei nu are o istorie de
minile vietii pe culmile istonei. cuvinte, ci vorbe5te viata
Este datoria voasträ, ca prin munca prin &pot fiecare
prin däruirea azi, a zidite de Voevozii
Regelui Mihai luptei deSrobitoare a este mai prezent deck
tot ceea ce primit. Dar Roma Voevozii ne-au
Pentruca, tot ce este rupt Neam invkat pämântului se trece
este fir sufletul lui Neamul nu are dreptul la prin sabie,. zidirea se
nu este credintä organizare.
De aceea, faceti-va datoria de a sluji cre-
dintele Neamului, cum Neamul unit a luptat aceastä lege de
pentru desrobirea 4 milioane de locuitori co- a noastre, desrobitoare
tropiti pe nedrept zilnic a Mareplului Antonescu strädania Guvernului
numai veti merita ceeace prin au izbutit inmanuncheze de un
ati primit numai astfel putea an toate credintele sä toate
credinta, tamilia ridice din cenu5a in
Majestatea Sa Regele! care ne du5manii crucii, ai familiei ai
Antonescu!
proprietkii.
In frunte Generalut Calotescu, Guvernatorul
LA CERNAUTI. administratia provincii toti
bucovinenii au sä-5i datoria
Sire, a a noastre
Majestate, Toatä recuno5tinta Guvernului
Mi-a dat Dumnezeu mie ca, credinta viitorul acestei administratii, in
Antonescu, cinstesc fapta tuturor acelora cari slujesc pe Rege Con-
pe pämäntul de Oastea
trä Dar avem drum greu de
eri, Basarabia, recuno5tinta Träim in de veacuri, se infruntä
pentru nostru, pentru ostá5ii rasele lumii.
de aceia cari au Pentru a biruitori puternici
tru grea, al des-
drept cuvänt rostesc datoria robite, trebue tot crezul lui, munca
de de a toatä de implinire
Armatei noastre, Bucovineni dragi,
orfanilor
a Regelui Mihai, suferit.
in Statul luptätori- fost credinta cenu5e
lor de azi, onoarea dreptatea ce li cuvine. vetrele le-ati regäsit
Din pe care Durnnezeu ne-a invrednicit
Sire. o Bucovinei, trebue sä räspunderea
gäsiti azi de glie romäneascä asprä a grija statornicä pentru a5ezarea
pre care Domn moldovean lui
Cantemir scrie cä istoricii Romei antice o Sä nu tragem. peste de uitare, ci
muntoasr. aspra sä nu repetäm gre5elile unirea
Trecutul neclintit de jertfe, incercärile noasträ unitätii granitelor
stre grele dealungul veacurilor, lupta desrobitoare Aici, Bucovina, stau a credintei noastre
de ieri, prezenta Majestätii Voastre de azi, rnânästiri voevodale, care ne poruncesc sä
dreptätesc ca de aci, sä putem afirma, ca Bisericii din rostul ei misionar
una, din Carpatii care ne-a Neamul
Roma nimeni nu ne va scoate; nid Ca Argesul intemeierii Munteniei, in
o cotropitoare nu va paten schimbe din rul bucovinene, trebue o
fiinta romanitatea religioasa de misionarism national, pentru
temelia inäsuratä dar mändrä Europei de ieri acolo aici sunt munti de cre5tinä

www.dacoromanica.ro
142 GRANICERUL
pentru Nearn traditii regesti ale nului pentru brava noasträ desrobitoare
sericilor de Scaun. pentru strädania administratiei.
in Bucovina, se drumurile care venit ca sä aduceti imbärbätare.
unesc prin Lemberg, Baltica de Marea V'a fost, Sire, copildria chinuitä ca
Mediterana. care
In Europa rostul acestor drumuri, pe buclele de aur ale copilului regesc au tre-
trecánd peste nostru, trebue sä fie cut de ori reci aie
vor de bogätie pentru Moldova noasträ. cum peste codrii Bucovinei noastre a trecut viforul
implinire sänätoasä realistä de viatä, cotropirii.
aceastä este mai ales rostul
tineret irag, pentru tu, cu fapta ta, trebue sä viata Majestätii Voastre v'a fost incärcatä de
zidesti de a Regelui mun- suferinti, de nedreptate de umiliri ca a acelora pe
ca ta sä o recunostintä in Statul care azi.
salului Antonescu. nu ati avut nici mäcar de a vä ocroti
Din strämosesti a Voevozilor sä-ti copilul cum Neamul Românesc nu a avut drep-
faci crez puteri luptä, cum au crezut tul de a-5i trup din trupul lui, Bucovina
luptat Moldovei. noasträ.
din cugetul nationalist, de Imbärbätarea pe care o aduceti, sä vi se
lui de independenta noasträ, a Eminescu, care mângâiere.
a pe acest sä-ti faci treptenic de viatiä. in aceastä zi de româneascä
fie Tärii ca Istoria Neamului, Tronului sunt bucuriile Neamului.
icoanä. Cu credintä nesdruncinatä, in dreptatea noasträ
veacurile pentru tine s'au sbuciumat Armata desrobirii, sä rostim Români, cre-
douä sub Regele Ferdinand sub
zul nostru.
gele Mihai, s'au rastignit pe crucea unitätii
nesti, ca sä-ti lase tie altar de Träiascä Majestatea Sa Regele Mihai!
Majestatea Sa Regina!
Sire,
Desrobitoi
Majestate,
venit aci ca sä Tro-

