MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

COLEGIUL NICOLAE PAULESCU

RAMNICU SARAT

PROIECT DE CERTIFICARE

a competentelor profesionale
Calificarea: Asistent Medical Generalist

COORDONATOR:

PROF. SINCA DANIELA-GEORGIANA

ABSOLVENT:

VRÂNCEANU CRISTINA DANIELA

RM SARAT

2017

1
 INGRIJIREA
PACIENTULUI
CU
TRAUMATISM CRANIAN

2
 MOTTO

” Nimeni în lume nu are o răspundere mai mare decât cel chemat să dispună de viața
semenului său ”, ne dăm seama că orice întârziere sau necunoaștere a situației , este plătită de
bolnav cu ” VIAȚA ”, DARUL cel mai de preț pe care l-a primit de la naștere .

L.Dragstedt.

” În viață risipim ani , iar la moarte cerșim clipe ”

( Nicolae Iorga )

3
 MOTIVAȚIA LUCRĂRII

Într-o lume în care existența cotidiană a intrăt într-un ritm amenințător și solicitant
trebuie să învățăm cum să ne păstrăm sănătatea , dar mai ales cum să reacționăm în caz de
îmbolnăvire .

Chiar dacă ne conducem în viață după un motto ca acesta :

” E preferabil să te epuizezi decât să ruginești ”

puterea magică a gândului constă în a știi ce riscuri impune abordarea unui astfel stil
de viață .
Competența cadrelor sanitare , puse în valoare de o buna organizare și dotare, impune
din partea medicilor și a asistentelor medicale o temeinică pregătire și perfecționare prin
cunoașterea teoretică și practică a întregului arsenal de îngrijire a pacienților .
Orice cadru medical trebuie să fie un medic în tradiționalul sens al cuvântului , un
instruit om de știință , un inginer , un artist și un slujitor al pacientului său .
Am ales această temă de proiect ” Îngrijirea pacienților cu traumatism cranio-
cerebral ” deoarece traumatismul cranian reprezintă una dintre cele mai imprevizibile
urgențe , dar si cele mai frecvente , datoria înmulțirii accidentelor de circulație , agresiune
prin :forță fizică, arme albe , arme de foc , căderi accidentale și/ sau provocate , lovire de
animal , accidente casnice , accidente sportive , accidente de joacă la copii.
Datorită importanței majore a cutiei craniene leziunile acesteia sunt determinate de
sumația factorilor fizico-mecanici si biologici ce se exercită asupra structurilor capului : scalp
, craniu , meninge, creier , vase sanguine . Orice lezare a sa , poate avea consecințe majore
asupra organismului .
M-am gândit să mă alătur și eu celor ce s-au unit ca să întindă o mână celor ce suferă
de această cruntă boală. Si cum aș putea s-o fac altfel, decât studiind boala , simptomele ,
precum și mijloacele prin care poate fi ameliorată : și mai ales să aplic cât mai bine cele
învățate în practica medicală .

4
 CUPRINS
CAPITOLUL I

NOȚIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULTUI NERVOS .........................8

NOȚIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIA CRANIULUI ................................................11
DEFINIȚIA TCC ...............................................................................................................25
INCIDENTÂȚA TCC .......................................................................................................25
ETIOLOGIA TCC .............................................................................................................25
FIZIOPATOLOGIA TCC ................................................................................................26
TIPURI DE LEZIUNI CRANIO- CEREBRALE ................................................................30
SIMPTOMATOLOGIE .......................................................................................................31
FORME CLINICE ..................................................................................................................32
DIAGNOSTIC ......................................................................................................................33
COMPLICAȚII / EVOLUȚIE ................................................................................................34
PROGNOSTIC ...............................................................................................................35
TRATAMENT.........................................................................................................................36
CAPI TO LUL II - CO MO ȚIA CE REB RAL Ă

GENERALITĂȚI ...............................................................................................................40
CAUZE ...............................................................................................................................41
SIMPTOMATOLOGIE .....................................................................................................41
DIAGNOSTIC ...............................................................................................................42
EVOLUȚIA COMOȚIEI .....................................................................................................43
PROFILAXIA .......................................................................................................................43
TRATAMENTUL .................................................................................................................43
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU TCC ..............44

CAPITOLUL III - STUDIILE DE CAZ

STUDIULL DE CAZ I .............................................................................................51

STUDIUL DE CAZ II .......... ........................................................................................66
STUDIUL DE CAZ III ......................................................................................................77
CONCLUZIA CELOR TREI CAZURI .................................................................................85
INVESTIGAȚII RADIOLOGICE .........................................................................................86
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................89

5
 NO ȚIUNI DE A NA TO MIE ȘI FI ZIO L O G IE
A SISTE MULUI N ERVO S

Tot al it atea or ganel or al căt ui t e pr edomi nant di n ț esut ner vos specia l -
i z a t î n r ecepț i onar ea , t r ansmi t er ea și prel ucrar ea i nfor maț i i l or ( exci taț ii l or)
c ul e s e di n medi ul ext er n sau i nt er n, for mează si st emul ner vos.

Rol ul si stem ul ui nervos:

 face l egătur a di nt r e or gani sm și medi ul î nconj ur ăt or ,
 coor donează și r eglează act ivi t at ea t ut ur or ț esut ur il or și
or ganel or ;

St i mul i i pr i mi ț i sub for ma i nf l uxul ui ner vos sunt anal izați și pe ba z a

l or s e el abor ează co menzi ce sunt t ri mi se spre toat e or ganel e și si st emel e .
Acest e funcț ii se real izează î n pr i nci pal pri n act e r efl exe, car e a u l a
ba z ă a rcur i le r efl exe:

 r ecept or ,
 cal e aferent ă ,
 cent r ul ner vos ,
 cal e eferent ă ,
 efect or .

Deci , funcț i a de bază a si st emul ui ner vos= menț i ner ea l egăt uri lor
di nt re or gani sm și medi ul î nconj ur ăt or și de a coor dona și r egl a act i vit a te a
t ut ur or ț esut ur il or , or ganel or și si st emel or car e alcăt uiesc or gani smul .

Î n raport cu acest e f uncț i i , si st em ul nervos este î m părț it î n:

I . Si st em ul nervos som at i c sau al vi eți i de r el ați e, car e asi gur ă

l e gă t ur a or gani sm - medi u ext er i or .

Acest a se î m parte î n:
 Si st emul ner vos cent r al - encefal + mădu va spi năr ii
 Si st emul ner vos per i fer ic - ner vi i cr anieni + ner vii spi nal i

I I . Si st emul nervos veget at i v sau aut onom - asi gur ă coor dona re a
func ț i onări i or ganelor i nter ne.

Est e f orm at di n:
 por ț i une cent ral ă, si t uat ă î n măduva spi nări i și t r unc hi ul
c er ebr al ;
 por ț i une per i feri că -gangl i oni+fi br e nervoase veget ati ve .

I. SISTEMUL NER VO S SO MATIC

6
 Si st em ul nervos cent ral :

Encef al ul - î mpăr ț i t î n t rei zone:

 cr eier ul mar e ,
 t r unchi ul c er ebr al ,
 cer ebel ul .

Crei erul m are est e î m părți t î n :

 doi l obi front ali ,
 doi l obi par i et ali ,
 doi l obi tempor al i ,
 doi l obi occi pit al .

- l obul f ront al - est e sedi ul neur onul ui mot or cent ral , deci sedi ul
mi ș c ă r i l or vol unt ar e; l ezi unil e l obul ui front al se însoț esc de t ul bur ări mo-
t or ii ( par al i zi i )
t ul burăr i în expr i mar ea ver bală și scr i să= afazi e mot or i e, tul bur ări de
c ompor t ament .

- l obul pari et al - este sedi ul cor t ical al anal izor ului sensi bi l it ăți i gen-
e r a le .

- l obul t em poral - cupr i nde sedi ul cor ti cal al anal i zor ul ui audi ti v.

- l obul occi pi t al - est e sedi ul capăt ul ui cor ti cal al anal izor ul ui vizua l
( l e zi unea sa pr oduce hal uci naț i i vi zual e) .

Măduva spi nări i - est e part ea si st emul ui ner vos cent r al , adăpost i tă î n
c a na l ul ver t ebral( r ahi di an) .
Măduva spi nări i conț i ne, st r uct ur al , o mat er i e cenuși e î n for mă de H ,
c or pur i cel ul ar e nervoase, î nconj ur at e de mat er i e al bă,car e est e î mpă r ț it ă î n
t r ei pe r echi de coarne pot ri vit l ocal i zări i l or : ant er i oare, l ater ale și post e ri -
oa r e .
Coar nel e ant eri oare al e substanț ei cenuși i sunt mot or ii , cele post e ri -
oa r e s e nzit i ve, i ar cel e lat er ale au funcți i veget a tive.

Subst anț a al bă este f orm at ă di n :

 căi mot or ii descendent e ,
 căi senzi ti ve ascendent e.S.N.C.

Est e acoper it de me mbr ane cu r ol tr ofi c și de pr otecț ie, numi t e me -

ni nge ( spinal e, la nivel ul măduvei spi năr i i și cer ebr al e, l a ni vel ul encefa l u-
l ui ) .

Cel e t rei f oi ț e m eni ngi ene sunt f ormat e di n:

7
  dur a mat er - o me mb r ană fi br oasă î n cont act cu osul ,
 ar ahnoi da - căpt ușește faț a i nter nă a durei mat er ,
 pi a mat er -car e acoper ă țesut ul ner vos .

Spaț i ul subar ahnoi di an cupri ns î nt re arahnoi da și pi a mat er conț i ne

l i c hi dul cefal or ahi di an ( LCR).

Si st em ul nervos peri f eri c:

Si st emul ner vos per i fer ic ( SNP) conț ine pr el ungi r il e neur oni l or , ca r e
c ons t it ui e ner vii pe t r ai ect ul căr ora se pot găsi și gangli oni .

Prel ungi ri l e neuroni l or sunt :

 axonul ( pr i n car e infl uxul ner vos pl eacă de l a cel ul ă) ,
 dendr it ele ( pr i n car e i nfl uxul vi ne l a cel ulă) .

Ner vi i peri fer i ci sunt fasci cul e de ner vi i ndi vi dual i car e sunt fi e
s e nz it i vi , fi e mot or i sau mi cșt i .

II. SISTEMUL N ERVO S V EG ETA T IV

Si st em ul nervos veget at i v î și poat e coor dona act i vit atea și i nde-

pe nde nt de voi nț ă, de aceea est e numi t și si st em nervos aut onom .
Act i vit at ea sa este regl ată de segment el e super ioar e ale S.N.C. și î n
mod s pecial de scoar ț ă.
Si st emul ner vos veget ati v ( sau aut onom) coor donează act ivi t at ea or-
ga ne l or i nt er ne: bătăi l e i ni mi i , pr esi unea sangui nă, di st ri buția sângel ui,
fr e c ve nț a mi șcăr i l or r espir at or i i , secreți a etc. - prin r egl ar ea funcț i i l or ca r -
di ova s cular e, respirat ori i și endocr i n e .
Si m pat i cul și parasi m pati cul exerci tă asupr a fi ecăr ui or gan acț i uni
a nt a goniste: unul st imul ează, cel ăl alt i nhi bă.
Ast fel , i nfl uxul si mpat i c cr eșt e act i vit at ea car di acă, î n ti mp ce i n-
fl uxul parasi mpat i c o di mi nuă. Di mpot r i vă, i nfl uxul par asimpat i c creșt e
a c t i vi t at ea di gest i vă, î n ti mp ce i nfl uxul si mpat ic o i nhi bă.
Exci t aț i a si mpat i că măr eșt e cat aboli smul , î n ti mp ce par asi mpat i cul
c r e ș te anabol i smul . Pr i n aceste acți uni ant agoniste, se favor i zează menț i-
ne r e a homeost azei .

8
 NO ȚIUNI DE A NA TO MIE ȘI FI ZIO L O G IA
CRA NIU LUI

ALC ĂTU IREA S C H ELET U LUI CR A NIAN

Scheletul capului numit şi craniu este format din 22 de oase,care se grupează în două
segmente:
 craniul cerebral ,
 craniul visceral.

1. CRA NIU L CE REB RAL

Cr ani ul cer ebral (neur ocrani ul sau cut i a cr aniană) adăpost ește î n in-
t e ri or ul l ui encefal ul . Ar e for mă ap r oxi mat i v ovoi dă, cu axul mar e î ndr e p-
t a t a nt er o - post er i or.

f i g. 1.1. crani ul

9
 I se pot di st i nge două părţ i :
 bol t a cr ani ul ui ,
 baza craniul ui .

Acest e două păr ţi pot fi del imi t at e pr int r - un pl an car e t r ece pr i n

ga be l e( depr esi unea osoasă di nt re cele două ar cade spr âncenoase) şi pr i n
pr ot uber anţ a occi pit al ă ext ernă a osul ui occi pi t al. Tot ce rămâne de asupr a
a c e s t ui plan for mează bol ta cr ani ul ui , iar t ot ce rămâne su b el se numeş t e
ba z a c raniul ui . Faţa i nt er nă a bazei cr ani ul ui se nu meşt e endobază, i ar fa ţ a
e xt e r nă se nu meşt e exobază.

Fig. 1.2 . Oasele craniului cerebral

Cut i a crani ană este al căt uită di n opt oase,di nt re car e patr u sunt
pe r e c hi şi pat r u neper echi .
 O asele perechi sunt reprezentate prin: -două oase parietale ,
- două oase temporale.

 O asele neperechi sunt reprezentate prin: -osul frontal ,

-osul etmoid ,
-osul sfenoid ,
- osul occipital.

OSUL FRONTAL

Osul frontal (figura 1.3.) este un os nepereche, aşezat în partea anterioară a

cutiei craniene,ia parte la formarea cavităţilor nazale şi a orbitelor şi este format din mai

10
multe porţiuni. Marginea posterioră a frontalului este crestată şi se articulează cu oasele parie-
tale.

Partea verticală sau solzoasă ce formează fruntea, are pe partea anterioară două pro-
eminenţe numite tuberculi frontali sau eminenţe frontale.

Sub tuberculii frontali, deasupra orbitelor, sunt două proeminenţe arcuite, numite ar-
curi sprâncenare sau arcade orbitale; î nt r e ele, pe l i nia medi ană, se afl ă glabela, o
suprafaţă osoasă care prezintă pe linia mediană o sutură dinţată, sutura metopică;la unele cra-
nii adulte,această sutură lipseşte, dar există în timpul dezvoltării.

Arcadele orbitale se continuă lateral cu apofizele zigomatice, care se articulează cu

osul zigomatic.
Marginile interne ale arcadelor sprâncenare şi glabelase prelungesc în jos prin
porţiunea nazală a frontalului. Aceasta prezintă o scobitură, numită incizura nazală şi
se termină cu o apofiză ascuţită, spina nazală a frontalului sau spina frontal.Pe fiecare arcadă
orbitală, spre extremitatea internă, se observă o scobitură, numită incizura supraorbitală; în
unele cazuriaceasta se prezintă ca un orificiu supraorbital.

Marginea posterioară a apofizei zigomatice se continuă în sus şi înapoi cu o

creastă, creasta laterală a frontlului. Marginea fiecărei arcade orbitale se continuă
posterior cu o lamă triunghiulară, apofiza orbital sau lama orbitală,care formează o
parte din peretele superior al orbitei; între marginile mediale ale celor două apofize
orbitale rămâne un spaţiu,
Incizura etmoidală, vizibilă pe faţa orbitală a osului frontal. Pe marginile incizurii
etmoidale sunt nişte scobituri mici,numite cellule etmoidale;ele reprezintă continuarea sinusu-
rilor etmoidale.

Pe faţa internă a frontalului, pe linia mediană, se află un şanţ, şanţul sangital, care, în
partea anterioară, se continuă cu creasta. În osul frontal, în regiunea de la baza nasului,
înapoia incizurii nazale, sunt două cavităţi neregulate, sinusurile frontale.
Fiecare sinus frontal comunică cu cavitatea nazală printr-un canal frontonazal , care se
deschide în meatul mijlociu

Fig 1.3 . Osul frontal

11
 O SUL ET MO ID

Osul et mo i d ( fi gur a 1. 4.) este un os neper eche.El apar ţi ne at ât cut i ei

c r a nie ne, cât şi cr ani ul ui vi scer al . Se află aşezat în partea dinaintea bazei cutiei cra-
niene, între frontal şi sfenoid, fiind format din: lama ciuruită, lama vertical şi masele laterale
articulează, anterior şi lateral, cu osul frontal, iar posterior cu osul sfenoid şi for-
mează plafonul cavităţii nazale.

Fig.1.4.
Osul etmoid

OSUL SFENOID

Osul sfenoid (figura 1.5. ) este un os nepereche, se găseşte în partea centrală

a bazei craniului, privit pe faţ a i nfer i oară, ar e forma unui f l ut ure şi est e for -
ma t di n:
 corp ,
 aripile mici ,
 aripile mari
 apofizele pterigoide.

Corpul sfenoidului , este partea centrală care se sudează anterior cu frontalul şi

etmoidul, iar posterior cu occipitalul.

Pe faţa superioară a corpului se află o scobitură transversală, care poartă denumirea de

şaua turcească. În fundul acesteia este o gropiţă-gropiţa hipofizară, în care este
adăpostită glanda hipofiză.

