L u n i 9 A p r ilie I9 2 S PIM IW EAf« Pagina 3-a

Zece ani delalm lrea Basarabiei

Sunt zece an i de-atuncL.
A fost, de sigur, unul din cele m ai cum plite ceasuri pe
ruceapu Teodor, Tudor G-ghe, Tudó­
sé Ion, Turcuman Grigore, Uncu Teo­
dor, Halippa Pantelimon, Hertza Teo­
stantin Maniţiu Petre, Mâldov Di- nică a armatelor făcuse din Praf
mitrie, Greculof Alexandru.
C EI A BSENŢI
graniţă între fraţi, vocea sângelui,
care le-a înregistrat istoria României, atât de bogată în dor, Ţurcan Leonida Ţanţu Vasile, Basbeuc Mclikisvilli Petre, Gherţa legea firească a neamurilor care
ceasuri cumplite. Trupul ţării era sfârtecat fără indurare de Cernăţeanu Nicolae, Cernei Nicolae, loan, Corolcean Teodor, Landau Gut­ singură clădeşte trainic, vă readuce
vrăşm aşul bogat în groaznice unelte de luptă. Ţara era îm ­ Cijevsky Vasile, Cerescu Vasile, Cer-man, Noracof Anton, Rujină Anton, pentru totdeauna între noi.
părţită în două: de-o parte, ţara cotropită; de cealaltă, nof Nicolae, Soltutz Nicolae, Stere Sârbu Gheorghe, Sanciuc Calistrat, In numele partidului national-li­
ţara sângerândă. Iar aliatul, în al căruia sprijin crezusem, Constantin, Munteanu Zamfir, Suce- Stenexici Teodor, Ţurcan Alexandru, beral vă zic: Bine aţi venit fraţilor!
van Iacov., Creangă Ion, Steinberg Mendel, Top- Unirea sufletelor şi a puterilor în
frăm ântat el în su şi de valurile revoluţiei, ne lăsase într’o pe­ CINE A VOTAT CONTRA U N IR E I ciu Gheorghe.
nibilă izolare. Sufletul naţiei — care pornise avântat la ma­ Un total deed de 138 deputaţi din zile de restrişte ca si în zile de fe­
Balamez Ştefan (Bulgar); Osmo- cari 86 au votat pentru Unire, 3 ricire, va fi pentru poporul nostru
rea luptă a dezrobim ,—svâcnia sub cruntele loviri ale desti­ lowskl Arcadie (Ucrainian); Starenki contra cea mai temeinică chezăşie a tăriei
nului. Mihaii (Ucrainian). acestei uniri, iar 36 s’au ab­
ţinut şi 13 au fost absenţi dela vot. şi a propăşirii sale.
Atunci, în ceasul acela în care cele m ai sfinte idealuri, C E I CARI S’AU A BŢINU T DELA TEDEUMUL ION L C. BRÄTIANU
cele mai sacre năzuinţi păleau sub zăbranicul întunecat al VOT
Imediat Sfatul Ţării, Împreună cu
Almendiger Filip, Bacşan Zaharia,
durerii, ne-a sosit din Chişinău o rază de lum ină: votul de
unire al Basarabiei. Buciuşcan Gavril, Budnicenco Nikita,
Brenici Gheorghe, Vizitiu Eftimie,
membrii guvernului român şi ai gu­
vernului basarabean, Însoţiţi de toa­
Numirea miniştrilor
Provincia dintre Prut ş i Nistru, eliberată printr’o revo­
lu ţie socială, se umîa cu noi şi se reintegra în ritm ul vieţii Gherman Isac, Garbuş loan, Grupsky
Andrei, Diaconovici Dragomir, Du-
tă oficialitatea română, se duc în
corpore la Catedrala Soborului, unde Basarabiei
un Te-Deum este oficiat, la 8 ore
naţionale a Statului român. Frângând îngrădirile sclaviei mitraşcu Ion, Donico-Iordăchescu seara, de arhimandritul Gurie cu tot Raportul No. 69 din 9 Aprilie 1918
ţariste, care-i m utilase fiinţa fără să-i poată ucide sufletul, Serghie, Corali Vasile, Curdinovski clerul mitropolitan. La pomenire se al preşedintelui Consiliului de mini­
Basarabia, se declara românească printr’nn vot liber ş i ho­ Vasiie, Grivorucof Ivan, Kenigschatz rosteşte numele Maiestăţilor Lor Re­ ştri către rege:
tărât. Ţinutul, care gemuse sub cnutul m uscălesc, îş i striga Eugen, Cuncev Petre, Culava Alexei, gele şi Regina împreună cu Familia
Kirilov Teodor, Lichtman Samuel, Regală şi numele Mitropolitului SIRE,
prin acest vot bucuria supremă a eliberării. Les Alexandru, Lunef Vladimir, Mol­ Moldovei.
