Ingrijirea Pacientului Cu Otita Medie

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
COLEGIUL NICOLAE PAULESCU

Specializarea Asistent Medical Generalist
LUCRARE DE CERTIFICARE
A COMPETENŢELOR
PROFESIONALE
ABSOLVENT: PARASCHIV DIANA

GEORGIANA
COORDONATOR: SINCA DANIELA GEORGIANA
RM. SARAT
2017
1
INGRIJIREA PACIENTULUI
CU OTITIA MEDIE
2
MOTTO
“Sanatatea este ca banii,

niciodata nu vom avea o
adevarata idee de valoarea sa
pana cand nu o vom pierde.”
Josh Billing
3
CUPRINS
PARTEA IPARTE GENERALA

1. Definitia bolii……………………………………………………………………….5
2. Notiuni de anatomie si fiziologie……………………………….…………………..5
2.1. Anatomia urechii………………………………………................................5
2.2. Fiziologia urechii…………………………………………………………..11
3. Clasificare…………………………………………………….................................14
4. Etiologie……………………………………………...………................................15
5. Simptomatologie…………………………………………………………………..17
6. Examinari paraclinice……………………………….....…………………………..22
7. Diagnosticul pozitiv si diferential……………………..…………………………..22
8. Tratament……………………………………………..……………………...…….2
3
9. Evolutie si complicatii……………………………..…..…………………………..26
10. Prognostic…………………………………….……….…………………………...27
PARTEA A II-APREZENTAREA CAZURILOR
Cazul 1……………………………………………………..……………..………..28
Cazul 2………………………………………………..………………….…….…..39
Cazul 3…………………………………………….…..……...................................50
Fisa tehnica……………………………………………………………………...…60
Concluzii…………………………………………………..………………….…...63
BIBLIOGRAFIE ………………………………………….……......................................68
4
INTRODUCERE
Otita medie acuta, infectia urechii medii, este o afectiune foarte frecventa la
prescolari, incidenta ei fiind strans legata de epidemiile de viroze respiratorii, dar se
intalneste si la adolescenti sau adulti mai ales primavara si toamna.
Otitele medii aparute in cursul bolilor infectocontagioase ale copilariei (rujeola,
gripa, scarlatina, varicela, oreionul), sunt o entitate aparte, facand parte din tabloul clinic
specific fiecarei infectii in parte.Au in general o evolutie trenanta si cu complicatii mai
frecvente, necesitand o atentie particulara din partea medicului pediatru si ORL-ist.
Semnele generalecuprind febra ridicata (40ᵒC), transpiratii abundente, agitatie,
uneori delir sau semne meningee (meningism), varsaturi. Alteori, acestea sunt foarte
discrete, respectiv febra moderata (37ᵒC), paloare, inapetenta, transpiratii.
Semnele functionale sunt reprezentate de durere, sub forma otalgiei violente,
pulsatile, cu iradiere craniofaciala, ritmata de bataile inimii, care apare in crize separate de
perioade de acalmie. Sediul durerii este in fundul conductului auditiv, copilul ducand mana
la urechea care-l doare, cu iradiere in mastoid, hemifata sau hemicraniul respectiv.
In otita medie cronica semnele functionale sunt reprezentate de otoree intermitenta
si hipoacuzie.
Culturile pentru identificarea germenilor din secretia auriculara evidentiaza
microbul in cauza si permit testarea sensibilitatii lui la antibiotice, fiind un examen
deosebit de util in otitele acute produse de stafilococi, pseudomonas sau coli.
Diagnosticul pozitiv al otitei se face pe baza datelor furnizarte de anamneza si
examenul de specialitate, in care esential este examenul timpanului.
Diagnosticul diferential al otitei medii acute supurate se face cu cu eczema
conductului auditiv extern si mai ales cu furunculul conductului cu impastare
retroauriculara. . Otalgia din otita supurata acuta trebuie diferentiata de nevralgia dentara
sau de otalgia reflexa, intalnita in afectiuni faringiene, laringiene, artriopatii
temporomandibulare.
Tratamentulotitei externe acuteconsta incuratirea atenta a conductului auditiv
extern, terapie locala cu alcool in concentraţie de 70%, picaturi intraauriculare cu
antibiotice si steroizi, antalgicele, incizia abcesului.
Tratamentul corect al otitei medie acuteva fi: picaturi intranazale , terapie
antibiotica pentru 8 zile (eventual antipiretice).
5
Complicatiile sunt in special reprezentate de mastoidita, meningita, surditate.
Statistic Potrivit Ministerului Sanatatii, in Romania sunt raportate anual 5.480 de
cazuri de otite medii la copii in spitale, aproximativ 40.000 de cazuri la medicii specialisti,
iar peste 94.000 de cazuri la medicii de familie.
Acestea sunt aspecte pe care lucrarea de fata isi propune sa le abordeze fara
pretentia de a epuiza fenomenele biologice atat de vaste. Problemele dezbatute in aceasta
lucrare isi gasesc aplicabilitatea in procesul de nursing.
Deoarece eu ma numar printre cele 40000 de cazuri raportate anual da catre medicii
specialist, lucrarea de fata capata si o nota personala sentimentala.
6
PARTEA I.PARTE GENERALA
11. Definitia bolii