Marginea anterioară a şeii turceşti este formată dintr-un tubercul numit tuberculul
şeii . Pe fiecare latură a tuberculului şeii este o apofiză -apofiza clinoidă anterioară.

12
 Posterior, şaua este mărginită de o ridicătură lamelară, numită lama patrulateră.Pe
fiecare latură, lama patrulateră prezintă unghiuri superolaterale denumite apofize cli-
noide posterioare.

Fig. 1.5.
Osul sfenoid

OSUL OCCIPITAL

Osul occipital (figura 1.6.) este un os nepereche, aşezat în partea posterioară a cutiei
craniene, este format din:
 partea bazală sau corpul osului occipital ,
 două părţi laterale ,
 solzul occipitalului .

Aceste părţi sunt grupate în jurul unui orificiu –marea gaură occipitala prin
care se comunică între cutia craniană şi canalul vertebral.
Partea bazală sau corpul occipitalului este si t uat ă ant eri or faţ ă de ma r e a
ga ur ă occi pi tal ă, pe l i nia mediană, şi are forma aproximativ cuboidală.

Faţa sa anterioară se articulează cu corpul sfenoidului. Faţa superioară, de formă

aproape patrulateră, este netedă şi înclinată înainte- înapoi;ea este scobită în forma unui șanț
larg anterioposterior si susține bulbul rahidian si puntea.

Faţ a i nf eri oară , t ot de for mă patrulateră, este rugoasă şi are pe linia me-
diană, aproape de marea gaură occipitală, o proeminenţă –tubercul faringian servind
pentru inserţia aponevrozei faringiene.

Feţele laterale se articulează cu oasele temporale.Părţile laterale sau parţile condiliene

sunt aşezate pe laturile găurii occipitale. Ele sunt două oase masive de formă neregulată.
Pe faţa inferioară a fiecărei părţi laterale se găseşte o apofiză ovală numită
condil occipital . Cei doi condili occipitali au suprafeţe de articulare pentru cavităţile articula-
re ale primei vertebre cervicale.

13
 În dreptul marginii anterioare a condiluilui, partea laterală este străbătută de un canal –
canalul condilian anterior – prin care trece nervul hipoglos. Prin feţele lor laterale, părţile lat-
erale se articulează cu oasele temporale.

Solzul occipitalului este aşezat posterior faţă de marea gaură occipitală şi este partea
cea mai dezvoltată şi cea mai subţire a osului occipital.
Faţa externă a solzului este convexă.
Pe linia ei mediană o ridicătură care se numeşte protuberanţa occipitală externă.
Ea se continuă în jos, pe linia mediană, cu o creastă,care se numeşte creastă oc-
cipitală externă şi merge până la marea gaură occipitală.
Tot din protuberanţa occi pi tal ă ext er nă por neşt e lat er al, l a dr ea pta
ş i l a st ânga, o l i nie cur bă, linia nucală superioară; aproximativ la mijlocul crestei
mari este o altă linie curbă, linia nucală inferioară.

Partea din faţa externă a solzului, care se găseşte deasupra liniei curbe superioare, este
netedă şi se numeşte palanum occipitale, iar partea care se găseşte sub această linie este ru-
goasă şi se numeşte palanum nucale; pe aceasta din urmă se inserează unii mușchi ai cefei.

Fig.1.6.
Osul occipital

14
 OSUL PARIETAL

Osul parietal (figura 1.7.) este un os pereche, aşezat în părţile latero-

superoiare ale cutiei craniene, are formă patrulateră neregulată.
Faţa externă este convexă; în mijlocul acestei feţe convexitatea este mai accentuată,
formând eminenţa parietală.

Sub aceasta se observă două linii curbe:

 una superioară -linia temporală superioară ,
 alta inferioară –linia temporală inferioară.

Pe ele se inserează muşchiul temporal. Faţa internă este concavă şi prezintă numer-
oase şanţuri, în care sunt adăpostite vasele sangvine şi impresiunile circumvo-
luţiilor cerebrale.
Marginea superioară este dinţată şi se articulează cu parietalul din cealaltă
parte, formând sutura sagitală, care trece prin creştetul capului.
Anterior parietelele se articulează cu frontalul, posterior cu occipitalul, iar lateral cu
temporalul.

Fig.1.7.
Osul parietal

OSUL TEMPORAL

Osul temporal (figura 1.8.) este un os pereche, asezat pe părţile latero-

inferioare ale cutiei craniene, are formă neregulată şi este format din mai multe
părţi:
 partea pteromastoidiană,
 partea timpanică,
 partea hioidiană sau apofiza stiloidă ,
 solzul temporalului .

Partea pteromastioidiană este formată din

 stânca temporalului,

15
  partea mastoidiană.

Stânca temporalului sau piramida este porţiunea cea mai groasă a temporalului şi are
formă de piramidă triunghiulară. Vârful ei este orientat anterior şi medial, iar baza este orien-
tată posterior şi lateral, unindu-se cu partea mastoidiană.

Are :
 faţă anterioară,
 faţă posterioară
 o faţă inferioară.

Pe faţa anterioară,aproape de vârf, există o mică scobitură pentru ganglionul Gas-

ser.
Pe faţa posterioară, aproape de mijloc,se găseşte orificiul conductului auditiv in-
tern,prin care trec nervii cranieni, iar lângă el, spre exterior un or i fi ci u în for mă
de fa t ă car e duce î n apeduct ul vest i bului , canal car e adăpost ește conduc t ul
e ndol i mfa t i c.
Faţa inferioară formează o parte din baza craniului şi pe ea se inserează muşchii. În
stânca temor al ul ui sunt săpate cavi t ăț i și canale car e for mează l abi r i nt ul
os os a l urechi .
Partea mastoidiană este aşezată posterior şi lateral faţă de piramidă. Se pre-
zintă ca o masă osoasă, turtită lateral.
Faţa externă este convexă şi rugoasă şi serveşte pentru inserţia un-
or muşchi. La partea antero-inferioară formează o proeminenţă puternică, apofiza
mastoidă care la rândul ei are suprafaţă rugoasă pentru inserţia muşchilor.
Faţa internă este concavă şi străbătută de un şanţ sigmoidal . În interiorul părţii
mastoidiene sunt săpate numeroase cavităţi pneumatice,celule mastoidiene, care sunt mai nu-
meroase în apofiza mastoidă. În partea astoidiană, superior şi medial, se găseşte un sinus,
antrum mastoidian, care se deschide în urechea mijlocie.

Fig.1. 8.
Osul temporal

16
 2 . CRANIUL VISCERAL

Craniul visceral , cunoscut şi sub denumirea generală de oasele feţei , este un masiv
osos, situat în partea anterioară a craniului şi este constituit din 14 oase, dintre care două –
mandibula şi vomerul – sunt oase nepereche şi mediane. Celelalte sunt oase pereche şi aşezate
simetric de o parte şi alta a planului median. Acestea sunt: maxilarul, osul zigomatic, osul
lacrimal, cornetul nazal inferior, osul nazal şi osul palatin.

MAXILARUL

Maxilarul (figura 1.9.) este cel mai dezvoltat dintre oasele fixe ale feţei. Este
un os pereche, aşezat în par t ea cent r al ă a feţ ei .
Forma acestui os este foarte neregulată şi este alcătuită din corp şi patru apofize.

Fig.1.9.
Maxilar

OSUL ZIGOMATIC

Osul zigomatic (figura 1.10.) este un os pereche cu formă neregulată, aşezat pe

partea latero-inferioară a orbitei şi formează partea laterală superioară a scheletului feţei.
El prezintă o faţă externă , care corespunde pielii şi determină umărul obrazului şi o
faţă posterioară, care corespunde fosei temporale. Marginea anterioară se articulează
cu apofiza zigomatică a maxilarului.Marginea superioară formează o parte
din marginea laterală şi inferioară a orbitei.
Maginile posterioară şi inferioară sunt libere.
Colţul postero-inferior se articulează cu apofiza zigomatică a temporalului. Colţul pos-
tero-superior se prelungeşte în sus şi înainte formând apofiza frontală, care se articulează cu
apofiza zigomatică a frontalului.
De pe marginea superioară porneşte înapoi o lamă subţire,apofiza orbitală, care for-
mează o parte din peretele inferior al orbitei, din care cauză este considerată ca faţa
internă a osului zigomatic.

17
 Fig.1.10.
Osul zigomatic

OSUL LACRIMAL

Osul lacrimal (figura 1.11.) este un os pereche, sub formă de lamă dreptunghiulară,
aşezat pe peretele medial al orbitei între apofiza frontală a maxilarului şi lama orbitală a
etmoidului. Pe faţa sa orbitală se găseşte o creastă verticală, înaintea căreia este un şanţ lacri-
mal, care se completează cu şanţul lacrimal al apofizei frontale a maxilarului şi formează
canalul nazo-lacrimal , care face legătura între orbită şi cavitatea nazală. Prin faţa nazală, el
formează o parte din peretele meatului mijlociu.

Fig.1.11. Osul lacrimal

OSUL NAZAL

Osul nazal (figura 1.12.) este un os pereche, aşezat la rădăcina nasului, pornind din in-
cizura nazală a frontalului, paralel cu marginea anterioară a apofizei frontale a maxilarului, cu
care se articulează. Osul nazal are forma unei lame patrulatere verticale, mai groasă la partea
superioară, care se articlează cu frontalul şi mai subţire la partea inferioară, prin care se arti-
culează cu cartilagiul nazal. Marginea laterală se articulează cu apofiza frontală a maxi-
larului, iar marginea medială, cu nazalul, din partea opusă printr-o sutură armonică. Faţa ex-
ternă este convexă, acoperită de piele şi formează rădăcina nasului, iar faţa internă, este con-
cavă, formează o parte din peretele lateral superior al fosei nazale.

18
 Fig.1.12.
Osul nazal

OSUL PALATIN
Osul palatin(figura 1.13.) este un os pereche, aşezat înapoia marginii posterioare a
apofizei palatine a maxilarului. El este alcătuit din două lame perpendiculare una pe alta:
 lama orizontală ,
 lama verticală.

Lama orizontală are forma aproximativ patrulateră. Marginea ei laterală se articulează
cu marginea inferioară a lamei verticale, iar marginea medială se articulează cu lama orizon-
tală opusă şi formează partea posterioară a palatului dur .Faţa ei superioară formează o parte
din podeaua cavităţii nazale, iar faţa inferioară formează partea posterioară a bolţii cavităţii
bucale.
Lama vertical are formă patrulateră neregulată şi este perpendiculară pe lama orizon-
tală. Ea formează o parte din peretele lateral al cavităţii nazale.
Pe faţa ei internă este o creastă orizontală numită creastă concală, pe care se arti-
culează o parte din marginea laterală a cornetului nazal inferior. Marginea superioară prezintă,
în partea anterioară,apofiza orbitală, iar la partea posterioară, apofiza sfenoidală.

Fig.1.13
Osul palatin

19
 VOMERUL

Vomerul (figura 1.14) este singurul os nepereche şi fix al feţei, aşezat în planul medi-
an în continuarea lamei perpendiculare a etmoidului, contribuind la formarea peretelui median
dintre fosele nazale,septul nazal . El se prezintă ca o lamă patrulateră foarte subţire.
Cele două feţe laterale formează o parte din peretele intern al fosei nazale. Prin mar-
ginea sa superioară se articulează cu lama perpendiculară a etmoidului, iar prin marginea in-
ferioară, cu marginile interne ale apofizelor palatine ale maxilarelor.

Fig.1.14
Vomerul

~
MANDIBULA

Mandibula sau maxilarul inferior (figura 1.15) este un os nepereche şi singurul os mo-
bil din scheletul capului. Se găseşte la partea inferioară a feţei şi este formată din corp şi două
ramuri.
Corpul mandibulei are formă de potcoavă, cu convexitatea orientată anterior; extremi-
tăţile posterioare se continuă cu ramurile mandibulei.

Fig. 1.15
Mandibula

OSUL HIOID

Osul hioid (figura 1.16) este un os nepereche, aşezat între mandibulă şi cartilagiul
tiroid. El nu este articulat direct cu celelalte oase,ci se articulează prin două ligamente de

20
apofizele stiloide ale oaselor temporale, iar prin muşchi se leagă de faringe , laringe , mandib-
ulă stern si omoplat. Are forma” U „cu deschiderea înapoi. Osul hioid este constituit din corp
şi patru coarne .

Fig. 1.16.Osul Hioid

21
 TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE

DEFINIȚIA TCC

Traum at ism el e crani o - cerebral e ( TCC) reprezintă totalitatea fenomenelor

clinice și / sau paraclinice care apar ca urmare a acțiunii unui agent traumatic asupra cutiei
craniene și a conținutului acesteia.
Tr aumat i smel e cr ani ene i nt er esează pr efer enț i al populaț i a t ână ră ,
a c t i vă și sexul mascul i n. Tr au mat i smel e crani o -cer ebr al e se pot prez e nta
i z ol at s au asoci at cu al t e l eziuni maj or e ȋ n cadr ul pol it r aumat i s mel or .
Lezi unil e cr ani o - cer ebral e sunt deter mi nat e de sumaț i a fact or il or
fi z i c o – me cani ci și bi ol ogi ci ce se exer ci t ă asupr a str uct uri l or capul ui:
s c a l p, cr ani u, meni nge, cr ei er , vase sangui ne.

INCIDENȚĂ

Tr aumat i smel e cr ani o - cer ebral e sunt î n cr eşter e di n cauza mai mul t or
fa c t or i . Dezvol tar ea i ndustr iei aut o, modul î n car e evol uează t ehnol ogi a î n
t r a ns por t , până şi acci dent ele do mest i ce s - au î nmul ţ i t . Din dat el e pe car e l e
a ve m, put em spune că î n Eur opa i ncidenţ a osci l ează î ntr e 1,4 mi l i oane ş i
1,6 mi l i oane , maj o r i tat ea vict i mel e ajungând să fi e t r at ate î n r egim de ur -
ge nţ ă .
Î n Eur opa sunt aproxi mat i v 245.000 de per soane i nter nate anua l cu
a s t fe l de t r aumat isme, i ar 66.000 dint r e acestea mor di n cauza compl i -
c a ţ ii l or post r aumat i ce.

ETIO LO G IA TCC :

• Acci dent e de ci rculaț i e;

• Agr esi une pr i n: forță fi zi că, ar me al be, ar me de f oc, obi -
e ct e cont ondent e;
• Căder i acci dental e și / sau pr ovocat e;
• Lovi r e de ani mal ;
• Acci dent e casni ce;
• Acci dent e spor t i ve;
• Acci dent e de j oacă l a copii .

22
 FI ZIO PA TO LO G IA TR AU MATISMELO R
CRANIO - C ERE BRA LE

Traum at ism el e crani o - cerebral e r eprezi ntă t otal it at ea fenomene l or

c l i ni c e sau par acli ni ce care apar ca urmar e a ac ț i unii unui agent trauma t i c
a s upr a cuti ei cr aniene și a conț i nut ul ui acestei a.

Ef ect el e t raum atice reprezi nt ă un fenom en com pl ex, det ermi nat
de două t i puri de fact ori:

 fact or ii fiz i ci de nat ur ă mecani că const au î n t i pul şi a m-

pl oar ea impact ul ui pr ecum şi î n modul de absorbţ i e şi de t r ansfer a l
e ner giei ci neti ce tr au mat i ce.
 fact or ii biol ogi ci r epr ezi nt ă modul î n car e st r uct ur il e i n-
t r acr aniene r eacţ i onează la ener gi a t r ansmi să de i mpact .

Aceşt i fact ori const au î n alter ări cer ebr al e funcţ i onal e sau or ganice ,
modi fi cări vascul are, per t ur băr i met abol i ce, hormonal e, hi st ochi mi ce, bi o-
c hi mi c e, sangui ne sau l i chi diene.

Exi st ă două cat egori i de f act ori fi zi ci :

 mecani s me fi zi ce di r ect e produse de un i mpa ct asupra

c apul ui;
 mecani s me fi zi ce indi r ect e, unel e cu impact ex tr acrani a n
i ar al tel e î n care nu exi st ă i mpact ext r acr ani an sau cr anian ş i a u
fost denumi t e pr i n i mpact .

Mecani sm e f i zi ce di recte
a. Mecanism ul pri n decel eraţ i e:
Est e cel mai fr ecvent şi const ă î n opr i r ea bruscă a capul ui din
mi ş c a r e pr i n l ovi r ea acest ui a de un pl an dur care poat e fi imobi l sau r el at iv
i mobi l . Î n acest fel ener gia cinet i că a capul ui î n
mi şcar e est e br usc t r ansferată st r uct uri l or i nt r acer ebral e în mo me nt ul
i mpa c t ul ui .
Acest me cani sm n u s e pr oduce mer eu sub f or mă si mpl ă . Î n mod
fr e c ve nt se asoci ază cu o component ă de acceler aţi e î n sens cont rar , a di c ă
pl a nul dur de car e se l oveşt e capul î n mi şcar e, dar î n sens opus.

b.Mecanism ul pri n ac cel eraţi e

Est e moda l i tat ea î n car e un cor p î n mi şcar e l oveşt e capul în r epaus şi
î i tr a ns mi t e ener gi a sa ci net ică det er mi nând o mi şcare î n vect or ul mi şc ă r i i
a ge nt ul ui cont ondent . Î n acest fel capul est e acceler at .

