Sunteți pe pagina 1din 36

Anul X

Febr.-Martie 1941
Redactia Administratia
Corpul
2.65.80 Publicatie Ivnará pentru

M. S. REGELE M. S.

D-L GENERAL ION ANTONESCU


CONDUCÂTORUL STATULUI

2-3
www.dacoromanica.ro
4

www.dacoromanica.ro
MAJESTATEA SA REGELE MIHAI I

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
DOMNUL GENERAL ION ANTONESCU
CONDUCATORUL STATULUI CONSILIULU1 DE

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ANUL X, Nr. FEBR. - MARTIE

M. S. REGELE A AVANSAT PE DOMNUL GENERAL ANTONESCU


LA GRADUL DE GENERAL DE ATÁ
D. General Ion Antonescu a primit din partea mulfumesc, Sire, pentru cinstea
Majestätii Sale Regelui urmátoarea scrisoare : cefi.
5 Februarie 1941 pe marturiile ce
SCUMPE DOMNULE GENERAL, fäcut de morfii Ostirii de
al bravilor ei, un de incredere al
Prin de Voastre Armata
de readus li- Eu, Sire, nu mi-am datoria,
ordinea Tarn. cel din urmä soldat.
Socotesc a simtämintelor Mi-am fäcut-o cu durere, dar
turor românilor dorinta ce o la capät,
mi-o voi face de acum
am, de a acorda o bine träifi, Sire.
compensh Sd
Drept urmare, Majestatea Sa Regina Elena.
rog a dispune a se
tocmi raportul pentru General I. ANTONESCU
domniei-voastre la de
general de armati. telegrama primitä de domnul General
scumpe domnule General, Antonescu din partea Armatei :
credintarea sentimentelor Mele de
consideratiune. Domniei Sale Domnului General de Armatä
ION ANTONESCU
D. General Antonescu a de ConducAtorul
Majestätii
Sale Regelui cum :
Toti osta§ii armatei de uscat, ai aerului ai
MAJESTATE, marinei se simt fericiti in timp
Nu am räspuns de scrisorii pe care domnul General Antonescu, conducatorul Sta-
Majestatea Voasträ a binevoit mi-o tului, e§it din poartä de cum
trebuie märturisesc am inte gradul cel mai ce se poate conferi In
o hotärtrii trebuie pri- timp de pace.
mesc ordinul de avansare ce Mi-afi dat, sau Cu toti pe Bunul Dumnezeu vä dä-
rog pe Majestatea lase fie ca sä puteti duce
executat alte la liman, cu iubita noasträ
Am primit, chiar o a Ar- Majestatea Sa Regele.
matei, care, de Majestdfii Generalul de Armatä Ion Antonescu
Voastre, Sunt astfel MINISTRUL NATIONALE
nu las tzeexecutat ordinul General de Corp de Armatá Adj.
Voastre.
IOSIF IACOBI CI

www.dacoromanica.ro
ORDIN DE ZI
Ofiteri, subofiteri, caporali soldati.
Tara româneascd a trecut ultimele zile teroare nemai-
cunoscutä istoria
Insträinati sufletul de tot ce acest Neam
are mai scump, cete de nevrednici desträbälati
au la conducerea Statului.
mai putin de 24 ore, vrednicia,
negatia sângele vostru, Tara a reintrat
ordine.
Ati pgstrat sufletul curat iubitor de
al gloriosilor vostri
N'ati dat ascultare uneltirilor, soaptelor
care au trecut din ureche ureche.
credinciosi vostri, mie

Cinste !

dovedit, mai mult, ca toate


momentele grele ale Neamului, Tara se poate sprijini cu
bire vol.
Tara vá este Eu mult ca oricare altul, fiinda
Stat, sacrificiu - m'am tinut de cuvânt - jurasem sá pAstrez
ordinea.
Pentru a vá da o satisfactie, acestei Natiuni cuminte ascul-
care nimic nu meritä terfelirea ce i s'a adus, am dispus ca toti
vinovatii fie imediat judecati sanctionati exemplar, cei
exemplare fie recompensati.
CONDUCATORUL STATULUI ROMAN

PRESEDINTELE DE
General de Corp de Armatä (ss) ION ANTONESCU
23 lanuarie 1941

www.dacoromanica.ro
23

APELUL DOMNULUI GENERAL ION ANTONESCU,

tuturor sbuciumul adânc al con- Am luat pe umeri povara Neamului, ca


§tiintei mea ridic nu sä-1 prAválesc.
Ca sä judecati toti toti sá veniti mine. Tara este acolo unde e Regele, Steagul,
Pentruck prin mine, Patria, cu ta, ordinea, dreptatea siguranta vietli a
rAspunderile ei grele. muncii.
Am primit povara sdobitoare a conducerii ca Tara este acolo unde este grija ca onoarea
sä opresc präbu§irea Tárii scap onoarea nostru sá fie
Neamului cel mai crâncen ceas de incercare. Toti simtiti aceste porunci.
Am luptat clipá de rägaz, alt De aceea, toti fim laolaltA.
binele Neamului, ca sá salvez ce 24 de ore trebue restabilm lini§tea
era de salvat. ordinea.
M'am mândria
Fiinda eu n'am fost eri nu vreau
dau siguranta granitelor in ceasul de primejdie fiu nici nici instrument de tiranie, nici
Marelui Fuehrer Ducelui Musolini punte de anarhie.
drepturile noastre. Chem pe toti Românii la
Am fäcut totul ca ajut pribegii, Indemn pe muncitori creadä in
bilesc finantele, sá sporesc sprijin
meu sä nu-§i robeasa sufletul care pri-
mejdue§te surpá.
agricultura, pe muncitor.
In fata lui Dumnezeu, fata a
Sunt sigur de simtul tuturor functio-
Istoriei, jur aceste 4 luni de guvernare au narilor Statului, de caracterul vointa de
cel mai
dine a magistratilor.
mai cumplit mai mistuitor
sbucium pe care un putea sä-1 pentru
onoarea, siguranta granitele
Tara lui. pe lealitatea ofiterului ordinea soldatului.
Am intemeiat Regimul National Legionar, pe lar, pe Legionarii adevArati, crescuti duhul
tineretul Neamului, tineretul tot ce un Neam
de iubire de Neam a lui Codreanu, indemn sá
are mai curat mai nobil. má sunt sigur, CApitanul le-ar
Am acela§i timp sä adun in jurul cerut azi ceea ce le cer eu.
lui toate generatiile, elita toate clasele Nea-
mului ca astup prApastia dintre ele ridic cu increderea in jurul
viitorul. toritätilor Statului.
Am am dojenit, am pedepsit din Vointa mea este nesdruncinatä.
iubirea a adevdrului dreptätii. Credinta trebue sä fie tot a§a.
Oameni elemente räsvrAtite, sau
unelte acum ordinea, General ION ANTONESCU
de care Statul, familia avutul nu pot träi. Bucurefti 21 lanuarie 1941 RED.

APELUL DOMNULUI GENERAL ION ANTONESCU,


fägaduesc Statul sá-1
Oameni de bine din toatá Tara. voi tine de s'ar
Toate strAduintele mele, nu au izbutit sä V'o
pe rAsvrätitii impotriva autoritatii Statului,
reintre pe calea ordinei, singura care poate s'au tras focuri asupra Pre-
salva Tara, Familia §identiei Consiliului din aläturatá a gar-

www.dacoromanica.ro
24

dienilor publici care se grupaserd 600 oameni trebue front impotriva anarhiei distru-
mitraliere tunuri pregMite de mult vom face regimul legionar al oameni-
de fostul ministru de interne, hi scopul de a vrednici.
rästurna cu conducerea Statului. S'au tras Nu dati crezare prostiilor Nimeni
focuri asupra altor institutiuni de dintre voi nu va putea crede Generalul
tonescu, apärätorul neclintit al Tärii priete-
a am nul credincios al aliatilor nostri germani ita-
läsat ca aparatul de apdrare al Statului intre lieni, ar putea vreun oricât de mic
automat functiune. Acest aparat, Armata mestec In faptele de guvernámânt al uneltirilor
functioneazd gres. judeo-masonice.
Peste tot, rátdcitii, In mare parte copilandri
nestiutori comunisti notorii, se predau aco-
periti de rusine. Oameni bravi din toatä Tara !
Autoritatea de Stat este pretu- Am incredere aveti Incredere
!

mine !
tindeni.
Nu rämâneti la sfortärile care
le fac pentru voi numai pentru voi. Apärati-vd.
In alte párti, case de români neaosi patrioti peste tot autoritätilor
stint prädate Crima se uneste cu Statului, faceti zid ostasii
drapelele lângä Regele Tärii.
De ce sunteti ataca casele voastre, Intr'o unire,
! inimä.
chemati ajutor autoritatea Statului, la Comand : ADUNAREA !
sosirea ei apärati-vd cäminul färä Regele !
!

General ION ANTONESCU


Cu legionarii cari mai simt Bucure§ti, 22 lanuarle 1941
a Patriei cu toti cei cari dau seama Red.

MANIFESTUL DOMNULUI GENERAL ION ANTONESCU,


Domnul General Ion Antonescu a dresat Tä- care crezuse in puterea idealurilor
urmätorul manifest : trimeatá vrea
narea Statului.
In paginile istoriei a omenirei nu cred sä se
Am tut din nou de sbucium, de poatä o de ingratitudine mai mare.
teroare rusine. casa care slujesc ca un rob
Copii mei pentru care distrusesem cariera, din zori in zori, pärdsindu-mi propria
pentru care suferisem, le deschisesem drum mea casá, ca nici o din ta ce mai am
prin de Stat dela 6 Septembrie, pe cari sä nu fie inchinatä Presiden-
am luat aláturi de mine la conducerea Consiliului, organizaserd sprijinul fostului
le-am dat rosturi de viatá de multe ori nemásu- Ministru de Interne Petrovicescu al Directo-
rate, nu päteze memoria lui rului Sigurantei incredinta-
Codreanu a luptätorilor generatiei, ci sem siguranta Statului -
merite prin respect destinul mare ce conjurátoare in casa gardienilor publici, un
; copiii mei dragi ale greseli centru de netrebnici - gardieni ai politiei
le-am 5 luni In spatele meu, n'au gäsit vagabonzi, cu un tun, mitraliere pusti, sä
de recunostintä, pentru mine pentru asasineze In timpul noptii.

