Happening

Acest fenomen artistic este denumit happening. Provine de la

verbul to happen - a se întâmpla. A fost descris ca și anti-artă de către criticii teatrali. Însă,
happening-ul este o altă formă de specatcol care adoptă un alt stil de comunicare. Dacă
înainte, ca spectator, ne puteam identifica cu personajele de pe scenă, în happening participăm
activ la evenimentele prezentate.”Happening-ul s-a născut din necesitatea de a elimina
artificialul, granițele dintre arta înțeleasă ca iluzie a vieții și viața reală.” 1 Chiar și în picture au
fost integrate, prin diferite tehnici și metode. Obiectele care “ele însele să fie lăsate să
vorbească, să provoace și să scandalizeze publicul.” 2 Îmbinate cu elemente de dans, muzică
sau lucruri din viața obișnuită, se crează happening-ul. Fenomenul a fost influențat prin
adăugare de elemente inedite. Sculptorii au inițiat sculptura scinetică, punând la expoziție
obiectele în mișcare.”În acest happening spectatorii erau ținuți în întuneric, circa 15 min, fiind
obligați să privească pe rând doar printr-o mica deschizătură în camera în care avea loc
spectacolul.3”Și dansul contemporan a adoptat noi modalități de expresie artistică ieșind din
tiparele vechi, cunoscute, devenind astfel independenți față de muzică.
“Toate aceste transformări radicale din dansul contemporan sunt
adoptate de creatorii de happening-uri pentru caracterul lor novator, deschizând perspective
nelimitate utilizării eficiente a spațiului și mișcării în spectacolul teatral.”4
Din punct de vedere social, cultural artistic, s-ar părea că happening-ul are trăsături în comun
cu psihodrama, dar în același timp și deosebiri evidente cum ar fi acțiunea, limbajul,
personajele, decorul și montarea spectacolelor.
Happening-ul a fost clasificat în trei categorii: instituționalizat, semiinstituționalizat și condus.
Happening-ul instituționalizat menține structura dramatică a piesei, dar aceasta se
completează prin improvizația actorilor care “aduc un plus de autenticitate trăirilor și stărilor
efective înfățișate pe scenă.”5
Happening-ul semiinstituționalizat este principala formă utilizată și ascoiată cu acest fenomen
artistic. Acesta nu este structurat, însă este condițioant de un spațiu închis.
“Happening-ul autocontrolat nu reprezintă încă un fenomen artistic propriu-zis, ci se află la
granița dintre viață și artă.”6
În anul 1947 s-a înființat compania Living Theatre datorită unor actori
tineri : Julian Beck și Judith Malina. Aceștia au urmat cursuri de teatru, la New York în
vremea războiului.

1
Cristi Mircea, Teatrul experimental contemporan, p.37
2
Idem, p.38
3
Idem, p.39
4
Idem, p.41
5
Idem, p.50
6
Idem, p.52