23
 c . Mecanism ul pri n com presiune bi l ateral ă
Co mpr esi unea bil ater ală şi simul t ană a capul ui ca mecani sm uni c , se
r e a li z e ază pr act i c în si t uaţ ii r ar e. De regul ă acest mecani sm est e mai c om-
pl e x ş i anu me: capul est e apozi ţi onat l a un pl an dur şi f i x de o par t e , î n
t i mp c e u n obi ect în mi şcar e î l l oveşte de par tea opusă. Î n aceste si t uaţ i i
me c a ni s mul nu est e o si mpl ă compr esi une bi l at er al ă, ci i nt er vi n şi efe c t ul
a c c e le r aţ iei şi mecani smul de cont r a l ovi t ură.

Mecani sm el e f i zi ce i ndi recte

Î n mecani smel e fi zi ce i ndir ect e pr oducer ea de per t ur bări sau l ezi uni
a l e s tr uctur i l or i ntracr ani ene est e posi bi l ă făr ă să exi st e un i mpact cr ani a n,
t r a ns fe r ul de ener gie ci net i că efect uându - se după
a l t e modal i tăţ i care se gr upează î n două cat egor i i:

A. Mecani sme fi zi ce i ndi rect e cu i mpact ext r acr anian;

B. Mecani sme fi zi ce i ndi rect e î n car e nu exi st ă ni ci un f el de i m-
pa c t .

Mecani sm e f i zi ce i ndi rect e cu i m pact ext racrani an.

Acest ea induc per tur băr i sau l ezi uni st r uct ur il or i ntr acr ani ene pr in
e ne r gia cinet i că t rau mat i că medi at ă de al t e st ruct uri , cel mai fr e cvent de
c ol oa na ver t ebr ală. Căder ea de l a î nălţ i me şi cont act ul cu sol ul pe pl a nt e ,
î n ge nunchi sau pe i schi oane pr oduce fr act uri ale bazei cr ani ul ui , lez i uni
c e r e br a l e gr ave, î n special în t r unchiul cer ebral şi l a fr ont ier a meze nc e -
fa l o - di encefal i că.
A. Mecani sm e f i zi ce i ndi rect e î n absenţa ori cărui i m pact .
Se deosebesc mai mul t e var i ant e:

1.Mecanism ul de ti p “whi pl ash” ( accel erar e şi deceler ar e br us că a

c a pul ui şi a cor pul ui făr ă nici un fel de i mpact ) . Vi t eza de mi şcar e a cr a ni-
ul ui e s te di fer i tă de cea a crei er ul ui pr oducându - se ast fel l ezi uni cer ebr a l e
pr i n c ont act ul br usc al masei cer ebr al e cu r eli efur i le endocr ani ene.

2.Mecanism ul prin şoc elect ric poate sur veni pr i n el ectr i ci t at ea a t -

mos fe r i că sau pr i n cea t ehni că. El ectr ici t at ea atmosfer i că acţ i onează di r e ct
a s upr a capul ui sau pr i n i nter medi ul unei descăr căr i i niţ i al e î n pămâ nt ,
t r a uma t i zând cr eier ul ul terior pr i n acţ i une asupr a capul ui de j os î n s us .
El e c tr i ci tat ea t ehnică pr oduce l ezi uni cer ebr al e nu mai l a o t ensi une ma r e
de pe s t e 1000V,
dar efectel e pat ol ogi ce sunt î n funcţ i e de i nt ensi t at ea curent ul ui .

Le zi uni l e cerebrale sunt :

 I medi at e - hemor agi i subar ahnoi di ene, edem cer ebr al ac ut .

 Tar di ve - at r ofi i cer ebr al e cu hi dr ocefal i e consecut i vă ş i

l ezi uni medul are asoci ate.

3.Mecanism el e pri n şoc term ic. Efect el e cer ebral e al e şoc ului
t e r mi c sunt nespecifi ce: congest ie şi edem î n va sel e l ept omeni ngeal e, LCR

24
s a ngvi nolent , hemo r agii peteşi ale î n per eţi i vent r icul ul ui I I I şi î n pl anş e ul
ve nt ri c ul ul ui I V.

4.Mecanism el e prin i radi erea crei erul ui . Ir adi er ea duce l a două t i -

pur i de l ezi uni cer ebr al e:

 l ezi uni pre coce care sur vi n după o doză mar e, uni că, s ub
for mă de necr oză cer ebral ă gl obal ă în zona iradi ată l a car e se as o-
c i ază modi fi cări de t i p i nfl amat or;

 l ezi uni sel ecti ve î n cel ulel e st r at ul ui granul ar cerebel os .

5.Mecanism ul prin suf l ul de expl ozi e ( acceler aţi a br uscă î n spe ci a l
a c a pul ui şi de vi braţ i e cr aniană) .

Lezi unil e cer ebral e sunt gl obal e: edem cer ebr al , cont uzie cer ebr a lă
di fuz ă cu he mor agi i peteşi al e î n nuclei i bazal i, subst anţa al bă şi cor t ex.
Ac e l a ş i t ip de l ezi uni se găsesc şi î n trunchi ul cer ebral . În cazul de supr a-
vi e ţ ui r e mai î ndel ungat ă apar e scl er oza cer ebr al ă pr ogr esi vă.

6.Mecanism ul prin expl ozi e de bombă at omică , ir adi er e gamma şi

i r a di e r e neut r oni că pr oduce l a supr avi eţ uit or i hemor agi i per ivascul ar e ,
t r a ns udăr i pl asmat i ce, focar e ischemi ce şi noduli gl i al i .

7.Mecanism ul prin l aser . Laser ul ar e un efect de vapor i zar e a

pa r e nc himul ui cerebr al î n zona de cont act , î n jur apărând
hemor agi i , necr oze, ede m cer ebr al , î nsă pe o zo nă r est rânsă de câ ţ iva
mm î n j ur ul zonei de cont act .

8.Mecanism ul prin cont ral ovi t ură est e uti lizat pent ru a expl ic a
l e z i uni l e meni ngoc er ebral e în ar i i di amet r al opuse punctul ui de apl i car e a
for ţ e i tr au mat i ce. Lezi unil e pr i n cont r al ovi t ură depăşesc î n amp l oar e şi
gr a vit a t e l ezi uni l e pr oduse di r ect de par t ea i mp act ul ui .

Fact orii bi ol ogi c i :

Acţ i unea fact or il or t r aumat i ci fi zi ci şi mecani s mel e i nduse de ace şt ia
a u un r ăspuns bi ologi c var i at şi compl ex. Se pr oduc r ăspunsur i cerebr al e de
or di n funcţ i onal ( co moţ i a cer ebr al ă) ,
de or di n l ezi onal ( cont uzia şi di l acer ar ea cer eebr al ă), sau mi xt e
( e de mul cer ebral şi col apsul cer ebr o - vent ri cul ar) pr ecum şi răspunsur i vas -
c ul a re ( vasospasm şi vasodil at aţi e post tr aumat i că) şi l i chi di ene (cel ul ar e ş i
bi oc hi mi ce) .

25
 TIPURI DE L E ZI UNI C RA NIO - CER EBR ALE

I . Le zi un i l e scal pul ui :
a. pl ăgi al e scal pul ui ,
b. hemat omul epi cr ani an ,
c. echimoze și escor i aț i .

I I. Le zi uni l e craniul ui :
a. fr actur i de bolt ă cr ani ană ( li ni ar e, comi nut i ve, dehi scent e, or i -
fi c i a l e ,
b. fr actur i de bază de cr aniu ,
c. fr actur i mi xt e .

I II.Lezi u ni l e meninge l ui și crei erul ui :

a. Co moț i a cer ebr al a ,
b. Cont uzi a cer ebr al a ,
c. Di l acer ar ea cer ebr al a ,
d. He mat omul ext r adural ,
e. Hemat omul subdur al:
 acut (< 3 zi l e)
 subacut (3 zi l e – 3 sǎpt ǎmȃni )
 ( >3 sǎptǎmȃni )

f. He mat omul i nt r aparenchi mat os post t raumat i c ,

g. Revăr sate li chi di ene i nt r acr aniene subdur al e :
 Hi dr omă: col ecț i e li chi d cl ar făr ă me mbr ană de l i m-
i t ant ă
 Hi gr omă: col ecți e l i chi d xant ocr om cu neome m-
br ană
 Meni ngit ă ser oasă
h. Pl ăgi l e cr anio - cerebr ale: pri n acț i une di rect ă ( cui , cuț it ) s au
i ndi re c t ă car e pot fi :
 t angenți ale,
 penet rante oar be,
 t r ansfi xi ant e, pri n ri coșare.

26
 SIMPTO MATO L O G IE

Î n cazul pr oduceri i unui t r au mat i sm cr ani o - cerebr al – o l ovi t ură l a

c a p vi c tima t r ebuie exami nat ă l a spit al , chi ar ș i at unci cand nu ex i st ă si mp-
t ome c ar e să ne î ngr i j or eze. Î n pr i mel e or e sau zi l e de l a pr oducerea unui
a s t fe l de acci dent , pot apărea si mpt ome noi s au compl i caț ii ne a șt ept at e ,
s t a r ea vi ct i m ei se poat e agrava br usc, evol uând î n unele cazuri pana l a
moa r t e a su bi t a.
Medi cul poat e apreci a dacă sunt necesar e invest i gaț ii supl i ment a r e
s a u da că cel l ovi t poat e pleca acasă; î n acest caz, apropi ați i t rebui e s ă
ur mă r e a s c ă st ar ea vi cti mei t imp de 24 - 72 de ore de l a producer ea t r auma -
t i s mul ui .

Exem pl e de si m pt om e:

 pi er der ea st ări i de conşt i enţ ă cu o dur ată de la 1 -2 or e ( în

cont uzii l e cer ebr al e mi nor e) , până l a comă ( î n cont uzii l e cer ebr ale
gr ave) ;

 modi fi cări ale degl ut iţ i ei (înghi ţ ir ea): este di fi cil ă s a u

chi ar absent ă , st op car di o - r espi r at or ;

 modi fi cări oft al mo l ogi ce: mi dr iază (măr i r ea pupi l el or)

sau mi oză ( mi cşor ar ea pupi l el or ); pendul area gl obi l or ocul a ri
( ni stagmu s) ;

 semne ne ur ol ogice, î n cazuril e foar t e gr ave: cr ize de e pi -

l epsie; ri gi di tat e muscul ară ;

 văr săt ur i ;

 ameţ eal ă ( ver ti j) ;

 cefal ee ;

 cr eşter ea t emper at ur i i cor poral e cent r al .

27
 FO RME C LINICE

Pri nci palel e ti puri de l ezi un i cerebrale t raum ati ce sunt :

 fr act uri l e cr aniene,

 cont uzii l e cer ebr al e,

 di l acer ăr il e cer ebr al e, i nj ur ia axonal ă di fuză ,

 hemat oa mel e ext r adur al e, subdur al e si int r acer ebral e.

Fract urile crani ene sunt r ezul t at ul unui i mpact cr anian sever și pot
fi î ns oț it e de or i care di ntr e l ezi unil e enu mer at e mai sus.

Cont u zi a cerebral ă se r efer ă l a un t r au mat i sm apar ent mi nor , î ns oți t

de pi e r dere scur tă a conșt ienței .

Dilacerările cerebrale sunt leziuni ale creierului produse prin mecanisme de acceler-
ație-decelerație. Sunt însoțite de leziuni ale parenchimului cerebral și revărsate sanguine re-
gionale.Unele traumatisme produc leziuni microscopice răspândite la nivelul țesutului cere-
bral, afectând în special axonii neuronilor, (fibre prin care neuronii comunica unii cu altii).
Această categorie poartă denumirea de injurie axonală difuză. În forma ei gravă, afectează
abilitatea celulelor nervoase de a se integra, iar starea pacientului este sever și ireversibil afec-
tată.

Hematoamele intracerebrale post-traumatice pot fi leziuni unice sau asociate cu

dilacerările și fracturile, sau cu plăgile cranio-cerebrale.

Hematoamele subdurale acute sunt leziuni foarte grave, în care contuzia emisfer-
ului cerebral se asociaza cu colecții sanguine situate în spațial subdural.

28
 DIAG NO STIC

Pent r u medi ci na l egal ă est e foar t e i mp or t ant a se det er mi na et i ol ogi a

t r a uma t i că a aspectel or hemor agi ce cr ani o - cer ebral e.
Di n punct de veder e cl i ni c, pe pr i mul pl an st au modi fi cări le obi ect i ve
c e pot fi evi dențiat e pri n exami nar ea di r ect a sau pr i n i nvesti gaț i i pa r a-
c l i ni c e .
Fr ecvent di agnosti cul di fer enț i al este di fi ci l de făcut , de exemp l u
c â nd e xi stă o st are comat oasă sau pr i n pr ezenț a unor mod i fi cări fi zi opa t o-
l ogi c e sau mor fop at ol ogi ce co mune u nor afecț iuni pat ologi ce ș i post t ra u-
ma t i c e . Î n acest sens se poat e ci ta “ si ndr omu l de compr esi une cer ebra l ă ”
î nt âl ni t atâ t î n t umor i le cer ebr al e, î n hemat oa mel e i ntr acer ebral e sau he m-
or a gii l e int r avent ricul are, conseci nț a unui accident vascul ar cer ebral , c a și
î n he mat oamel e ext r a sau subdur al e post t raumat i ce.
Pi er deri le de conșt ienț ă, convul si il e, modi fi cări l e de sensi bi li tat e s a u
s i ndr oa mel e pi rami dal e po t fi ur mar ea unei t umor i , a unei epi lepsii, a unui
a c c i de nt vascul ar cer ebr al sau unei contuzi i cerebr al e. Ast fel , î n li psa unor
da t e de i st or ic, a unor l ezi uni ext er ne t r aumat i ce evi dent e, î ndeosebi r e la
i ndi viz i hi pert ensi vi , cu vâ r st a î nai nt at ă sau î n s i t uați il e î n car e tabl oul
c l i ni c este domi nat de semen nespeci fice sau î n condi ți i le unei come, di a g-
nos t i c ul cl i nic di fer enți al î nt r e o afect i une neur ol ogical pat ol ogi că ș i un
TCC e st e di fi cil și de mul t e or i ni ci exami nar i l e par acl ini ce ( EEG, PEG,
a r t er i o gr afi e) nu r eușesc să pr ecizeze et i ol ogi a sufer i nț ei neur ol ogice.
Câ nd exi st ă o i nter fer enț ă î nt r e fact ori i tr au mat i ci și pat ol ogi ci
pr e e xi st enț i , di ficult at ea di agnost i cului cli ni c și chiar anat omop at ol ogic
e s t e e vi dent ă, t raumat i s mul put â nd avea un r ol decl anșator sau favor i z a nt
a l modi fi căr il or neur ol ogice, de mul t e or i nef i i nd posibi l ă o del i mi t a r e
c e r tă ș i o eval uar e a cont ri buți ei fi ecărui fact or în t anat ogeneză.

29
 CO MPLICA ȚII ȘI EVO LUȚ I E

Co mpl i caţi i le t r aumat i s mel or cr ani o -cer ebr al e cel e mai r edut a bil e
s unt de tip i nf ecţi os sau vascul ar .
Abcesul cer ebral r epr ezi nt ă pr i nci pal a compl i caţ i e i nfecţi oasă c are
poa t e apar e atât î n t r aumat ismel e î nchi se, pri nt r - o posibi l ă fi sură a î n-
ve l i ş ur il or meni ngiene, cât şi a cel or deschi se în car e me cani smul de ve -
hi c ul ar e a i nfecţ i ei est e cl ari fi cat .
Aceast ă co mpl i caţie poat e sur veni acut, subacut , cr oni c şi t ar di v pr in
c ons t it uirea col ecţ iei , î n i nt er val de: 14 zi l e, 30 zi l e, 1 an şi peste 1an.

Tabl oul cl i nic este cont urat de element el e car e at est ă sufer inţ a
for ma ţ i i l or ner voase de focar şi de semnel e si ndr omul ui de hi per tensi une
i nt ra c r aniană l a ca re se adaugă el ement el e l ocale şi general e al e i nfecţ ie i .

Meni ngoencef ali t ele sur vi n mai fr acvent î n cazul t raumat i sme l or
c r a nie ne deschi se sau sol dat e cu fi st ul e l i chi di ene. Sufer i nţ el e vascul ar e
s unt r e al izat e de t ro mboze, f i st ule art er i o - venoase, anevrisme şi e mbol i i .

Trom bo za pr esupune alt erarea tr aumat i că a endot eli ul ui ur mat ă de

c ons t it uirea obstacol ul ui t otal sau parţ i al şi apar i ţi a per t ur băr il or cir cul at o-
r i i c e pot mer ge până l a i nfarct î n ter it or i ul ar ter ial sau venos compr o mi s .

Fi st ul el e art eri o - venoase presupun apar iţ i a comuni cări i înt r e art e ră

ş i ve nă cu di mi nuar ea vol umel or de oxigen vehi cul at e i ntracer ebr al .