www.dacoromanica.ro
25
Neizbutind m'au atacat in plinä zi. Pretutindeni tras focuri de pe acoperi§uri
In acela§i timp in edificiile publice ale Capi- dela contra cari jert-
talei, unde erau numiti din buna mea feau vieata pentru ordinea Statului.
plätiti de voi toti, din bunul trudei voastre Armata a trebuit se apere, armata a
institutiunile cari vegheze tocmai buit tragh, duph ce din
la paza ordinei publice ei au
la interese ale zut rhpu§i de gloantele trädärii.
Statului, acolo au instalat echipe de rebeli ti- Am eliberat dela Prefectura Politiei pe rebeli,
rind apoi pe sträzi, pe instrumentele prezenta nici unui militar,
manilor cetele de netrebnici plätite, idea- vântul dat ch, armata
li§ti, nevinovati vor läsa
pornind la o de armele vor pleca.
präbu§ire a Statului. Capitalei au fost Drept au pornit cu mitraliere, cu pu§ti
oprite de vehicole päräsite de muncitori, indem-
nati la tancul Prefecturei ca atace Palatul Tele-
fabricile ori incendiate,
case foanelor, Statul Major Postul de
cartiere devastate, oameni prädati uci§i.
pitala in care s'au instalat de nevred-
multe ora§e ale au träit nich trád are
suri de spaimä de
pentru a induce eroare trupele,
Am
s'au in uniforme militare.
zadarnic opresc pe räsvrAtiti.
Valuri de de asuprire In multe ora§e petrecut lucruri asemáná-
pe sträzi.
Am fost scot armata. eu, care am toare. Armata a pus ordine §i prin jertfa ei a
cut lovitura de Stat de la 6 Septembrie, färä o salvat Statul.
de care am suferit ca nimeni $tiu ch au zut rebeli. Din ordinul
altul chiar pentru netrebnicii Jilava, pen- meu niciodath armata nu a atacat, primele
nu umplu de zile ale rebeliunei, ci s'a
ci dau pedeapsä asprä, chiar moar- Netrebnicii cari s'au in mi§carea
tea, dar prin Statului, cu care am slujind strhine de rea
märit voi pedepsirea tuturor crimelor ca vagabonzii resturile odioase ale perife-
nedreptätilor, am fost las trupele cari au o mai bunk
in fratii Dar curati, putini, cari au
de gre§itä, de räsvrätire
- ace§tia au adus tragic
Trebue titi adevärul intreg. atacul de rerea a parintilor familiilor, cari
la Pre§identia de unde au fost doi ch au crezut prea mult in
ränit un ofiter, n'a fost ränit un singur entuziasmul orb al copiiior nu i-au
rebel. impiedica la vreme dela rätäcire.
Banda de 600 de netrebnici din Vina pedeapsa cea mai o
diti femei de cea mai clash un copil ritau o aceia i-au dus la moarte,
de 12 ani care a tras cu mitraliera in soldati, cari i-au actiune
a e§it neatinsh. desläntuitoare de anarhie pentru a-i
Pe sträzi, osta§ii au pe rási in momentul inceperei luptei.
räsvrätiti numai prin amenintári somatii. Pe
calea Dorobanti un soldat a fost prins, räsvrä-
titii au turnat petrol i-au dat foc Ordinea a azi redobanditä. Siguranta
cremeniti ai camarazilor. La fel pe Dâmbo- e cel de
vitei. Pe alte sträzi, osta§ii cari nu trägeau au mândrie a a mea,
fost desbräcati umiliti, iar ofiterilor li se stri- armata.
: cáini" tichlo§i" ca in revolutiile cele soldati, de pe teritoriu,
mai anarhice. unde unul singur dintre voi nu s'a ferit de

www.dacoromanica.ro
26

vouä strâng mâna Tineretul a fost purtat pe un drum gre§it.


multumesc numele Din spiritul legionar, din entuziasmul sincer
salvat-o. curat, din puterea de de credintá a
Prin fapta voasträ dâra tineri dragi, voi topi firele cu care vom
zat ordinea, siguranfa a tese noua noasträ a§ezare
marazilor. Ceasuri grele mari ne
In acela$i timp, curmat primejdiile, la Scuturd-ti tinere, fruntea intunecatä de acei
cari nebuna nu cugetase, ca grani- cari te-au rätäcit in intunericul räsvrätirii
tele noastre nu fie cotropite de crede Generalul Antonescu.
cari nu umilitoarea prä- Coboarä con§tiinta ta de de
bu$ire. singur judecata hotärä§te. ti
V'afi dreptul de a da exemplu din pistolul a§teaptä
tregei rânduindu-i siguranta Statul iti va da arma
; v'afi - sunt sigur - stima ca- drepturilor triei.
marazilor germani pe Gone§te din sufletul täu ura umple-te de
mântul românesc, care au putut simful iubire putere.
vostru de räspundere din randurile tale pe cei cari au
de a cinsti Neamul, astfel dezonoarea bräcat verde a martirilor ideii, pentru
au martori la o ca sä umple sträzile de ro§u al osta§ului
rati. sá ridice pe acoperi§uri drapelul ro§u
fac o de onoare sä märturisesc al anarhiei.
Natiuni, in aceste de sbucium Am muncit 40 de ani pentru Nearnul acesta,
am simtit In spatele umbra ca sä pot apusul vietii deschid por-
a marelui Fuehrer onoarea Reichului German tile räsäritului romanesc.
care ne-a garantat frontierele. Eu nu pot te tinere curat, pentru
atingere a nicio fapta mea este o luminitä credincioasä
a suveranitätil noastre, ci loiala candela Nearnului, o inchinare, ca a ta la
gere a unui mare aliat, fatä de care nu am de- altarul drepturilor strämo§e§ti, o inviforare, ca
cat regretul cá elemente ale a ta pentru viitorul nostru.
ne-au intunecat o clipä prestigiul Deaceea, gata de faptä de
re. Prin tine cu tine vom zidi o de care
Deaceea in curat, nu sá ci nu faptá de ca aceea
pot sä spun Natiunei noastre trebue ce ti s'a
sä fie sigurá de alipirea ei la Axä lar voi, rebeli, ati fost legio-
sä cer tuturor sä simtä ca mine, nari, aplicati-vd singuri pedeapsa legionará,
vom sä facem din destinul nostru fiti siguri, vä voi aplica-o eu.
national ceea ce ne marele säu exemplu,
deschizand un drum Europa nouä
a viitorului. Voi noua a§ezare a Statului.
Din spiritul legionar, voi o ordine
potrivita sufletului nou care s'a a§ezat lume,
Am cele mai aspre pentru comunitate cu Germania Italia.
trarea ordinei. V'o voi spun pentru a o judeca primi.
Pe iubire am pus voi pe toti, din toate
cuma
dreaptä implacabilá voi pune
pe
stä-
din toate clasele, ca sä
tineret - rea chemare a
-
noastre.
de

drepturilor rosturilor noastre. Nimic pe lume nu va abate.

www.dacoromanica.ro
ANICERUL 27

nimeni nu-mi poate impotrivi vanitäti, azi se sub ochii vo§trii soarta
nici interese, nici rätdciri. de veacuri a lumii.
ceea ce conduce nu este deck in ei, fiecare trebue vá sim-
munca, ceeace nu este titi chemarea.
grija de Neam, ceeace mä este credinta Regele a§teaptä dela toti indeplini-
Dumnezeu rea datoriei.
in dreptate. General ANTONESCU
Dati patriei tot ce este mai bun voi. Red.

CONSTITUIREA NOULUI GUVERN ZIUA DE 27.1.1941


Pregdintele Consiliului de Domnul prof. universitar P. Tomescu, Deca-
nistru la Departamentul Afacerilor nul Facultätii de din Bucure§ti,
Domnul General de Corp de Armatä Ion nistru Secretar de Stat la Departamentul Mun-
Antonescu, Conducätorul Statului. cii, Sándtati, Ocrotirilor Sociale ;
Domnul General de Corp de losif Domnul prof. universitar Nichifor Crainic,
cobici, Ministru Secretar de Stat Departamen- Ministru Secretar de Stat insárcinat cu Propa-
tul Nationale ; ganda ;
Domnul General de Divizie Popescu I. Domnul General de Divizie Dobre, Sub-
mitru, Ministru Secretar de Stat la Departamen- secretar de Stat pe Departamentul
tul Afacerilor Interne ; pentru Inzestrarea Adminis-
Domnul prof. Mihai Antonescu, Ministru tra Armatei ;
Secretar de Stat ; Domnul de Divizie Constantin Pan-
Domnul General de Divizie Radu Mi- tazi, Subsecretar de Stat pe Departamen-
nistru Secretar de Stat la Departamentul tul Apdrärii_Nationale pentru Armata de uscat ;
catiei Nationale, Cultelor Artelor ; Comandor aviator Gheorghe fienescu,
Domnul General de Stoenescu Nico- Subsecretar de Stat pe Departamentul
lae, Ministru Secretar de Stat la Departamen- _Nationale pentru ;
tul Finantelor ;
Domnul V. Dimitriuc, Subsecretar de Stat pe
Domnul General de Potopeanu Ghe- Departamentul Economiei Nationale pen-
orghe, Ministru Secretar de Stat Departa- tru Petrol Exploatäri Miniere ;
Economiei Nationale ;
Domnul Aurelian Subsecretar de Stat
Domnul General de Divizie Grigore Georgescu, pe Departamentul Agriculturei Dome-
Ministru Secretar de Stat la Departamentul niilor ;
publice Comunicatiilor ; Domnul Enric Otetelepnu, Subsecretar de
Domnul General de Corp de Stat pe Departamentul Educatiei Natio-
chitiu, Ministru Secretar de Stat Departa- nale, Cultelor Artelor ;
Agriculturei Domeniilor ; Domnul General Eugen Zwideneck, Subsecre-
Domnul P. Docan, Consilier la tar de Stat pe Departamentul Economiei
Curte de Casatie Justitie, se Ministru Nationale pentru Colonizare Populatia Eva-
Secretar de Stat la Departamentul Justitiei, con- ;
form art. 15 din Codul Functionarilor Publici Domnul Mircea Vulcänescu, Subsecretar de
Legea pentru organizarea ; Stat pe departamentul Finantelor ;
Domnul Lt. Colonel prof. N. Dragomir, Mi- Domnul General de C. G. Voiculescu,
nistru de Stat la Departamentul Coordondrei Subsecretar de Stat pe Departamentul
Statului Major Economic ; Muncii, Ocrotirilor
NOTA. - Domnul P. Docan prezentând demisia Domnul C. Stoicescu a fost numit Ministru al Justillei.

www.dacoromanica.ro
28 A

General Ion Antonescu de de marele Fuehrer Ducele


solini.
ziva de Fidelitatea acestor nu este o
Cu ocazia constituirei Guvernului,
27 lanuarie 1941, d. General Ion AntonEscu a titudine politick ci o stare de con§tiintä, pe care
fäcut urmátoarele declaratii : nu o vom päräsi niciodatá.
Guvernul ce am constituit are scopul de a Intre Puterile Axei trebue orga-
nizatá o comunitate spiritualä mai
asigura ordinea a restabili mersul normal al
a realizare constitue una din principalele
administratiei.
Tara are nevoe de lini§te muncá. mele preocupäri actuale".
Activitatea administrativä trebue sä-§i reia *
rosturile fire§ti, Telegrama M. S. Regelui domnului
tuturor prestigiul autoritátii. General ION ANTONESCU
Un guvern de militark este expresia uni- D-1 General Antonescu a primit urmátoarea
a disciplinei pe care o impun telegramd din partea Majestätii Sale Regelui :
rärile de azi pe cuprinsul Ati bine meritat de la Patrie, redandu-i
In ceea ce politica a actua- dinea cu formarea guvernului,
lini§tea.
lului cabinet, In care pästrez personal Ministe- vä exprim intreaga Mea admira tie Incredere.
rul Afacerilor Straine, este aproape nefolositor
sá adaog merge nici o MIHAI R.

