ANUL Nr.

6 IUNIE 1942

GRANICEPUL pentru
Redaefia Administratia : CORPUL GRÄNICERILOR Telefon 2.65.80

6
www.dacoromanica.ro
 DE ONOARE
Genera! Divizie ION

PRESEDINTE ACTIV
Colonel TEODORESCU ION

BR

Lt.-Col. HRISTESCU ALEXANDRU -Col. VICTOR

de Redactie :
apitan POPESCU AUREL PESEL NICOLAE

le
Comitetul
Lt.-Col. ATANASIU VICTOR . . . Director administrativ
Major DOBRONEANU OH. Subdirector '71:
Cpt. CHILIMAN DUMITRU . Verificator
MR
XLM

1. D-1 prea- 9. de räzboi (Cruciada u

,104
eroismul contra . . .

mâni depe Donetului 10. M. S. Regele räspunde felici-

.we Crimeea täri1or armatelor operative *
e, .

2. Ordine de Zi ocazia victo-

armatelor germane
11. Ascultä române un

12
din
! '(versuri)
Eroii gräniceri
.... E.

3. Se . . . boiul contra barbariei

0 4. mari särbätori :

Zece Mai Ziva Eroilor . . 13. Fapte bune sävâr§ite de gräni-

5. D-lui Maresal ceri *
nescu de Zece Mai . . 14. Contrabandele contraventiile
6. Reportaj fotografic intern . descoperite de gräniceri
7. Cuvântul D-lui
de ziva .
Ion
.
cursul lunilor Martie-Aprilie
1942
1
11
8. Cultul eroilor . 15. (pe copertä) *

www.dacoromanica.ro
ANUL XI, 6

D-L MARESAL ANTONESCU EROISMUL SOLDATILOR

DE PE FRONTUL DONETULUI DIN CRIMEEA
ORDINE DE ALE CONDUCATORULUI STATULUI.

Ordin de Zi pe Nr. 29 din 4.VI.1942.

ai de pe frontul
Pe dela Harkov ati luat parte la
una din cele mai mari din istorie
cu camarazii vo$tri germani ati biruit.
Dupa ce ati reu$it in timpul unei ierni
prasnice, faceti fata tuturor atacurilor dispe-
rate ale hoardelor bolsevice, ati totu$i pu-
terea ridicati treceti la
atac, atunci cand a sosit ceasul potrivit.
Faptele voastre märete de arme vor
mane pagini de cel mai Malt eroism, istoria
armatei poporului nostru.
respectuos fata mortilor
de voi, Patria multume$te.
ION ANTONESCU
Mareial al Conduator al

Ordin de Zi pe Nr. 30 din 4.VI.1942

Osta#i unitátilor din Crimeea au lost bravi
la stralucitoarea victorie a armatei ger-
mane din peninsula Kerci.
Rezistand la cu tuturor
atacurilor inamice, au trecut apoi plini de
la ofensiva, contribuind la obtinerea unor rezultate Maresal Ion Antonescu
atat de
Macand de front, sau manevrand spatele inamicului prin vijelia obuzelor
mereu moartea, osta$ii romani misiunea prisosinta.
fratie de arme pe campurile de din Est, dat
roadele, cu care ne vom intotdeauna.
Patria tuturor comandantilor luptatorilor care s'au la Kerci
vrednicie, cinste$te cu veneratie jertfa acelora care dat viata pentru ve$nicia nea-
mului se la mormintele
ION ANTONESCU
Mareial al Conduator al Statulul

www.dacoromanica.ro
74

ORDINE DE ZI OCAZIA VICTORIEI ARMATELOR GERMANE ROMÂNE

ocazia dela Kerci, Comandamentui de un Corp aerian, a-ti doborât adversarul in
Armatelor Germane Române din Crimeia a dat timp ce vostri dela Sevastopol depe
urmätoarele ordine de zi: la Istmuri - spatele. -
vostru, care in a sträpuns o po-
ORDIN DE ZI zitie de un superior
grele lupte in apdraie ce au durat mai ganizatá cu mijloace
multe grupul nostru a sdrobit nuite, iar alte zile a incercuit ad-
8 zile un adversar ori mai numeros: versarului Marea de Azov, apoi a
- 19 Divizii Brigäzi de trägatori, inamice la Mare, este o
-1 Divizie Cavalerie, pe care o pot realiza pe
-4 Blindate au fost distruse. in nurnai spiritul ofensiv, vitejia
soldatului nostru. - In 12 zile au fost sdro-
sula Kerci, in de câteva resturi inamice ce
pot fi considerate ca pierdute, este liberä de bite armate Ruse cu 17 Divizii de trägätori, 2
mic. strälucit rezultat se datoreste in Divizii de Munte, 3 de Trägätori, 2
conducerii model atitu- vizii Cavalerie 4 Blindate.
dini trupei. Tuturor Comandantilor Germani 149.256 prizonieri, 1.133 tunuri, 258 care
trupelor din grupul nostru le exprim lupt o imensä cantitate de armament
deplina mea recunostintä pentru spiritul de riale de le tot cäzut
doveditä necontenit in atac, ca noastre.
in apärare, pentru excelenta comportare. Numai din armatele s'au
putut salva peste mare. Aceastá victorie a fost
General von Bock. de arme cu trupele ger-
ORDIN DE ZI mane române Corpului nostru
Richthofen. Multumesc Armatei,
,,SOLDATI DIN Comandanti de gradele, eroismului
Bátália din Peninsula Kerci prima spiritului de a nostri. Multumi-
ofensiva a 1942, este rea adreseazd dintre voi, Comandanti
Fuehrerul a ca armata din cea din gradele, a vointä de a a
care aceastä iarnä a incetat atacul - triumf at din asupra inamicului, multumesc
dea rusilor prima luptäteriloi din linia a a
necontenit inamicul tuturor acelora cari prin
FOST NOASTRA suprema fäcut posibil ca atacul nostru
Prin eroismul vostru, voi soldati germani ro- urmärirea se viteza
mâni ai frontului Kerci a-ti zädärnicit lunile tre-
cute, toate aracurile armatelor ruse, supe- In victoriei multumim lui Dumnezeu ne
rioare prin aceasta puterea cu veneratie camarazii
a - Mai ca adversarul sä se trii ce odihnesc pe drumurile luptelor noastre,
intrema pentru in urma pentru noi
frängerilor ce a suferit, voi ostasi, desi cu Heil unser
dar inarmati cu cele mai noi arme, aläturi General von Manstein.
CREZUL OSTA$ULUI
Cred Regele nostru, 4. de moarte: minciuna, hotia,
torul Tärii ve5nicia Nearnului darea, ele necinstesc pe
nesc. ostasi.
Port suflet icoana 5. camarazii; ei sunt ca mine
värate jur sä-mi jertfesc viata pentru libertAtii Tärii, osta5i bravi
tarele ei.
boiu lucr5tori harnici uzine ogoare,
3. Indeplinesc ordinele oväire
nu mä'nfrico5eazA nici primejdia, nici trufia timp de pace.
sq-mi ajute Dumnezeu.