A fost, atunci, nu trium ful unei politici, ci victoria sufle­ dovan Teodor, Misircov Cresto, Na- Seara, primul-ministru a oferit, în Intru îndeplinirea dorinţelor arii-
orneak Iacov, Nikitiúc Teodor, Popa cutate de Sfatul Tării din Chişinău
tu lu i colectiv al naţiei. A fost, parcă, m inunata îm plinire a
nuni destin.
fvan, Ponomaref Gheorghe, Polialin-
sala Casinoului, un prânz membri­
lor Sfatului Ţării, guvernului basa­ când el a votat in ziua de 27 Mar­
ciuc Petre, Siutvski Moise, Sarenko rabean şi tuturor notabilităţilor pre­ tie a, c. Unirea Basarabiei cu Ro­
A fost, oricum, izbânda Dreptăţei, care stă de-asupra Mihail, Ţiganco Vladimir, Turcu Con­ zente în capitala Basarabiei. mânia şi pentru o strânsă cola­
tuturor calculelor politice şi care, dacă poate fi zăbovită, nu borare cu acea parte a României
poate ii suprimată.
Sunt zece ani de-atunci...
Să nu întunecăm ceasul senîn al acestei comemorări
Documentele Unirii lipsită încă de reprezentatiunea ei
în Parlamentul Tării, ros pe Ma­
iestatea Voastră, să binevoiască pe
cu imputări sau cu pomenirea unor erori ce s’au putut să­ Iată câteva din documentele cari că noroadele singure să-şi hotăras­ temeiul legii din 11 Dec. 1916. să
consacră unirea: că soarta lor, — de azi înainte şi numească miniştri fără portofoliu
vârşi. Ci să scrim în josul acestei pagini din cartea zbuciu­
m ului României întregite, adevărul care trebue răspicat ca Raportul No. 68 din 9 Aprilie 1918 pentru totdeauna, — se uneşte cu pe d-nii Ion Inculeţ şi doctor Da­
să fie auzit de toţi tăgăduitorii dreptăţii noastre: L ic e u l în c a r e s ’a u ţin u t ş e d in ţ e le S f a tu lu i Ţ ă r ii ai preşedintelui Consiliului de mini­ mama sa România**. niel Ciugureanu.
tasiu, Mărgineanu, Mircescu, de şe< ştri către rege: Si prezidentul Consiliului nostru Sunt
BASARABIA ESTE SI RAMANE r o m a n e a s c a Istrate şi unde au aşteptat Mesajul
DIMINEAŢA Parlamentului basarabean. fii de stat-major, de autorităţile ad­ SIRE, de miniştri declarând c ă : „In nu­ Cu cel mai profund respect
La orele 7 seara, desbaterile Sfa­ ministrative române, s’au dus în Sfatul Ţării din Basarabia votând mele poporului Românesc şi a Re­ Sire
tului luând sfârşit, membrii guver­ cortegiu escortaţi de cavaleria basa­ Al Majestaţii Voastre

finirea Basarabiei ou Remania nului român au fost invitaţi să se

prezinte la Sfat pentru a lua cunoş­
tinţă de rezultatul deliberărilor.