OSTASII PENTRU TRONULUI

Cu ocaziunea ce a avut In tarn, 2 Graniceri, Soldat Dumitru din


armata fäcut datoria sacrificandu- chiar Reg. 2 Graniceri, Soldat Ion Gancea din
viata pentru apârarea Patriei Tronului, contra Reg. 4 Dorobanji, Soldat Soare din
du§manilor din afará din interiorul Reg. 4 Soldat Nicolae Grecu
au fost dezarmati. din Reg. 4 Dorobanfi.
Din randurile o§tirei au cäzut la morti Domnul General Ion Antonescu, Conducatorul
räniti, multi ofiteri, subofiteri trupä. Statului Pre§edintele Consiliului de Mini§tri a
ca inmormantarea eroilor dzuti pentru
NUMELE CELOR 17 MORTI LA DATORIE Patriei sä se facä cu toate onorurile.
DAnescu Constantin din Serviciul Sicriele osta§ilor eroi la au fost
Geografic Dr. Marin a§ezate In zlua de 27 1941, pe un im-
din Reg. 4 Dorobanti, Plotonier pozant catafalc Plata Victoriei din Capitalá.
T. R. Anghel Marinescu din g. 4 Doro- Serviciul religios a la ora 15 a fost
banti, Sergent Major loan V. Dumitru din oficiat de I. P. S. Patriarhul Nicodirn, inconjurat
Reg. 21 Infanterie, Sergent Dogaru din de un sobor de Arhierei Preoti In
Bat. Sergent Barcea prezenta Membrilor Guvernului, Corpului Diplo-
din Reg. 4 Dorobanji, Caporalul Oh. Mär- matic Armatei.
gineanu din Reg. 2 Companiile de onoare in careu stau de veghe.
fan Dinescu din Reg. 4 Dorobanji, sunt inväluite drapele tricolore, iar
Ion Oprea din Reg. 4 Dorobanji, la capetele ard amfore.
Constantin Georgescu din 1 Au fost depuse coroane de din partea
Soldat Costache din Reg. M. S. Regelui, Conducatorului Statului, Misiunei
2 Grilniceri, Soldat Vasile din Reg. Germank etc. etc.
2 Soldat Sandu Voicu din Reg. Dupä oficierea serviciului Domnul Ge-

www.dacoromanica.ro
GR 29

de Divizie Pantazi, Subsecretar de Stat strábátând de bucurie,


pentru Armata de Uscat a rostit urmdtoarea ca mijirea unui de soare de bune
: rodnice nädejdia in viitor.
Prin mine,
torul Statului numele
Armatei al Neamului
vá aduce supremul salut
in clipa voa-
stre care
cepe, vá eroi-
cul vostru exemplu va
fi slävit vecii vecilor.
Dumnezeu sä odihnea-
pace voa-
stre suflete".
Dupá cuvântare
Pantazi, Subse-
cretar de Stat al
Nationale, citeste
cretele-legi prin care la
propunerea General
OFICIEREA SERVICIULUI RELIGIOS Antonescu, Condu-
Statului - Ma-
Osta§i eroi !
Cu simtirea bui-
de primejdia prin
care a trecut, Tara
vá cinsteste !
Pe voi, care ati
indeplinind cea mai
grea
voi care ati
pentru glie prin
sacrificiu ati dovedit
virtutile noastre strämo-
ca sucul
nätos al pämântului,
când sä
viitoare.
De aceea,
ceasta a despärtirii, pier-
DOMNUL GENERAL DE PANTAZI ROSTESTE CUVÂNTAREA
pe cei mai vred-
- umili legionari
ai brazdei - Tara prezentându-vd jestatea Sa Regele decoreazd post-mortem" pe
cernica ei intristare, cere voe ca prin ofitarii ostasii la cu Virtutea
nicul care vä trupurile Steaua României Spade".

www.dacoromanica.ro
30

Domnul General lacobici, noul ministru al LA CIMITIRUL GHENCEA


Nationale, pune pe sicriele eroi- La orele 17, impresionantul cortegiu, In fata
Se Imnul Eroului Necunoscut" a Ingenunchiat populatia pe sträzile Ca-
Eroica", In timp ce o
baterie de artilerie trage
salve de tun. Armata
onorul. e im-
presionant din cale a-
defilarea
companii de
onoare, fata mortilor.
Muzica into-
mar§ul.
Ceremonia s'a
Autoritátile se retrag,
trupa
ofiterii.
Se cor-
tegiul §i martiri-
sunt urcate auto
mobile militare, Inváluite
in tricolorul national.
Cortegiul este deschis ARMATA GERMANA DEFILEAZA IN FATA SICRIELOR EROILOR
de
pitalei, -a ajuns
mitirul militar
In a§teptarea cortegiu-
lui, cu tot timpul nefavo-
rabil, mii de cetäteni, din
toate straturile sociale,
au tinut vie la
sä dea ultimul onor osta-
§ilor la
pentru Rege. Ne-
numärate sunt
puse peste sicriele bravi-
osta§i morti pentru
La sosirea cortegiului,
delegatii cu din
din care fac
parte dau onorul.
o scurtä sluj-
religioasd de
mare.
ARMATA ROMANA OEFILEAZA IN FATA SICRIELOR EROILOR Se trag salve de arme
de infanterie.
unitátile din armata Sicriele sunt apoi purtate pe umeri
mentul de soldati din misiunea in tre care la de osta§ii, camarazi ai
au fost intercalate automobile ce poartá sicriele. iar muzicile intoneazd RugAciunea".
Familiilor eroilor s'au pus la dispozitie auto- Pioasa ceremonie a luat la 18.
care militare la cimitirul militar A.

www.dacoromanica.ro
GR 31

TELEGRAMA DE M. S. REGELE MIHAI I,


DOMNULUI GENERAL ION ANTONESCU
Domnul General Antonescu a prima din par- Al al fil Voastre prea supus,
tea Majestätii Sale Regelui urmátoarea tele- General ANTONESCU
:

Do General, pentru la telegrama prin care Suveranul a mul-


la au pomel- tumit Conduatorului Statului pentru felul cum
al mucenicllor a restabilit ordinea amenintatd, d. Ion
a trebult Antonescu a urmätoarele :
mult dea de pen- MAJESTÄTII SALE REGELUI MIHAI I
asigurarea ordinei el ce- Mi-am Tard Tron.
ce o conduc. Sd
de a aduce o cdt de General ANTONESCU
jamillllor crunt moartea a
DOMNUL GENERAL ION ANTONESCU. CON-
unora din mai al DUCATORUL STATULUI, A DON AT PENTRU
din partea Mea a Mele suma de EA FAMILIILOR OSTWLOR
cinci mii lei drept contrlbuf le a LA DATORIE
la acest scop. decorez Domnul General Ion Antonescu a donat suma
,,Post Modem" pe bravurel. de 200.000 lei pentru ajutorarea familiilor os-
sen- ta§ilor cázuti eroic la cu ocaziunea
timentelor de primärii rebeliunei din zilele de 21-23 lanu-
27 1941. arie 1941.
MIHAI R.
A. S. R. PRINCIPESA ELISABETA A DONAT
TELEGRAMELE DOMNULUI GENERAL
ANTONESCU M. S. REGELE MIHAI
PENTRU AREA OSTWLOR
LA DATORIE
D. General Ion Antonescu, Conclucdtorul Sta- Alteta Sa Principesa Elisabeta a tri-
Consiliului de Mini§tri a mis 250.000 lei pentru familiile soldatilor
prin urmátoarea telegramd Augustei la pentru apárarea ordinei in Stat.
tentii pe care Suveranul a de jert- natia a fost de urmdtoarea scrisoare
Armatei in apárarea ordinei in Stat : adresatá d.lui General Antonescu :
MAJESTATII SALE REGELUI MIHAI I Domnule General,
Rog pe Mafestatea cea aduc Eu danla mea spre u,surarea su-
mai fierbinte de dragoste trudel cari au jertflt
a a pentru sentlmentele de Patrie zile de dure-
semnificafie care a-
post modem a celor Sunt o care a
Stat, precum Tara de un de gray, ce-
pentru a Voastre la pe care bunil cu
fondul ajutordril acestor o o We/de".
al Neamului Romdnesc. ELISABETA
ingddult, Majestate, exprim
D. General Ion Antonescu a Altetei
simfiri de Voastre Mame, Sale Regale urmätoarele :
care de Majestatea a avut
pentru
Am dania de 250,000 lei pe Altefa

www.dacoromanica.ro
Regalä a de a o face pogoane arabil, proprie-
pentru ostasilor la pentru tate, familiilor (sotie, copii sau celor
ordinel Tarä, danle pe care zuti la precum rAnitilor infirmi,
de o scrlsoare de frumoase iar echivalentul bani, pentru
mente

tru cälduroase ce
mele sincere,
adresal, ca
pen- -
jghebarea unui comert ;
se dea tuturor rAnitilor
mii lei, deasemenea celor dela sate
zeci
o pe-
pentru suma rog pe reche de un plug, iar celor dela ora§e
s meu devotament". echivalentul in bani.
In acest mod. d. General Ion Antonescu
General ANTONESCU
telege foloseascA donatiile de bunii
CINSTIREA CARI S'AU DISTINS pentru a serviciile aduse de
IN ACTIUNILE DE REBELIUNEI credincio§i ai cari de
DIN ZILELE DE 21 - 23 IANUARIE 1941 au menirea au dovada
Pentru bine meritata cinstire a osta§ilor cari spiritului de devotament, disciplinA a dra-
s'au distins actiunile de a gostei de neam.
nei d. General Antonescu, Conduatorul Statu- Cu ocazie Conduatorul mul-
lui a tume§te donatorilor cari, pri-
- se
:

propuneri de decorare
pentru toti osta§ii (ofiteri cari au fost
mejdia ce a amenintat temeliile Statului, au ve-
nit ajutorul acelora care le asigurä viata,
sau cari au luptat cu curaj, actiunile vutul siguranta zilei de
contra rebelilor ;
- se citeze, prin ordin de zi pe
unitAtile cari s'au distins lupta pentru
Exemplul
S. Regina Elena
* *
dat de M. S. Regele Mihai
domnul General Ion
gerea rebelilor ; tonescu ConducAtorul Statului a fost urmat de
- poarte semnul
dat prin ordin de zi toti cei cari au
de acor- poporul care prin contributiunile ce au
trimis, fondul de ajutorare al soldatilor ce s'au
distins ocazia turburArilor a ajuns la data
-acesteseactiuni
dea
;
mii lei
Revista la suma de aproape
30.000 000 trei zeci milioane lei.