www.dacoromanica.ro
 GR AN 75

SE ANUL
La 22 lunie - se un an, de can,Ro- popor frate noi, in cea mai robie ce
a tras spada a pornit s'a cunoscut vre'o care trebuia
la dârz, barbariel dela alipit trunchiului românesc, dela
din räsarit, de invincibila ar- care fusese smuls cruzime.
a Marelui Reich German. L-au trecut au luptat cu darzenie, spre a
gloriosului - Mihai ne tine cuvântul de nostri camarazi de
Bravul care spada contra pägânilor germani, cari au trecut cu noi,
Secolul XVI-lea - cari näväliserä in -a spre a salva continentul civilizatia dela o pieire
jurat Sfânta Cruce nu o va in sigurä.
pânä când nu va ultimul din L-au trecut era un vad al nostru,
tot asttel gloriosului Voevod, curn cunoscute ale noastre sunt, peste
mândrul Rege Mihai I viteazul Maresal, Nistru peste Bug.
desrobitor de reintregitor de hotare, in au executat ordin - dat
spada luat solemn angajament de cerea datoria de ostasi
in fata natiunei române, de a nu lupta ocrotitori ai ai familiilor precum
când, ultimul bolsevic, nu va fi nimicit a sfintelor noastre altare strämosesti.
ultima palmä de românesc nu va readusä Un an a trecut ai nostri s'au
la trupul Tärii. tot spre räsärit, in Done-
credintä cu nädejdea tului, muntii Crimeii, acolo, cot la
in Duirnezeu cu vitejia a strabunilor nostri 'cot cu neintricatii nostri aliati germani cu fra-
generatia de azi, cu ajutorul puternicilor nostri nostri de italieni, care se bat pentru ace-
aliati acest liman va fi atins prin aceasta, buna pentru aceiasi credintä.
stare, siguranta propäsirea generatiilor viitoare, Din muntii Bucovinei, din luncile Prutului, din
pe secole intregi. Dunärii pe coasta bravii
In vara anului 1940, sub presiunea colosului
sovietic
totul va
din
vremelnic
aliatilor
a cedat fortei,
- tri cstasi, tome chipurile
spre
de frati, spre a-1 pedepsi
oväire, au
cotropitor uci-
faptele lui
spre pentru ceasul istoric ce trebuia odioase, cari cobor in fata omenirii, mai jos
sä vinä, sa militara, a cedat ca mai ingrozitoare fiare ale
o mare strângere de cu durere N'au cunoscut nici teama, nid obstacole. Cu
in Basarabia dulcea Bucovina, Dumnezeu, cu convingerea dreptätii
batbarilor bolsevici, cari prin cauzei pentru care au pornit la cu
un pas spre Vest Sud-Vest, scopul specifica neamului, care se cu furie asupra
visul de totde8una. Prin aceastä odios periculos, cu oarbä
consolidau pozitiunile de atac contra in Maresal destinele Neamului, cu dragoste
Europei care le-ar fi adus noui cuceriri prilejuri de Tron ostasii s'au aruncat in
de jafuri neomenii, prin bolsevizarea valtoarea luptelor, precupeti vietile,
lui continent European. a socoti numärul de
Dar prin vitejia armatei germane, man, ci numai cu vie de a au
la care s'a raliat brava armatä
mânä sub comanda a Maresalului Con- Prutul, Marea, Tiganca, Cernautiul,
au diabolicele planuri bol5evice. Cetatea Odesa,
Cu un demn de traditia obârsia noa- Donetul, Stepa Nogai, Crimeia, Sevastopolul, Feo-
strä sträbunä, cu vitejie lume, dosia, .Kercii, iatä nume de glorie
matele au executat cu sfintenie inscris cu de foc cartea a
dintä, porunca Maresalului nostru, care era a Istoriei Românesti.
tregului neam - a dat acel memorial or- jertfe supra omene5ti, prin ape, prin
din de - devenit istoric ai codrilor, prin creste munti,
Române vä ordon trece# Prutul". pe praf,
$i trecut. geruri cumplite prin de
L-au trecut cu jertfe cäci prin n'au dat un pas inapoi, au luptat,
dinul instinctul de au s'au jertfit, dar au invins.
pästrarea fiintei neamului rornanesc. tinut seamä nici de puzderia dusmanilor
L-au trecut, de Prut, gemea un nid de
www.dacoromanica.ro
76