Otita reprezinta un proces inflamator interesand urechea externa, medie sau
interna.
12. Notiuni de anatomie si fiziologie

12.1. Anatomia urechii
Din punct de vedere topografic urechea este formata din ureche externa, ureche
medie si urecje interna.
1. Regiunea auriculara – urechea externa
a. Pavilionul este o cuta tegumentara, alcatuita din piele si cartilaj auricular.

Pavilionul este inserat pe partile laterale ale capului, intre apofiza mastoida si
articulatia temporo-mandibulara, corespunde etajului mijlociu al fetei. Forma sa este a unui
rinichi sau a unei boabe de fasole, cu axul longitudinal orientat cranio-caudal.
Prerzinta o fata externa, orientata putin anterior si o fata interna, orientata putin
posterior.
7
Pe fata anterioara se gaseste o plica curba ce ocupa jumatatea superioara a marginii
sale anterioare si 2/3 superioare din marginea posterioara purtand numele de helix. Catre
marginea pavilionului helixul circumscrie santul helixului pe care in interior il margineste
antehelixul. Acesta din urma se bifurca la capatul sau superior, cuprinzand intre capetele
sale o scobitura alungita care poarta numele de scobitura scafoida sau naviculara. Intre
capatul superior al antehelixului si capatul sau inferior, pe care se gaseste un tubercul
numit antitragus, se gaseste circumscrisa o cavitate in care se deschide conductul auditiv
extern si care poarta numele de conca.
Pe buza anterioara a conductului auditiv extern se gaseste un tubercul ce poarta
numele de tragus.
Fata interna sau posterioara a pavilionului prezinta aceleasi accidente ca si cea
externa, cu deosebirea ca aici ele au aspectul mulajului negativ, santurile de pe fata externa
fiind aici creste, iar crestele, santuri.
b. Conductul auditiv extern, sinuos, oblic anteromedial, cu un istm la unirea celor ¾ externe
cu ¼ interna, lung de 22-26 mm, turtit anteroposterior, constituit medial de scobitura osului
timpanal si lateral de meatul acustic extern cartilaginos, captusit de un tegument subtire cu
glande sebacee, ceruminoase si fire de par.
Forma conductului auditiv extern nu este de tub rectiliniu; el prezinta doua curburi
in plan orizontal, reproducand forma literei “S”, iar in plan vertical prezinta o curbura cu
concavitatea in jos.
c. Membrana timpanica, subtire, dura, rezistenta, fibroasa, elastica, concava, Formata din 2
lame epiteliale, situate intre meatul acustic extern si urechea mijlocie. Este inclinata cu 45 ᵒ
fata de orizontala.
La otoscopie membrana timpanica prezinta o coloratie alba-cenusie. Culoarea sa nu
este uniforma, fiind mai alba la periferie iar portiunea superioara este roz deschis.
Din partea de sus porneste in jos si inapoi, pana in centrul membranei timpanice o
portiune alba ,manerul ciocanului.
8
2. Regiunea cavitatii timpanice – urechea medie.
a. Cavitatea timpanica, formata din fanta neregulata paralela cu timpanul, formata din 3 etaje
suprapuse : loja oscioarelor, sub timpan si la nivelul timpanului.
b. Peretii:
- Membranos, lateral, alcatuit mai ales de timpan, fixat intr-un cadru osos.
- Labirintic, medial, corespunde urechii interne si are mai multe formatiuni:
*promontoriul, situat central.
*fereasrtra ovala, posteror si deasupra Promontoriului, raspunde vestibulului urechii
interne si este inchisa de o membrana care transmite vibratiile sonore oscioarelor.
*fereastra rotunda, posterior si sub promontoriu, corespunde rampei timpanice si
este inchisa de timpanul secundar.
*sinusul timpanic intre cele doua ferestre.
*procesul cohleariform, canal osos situate inainte si deasupra promontoriului.
- superior
- inferior
- posterior
-anterior
Oscioarele:
- ciocanul este inclus in membrana timpanica.
- nicovala, corp articulat cu ciocanul, radacina articultata cu scarita.
- scarita, cap articulat cu nicovala, baza aplicata pe fereastra ovala.
9
c. cavitatile mastoide se afla in procesul mastoid, in 1/5 cazuri prezinta doar o cavitate,
antrul mastoidian, alteori mai multe celule mastoidiene, formand celule mastoidiene
pneumatice.
d. tuba auditiva, conduct osteocartilaginos intre cavitatea timpanica si faringe, asigurand