TELEGRAMA DE DOMNUL GENERAL ANTONESCU


FUEHRERULUI ADOLF HITLER
Domnul General Ion Antonescu a adresat regretul elemente ale Neamului
telegramA Fuehrerului Adolf Hitler : ne-au intunecat o prestigiul
stre.
Aceste cuvinte am socotit de datoria mea Deaceea, intreg in curat,
le adresez eri Natiunii Române : nu deat spun Natiunii noastre tre-
Imi fac o de onoare bue fie de ei la
Natiuni aceste zile de sbucium sä cer tuturor ca m;ne,
am simtit spatele umbra vom facem din desti-
a marelui Fuehrer onoarea Reichului German nul national ceeace ne marele
care ne-a garantat frontierele. exemplu, deschizAnd un drum romAnesc, Eu-
Nici o atingere a române§ti, nici o ropa nouA a viitorului".
aplecare a noastre ci loiala aceste pe care se rea-
gere a unui mare aliat, fatä de care nu am de- toatá actiunea mea de totdeauna, vA rog

www.dacoromanica.ro
ANICERUL 33

sä primiti Excelentd, márturia credincioasá a din 26 c. d-voasträ pentru


admiratiei mele. Axa exprimatä Adaug
General ANTONESCU cele alduroase pentru Domnia-
pentru o mai defini-
La aceastä telegramd Fuehrerul a rdspuns tivä lini§tire a situatiei interne din
:
o fericitá desvoltare a in viitor".
multumesc pentru telegrama d-voasträ ADOLF HITLER

DOMNUL GENERAL DE CORP DE ADJUTANT I. IACOBICI A LUAT IN


PRIMIRE MINISTERUL NATIONALE
Telegramele M. S. Regelui Mihai, D-lui General Antonescu Statului
D-lui General Hansen, eful misiunei militare Germane.
Majestdtii Sale Regelui Mihai I
Castelul
Ministerul Na-
tionale, rog pe Majestatea binevo-
a primi prin mine, asigurarea toti os-
ta§ii armatei de uscat, ai aerului ai marinei,
vor §ti sä-§i datoria, cum au jurat- o
Majestätii Voastre".
Ministrul Apärärii Nationale
General de Corp de Armatä adj.

Domnului General Ion Antonescu Statului


Luand conducerea Ministerului
tionale, rog binevoiti a primi prin mine,
presiunea devotamentului neclintit al tuturor of
terilor, subofiterilor osta§ilor armatei de
cat, aerului marinei".
Ministrul Apäräril Nationale
General de Corp de Armatä adj.

Domnului General de Corp de Hansen


Seful Misiunei Militare Germane in
In ceasul serios al Ministerului
rärii Nationale, rog pe excelenta voasträ a primi
camaraderescul meu salut, cu asigdrarea voi
sprijini mai mult rodnica colaborare D-L GENERAL DE CORP DE I. IACOBICI
armata o
de loialitate de misiunea de sub comanda domniei voastre".
Ministrul Apäräril Nationale
General de Corp de adj.
I. IACOBICI

www.dacoromanica.ro
34 GR
ORDIN DE ZI Nr. 4 In 1918 este primit cadrele armatei romäne,
Din 27 1941 de colonel.
conducerea Ministerului Na- Numit de Stat Major al Diviziei 18-a,
tionale, aduc salutul camaraderesc tuturor laborea In mod cu comandantul
ofiterilor, subofiterilor armatei de misiunile incredintate acestei mari
uscat, ai aerului marinei, ferm convins toti campania dela Tisa, decorat
vor continua datoria cum au Steaua României" ofiter pang-
rat, niciodatd soarta tärii nu a lica Virtutea
nat mai mult de noi, ca clipele de Dela 1919 prezent a fäcut serviciul
Ministrul ApArárii Nationale : Comanda grupului 3 vânätori de munte, in
General de Corp de Armatá adj. Statul Major al ma relui Rege Ferdinand, de
Stat Major al Inspectoratul Armatei de
DOMNUL GENERAL DE CORP DE Marinei Aeronauticei, comanda de
ADJUTANT I. IACOBICI ef de Stat Major al unui inspectorat
la lulia, 1884 ; stu- general armatei, Comandant al Diviziei 2
sträindtate. nätori de munte, Sub§ef al Marelui Stat Major
Sublocotenent la Septembrie 1903 armata Director al invátämântului militar
austro-ungard. Comandant al 2 Ministru
A fäcut mondial pe Inzesträrei Armatei, Comandant al armatei a 3-a
fronturile, utilizat ca de Stat Major acum Ministru al Nationale.
functiuni de mare rdspundere. Red.

OSTA$UL ATACAT SE SOCOTESTE IN ARE DREPTUL


A INTREBUINTA ARMA

D-1 General Ion Antonescu, Conducdtorul Statului, a semnat un decret-lege cu urmätorul


cuprins :
Se socote§te apärare are dreptul a intrebuinta arma, militarul atacat de una
sau mai multe persoane sau când se dezarmarea ori desbrdcarea lui de uniformä.

IN ORDINE - COMUNICATUL MINISTERULUI DE INTERNE

In domne§te lini§te ordine.


In toate comunele urbane numit
rurale, instalat noui primari, ale§i propune-
rea cetätenilor, dintre cei mai buni gospodari cari avut nimic repropbil in trecutul
Toti inspectorii administrativi au fost trimi§i judete pentru a da indrumärile necesare
unei bune functiondri a autoritätilor pentru a constata in ce conditiuni s'au predat de
vechii prefecti primari autoritä tile respective. Internelor,
de Divizie POPESCU DUMITRU

JURAMÂNTUL
Noi Gränicerii, oastea ne iubim Regele De va'ndräsni ne ia brazda
Ce stäm de strajä la Ce este tânär ca noi Vre'un barbar sau de
Jurat-am ca de i-am jurat Noi ne fine jurämântul
Sä nu s'atingä vre'un alt neam jertfa noasträ la nevoi muri de gât cu ei.
Serg. Avram

www.dacoromanica.ro
35

PAGINA RELIGIOASA

PASTORALA I. P. S. NICODIM PATRIARHUL ROMÂNIEI


ai sfintei biserici ortodoxe române, Iatä dar Porunca de temelie a lui
cetöfeni ai României, Dumnezeu pe pämânt, a Bisericii Cre§tine. Din
Acum aproape mii de ani lumea se aceasta trebuie cea mai iubire
la o Pretutindenea räzboaie intre Impärätiei lui Dumnezeu. credin-
ve§ti de rázboaie. Pretutindenea frärrântäri cio§ii Bisericii Cre§tine.
turburdri, cei i buni ai omenirii cea rugáciune arhiereascd a sa
nu mai nädäjduiau pacea Mântuitorul anume pentru
§tea numai de sus stä unire se Pärintelui
Dumnezeu. resc, zice : ,Descoperit-am
de acolo a venit. Atunci numele oamenilor, pe care
s'a Mantuitorul mi i-ai dat mie din lume. Ace§tia
lisus Hristos a intemeiat pe erau ai i mi i-ai dat mie
pämânt Impärätia lui Dumnezeu, ei au päzit Eu
Biserica pentru ace§tia rog, nu
Acestei impärätii a dat El numai pentru ace§tia, ci pentru
cea minunatä legiuire, cea toti cei ce vor crede mine
mai slävitä constitutie din prin cuvântul cu toti fie
s'au dat vreodatä : Dumnezeiasca : Precum Tu, e§ti una
Evanghelie. se cuprind cu mine eu sunt una cu Tine,
toate rânduelile de temelie a ei fie una intru noi, ca
Bisericii a lumea Tu m'ai
zirii viatá a cre§tin. trimis".
Din tuturor poruncilor dar ce pietre de temelie
evanghelice räsare ca un jar a pus Mantuitorul Bisericii sale
minos porunca de temelie cea pe ce trebuie
puternicd a Impärätiei lui Dum- se sprijineascd fiecare fiu al Bi-
nezeu celei de pe sericii lui Hristos : lubirea
rea porunca care este Unirea.
pecetea deosebitoare a acelei lumea de se
Impárätii, a Bisericii, a la o grea Dela
comunitätii cre§tine. un capät la altul al lumii
Ascultati- o dar chiar din gura boaie ve§ti de rdzboaie. S'a
Mantuitorului Hristos. El zice sculat, tocmai cum spune la
celor membri ai Bisericii PATRIA RH vanghelie, popor peste popor
sale: dau vouä, tie peste impárátie.
ca sä iubiti pe cum v'am iubit eu. in mijlocul acestui se
Intru vor toti sunteti ucenici scumpa noastrá patrie. Ba pare ea e
ai mei, de avea dragoste voi". mai primejduitd alte pare
unde trebue dragoste noi s'a rácit iubirea
a credincio§ilor lui Hristos tot s'a desträmat unirea, de pretuitá de
Mantuitorul zice Si dragoste mai Dumnezeu de trebuincioasä pentru oameni.
mare nimeni nu poate sá arate, ca cineva Ce vá poate da Biserica In asemenea im-
puie sufletul pentru prietenii pen- prejurdri grele ? cetátenii scumpei
tru semenii noastre patrii sunt ai sfintei biserici,

www.dacoromanica.ro
36 ÄNICER UL
biserici sunt ai Patriei, : Precum Tu Pärinte e§ti una cu mine
apoi socot cá mai bun este tot acela pe eu sunt una cu Tine: ei sá fie una
care dat Mantuitorul primilor credincio§i ai noi, ca sä lumea cá Tu m'ai
Bisericii sale.
Deschid dar Evanghelie las sä vá Ascultafi dar porunca cea ve$nicd pururea
El, Dumnezeescul nostru Mantuitor. de iubire a Mantuitorului ! Fifi prin iubire
: Porunca nouä vä dau voug, ca sá tofi ! tofi ca
pe cum v'am iubit Eu. Intru celor de Dumnezeu !
aceasta vor cunoa§te ucenici ai imprejurul Regelui ,imprejurul
mei, de avea dragoste dragoste muitorului Statului, a Guvernului cu
mai mare nimenea nu poate sä arate ca Wirea o singura prin
cineva sufletul säu pentru prietenii cimentul iubirii atunci Patria Neamul vor
säi, pentru semenii säi". Ceahldului ale Carpafilor.
sfinte, descoperit-am numele
menilor, pe care mi i-ai dat mie din lume. Ace-
ai i mi i-ai dat mie ei au päzit
Eu pentru ace§tia rog nu
numai pentru ace§tia, pentru cei ce
vor crede ine prin cu sá