DARURILE REGALE PENTRU OSTA$II DE

PE FRONT

Majestatea Sa Regina Mamá Elena, grije ce

poartá no§tri de pe front, A binevoit
la dispozitia Armatei, 3570 de efecte de com-
puse din: flanele, passe-montagne, ciorapi mänu§i.
Domnul Ministru Apärärii Nationale numele
matei a adresat urmätoarea scrisoare de multumire
jestätii Sale :

MAJESTATE,
Osta$ii ce departe de Sfinte
ale Neamului, pentru a le a$eza pe
prin mine, aduc recunoscdtoare multumiri
pe Majestatea vor lupta cu
pentru Rege
MINISTRUL APÄRÄRII NATIONALE
General de C. Pantazi

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL 143

MAJESTATEA REGELE MIHAI I - PE FRONT

Un avion a pe un in Avionul se incet spre pämänt si se
La pe orizontul albästriu, un aseazä pe fata lui apoi se Un
vultur ce mäsura inaltimile cerului ca de ofiter, svelt sare din carlinga
acolo sä vedea toatä splendoarea, mi- pe Crimeii. Este M.
nuscule ale raurilor, gele Mihai I venit in gloantelor obu-
buchetele de pomi ale pädurilor zelor sä-si imbärbäteze Lui
märginit al lanurilor de turä regeascä, umilii lui ostasi plugari, la
rumb. la viatä la la eroism
Un in cale. Pasarea s'a glume, la E frumos, sä cazi
ridicat lui, s'a ascuns in albul in E un semn ai fost
cretä apoi s'a ivit din nou pe albastrul care primejdie, nu te incovoiai neputincios
ginit al de varä, intins pe Cerescului pierdeai cumpätul la greul vietii, ci luai to-
creatorul infinitului pämänesc omenesc. tul piept ori ar fi fost
ea de mare. Este tot poate rämäne din vremel-
nica Prinosul de recunostintä
urmasilor pentru noi, care ca un sernn
distinctie ca un pentru ei vor in
cazuri de aducere-aminte privind orizontul
cerului, cu glas domol
fost un a fost un erou, färä fricä de primejdie
moarte...

M. Mihai

s'a pierdut din tabloul ca

un sbor de spre alte locuri, spre alte spe-
a rärnas desemnatä in
chiul ornului, ca avionul
sboarä undeva, se duce cu el, un
un un Rege, spre acolo
chipul lui simbolic ostasii la
la la biruintä, la victoria cea mare.
E lupta unui Neam; e lupta unui popor de plu- M. S. Regele examinand tun
gari harnici pentru viata asezarea
pe Rege, asezat unui tun de
Un colos de cu intinse vorbind cu
nice, s'a repezit umila a servantii tunului.
popor plugari - Ei! Sergentul Marin al
mestecate ca un din povesti, care ai lovit in
munti tot nu se saturä.
Sergentul
Dar Cerescul
ca sä ne
vingern, prin vitejie
ne-a dat puteri de Feti-Fru-
cu
iscusinta
- trei zeci Majestate, la
tot n'au bolsevicii tatä ceresc.
numele

www.dacoromanica.ro
REPORTAJ DE RÂZBOI ->-
CRUCIADA CONTRA

a läsa o de rägaz inaimcului, Intrarea infanteriéi biruitoare zbor de recun'oastere deasupra pozitiilor inamice.
urmäresc coloanele oe sisc,
se retrag debandadä spre Volga.
roman cäutarea inamicului dincolo
de Don.