- La atac s'aude repezit

sarjat cazematele,
vijeliosi contra tancurilor
otel ce värsau foc,
au sfärâmat
au
Biruinta este
Dusmanul
se va
mai mare.
este in agonie, o sfortare
spre a nu se mai ridica nici
turile, au distrus navele inamice puter-
nice, pionierii au obstacolele, In au contribuit, cu
dorobantii au sugrumat pe inamic vrednicia la implântarea de
viatorii au sfruntat zeci de inamici aerieni, in haosul intunericului bolsevic, prin distrugerea
borandu-i pe au tras in celui mai ingrozitor care a vre'o
s'ati inrosit tevile tunurilor, peste tot sfortäri neamul românesc.
supra omenesti, f de ai nostri, cu puteri Rodul jertfei adus pe Patriei,
de Atot puternic cu dorul de a invinge tr'un singur an este:
sau a muri. - --Desrobirea a trei provincii
au fost mari, dureroase, ireparabile, covina, Basarabia Transnistria;
dar nu au fost zadarnice. Cucerirea Odesei, care prin pozitia ce
Nu se putea Deck morti cu totii dis- ameninta Dundrii siguranta
trugerea Neamului intreg cäci aceasta ne di Negre;
tepta - s'au sacrificat ei, mai buni, mai - Distrugerea inamicului periculos care tindea
mai frumosi ai ei au indoliat toate trece spre Balcani, peste trupul Tärii noastre;
un colt de la - Intinderea spre a civilizatiei Euro-
altul, dela colibä la palat jertfit pene, de bravii nostri aliati Germani, Ita-
cu dragoste pentru neam, pentru Rege, pentru
Patrie pentru -
lieni, Finlandezi
bare din
pentru vecie a puhoaielor bar-
prin distrugerea comunismului
Mormintele imprästiate pe tot intinsul
ilor de Mae, la de Prut, rusesc care era pus in slujba judaismului nefast
vie a vitejiei roinânesti, a drepturilor noastre al intunericului tiranic diabolic;
chezásie a sigurantei neamului in vecii - Pregatirea pentru operatiunile viitoare spre
vecilor. orientul apropiat, spre a täia legaturile
Eroi mai noui inscrisi in cartea neamului dintre sovietici Englezi liberarea tinuturilor
- voi ati dat mai mare tribut de ce
sfinte a popoarelor oprimate.
a cunoscut astäzi istoria noasträ viata La toate aceste fapte de arme,
sbuciumatä a românesc. armata românä a contribuit, värsând cu genero-
risipit din belsug vieti tinere promitätoare zitate ei ostasi, pentru credintä,
pentru scumpa Patrie, umanitate civilizatie.
Drapelul
vostru pe el. Este cea mai Istoricul nepärtinitor de va recunoaste
care in veci va fi ,preamäritä partea de glorie jertfe cuvenite Romaniei,
bine de neam, din generatie Cruciada Europei din anii 1941/1942 pentru
in generafie, va fi grai românesc pe varea Europei de invazia barbarilor secolului
De voi se va scri vre'o purtati in Iatä glorios actiunei nemuritoare a
de Maresalul Antonescu, n'ati sä armatei in anul ce se
ci ati pierit spre a träi neamul. sub comanda nemuritorului Maresal, care
Prin mortii voastre, asezati cu scris, cu spada cu numele glorios, in
vrednicie eroii dela Termopile, cartea de aur a istoriei românegi, in anul mai
dela Rovine, In veci care a insemnat rascrucea neamului
fie memoria pomenita. nestru.
Au incremenit dusmanii, au rämas inmärmuriti Implinirea anului de jertfe de glorie care
prietenii de ati uimit lumea, prin bravura, s'a scurs, ne dreptul privim viitorul cu
curajul, istetimea vitejia voasträ. incredere nädäjduim vara anului
Nu ati avut alt nici 1942, va fi tot mai plinä de va aduce
alt tel ce sta fatä era strivirea bolsevismului,
crud dinti. Ostasii cea continentului, de mult de
vrut nimic de toate acestea. natiunile civilizate ale Europei, precum
Prin svarcoliri supra dreptate a Neamului Romanesc, de care suntem
gendar, prin istetime darzenie, au inläturat de mult insetati.
totul cale, au obstacole, au nimicit $i va fi.
pe dusmani au biruit. Doamne ajutä aliatilor nostri nouä.
e mare. I. ST.
www.dacoromanica.ro
 77

DOUÂ MARI SARBÂTORI NATIONALE : ZECE MAI ZIUA EROILOR

Prima este särbdtoarea rnândriei, a cari azi zac oseminte stinte in

a vredniciei strämoseascd.
A doua martiriului Stânta este ascultatd cu
acestui neam, in decursul veacurilor. care alind indreptätesc spe-
Ambele s'au cu dem-
ro.nânesc, sträbune, au fost
nitatea cuvenitä de premergätoare a bätä-
nädejdi de mai bine pentru viitor. care incep.
Zece Mai, istoricä a pe Tronul Prin-
cipatelor Române Unite in anul 1866, a Principe- Glas de cronicä, care cutremura intäreste,
lui I de Hohenzollern, Intemeietorul Dinas-
care i poporului ro-
Române, a proclamärii lndependentii in anul sperante de
1878 a Regatului anul 1881. Cândva se va Cartea Maresalului".
Date istorice de mândrä amintire, care au pus tunci se va citi in ea sguduitoarele vorbe ale
bazele Statului modern, atât de apreciat aceluia care a predestinat de Dumnezeu sa
azi de prieteni de dusmani. Românesc, in mai grele
Armata tot de chiar ale existentei sale, precum
jertiele victorioase din anul 1941, s'a arätat la victorie contra celui mai puternic, periculos
in tcatä puterea splendoarea ei, defilând barbar dusman, intâlnit in in mii
falnic infata Rege de ani de existentä nationalä.
I Maresalului Antonescu, cari constituesc A apoi Sublocotenent Aurelian
impreunä, sperantele intregului neam românesc promotiei in numele
increderea viitorul noastre. o mie de ofiteri, care vor primi
Oaspeti sträii, preamärind pe Sub-
popor au aclamat cu lacrimi de bucurie in ochi, locotenent Dumitrescu, promotiei
trecerea in pas cadentat a bravilor tinerilor nului trecut, cäzut eroic in lupte.
osta$i - ofiteri trupä - vândtori, viatä, dar de mare trecut in
dorobanti, pionieri, aviatori, legendä de cronici.
tanchi$ti, cari au defilat Au jurat asigurat cd vor muri pentru
hotäriti, siguranta mândria ce le trie
dä con-stiinta fortei increderea in victorie, Natiunea crede pe cuvânt, s'a incre-
in fata Regelui Conducatorului dintat de aceasta.
priveau cu incredere. Exploziile delirante de natio-
Lumen adunatä ca la särbätori de Neam, incredere sperante, de sufleteascä mul-
mostenite in traditia româneascä de secole, au tumire. a manifestat toti participantii,
aruncat in calea biruitorilor a camaradereascä infrätire, românä au
nouilor hotare, cari pe trecut bravi impecabili,
rcmân, la sânul Patriei reintregite. impunätorii ostasi germani, Euro-
Copii nevinovati, tineri ostasi pei traditionale, umane,
elevi, studenti invalizi, fete femei, cu totii turi vioii ostasi români cari cu priviri agere de
intr'un suflet o simtire, au pui de päsiau aläturi de de arme
toare de sperante, de uitarea de cd osta$ii ai
telor märetie româneascd. Reich German, invincibili considerä
Studentii Universitätii nu numai camarazii fratii de arme, dar
nismului Ardealului nostru scump egalii in fapte ostä$esti.
drag, azi ai Neamului, mâine fäuritorii Zece Mai 1942, va figura cronicele
destinului românesc, au manifestat cu avântul tine- ca cea mai zi a
retii cu toatä fiinta sbuciumatului suflet Neamului, rdsboiului
pentru neinvinsa noasträ armatät, purtätoare de de desrobire cu victoriilor din 1941
vitejii de sperante noui. cu certitudinea izbdnzilor finale din 1942.
Drapelele au trecut mândre in sdrentele noui de se rostogolesc vijelios,
aurite, cu panglicile violete in sub sigur
märturii nepieritoare ale cruntelor de orneau direct
in care au fost purtate de vânjoase, vreo- In ce-a urmat märetei intreaga