Primul-ministru şi ministrul de
război, însoţiţi de d. general Istrate,
(V e r s iu n e a a p ă r u tă în M o n ito ru l O ficial)«
comandantul corpului VI, şi de ge­
In urma consfătuirilor ce au avut generalul Răşcanu, comandanţii di neralii P. Greceanu, Schina, Broş­
loc în Iaşi între membrii guvernului viziilor din Chişinău. teanu, Ghineseu, Răşcanu, Al. Anas-
român şi d-nii Ion Inculeţ, presiden- Onorurile au fost date de un esca
tul Sfatului Ţării al Republicii Mol­ dron al cavaleriei armatei basara
doveneşti din Basarabia, doctor Da­ bene şi un batalion de vânători ai
niel Ciugureanu, presidentul consi­ armatei române.
U N I R E A
liului de miniştri, şi Halippa, vice- C O N F E R IN Ţ E L E CU M E M B R II Emoţiunea este la culme. Se cu­
president al Sfatului, d. prim-mini- G U V E R N U L U I B A S A R A B E A N noaşte deja rezultatul votului care
stru A, Marghiloman, şi d. ministru s’a rostit pentru unire cu aproape
de război general Hörjeu, însoţiţi de Luni şi Marti, miniştrii români au unanimitatea voturilor exprimate.
d-mi : Ion Mitilineu, secretarul ge­ avut lungi conferinţe cu membrii Deputaţii basarabeni îmbrăţişează
neral al ministerului de interne, Ga- guvernului basarabean, cu delega- pe generalii şi pe ofiţerii români. In­
roflid, secretarul general al ministe­ ţiunile fracţiunilor din Sfat, cu capii trarea în sala şedinţelor se face în
rului domeniilor, A. Corteanu, secre­ bisericii ortodoxe române, cu şefii de mijlocul unor aclamaţiuni cari cu
tarul general al ministerului finan­ comunităţi şi cu delegaţiunea Uniu­ greu se pot calma pentru a se da ci­
ţelor, de generalul Mircescu şi un nii proprietarilor. Primul-ministru a tire botărîrilor luate de Parlament.
numeros personal administrativ su­ primit de asemenea pe marele ma­ Sala este ticsită de o mulţime de
perior, s’au dus la Chişinău pentru reşal al nobilimei din Basarabia şi cetăţeni marcanţi şi dé doamne cari
a lua contactul oficial cu guvernul po mareşalul nobilimei din Bender. se înghesuiau în toate colţurile libe­
şi cu Sfatul Republicii. In urma adeziunilor unanim ex­ re din vasta sală a şedinţelor.
In dimineaţa zilei de Luni 26 Mar­ primate de toţi factorii mai sus in­ Presidentul, d. Inculeţ, proclamă
tie (8 Aprilie), miniştrii au fost pri­ dicaţi, primul ministru putând să-şi rezultatul votului. Prin vot nominal
miţi în capitala Basarabiei de presi­ dea seama de aspiratiuniie politice şi pe faţă 86 membri ai Sfatului,
dentul Sfatului, de membrii guver­ ale tuturor păturilor poporului basa­ contra 3, fiind şi 36 abţineri, au vo­
nului basarabean şi sub-sec.retaril rabean, a formulat 0 serie de propo- tat unirea Basarabiei cu România.
lor de stat, de generalul lătrate, co­ ziţiuni asupra cărora Sfatul Ţării Numai 13 deputaţi, din numărul to­
mandantul corpului VI de armată putea să-şi exprime, într’un mod tal al Sfatului şi cari dela început
român, de generalul Broşteanu şi de concret, voinţa lui. nu au luat parte la lucrări, sunt lip­
să, împiedicaţi de diferite circum­
Propunerea de unire stanţe de a se afla în Chişinău.