Tunuri anti-tanc de pozitie Tanc distrus la Icruci§are de bombardamentul artileriei române.

pins de inamice. urmarind inamicul. Tun de inamic pe sträzile unui carter distrus
Elementele atacul rezistente
la de din Stalingrad.

pozitiei artileria de Avioane de bombardament gata de decolare pentru a

Brandt românesc actiune pe a trecerea Donului.
pleca dincolo de Volga. inamicä scufundatá de aviatia noasträ.
reste

www.dacoromanica.ro
146 GRANICERUL
-Regele se scoal Sergentului troitä. E Dumnezeirii bätut chipul po-
tunar Marin al Floarei. Sergentul e un Oran porului din cimitirul eroilor romani din Batachis-
instärit gospodar. R plugul cag-Crimeia. Descoperit, Regele o cli-
grapa a venit la datoria lui, sä-si apere de reculegere ca un semn respectuos,
nevoile. Regele i-a lui pentru pentru ostasii Lui, Eroii Patriei Binecuväntatii
luptatori. Era un omagiu o nostri Mucenici. Prin volbura
geascä pentru ostasul plugar erou... tea Sa vede pornind la urale de
M. S. Regele Mihai I, pleacä mai departe, bubuit de timuri de gloante. Ei sunt!
fiinta lui printre ostasii-plugari. Lui Dorobanti
Graniceri, Rviatori, Rosiori
Din goana amintirilor, ei inconjoarä
incununeazä cu laurii

M. S. Regele studiind mitraliera tank bolsevic

Se opreste in fata unui tank priveste cu aten-
initraliera. mecanismul apara-
tele de ochire. pe comandant la M. S. Regele fortul Maxim Gorky
asalturi a luat parte. morti vitejeste pe de Majestatea Sa
cu voiosie.
- Majestate, le-am
n'am avut timp de socotealä pentru mine, dar cred
se
pentru odihna
inclestärii
rosteste o rugaciune in
Porneste din pe
Lui,

pe ruinele for-
le-a numärat tovarasul Stalin". Cine nu puternic Maxim Gorki dela Sevastopol.
cine primeste le minte inseamnä pe Puternica a luatä asalt de
inirnicara. nostri de munte cu concursul bravilor aliati
M. S. Regele strange Ofiterul germani, mai asteptau bolsevicii
era un un erou ca ca soldat. chiar ornenirea ceea ce a dat prilej tuturor,
sä admire armata nostri germani,

cimitirul eroilor Bataciiiscay-Crimeia

M. S. Regele decorând ránitii
Fiinta Regeascä deapänä mai po-
vestei din locurile sfinte ale crancenelor lupte pen- sä citeze prin Ordin de Zi vitejia de
tru viata Romanesc. Se opreste la o Munte...

www.dacoromanica.ro
 147

Din porneste la drum Regescul in transea Poporul de are un

vedem urmärind aldtui de Rege, care a El plugul câniva in
mul providentei, Rntonescu, Con- piläria Lui, ca sä-si dea cuväntul
ducatorul Statului intoarsä de El cu sudoarea Lui, a fost cea fru-
mului Romänesc. In zare luptätorilor, dä moasä ca pe täranul
Regescului orn, ochii Lui, El cunoaste, se duce sä-L
zenia, räbdarea vitejia ostasului-plugar. teze in focul infruntând greutätile frontului
lui va fi tara de mâme. Pentru lui de
astäzi Poporul Românesc, de ta Plugariil-osta Regele. Legat de el
la umila El ostasul- prin rnunca durerea lui, va da Patriei
plugar, este talpa Tärii de starea lui, lui cinste, cä va mai bine in luptä,
itorul ca numär ca deck s robia rosu.
El este statorniç pe dreptul lui de cetätean credin- de lupt trudnic cu giulgiul mor-
cibs. Legat o bucdtä pämänt, ocrotit la acolo unde a fost Regele cu ei, va fi piatra
voe la nevoe, sprijinit munca in Lui din Coroana a Neamului Romänesc de
omenesc drept, täranul ostas, va fi cununa inVolburatä din
de granit care va da viatä poporului românesc brazdä moarte
tru veacuri fericite. Regele este acolo unde este
In timp de pace plugul lui, timp de Locot.