www.dacoromanica.ro
natiune in frunte Regele iubit acelora cari nu sunt astäzi,
Maresalul pärinte, au avut cel mai senin este pentru ei au .voit ca sä existe Neamul.
somn, acela al linistei al increderii depline. Lor li se cuvine supremul omagiu,
Biruinta detinitivä va veni implacabilä, prin värsarea prin sacrhiciul
este vointa armatei vointa poporului tinere, au pecetluit destinul permanent al
tradvatoare ale vointei Dumnezeirei. Neamului Romanesc.
Ziva a Eroilor martirilor Neamului, Armata ca totdeauna prezentä la
s'a serbat toatä tara, de care suflare au dat onorul ei viteji martiri,
dela cel mai nevinovat copil, sobru asigurandu-i in suflet
la Conducatorul Statului de care insäsi Familia zadar s'au jertfit cä-i va urma färä
cu toatä dragostea, duiosia recunostinta la
cuvenitä acelora cari dat viata tribut Sublimul acestei comemoräri atins solemni-
tatea dela Mormantul Eroului Necunoscut, unde
Aceiasi miscare, incredere, aceiasi insäsi plecaU genuchii fruntea
retie, toate locurile unde existä un pe lespedea de care acoperä osemintele
in care se odihneste un care s'a jertfit viteazului de a intruchipa eroismul
pentru Patrie. nesc. fata ce arde in permanentä
Familiile acestora, dela copilul care abia päseste, cälauzitor de libertate datorii
la mosneagul gärbovit, au mers cu Patrie Tron.
cu aprinzand candelele luminitele la Ziva simbolizeazä vitejia Neamului
bor. dreptul lui la la moarte.
vlästarele nevinovate in Dovada eroismului o facem sub ochii
ziva de a Neamului, in ordonate, lumii, cum au trecut sträbunii
priveghiati de cu stegulete ncstri o vor face pe viitor generatiile ce
tricolore in printre mormintele ne vor urma.
rcilor, cari päreau mai vesele astäzi. Zi bine cuvantatä de
In glasul armonios de rugäciune al Neam
mirosul de cadrul naturii imp reunä cu memoria sfintilor martiri vite-
gate in sunetul clopotelor al cornurilor jilor eroi. cari au murit pentru natiune.
din trambitele ostäsesti, s'a adus supremul St.

DOMNULUI MARESAL ANTONESCU DE 10 MAI

Majestate, ne privim in pe noi
10 Mai este ziva bucuriilor nationale, dusmanii, pentru a rosti ca
10 Mai este ziva Regatului. Q cutremurare a vietii: Neamul nu
piere".
zilele de datini nationale, ne
In ca In popas de un an, SIRE, Neamul Armata,
in fata altarelor pentru a ne rosti gändurile spälat jertfa jertfä
credintele totdeauna fata Dumnezeului au din durerea luptei, prag de istorie
mosilor al poruncii veacurilor. Domniei-Tale, bolti de istorie desrobi-
sbuciumat condamnat iau pe toare.
unerii mei toatä suferinta unui
Neam, la 10 Mai 1941, spuneam, SIRE, cu crez Am Apusul Neamului din
de nebiruita, dar cu ingenunchiatä: Räsärit ne vom Apusul.
Unire, este cel 10 Mai De aceea Majestate, avem datoria lata
stropit de utnilire, de de durere. altarelor rostesti adevärul pentru cugetul
rostim azi, fata Tärii, in fata
un Neam se simte intreg a de
simte limpede puternic constiinta de a ne fi putut ridica fruntea
rosturilor lui; recuceri
piepturile noastre bate statornic Dupä cum avem indatorirea inchinäm recu-
de gata de luptä de jertfä; nostinta Rege urm
deasupra despärtitoare o sin- fiu acestei Armatei Neamului Romanesc.
gurä Patria; Armata, SIRE, este aceea care a rezemat,

www.dacoromanica.ro
in popas un an, ordinea unitatea Dar este hotärit de vointa
neinfrântä, de a ne
Tot ea este acea care ne-a spälat petele de mo5eascä de a ne apdra onoarea,
dezonoarea trecutului prin ei ne-a zidit noasträ nebiruitä de a puternici
drepturile, ne-a redat cotropite. ne-au fost strämo5ii.
De semnul de onoare de dreptate, Aceasta s'o prietenii du5manii.
pe care trebue Neamul este Ducem azi o sfintitd, o pentru
ca sä nu vorbe de gratitudine pärarea propriilor noastre drepturi cotrapite,
Neamului, ci Tara sä gata de luptä pentru onoare, o pentru Civilizatia
pentru ei toti Europei de ieri de mâine
pe Eroii Neamului, inchinänd urma5ilor Neamul acesta este un Neam de credincio5i
celor jertfiti reazemul care, veac de veac, a apärat aici, in Arcul Car-
Vouä, bravi, coboriti din crestele mun- patic la ale
tilor ve5niciei noastre; Europei cre5tine impotriva hoardelor aSiatice.
Vouä, intregi, de pe plaiurile Veac veac, Neamul nostru fäcut
de aur gliei trupul din lui Cuminicdtura
.cari ati fäcut crezul vostru tru sorbind potir de suferinte,
täcut a
Nearnul intreg inchinä prin mine n'am fäcut
toatä ui. 'de drépturi.
bar, prunci dragi, care v'ati pierdut in Pentru jertf a pentru noi fäcut-o
pärintii; pentru onoarea .misiunea noasträ.
Românce neintrecute, care Vati stins Nici azi noi nu ne nid credinta,
vietii pe cdmpurile de bätae; nici lupta nici
$i mame care ca mama lui Dar credem, luptäm, ne jertfirn vom birui.
ca mamele de totdeauna, durerea sau Europa de va fi un Continent
voasträ bucuriile Neamului; de unire, de onoare de dxeptate, care cei
Mare5alul Antonescu azi care se azi pentru cazuri noui vor fi
de a vä ocroti viata. sau Europa nu va mai fi.
Eroi Eroi, care spart tru-
pul tändäri fäcut din bratele voastre
plug de pentru brazda libertätii române5ti; Camarazilor spuneam trecut:
Vouä, Antonescu vä azi Ori mi-au stat vor sta
din non dreptul vostru la cu care v'ati le voi sparge in - ca
infratit. pe care
In acela5i grai de inträtesc pe ce mä conduce, ceeace mä
Eroii germani, care au luptat au murit pentru ceeace este nebiruita cre-
ca ne sprijine desrobirea dintä in dreptatea
du-ne prin de jertfä ne nesc.
de ei pentru apärarea traditiilor comune ale Aceasta vä fie carierii, aceasta
civilizatiei noastre primejduite. va rämäne tinta
voi ca acest 10 Mai fie nu numai Intrati azi Armata pentru Cruce
cerul de ne privim propria noas- desrobire; in care pe
trä viatä; bätaie ale Europei de mäine, drep-
voi ca acei de peste hotare säu de a-5i apära destinul.
acest Mai crezul unui Neam in De aceea vä numesc: PROMOTIA DESRO-
Dacä in popas de un an, ani de decädere,
dupä Sfintelor noastre granite, prin $i vä leg cum camarazii din
umilinti, prin revolte, prin cutremure anul trecut, in trunte
neinchipuite, Neamul nostru a sä-5i ridice rius Dumitrescu, au pornit spre
din pe crestele mândriei dreptul säu la viatä cotropit, pentruca sä din lurnini
sä arate tuturora prin pe câmpuri de jertfa pentru Cruce, dreptul
bätae Neamul Românesc nu piere, este nostru asupra pämânturilor Räsäritului, sä fiti
ceasta, desigur semnul räsbunätor al destinului voi jertfelnici pentru acelea5i
care vine de dincolo de oameni care cinste5te credintä pentru drepturi
popoare vrednice de misiunea