ventilatia urechii mijlocii. Orificiul faringian se deschide in peretele extern al
nasofaringelui si este triunghiular.
3. Regiunea labirintica-urechea interna
3.1. Labirintul osos, alcatuit din vestibul, cohlee sau melc, canale semicirculare.
a. vestibulul este spatiul de accces la melc. Are 3 fosete:
- semiovala, anterosuperioara, in care se afla utricula, acoperita de lama osoasa
ciuruita.
- hemisferica, anteroinferioara in care se afla sacula, acoperita de o lama , ciuruita.
- cohleara, posterioara, are deasupra orificiul apeductului vestibulului cu canalul
endolimfatic.
b. canalele semicirculare, in numar de 3, dispuse in plan sagital, frontal si orizontal, cu

unghiuri de 45 ᵒ intre ele. Capetele canalelor prezinta niste umflaturi numite
ampule.Canalele semicirculare verticale prezinta o deschidere comuna pe tavanul
vestibulului, avand fiecare cate o extremitate ampulara.
c. melcul, format de un canal spiralat, rasucit in jurul columelei, formand doua ture si
jumatate. El este situat intre cavitatea timpanica si conductul auditiv intern.
- columela, con cavitar osos, ce conduce in canalul spiralei in care se afla ganglionii
lui Corti.
- canalul spiral, se rasuceste in jurul columelei de 2 ori si jumatate.
- lama spirala, se rasuceste in jurul columelei pe toata lungimea canalului spiral si se
termina in columela. Imparte canalul spiral intr-o parte superioara, rampa
vestibulara, si una inferioara, rampa timpanica.Aceasta comunica cu urechea medie
prin fereastra rotunda si cu cavitatea craniana apeductul melcului.
Rampele sunt despartite de canalul cohlear membranos si comunica intre ele prin
helicotrema, orificiu situat la nivelul carligului lamei spirale.
10
3.2. Labirintul membranos , adaporstit in cel osos , este format din 2 vezicule
membranoase
Perilimfaeste un lichid incolor si cu reactie alcalina, care se gaseste intre capsula
osoasa si formatiunile labirintului membranos.
Endolimfa ocupa toate formatiunile ce alcatuiesc labirintul membranos. Este mai
vascoasa decat perilimfa si este capabila sa transmita deci foarte prompt diferentele de
presiune pe toata suprafata pe care o acopera.
a. Utricula si sacula, situate in vestibul. Ambele au un camp epitelial sensorial- macule-

la care vin dendritele neuronilor lui Scarpa, ai caror axoni alcatuiesc nervul vestibular. Din
peretii lor mediali porneste cate un canal, unite intr-unul comun, canalul endolimfatic,
terminat in fund de sac –sac endolimfatic.
b.Canalele semicirculare membranoase, adpostite in cele ososase, ocupand doar o ¼ di

dimensiunile lor. Ele au:
- macule. Inregistreaza pozitia statica a corpului, cea orizontala utricula, cea verticala
sacula. Sunt formate din epiteliu sensorial alcatuit din celule de sustinere si celule
senzoriale ciliate la polul apical si in contact cu dendritele neuronilor lui Scarpa, la
polul bazal.
- crestele ampulare, in numar de 3, dispuse in regiunea ampulara a canalelor
semicirculare, inregistraza miscarile giratorii. Sunt formate din epiteliu sensorial
care are celule cu cili inglobati intr-o cupola gelatinoasa care mobilizata de
miscarile endolimfei trag de ei si evita celulele.
c. Receptorii cohleari (acustici), constituiti din membrana bazilara si organul lui Corti,
adpostite in melcul membranos, la a carui baza se percep sunete inalte, iar in varf sunele
joase.
- Melcul membranos comunica cu sacula prin canalul Hensen si are 3 pereti:
o timpanic inferior, format din lama spirala, osoasa, alcatuita dn alte 2 lamele
intre care se afla organul lui Corti si membrana bazilara, membranoasa,
situate la nivelul crestei bazilare.
o lateral, baza melcului membranos.
o vestibular, membrana lui Reissner, care asigura transferal de substante intre
perilimfa vestibulara si endolimfa ductului cohlear.
- Membrana bazilara pe care se sustine organul lui Corti.
11
- Organul lui Corti= receptorul auditiv.
Organul Corti este format din epiteliu sensorial cu celule de sustinere si celule
senzoriale, 2 randuri de celule inalte de sustinere, departate la baza si apropiate la varf care
alcatuiesc tunelul lui Corti. Celulele senzoriale au cili la polul apical si dendrite la cel
bazal, dendrite care provin din neuronii ganglionului Corti.Cilii sunt acoperiti de
membrana tectoria, care, mobilizata de endolimfa, excita celulele.
12
2.2 Fiziologia urechii
1. Transmiterea vibratiilor acustice la cohlee