PELERINAJUL DELA MORMINTELE EROILOR GRANICERI ODESA

Implinindu-se un an dela cucerirea Odesei, varsându-i sângele pe de
dul tuturor celor ce au luat la eroicele de trupurile pe pämânturile sfintite de sacrificiul tine-
al soldatilor Românii.
prilejul acestei unui an dela
cucerirea Odesei, un regiment de graniceri din
Colonel Oncia Dumitru, a
un pelerinaj la mormintele la cimitirele eroilor
zuti timpul luptelor aprige, intrate pentru totdea-
una Neamului, Dalnic, Vacarjani, Con-
stantinovcd, Vosniceni, lasca, Troita, etc., ca un
semn amintire devotament
pentru ofiterilor, subofiterilor soldatilor
ale este
cónsfintit de eroismul românese din jurul La
acest pelerinaj au luat parte, pe Comandantul
dc Donmui Ch.
peanu, comandantul regimentului, ofiterii superiori
ceilalti ai regimentului, repre-
zentantii altor regimente de igräniceri precum
rneroase persoane civile, frati, surori,
cari au imbrace
lacrimi calde de durere. mormintele
eroi morti pentru Patrie.
Pelerinajul acesta a un aspect impresionant,
numärul mare al participantilor, care
din toate colturile s'au indreptat
mile sdrobite de durere mormintele fidor,
pärintilor, sau fratilor pe câmpul de
pe Transnistriei s'au noare, cât prin felul cum au decurs
de laurii victoriei, ea celor ce au care au participat reprezentantii administratiei
ticipat sufletul fiecare zi vile Transnistriei.
pentru victoria románismului, s'a aceia in ziva de 25 Octombrie crt., toti ofiterii
ce s'au jertfit pentru pentru gloria neamului, regimentului de comandanlii

www.dacoromanica.ro
148 GRANICERUL
reprezentantii eelorlalte regimente care au Batalion de Pionieri, având fiecare morminte ingri-
luptat cu ei de persoane jite, eruci de o la care
doliate au ornit din Odesa, mai multe autobuze, dupä ce a fost s'au depus coroane de
väile cu cruci din s'au aprins s'a o
regiunea mai lupte. Convoiul pelerinilor in celor
a fost condus de Domnul General Gheorghe Poto- convoiul pelerinilor s'a indreptat spre
peanu, care de al de Odesa.
operatiile din vara anului 1941, a
participantilor punctele principale pe SOLEMNITATEA DELA'
s'au luptele cele mai grele, dänd explica- ziva de 25 Octombrie s'a fäcut un pelerinaj
locurile unde au azut cei mai viteji cimitirul eroilor Vacarjani, o localitate
ostasi ai La marginea unui in unei la 20 km. de apropiere de Dalnic,
.liziere de sau coama manginea ce duce Tiraspol, amenajate
nui deal Domnul General Potopeanu cobora din trei cimitire a trei regimente de gräniceri,
sa ptivirile de durere descria unde sunt inhumate osemintele eroilor Dal-
luptelor felul au azut fiecare in cimitirele sunt ingrädite fru-
filer soldat erou de sub comanda sa. Aici a azut cruci albe se fiecárui
Locotenentul Atanasiu Victor sträpuns de erou, in marginea se o mare
inimä cucereasa de fier, care sunt urmátoarele versuri:
conacul Tomaceff, fruntea escadronului al
rui era al eroism este toti Camarade
cei ce l'au cunoscut. Dincolo a Maiorul Gheor- eu te din bine:
ghiu, mai departe Locotenentul Vaida mine".
Conabie al gene-
isca hohote de fiecare pa Pentru care' vine Odesa,
care treceau pelerinii du-se aceste cuvinte un sens
Convoiul pelerinilor s'a oprit apoi la eimitirul de mormintele celor pentru
sericii din eomuna wide sunt trupu- Patriei, nost'algia lui
rile ofiterilor eroi gräniceri. In momentul Peste drum de cimitire se cota
lerinii au cimitirul cruci, frumos aran- 85 este construita o
jate, potopul de lacrimi nu a mai margini. De pa de se poate vedea
Mame de durere se deasupra mor- in toate ampurilor din
mintelor, albe, jurul Dalnicului, bazdate de gäu-
celor dispäruti, udau lacrimi fierbinti huma rite de obuze inflorite din loe cruci
de paste trupurile scumpi, care nu aveau de sau eu o cascá de in vârf.
mai niciodatä. Fiecare eruce purta un nume In cimitir se deasemenea
numele casca unui viteaz. o ziditá in un soclu de
punetelor s'au luptele
reculegerea pelerinilor oficiat un ser- Regimentul de
viciu religioa pentru troitei din
mitirului pomenirea eroilor acolo. Servi-
a Domnului Colonel Oncica a fäcut
ciul religios a fost oficiat de confesorul un pelerinaj la aceste eimitire, troi-tele
Cpt. Preot Gh. ajutat de comunei
oficiindu-se un parastas pentru pomenirea celor
Gheonghe Potopeanu a parastas la care au luat parte reprezentantii ar-
matei ai civile.
pus o de picioarele din partea
Diviziei de Gräniceri, Colonel o
partea Regimentului. Preotul Gh.
Popescu a o cuvântare, memoria La solemnitatea dela Vaearjani au participat D-nii:
roilor timpul luptelor, iar locotenentul Maior Alexandru Marin, reprezentantul
liescu a vorbit ateva vibrante despre Maresal Antoneseu, Statului; Profesor
lui camarazi prieteni preajma sa. Gheorghe Alexianu, Guvernatorul
óficierea serviciului religios s'au neral de Corp V. Atanasiu, ca reprezentant
daruri, compuse din alimente copiilor populatiei din Marelui Stat Major; General Potopeanu,
localitate, care convoiul pelerinilor s'au indrep- Comandantul Diviziei de Gräniceri; Colonel Oneica
tat cimitirul din comuna deasemeni Dumitru, fostul Coinandant timpul luptelor al
sunt soldati In acest gimentului de gräniceri; Colonel
mitir eroi ai Diviziei de ai unui Colonel Constantinescu, Colonel Buzincu Emil,