Primul-ministru român, dela tri­
buna Sfatului, declară, în numele
In tot timpul acesta, Sfatul Ţării tăţile locale şi obiceiurile pământu­ poporului român şi al regelui lui, M.
a ţinut şedinţe permanente, în cari lui să nu fie nici o discordanţă cu S. Regele Ferdinand I, că ia act de
toate opiniunile s’au rostit cu o res­ ideea constituţională de stat unitar votul quasi unanim al Sfatului şi
pectare absolută a libertăţii de cu­ român. După aceea primul-ministru proclamă Basarabia unită cu Româ­
vânt şi prerogativele fiecărui depu­ a dat citire propunerilor isvorîte din nia de aci înainte una şi nedespăr­
tat. Adoptându-se în principiu pro­ consfătuirile ce avusese loc cu mem­ ţită.
punerea de unire formulată de blo­ brii guvernului şi cu delegaţiunile Toată asistenţa în picioare strigă :
cul moldovenesc, Marţi dimineaţa, partidelor. Citirea acestor propuneri Trăiască România ! Trăiască Regele
27 Martie (9 Aprilie), Biroul Sfatului a fost salutată cu calde ovaţiuni de Ferdinand ! Trăiască Regina Maria!
a invitat pe primul-ministru al Ro­ către membrii Sfatului.
TELEGRAM A REG ELU I
mâniei să-i facă propunerile lui. Miniştrii români s’au retras In
La orele 4 după amiază, primul- mijlocul aclamaţiunilor. Regele, care se afla la Bârlad,
ministru, A. Marghiloman, însoţit Sfatul a fost îndemnat pe dată de
de^ ministrul de război generalul presidentul lui, d. Inculeţ, să ia în
Hérjeu şi numai de funcţionarii ad­ desbatere programul elaborat şi să
ministrativi civili, a fost primit în nu se mai despartă până ce nu va
Compunerea „Sfatului Ţării“
plină şedinţă a Sfatului şi dela tri­ hotărî asupra soartei ţării. In clipa Unirii, — adică în ziua de
buna Parlamentului, a expus punc­ Miniştrii români s’au dus la cor­ 27 Martie 1918, — Sfatul Ţării se
tul de vedere al guvernului român, pul VI de armată, unde un ceai de compunea din 138 deputaţi aleşi în
care ar dori ca mentinându-se liber­ onoare fusese pregătit de d. general chipul următor :
Patruzeci şi patru aleşi de diferite
organizaţii militare cari reprezenlau
un număr ce depăşia trei sute de mii
de ţărani. — a căror vârstă era cu­
prinsă între 19 şi 48 de ani — mo­
bilizaţi şi aflători pe diferite fronturi
ruseşti.
Treizeci şi şase deputaţi aleşi de
către cel de-al IlI-lea congres al de­
putaţilor ţărani, aieşi la rândul lor
de comunele tuturor judeţelor Basa­
rabiei.
Şase deputaţi aleşi ca reprezentanţi
ai Zemstvelor Provinciei şi judeţelor
ai căror reprezentanţi au fost aUşi la
rândul lor prin sufragiu universal.
Cinci deputaţi trim,şi de primăriile
oraşelor ale căror consili au fost a-
lese prin sufragiu! universal.
Cinci deputaţi trimişi de organiza­
ţiile cooperative.
Trei deputaţi ai partidului moldo­
venesc.
Un deputat al socialiştilor travaişti.
Trei ai societăţilor culturale.
Unul al uniunei Clerului.
Unul al societăţii Juridice.
Unul al baroului avocaţilor din
Basarabia.
Unul reprezentând căile ferate.
Trei ai asociaţiilor funcţionarilor
Statului.
Trei ai asociaţiilor profesorilor şi
institutorilor.
Unul al presei basarabene.
Unul al Uniunei profesionale a lu­
crătorilor.
Şapte ai organizaţiilor naţionale u-
krainiene.
Cinci ai organizaţiilor naţionale iz-
[ raeliie.
Marghiloman şl generalul Eftrjen, ministrul de război, după Doi ai organizaţiilor naţionale de
ceaiul dela Cercai Militar din Chişinău I bulgari şi găgăuţi.
rabeană şi de escadroane de roşiori,
la palatul liceului nobilimei în care
Sfatul Ţării îşi ţinea şedinţele lui.