Urechea externa serveste la canalizarea energiei sonore spre membrana timpanica pe
care o pune in vibratie.
Urechea medie este o cavitate mica plina cu aer prevazuta cu un lant de 3 oscioare.
Timpanul se sprijina pe ciocan caruia ii transmite vibratiile sale. Ciocanul le transmite
nicovalei cu care este articulat, iar acesta scaritei. Talpa scaritei patrunde in fereastra ovala
pe care o etanseaza cu ajutorul unui inel de fibre elastic.
In procesul de transmitere al sunetului de la timpan spre fereastra ovala are un rol
important libera miscare a oscioarelor in casa timpanului. Aceasta miscare este posibila
doar intr-un mediu bine aerat al casei, unde exista deci o presiune echivalenta dar nu egala
cu presiunea atmosferica. Aerul necesar mentinerii acestei presiuni echivalente patrunde
prin trompa lui Eustache cu fiecare miscare de deglutitie sau de cascat.
Cavitatile aeriene mastoidiene constituie de asemenea rezervoarele de aer care duc la
mentinerea presiunii in casa timpanului, la normalizarea presiunilor pe cele doua suprafete
timpanice.
2. Anatomia functionala a cohleei

Cand scarita se deplaseaza foarte lent spre interior, perilimfa din rampa vestibulara este
impinsa prin helicotrema in rampa timpanica, care determina bombarea in afara a
membranei ferestrei rotunde. In cazul in care scarita determina miscari de oscilatie rapide,
lichidul nu are timpul necesar sa treaca la fiecare oscilatie pana la helicotrema si de aici
spre fereastra rotunda de unde sa se intoarca spre fereastra ovala, ci unda de lichid ia o cale
scurta, si anume, prin membrana bazilara, imprimandu-i la fiecare oscilatie o miscare
inainte si inapoi.
Efectul initial produs de deplasarea scaritei in cohlee se exercita asupra portiunii
initiale a membranei bazilare, determinand bombarea ei in directia ferestrei
rotunde.Datorita elasticitatii fibrelor membranei bazilare, aceasta bombare a membranei
genereaza o unda care “calatoreste” de-a lungul membranei bazilare.Deplasarea undei de-a
lungul membranei bazilare poate fi comparata cu deplasarea undei pulsului de-a lungul
peretelui vascular. Fiecare unda are o amplitudine relativ mica la origine, dar devine
13
maxima in acea zona a membrane bazilare, care prezinta o frecventa de rezonanta egala cu
frecventa undei care a generat-o.
Viteza de deplasare a undei calatoare este mare pe portiunea initiala a membranei

bazilare, dupa care scade treptat.
3. Functionarea organului Corti

Deplasarea in sus a membranei bazilare determina inclinarea stereocililor in directia
chinocilului lipsa, ceea ce determina cresterea conductantei membranei receptoare.
Modificarea conductantei membranei receptoare este asociata cu un influx rapid de ioni,
care genereaza potentialul de receptor. Cand membrana bazilara se deplaseaza in jos,
celulele senzoriale se hiperpolarizeaza, ceea ce determina stingerea potentialului de
actiune.
14
4. Detectarea acceleratiei liniare prin receptorii din utricula
Cand corpul este deplasat brusc in fata, otolitii, care prezinta o inertie mai mare, cad in
spate pe perii senzitivi, ceea ce duce la informarea SNC despre pierderea echilibrului.
Aceasta declanseaza inclinarea in fata a corpului, ceea ce atrage dupa sine deplasarea in
fata a otolitilor.
Corpul se va inclina in fata tot mai mult, pana cand deplasarea in fata a otolitilor,
determinata de deplasarea corpului, va egala tendinta lor de cadere in spate datorita
acceleratiei liniare. In acest moment, sistemul nervos detecteaza o stare de echilibru
adecvat, ceea ce va determina oprirea inclinarii in continuare a corpului. Deci otolitii
contribuie la mentinerea echilibrului in timpul acceleratiei liniare.
5. Detectarea acceleratiei angulare prin crestele ampulare