Anevri sm el e t raum at i ce const it ui e o r eal it at e î nt âl nindu - se pe a r -

t e r el e convexi t ăţ ii , sedi ul care l e deosebeşt e de cel e congeni t al e .

30
 PRO G NO STIC

Pr ognost icul pacient ul ui cu t r umat i sm cr ani an se cor elează di r ect cu

s c or ul Glasgow l a sosi r ea î n spi t al . Scor ul se cal culează adunând cel ma i
bun r ă spuns de pe f i ecar e coloană. Scor ul cel mai bun este 15, i ar cel ma i
r ă u 3. Paci enți i cu scor mar e ( 13 - 15) evol uează ul t er i or foar t e bine. Une -
or i , c hi ar după un t raumat i s m
mi nor pot să per si st e si mpt ome ca a meț eli și cefal ee, sau pr obl eme
c ogni ti ve, chi ar t i mp de un an după acci dent .
Tr aumat i smel e cr ani ene gr ave pr oduc tul bur ări ment al e per manent e ș i
de fi c i t e neur ol ogi ce. Cr i zel e epi lepti ce sunt fr ecvent î nt al ni te după fr ac t uri
c r a nie ne sever e sau pl ă gi cr ani ocerebral e. Recuper area după t r aum at i sme l e
gr a ve est e foar t e l ent ă și i nco mpl et a, uneor i putand dur a mai mul ț i ani .
Fact ori i de r i sc asoci ați cu tul bur ări le per mane nt e de me mor i e s unt
a pa r iț i a cr i zel or epi l ept i ce, v â r st a î naint at ă , durat a și pr ofunzi mea st ări i de
c o ma post t r aumat i că, pr ezența amnezi ei r etr ogr ade, pr ezenț a l ezi uni l or fo-
c a l e i nt racer ebr al e, ca și scorul Gl asgow l a i nt ernar e.

31
 Scal a l ui Gl asgow
VALO AR E SCOR UL SCOR UL SCOR UL
A SCA LE I MOTOR VERB AL OCUL AR
6 Execut ă - -
comenzi
5 Local i zare Or i ent at -
dur er e
4 Se apăr ă la Confuz Deschi de
dur er e ochi i spont a n
3 Reacț i e î n Rost eșt e Deschi de
fl exi e cuvi nt e i zol at e ochi i l a sti mul i
ver bali
2 Reacț i e î n Sunet e Deschi de
ext ensi e nei nt el i gibi l e ochi i l a sti mul ui
dur er oși
1 Făr ă Făr ă Făr ă
r ăspuns r ăspuns r ăspuns

TRA TAMEN T

Tr aumat i smel e cr ani o - cer ebral e t r ebui e t r at at e, î n l i t er a t ur a de s pe-

c i a li t at e, pest e j umă t ate di n nu măr ul decesel or fi i nd î nr egi st rat e ca ur ma r e
a t r aumat i sm el or cr ani o - cerebr a le .
Î n funcț i e ser i ozi tat e și at enț i e deoar ece au de nenumar at e ori i mpl i c aț ii
di nt re cele de gr avi t at e, unel e pot fi î ngr ij it e î n mod cor espunzăt or și
a c a s ă , î nsa pent r u al t el e se r ecomandă doar t r at ament de s peci al i tate. Es t e
foa r t e i mpor t ant a eval uarea și t r at ar ea pr ecoce a l ezi uni l or secundar e c e re -
br a l e , care pot deter mi na agr avar ea st ăr i i gener al e a paci ent ul ui .

Trat am ent l a dom ici li u:

M ă sur il e l uat e i medi at dupa i nci dent sunt î n funcț i e de l ocal i za re a
e xa c t ă a lezi unii , pr ofunzi me a ș i gr avi t at ea r ănii , ast fel : sâ nger ăr ile cu l o-
c a l iz a r e st r ict sub scal p ( extr a crani an) vor determi na apar i ț ia de hema t oa -
me s a u echi m oze.
De obi cei, acestea di spar în t i mp, pe măsur ă ce r ana se vi nde că .
Apl i c a rea pr ecoce de pungi cu gheaț ă poat e r educe semni fi cati v di n di -
me ns i uni l e hemat o mul ui . Est e foar t e i mpor t ant ca pungi l e cu gheaț ă să nu
fi e a pli cat e di r ect pe scal p. Se r ecomandă î nfășur ar ea l or î ntr - un pr os op
s a u î nt r - o al tă bucat ă de mat eri al , pent r u a evi t a contact ul di rect di nt r e
ghe a ț ă și pi el e.
Î n cazul in car e nu est e la î ndemana o pun gă cu gheaț ă , se pot fol o s i
ș i pungi conț i nâ nd al i ment e congelate, efectul fiind același. Aplicațiile nu trebuie să
depășească 20-30 de minute și pot fi repetate, în caz de nevoie, la un interval de 2-4 ore. Re-
frigerarea locală are rol antiinflamator si analgezic, această metodă având efect maxim imedi-
at după accident și utilitate mai redusă la peste 24 de ore.
Pachetele cu gheață se pot realiza și acasă, prin simpla combinare a unei 1/3 de cană de alcool

32
izopropilic cu 2/3 cană cu apa si turnarea amestecului intr-o pungă specială închisă etans,
astfel încât să nu curgă.
Apoi se introduce în congelator câteva ore, în vederea înghețării.
Este important de reținut că aceste combinații au potențial toxic și din acest motiv
trebuie interzis accesul copiilor la ele.Pachetele cu gheată disponibile în farmacii au conținu-
tul bazat pe substanțe chimice de refrigerare. Sunt realizate special pentru trusele de prim-
ajutor si nu necesită păstrarea la rece pentru a-și realiza și menține temperatura. Acestea pot fi
aplicate direct pe piele, fără a mai folosi un prosop, însă, dacă plaga sângerează activ, se
recomandă, totuși, înterpunerea unui material de bumbac. Pachetele de gheață comercializate
în prezent sunt de unică folosință

Indicațiile tratamentului la domiciliu:

Tratamentul la domiciliu este indicat în special în cazul în care hematomul sau esco-
riațiile au apărut ca urmare a căzăturilor pe suprafețe moi, când pacientul nu și-a pierdut nici
un moment conștiența și nu prezintă decat dureri locale, tumefacție, fără semne de afectare
neurologica. Agravarea simptomatologiei, precum și apariția unor acuze noi, impun prezen-
tarea la camera de gardă.
Tratarea hematoamelor se poate realiza acasă doar când acestea nu au dimensiuni importante
și când ocupa o zona de dimensiuni restrânse. Când hematomul este considerabil, pacientul
este sfătuit să apeleze la un serviciu medical de specialitate, deoarece această colectie trebuie
drenată și local se indică aplicarea unui pansament compresiv, în vederea reducerii riscului
suprainfectării.
Tratament de specialitate: Abordarea terapeutică de specialitate depinde foarte mult
de gravitatea, localizarea și tipul leziunii incriminate.

Traumatisme închise, minore și medii:

Traumatismele cranio-cerebrale minore și închise (fără pierderea conștienței și fără
existența unei soluții de continuitate la nivelul scalpului) sunt, de obicei, tratate la domiciliu,
pacientul primind instrucțiuni și atenționări speciale privitoare la evoluția simptomelor.
Recomandările specialiștilor includ în aceste situatii:
 repaus prelungit la pat, consumarea de lichide în cantități crescute și
administrarea, la nevoie, de analgetice cu efect moderat, cum ar fi paracetamolul ;
 în vederea reducerii durerii și tumefacției se indică refrigerarea locală.

În cazul traumatismelor închise, de gravitate medie spre severă, având dimensiuni

crescute și prezentând pierderea conștienței, se recomandă pacientului internarea, cu scopul de
a urmări evoluția procesului local și a stării generale, prin efectuarea examenului CT (com-
puter-tomograf) și a investigațiilor biologice corespunzătoare.

Tratamentul plăgilor:
În cazul plăgilor, acestea au indicații specifice:
 se realizează toaleta locală a plăgii, investigându-se atent rana, în ve-
derea descoperirii unor corpuri străine în interiorul plăgii, precum și a coexistenței al-
tor leziuni;
 plaga se închide folosind fire speciale de sutură, adaptate tegumentului;

33
  de asemenea, este indicată realizarea injecției antitetanos, mai ales dacă
ultima a fost facută cu 5-10 ani în urmă.

Traumatisme severe închise:

Pacienții care prezintă traumatisme craniene severe închise sunt internați pentru eval-
uarea stării generale, tratamentul specific al leziunii și supraveghere medicală în vederea pre-
venirii deteriorării stării pacientului.Există și cazuri în care traumatismul cranio-cerebral are
drept consecință creșterea presiunii intra-craniene. În astfel de situatii se introduce un cateter
special pentru determinarea valorii exacte a presiunii intracraniene. Acesta ajunge în contact
direct cu creierul după ce, în prealabil a fost trecut printr-un orificiu realizat în craniul osos.
Informațiile furnizate de acest dispozitiv servesc la aprecierea necesității unei intervenții neu-
rochirurgicale cu scopul de a decomprima creierul.Administrarea tratamentului anticonvul-
sivant are indicație în cazul contuziilor traumatice însoțite de convulsii recurente. Dacă epi-
sodul convulsivant a fost izolat, instituirea medicației specifice nu se impune.
Tratamentul antibiotic nu este necesar în cazul traumatismelor închise, fară soluții de
continuitate, deoarece în astfel de condiții nu se realizează diseminarea
intracraniană a germenilor din mediu.
Totuși, unii medici preferă să apeleze la antibioticoterapie pentru a preveni apariția
oricărui fel de complicații infecțioase ulterioare.

Traumatisme cu hemoragie intracraniană :

Măsurile terapeutice în cazul unui traumatism cu hemoragie intracraniană diferă con-
siderabil de cele menționate anterior. În această situație, medicul neurochirurg trebuie să ia în
considerare un număr mare de factori înaintea începerii tratamentului. De importanță vitală
sunt localizarea exactă a vasului sau vaselor implicate în sângerare, zona cerebrală afectată,
intensitatea și severitatea simptomatologiei, precum și evoluția acesteia în timp. Aprecierea
corectă a altor leziuni asociate este de asemenea importantă. Gravitatea hemoragiei intracra-
niene impune, prin răsunetul asupra stării generale și în special a stării neurologice a pa-
cientului, intervenția chirurgicală.
În paralel cu evaluarea stării pacientului, se recomandă monitorizarea presiunii intra-
craniene, administrarea de medicație specifică anticonvulsivantă și antibioticoterapie în scop
profilactic. În unele situații se recurge chiar și la intubarea pacientului pentru a preveni
apariția leziunilor cerebrale datorate hipoxiei. În vederea aprecierii corecte a hemoragiei se
poate realiza angiografia vaselor cerebrale.Leziunile cranio-cerebrale penetrante se rezolvă
chirurgical, fie că este vorba de proceduri minim invazive, fie că sunt intervenții laborioase și
implică de obicei îndepărtarea corpilor străini din plagă, realizarea hemostazei și sutura plăgii.
În cazul plagilor deschise, pe lângă leziunea propriu-zisă apar și complicații intracraniene
secundare, de tipul hematoamelor (ca rezultat direct al hemoragiilor).

34
 COMOȚIA CEREBRALĂ

1. GENERALITĂȚI

Comoția cerebrală este leziunea cerebrală cauzată de un traumatism la nivel cranian

sau la nivelul întregului corp.Comoția cerebrală reprezintă o pierdere imediată ,tranzitorie, a
stării de conștiență ,este total reversibilă și se însoțește de modificări minore ale funcțiilor
vegetative.
Comoţia cerebrală este o perturbare funcţională datorită transferului unei cantităţi mici
de energie cinetică, insuficientă pentru a produce leziuni. Comoţia cerebrală este efectul post-
traumatic primar şi imediat, manifestat clinic prin brusca, scurta şi tranzitoria abolire a stării
de conştienţă, care este total reversibilă, având ca substrat fiziopatologic o depolarizare a
membranei neuronale la nivelul sistemului reticular din trunchiul cerebral a cărei consecinţă
este siderarea funcţională a neuronilor la acest nivel. Fenomenul de depolarizare neuronală, ca
substrat fiziopatologic al comoţiei cerebrale este în relaţie directă cu
stresul traumatic al neuronilor, ca efect de paralizie traumatică imediată a funcţiilor re-
flexe, în absenţa unor leziuni vizibile în sistemul nervos. Dacă relaţia este directă, durata
comoţiei ar trebui să fie direct proporţională cu gradul de acceleraţie sau de deceleraţie.
Pentru ca acestea să aibă un efect comoţional, limitele lor ar trebui să fie foarte restrânse, de-
oarece sub o anumită limită efectul nu se produce, iar peste o anumită limită apar leziuni
cerebro-vasculare. Fenomenul de depolarizare neuronală a mai fost explicat şi printr-o bruscă
creştere a presiunii intracraniene cu efect de depolarizare neuronală confirmat EEG. Printr-un
astfelde mecanism nu ar putea fi explicată durata foarte scurtă a manifestărilor clinice şi nici
totala lor reversibilitate.
Este în general cea mai ușoară manifestare a TCC care se poate asocia cu oricare
sindroam clinic și patologic din cadrul bolii traumatice.

Fiziopatologic ,comoția cerebrală se dezvoltă pe parcursul a patru stadii:

 generarea inhibiției asupra întregului nevrax,
 concentrarea treptata a inhibiției asupra formațiunilor corticale și sub-
corticale,
 inhibiția izolată a scoarței cerebrale,
 dispariția totală a inhibiției și normalizarea activității nervoase superi-
oare și a corelațiilor cortico-subcorticale.

2. CAUZE

Țesutul cerebral este protejat de către lichidul cefalorahidian și cutia crani-

ană.Substanța nervoasa pluteste în LCR,dacă se aplică o lovitură la nivelul capului,creierul se
deplasează în întregime simultan,astfel că practic nici o porțiune a creierului nu va fi strivită
de lovitură.Totuși în condițiile unei lovituri puternice,creierul prezintă leziuni de decelerație și
se produce o scurtă perioada de pierdere a stării de conștiența datorată întreruperii funcției
neuronale.

Cauzele comoțiilor sunt multiple:

 sporturi dure,
 căderi de la înălțime,

35
  loviri la locul de joacă,
 accidente de mașină,
 căderi de pe bicicletă,etc.

3. CLINICĂ – SIMTOMATOLOGIE

Nu este usor să se identifice simptomele de comoție cerebrală. Nu toți pacienți care au

comoție cerebrală își pierd cunoștința.Persoana care a suferit o comoție
trebuie să-și întrerupă activitatea sau sportul care a produs lovirea.
Reluarea activității înaintea recuperării funcționalității normale a creierului crește
riscul instalării unor leziuni traumatice severe.

Comoțiile pot fi
 ușoare;
 moderate ;
 severe.

În funcție de gravitate,simtomatologia persistă ore,zile,săptămâni sau chiar luni.

Persoana care a suferit o comoție cerebrală are urmatoarele simptome:

 pierderea cunostintei;
 amnezie anterograda(nu-și aduce aminte ce s-a întamplat după lovitură);
 confuzie,răspunde inconsecvent la întrebări ,pronunțarea neclară a cu-
vintelor,lipsa de concentrare ;
 amețeală,zăpăceală,vedere încețoșată,sau cu puncte luminoase sau tinni-
tus (țiuituri în urechi);
 imposibilitatea menținerii pozitiei ortostatice(nu poate sta în picioare),
 incapacitate de a merge sau lipsa coordonării,pierderea echilibrului;
 senzație de greață ,vărsături.

Diagnosticul de comoție cerebrala este mai greu de pus în cazul în care pacientul es-
te copil.Părinții unui copil cu TCC trebuie să se adreseze imediat medicului.Foarte
rar,persoanele care au suferit o comoție mai severă vor dezvolta simtomatologie după o perio-
adă de timp sau se va înrăutăți starea de sănătate apărând sindromul post-comoțional caracter-
izat de:

 modificarea abilitaților cognitive,concentrare slabă,probleme de memo-

rie;
 cefalee sau vedere încețoșată;
 modificări ale personalității:irașcibilitate sau anxietate nejustificată;
 modificări ale ritmului somn-veghe;
 pierderea interesului pentru activitățile cotidiene;
 pierderea libidoului;
 pierderea gustului sau mirosului;
 vertij ce provoacă amețeală și vomă;
 pierderea echilibrului sau a capacității de a sta in picioare.;

36
 4. DIAGNOSTIC

Diagnosticul de comoție cerebrală se pune retrospectiv,după o perioada suficient de

lungă pentru dezvoltarea unei eventuale simptologii cerebrale.În cazul în care apar unele man-
ifestări neurologice atunci se exclude diagnosticul de comoție cerebrală .Uneori sunt necesare
investigații precum CT și RMN pentru a identifica leziuni cerebrale secundare- hemoragii
cerebrale,edem,hipertensiune intracraniană.Imaginile CT și RMN sunt de regulă normale.La
aproximativ 4% din pacienții care au avut o comoție cerebrală se va observa o hemoragie in-
tracraniană subdurală,epidurală sau parenchimatoasă la examenul CT.
În cazul în care medicul suspectează existența unei comoții cerebrale va pune
întrebări simple din care să evalueze funcționalitatea creierului,de tipul:
„În ce zi suntem astăzi ?” De asemenea se va investiga echilibrul,
coordonarea, reflexele, sensibilitatea, forța musculară.