Ei sunt întâmpinaţi de miniştrii
basarabeni şi de foarte numeroşi de­
putaţi, dintre cari d. C. Stere, ales
de curând reprezentant al judeţului
Soroca.
fiind tncunoştlinţat telegrafic de
primul-ministru, A. Marghiloman, de
proclamarea unirii, a adresat preşe­
dintelui Sfatului, d. Inculeţ, şi pw-
mului-ministru basarabean, d. Ciu­
gureanu, la Chişinău, următoarea
telegramă :
„Cu a d â n c ă em o ţîu n e ş l cu In im a
„p lin ă de bucii,rie am p rim it ştire a
„d esp re im p o rta n tu l act ce s’a s ă v â r­
ş i t ,1a C h işin ău iu . S
n a l’ ce se d eştep la
e n tim e n tu l n aţio ­
Sen
tase a tâ t de p u ­
„ té rn ie în tim piurilG tliin u rm ă în ini-
„m ila M cldovcnilo: m ilos dc dincolo de
„ P ru t, a p rim it, It, p:
p rin v o tn l în ă lţă to r
„al S fa tu lu i Ţ ă rii, o so lem n ă afir-
„m are. U n v is fru m o s s ’a în fă p tu it.
„D in su fle t m u lţu m e sc b u n u lu i
„D um nezeu c ă M i-a d at, în zile de
„ re strişte , ca o d u lce m â n g âie re , să
„văd d u p ă o s u tă de an i p e ir a ţii ba-
„ s a ra b e n i re v e n in d ia ră ş i la P a iria -
„M um ă. A duc p rin o su l M eu de c ă l­
d u r o a s e m u lţu m iri D om niilor-V oa-
„ stre ş i S fa tu lu i Ţ ă rii, a le c ă ru i p a ­
t r i o t i c e s fo rţă ri a n lo st în c o ro n a te
„de succes.
„In aceste m o m en te solem ne şl In-
„ n ă iţă te a re p e n tru P a trie , de aici
„ în a in te co m u n ă, V ă trim it la to |i
„c etăţe n ii d in n o n a R o m ân ie de p es­
t e P ru t, reg e scu l M eu sa lu t, în con-
„ ju râ n d u -v ă cu aceeaş in im o a să şi
„c ald ă iu b ire p ă rin te a s c ă ".
FERDINAND.
Unul al organizaţiilor naţionale po­
loneze.
Doi ai organizaţiilor naţionale ger­
mane.
Unul al organizaţiilor naţionale ar­
meneşti.
Unul al ligii culturale ruseşti.
Trei ai asociaţiilor studenţ lor ba­
sarab enL
Un deputat cooptat de Sfatul Ţării.
CINE A VOTAT U N IR EA
Lista deputaţilor cari au votat în
acea zi de 27 Martie (9 Aprilie)
1918 pentru Unirea Basarabiei cu
România :
Alexandri Niculae, Alistar Elena.
Buzdugan Ion, Buiuc Ilarion, Bivol
Constantin, Budişteanu Igaalie, Bârcă
Teodor, Bossie Codreanu Nicolae,
Botnaciuc Ştefan, Buruiană Gheor­
ghe, Bîrca Teodosie, Bogos Vladimir.
Budescu Vladimir, Baltag Alexandru,
Naluţa Ion, Grosu Nicolae, Gafenco
Vasile, Galitky Simion, Ghenzul Va­
sile, Găină Andrei, Gropa Alexandru,
Dragomir Dimitrie Duchivici Felix,
Dron Dimitrie, Epure Boris, Erhan
Pantelimon, Zubac Vitalie, Ignatiuc
Ion, Inculeţ Ion, Ionco Teofil, Cri-
han Anton, Creangă Ion, Chiriac
Atanasie, Cărăuşi Dimitrie, Codreanu
Ion, Cazacliu Grigore, Caraiman An­
ton, Cocârla Pavel, Costin Ion, Chio-
rescu Vladimir, Cazacliu Ion, Caza-
eli'i Vladimír La-'’,! Vasile, Mămă­
ligă Nicolae, Minciună Mihail, Mo-
rariu Anatolie, Morariu Alexandru,
Mârza Dimitrie, Mare Gheorghe, Ma-
culeţky Mihail, Marchitan Dimitrie,
Neaga Teodor, Năstase Gheorghe,
Oşoian Constantin, Pâatea Gherman.