Cand capul este rotit brusc intr-o directie endolimfa din canalele semicirculare ramane
stationara, datorita inertiei, in timp ce canalele se deplaseaza. Aceasta determina scurgerea
lichidului dintr-un canal in directie opusa sensului de rotire a capului. La inceputul miscarii
de rotatie a capului cupula se deplaseaza din pozitia de repaus, in sensul scurgerii
lichidului, iar in timpul rotirii uniforme revine la pozitia initiala, deoarece endolimfa
capata aceeasi viteza de deplasare cu a canalului. Cand rotirea se opreste brusc cupula se
deplaseaza in directie opusa, ceea ce determina inhibarea completa a descarcarii celulelor
15
senzoriale. Deci crestele detecteaza variatia vitezei de rotire a capului in orice directie,
adica acceleratia angulara.
3. Clasificare
Exista 3 grupe mari de otite, corespunzand localizarii inflamatiei: externa, medie si

interna.
Otita externa reprezinta inflamatia pavilionului auricular si/sau a conductului auditiv
extern (canalul ce duce spre timpan).
Otita medie reprezinta inflamatia timpanului si a cavitatii timpanice. In aceasta otita
urechea medie se umple cu lichid (ser, mucozitati sau puroi).
Otita interna, mai rar intalnita, cuprinde inflamatia labirintului cohlear si vestibular.
3.1. Otita externa acuta

Otita externa acuta reprezinta un proces inflamator interesand pielea conductului
auditiv extern, care poate imbraca o forma localizata sau una difuza.
Otita externa micotica sau otomicoza este o boala datorata prezentei si inmultirii la
nivelul pielii conductului auditiv extern a unor paraziti vegetali din specia Aspergillus .
3.2. Otita externa cronica
3.3. Otita externa maligna sau necrozanta
3.4. Otita medie acuta
Exista 3 forme principale:
 otita medie acuta virala;
 otita medie acuta supurata (bacteriana);
 otita medie acuta necrozanta;
16
3.5. Otita medie catarala cronica
Se caracterizeaza prin prezenta indelungata a lichidului in urechea medie, de obicei
gros, mucoid, consistent, asa zisul “glue ear”.
3.6. Otita medie cronica supurata.
4. Etiologie
Otita externa
Apare cel mai frecvent vara, mai ales din cauza contaminarii microbiene din apa
piscinelor. O alta cauza o reprezinta uzul betisoarelor de ureche, care ar trebui evitate.
Practic, in otita externa se inflameaza pielea conductului auditiv extern. Cei mai frecventi
microbi intalniti sunt Pseudomonas aeruginosa si Staphylococcus aureus .
Otita externa micotica este produsa de specii din genul Aspergillus .
Otita externa cronicaeste cauzata de drenarea unei infectii cronice de la nivelul urechii
medii, de traumatisme minore repetate ale conductului sau de infectii rare (lepra sau
tuberculoza).
Otita medie
 Otita medie acuta virala. Este secundara sau concomitenta unei rinite acute
virale.
 Otita medie acuta supurata (bacteriana).
17
Este mai frecventa la copii, asociata de obicei cu infectii acute rinofaringiene si
amigdaliene.Alteori, complica evolutia unei febre eruptive (rujeola, rubeola, scarlatina
etc.).Cu incidenta maxima in perioada de iarna.
Disfunctia trompei lui Eustachio, adeseori asociata cu infectii ale tractului respirator,
determina inflamatia cu un transsudat steril. Frecvent se produce suprainfectia bacteriana
sau virala. Este produsa de Streptococcus pneumoniae, Streptococcus aureus, Haemofilus
influenzae, M. catarrhalis.
La sugar si copilul mic, trompa lui Eustachio are anumite particularităţi: este mai scurtă
şi mai orizontală, este mai largă, ceea ce explică uşurinţa cu care microbii prezenţi în
nazofaringe pot ajunge în urechea medie, infectînd-o.
 Otita medie acuta necrozanta. Este intalnita in cursul unei boli eruptive a
copilariei (rujeola, gripa, scarlatina)
 Otita medie catarala cronica.
Etiologia este reprezentata de cauzele de obstructive si disfunctie cronica ventilatorie a
urechii medii (cicatrici rinofaringiene, despicatura velopalatina, tumori rinofaringiebne,
pareze miopatice ale muschilor valului palatin in cadrul miasteniei gravis), ca si prezenta
focarelor infectioase de vecinatate care fie alimenteaza direct prin tuba continutul casei
timpanice, fie prin tulburaruile reflexe contribuie la disfunctia mucoasei ototubare si
intretinerea tabloului clinic.
 Otita medie cronica supurata.
Printre factorii de cronicizare ai otitei medii supurate se mentioneaza:
 Disfunctia tubara cronica, datorita infectiilor rinofaringiene repetate si
obstructiei anatomice partiale sau complete a tubei;
 Perforatia permanenta a membranei timpanice;
18
 Invazia urechii medii de catre procesul de metaplazie epiteliala sau alte leziuni
ireversibile;
 Persistenta cauzelor de impiedicare a aerarii urechii medii si mastoidei
(cicatrice, mucoasa ingrosata, polipi, tesut de granulatie sau leziuni timpano-
sclerotice);
 Persistenta zonelor de sechestrare sau osteomielitica in sistemul timpano-
mastoidian;
 Factori de teren ca : alergia, slabiciunea generala sau alterarea mecanismului de
aparare al organismului;
 Tratamentul incomplet si incorect condus al supuratiei acute auriculare.
5. Simptomatologie
5.1. Otita externa
a. Otita externa acuta
Forma localizata sau otita externa furunculoasa