www.dacoromanica.ro
REPORTAJ FOTOGRAFIC INTERN
SERBAREA ZILEI DE ZECE MAI ZIUA EROILOR

Maresal Antonescu List, primesc defilarea M. S. Regele primeste defilarea trupelor.

trupelor.

M. S. Regele Conducätorul Statului, trec trupele Trec gränicerii.

Artileria Anti-aerianä. Defilarea Cavaleriei.

Sirul nesfârsit de tancuri se scurge prin ata tribu- Trupele motorizate.
nei Regale.

D-I Maresal List soseste Gara Mogosoaia. Maresal Antonescu depune o de timpul slujbei de pomenire a Eroilor. Maresal Antonescu primeste defilarea de
la Mormantul Eroului Necunoscut. onoare, prin fata Eroului Necu-
noscut.

www.dacoromanica.ro
 ÖRANIER
Intrati Armatä care, in popas de numai no5tri cari au luptat pentru Cruce au
un an, implinit cu mândrie räspunderile civilizatia continentului leagdnului
5i-a a5ezat pentru totdeauna temeiurile vrednice Am urmat traditia nationalä a Regilor care
un popor de osta5i. au luptat pentru Independenta pen-
aceasta o pentru voi: duceti tru gliei a
mai sus culmile noastre de putere tr'un singur sub o singurä domnie,
când in acest an, din liecare zi de luptä de
Români, un Mai al
De cu credinta nebiruitä lupta
In fata Dumnezeului strämo5dor no5tri; onoare, pentru drepturi pentru
fata voevodale rege5ti, care Europa de
se stintit in Sfânta Zi a Neamului Cu sufletul inchinat jertfei Eroilor fra-
de azi; tilor de pretutindeni in onoare
Puteni fi increzatori lini5titi. dreptate, sä strigäm.:
in acest popas un an greu, de
sbucium de noi am fäcut totul pentruca
cinstim Regele,
Ne-am urmat traditia a Voevozilor Träiascâ Armata Tärii.

CUVÂNTUL DOMNULUI MARESAL ION ANTONESCU DE ZIUA EROILOR

In sfintite, care sträjue5te jertfa Ne-am legat sä-ti legea;

nationald mândria Ne-am legat sä-ti jertf a;
In fata ta, Erou ne5tiut, pe care Ne-am' Patriei ti-am cerut sä ne
ales ca sä altarul luptelor credintei drumul viitorului.
noastre; ne adunäm iar fata ta.
Ne-am adunat azi ca altädatä, pentruca sä Fruntea noasträ nu mai e de deso-
rostim cuvânt de spovedanie din ta sä ne noarea umilirei pämântului strämo5esc, a trä-
fapta. därei sfintei noastre legi, care ne cere
Am venit in fata ta, stropiti de sânge; Patria sä curând
Am venit in fata ta spälati de desonoare; stane de piaträ in decât
Am venit in fata cum te-ai tu trup robit glie
in fata mortii, de credintä drepturile Azi, am in parte poruncile täcerii tale.
Neamului, de onoare fata - Din credinta lumina ta
Tu, Erou Necunoscut, tu ai privit, sub piatra ne-am deschis drum nou la
ve5niciei tale, anii no5tri decädere; ai jertfä am liberat pämântul strämo-
teptat ca, din uitarea popasului de des- 5esc dela
onoare, sä intoarcem ceasul acesta sfintit Sub dalele tale de piaträ se adunä acum, po-
al nationale. runcitori, toti Eroii dincolo de Prat
fata ta am adus .särbätoarea cugetelor noa- Nistru, pentru Cruce pentru lege, pentru
stre unite ti-am cinstim Patrie pentru onoare, pentru pen-
Sarmisegetuzei, care sä mori, pentruca tru dreptate, pentru tine pentru legea ostä-
tria sä trdiascä; a Sarmisegetuzei a fläcärei
In fata ta, acum un an, am spovedit päcatul fata ta, pentru dojana ta, venim acum sä
dispretuirii datinelor strämo5e5ti märturia genunchiem mândria noasträ nou sä-ti
fletelor noastre atunci granitele se rem, purtätorule de sä de
präbu5iserä in fata flacärii tale dojenitoare. azi crez de luptä nouä, veghetor de drep-
Din remu5carea pe care acum un an am turi sfinte, desrobitor de pämânturi nedesrobite.
jrât-o in fata mormântului am ridicat o In fata ta, Erou aduc de viatä
culme de credintä nouä ti-am Erou al unui neam intreg, care regäsit puterile,
Necunoscut, auzindu-ti dojana asprä a täcerii, cum tu iti vei fi regäsit
ca sä duräm din puterea statorniciei tale, sta- ta, ingenunche azi un Neam intreg,
In fata
tornicia indatoririlor noastre; ca aprindem, pentru ca toti sä cä Neamul nu cu-
ta, lumini de credintä ve5nicä, noa5te altä lege decät a pämäntului säu nu se
ve5nicä cum ta sä fie. la nici credintä a jertfei sale.