5. EVOLUȚIA COMOȚIEI

Evoluția comoției este în general favorabilă,simptomele regresând treptat.

În unele cazuri însă poate apare o agravare treptată a stării bolnavului prin agravarea
progresivă a tulburărilor de conștiență.
Aceasta indică faptul ca au apărut tulburări organice.Există posibilitatea,mai rară, ca o
comoție să treacă în contuzie cerebrală.

6. PROFILAXIA COMOȚIEI

Riscul de a suferi o comoție poate fi redus dacă:

 se va purta cască în timpul mersului pe bicicletă sau în timpul
practicării altor sporturi cu pericol crescut;
 se va purta centura de siguranță în timpul mersului cu automobilul;
 nu se va conduce în stare de ebrietate sau dupa consumul de droguri;
 se vor asigura locurile periculoase din apartament: folosirea luminii în
zonele întunecoase, captușirea colțurilor ascuțite, securizarea scărilor, repararea su-
prafețelor denivelate sau accidentate.

7. TRATAMENTUL COMOȚIEI CEREBRALE

Comoția cerebrală beneficiază de terapie în funcție de severitatea leziunilor cerebrale.

Există un algoritm de tratament în funcție de evaluarea clinică și de scorul Glasgow și re-
zultatele examenelor paraclinice.
Tratamentul comoției cerebrale poate include de la externarea din spital cu îngrijire la
domiciliu, consult neurochirurgical, internare în secția de ATI sau, în cazurile grave, pana
la intervenție chirurgicală.

37
 RO LUL ASISTE N TEI MED ICALE Î N
ÎNG RIJIREA P AC IENȚ ILO R CU
TRA UMATISM C RANIO - C ERE BRA L

În îngrijirea bolnavului asistenta medicală este obligată să-l supravegheze pentru a cu-
lege toate datele privind starea generală și evoluția bolii acestuia comunicând medicului tot ce
a observat la bolnav, în cursul zilei sau nopții.
Va sta cât mai mult la patul bolnavului și va urmări comportamentul acestuia (faci-
esul, starea psihică, reactivitatea generală, somnul); funcțiile vitale și vegetative ale organ-
ismului ; apariția unor manifestări patologice.
Datele culese de asistenta medicală din supravegherea bolnavului vor fi notate grafic
în foaia de observație.
Observarea faciesului, a stării psihice, a somnului bolnavului și reactivității generale
este importantă pentru stabilirea diagnosticului și aprecierea evoluției bolii.

Rolul asistentei medicale în administrarea medicamentelor indicate de

medic:
Asistenta medicală va administra medicația bolnavului sub îndrumarea medicului
respectând anumite reguli. Nu va înlocui niciodată medicamentul prescris cu un alt medica-
ment cu efect asemănător. Va verifica eticheta medicamentului înainte de administrare ca
acesta să nu fie alterat, degradat să nu aibă culoarea schimbată. Respectarea căii de admin-
istrare este obigatorie, deoarece nerespectarea poate duce la accidente grave; respectarea
orarului de administrare și a ritmului prescris de medic deoarece unele substanțe se descom-
pun sau se elimină din organe într-un anumit timp.Orarul de administrare a medicamentelor
este în funcție și de alimentația bolnavului.Asistenta medicală va respecta doza prescrisă,
somnul fiziologic al bolnavului. Va evita incompatibilitatea dintre medicamente. Dacă in-
tervin greșeli în administrarea medicamentelor va anunța imediat medicul.
Va avea grijă să administreze imediat medicamentele deschise deoarece se alterează
repede și va preveni infecțiile intraspitalicesti prin respectarea măsurilor de asepsie și igienă
pentru fiecare cale de administrare.
Îngrijirea bolnavilor este o mare raspundere care reclamă cunoștințe profesion-
ale,temeice și calitați morale deosebite.
Cunoștințele profesionale ale asistentei medicale trebuies să corespundă profilului
sanitar în care lucrează.Deprinderile practice și priceperea profesională trebuie să fie bine
însușite pentru ca manopera să fie executată corect,rapid,curat,frumos și elegant.

Asistenta medicală trebuie să cunoască:

 principiile nursingului de îngrijire a bolnavilor pentru examinări com-

plementare;
 tehnica tratamentului modern ;
 să cunoasca evoluția bolilor,toate complicațiile posibile în cursul evolu-
tiv;

38
  măsurile de urgență care trebuie luate pană la sosirea medicului.
Este necesar ca asistenta să cunoască simptomele și epidemiologia bolilor infecto-
contagioase,precum și modul de prevenire a infecțiilor intraspitalicești.
Asistenta trebuie să respecte exact timpul și spațiul prevăzut pentru efectuarea unui lu-
cru.Administrareea medicamentelor mai târziu,nerespectarea dozelor prescris,schimbarea cu
întarziere a pansamentelor,recoltare de cantități imprecise,nerespectare regimului prescris
bolnavilor,nerespectarea asepsiei unei manevre daunează și pot avea efecte neplacute.
Păstrarea secretului profesional este o altă datorie fundamentală a cadrelor sani-
tare.Tot ceea ce asistenta află despre bolnav sau boala lui de la medic,din analizele de labora-
tor,foaia de observație ,confidentele făcute de bolnav sau de familia sa,datele culese cu ocazia
vizitelor la domiciliu,date relative la modul de viață,locuință,etc…a celor vizitați și luați în
supraveghere constituie obiectul secretului profesional.Atitudinea justă față de bolnav
hotărăște alături de tenacitatea și pregătirea medicală, calitatea și valoarea muncii asistentei.
Ea trebuie să fie întotdeauna atentă și binevoitoare și amabilă față de bolna-
vi,independența de îngrijirile ei proprii.Cadrele medii trebuie să cunoască psihologia
bolnavului pentru a câștiga încrederea sa.Bolnavul mai ales dacă este în stare gravă are în
permanență bănuiala că i se ascunde ceva asupra stării lui. Din acest motiv, trebuie să se evite
discuțiile sau comunicările șoptite medicului în fața bolnavului.
Internarea bolnavului reprezintă primul contact al sau cu spitalul, concomitent între-
rupanduse și legaturile permanente cu munca, familia, prietenii.
Atitudinea corespunzătoarea a personalului medical influențează tonusul optimist al
bolnavului, ajutându-l să depășească cu bine problemele legate de spitalizarea de durată și
motivându-l să-și efectueze tratamentul complet.
Internarea bolnavului se va face pe baza buletinului de identitate, respectând regula-
mentul privind circuitele functionale ale spitalului.
Bolnavul internat este îndrumat la serviciul de primire care este alcătuit din mai multe
încăperi: săli de așteptare, cabinet de consultații.
În aces cabinet va fi trecut în registrul de internări, aici se completează prima parte a
fișei de observații cu datele de identitate și adresa exactă.
Bolnavul este pregatit pentru examenul medical, fiind ajutat să se dezbrace.
Asistenta se va comporta cu multa atenție și delicatețe pentru a-l convinge că va fi
bine îngrijit. Cu datele culese de la bolnav sau/și aparținători în urma consultației, medicul va
completa o parte a fișei de observații.Obiectele de îmbracăminte și alte eventuale bunuri care
se află asupra bolnavului vor fi inventariate de asistenta, înregistrate, dacă este necesar vor fi
și dezinfectate și deparazitate, apoi învelite într-o mantă de protecție și depozitate la magazia
de defecte, pe baza unui proces verbal completat în doua exemplare.Bolnavul este însoțit în
camera de îmbăiere, unde, la nevoie, se va face și deparazitarea. El este ajutat în cazul în care
starea lui necesită să efectueze baia generală , i sau servit : săpun, prosoape, perie de dinți,
forfecuța pentru unghii. În camera de îmbrăcare i se dau rufe curate: pijama, papuci, ciorapi,
halat, și apoi este dus pe secție, la salonul stabilit de medic.Asistenta de salon prezintă
bolnavul celorlalți pacienți și îl ajută să își instaleze lucruile în noptieră, informândul asupra
regulamentului de ordine interioară. Se vor măsura tensiunea arteriala, pulsul, respirația și
temperatura, se vor nota în foaia de observație și vom instrui bolnavul referitor la ceea ce are
de făcut în vederea recoltării analizelor de laborator. În cazul pacienților cu traumatism cra-
nio-cerebral închis asistenta îl va menține în poziția repaus culcat . Dacă este vorba de un
bolnav labil psihic asistenta poate administra sedative sau tranchilizante și somnifere 2-3 zile
(diazepam , nozinan , luminal). La pacienți care prezintă o contuzie cerebrală asistenta va
face un examen riguros și rapid .

39
 Diagnostic paraclinic

Rx de craniu (F+p) se vor urmări:

 prezența de fracturi lineare sau înfundate fracturi faciale
 poziția mediană a glandei pineale (dacă sunt calcificări)
 nivel de aer/lichid în sinusuri pneumoencefaloce , corpi străini
 valoare insuficientă pentru. detectarea leziunilor intracraniene se prefe-
ră CT

Rx de coloană cervicală (F+p+ incidente oblice cu flexie/ extensie de 20-30 grade )

 la orice pacient comatos sau la care mecanismul traumatic nu e cunos-
cut
 dacă e normală și nu există durere cervicală > gulerul cervical poate fi
înlăturat
 dacă nu pot fi obținute, și durerea persistentă sau există semne clinice
ce sugerează lezare cervicală > IRM

CT cerebral
 indicații : - suspiciune de fracturi craniene
- afectarea stării de conștiență dupa interval liber
- stare confuzională
- cefalee severă persistentă, greață, vărsături
- semne de focar
- crize epileptice
- la toți pacienții cu afectarea stării de conștiență cu o du-
rată mai mare de 24 de ore ( GCS < 15 )
- GCS 13- 14 și factorii de risc de la clasificarea TCC
ușor
- TCC medii și grave
 se poate constata existența fracturilor, contuziilor, hematoamelor, a
edemului cerebral
 contuzie - edem al regiuni corticale și subcorticale (hiposemnal)
amestecat cu zone de sângerări ( hipersemnal) = aspect de ” sare și piper” ; uneori zo-
nele de sângerare se pot uni formând un hematom
-localizarea hematomului la suprafața circumvoluțiilor ateastă natură trauma-
tică, diferentiindu-l de alte sângerări

 în cazul depistării unei leziuni sau agravări clinice, examinarea se repe-

tă după 24 de ore, 48 de ore și după 7 zile

IRM cerebral

40
  nu este folosit de rutină, deși în fază acută (primele 3 zile) este mult mai
sensibilă decât CT cerebral în descoperirea anomaliilor intracraniene
 dă o imagine mai bună a trunchiului cerebral, dar după 3 zile de la apa-
riția produșilor de descompunere a Hb
 acuitate mai bună în depistarea DAI , leziuni infratentoriale
 recomandată la cei cu CT normal și simptomatologie persistentă timp
îndelungat

Laborator
 HLG , coagulograma, ionograma, glicemie

EEG
 la pacienții comatoși, cu traumatisme necomplicate, ca alternativă la CT
 TCC minore – normal
 TCC moderate cu contuzii masive - la nivelul zonelor afectate - anoma-
lii grafice parosistice sau ritmice
 TCC grave - activitate lentă ,difuză în care se pot constata unde delta
mono sau polimorfe, sau o dominanță a undelor teta

PE
 PES în TCC grave pentru evaluarea prognosticului
 PEA în contuziile de trunchi cerebral

Ex . Doppler
 în cazul sângerărilor traumatice subarahnoidiene pentru depistarea
spasmelor

Explorarea vsculară (angiografie, angio-IRM, angio-CT ) în disecția arterială, FCC

( fistula carotido-cavernoasă), pseudoanevrism

TRATAMENT

Tratamentul inițial:

 asezarea bolnavului într-o poziție adecvată

 ABC - eliberarea și/sau menținerea liberă a căilor respiratorii; obținerea
unui puls și a TAs (preferabil > 90 mm Hg si < 180 mm Hg)
 HTA - diuretice, beta-blocanti, IECA
- de evitat vasodilatatoarele : nitroglicerina, nitroprusiatul, hidralazina, unii blo-
canți de canale de Ca
 hTa :- vasopresori (ex. Norepinefrina)
-hipotensiunea e neobișnuită în TCC, ar trebui să ridice suspiciunea unei
leziuni vișcerale
- nu hiperventilație profilactică - poate agrava hipoxia și determină lezi-
uni cerebrale secundare
-mentinerea SO2 >90 %
- IOT la GCS < 8

41
  hidratare parenterală – SF
 guler cervical - chiar dacă nu sunt fracturi cervicale
- coloana poate deveni instabilă în urma leziunilor liga-
mentare
 sângerări - bandaje + presiune ; sutura
- înlocuirea sangelui pierdut cu soluții cristaloide izotone (
raport 3 /1 între soluții cristaloide/volum sânge pierdut )
- transfuzii- dacă sunt necesare
 sondă urinară - dacă este retenție de urină
 daca pacientul este anticoagulat - daca are hematom pe CT - corectarea
INR - ( supra) anticoagulat - FFP ( fresh frozen plasma) vit K
-tulburări spontane de coagulare/leziuni hemoragice suplimentare >consult
hemato

Tratamentul TCC ușoare

 hidratare, repaus la pat și reluarea treptată a activitătii ( discutabil )

 raman în spital până sunt capabili să-și formeze noi amintiri, apoi se ex-
ternează cu condiția să fie un membru al familiei care să îl supravegheze
 supraveghere 12-24 ore cu ex. clinic la 15-50 min și, dacă nu apare nici
o complicație sau deteriorare, la 1-2 ore
 scopul supravegherii - identificarea precoce a semnelor de hematom ex-
tradural sau subdural, a edemului cerebral difuz
 riscă să se agraveze cei ce își recapătă greu cunoștința ; au fractură ce-
rebrală ( trebuie eliminata prin RX , rar CT)
 cefalee > acetaminofen
 evaluare în ambulator, la 1-2 săptămâni de la externare

Tratamentul TCC medii și grave

 menținerea în condiții optime a parametrilor cardio-vasculari ,

respiratori și metabolici : - menținerea unei glicemii, Hb normale
- monitorizare orară a GCS , temperaturii, TA, pulsului,
respirației, SO 2
- nutriție parenterală 100% din caloriile necesare estimate
pentru pacientul paralizat, 140% pentru cel neparalizat
 măsuri generale : - vaccinare antitetanică, antiacide, tratarea febrei
(antipiretice -acetaminofen, împachetări) , tratarea tulburărilor de coagulare, profilaxia
contracturilor
 steroizii : - controversați - studiile NU arată ameliorare față de placebo
- deducții teoretice invocă și un posibil efect negativ asu-
pra regenerării neuronale ; au efect imunosupresiv și cresc riscul de
infecție
- acceptați daca este prezent un edem important în jurul
unei contuzii sau a unui hematom

 hipotermia ( 33 grd pt. 24 ore ) - accelerează ameliorarea simptomelor

la pacienții cu GCS 5-7 si probabil îmbunătățește prognosticul

42
 - efecte secundare -aritmii, scăderea minut-volumului car-
diac, tulburări de coagulare, imunosupresie-
 profilaxia crizelor epileptice
 analgezice
 monitorizarea presiunii intracraniene ( PIC )
- indicații - TCC grav și, dupa caz, TCC mediu cu feno-
mene de HIC și deplasarea structurilor liniei mediene cu mai mult de 5
mm
- valori normale : 2-12 mm Hg
- permite controlul administrării de fluide, diuretice osmo-
tice
- durata de supraveghere - min 3 zile
- risc de infectie - mai ales dacă monitorizarea îndelunga-
tă
 controlul factorilor ce pot creste presiunea intracraniană , hipoxia (
PaO2 <65 mmHg) , hipercapnia ( PCO2 > 45 mm Hg ) , hipertermia ( febră centrală )
,poziții defectuoase ale capului ce pot duce la compresia venei jugulare, HTA
 creșteri intermitente ale presiuni intracraniene ( unde în platou -25-60
mmHg , durata 1-10 min) sunt adesea determinate de manevre iatrogene cum este as-
pirația traheobronșică, kinetoterapia, administrarea excesivă de lichid, durerea - mai
frecvente la pacientii cu o complicație cerebrală diminuată
 dacă preiunea intracraniană depășește 15-20 mmHg :
- ridicarea capului și a trunchiului
- hiperventilație (cu menținere PCO2 - 28 -30 mmHg )
pentru timp scurt deshidratare hiperosmolară
- manitol 20% 0,25-1 g la fiecare 3 -6 ore ; eventual ini-
țial bolus de 0,6 g /kg
- furosemid 0,75-1 mg /kg - potenteaza efectul manitolu-
lui, acționează mai rapid că acesta, nu crește fluxul sanguin cerebral,
ca manitolul, și din acest motiv este puțin probabil să determine sânge-
rări în parenchimul cerebral contuzionat
- trebuie menținut Na > 138 mEq/L, Osm 290-300
mOsm/L (< 320 mOsm/L) , hipotermia și anestezia barbiturică
 hidratare iv. - ideal SF ; soluția Ringer ,
- NU G 5 % , soluție salina 0,5%

Tratament NCH
 indicații – HED , HSD fractură craniană cu impresiune mai mare decât
grosimea calotei, TCC evident
- înainte de apariția posturii decerebrate, decorticate, HTA,
bradicardie
- craniotomie, craniectomie exploratorie/pentru evacuarea
hematomului, cu elevarea fracturii craniene înfundate
- craniectomie de decompresie - în edemul cerebral pro-
gresiv discutabil
Agitația : diazepam sau alte sedative

TRATAMENT NEUROPROTECTOR cu antagoniști de Ca ( nimodipina) și an-

tagoniști NMDA

43
 PROGNOSTICUL

Evaluarea gravității inițiale a TCC în funcție de scala Glasgow este utilă pentru
evaluarea prognosticului pacientului în speta.