SCRISOAREA I. P. S. S. PATRIARHULUI, DOMNUL GENERAL


ION ANTONESCU CONDUCATORUL STATULUI
Domnule General, Dar Patriarhul nostru nici nu avea nevoe de
cuvinte prea multe.
fäcut pasul eroic. $tiu ezitat mult,
PentrucA atunci spune : Tärii
dar nu s'a putut altmintrelea. Aceasta a cerut-o
este devotatk, Biserica
salvarea Patriei.
pe in aceste fraze
oamenii de bine din aceasta mas- acestui Neam, clädit din in
sele compacte ale poporului sunt aláturea de vinitate cälit la focul greu al luptelor care
DomniaVoasträ. vä este devotatO. ne-a stropit cu no§tri
Biserica roagá pe Dumnezeu sá vä dä- strämo§i.
ruiascä putere, ca cu trebile Neam Dumnezeu
la deplinä a Patriei Neamul in Patrie, iatá punctele pe care s'au
rotnanesc va fi recunoscdtor din generajie sprijinit sufletul fiecárui dea-
generajie. lungul negurilor sau seninurilor care ne-au brk-
Inainte, dar cu Dumnezeu Cel dat cu sau luminoase raze de pace, istoria.
NICODIM I. P. Patriarhul Nicodim, concomitent cu
Patriarhul României
indurarea pe care o cere lui Dumnezeu, cu
osta$i, dejdea pe care o manifestä in osta§ii Tárii,
Indreaptä sa incredere
Scrisoarea P. Patriarhului Nicodim torul Statului, acela care a adus ordinea
dresatä d-lui Ion Antonescu, tur- aceasta doritoare intotdeauna, de ordine
burärile ce au avut este scurtä. ni§te.
P.

www.dacoromanica.ro
GRANICERUL 37

RUGÂCIUNEA
bun, a se de câte blestemätii pe lume, el pe toate le
cre§tin toate greutätile, ca de a Pentru aceasta, casa noasträ este un
toate cele necesare lui a dela adevärat mä ce fac, cinstite
Pärintele Indurátor, este a. Prin ea rinte, eu copila§ii, pe toate le-am incercat,
toate ; prin ea de dar nici una n'am izbutit
Dumnezeu; dar tot prin ea, ne sufletul. - Ce ?" preotul.
nostru pentru a ne exprima : Roagd-te".
mentele noastre, : credintä, - Cum sä rog pärinte ? sotul
rugáciunea cre§tinä, un prinos nici nu vrea de ceva ; far de
de ce se mai aduce divinitätii. toate cele ale Bisericii bate totdeauna !"
cum nu poate exista isvor, tot atunci preotul. Apoi conti-
nu poate exista nici rugáciune, credintä, : dacd inteadevr, lucrurile stau cum
in ea are isvorul gAciunea. este spui D-ta, atunci alege un ceas, sotul
o lege a omene§ti, ca toate, omulsä-§i d-tale, nu este acasä roagâte atunci
parte chiar din timp ta copii d-tale, dimineata, fie seara
timp, ceiace simte sufletul nimic pentru el".
- nu poate ascuns in Femeia s'a la casa ei a adus de
mului ; ci totul cere sä iasä la la indeplinire sfatul dat de
sau altul, faptele cele mai rele ale preot, rugandu-se regulat toatä
omului. dura, ea, copila§ii, câte-va zile in
Asemeni credinta cre§tinismului, cere fie §ir. nu multe zile anume
arätatä prin cuvinte - rugAciune semne seark bärbatul ei, veni mai acasä
fapte. numai acestea la un ca de obiceiu. cum auzi un
rugdciunea cea adeväratd, de murmur dulce, ca niciodatä trecut,
mului totodatä, de bine lui Dum- sale.
nezeu. Ne§tiind ce s'a odaie, se
rugAciunea este pentru opri sfios la apropie mai bine urechea
suflet, cum este hrana ca adevärat, cele ce se petrec
pentru ea odatá oträvirea cre- untru. mereu ascultand, nu-i venea sä
dintei, sufletul de toate
totodatä toate cele ce auzia !
gandurile Cd ce la creiat. era dulce al rugAciunii cre§tine,
latá dar pentru ce, rugAciunea trebuie pe care murmurau
totdeauna stdruintä permanentä vrem mama. Rämase impietrit la asculta,
ca ea ne fie ascultatä indeplinitä de mereu, mereu. cum asculta el dus pe
Pdrintele Ceresc. cuvintele rugAciunii, spre ei,
* * pomenindu-se chiar numele ba chiar de
Odinioard, ojemeie dintr'un umil sat mai multe ori, de copila§i de
a patru copii, se duse,la preotul se dulce, cum nu i-a mai fost dat In viata lui,
de toate necazurile pe care i-le sotul mai acum.
la preot, ea spuse : Cinstite pärinte, la auzul pomenirii repetate a numelui
nu ce sä fac, e un tare când de copila§i, de sotie,
stemat ! ochii in se
Când vine seara acasä, când vine tocmai hii i-se Incovoaie; tremurand,
mineata, de Apoi, bea, i aproape In genunchi, deschise atunci

www.dacoromanica.ro
38

a spune un cuvânt, cázu neatä seara acelor din casä cât


genunchi el, aláturi de toti ai lui tncepu sä zilele de särbdtoare, la cele dela Bisericd.
murmure ei, cuvintele rugdciunii sfinte... Cu adevärat, ca'n basme'i a pu-
de atunci, din acea slävitä zi, nu numai cä tere ; dar ce rninunatä este puterea rugAciunii,
sotul acesta, complect viata, dar când ea este din adâncurile credintei
toate zilele urmdtoare, ca tot restul vietii, !

a fost cel atât la rugAciunile de Pr. Cpt. D. M. ACSINTE

DE
; Ne-a luat ambetul din buze Tine-ti aproape
Vultur de verdeata de pe frunze, durerea mai departe.
Soim de chindia
Pescar de ape, doina durerea-i trecAtoare
Tu! ce ochiul täu cuprinde Trece moare ;
Paza holdei ce se 'ntinde Dar in trupui mele Omul
Peste peste toate E un suflet ce nu piere, Tara
Prinde-a vântului dulce E un de soldat Pop orul"
de Ce nu l-a luat. Neamul
zidim o
cu el porni-vom Ogorul"
Sucu floare se 'noeste Vor azi mâini
Seva 'n arbori se Peste urlete de
toate ca'n
Omul trupul ;
Viforul, trece, se duce
Este soarta'n omenire Calea pustiu s'apuce,
renascA'n amortire frumoaan glie Ramul se apleacA'n
Tot ce-a stat Introenit Scumpa Românie ! $i-apoi se ridian
Sub inzepezit,
sub viscolul de ghiatd Numai ile altite
Numai de romanite. Tot Neamul
Biciuit ochii fata. Se va ridica din
Crunta soart'a vremii noastre GrAnicer, De vrei tu!
Vultur de munte In
Ne-a uscat floarea
Ne-a carnea de pe os $oim de câmp Vom avea o
fuiorul neintors. Pescar de ape, Plopu

DOMNUL GENERAL ION ANTONESCU CONDUCATORUL STATULUI,


A SE DEA AJUTOARE CONCENTRATILOR
COMUNICAT Aceste ajutoare nu vor fi acordate, decât ce-
D. General Ion Antonescu, Conducdtorul Sta- concentrati, cari vor fi dovediti sunt
tului, a hotärât se dea ajutoare familiilor solut deci, familiile au nevoe de
concentratilor sustinere din partea Statului.
In acest scop se aduce la cuno§tintä vor fi socotiti säraci deci nu vor avea
toarele : drept la ajutoare concentratii aflati in situatiu-
nea urmätoare :
COTELE - La suburbane acei ce au imobil
1. de ajutoare vor : proprietate, care - pe locuinte - mai
Pentru concentratii dela 400 lei plus, din un venit lunar
pentru sotie in plus o lei pentru nimum 1000 lei pentru sotie 200 lei pentru
care copil minor. fiecare copil
- Pentru concentratii dela ora§e suburbane, - La sate, acei ce au proprietate cel
câte 1000 lei pentru sotie plus câte 100 lei tin pogoane teren pentru el sotie
pentru fiecare copil minor. 1/2 pogon de fiecare copil.

www.dacoromanica.ro
GRANICERUL 39

DISTRIBUIREA AJUTOARELOR PE FEBRUARIE lidar pecuniar penal, pentru


2. Pe luna Februarie, ajutoarele se vor sume ce s'ar fi minus sau in plus, con-
tribui astfel : centratului in
- Fiecare va da o declara- Declaratiile certificate vor fi inapoiate
tiune scrisd, care va situatia lui de unitätilor de unde au fost primite,
milie (sotie minori) precum
starea materiald de locuit, teren CE MISURI SE PENTRU MARTIE
alte venituri, 3. Pentru plata pe viitor a acestor ajutoare
- Aceste declaratiuni vor fi cer- luna Martie, se vor lua din vreme
cetate de o comisie instituitá fiecare regiment. urmätoarele mäsuri :
- Sumele nu se vor achita In - Pentru oamenii aflati astäzi la vatrá, dar
ci vor fi expediate prin mandate susceptibili a fi chemati sub arme, concen-
familiilor bor. trare sau mobilizare, Comisariatele de politie,
Concentratii vor semna de primirea sumelor (in cazul primäriile (in cazul
statele nominale de nelor rurale) vor pentru locuitor
recipisa oficiului in de numerar. care un ordin de chemare sub arme,
- Declaratiunile concentratilor, cari vor primi o adeverintá sau o fi§e asupra situatiei lui
ajutoare pe luna Februarie 1941, vor fi trimise teriale,
pentru verificarea sinceritätii cum - Aceste adeverinte sau fige, avizul
: misiunilor locale mentionate, - sensul cei
a) In ora§e suburbane, la circumscriptiile ar putea fi nu indreptätiti la
politiene§ti, unde vor fi cercetate de o comisi- toare, - se vor oamenilor, pentru a le
une din preotul paroh depune la unitäti, atunci se vor prezenta
un delegat al perceptiei rEspective. la concentrare sau mobilizare.
b) In comunele rurale, la primärii, unde vor Comisariatele de rurale
fi cercetate de o comisie compusä din primar, vor pune vedere prin celor
preotul paroh un delegat perceptiei res- mai adeverintele
pective. sau fi§ele ce le sunt necesare atunci se vor
Aceste comisiuni vor dovedi certifica situatia prezenta la unitäti, cunosand acestea,
materiald a declarant in parte, sub nu vor putea avea drept la ajutoare din partea
pa proprie so- Statului.