www.dacoromanica.ro
 GRAN1ERUL
In fata ta, märturisesc mândria noastrá de tale toti cei cari s'au pentru Neam, ca
fata azi, - cum tine, vor fi 'cinstiti urmasii
adunat generalii altädatä, in front din bucuria Neamului rodul noastre:
al vesniciei, pe acestui Neam, in tirea grija
luptä pentru Cruce dreprate, pen-
tru pentru civilizatie, pentru ca Nea- 'Ostasi.
intreg sä in voi, stanele ocrotitoare ale Nu este mândru ce decät in
luptei noastre care sä
Tie, Erou Necunoscut, iti mândria Armata noasträ, urmând pilda acestui erou al
facem din jertfei totdeauna, a lupte
ceastä temeiuri de luptä pentru ca moarä.
pretutindeni Neamul sä-si buciurne drep- In fata Eroului Necunoscut iti inchin tie,
tul onoare fruntea noasträ fie al luptei noastre de azi de credinta mea
nu de petele Rdsäritului, dar de umbrele iei din pilda a acestui sol-
Rpusului.. dat al mortii pentru Patrie, puterea de jertfä, pe
cum tie ti-am Erou Necunoscut care s'o la toate hotarele Patriei.
cinstim jertfa fägdduesc azi in fata lumii
CULTUL ER
Domnul Profesor Mihail Rntonescu, Presedin- tinä, intemeiem acest indrumätor in fapta de pro-
tele Consiliului de Ministri, un tectie a orfanilor vdduvelor.
in primul numär al ziarului Pentru jertfitori" In semn 'de cinstire a invalizilor desrobitori de
scos de Consiliul de Patronaj dedicat ocrotirii pentru a face cultul vietii aceastä
invalizilor, orianilor de räsboiu: cinstire, cinstind cerem ca de azi
fata vesniciei a Istoriei, nu se tcti ränitii nostri, pe
popoarele care irnpreune cultul vietii de tuturor oricare le-ar
cultul mortii. rangul pentru ei sunt
Cultul vietii insemneazä credintä onoare, ne-au dosrobit pdmânturile, ne-au ridicat frun-
indarjire, tea ne-au redat dreptul de a ne numi români.
mortii cinstirea In recunoastere a indatoririlor noastre
strämosesc, cinstirea crucii mormintelor, urmasii celor pe câmpurile de
in intemeiem acest organ apärare a intere-
simti mortii mai puternici drepturilor de indrumare nationald
cei . a actiunii administrative pentru ocrotirea acestora.
Cultul Eroilor, cinstirea acelora care s'au jertfit Nu este vorba de un ziar care
pentru Patrie, acelora care au murit pentru ca unor cuvinte vechi, ci este vorba de o
Patria aceasta este un cult al vietii nouä intemeiere a actiunii nationale pentru ocro-
nu al Urea invalizilor, vdduvelor de
Eroilor, al jertfitorilor, este fapta de bär- ganizarea unui national pentru cunoasterea
la noui lupte. mäsurilor de ocrotire: numai facem din cultul
Un neam care nu respecte Eroii, Ercilor un cult al \rietii nu al mortii.
care umileste pe ostasi nesocoteste dreptul de vom toate reformele care se vor
onoare al al vdduvelor, nu pe care
Maresalul a fäcut-o orfanilor
in Eroilor nu ai dreptul sä
ci simti räsärind tine de vom care sunt organele ale
'care chiamä la rdsbunare; prin care opera nationalä de ocrotire a
celor care s'au jertfit pentru Eroilor de a se
In fata
ai datoria nu sä te inchini samaritean, ci
sä muncesti sä lupti cu pentru. a le o- Pentru jertfitori este deci un crez de viatä, un
viata. semn mândrie un indreptar de
facern cultul jertfitorilor pentru mäsuri luate de Guvernul Tärii
national runca
Cultul Cultul
din fapta acestora:
drie al Patriei.
o faptä samariteand de bunävointä Prof. MIHAIL ANTONSCU
Vice-Presedinte al Consiliului de
www.dacoromanica.ro
REPORTAJ DE
CRUCIADA CONTRA LBOL*EVISMULUI

D-1 Antonescu inspectie pe front.

D-1 Antonescu pe front, Pe frontul Kerci.

adapost.

Artileria Anti-Aeriana pe
Infanteria Inältimile din Infanteria spre front
jurul Sevastopolului.

Un post de Mitralieri. Un post tun Anti-Car.

Tanc capturat, este dus frontului. Bombardarea Sevastopolului.

www.dacoromanica.ro
 86 L

M. S. REGELE FELICITÄRILOR ARMATELOR OPERATIVE

Cu prilejul zilei de 10 Mai, M. S. Regele asigurarea cd vom lupta de aci
hai a primit din partea D-lui General de cu elan patriotism ori unde interesele
Corp de Armatá Petre Dumitrescu, urmátoarea supreme ale o vor
telegramá : COMANDANTUL ARMATEI 3-A
In ziva care serbâm trecutul nostru General de Corp de P. DUMITRESCU
fiori de mândrie sub domnia La care d-1 Maregal Antonescu a räspuns :
Majestätii Voastre armata a sävâr$it fapte de
arme demne de acest trecut. Multumesc din pentru simtäminte
Din ODESEI pentru a cärei cucerire patriotice pe care le ocazia sär-
s'au jertf eroic osta$ii români, rog adânc a unirii, numele
respectuos pe Majestatea subofiterilor trupei de sub comanda
a primi expresiunea sentimentelor noastre de MARE*AL ANTONESCU
netärmuritä dragoste devotament,
cu asigurarea suntem gata a din nou RASPUNSUL MAJESTATII SALE REGINA MAMA
la cu elan patriotism ca tre- ELENA LA OSTIRII
cut, pentru gloria a Cu prilejul zilei numelui M. S. Regina
Majestate ! Elena, Domnul General Pantazi, Ministrul
M. Regina Elena ! rárii Nationale a adresat Sale
ARMATEI 3-A toarea telegramá :
de Corp de P. DUMITRESCU
Osta$ii de pe front, ce se
La aceastá M. S. Regele a marea bätälie a Neamului cei din inte-
Multumesc din osta$i ai Ar- rior, ce se pentru
matei 3-a pentru bunele ; doresc prin mine, pe Majestatea
sänätate izbândä deplinä. binevoiascä a primi respectoasele
MIHAI R. asigurându-Vä, acela$i timp, de tntregul
devotament".
De asemeni comandantul Armatei 3-a a tri-
mis d-lui Maregal Antonescu, ConducAtorul Sta- La aceste felicitäri M. S. Regina Elena
tului o text : a räspuns :
Cu a Neamului din Multumesc din ofiterilor os-
ODESEI cu jert fa de a ta$ilor armatei, pentru frumoasele ce
osta$i români sub conducere Mi-au
a Domniei Voastre, numele Armatei pe care Doresc cd Mele cele
o comand ; mai bune se spre ei rog pe bunul
Vä rog a primi expresiunea sentimentelor Dumnezeu le pace".
noastre de adânc respect devotament ELENA
ASCULTÂ ROMANE UN GLAS DIN MORMINTE I
Din holda bogatá
o floare, Nici tu glie Nu-i pasá hidrei rosii $i-ascunde suflet
E sufletul vostru Nici tu fecioarä'n casá, Din câmpii. A cuvinte,
Eroi ce-ati cäzut. Un foc Tu un nimica Tu nu vrei robia ;
Din fund de Pârjolul ne In fata urei noastre Mergi :
Strigând : Muriti mai bine'n lupte Vroim
spicele Români libertate, Vroim holdele voastre 'Nainte Române
Când glasul v'ascult, Deck legati lanturi Vroim noi, câtiva oameni 'Nainte Ostene,
'Nainte Prin stepe dusi departe. facem tot din voi cáci nu
'Nainte Române Dusmanul nu ne pentru nici nici
glontul nu n'are Dumnezeu, pentru pluguri nici pruncul fase
nici nici
Ce-i omul pentru mine de-orn pierde curajul
nici pruncul fase
De n'am o cruce ? Române lupta e'n toi,
E-o ce frâmântá Un glas din morminte, Din hoarda
de-am pierde curajul AI lumei greu Nu pierde nädejdea
lupta e'n toi, va strânge cenusa
Din hoarda Din leagänul prunciei cuminte doar din case,
va La vesnicul mormânt. lupta-i de veacuri de vine muscalul
cenusea $i'n veac scriem slova
doar din case $i pier o mie de piaträ [puhoi.
de vine muscalul zeci mii Pe Bug la Moldova. Lt. rez. Paul Epureanu
www.dacoromanica.ro
 87