Gravi GCS Evolu

tatea inițială inițial ție: %deces
sau stare Invali Invali Recu
vegetativă ditate severă ditate perare bună
moderată
Usor 13-15 8 20 28 45
Medi 9-12 16 22 24 38
u
Sever 3-8 38 29 19 14

Prognosticul corelat cu clasificarea Marshall( dupa Moppett, dupa TCDB) permite

evaluarea pacienților cu leziuni cerebrale difuze

Categorie Evoluție %
Nefavorabilă: deces, Favorabilă: invaliditate
stare vegetativă, usoară,prognostic favorabil
invaliditate severă
Leziuni difuze 38 62
I
Leziuni difuze 65 35
II
Leziuni difuze 84 16
III
Leziuni difuze 94 6
IV
Leziuni de 77 23
masa evacuată
Leziuni de 89 11
masa neevacuateă

44
 STUD II DE CA Z

STUDI U L DE CA Z I :

Sursa de i nf orm are : - paci ent a

- echi pa de i ngrij i re
- foai a de obser va ț i e

1.CUL EG ERE A D ATE LO R

1.1 DAT E PR IVIND ID ENTIT A TEA P AC IENTU L UI

DAT E FI XE:

Num el e si prenum el e : L. M
Vârst a : 74 ani
Naț i onal it at e : r omână
Rel i gi a : or t odoxă
Sex: femi ni n
St are ci vil ă : vaduvă

DAT E V ARIABI L E :

Dom i cil i ul : Racoviț eni , Județ ul Buzău

O cupaț i a: pensi onar ă
Condi ț i i de vi aț ă : - bune, paci ent a locui e șt e împr eună cu fi ul si
nor a înt r - o ca să cu 4 camer e confort abil e
G est uri personal e : - mancăr ur i gr ase, pr oduse lact at e,fr uct e,
dul ci uri ;
- s er vește mese cu or e neregul at e;
Mod de pet recere a t i m pul ui l i ber : - găt it
- vi zi onar e emi si uni TV

1.2 STAR EA DE SĂ NĂ TAT E AN TERIO A RĂ:

a. Dat e ant ropom et ri ce: - gr eut at e 80 kg

- î nalț i me 1,60 m
- gr up san gui n B I I I

b. Li m i te sen zori al e :

 Al ergi i : pr af , polen
 Prot eze : dent ară
 Acui t at e vi zual ă : hi per met r opi e
 Som n : or e i nsufi ci ent e de so mn, so mn agi t at , tr ezir i

45
 fr ecvent e
 Mobilitate : pacienta prezintă dificultate în a se mobiliza , obosește
repede
 Alimentație : - este consumatoare de produse lactate , ouă,
fructe, legume,
- inapetență
 Eliminări : pacienta prezintă o diureză in cantitate de 1200 ml /24 h,
cu 4-5 micțiuni/zi ,o micțiune in timpul nopți , scaun normal ,
vărsături , creșterea temperaturi .
c. Antecedente heredo-colaterale : nesemnificative
d. Antecedente personale fiziologice :
 menarhă : 14 ani
 naștere : 3
 avorturi : 0
 menopauza : 50 ani
e. Antecedente personale patologice :
 bolile copilăriei fără să poată preciza care anume,

1.3 INFORMAȚII LEGATE DE BOALĂ

a. Motivul internări : traumatism cranio-cerebral prin precipitare , în

urma căruia suferă o pierdere de cunoștință de scurtă durată , dureri de cap, urmată de
cefalee intensă și vertij
b. Istoricul bolii : Pacienta L.M în vârstă de 72 este adusă de către fiul
acesteia la unitatea de primire de urgențe , deoarece prezintă un traumatism cranio-
cerebral prin precipitare , suferă o pierdere de cunoștință de scurtă durată , urmată de
cefalee intensă și vertij.

c. Diagnosticul de internare : traumatism cranio-cerebral prin precipita-

re

d. Data internării : 26.03.2017

e. Examen clinic general :

La examenul clinic pe aparate și sisteme efectuat de medic s-au constatat următoarele
aspect patologice :
 Stare generală : modificată, pacient inconștient,
 Tegumente și mucoase : normal colorate , hiperemie intensă la nivelul feței de
partea stângă a corpului;

46
  Țesut celular subcutanat : reprezentat în exces, obezitate gradul II ;
 Sistem ganglionar și limfatic : nepalpabil
 Sistem osteo-articular și muscular : integru morfofuncțional, hipotomie
musculară de partea hemicorpului stâng;
 Tranzit intestinal: încetinit
 Aparat uro-genital : loje renale nedureroase, micțiuni fiziologice
 Ficat, căi biliare, splină : ficat la 3 cm sub rebordul costal drept pe linia
medioclaviculara dreapta, splina in limite normale,
 Aparat respirator : R=2l/min;, CRS obstruate, dispneic in repaus, respirație
stentertoasă , torace usor emfizematos; la palpare- vibratii vocale transmise pe ambele
arii pulmonare până la baze;
 Aparat cardio- vascular: TA= 170/100 mmHg, AV=85bat/min; artere
superficiale indurate, sinuoase, vene permeabile.
 Aparat digestive : abdomen hipoton de partea hemicorpului stâng, cu aspect
batracian, nedureros la palpare.

 Sistem nervos și organe de simț : dezorientat tempo-spațial, ROT abolite de

partea stângă , RFM=prezent bilateral, afazic, apraxic, , agitație psihomotorie, tiroidă
nepalpabilă, nedureroasă.

1.4 INVESTIGAȚII :

 Examenul sângelui : VSH, glicemie ,colesterol, TGO, TGP, timp de

coagulare, hematocrit, hemoleucrogramă cu formulă
 Alte examinări de specialitate : C.T , EKG , EEG,

1.5 EXAMEN NEUROLOGIC :

 Atitudine : sincopă
 Acui t at e vi zual ă : mioză
 Ortostațiune: Romberg pozitiv
 Temperatura corporală : 38,2°C

1.6 TRATAMENT :
 Miofilin , Nimotop , Agocalmin , Vit B2, B6 , Ramitidina , Silimarina ,
ACC, Manitol, solutii de NaCl, Glucoza

47
 ANALIZE DE LABORATOR :

Analiza 26.03.2017 27.03.2017 28.03.2017

HEMATO- RBC= 5.14/10³*10³/µ ̶ ̶ ̶

LOGIE MCH=28.88/pg
WBC=14.08/*10³/µL
LY#=0.65/*10³/µL
HGB=14.85/g/dl
MCHC=33.47/g/dl
NEU%=91.2%
HCT=44.35%
RDW=14%
NEU#=12.84/*10³/µL
BAS#=0.07/*10³/µL
MCV=86.28/fL
MPV=10.24/fL
VSH(1h)=20/mm
BIOCHIMIE NA(ser)=132/mm ol/l ̶ ̶ ̶
LDH=193/u/l
GOT=20/u/l
K(ser)=3.4/mm ol/l
GPT=25/u/l
Cl(ser)=91/mm ol/l
D.Bilir=0.29mg%
Protein. Totala=8.3
Glucoza=127/mg/dl
T.Bilir=0.61mg%
Lipide=688/mg/dl
Trigl.=52mg/dl
Ca=9.0/mg/dl
GGT=26/u/l
CPK=298/u/l
EXAMEN ̶ LCR - aspect ̶ ̶
LCR Aspect
sangvinolent
ENT(+++)

48
 LCR - cu-
loare XAN-
TOCRO
M(+)
LCR - R
Pandy
Pozitiv(++)
LCR - Al-
bumina
0.52/g‰
LCR - nr
celule
256/mm³
LCR - nr
eritrocite
138.240/mm³

PLAN DE ÎNGRIJIRE

Nevoia Diagnostic Obiective Intervenții Intervenții Evaluare

Funda- Nursing Autonome Delegate
mentală

Pacienta pre- -să pre- -monitorizarea - 26.03.2017

zintă o zinte căi funcțiilor vitale admin- -rezultate analize:
respirație respira- istrarea Hb=14.85g/dl;L=78
torii 26.03.2017 00mmc;
1.Nevoia zgomotoasă
permea- D - R=21/min; medica- Ht=45%;TS=5ming
de a cu dispnee, mentelor
respira senzație de bile și o S - R=22/min; prescrise de 30sec;
și a avea sufocare buna medic: TC=7 min;TQ=18
o bună respiraț- T.A=170/100 indice
respira- Probleme ie mmHg Hemostatic protrombina 60%;
ție -dificultate în a ; grupa sanguină BIII
respire -să-și D - glicemie=127mg/dl
diminu- AV=86b/min colesterol=298mg/dl
-senzație de eze S–
sufocare dispnee- AV=92b/min -starea bolnavei se
a 27.03.2017 îmbunătățește,
D - R=20/min; respiră mai bine
-să aibe S - R=23/min;
un ritm
respira- T.A=150/90
tor regu- mmHg
lat. ;

49
 D-
AV=84b/min
S–
AV=88b/min
28.03.2017
D - R=18/min;
S - R=19/min;
T.A=150/90
mmHg
;
D-
AV=80b/min
S–
AV=84b/min

-posturi
adecvate care
să favorizeze
respirația(schi
mbăm poziția
din 2 în 2h)

-educarea pa-
cientului
pentru execu-
tarea unor
exerciții res-
piratorii
Problemele -sa fie -asigur stare -dive- 26.03.2017
-alimentație echilibrat de confort rsificarea -am purtat zilnic
neadegvată: din punct pentru preve- alimentelor conversație cu pa-
2.Nevoia Surplus de ve- nirea în funcție cientul pentru a-l
de a bea dere vărsăturilor și de regimul educa cu privire la
și a mân- -vărsături fizic, să aspirări. alimentar obiectivele dietei
ca nu mai prescris de
-grețuri prezinte -pregatesc medic - pacientul re-
sindrom tăvița renală ținând cont spectând dieta și
-hidratare digestive pentru de boală. recomandările me-
neadegvată vărsături și dicului
-să pri- susțin capul -asigur
mească bolnavului în regimul 27.03.2017
-aport insufi- alimen- timpul efor- igieno- -pacienta este echili-
cient de ali- tația care tului de dietetic brată hidric și nutri-
mente. să vărsătura prin admin- tional
corespun istrarea
dă din -rehidratarea parenterală 28. 03.2017
punct de dupa de glucoză -nu mai prezintă
vedere vărsătură, 10% 500ml greață și vărsături
calitativ abordez calea

50
 și canti- venoasă -se poate alimenta pe
tativ pentru perfu- cale naturala
zia cu NaCl Obiective realizate
- 500ml+
reechili- Glucoză 10%
brare
hidro- -ridic capul
electro- bolnavului în
litică timp ce acesta
mănânca.
monitorizarea
funcțiilor vi-
tale

3.Nevoia Probleme - să-și -am monitori- -la in- 26.03.2017

de a -mobilizarea recapete zat permanent dicația me- - eliminarea urinei se
elimina obligatorie la forța și cantitatea/ dicului face pe sondă
pat a tonusul calitatea montez o
pacienului muscular sondă Fo- 27.03.2017
emisiei de
Sursa de autono- urină și fecale ley nr.16, -pacientul a
dificultate mie în respectând prezentat tranzit in-
deplasare 26.03.2017 toate regu- testinal în limitele
-sonda uri-
nară și Diureza- lile de fiziologice , un
-mobilizarea mișcare asepsie și scaun la una-două
1200 ml/24h
pacientului la antisepsie zile
27.03.2017 ale tehnicii
pat 28.03.2017
Diureza- de lucru .
-ameliorarea discon-
Manifestări 1700 ml/24h fortului Obiective
de de- -admi-
28.03.2017 realizate
pendență nistrarea
Diureza-
-disconfort, medica-
jenă 1600 ml/24h mentelor
-moni- prescrise
torizarea de medic:
funcțiilor vi- antealgic
tale

4.Nevoia Problemele -să-și -mobilizez -iau legătu- 27.03.2017

de a se -deficit mo- recapete pasiv pacientul ra cu ser- rezultatul EKG :
mișca și tor al mem- forța si din 2 în 2h. viciul ex- axa QRS
a avea o brelor tonusul ploarări 40C;AV=70bat/min
bună superi- muscular -se masează funcționale cu extrasistola su-
postură oare/inferio- regiunile pre- pentru a praventriculară ,
are pe patea dispuse la es- efectua modificată cu is-
stângă care. EKG la chemie în V4-V6
patul
-pacientul nu -ajut pacientul bolnavului 28.03.2017
are voie să se în satisfacerea -fortificarea treptata
miște din nevoilor sale îl -admini- a musculaturii.

51
 cauza hem- servesc la pat strarea -pacientul a înțeles
oragiei cu cele medica- că nu are voie să se
dificultatea necesare. mentelor deplaseze din cauza
de a se ridi- prescrise hemoragiei.
ca, a merge -asigur con- de medic:
dițiile necesare hemostatic
repausului la -intervenția familiei
pat. face ca pacientul să
facă față nevoilor
-monito- fizice.
rizarea
funcțiilor vi- Obiective realizate
tale.
5.Nevoia Probleme -sa- -creez un cli- -admi- 26.03.2017
de a tisfacerea mat de încre- nistrarea
-incapa- dere în- medica- -starea de anxietate
dormi și citatea de a se nevoii de s-a diminuat vizibil
a se somn a curajând pa- mentelor
odihni cientul și îi prescrise de
odihni pa-
-epuizare cientului favorizez medic
27.03.2017
fizică și odihna HALDOL
psihică 1f/i.m seara -pacientul și-a
-învăț pa- recăpătat ritmul
-agitație veghe-somn
cientul cum să
execute tehnici
Sursa de de relaxare
28.03.2017
dificultate
-educăm fa- -pacientul respectă
-anxietate
milia cum să perioadele de relax-
-pacientul comunice cu are
este agitat din pacientul în
cauza hem- vederea
oragiei diminuării -pacientul doarme
anxietății 6-7 h seara cu somn
-stare fară întreruperi
depresivă din
cauza bolii -observ și co- Obiective realizate
munic me-
dicului
Manifestări schimbările
de de- survenite în
pendență comportamen-
-insomnie tul pacientului
-monito-
-epuizare rizarea
funcțiilor vi-
tale
6.Nevoia -difi-cultatea -să fie -asistenta ----- 26-28.03.17
de a se în a se îmbra- echilibrat medicală ------ -pacienta este ajutată
îmbrăca ca și dezbrăca fizic si ajută pacientul să se îmbrace și să
și datorită psihic să se îmbrace se dezbrace
și dezbrace în

52
dezbrăca amețelilor vederea efec-
tuării investi-
gațiilor

-pacientul -să evite - îl învăț cum ----- -----------

7.Nevoia este afebril orice să se protejeze ------
de a infecție împotriva in-
menține care ar fecțiilor
tempera- putea
tura determina
creșterea -îl educ în ceea
corpului ce privește
în limite tempera-
turii îmbracamintea
normale adecvată

8.Nevoia Probleme - pa- -asigur lenjerie -admi- 26.03.2017

de a fi -imobili-zarea cientul curată de corp nistrarea -absența alterării
curat , să-și și pat medicamen- pielii
îngrijit, -transpirații păstreze telor pre-
de a abundente tegumen- scrise de
proteja subfebrilitate tele inte- -asigur micro- medic 27.03.2017
tegumen- ger climatul în
-dezinteres salon și repaus -îi recoltez -țesutul adipos nu a
tele și
față de la pat absolut analize de fost afectat
mu-
măsurile de -evita-rea labora-
coasele
igienă riscului tor(HLC ,
-asigur regimul TS , 28.03.2017
Sursa de de
dificultate apariție al igieno-dietetic TQ,IP,glice -am menținut legătu-
escarelor și hidratare mie) la in- ra cu familia pentru
-dificultatea corespunzăt- dicația me- educarea acesteia în
de a se mișca -să-i oare a dicului. ajutarea bolnavului
asigurăm bolnavului pe
-stare pentru ai satisface
materiale
depresivă din cale parenter- nevoile fundamentale
necesare ală
cauza bolii. la pat
pentru
efec- -explic pa- Obiective realizate
tuarea cientului con-
Manifestări
igienei la secințele posi-
de de-
pat bile ale imobi-
pendență
lizării și
-in-continența măsurile de
urinară prevenire luate
- -schim poziția
hemiplegie pacientului din
2 în 2h
-monito-
rizarea
53
 funcțiilor vitale

9.Nevoia -pacientul nu -să nu -asigur con- ----- -----------

de a evi- prezintă prezinte dițiile de me- ------
ta peri- teamă stare de diu adecvate
colele anxietate pentru evitarea
si discon- pericolelor prin
fort accidentare