 Incepe cu aparitia unui punct de foliculita ce se prezinta ca o pustula centrata de
un fir de par, datorita blocarii si infectarii foliculului respective;
 La inspectie se constata o tumefactie dureroasa, cu congestia conductului
cartilaginos;
 Bolnavul prezinta dureri puternice locale. Durerile sunt agravate de miscarile
pavilionului, de masticatie, de tractiunea pe pavilion;
19
 In momentul in care abcesul cutanat se evacueaza, apare secretia purulenta,
cremoasa, caracteristica;
Forma difuza sau otita difuza acuta

 Incepe cu o senzatie de arsura in conductul auditiv extern;
 Ea este insotita curand de dureri locale, exagerate de miscarile cartilajului
pavilionar sau miscarile masticatorii;
 Tumefiere difuza a tegumentelor conductului auditiv extern, asociata cu secretii
sero-purulente si edem marcat al tegumentului;
 Uneori se asociaza limfangita periauriculara si prezenta adenopatiei regionale
Usoara ridicare a temperaturii;
b.Otita externa micotica
 Subiectiv apar prurit persistent, otalgie si hipoacuzie moderata;

 Obiectiv, daca se trage in sus si inapoi pavilionul se observa ca meatul acustic
extern si conductul care-i urmeaza sunt captusite cu descuamari amestecate cu
micelii de culoare diferita in raport cu specia existenta de parazit ( negricioase,
verzui, galbene etc. );
20
5.2.Otita medie acuta
a. Otita medie acuta virala

 Se constata dureri si simptome de afectare a urechii, manifestate prin hipoacuzie,
aceasta fiind expresia propagarii infectiei de la nas si rinofaringe, prin tuba
Eustache, la mucoasa casei;
 Aceasta devine ingrosata, edematiata si hiperemica, acoperita de secretii mucoase,
produse in exces;
 Obiectiv, se constata o congestie timpanica in lungul manerului ciocanului si in
zona posterioara a cadrului timpanal;
 Hipoacuzie usoara (10-15 db) de tip transmisie;
b. Otita medie acuta supurata (bacteriana)
 Incepe prin faza congestiva in care bolnavul se plange de otalgie, este febril,
prezinta o hipoacuzie moderata;
 Fenomenele pot evolua spre stadiul urmator de abcescolectat al cutiei timpanice.
Acesta se instaleaza la cateva ore pana la 2-3 zile de la debut. Ea se manifesta prin
dureri auriculare intense, pulsatile, stare generala alterata, insomnie, inapetenta,
transpiratii, tahicardie;
 In faza de otita suprata deschisa sau postperforativa se constata diminuarea
otalgiei si retrocedarea fenomenelor infectioase generale daca drenajul supuratiei
endotimpanice este sufficient;
 Urmeaza apoi etapa devindecare, cu inchiderea perforatiei timpanice, reaparitia
reperelor acestuia si revenirea trepatat a auzului;
Semnele generale cuprind
21
 Febra ridicata (40ᵒC), transpiratii abundente, agitatie, uneori delir sau semne
meningee (meningism), varsaturi;
 Alteori, acestea sunt foarte discrete, respectiv febra moderata (37ᵒC), paloare,
inapetenta, transpiratii;
Semnele functionale
 Durere, sub forma otalgiei violente, pulsatile, cu iradiere craniofaciala, ritmata de
bataile inimii; apare in crize separate de perioade de acalmie;
 Durerea este deseori nocturna, accentuata in decubit dorsal, cedeaza partial la
aplicarea de caldura locala, sub forma de cataplasme, ulei cald instilat in ureche,
antitermice (aspirina, paracetamol), sedative (luminal);
 Sediul durerii este in fundul conductului auditiv, copilul ducand mana la urechea
care-l doare, cu iradiere in mastoid, hemifata sau hemicraniul respectiv;
c. Otita medie acuta necrozanta

 Se manifesta prin senzatie de plenitudine sau “plescait” in urechea afectata, cu
ocazia cascatului sau deglutitiei. In timp se adauga o intensificare a senzatiei de
plenitudine, asociat cu hipoacuzie progresiva;
 Durerea nu este frecventa;
 Acufenele sunt frecvente, de tonalitate joasa, asemanatoare cu zgomotele auzite
intr-o scoica mare;
22
5.3 Otita medie cronica
 Semnele functionale sunt reprezentate de otoree intermitenta si hipoacuzie.