GRÂNICERI
SFÂNT CONTRA BARBARIEI BOL$EVICE
-URMARE-
ACTIV POPESCU V. DAMIAN promotia 1920-1921 a fost repartizat un
regiment de graniceri.
-anul 1909.in comuna Pietro$ani - Jud. In viata Locotenentul I. Curd a
ca un adevärat apostol, mai
urmat cursurile pregätitoare Directorul primare din satul na-
activi obtine tal, anul 1923 de
Sublocotenent activ - promotia 1931. Cl. I.
- Este inaintat la de In acest timp nu a incetat o
anul la de 1941. sufletele elevilor, puternic dragostea
Ofiter de Cäpitanul Popescu V. Damian, Neam Rege.
prima a rasboiului contra bol$evismului, Fär fi cerut nimeni numai din dra-
este trimis misiune la Constanta, unde gostea a-$i lumina se
timp de douä luni stä santinela neclintita la reuse$te sä o activitate
pentru indrumarea economice cul-
turale a satului.

postal infruntand cu atacurile

inamice. In pentru repararea bisericii
izgonirea inamicului din Basarabia, este isbute$te redea satului frumos de
värsat la un regiment de infanterie, ia parte smerenie.
la crancenele lupte dela Odesa. o cooperativä
moartea, mereu mijlocul lui zele unei alese
dragi care-i imbärbäta cu vorba fapta, in sat un aparat de proectiuni cu care rula filme
Popescu V. Damian la atacul cuprinzand indrumäri folositoare de cre$terea
desei in zorii zilei de-23 August, in fruntea ingriiirea pomilor animalelor.
paniei sale. Chemat la concentrare 1939 presirn-
Luptä ca un in dupa-amiaza acelei agravarea evenirnentelor, demisioneazä din
zile, un glonte gray institutiile pe care le inchinä
acest erou refuzá fie evacuat viata - de data asta militar - aceleia$i Patrii
lupta cu un singur brat, din nou este e.
vit cade de scumpii lui osta$i. mobilizat in atacurile asupra Odesei, viata
sa aci de apostolat in lupta pentru
Cruce Neam, vitejia de care
LOCOTENENT REZ. DUMITRU I. In noaptea de 6/7 Septembrie, Locotenentul
mitru I. Curd cade ca un erou fruntea plo-
Näscut satul Stânca, comuna tonului modest ca
Boto$ani. atunci, ultima de pentru ridicarea
-A din Roman gloria sale scumpe. Red.
www.dacoromanica.ro
 88 ANICERUL
FAPTE BUNE DE GRANICERI
In de 15 a .c. la ora 6, patrula de Citarea pe Corpul Gränicerilor a Fruntasului
serviciu a pichetului Dealul Pustnicului, Ciorchind Nicolae, a Fruntasului Badea Constan-
din Fruntasul Ciorchinä Nicolae, de patrulä tin oldatului Piloiu.
Badea Constantin Sold. Piloiu, au Avansarea la de Caporal a Frunta-
prins 2 indivizi imbräcati civili ce silor la de a soldatului din
frontiera din in Ungaria.
somati indivizii au deschis foc cu * * *
automate, ränind pe Frt. Ciorchind Nicolae
in patru locuri. In seara zilei de 22 Mai, a. c., orele 22,45,
Patrula nu s'a läsat a reactionát cu santinela pichetului Cernavoda, Badiu
focuri de armä. Trifan, observat o care se spre
Surprinsi de aceastä reactiune indivizii au con- malul
tinuat a trage apoi a fugi. Patrula a Bänuind intentia femeii a supraveghiat-o
pe unul din indivizi silindu4 sä predea. tr'adevär temeia a ajuns la malul s'a
Al doilea individ a trage a fost im- aruncat in cu intentia de a se
puscat prins de Frt. Ciorchind Nicolae. imediat alarma, insotit de soldatul Miha-
Pentru fapta demnä de lauda spiritul lache Haralambie, luat barca Plotonului
ostäsesc in care se evidentiazd vrednicia osta- lind spre unde individa se aruncase
sului gränicer precum pentru faptul au reusit sä o astfel dela
Frt. Ciorchind desi in 4 a reac- moarte
tionat mai departe reusind a scoate din luptä pe al Cercetatd s'a stabilit femeia se Ma-
doilea individ dat din perchezitia fäcutä ria Tiz din comuna Jud. Constanta
s'a constatat cä acesti erau spioni unguri a declarat a voit curme pentru fap-
trin.isi pe teritoriul nostru anume Plotonierul tul cä concediatd din serviciu dela o farma-
maghiar Toth Sandor, Comandantul Plotonului de cie din Cernavodä, a voit sä la Bucuresti,
gräniceri maghial din Racosul de Sus Caporalul nu a putut pleca.
maghiar Ferentz Ferentz din acelasi *ton, Pentru fapta frumoasä a soldatilor Badiu Tri-
in urma s'a putut descoperi o fan Mihalache Haralambie, care au scäpat pe
de spioni cu care acestia erau in ferneia Maria Tiz dela moarte regimentul a
ostasii de mai sus au fost recompensati dispus citarea prin ordin de zi a susnumitilor
cum urmeazä: ostasi.
CONTRABANDE CONTRAVENTII DESCOPERITE DE GRANICERI LUNILE MARTIE-APRILIE 1942
a) Contrabande de 7 cearceafuri, 2 päturi, 6 fete pernä, 5
507.403 lei, dinari, 94 pengö, 48 56 fete 22 perechi chiloti, 8 22
märci germane. 13 fuste, 4 perechi cisme, 2 perechi
b) Contrabande diferite. apuci, pantoti, 1