10.Nevoi -pacientul -să pre- -încurajez pa- ----- ----------

a de a comunică cu zinte in- cientul să co- -----
comuni- personalul de- munice orice
ca medical dar și pendența problemă care
cu ceilalți în satis- apare în evolu-
bolnavi. facerea tia stării de
acestei sănătate
nevoi pe
perioada
spital-
izării
11.Nevoi -participă la -res- -determin pa- ----- ----------
a de a slujbe religi- pectarea cientul să-și -----
acționa oase oca- con- exprime pro-
conform zional vingerilor priile con-
pro- vingeri
priilor
con-
vingeri și
valori, de
a practi-
ca religia

12.Nevoi -integritate -să-și -încurajez pa- ----- ----------

a de a fi psihică continue cientul în orice -----
preocu- activi- activitate care
pat în tățile îl interesează
vederea -manifestă conform
realizării ambiție în vârstei și
realizarea aptitudi- -îl stimulez
activităților nilor sale pentru a obține
specifice vâr- performanța
stei sale dorită
-să-și
cunoască
resursele
intelec-
tuale

54
13.Nevoi -scăderea -re- -planific cu ----- -pacientul este
a de a se stării de crearea pacientul activ- ----- mulțumit
recreea încordare pa- ități recreative
-dezvoltare cientului.
psihologică și
emotională
optimă

14.Nevoi -dorința și -pacientul -îi susțin moti- ----- ----------

a de a interesul de a trebuie să varea față de -----
învața învața cunoască cunoștințele pe
cum să-ți norme de care le do-
păstrezi menținere bandește
sănătatea -acumularea a
de cunoștințe sănătății

TRATAMENT MEDICAMENTOS PRESCRIS DE MEDIC

26.03.2017 27.03.2017 28.03.2017

Miofilin 1f 1f 1f
ACC 2f 2f 2f
Algocalmin 2f 2f 2f
Ranitidina 2 cp 2 cp 2 cp
Nimotop 2cp 2cp 2cp
Vit B2 , B6 2f 2f 2f
Silimarina 3cp 3cp 3cp
Manitol 22 758 ml 758 ml 758 ml
%
Solutie 500 ml 500 ml 500 ml
NaCl
Glucoza 500ml 500ml 500ml
10%

55
56
57
 EXTERNAREA PACIENTEI

 Data externării : Pacienta s-a externat dupa 10 de spitalizare

04.04.2017
 Starea la externare : ameliorată

BILANȚUL AUTONOMIEI :

Pacienta în vârstă de 72 de ani , văduvă , cu domiciliul în mediul rural , comuna

Racovițeni , Județul Buzău, se internează în data 26.03.2017, în secția Chirurgie a Spitalului
Județean de Urgență Buzău pentru următoarele manifestări : pierderea de cunoștință, dureri de
cap , amețeli , cefalee, mioză, deglutiție dificilă . Pacienta prezintă un traumatism cranio-
cerebral prin precipitare . Este indicată realizarea injecției antitetanos, deoarece pacienta
afirmă că ultima a fost facuta acum 10 ani si alte examinări de specialitate : C.T , EKG ,
EEG. În urma evaluări clinice si paraclinice , fixării problemelor de dependență , aplicării
obiectivelor de îngrijire și a măsurior necesare realizării acestora , pacienta se externează în
data de 04 .04. 2017 cu ameliorarea stării fizice și psihice , funcții vitale și vegetative în limite
normale , fără alte cauze, cu următoarele recomandări : repaus fizic și psihic , consumare de
lichide în cantități mari , făra expuneri prelungite la soare , tratament analgetic la nevoie ,
rămâne în supravegherea medicului de familie .

58
STUDIUL DE CAZ II :

Sursa de informare : -pacienta

-echipa de ingrijire
-foaia de observație

1.CULEGEREA DATELOR

1.1 DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI

DATE FIXE:
Numele si prenumele : R . I
Vârsta : 45 ani
Naționalitate : română
Religia : ortodoxă
Sex: feminine

Stare civilă : căsătorită

DATE VARIABILE :

Domiciliul : Județul Buzău , strada Stadionului

Ocupația: croitoreasă
Condiții de viață : -bune, pacienta locuiește cu sotul si cei 2 copii
într-un apartamen cu 3 camere confortabile
Gesturi personale : - produse lactate, fructe, pește , mancăruri grase
- servește mese cu ore neregulate
- bea 2 cești de cafea pe zi

Mod de petrecere a timpului liber :- gătit,

- mers la cumpărături ,
- treburi casnice.

59
1.2 STAREA DE SĂNĂTATE ANTERIOARĂ:

a. Date antropometrice: - greutate 67 kg

-înalțime 1,60 m
-grup sanguin B III

b. Limite senzoriale :
 Alergii : părul de animale , detergenți
 Proteze : -
 Acuitate vizuală : normală
 Somn : ore insuficiente de somn, somn agitat, treziri frecvente
 Mobilitate : obosește repede
 Alimentație : - este consumatoare de ouă, pește , fructe, legume, supe
- inapetență

 Eliminări : pacienta prezintă o diureză in cantitate de 1200 ml /24 h,

cu 3-4 micțiuni , scaun normal , vărsături.

c. Antecedente heredo-colaterale : - nesemnificative

d. Antecedente personale fiziologice :

 menarhă : 14 ani
 naștere : 2
 avorturi : 1
 menopauza : -

Antecedente personale patologice :

 bolile copilăriei : pojar , varicelă

1.3 INFORMAȚII LEGATE DE BOALĂ

a. Motivul internări: traumatism cranio-cerebral prin precipitare , du-

reri de cap , amețeli , cefalee .

60
 b. Istoricul bolii : Doamna R.I. în vârstă de 45 ani se prezintă la unita-
tea de primire de urgențe cu soțul având un t r au mat i sm c r ani o -cerebr al pri n
pr eci pi t are în urma unei căderi accidentale .

c. Diagnosticul de internare : traumatism cranio-cerebral

d. Data internării : 10.04.2017
e. Examen clinic general :

 Stare generală: dezorientare temporo-spațială , bolnava răspunde greu

la întrebări și sesizează cu dificultate ce se petrece în jurul ei , cefalee , pupile egale
reactive.
 Tegumente și mucoase : ușor palide
 Țesut celular subcutanat : normal reprezentat
 Sistem ganglionar și limfatic : nepalpabil
 Sistem osteo-articular și muscular : romberg pozitiv
 Tranzit intestinal: fiziologic
 Aparat uro-genital : loje renale nedureroase, sfinctere incontinente
pentru urina
 Ficat, căi biliare, splină : în limite normale, ficat cu marginea
inferioară la rabordul costal , splină nepalpabilă.
 Aparat respirator : torace normal conformat, murmur vezicular
present , bilateral fără raluri .
 Aparat cardio- vascular: T.A=140/80mmHg , AV=80/min , T=36,9°C

 Aparat digestiv: abdomen simplu dureros în hipocondrul drept

 Sistem nervos si organe de simț : dezorientat tempo-spatial, ROT
abolite de partea stângă .

1.4 INVESTIGAȚII :
 Examenul sângelui : VSH, glicemie ,colesterol, TGO, TGP, timp de
coagulare, hematocrit, hemoleucrogramă cu formulă.
 Alte examinări de specialitate : C.T

1.5 TRATAMENT:
 Furosemid, Piracitam, Cerebrolysin, Vit B1, B6 ,C, Monitol, Soluții
Ringer, KCL, Glucoză, Cerucal

61
 1.6 Examen neurologic:
 Atitudine : obnubilarea
 Ortostatiune : mers – imposibil
 Mobilitate : romberg pozitiv
 Coordonare M J =4/5 OMS : 5/5
 Vorbire : tulburări de vorbir
 Psihic GCS : 15

ANALIZE DE LABORATOR

Analiza 10.04.2017 11.04.2017 12.04.2017

HEMATO- -HB=16,20g% ̶ ̶ ̶
LOGIE -Ht=45,6%
-
trombocite=176.000/mm³
-
leucocite=8.200/mm³
-VSH=14mm/h
-uree=31mg%
-glicemie=320mg%
(la internare)
-colesterol=240mg%
-coeficient protrom-
bina=80%
-
creatinina=0.90mg%
-urocultura=sterila
BIOCHIMIE -glucozurie ̶ ̶ ̶
/24h=fara albumina , gluco-

62
 za=130mg%

INVESTIGATII EXAMEN RMN ̶ ̶

PARACLINICE

PLAN DE ÎNGRIJIRE

Nevoia Diagnos- Obiective Intervenții Intervenții Evaluare

Funda- tic Autonome Delegate
mentală Nursing

Surse de -monitorizarea -pregatesc 10.04.2017

dificulate -căi res- funcțiilor vitale pacientul -rezultate analize:
1.Nevoia piratorii -posturi VSH=14mm/h
de a -durere fizic și
-anxietate permea- adegvate care psihic pentu uree=31mg%
respira și bile și o să favorizeze trombo-
a avea o - recoltarea de
dimin- bună respirația(schi analize în cite=176.000/mm³
bună cir- respirație mbam poziția leuco-
culație uarea urgent
mobili- în peri- din 2 în 2h) cite=8.200/mm³
oada -admi- TQ=14 sec
tății intol- nistrarea
eranța la spitalizării -educarea pa- TH=100sec
cientului pentru medicamen- HB=16,20g%
efortul telor pre-
fizic -dimi- executarea unor Ht=45,6%
nuarea exerciții respir- scrise de glicemie=320mg%
-lipsa cu- dispneei atorii. medic. colester-
noșterii -ritm ol=298mg/dl
despre respirator TA-150/80 mm Hg
boala sa. regulat pe P-D-88b/min
Mani- timpul S-80b/min
festări de spitalizării R-D-22r/min
de- S-20r/min
pendență T-D-37,9°C
-senzație S-37,2°C
de sufocare D-1400ml/24h
11.04.2017
-schimbarea
frecventă a poziției
ajută pacientul să
respire
TA-140/70 mm Hg
P-D-72b/min
S-84b/min
R-D-17r/min
S-19r/min
T-D-37,6°C

63
 S-37°C
D-1600ml/24h
12.04.2017
-starea pacientului
se îmbunătățește
progresiv, respiră
mai bine
TA-120/60 mm Hg
P-D-68b/min
S-60b/min
R-D-16r/min
S-14r/min
T-D-36,6°C
S-36,2°C
D-1400ml/24h
2.Nevoia Sursa de - să pri- -rehidra-tarea -admi- 10.04.2017
de a bea și dificultate mească dupa vărsătură, nistrarea -am purtat zilnic
a mânca - alimen- abordez calea medicamen- conversa
obișnuinț tația care venoasă pentru telor pre- ție cu pacientul
a de hid- să aibe un perfuzia cu scrise de pentru a-l educa cu
ratare aport sufi- NaCl medic privire la obiective-
deficitară cient de 500ml+Glucoz le dietei pacientul
si alimen- elemente a 10% respectănd dieta si
tare defi- nutritive recomandările me-
citară în canti- -ridic capul dicului
tate și cali- pacientului în
tate timp ce acesta 11.04.2017
-lipsa de mănâncă -pacientul este
cunoastere echilibrată hidric si
a valorilor - reechili- -moni-torizarea nutritional
nutritive brare funcțiilor vitale
ale ali- 12.04.2017
mentelor hidro- -asigur regimul -nu mai prezinta
și nevoilor electrolit- igieno-dietetic greata si varsaturi
organ- ic prin admin-
ismului istrarea paren- -se poate alimenta
-insuficie- terală de glu- pe cale naturală
nța apor- coză 10%
tului de 500ml
lichide

3.Nevoia - repauz -mo- -am monitori- -la indicația 10.04.2017

de a elim- la pat ntarea zat permanent medicului -pacientul a
ina unei canti- montez o prezentat tranzit
sonde tatea/calitatea sondă Foley intestinal în limitele
vezicale emisiei de nr.16, re- fiziologice , un
evacuarea urină și fecale spectând scaun la una-doua
prin toate regu- zile
lile de asep-

64
 sondă sie si anti-
sepsie 12.04.2017
-ameliorarea dis-
confortului
4.Nevoia -alterarea -mo- -mobilizez pa- -ad- 10.04.2017
de a se mobilitații bilizarea siv pacientul miistrarea D - AV=88bat/min
mișca și a cu re- pasivă a din 2 în 2h medicamen- cu extrasistola su-
avea o stricție în pa- telor pre- praventriculară ,
bună pos- mișcare și cientului -se masează scrise de modificată cu is-
tură autonomie de 6 regiunile pre- medic chemie in V4-V6
ori/12h dispuse la es- S – AV – 80b/min
care 11.04.2017
-pacientul -ajut pacientul -fortificarea treptata
să-și în satisfacerea a musculaturii
mențină nevoilor.
satisfacute -pacientul a înțeles
celelalte că nu are voie să se
nevoi deplaseze din cauza
funda- hemoragiei
mentale D - AV=72bat/min
pe timpul S – AV – 84b/min
spitalizării 12.04.2017
-intervenția familiei
face ca pacientul să
facă față nevoilor
fizice
D - AV=68bat/min
S – AV – 60b/min

-sa- -învaț pacientul -admi- -starea de anxietate

Mani- tisfacerea cum să execute nistrarea s-a diminuat vizibil
5.Nevoia tehnici de re-
de a dormi festări de nevoii de medicamen-
de- somn a laxare telor pre- 10.04.2017
și a se -pacientul și-a
odihni pendență pa- scrise de
-insomnie cientului -educăm famil- medic recăpătat ritmul
-epuizare în peri- ia cum să co- veghe-somn
oada munice cu pa- 11.04.2017
spitalizării cientul în ve- -pacientul respecta
derea perioadele de re-
diminuării anx- laxare
ietății
12.04.2017
-pacientul doarme
6-7 h seara cu somn
fară întreruperi

6.Nevoia Probleme -pacientul -asigur lenjerie -admi- 10.04.2017

de a fi cu- -imobi- să-și curată de corp nistrarea -tesutul adipos nu a
rat , îngri- lizarea păstreze și pat medicamen- fost afectat

65
jit, de a - tegumen- telor pre-
proteja tran- tele in- -asigur micro- scrise de 12.04.2017
tegumen- spirații tegre climatul în sa- medic -am menținut lega-
tele și mu- abun- lon și repaus la tura cu familia
coasele dente -evita-rea pat absolut pentru educarea
subfebril- riscului de acesteia în ajutarea
itate apariție al -asigur regimul pacientului pentru
- escare- igieno-dietetic ai satisface nevoile
dezinteres lorsă-i și hidratare fundamentale la pat
față de asiguram corespunzătoar
măsurile materiale e a pacientului
de igienă necesare pe cale paren-
pentru terală
efectuarea
igienei la -explic pa-
pat cientului con-
secințele posi-
bile ale imobi-
lizării și
măsurile de
prevenire luate

-schimb poziția
pacientului din
2 in 2h

TRATAMENT MEDICAMENTOS PRESCRIS DE MEDIC

10.04.2017 11.04.2017 12.04.2017

Manitol 200ml 200ml 200ml

20 %

Solutie 500ml 500ml 500ml

Ringer

Glucoza 1500ml + 1500ml + 1500ml +

10% 12u.i in- 12u.i in- 12u.i in-
sulina/250ml sulina/250ml sulina/250ml

Al- 3f 3f 3f
gocalmin

Cerucal 2f 2f 2f

Furo- 2f 2f 2f

66
semid

Pirace- 1f 1f 1f
tam

Cere- 1f 1f 1f
brolysin

Vitami- 2f 2f 2f
na B1 100

Vitami- 1f 1f 1f
na B6 250

Vitami- 4f 4f 4f
na C 500

KCl 1g 10 ml 10 ml 10 ml

EXTERNAREA PACIENTEI

Data externării : Pacienta s-a externat dupa 10 de spitalizare 19.04.2017

Starea la externare : ameliorată

BILANȚUL AUTONOMIEI :

Pacienta în vârstă de 45 de ani , croitoreasă, căsătorită , cu domiciliul în municipiul Bu-

zău, strada Stadionului se internează în data 10.04.2017, în secția Chirurgie Spitalului Județean
de Urgență Buzău pentru următoarele manifestări :dureri de cap în urma lovituri , amețeli , cefa-
lee, orientată temporo-spatial . Pacienta prezintă un t r aumat i s m cr ani o - cer ebr al pri n
pr e c i pi t are în urma unei căderi accidentale .În urma evaluări clinice si paraclinice , fixării
problemelor de dependență , aplicării obiectivelor de îngrijire și a măsurior necesare realizării
acestora ,pacienta se externează în data de 19 .04. 2017 cu ameliorarea stării fizice si psihice ,
funcții vitale și vegetative în limite normale , fără alte cauze, cu următoarele recomandări : repa-
us fizic si psihic , consumarea de lichide în cantități crescute și administrarea, la nevoie, de
analgetice.