MILITARIZAREA INSTITUTIILOR INTREPRINDERILOR DE STAT PARTICULARE


General Ion Antonescu, Conduatorul Propunerile de militarizare se adreseazd
Statului Pre§edintele Consiliului de Mi- Ministerului Nationale (Marelui Stat
ni§tri, a dat urmätorul decret-lege : jor) care, dispune
AM DECRETAT zarea conform legii.
DECRET-LEGE Militarizarea institutiilor sau
poate fi din oficiu de Ministerul
Privitor la militarizarea institutillor intreprin- Nationale (Marele Stat Major), de acord
derilor de Stat particulare. cu Subsecretariatul de Stat al Inzesträrii
ART. 1. - institutie sau intreprindere ministratiei Armatei, chiar ele depind sau
de Stat sau particulard, poate fi militarizatä ori- intereseaza direct un alt departament. In aseme-
interesele superioare ale Statului ar cere. nea cazuri se va obtine avizul departamen-
intreprinderile de Stat sau tului de care depinde institutiunea sau care are
particulare, vizate de lege, sunt primul controlul Intreprinderii
acelea care pentru Organele de conducere control ale ori-
al doilea acelea prevAzute planul institutii sau sunt datoare sä
de mobilizarea teritoriului, fi mili- sesizeze, de pe cale, este
tarizate altele, atunci nevoia va cere. departamentul respectiv Ministerul
ART. 2. - Institutiile sau intreprinderile de Nationale (Marele Stat Major),
Stat particulare, de pot fi mili- zurile temeiurile care impune militarizarea
tarizate la propunerea departamentului interesat, institutiilor sau respective.
singurul in sä aprecieze necesitatea Aceastä obligatiune organelor de
litarizärii, in scopul de a asigura functionarea conducere in and, din
interesul superior al Statului, cina agitatiunilor din interior sau din afar& a
www.dacoromanica.ro
40 GRANICERUL
dezordinelor, sau altor cauze din Decretul-Lege pentru reprimarea sabotajului
institutia sau intreprinderea ar fi Nr. 3674 din 1940.
ricol de reduce randamentul, sau de a-si Tot stfel se va considera pedepsi con-
activitatea. cedierea de personal, fácutá aprobarea prea-
Neindeplinirea la timp a acestei obligatiuni a organului militar de control,
trage sine räspunderea organelor respec- cazul o asemenea concediere a avut ca
tive, ea considera ta crimä de sabotaj rezultat micsorarea productiei sau intreruperea
pedepsitä conform articolului 4 din Decretul- activitätii unei institutii sau
Lege pentru reprimarea sabotajului Nr. 3674/940.
SALARIZAREA
CE INTELEGE MILITARIZARE
ART. - Pe timpul
ART. 3. - Prinmilitarizare se treprinderile militarizate, ierarhia salari-
punerea sub regim de control, disciplind ju- intregului personal acelea stabilite
risdictiune militará, a institutiilor regulamentele, statutele sau dispozi-
rilor de Stat sau particulare, precum a tiunile interioare de organizare ale institutiei
personal al acestora, care va fi socotit sau respective, fi situ-
rochizitionat. atia pe care personalul o are In indi-
Prin controlul institutiilor sau intreprinde- ferent acesta face sau nu rte din ele-
rilor se supravegherea din punct de mentele armatei.
vedere al pazei al functionärii, pentru a se Organele militare de control, precum
inlätura toate cauzele menite sä le turbure comandantii militari, nu pot interveni pentru
tivitatea. schimbarea ierarhiei stabilitä institutiile sau
In acest scop se vor instructiunile respective.
necesare de Ministerul Nationale In cazuri bine motivate, ei pot cere, in
(Marele Stat Major), in colaborare Subsecre- teresul bunului mers al institutiilor sau Intre-
tariatul de Stat al Inzesträrii Administratiei eventuale schimbdri personalul de
Armatei. categorie al acestora. In asemenea
SITUATIA PERSONALULUI ei vor raporta direct Ministerului
Nationale (Marele Stat Major),
ART. 4. - Intregul personal, mobilizabil odatä propuneri.
ori nemobilizabil, al institutiilor sau Hotärarea se va lua cu avizul prealabil al
rilor militarizate, este socotit rechizitionat Subsecretariatului de Stat al Admi-
conformitate su art. 18 din Decretul-Lege a- nistratiei armatei.
supra rechizitiilor 583/1940, supus disciplinii
militare. IMBRACÂMINTEA
Controlul disciplinii acestui personal se ART. 6. - Pe timpul militarizärii,
exercitä numai In ceeace priveste abaterile de personal al institutiei sau militari-
a turbura functionarea institutiei sau zate va purta la imbräcämintea pe
treprinderei, prejudiciindu-i astfel activitatea nor- bratul o de culoare kaki, latä
de 10 cm., cu initialele sau emblema institutiei
Personalul institutiilor sau intreprinderilor sau respective.
militarizate nu poate päräsi serviciul nici nu Portul brasardei este obligatoriu numai In
poate fi concediat, cu aprobarea organu- timpul serviciului. In situatii speciale, Ministerul
lui militar de control, care va tine de Apärärii Nationale (Marele Major) va putea
pärerea sau propunerea organelor de conducere ordona portul brasardei In afara serviciului.
control respective. Contravenientilor la aceastä obligatiune
Acei care se vor abate dela aceastá pres- se va aplica pedeapsa articolul 24
criptiune, päräsind serviciul aprobarea prea- din codul penal.
scrisä a organului militar de control, Procurarea brasardei inträ sarcina
sunt pasibili de aplicarea art. 57 din Decretul- sau intreprinderii respective.
Lege asupra rechizitiilor Nr. 583 din 1940 In ART. 7. - Institutiile
cazul acestei s'ar litarizate se pe timpul sub
aduce prejudicii institutiei sau intreprinderii, mic- controlul Marelui Stat Major, exercitat direct sau
productia sau prin organe militare anume destinate, In ceeace
tea, päräsirea serviciului va fi consideratá crimä priveste disciplina paza institutiei
de sabotaj pedepsitä conform articolului 4 sau intreprinderii.

www.dacoromanica.ro
41

ASIGURAREA ORDINEI, DISCIPLINE! serviciului special de control, pentru a putea


PAZA terveni in mod eficace la nevoie.
ART. 8. Asigurarea ordinei, disciplinei APLICAREA SURILOR DISCIPLINARE
pazei institutiei sau intreprinderii militarizate
se poate face, la nevoe, printr'un comandant ART. 11. - Personalul este
militar garda necesard. pus, pentru derivând din serviciile
Institutiile intreprinderile militarizate au ce sunt incredintate sau cu prilejul
obligatiunea de a-§i constitui o gardA pro- acestor servicii, disciplinei jurisdictiei militare.
prie, comandatd de de un militar pro- Aplicarea mdsurilor disciplinare, precum
venit din activitate. intocmirea actelor de trimitere in revin
Efectivul se va fixa de organul organelor militare de control.
litar de in cu conducerea Cererea de dare judecatá pentru infrac-
stitutiei sau intreprinderii. tiunile se de mili-
Comandantul va fi angajat de acord tar de control, din sau propunerea
cu organul militar de control, alul va comandantului ori a conducErii institutiei
fi ales de comandantul acesta având sau intreprinderii.
dreptul justificare, pe acei care Competinta judecdrii acestor infractiuni a-
nu ii suficientd incredere. partine Tribunalelor Militare timp de pace
Alegerea personalului se fac sau sub stare de asediu Curtilor Martiale in
cu aprobarea organului militar de control. timp de mobilizare sau razboi, judecarea
Comandantul are dreptul poarte du-se totdeauna cu precAdere.
uniforma a armei de proveni- Constatarea infra ctiunilor se va face de
entA, garda va purta o sau un tre ofiter de judiciard
distinctiv, de fiecare institutie sau a interventie trebue se pro-
intreprindere. imediat.
Plata comandantului personalului care a acte de
cade sarcina institutiei sau intreprinderii res- botaj, sau care a comis vreo alte infractiune de
pective. a prejudicia activitatea institutiei sau
Dotarea cu armament munitiuni a gAr- treprinderii militarizate, va fi imediat sub
institutiei sau intreprinderii, prin supraveghere, la sosirea ofiterului de po-
grija organului militar de control, care va face litie judiciard, care va dispune conform legii.
demersurile necesare in acest scop la Ministerul Actele de constatare se vor inainta de ur-
Nationale (Marele Stat Major). organului militar de control respectiv, e
ART. 9. - In cazuri speciale, când orga- va sesiza instanta competentd in cel mai scurt
nul militar de control necesar, garda timp.
proprie a institutiei sau intreprinderii poate fi ART. 12. - Stabilirea institutiilor intre-
sau chiar inlocuitä printr'un deta§ament prinderilor care se durata militari-
militar. In acest caz, comandantul deta§amentu- organul militar de control, se
lui militar, va lua sub comanda sa garda pro- prin Decret.
prie a institutiei sau intreprinderii. Decretul se de Ministerul
Drepturile de intretinere ale Nationale (Marele Stat Major), de acord
deta§amentelor militare se de institutiile cu Subsecretariatul de Stat al
sau intreprinderile respective, sumele corespun- ministrdrii Armatei.
la Stat, pe seama Ministe-
rului Nationale. ART. 13. - Se decretul-lege pri-
ART. 10 - In de fie proprie vitor la militarizarea institutiilor
fie militard, cu pa za, mentinerea dis- de Stat particulare cu No. 4012,
ciplinei a ordinei, institutiile sau cat Nonitorul Oficial No. 292 din
rile sunt obligate, este cazul, sä-§i consti- cembrie 1940, precum alte dispozitiuni
tue un serviciu special de control, compus din contrarii prezentului decret-lege.
elemente de specialitate, având in vigoare toate decretele de
ze, supravegheze asigure nor- tarizare intocmite pe baza decretului-lege No.
mala functionare a ma§inilor aparatelor de 4012-1940 publicate Monitorul Oficial, pre-
precizie, prevenind sau impiedicând eventualele cum instructiunile normele date de Marele
acte de Stat Major pe baza decret-lege.
Garda este dea tot sprijnul Dat in Bucure§ti la 17 Februarie 1941.