1460 tigarete, 1415 pachete plugar, 700

han, 4 bocanci, 40 perechi opinci, 112
tigäri, 50 pachete tigri nationale, 4 kgr. tutun, metri 2 perechi 3 pachete bum-
1469 cutii chibrituri, 128 litri petrol, 25
bac, 3 bumbac, 31 metri kgr.
litri metru
98 litri 44 kgr. soda, 1555 kgr. 2 serviete, binoclu, 12 pläci
28 kgr. arbagic, 10 kgr. patefon, 2 geamantane, armonicä, 4 masini de
kgr. drojdie, 19 kgr. ulei, cusut, ranitä, 3 metri jartiere, 4 port-
kgr. unt, 6
kgr. esentä otet, 5 kgr. otet, 55 kgr. 4
7 papioane, 70 nasturi, 18 mosoare atä,
kgr. 6 kgr. fasole, 118 kgr. 614
10 papiote atä, un toc rezervor, argint,
kgr. porumb, 1254 kgr. mälai, 170 kgr. I argint, brose argint, pereche cer-
757 kgr. 32 kgr. cei argint, linguri, 10 furculite, 4 cutite, 3 cratite,
134 ouä, 100 3 ceauane, 133 pachete
kgr. bicarbonat, 38 kgr. cartofi, 5 kgr. seminte, 9 7
pachete 230 kgr. orz, 279 kgr. carne kgr. sirealä, 6 damigene, 6 4 butoaie, 2
de porc, 4 borcane dulceatä, 16 kgr. säpun, scaune, 35 kgr. 25 5 7 gäini, 2
85 cämäsi, 8 perechi ismene, 20 batiste, 7 ied, 6 vite, 2 3 ham.
gare, 13 costume haihe, 34 perechi pantaloni, 2 c) Contravenfii.
pijamale, 21 bluze, 4 halate, 3 veste, 3 pälärii, 4 491 la Pasapoartelor, 14 la Legea Pescui-
pardesiuri, 3 flanele, 3 pläpumi, fatä 2 2 la
www.dacoromanica.ro
 1

Directiunea Genera P. T. T., aduce cu- zile intro un orb, mare mutilat de räsboiu
publicului dela tunic o din comuna Säräteni, Judetul talo-
pus in circulatie cärtile postale speciale
corespondenta ostasilor cari vor avea im- de Gheorghe
primate pe partea adresei o dungä diagonalb, R. Gheorghe, care intentiona sä se
in mod diferit anume: Jeana Dumitrescu, in de 17 ani,
Pe postale gratuite folosite numai de din Chemat la Gheorghe
pe zona de operatiuni, o a päräsit satul unde s'a reintors
basträ. zile, lipsit de vedere in urma exploziei
2. Pe cärtile postale gratuite folosite mine, care l'a transformat mare
o dungä rosie. tilat räsboiu.
postale folosite de pu- Jeana Dumitrescu, credincioasa logodnica
pentru ostasilor difuzate a persistat sä se färä
posta-radio, o dungä galbenä. cu fostul logodnic, desi acesta o deslegase, din
postale gratuite, dungile infirmitäti, de obligatiune
rosii vor fi distribuite prin uni-
militare respective, iar cele cu plat& Cazul expus de mutilat in
vor fi publicului Clasare a Invalizilor de pe Pre-
P. T. T. debitanti. fectura Judetului lalomita a impresionat profund
Prin introducerea acestor cärti postale s'a pe Presedintele ci, Dornnul Colonel
fi separate cu inlesnire de restul Colonel Eugen Primarul ora-
corespondentei, cärtile depuse de ostasi Dr. Mihâilescu, Inginer Prof. Vasi-
apoi sä fie expediate la färä lescu, etc. care au pe premierea cu
Publicul este rugat sä se foloseasca numai de suma 10.000 lei a tinerei
galbenä pentru comuni- i s'a in dar o rochie, pantofi, etc. din par-
cärile a fi difuzate posta-radio, tea Consiliului Patronaj local. S'a ca
de pe zonele de sä le intreg Comitetul de Patronaj al Judetuiui lalomita
dreseze Marelui Stat Major, Posta-Radio. cunune imediat pereche, care a mai pri-
Pretul acestor postale dar Domnul Stelian lonescu, proprietar
este tot de 5 lei, ca postale obisnuite din suprafata de un hectar, pe care
se gäsesc de la P. T. T. gospoddria.
la debitanti. Cazul ialoinitence a dat ca
* * * devotament pe intreg judetul de Colonel
M. Prefectul Jud. lalomita, care adu-
gest de o impresionanta däruire de s'a la cunostinta Ministerului de Interne aceastä
inregistrat in judetul Ialomita. faptä a cerut ca Dumitrescu sä fie
Este de o ce se va oficia peste sau medaliatá de Guvern.

NOTA - Regimentele a trimite note biografice

rilor Subofiterilor morti räzboi, pentru a fi publicate Revistä.

www.dacoromanica.ro
 ) Tara, Regele Conducatorul Statului in moment
fii gata s-ti jertfeti viata pentru Ei.
2) Respeca tu executant
apàrätor al bor.
Fii neadormit neclintit la serviciul din drago-
ste convingere timp ejurare.
4) curajios cu Incredere puterile tale, in camarazii
nevoile tale, pentrud numai ei
te pot ajuta.
6) dispera ori de grea ar situatia care te vei
pentrucä vor avea
la
7) cinstit, corect societate constiincios serviciu.
8) Nu pleca urechea la vorbele rele sfaturile care oamenii de rea
ar Invenineze sufletul.
9) camarazii, ca la rândul te, aiute la nevoie.
Fereste-te de spioni. Nu sta cu despre chestiunile
militare.
Nu foc, dedt atunci esti sau când
spaima contrabandistilor, a spionilor, a cel mai
temut luptAtor contra
In grele, dtre Bunul care
nu te va
14) Mori drag, ca strämosii pentru apár area hotarelor
niei Mari.

www.dacoromanica.ro