 Examenul fizic constata caracterele secretiei auriculare, aglutinata, de culoare
galbena sau incolora, alteori verzuie, de aspect filant, ce nu se dezagraga la
introducerea in apa. Secretia este in cantitate variabila de la o zi la alta, legata de
rinita intercurenta.
 Lipsa obisnuita a fetiditatii poate fi inlocuita de un miros neplacut in cazul unui
drenaj insuficient sau suprainfectiilor secundare.
 Timpanul prezinta o perforatie cu sediul central, care niciodata nu atinge cadrul
timpanal. Are aspect reniform sau rotund, circular; marginile pot fi uneori rosietice,
cu prezenta de mici formatiuni polipoase.
 Peretele medial al casei, vizibil prin perforatie, nu releva leziuni osteitice si nici
coleastomatoase.
 Polipii sunt inserati pe marginea perforatiei timpanice si sunt relativ rar intalniti.
23
6. Examinari paraclinice

o Se pot efectua culturi din secretie care evidentiaza prezenta unui stafilococ auriu
patogen .
6.2. Otita medie acuta supurata (bacteriana)

Examenele de laborator arata:
o Prezenta in hemoleucograma a unei hiperleucocitoze, cu deviere la stanga a
formulei leucocitare sau limfomonocitoza cand otita complica o infectie virala
(mononucleoza infectioasa);
o VSH-ul este crescut;
o Culturile pentru identificarea germenilor din secretia auriculara evidentiaza
microbul in cauza si permit testarea sensibilitatii lui la antibiotice, fiind un examen
deosebit de util in otitele acute produse de stafilococi, pseudomonas sau coli;
o Examenul radiografic al mastoidei, incepand din a 10-a zi de boala poate arata
distrugerea septurilor osoase intercelulare mastoidiene, semn revelator in
complicatia osteitica mastoidiana;
7. Diagnosticul pozitiv si diferential
Diagnosticul pozitiv al otitei se face pe baza datelor furnizarte de anamneza si

examenul de specialitate, in care esential este examenul timpanului.
 Diagnosticul pozitiv al otitei medii acute necrozante se pune pe baza
anamnezei, a otoscopiei, ce releva retractia timpanului, scurtarea manerului
ciocanului si orizontalizarea lui, proeminenta scurtei apofize a ciocanului,
ligamentele timpanomaleare apar mai evidente, iar tringhiul luminos este
deformat sau absent. Pe masura acumularii lichidului in ureche , timpanul
devine mat, iar in cazul prezentei aerului, acesta observandu-se sub forma de
bule sau de lichid retrotimpanic.
 Diagnosticul pozitiv in otitele cronice se face pe baza simptomatologiei
subiective, a datelor examenului obiectiv si investigatiilor paraclinice. Prezenta
24
complicatiilor constituie de asemenea un argument capital de diagnostic si
interventie chirurgicala de urgenta.
Diagnosticul diferential al otitei medii acute supurate se face cu:

 In faza preperforativa cu otita externa, cu eczema conductului auditiv extern si
mai ales cu furunculul conductului cu impastare retroauriculara; in ultimul caz
examenul auditiv si datele otoscopiei, alaturi de anamneza, perecizeaza
diagnosticul. Otalgia din otita supurata acuta trebuie diferentiata de nevralgia
dentara sau de otalgia reflexa, intalnita in afectiuni faringiene, laringiene,
artriopatii temporomandibulare. Eruptia buloasa din miringita veziculoasa
gripala trebuie diferentiata de eruptia vezicuoloasa din zona Ramsay-Hunt,
intalnita in zona zoster auriculara;
 In faza perforativa diagnosticul diferential se face cu otita externa sau cu otita
cronica reacutizata.
8. Tratament

a. Otita externa acuta
Forma localizata sau otita externa furunculoasa
Tratamentul consta in
o Curatirea atenta a conductului auditiv extern.
o Terapie locala cu alcool in concentraţie de 70% pe mesa sau burete
autoexpandabil.
o Dupa retragerea tumefactiei se vor introduce picaturi intraauriculare cu
antibiotice si steroizi.
o Antalgicele folosite sunt antireumaticele nesteroidiene.
o Incizia abcesului.
o In cazul unor simptome generale crescute si a unor semne locale puternice se
vor folosi antibiotice pe cale sistemica.
Forma difuza sau otita difuza acuta