Mândrescu Vasiie, Pelivan Ion, Pălii
Eftimie, Păscăluţă Ion, Picior-Mare
Petru, Siniclie Elefterie, Suruceanu
Nicolae, Silitrari Timofte, Sbierea
Chirii, Săcară Nicolae, Scobiola An­ Semnături, pe dosul unul „me nV , Ia masa care a avut loc la
drei, Spine Chirii, Stavru G-ghe, Su- laşi, la Palatal Regal, după alipirea Basarabiei
în şedinţa dela 27 Martie (9 Aprilie)
1918, unirea Republicii democratice
moldoveneşti (Basarabia) cu Româ­
nia, subsemnatul are onoare a ruga
respectuos pe Maiestatea Voastră
să binevoiască a semna alăturatul
proiect de decret pentru promulga­
rea votului In chestiune şi a decla-
raţiunii făcute cu acest prilej de
subsemnatul în numeie poporului
Român şi al Maiestăţii Voastre.
Sunt
Cu cel mai profund respect
Sire
Al Majestăţii Voastre
Prea supus şi prea plecat servitor
Preşedintele consiliului de miniştri
AL. MARGHILOMAN
Decretul de promulgare
a votului Sfatului Tării
FERDINAND I
Prin gratia lui Dumnezeu şi voinţa când soarta nemiloasă dar vremel­
naţională. Rege al României
La toţi de faţă şi viitori, sănătate :
Sfatul Ţării din Basarabia, în şe­
dinţa Iu! dela 27 Martie (9 Aprilie)
1918, votând prin 86 voturi pentru,
contra 3, fiind şl 36 abţineri, urmă­
toarea rezoiutiune: „Republica de­ edocument,
mocratică Moldovenească (Basara­
bia), în hotarele e i: dintre Prut, lui Alexandru I al Rusiei, imediat ne traducătorul, — „tn urm area a.-
Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi
vechile granite cu Austria, ruptă de cureşti, prin care Basarabia era des- cestui tra cta t4.
Rusia acum mai bine de o sută şase lipita dela patria m um ă.
ani din trupul vechii Moldove, — în
puterea dreptului istoric şi a drep­ rea de tractate dintre curţile otoma­ îm p ă r a t şl s in g u r o b lă d u lto r a
tului de neam, pe baza principiului nă şi rusească “, traduse ţi tipărite
gelui României cu adâncă emoţîune
şl cu falnică mândrie iau act de ho-
tărîrea quasiunanimă a Sfatului Ţă­
rii şi Ia rândul meu declar, că de azi
înainte Basarabia este pentru vecie
unită cu România**.
Promulgăm acest vot ş! această
declaraţie şi ordonăm să fie inves.
tită cu sigiliul Statului şi publicată
n „Monitorul Oficial**.
Dat în Iaşi, la 9 Aprilie 1918.
# FERDINAND
(L. S. St.)
Preşedintele Consiliului de miniştri
A, MARGHILOMAN
Ministru de justiţie,
vr ..... D* D obrescu
No. 842.
Telegrama lui Ion I. C. Brătlanu luiArt.
către preşedintele Sfatului Ţării: nat cu executarea acestui decret
Din Chişinău raze de lumină trai­
nică pătrund în casa noastră pen­
tru moment aşa crud cernită.
După o prea lungă despărţire de
Credem interesant de reprodus un în limba rom ána de M. Chifalov, la
care datează din 1812 şi
datorit expansiunii bucuriei taru­ 1850.
după semnarea tratatului dela B u­
Textul e reprodus după „Culege
Prea supus şi prea plecat servitor
Preşedintele consiliului de miniştri
AL. MARGHILOMAN
FERDINAND I
Prin gratia lui Dumnezeu şi voinţa
naţională, Rege al României
La toţi de faţă şi viitori, sănătate i
Asupra raportului Preşedintelui
Consiliului nostru de miniştri No.
6911918.