www.dacoromanica.ro
42 GRANICER'UL

POVESTEA NEAMULUI
De de tot, prin cronici scrie, prin munfi un popor
Ce piepturi opreau puhoi
soarta care-i calea hoardelor barbare
Din ei falnici, ce azi stau la hotare
lte au de-demult
Dar cum veneau, pentru
Mureau fericifi, viitor vor fi
Intâia de hotar a
prin suferinfi, cântau a durere,
Rugând pe cel Ceresc le mai dea putere,
Putere pentru a lupta scape de
un Rege, Mare Românie.
Trecuta-u de-atunci s'a
Din trupuri de hotare de granit,
ce a din trupurile
A acest l-a
Urma$ii au de-atunci pace dearândul
muncind drag
Din munfi pduri, poeni bogate
Au un rai al roade
din fluer
Duceau la mioare,
In 'nverzite la cer
'n crânguri, cântau ca
Nimeni nu se mai la vrajbele
La vijelia ce venea spre frumoasa
Ce-a pädurile,
Läsând lanurile pustii.

sub cer inseninat, Regesc s'a ridicat


In dreapta lui având pe cel mai bun soldat,
La au purces zi
Ei a'nceput de

In dangtele ce-au
Din vin insuflefite oastele Române,
Vin ca pe jurmânt
vor viafa acest pmânt.
strâns acuma, au ei
noi suflet de eroi,
S tofii, din acest
Regele
:

Serg. CONSTANTIN

www.dacoromanica.ro
ANICERUL 43

PRINDE BINE
DESPRE GRAFIC"
Sablonul", Graficul", indicarea orei Formularul §ablonului indicat in figura 1, se
directiei din carnetul Md. D. sau D. 1, consti- complecteazd astfel :
tuesc de pe care comandantul a) In coloana Puncte de destinafie"
plctonului patrulei de grániceri. punctele principale pe unde trebue sä
Acest ordin de se intocmai, trula unde eventual se va opri
aplicându-se pe timpul serviciului de patrulare, b) In coloana metri" se inscriu
indatoririle legale instructiunile vigoare. distantele dintre punctele de destinafie" ;
Regulamentul Legei Gránicerilor prevede la c) In coloana de se scrie tim-
art. 158 160 rolul importanta graficului pul pe care trebue patrula dela un
§ablonului. punct la altul.
Pentru o folosire mai justá a aces- Acest calcul se face pe baza vitezei de
tor piese atât de importante, se mai cu care se patrula.
jos modul de intocmire intrebuintare. De obicei, in teren normal pe
*ABLONUL MD. E. patrula merge 2-3
Sablonul indicat
SA direct/8 Km. pe ;

figura aláturatá E L E ea nu se poate


se deosebe§te 8 ca atât de u§or pe
de modelul de patru-
Regula- lare ca pe
ment, deoarece : deoarece
- este mai upor de
de un (viroage,
pentru o duri, etc.); in plus
rectie ; in drumul ei patrula
secretul persoane,
ciulul de este pe
mai bine pästrat, cari trebue sä le
FIG. FORMULAR DE
având cerceteze de c i
scris pe el numai punctele pe unde va trece pierde timp.
trula spre o directie ; d) In coloana fiecare linie verticald
- timpul de timpui de pândä reprezintá o din cele 24 ore cât tine
cât patrula rämâne repaos, nu poate indi- ziva. In capul de sus al
cat cu preciziune intervalele dintre liniile ver- cestea, este notatä ora respectivd, cu
ticale ale §ablonului,.deoarece acest interval este ora terminând cu ora 24. Spatiul dintre
prea mic pentru a se cele 60 minute ale aceste reprezintá 60 minute, timpul
unei iar märind acest interval, atât
; unei ore.
este neccsar impärtirii lui pe minute, Ora este socotia ca verticald,
ar deveni de dimensiuni prea mari ar fi greu dinaintea celeia ce reprezintá ora 1,
de pästrat greu de nia care desparte coloana timpul de de
Intocmirea coloana orele".
ablonul se pentru fiecare pichet Spre derogare dela art. 160 din R. L. Gr.,
pentru fiecare directie, pe numärul patrulelor §ablonul nu are nevoie fie
ordonate prin programui de cut la

www.dacoromanica.ro
44 GR ANICERUL
Folosirea Sablonului" c) coloana intltulatd la are 4 rubrici ;
se pentru citirea graficului - rubrica viteza de se complecteazd
de mar§. serve§te a indica punctele pe care cu viteza de a patrulei dela un punct la
le atinge patrula orele la cari a- altul, cáci ea poate diferi, natura
cele puncte. lui obstacolele din ;
- rubrica TImpul de se complecteazd
Graf icul de mary cu timpul folosit de pentru a strábate
Graf icul de este desenul fäcut pe o distanta dintre puncte ; de exemplu,
tie de itinerariul anumitä Pichetul Nr. 28" Plopul ars" 1500 m.,
COMPAN/ A
TA EL
timpul de este de 45 minute (so-
CALCULAREA DE MAR.,5 SPRE cotit 2 la de ; se
0/STANTA
LA LA /NAPO/ERE totalizeazd rubrica se
DE ORARN s'a calculat bine timpul de mar§,
de distanta rezultatä la punctul de
mai (Fig. 3).
- rubrica Timpul se
plecteazd timpul pe care trebue
patrula in (Fig. 3);
brica se totalizeazá, pentru a fi adunatá
cu Timpul de ;

- rubrica Orartui" se complecteazd,


FIG. - FORMULAR PENTRU TABEL CALCULAREA GRAFICULUI DE MAR
inscriind dreptul pichetului respectiv
directie prevede locul timpul de ora ca de plecare ; apoi se la
Intocmirea aceastá timpul rezultat din Timpul de
Timpul de pändä", pentru fiecare punct
Pentru grafic de mar, scris la litera de ; ia exem-
mandantul plotonului se va servi mai de dat fig. 3, se inscriind ora
un formular simplu 2) intitulat Tabel de in dreptul Pichetului Nr. 28, patrula trece pe
calcularea graficului de .
Plopul ars", la ora 0,45', sose§te in
Acest förmular se complecteazd cu ocazia la Ferma Cristea" la ora 1,21' mai
cunoa§terei ce face comandantul de plo- 28
ton in sectorul astfel : TA BEL
a) in rubrica intitulatä puncte de DE CALCULA REA DE MARS

se toate locurile alese DE


LA LA RE
ORA"
pentru de comandantul
- - - 8
plotonului punctele pe unde trebue 45'
patrula ; IS' I 45'
b) coloana intitulatä distanfa . '

36' 15" 50'


metri" se trec distantele intre punctele . -
inscrise rubrica dela litera a" ;
dick tabloul se lucreazä de exem-
plu pentru Pichetul Nr. 27", se va trece 3.,e4
distanta dela acest pichet, la prima FIG. - EXEMPLU INTOCMIREA UNUI TABEL DE CALCULAREA
Plopul ars" 3) apoi distanta GRAFICULUI

Plopul ars" la Fertna Cristea" departe la ora 1,36' ; apoi trece pe la Moara
mai departe ; aceastá se totalizeazd päräsitd" la ora 2,21' mai departe ; adu-
trebue sä dea exact distanta, dintre Pichetul se s'a cal-
Nr. 28 Pichetul Nr. ; culat exact ; exemplul de la fig. 3 se constatä

www.dacoromanica.ro
45

totalul de 3 ore 42 minute, corespunde exact la ora 5,34', la ora 5,44' mai
cu ora ajungerei la pichetul Nr. ; parte ; patrula se la pichetul la
d) coloana La inapolere", cuprinde ora 8, un serviciu de 8 ore.
acelea§i rubrici ca coloana intitulata La Pe baza acestul Tabel" se poate cu
cere" ; foarte mare un grattc de de 8
-
teza de
rubrica viteza de
a patrulei la ; cáci se
se inscrie ore, pe un formular asemänätor celui din fig. 4.
El se va denumi graflcul de Nr. de 8
poate ca la tnapoere" viteza de ore, cätre Nr. 27". Graficul se
fie mai mare sau mai de
DE
aceia de la ducere", din cauza tere-
- care sau
rubrica Timpul de
aceia Timpul de se
;

a-
L
P4

cifre ca la punctul c. al. 2


3 cu deosebire opera tiunea se
de jos in
- in rubrica se
rele de jos In sus, cu ora de
plecare rezultatá din ora sosirii, plus
pul preväzut pentru repaos ; apoi, se
la fiecare punct la rubrica
litera de mai sus, timpul de
de ; toate rubricile PENTRU GRAFIC DE

se cum s'a indicat la litera c" me§te mai direct pe (Fig. 5).
pentru a se putea face verificarea operatiunei ce s'au trecut pe punctele de
inscrierilor din coloana la inapoere". destinafle", distanfa timpul de
Din exemplul dat in fig. Nr. 3 se la ducere la inapoiere, se
patrula a ajuns la ora 3,42' la Pichetul Nr. ; pe prin puncte cu bine
s'a un repaos de 46 minute la Piche- cutit, orele in tabelul de calcul la punc-
tul Nr. 27 dela acest pichet la ora tele de destinatie respective pentru ducere
4 . NO pentru inapoerea patrulei ; apoi
A B
de se unesc punctele insemnate creionul
E L E astfel cum se la fig. ; ce
DESTI NA E 1 23 45 7 89 s'a desenat graficul pe §ablon", se
pe o de (Fig. 4).
Aspectul definitiv al graficului este
acela din fig. 6.
In felul acesta se va
grafice (Nr. 2 Nr. 3) pentru
400 directie, fiecare din ele diferind ca
valoare orará ; de ex. unul de 7 ore 30'
altul de 8 ore 30'.
Nr. de 8 ore descris in
xemplul de mai sus a fost compus :
FIG. 5. - EXEMPLU DE INTOCMIREA GRAFICULUI DE PE
- 6 ore 24' pentru
4,28' ; trece pe la Coltul Sud -0 ore 50' pentru
ora 4,58', intrá in la Moara -0 ore 46' pentru repaus.