www.dacoromanica.ro
 A

nel Velcescu, Prefectul Odesa, Colonel Mi- mare un mare de stat, Frederic II,
hail Iliescu, Colonel M. Panait, Lt.-Colonel Generalii mult mai de
Usceanu, Christescu Lt. Motoi, din kchipue lumea".
partea Consiliului de Ministri;
Primarul Odesei; Cercavski Secretar General
Sunt in
de a fi
de generalii, pentru
f cu ge-
-
al Transnistriei Adam Popescu, Sub- nerali, trebue mai fie oameni: crestini,
prefectul Pretorul din Bieliaevca; de porunca Mântuitorului: Iubeste pe a-
Enescu, Propagandei Militare din Odesa, proapele ca pe tine români de
Maiorii: Corbescu Joan, Danulescu Alexandru, viitorul Neamuhti.
tescu Mircea, Capitani: Bagulescu, Marinescu Emil, Gloria general nu se
Pantelimon Gheorghe_ Mihail, Gh., ostasilor morti, sau
teanu Gh., Gheorghiu 1., Preot Gheorghe cului. cugetul lui nu poate fi
pescu Preot Ilea, indeplinit misiunea minimum de
lieru, Cernatescu precum numerosi ai Domnia sa cuvinte sugestive actele
inientelor de graniceri, care au luptat la Odesa de ale granicerilor, care adresindu-se
reprezentanti ai celerlalte regimente care au luptat crucile albe din jund a continuat:
sub comanda Diviziei de Florile care Domnul Maresal Con-
Ca ai Armatei au luat parte
o companie de onoare locul de al tru-
frunte Pogge, voastre sartecate, ca
pitan.Hey, Lt. Novak Sblt. Sprunkel. General de
Din partea V. Atanasiu, sub ordinele
eroilor au fost prezenti am cea mai mare din timp,
Dr. Victor Atanasiu, d-na Vaida, Doam- stituesc o a insemnatei
na Gheonghiu, D-ra Conabie, Polizu,
povici, Jianu, Ghioiu, la reintregirea hotarului de al
precum alte distrugerea dusmanilor Sf. Cruci.
meroase rude ale eroilor venite din lui Duinnezeu
parte la acest ne-a invrednicit
ne cea mai elementarä
religioasa pentru sfintirea troitelor de ce nu sunt printre noi de
menirea eroilor a fost ce
de S. S. Arhimandritul le-au fost
Dr. Irineu Felea, inconjurat de un sobor de Multumesc comandantului
Inainte de oficierea serviciului divin, nostru suprem, Domnului Maresal Ion Antonescu,
pentru
Marin, reprezentantul Domnului Maresal Antonescu,
Statuki, a depus la picioarele troitei o
Multumesc Domnului Guvernator,
mele meu
- de
in nu-
numele indureratelor familii aci
de crizanteme de Condu- prezente pentru langa
Statului. Domnul General concursul
Potoppanu de binevoitor pe care ni dat.
a depus o din partea de Domnului General
Colonel a depus o de care
din partea vechi sentimente de respectuoasa
reprezentantii Armatei Germane au de- mintiri de ce nu se pot
pus de asemeni o iar populatia din Dalnic pentru
din care a participat ce va fie
mare prezenta printre noi.
la aceastä a acoperit Aduc
roilor buchete de calde sfintitului sobor duhovnicesc,
Fanfara a Domnului Prefect, Domnului Primar, D-lor
tonat un care s'a inceput slujba Colonelului (comandantul regimentului
la care au acel operativ) Colonelului Oncica (predecesorul
.
a uita confesor al regimentului,
Preot Popescu neobositul Pantelimon
buna ktocmire pentru
Colonel Sotir Comandantul giului nostru ce jertfit
a o cuvantare care a pul onoare.
istorieul faptelor eroice ale regimentului, care Iara soldati Divi-
conduce, artând cu care unitate zia de la pentru Patrie, Neam,
dat luptele dintre Prut in Cruce Rege, vostru comandant
luptele jurul Odesei. Vede acum eel mai orb
Donmul General Potopeanu, Comandantul
noi nu te
deck ce
de cuvântul a Voi comandati de azi nu murit:
Un Rege mare a fost timp un in noi.