Am decretat şi decretăm:
Art. I. — Sunt numiţi miniştri at
noştri secretari de stat fă, ă porto­
foliu:
Ion inculeţ şi doctor Daniel Ciu­
gureanu.
ÎI. — Preşedintele consiliu*
nostru de miniştri este însărci­
Dat în Iaşi, la 9 Aprilie 1918.
FERDINAND
Preşedintele Consiliului de miniştri
a l . m a r g h il o m a n
No. 849
la tă m anifestul, „slobozit4 — spu­
Cu m ila Iu l D u m n ezeu
N O I ALEXANDRU I
to a tă R u sia
S.C.L Ş. C. L ş.c.1
F aee m da obste c u n o s c u t:
R ăzboiul p re lu n g it cinci a n i în-
tre îm p ă r ă ţia R u sească ş l F o a rta
O tom ană, acum m u ltă m ită fie celu i
P re a In n a lt, s’a is p ră v it cu noro­
cire ; p ac ea s’a în c h e ia t, T ra c ta tu l
d a t pe lâ n g ă a c e a sta s’a isc ă lit în ­
tre g e n e ra lu l n o s tru de in ia n te rie
P rin ţu l G olcnlşcev-C utuzov şi Vi-
z iru l tu rce sc A hm et P a şa , tn B ucu­
r e ş ti la 16 M al a c e s tn i an 1812 ; şi
s’a făc u t to rm á i sc h im b u l ra tific a -
tiilo r d a te a s u p ra Iu i de N oi şi de
S u lta n u l tu rce sc M ahom et a l doilea,
D esele b iru in ţe c â ştig a te p rin v ite­
jia o ştirilo r n o astre , ş i d o rin ţa n o a ­
s tr ă c h ia r In m ijlo cu l b iru in ţe lo r şi
d o b â n d irilo r p rin arm e , n e p riv in d
n ic io d ată la d ă r ă p ă n a r e a ş i su b iu -
g a re a P o rţii, In sfâ rş it au stin s in-
tr ’in sa d u h u l de b ă ta ie ş i a in d a -
plecat-o la d o rita lin işte.
A ceastă d ă r u ită n o u ă d ela D um ­
nezeu p ace a a d u s îm p ă r ă ţie i R u­
se ş ti în se m n a te foloase, b ăgând în
h o ta re le e i o f a ţă de p ă m â n t ro d ito r
şi n u m e ro s de oam eni, a c ă rn ia în ­
tin d e re (p eriferia) d ela A k erm an
p â n ă la g n ra P r u tu lu i ce cu rg e
n o u ă v e rste d ela Ia ş i ş i d e la g u ra
ac estu i r â u p â n ă la h o ta ru l A us­
tr ie i şi de acolo Ia v a le pe N istru ,
a lc ă tu e şte o c â tă ţim e m a i ca la o
m ie de verste, în ca re se a flă cetă­
ţile cele v estite, ad ică : H o tin u l, B en-
d e ru l, C hilia, Iz m a ilu l, A k erm a n u j
şi a lte m u lte o ra şe de negoţ.
A ceste a tâ t de m a ri foloase d ă ­
r u ite p a trie i n o a s tre p rin a c e a stă
îm b u c u ră to a re pace, ad u c in im ei
n o a s tre n e g ră ită m u lţu m ire .
S ă d ăm dar, iu b iţilo r n o ştri s u ­
p u ş i credincioşi, m u ltă m ită P re a
în a ltu lu i D um nezeu şi să în ă lţă m
d in a d â n c a i su fletelo r n o a s tre r u g ă ­
ciu n i fierbinte, s a si to td e a u n a să
p ăzească şi să p ro slăv e ască cu bla-
g o slo v esia şi în d u ra re a sa pe bine-
cre d in cio a sa sa fiică R usia.
In S ân t P e te rsb u rg 1812, A ugust 5,
Oriyinalul este iscălit de chiar
mâna împărăteştii sale măriri aşa:
ALEXANDRU

In Ho. de la 15 Aprilie, „Dimineaţa” va consacra — în amintirea unirii Basarabiei o pagină referitoare la insta-
larea justiţiei româneşti în provincia desrobită