www.dacoromanica.ro
46

Pentru graficele 2 3 se va mic§ora sau spori : linia din in capul stä scris ora ;
- timpul de orizontald din partea de sus a grafi-
- timpul de repaus ; timpul de mar§, sä se suprapunä peste linia orizontala din
neschimbat (6 ore 24'). §ablon, deasupra sunt notate orele (1-24).
Grafice de Citim :
distanta douä pichete este - patrula pleacä dela Pichetul Nr. 28
la ora ;
deci graficele ar trebui un timp - trece pe la punctul Ars" la ora
de patrulare prea scurt, se vor grafice 21,45' (aceasta se vede pe linia respectiva a
de dute-vino", patrula merge la un §ablonului mai ales in coloana Timpul de
punct, se la alt punct apoi mers", unde este indicat 45 minute, de la
drumul la pichetul vecin. Pichetul Nr. 28 Poiana" la Plopul Ars"
Grafice de intâlnire patrula merge 45 minute ; cum ea la ora
distanta pichete este prea 21, se 45 minute ne ora 21,45') ;
mare, se vor organiza patrule de - ajunge la - Ferma Cristea" la ora 22,21'
In acest caz, orele de plecare ale patrulelor (socoteala se face tot cum am mai
celor pichete, vor fi acordate sus, acolo 15 minute
patrulele se la punctul ceasta se vede pe desenul graficului mai ales
; graficele coloana Timp
cari merg aceste GRAFICUL de la
trebuesc lu- brica »D s" din
crate pentru E
grafic) ;
scop. NOELOR
- la ora 22,36',
Intocmirea aces- pleacä din ;
tor este sim- trece pe la ,Moa-
se va lua ca ra la ora
indreptar, cele 23,21' ;
tate mai sus. - ajunge la Col-
Se va avea ve- de Sud
dere sunt la ora 23,57'
perante: inträ
- graficele cari unde 15 minute,
ore de la ora
serv. neintrerupt ; 0,12' ;
- graficele FIG. 6. - EXEMPLU DE GRAFIC DE
- la ora 0,12'
tocmite pe baza unei viteze de mai mare de din ajunge la Plchetul Nr.
2-3 Km. pe ; laora 0,42'.
- graficele cari nu Pentru a continua citirea graficului,
CITIREA GRAFICULUI graficul pe inspre partea
ca exemplu citirea de grafice ajunge exact la
din fig. 6. linia care reprezinta ora 5 am socotit
Presupunem patrula pichetului Nr. 28 trula serviciul la ora 5). Vom tine
iana, are ordin : de cele mai sus, relativ la suprapunerea li-
- sä In serviciu la ora 21, niei orizontale din partea de sus a graficului,
- cu graficul de de 8 ore, peste orizontald a §ablonului, deasupra
- spre pichetul Nr. 27. sunt insemnate orele.
la ora 21, patrula se va inapoia din Acum putem citi departe:
serviciu a doua zi la ora 5. - ajunsä la Pichetul Nr.
peste potrivind ca patrula
acolo repaos 46 minute, la ora
verticala cu sä se suprapunä peste 1,28' ; aceasta se socote§te pe ora

www.dacoromanica.ro
GRANICERUL 47

0,42', se mai cele 46 minute repaos - trece pe la Ferma Cristea" la ora 3,29' ;
scrise in rubrica Dus" din grafic ; - ajunge la Plopul Ars" la ora 4,05'
in
- la ora 1,28' patrula porneste
Pichetut Nr. 28 ;
spre
-
4,15' ;
;

10 minute plead la ora


- trece pe la Sud Mice la - a junge la Nr. 28 la ora 5.
ora ;
Pentru citirea a graficelor de mar§,
- ajunge la Moara la ora 2,34', trebue se observe ca
unde ;
blonulul se perfect astfel cum s'a
- stä in 10 minute la ora 2,44', indicat mai sus.
mai departe ; I. C.

CINSTE I DEVOTAMENT
Faptele de arme ale osta§ului au fost, spuse cum
sunt vor fi scrise in cartea a acestui va capul sä banii la Banca
neam. tionalä .
De tara s'a gäsit la aman soldatul a ezita, frunta§ul ii face pachet
a fost totdeauna prezent la gata mantaua peste ei, cu arma se
dea ajutor dea viata pentru rdzvrätiti pe
ca steaua sä tot sträluci- läturalnice ajunse la Banca Nationalä, unde
toare cum ne-a fost de mo§ii banii spre pdstrare, o de
no§tri. banii depu§i.
Cele de mai jos vin din nou La inapoere este atacat de alt grup de räs-
nesdruncinata de sacrificiu, cimentatd vrätiti ; ce.l voesc des-
piepturile bravilor ostasi, cari atunci brace de haina dar le
au actul de rebeliune de unele punde prompt numai mort se va des-
minti Intunecate dat unul altuia apt ce intimideazd pe atacatori ; iar
un zid de piepturi otelite au la ia arma al
imediat focul. inchizAtor fusese scos, apoi se direct
In ziva de 23 a. c. grupurile la regiment raporteazd cele
de rdsvrätitii prin toate mijloacele a Domnul General Comandant Corpului
focul in bande de derbedei profitand de nicerilor apreciind fapta de lauda a
ocazie, jefuiascd tezaurul tärii cu ordin de zi pe
institutiile amenintand cu moartea pe cei pu§i Corpul GrAnicerilor, avanseazd pe ,ziva de 24
le administreze. 1941 la de Caporal, iar ca
din Regimentul compensä i se dä una mie lei, pe care
Grdniceri se in aceastä zi santineld la o : Nu mi-am
Administratie din un deck datoria Ori care alt ar fi fost in
grup de in admi- locul meu, sunt sigur ar fi la
nistratiei, sub amenintarea revolverelor dragi osta§i unul din multele de
pe functionari sä le predea institutia Cinste Devotament.
cu banii aflati In cassä, iar de se vor opune vor lar fapta ta, Caporal a fost ca
fi i se va da foc. un balsam pus pe rana a acestei
Cassierul Administratiei pentru a cele Cu ostasi ca tine, sigur, steaua
milioane cinci sute mii lei pe care-i avea pei noastre nu va ci din va
cassä, pe incredin- tot mai puternic. c.

www.dacoromanica.ro
48 GRANICERUL
I

D-na Maria General Antonescu a trimis Führe- a) dela distantä in acei cari vor
rului Adolf Hitler urmätoarea scrisoare : tine intruniri in aer liber sau in localuri,
aprobarea autoritatilor care nu se vor supune
Excelentä,
imediat somatiunilor legale.
sä primiti aceste modeste daruri, b) execute pe pe toti acei cari vor fi
ca semn al indemnärii härniciei neobosite a gäsiti cu arme de foc asupra a avea
tärancei In Führerului Marei
Germanii marelui creator de ea se autorizatia
simte fie inteleasä.
Noi o trimitem din vä Doamna General Ion Antonescu, a vizitat la
primiti noastre cele mai calduroase 1. II. 1941, Spitalul Militar, unde sunt internati
ocaziunea Särbatorilor Cráciunului". timpul rebeliunei dela
Cu incredere, 21-23. I. 1941.
Maria General Antonescu Doamna General Antonescu s'a interesat de
ingrijirea a däruit fiecare soldat
D-na Maria General Antonescu a primit ur- un pachet de bomboane.
:
1000 lei,
Osta§ii au fost profund impresionati de vizita
darurile fäcute.
Mi-ati o deosebitä bucurie prin remite-
Societatea Scriitorilor a däruit pentru
rea darurilor D-voastrA. multumesc cu toatä
sinceritatea, mai ales pentru frumoasele dantele, armatei 6.800.000 lei.
care vor fi de o deosebitä valoare pentru mine, Domnul General Ion Antonescu, ConducAtorul
de tarancelor Statului, a multumit din tot sufletul 'scriitorilor
Multumesc pentru bunele pentru darul oferit de a duce
doresc din suflet, mult doamnä, un an mai departe a iubirii de neam.
nou bun fericit.
Al respectuos
A. HITLER
Ministerul FinanteIor reaminte§te s'a dis-
pus retragerea din circulatie a monetei de 2 lei
In ziva de 15 Februarie 1941, incor- inlocuirea ei alte monete.
porarea contingentului 1941, ei au primit ordine Preschimbarea acestei monete se va face
ca la aceastä sä se prezinte la cercurile administratiile de pläti la
de recrutare, de unde sunt trimi§i la unitäti. tine fiscale.
Termenul de preschimbare expirä ziva de
Marele Stat Major prin Comunicatul Nr. 16, 31 Martie 1941, puterea circulatorie libe-
a cunoscut in cursul lumlor Februarie tot pe aceia§i
Martie 1941, se fac concenträri de instructie Publicul posesor al monetelor de 2 lei fabri-
in de 30 zile, neadmitandu-se nici o cate din cupru-nichel este invitat sä ia
scutire de concentrare. de acest termen le prezinte mai
Cei ce nu se la termenul fixat vor fi la preschimbare, cunoscand nu se
mentinuti concentrati un de zile va mai acorda nici o prelungire peste data de
31 Martie 1941.
Prin decret lege s'au militarizat oficiile poli-
tiene§ti de frontierä, porturi, aeroporturi
In ziva de 27. I. 1941, a din viatä
Contele Csaky, ministrul de externe al Ungariei.
sub controlul M. St. Major.

Ministerul Nationale aduce In noaptea de 28/29. I. 1941, a din


la cu- Generalul Metaxas loan, Primul Ministru
nor¡tinta intregei Tári, dela 1 Feb. al Greciei, in locul a fost numit Profesorul
1941, Armata va trebui : Alexandru Coridis.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
1) Iube;te-ti Tara moment gata sä-ti
viata pentru Ei.
2) ordinele tu eel executant
apärätor al
3) neadormit neclintit la indeplinindu-ti serviciul din dra-
goste convingere Limp
curajios tale, armä camarazii
5) nevoile numai
ei te pot ajuta.
b) Nu dispera niciodatä, ori cât de grea ar fi situatia care te vei gAsi,
pentrucä camarazii vor grijä sä-ti vinä ajutor la
7) cinstit, corect societate
8) pleca la vorbele eu oamenii de rea
credintá,
9) Ajutä-ti ca la sä te ajute la
10) Fere;te-te de spioni. Nu de vorbä nimeni despre chesti-
unite
11) Nu trage atunci prirnejdie, sau când nevoia
12) spaima contrabandi;tilor, a spionilor, a mai
temut luptätor contra durnanHor
13) In gandul atre Dumnezeu care
te va päräsi.
Mori cu drag, ca strämogii pentru apärarea hotarelor
Mari.

www.dacoromanica.ro