www.dacoromanica.ro
150 GRANICERUL
A vorbit apoi Domnul Colonel Oncica Dumitru, care Armata la definitivA,
a libertatea pentru asezarea
Ca fost Comandant al de GrAniceri, ordini Europe".
timpul luptelor sunt cel mai Din partea administratiei civile, luat
faptele glorioase ale eroilor pe care ti cuvântul Domnul Profesor Alexianu, Guverna-
azi, am luptat cot la cot ei, trecut torul Transnistriei. Desprindem din cuvântarea D-sale:
foc gloante ei, am Patria smerenie se fata
zile de de Nu o mai crucii a care luptat.
fac acum pentru de vitejie ale eroilor vostru a Cronica de aur a fapte de
niceri deja de cruciati, pe jertfa se va clädi
Neamului Rominesc. cum o vrea Maresalul. Patria vA
Cei care supravietuim azi nu putem le veste mândrie. jertfa de
le preamárim amin- pe care dat viata a sA himineze
tirea. soarele românesti, la razele
Domnul General de Corp de V. Atanasiu, rora dusmanii cotropitori nu mai privi".
cuvantul a spus altele: Din reprezentantilor a vorbit
Nu am aci, ne-am adunat ca Pogge.
jertfa eroilor vom terminarea cuvântarilor, reprezentantii
Maresalul a fost totdeauna noi tei ai civile au primit defilarea
aceasta o vedem a venit reprezentautul fata cimitirelor fnumos pavoazate dra-
sale mormintul acestor eroi, pele german italian, dupA care s'a servit a-
de a Patriei. SA dea Dumnezeu poi o comunA la care au luat parte osta§ii
ca prin altele sA se p roecteze populatia din vecine.

PRINDE BINE !
ce se pentru furt.
Legea Nr. 785 din Corpul JudecAtoresc., Corpul Ofiterese sau are ca-
Maresal al României litatea de functionar contractarea,
Statului, darea, receptia sau supravegherea unor sau
publice, atribuirea de dreptuni
Asupra raportului D-lui ministru secretar Stat Statului, controlul spe-
la Departamentul Justitiei Nr. 148,233 din 1942, ciale entru reprimarea speculei sabota-
In decretelor legi Nr. 3.052 jului stabilirea sau Incasarea
5 Septembrie Nr. 3.072 7 Septembrie 1940, Statului din taxe, timbre impozite.
Am decretat Crima de luare de se tot
DECRET-LEGE dela 5 la 25 ani dacA vreuna din persoanele
pentru modificarea art. 251 din Codul Penal prevazute aliniatuT I a din cauza
ganizarea unei proceduri speciale un act ilegal sau nedrept.
materie de mid. acest mituit a din vre-
un act ilegal sau nedrept, pedeapsa pentru
din codul se tnlocueste cu narul public la 1 este
text: dela 5 la 25 ani; iar pentru acei arAtati la aliniatul
Art. 251. - Functionarul Public care scup de a 2,
indeplini, sau a sau a pedepseste moartea crima de de
rea unui act privitor la functiunea sa, a face de doi sau mai multi functionani publici
un act contrariu indatoririlor functiunili sale, in acest scop mai sau execu-
tinde sau fie direct, fie indirect: bani, bu- infractiunili, dacA acestia au din cauza
valori, comisioane sau alt ce nu i mituirii, un act ilegal sau nedrept.
cuvine lege, ori acceptA 'o astfel de promisiune In toate cazurile de luare de mitA, bani sau bunu-
sau nu o respinge, crima de luare de mitA rile ori valoarea se iau folosul fondului
se pedepseste grea 7 la 10 ani. zilor, administrat de Ministerul Aceiasi
Pedeapsa este munca dela ani, dacA se caz de dare de neurmad de
faptul este comis de cAtre care face parte acceptare.