67
68
69
STUDIUL DE CAZ III:

Sursa de informare : -pacienta

-echipa de ingrijire
-foaia de observație

1.CULEGEREA DATELOR

1.1 DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI

DATE FIXE:

Numele si prenumele : D.M

Vârsta : 40 ani
Naționalitate : română
Religia : ortodoxă
Sex: masculin
Stare civilă : casătorit

DATE VARIABILE :

Domiciliul : Județul Buzău , strada Viitorului

Ocupația: dascăl
Condiții de viață : -bune, pacientul locuiește cu soția
Într-o casă cu 4 camere confortabile si grădină
Gesturi personale : - produse lactate, pește , mancăruri grase , ouă ,
alcool ocazițional
- servește mese cu ore regulate
- bea 2 cești de cafea pe zi
- fumează 1 pachet de țigări pe zi

Mod de petrecere a timpului liber :- vizionare emisiuni TV

- munci agricole
- treburi gospodărești

70
 1.2 STAREA DE SĂNĂTATE ANTERIOARĂ:

a. Date antropometrice: - greutate 82 kg

-înalțime 1,70 m
-grup sanguin AB IV

b. Limite senzoriale :
 Alergii : neagă
 Proteze : -
 Acuitate vizuală : normală
 Somn : insomnia cauzată de internare
 Mobilitate :pacientul se mobilizează cu dificultate ,obosește repede
 Alimentație : - este consumator de produse lactate , ouă,
fructe, legume, pește
 Eliminări : pacientul prezintă o diureză in cantitate de 1300 ml /24 h,
scaune normale ,varsături , amețeli
c. Antecedente heredo-colaterale : -fără importanță

d. Antecedente personale patologice :

 TBC, operație de apenticită

1.3 INFORMAȚII LEGATE DE BOALĂ

a. Motivul internări : cefalee, amețeală .

b. Istoricul bolii : Doamnul R.M . în vârstă de 40 ani se prezintă la unita-

tea de primire de urgențe afirmând că a căzut de la înalțimea de 2 m și s-a lovit la cap dar
nu și-a pierdut cunoștinta.În urma căderii însa au apărut simptomele: cefalee, amețeală,
fapt pentru care se prezintă la serviciul de urgentă .
c. Diagnosticul de internare: TCC minor închis-comoție cerebrală.

d. Data internării : 15.05.2017

e. Examen clinic general :

 Stare generală: conștient , stări de amețeală,cefalee;

71
  Tegumente și mucoase : ușor palide ;
 Țesut celular subcutanat : normal reprezentat;
 Sistem ganglionar și limfatic : nepalpabil ;
 Sistemul muscular : relativ normal ;
 Sistem osteo-articular : integru ;
 Tranzit intestinal: fiziologic ;
 Aparat uro-genital : loje renale libere, micțiuni fiziologice ;
 Ficat, căi biliare, splină : fără modificări postraumatice vizibile ecografi-
ei la momentul examinării ;
 Aparat respirator :R= 16 r/minut , torace ușor modificat în urma
căzături , murmur vezicular bilateral ;
 Aparat cardio- vascular: T.A=150/90mmHg , AV=85/min , T=37,1°C
 Aparat digestiv : abdomen suplu, mobil cu mișcările respiratorii, fără su-
fluri , supraadăugate , fără semne de iritație peritoneal ;
 Sistem nervos si organe de simț : normal orientat temporo-spațial .

1.4 INVESTIGAȚII :
 Examenul sângelui : VSH, glicemie ,colesterol, TGO, TGP, timp de
coagulare, hematocrit, hemoleucrogramă cu formulă
 Alte examinări de specialitate : CT , EKG

1.5 TRATAMENT :
 Piafen, Vit B1 , B6 , C
1.6 EXAMEN NEUROLOGIC
 Atitudine : prezentă
 Ortostațiune : instabilă
 Mobilitate : dificultate de a mrerge
 Coordonare M J : 4/5 OMS =5/5
 Sensibilitate : normal
 Vorbire : normal
 Psihic GCS : 15

72
 ANALIZE DE LABORATOR

Analiza 15.05.2017 16.05.2017 17.05.2017

HEMATO- -Leucograma- ̶ ̶
LOGIE 7000/mm
-Limfocite78%
-
Hemoglobina15,20%
-Hematocrit44,6%
-VSH 15mm/h
-Glicemie 190 mg%
-Colesterol 230mg%

INVESTIGAȚII EXAMEN RMN RADIOGRAFIE ̶

PARACLINICE CRANIANĂ

PLAN DE INGRIJIRE:

Nevoia Diagnos- Obiective Intervenţii Intervenţii Evaluare

fundamen- tic nurs- proprii delegate
tală ing
1.Nevoia de Pacientul -să pre- - -administrarea 15.05.2017
a respire și a prezintă o zinte căi monitorizare medicamen- -starea pa-
avea o bună respirație respiratorii a funcțiilor telor prescrise cientului se
circulație zgomo- permeabile vitale de medic. îmbunătățește
toasă cu și o buna -utilizarea
respiraț-ie -învață paci- tehnicilor de re-
dispnee, entul să facă
senzație laxare oferă o
-să-și di- gimnastică respirație mai
de respiratorie
sufocare minueze bună
dispnee-a R-D-22r/min;
Probleme -asiguă S-20r/min
-dificulta-te -să aibe un poziția TA=150/90mmHg;
în a respire ritm respi- șezând sau AV-D-84b/min
rator regu- semișezând a S-80b/min
-senzație pacientului T-D-37,8°C
lat.
de deoarece S-37,6°C
sufocare prezintă D-1100 ml/24h
dispnee 16.05.2017
R-D-18r/min;
S-21r/min
TA=130/70mmHg;
AV-D-76b/min
S-68b/min
T-D-36,9°C
S-37,4°C
D-1500 ml/24h

73
 17.05.2017
R-D-19r/min;
S-16r/min
TA=120/70mmHg;
AV-D-76b/min
S-68b/min
T-D-36,6°C
S-36°C
D-1300 ml/24h
2.Nevoia de -impos- -pacientul -asistenta -la indicaţia -starea de greața
a bea şi a ibiliatea să se poată medicală medicului și vărsăturile
mânca de a se hidrata aşează administrează dispar
hidrata per/oral; pacienta în antiemetice şi
per/oral poziţie spasmolitice;
datorită - semişezândă
vărsături- com- sau în decu- -admi-
lor; baterea bit dorsal; nistrează pa-
vărsături- rental perfuzii
lor; -il linişteşte cu glucoză
din punct de 5%, hidroli-
vedere zante proteice,
psihic; vitamine,
elecroliţi;
-il ajută în
timpul
vărsăturil-or;

-supra-
veghează
diureza;

-moni-
torizează
funcţiile
vitale şi
vegetative şi
le notează în
foaia de
temperatură
3.Nevoia de -alterarea -supri- -asistenta -la indicaţia -cefaleea se ame-
a dormi şi a confor- marea medicală medicului liorează
se odihni tului fizic cefaleei asigură administrează
datorită repausul la analgezice şi
cefaleei pat; antispastice
-comba- (Piafen, Al-
te starea de gocalmin,).
şoc;

-moni-
torizează

74
 funcţiile vi-
tale şi le
notează în
foaia de
temperatură;

-micro-
climat
adecvat; -
psihoterapie;

-recoltează
sânge pentru
analizele de
laborator;
4.Nevoia de -imposi- -pacientul -micro- -la indicaţia -pacientul
a se mișca și bilitatea să poată să climat medicului reușește să se
a avea o menținerii se de- adecvat; - administrează deplaseze singur
bună pos- poziției plaseze in asistenta soluții perfu-
tură ortostatice siguranță medicală zabile
ajută pa-
cientul în
satisfacerea
nevoilor sale
5.Nevoia de -difi- -pacientul -asistenta -pacientul
a se îmbraca cultatea în să se poată medicală reușește să se
și dezbrăca a se îm- îmbraca si ajută pa- îmbrace și
braca și dezbraca cientul să se dezbrace singur.
dezbrăca singur îmbrace și
datorită dezbrace în
amețelilor vederea efec-
tuării inves-
tigațiilor

TRATAMENT MEDICAMENTOS PRESCRIS DE MEDIC

15.05.2017 16.05.2017 17.05.2017

Piafen 2cp de 2cp de 2cp de

2x/zi p.o 2x/zi p.o 2x/zi p.o
Al- 2f i.m 2f i.m 2f i.m
gocalmin
Vitami 2f 2f 2f
na B1 100
Vitami 1f 1f 1f
na B6 250
Vitami 2f 2f 2f

75
 na C 500

EXTERNAREA PACIENTULUI

Data externării : Pacienta s-a externat dupa 10 de spitalizare-24.05.2017

Starea la externare : ameliorată

BILANȚUL AUTONOMIEI :
Pacientul în vârstă de 40 de ani , dascăl , căsătorit , cu domiciliul în Municipiul Buzău,
strada Viitorului se internează în data 15.05.2017, în secția Neurochirurgie a Spitalului Județean
de Urgență Buzău pentru următoarele manifestări: : cefalee, amețeală . În urma investigațiilor și
a consultului de specialitate se pune diagnosticul de TCC minor închis-comoție cerebrala . În
urma evaluări clinice si paraclinice , fixării problemelor de dependență , aplicării obiectivelor de
îngrijire și a măsurior necesare realizării acestora , pacienta se externează în data de 24 .05. 2017
cu ameliorarea stării fizice si psihice , funcții vitale și vegetative în limite normale , fără alte
cauze, cu următoarele recomandări :
 repaus prelungit la pat, consumarea de lichide în cantități crescute și
administrarea, la nevoie, de analgetice cu efect moderat, cum ar fi paracetamolul ;
 în vederea reducerii durerii si tumefactiei se indica refrigerarea locala.

76
77
78
 CONCLUZIA CELOR TREI CAZURI:

Studiind cele trei cazuri am constatat faptul că evoluția stării de sănătate a pacienților
în urma traumatismelor craniane este favorabilă datorită bunei îngrijiri precum și administrării
a medicamentelor . Pacienți se declară la externare ca fiind mulțumiți de cadrele medicale și
de intervențiile lor în prevenirea agravări simptomatologiei precum și apariția unor acuze noi.
Aceștia se afla la externare în stare mult mai buna însa acest lucru nu semnifică finalul griji-
lor. Pacienți primesc indicații și atenționări speciale privitoare la evoluția simptomelor . Re-
comandările specialiștilor includ în aceste situații:
 repaus prelungit la pat ;
 consumarea de lichide în cantități crescute ;
 administrarea ,la nevoie, de analgetice cu efect moderat , cum ar fi pa-
racitamolul;
 pentru reducerea dureri se indică refigerarea locala;

TEHNICA INJECȚIEI SUBCUTANATĂ

Injecţia subcutanată este menevra prin care medicaţia este introdusă cu ajutorul unui
ac ataşat la seringă în ţesutul adipos subcutanat. Această cale de administrare a
medicamentelor este preferată atunci cand se doreşăte absorbţia lentă şi continuă a substanţei.
Zonele anatomice potrivite pentru administrarea injecţiilor subcutanate sunt faţa anterioară a
abdomenului (mai ales regiunea periombilicală) şi părţile laterale ale braţelor şi coapselor.
Fată laterală a braţului este favorabilă pentru acest tip de injecţie deoarece este puţin
dureroasă şi deoarece ţesutul adipos subcutanat nu conţine la acest nivel vase sanguine mari.
Inainte de efectuare manevra va fi explicată pacientului; acesta trebuie să-şi dea
consimţămntul pentru efectuarea ei şi să coopereze. Discuţia trebuie să includă informaţii
despre locul administrării, medicaţie şi eventuale efecte secundare (durere, hematom).

Pregătirea injecției antitetanos:

 seringă cu ac sterile de unică folosință, în ambalaj individual care pre-
zintă următoarele avantaje :
- condiții maxime de sterilizare ;
- risc de contaminare a pacientului redus;

- economie de timp ;
- economie de personal (pentu pregătirea în vederea refolosirii) ;
- manipulare ușoară .

Pregătirea pacientului pentru injecție :

 pregătirea psihică : se informează privind scopul si locul injecției și

eventualele reacții pe care le va prezenta în timpul injecției .
 pregătirea fizică: se așează în poziție confortabilă , in funcție de locul
injecției.

79
 Executarea :
 asistenta își spală mâinile ;
 dezinfectează locul injecției ;
 așează pacientul în poziția șezând cu brațul sprijinit în sold ;
 se prinde seringa pregătită , ca pe un creion , în mâna dreaptă;
 se face o cută a pielii între indexul și policele mâinii stângi , care se
ridică după planurile profunde ;
 se pătunde brusc , cu forță la baza cutei , longitudinal 2-4 cm ;
 se verifică prezența acului prin retragerea pistonnului, dacă nu s-a
pătruns într-un vas sanguine ;
 se injectează lent soluția medicamentoasă , prin apăsarea pistonului cu
policele mâinii drepte;
 se retrage brusc acul cu seringa și se dezinfectează locul injecției ,
masându-se ușor, pentru a favoriza circulația și deci reasorbția medicamentului.

INVESTIGAȚII RADIOLOGICE

Radiografia craniană

Radiografia craniană este folosită pentru evidențiere :

 linie de fractură la nivelul oaselor ce alcătuiesc craniul, consecință a
unui traumatism cranian;

 calcificări –depuneri de calcar la nivelul unor structure ale creierului

care pot fi prezente în mod normal sau sunt patologice având semnificație în boli met-
abolice, infecțioase , vasculare ;

 subțieri ale oaselor determinate de tumori sau metastaze ;

 îngroșări ale oaselor apărute în tumori , metastaze sau în boli ale oaselor
.

Radiografia este o metodă radiologică tradițională ce constă în examinarea organ-

ismului cu ajutorul radiațiilor Rontgen (raze X) , care impresionează un film fotografic.
Radiografia este în continuare cea mai utilizată metodă de examinarea cu raze X(raze
roentgen) din cadrul radiologiei.
Aparatul de raze X digital poate efectua examinări a diferitelor părți ale corpului
oferind o calitate deosebită imaginii și implicit acuratețe interpretării radiologice . Radiologia
ocupă în continuare un loc important în procesul de diagnosticare. În cazul anumitor suspici-
uni radiografia poate oferi un diagnostic mai bun chiar decât tomografia computerizate (CT)
sau imagistica prin rezonanță magnetică (IRM).
Explorarea radiologică care se adresează cutiei craniene și encefalului se realizează
prin radiografie craniană simplă, pneunoencefalografie și antiografie cerebrală. Pentru radio-
grafia craniană simplă, nu se efectuează o pregătire preabilă ci se execută din față și profil ,
uneori cu incidente care urmăresc vizualizarea bazei craniului , șeii turcești, a găurilor optice

80
și stâncilor temporale . Uneori pacienții agitați și copii sunt sedați medicamentos ( barbiturice
) , pentru a se asigura păstrarea poziției necesare .

Radiografia simplă
Deși a piedut mult din interes datorită introducerii noilor mijloace de investigație, ra-
diografia simplă este înca utilizată în mod
frecvent datorită informațiilor pe care le oferă cu privire la continator (os) (. 2-l). Pen-
tru o apreciere corectă radiografia simplă trebuie făcută întotdeauna în cel puțin 2 incidente.
La nivelul cutiei craniene pe radiografia simplă pot fi apreciate:
 liniile de fractură, fracturile cominutive cu sau fără înfundare;
 tumorile osoase, fie cele osteogenice (osteom, hiperostoza din meningi-
oame, etc), fie osteolitice (mielom, granulocitoza X);

 dehiscenta suturilor, la copii mici cu hidrocefalie;

 osificarea precoce a anumitor suturi cu repercursiuni asupra dimensiuni-
lor și formei capului (craniostenoze);

 modificări ale formei și dimensiunilor șeii turcești în adenoamele hipo-

fizare;

Radiografia craniană simplă indică o fractură

cominutivă la nivelul osului parietal.

 calcificări intracraniene patologice ca în anumite tumori (oligodendro-

gliom ,craniofaringiom, unele meningioame), hematoame postraumatice foarte
vechi;

81
  uneori chiar structuri normale pot fi calcificate și deci vizualizate la ra-
diografia simplă (coasa creierului, plexurile
coroide, epifiza), fără a avea o semnificație patologică.
Doar deplasarea glandei epifizare calcificate de la linia mediana are semnificație
patologică, indicând existența unui proces expansiv intracranian de partea opusă deplasării.

82
 BIBLIO G RAFIE

1. MINEA DAN, IOANA VARGA, FALUP PECURARIU CRISTIAN

“ Neur ol ogi e - Manual pen tr u col egi u ” - Edi t ur a Uni ver sităț ii Tr ansi l -
va ni a Br asov.

2. LILIANA ROGOZEA, TATIANA OGLINDĂ

" Ingrijirea Pacienților II " - Editura Romprint, Brașov, 2004.

3.LILIANA ROGOZEA, TATIANA OGLINDĂ

“ Tehnici Și Manopere Pentru Asistenții Medicali ” – Editura Romprint, Brașov,
2005.

4..PROF. DR. MIRCEA RADU GORGAN

” Neurochirurgie-Note de curs ed. a 2-a ” , București 2012.

5. LUCREȚIA TITIRCĂ
” Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții medicali ” - Editura Viața
Medicală Românească.

6. LUCREȚIA TITIRCĂ
“ Tehnici de evaluare si îngrijiri acordate de asistenții medicali ” - Editura Viața Med-
icală Românească.

7.LUCREȚIA TITIRCĂ
” Urgențele Medico-chirurgicale –sinteze pentru asistenții medicali ”- Editura Medica-
lă, București ,2011.

83