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL 151

Art.
este
- cazul in care crima de luare de
in comiterii, organul
Art.. unic. 1. - din legea Nr. 587 din 24
nie 1941 pentru aplicarea pedepsei cu moartea unor
statator va infractori pe .martori. cu infractiuni pe timpul bonbardamentelor de
ajutorul fortei publice parchetului se precum
respectiv. Se calificat,
eful parchetului va interoga pe infractor va ineendiul, de domiciliu,
reaudia martorii sub 'prestare de de arestatilor, ce se vor
ce va fi sesizat. pe tot timpul de in timpul alarmelor
va constata faptul se va emite sau atacurilor aeriene, ori al orariului In care este
impotriva un mandat de arestare, care camuflarea a luminilor.
nu este depus confirmárii va de sau incercate au
cauza pe infractor la pentru fost evacuate de locatari din atacurilor
judecare. se cu aceiasi chiar faptul a
.Curtea de Apel ca va avut orariului de camuflaj total al lu-
va judeca infractor ziva sau eel mai minilor sau a timpului alarmelor ori ataeurilor ae-
târziu ziva urmätoare, martorii putând chemati
adusi prin de judiciard sau Dat Bucuresti 22 Octombrie 1942.
agent al publice.
poate acorda infractorului numai un termen de Antonescu,
3 zile pentru pregátirea al Rom
nu se nici la termen,
cauza se va judeca probele din dosar. Statului.
Nu se poate acorda alt termen pentru de a- Ministrul Justitiei
Ion C. Marinescu.
Curtea de Apel nu puate pune libertate pe in-
decât in caz de achitare. Legea 787
Termenul de recurs de Antonescu, Maresal al României Conducatorul
Apel este 3 care timp se va redacta Statului,
ciziunea.
Recursul se judea de cu precddere. Asupra raportului D-lui ministru secretar de Stat la
Pedeapsa se va executa termen trei zile dela Departamentul Nr. 148.235 din 1942,
sentintei de In baza dispozitiunilor Deeretelor Legi Nr. 3.052
Dat Bucuresti la 22 Octornbrié 1942. din 5 Septembrie 1940
Am decretat decretám:
Maresal al României DECRET-LEGE
Conducátorul Statului.
modificarea art. 518 din de justitie
militard.
Ministrul Justitiei
C. Marinescu.
Art. -
militare, se
Art. 518 din Codul Ju-
cum
Legea Nr. 786 kurtul precum de de: arme,
Antonescu, României Conducdtorul animale, alimente, bani alte o-
Statului, biecto Statului sau militarilor, se vor
Asupra raportului D-lui ministru secretar de Stat depsi dela un la 5
Departamentul Justitiei Nr. 148.234 din 1942, dela 5.000-20.000 lei coree-
In baza dispozitiunilor deeretelor-legi Nr. 3.052 dela 1 la 3 -
din 5 Septembrie 1940 Nr. 3.072 din 7 Septem- faptul s'a comis: de un militar cu
brie 1940 grad de sau subofiter, de sau mai
multe persoane, ori escaladare sau
Am
de chei potrivite, pedeapsa va fi
DECRET-LEGE grea dela 3-20
privitor la modificarea legii Nr. 587 din 24 de aliniatul precedent, se va
1941, pentru pedopsei moartea unor militarului care va comite un
infractiuni bombardamentelor guba la care e cartiruit, precum son-
tinelei militar paza magaziilor

www.dacoromanica.ro
 152 GRANICERUL
depozitelor de fel. apartinând care pedeapsa inchisoarea i se desti-
un furt magaziile depozitele incredin- tuirea.
Dacä furtul este in timp de mobilizare
In toate cazurile de acest articol, dacä nu se pot acorda circumstante atenuante.
culpabilul este sau subofiter reangajat, pe la 22 Octombrie 1942.
tonescu, Ministrul Justitiei
al României Ion C. Marinescu.
Nationale
Statului. General

SFATURI GOSP RESTI

Ceainicele vasele in care mereu apa, ca- Cu o de sare, pe fasole,
cu timpul o din calcarul depus etc., in care le ne de in- -
pe-ele. Ca le ave.m din curate le fierbem secte, fumici, cari ar ataca aceste
mai multe rinduri in care am turnat * * *
amoniac.
* * *
Ca épunem farfuria ei
Mirosul de pe
rece care am un
se scoate pumn de sane de
un de
Temperatura va scade
astfel
* * * *
Präjind ceapa, sau tigaia un miros Putem späla ciorapii de eu
Frecati-o un pumn de sau mqtar Nu-i fream, ci stoarcem mereu
praf va dispare imediat. Se poate apei o de

SFATURI HIGIENICE, MEDICALE, UTILE.

sobele aerul din camere. - Ceaiul de de muietel mistuirea.

lumea Itie oxigenul intretine arderea. Cu fiertura de de spa%
nu n'are Ca - Ceaiul de coada e leac bun impotriva
genul din care ne este de trebuitor tusei.
tru pimenirea sängelui. ce e bine ca ca- - Ceaiul de
mera de dormit, ce soba s'a
inflorite de (pojar-
indea- nic) e bun pentru potolirea de stomac. Uleiul
deschidem geamul, intre
Unii
e bun pentru striviri.
au obiceiu de a astupa soba.
ce e soba nu s'a stins
ratecul. Ce se petelor de
Din järatec iese gazul
vitor, oxidul de carbon. Oamenii, - Petele de gasime se scot terebentina
respirá acest gaz de cap. Se de acest spirt se scot petele
zice despre acei i-a soba la cap. de vopsea.
de alcat, mangal, o- - Petele de cafea de pe de albá
ca sobele, aunt astupate. E bine dar se cu cantitate de o lingua la
se deschise când ma1inile un pahar Apa de e mai ales pentru
cu sau se deschidä vreme de bumbac.
- Petele de se punänd grun-
Ceaiuri. locul e pata. apoi lo-
cul partea o in
- Din de uscate, facem ceaiuri se pata a pata
maduitoare pentru crampe de stomac. de men- dispare späläm
din tulpini, numit mentol, picurat pe "arc am pus de care se
vindea de limpeze§te bine.

www.dacoromanica.ro
 DIVERSE
CURIOZITATI HAZURI
cd: - am 6 4 femei 2
-
volum
aspiratie mentine
4-5 litri aer?
noltri un
-- Foarte simplu: patru
de uncle ai putut sexul
- la 15.000 metri temperatura este de pe
70 grade sub zero? 2 scrumierä.
- trupul omenesc are circa 500 de mu§chi? casnice.
trupul 5-6 litri de sânge? Pe stradä trece o de tineri
- mengând o de 100 km. pe ne tre- §esc la glumind. In drumul se o
bue 170 de ca putem strdbate distanta care ne Barbatul, foarte atent zice nevestei voce
desparte de soare?
- un litru de
gkbule albe?
cuprinde circa 8 milioane - de
de piatra asta.
te Mioaro, vezi nu te
- aerul de munte bolnavilor de cd vre-un an ceva, ei tree
le este prielnic de câmpie? De data asta
sd
- boalä are un particular, care
la punerea diagnosticului? - Ce naiba, nu vezi
atrage

calci?
felul

-inima omului bate de 21/2 de ori pe an? Peste ani de ei tree din prin
- existd 1/2 de de insecte? locul pricina. De data asta bdrbatul zice rästit:
- Unde te bagi, ca chiorii, nu eo
- omul produce circa kgr. de fiere zilnic? drumul
omului este lung de 10 metri?
Echilibrul.
axa este de 12.713 km.?
- tele eel mai se Asia a cumpdrat un pe care-I arat
are 8.882
- locul cel mai apd este Oceanul Pa-
--- Lied:
lui Lied.
O
bine, dar
alenge, ca vezi ce soi e.
scoate o
cific, Filipine (10.793 in.)?
-- de la creierea sunt 7450 ani?
inventia tiparului 500 ani?
de
- Ei asta-i... Ca echilibrul cozii.

PROVERBE Profesorul de despre

- Mai bune sunt musträrile fatá, decât iubirea rut.
ascuns. - Mai ales sdrutarea animalelor este extrem de
- Cine seamänd vânt, furtund.
periculoasä. Cine ar putea sd-mi dea
Un degete.
- Nimeni nu poate ajuta ce nu sd
- Spune tu.
se ajute singur. - Mätu§ea mea avea un de
Munca aduce 10 ori zi.
- Mai bine mi an vultur, zece ani -Ei ce s'a
- Vita de vie tot de boz cade jos. -A murit

www.dacoromanica.ro
 Regele moment
Ei.
2) Respeca ordinele tu cel executant
al bor.
1
3) neadormit la datorie, ti serviciul din
ste
curajios cu tn tale, camarazii
5) durerne numai ei
te pot ajuta.
6) Nu dispera niciodatk de grea ar care te

la
corect
Nu pleca vorbele rele cu oamenii de rea
credintä, ar sufletul.
la te ajute la
de sta de cu despre chestiunile

Nu trage foc, sau nevoia cere.

12) spaima contrabandi§tflor, a a terori§tilor cel mai
temut contra,
13) In Bunul care
nu te va päräsi.
14) Mori cu drag, ca pentru area hotarelor Româ-
niei

TIRAJUL",. - Reg. Nr. 3875/931. C-da Nr. 802/942. - la 16.XI.1942.

www.dacoromanica.ro