Tratamentul consta in
25
o Curatirea conductului auditiv extern.
o Picaturi intraauriculare cu antibiotice si steroizi (exceptand micoza,
hipersensibilitatea la antibiotice si perforaţia de timpan).
o Igiena auriculara corespunzatoare.
b. Otita externa maligna sau necrozanta.
In cazul unei participari osoase reduse, se va institui terapie antibiotica activa,
supradozata, impotriva Pseudomonas aeruginosa, pe o perioada de 6 saptamani, si
eventual controlul unui diabet zaharat. In cazul in care terapia conservatoare nu este
suficienta, iar boala si complicatiile sunt extinse, se va efectua rezectia osoasa care
poate ajunge la petrosectomie.
c. Otita externa buloasa(sinonim: otita gripala)
Lipseste o terapie specifica antivirala. Se vor administra picaturi intraauriculare cu
anestezic, antireumatice nesteroidiene precum si antibioterapie sistemica in cazul unei
suprainfectii bacteriene a urechii medii si a urechii interne.
d. Herpes zoster auricular (sindrom: Ramsay-Hunt)
Inca de la suspiciunea clinica se va institui terapie cu Aciclovir.
e. Micoze de conduct auditiv extern (sinonim: otomicoza)
Dupa o igiena atenta si uscarea conductului auditiv extern se va recurge la folosirea
antimicoticelor locale. Evoluţia este de multe ori trenanta si recidivanta.
f. Otita externa specifica
Terapie adresata bolii de baza: sifilis, TBC, lues.
g. Otita externa hemoragica
Analgezice si antibioterapie pentru infectiile secundare ale CAE si ale urechii medii.
h. Otita externa seboreica
Toaleta locala, aplicarea de unguente pe baza de acid salicilic.
8.2. Otita medie acuta
a. Otita medie acuta

Picaturile intraauriculare nu au nici un rol, deoarece nu ating urechea medie (cu
exceptia unei perforatii crescute in timpan fara secretie crescuta). Tratamentul corect va fi:
o Picaturi intranazale (alpha-simpatomimetice) in vederea dezoobstruarii
ostiumului tubar, astfel incat puroiul sa se elimine din urechea medie;
26
o Terapie antibiotica pentru 8 zile (eventual antipiretice).
o În cazul unui timpan puternic bombat si rosu, a unor dureri intolerabile sau a
unei sensibilitati la presiune a mastoidei, se va efectua paracenteza, la locul
unde bombarea este maxima.
o In cazul unei perforatii spontane de timpan cu eliminarea puroiului sau a
paracentezei se va efectua frotiu si tratament antibiotic in functie de rezultatul
antibiogramei.
b. Otita medie acuta la sugari si copii mici

Terapie ca si in cazul scolarilor si al adultilor (antibioticele se vor administra
parenteral). In cazul absentei unei perforatii spontane: se va efectua paracenteza, urmata de
ameliorarea rapida a tabloului bolii.
c. Otita medie acuta supurata
o Terapia antibacteriana: ampicilina, amoxicilina; în caz de alergie la peniciline se
vor administra cefalosporine sau eritromicina; in cazul in care sunt incriminati
producatorii de beta lactamaze ca H. Influenzae se va administra amoxicilina, acid
clavulanic, cefuroxim axetil sau cefixim.
o Picaturi decongestionante nazale.
o Decongestionante orale nazale.
o Analgezice si antipiretice.
o Toaleta locala.
o Caldura locala.
o Miringotomia.
d. Otita mucoasa
In cazul distrugerii osoase (aproape intotdeauna prezenta), se va efectua
mastoidectomie. In rest se vor administra antibiotice in doze crescute si decongestionante
intranazale.
27
9. Evolutie si complicatii
Otita acuta tratata medical poate evolua spre remisiune sau spre complicatii. Ea se
poate bilateraliza, se poate asocia cu fenomene de infectie nazala (febra, secretie nazala),
pot aparea complicatii reprezentate de infectia mastoidiana. Aceasta poate fi:
 Precoce, mai rara, datorata infectiei cu un germen osteofil, tradusa prin dureri
retroauriculare , edem al regiunii mastoidiene si impastare locala, reactie febrila si
stare generala alterata ( de obicei pe un teren modificat) sau,
 Tardiva (dupa a 10-a, a 12-a zi sau in a treia saptamana) cand otoreeea devine
intensa, abundenta.
Alteori, atingerea mastoidiana este latenta, semnele generale fiind acelea care
suspicioneaza aparitia acestei complicatii. De obicei este favorizata de teren (diabet) ca si
de virulenta deosebita a germenului, incorectitudinea tratamentului (drenaj insufuicient,
nesupravegheat, antibioterapie neadecvata ca tip, doza si ritm de administrare).
Alte complicatii pot fi :
Complicatia encefalica, sub forma abcesului cerebral sau a abcesului cerebelos (acesta
din urma de obicei consecutive unei tromboflebite de sinus lateral), cu stare septica si
hemocultura pozitiva;
Complicatia meningeana, in care semnelor meningee clasice li se adauga punctia
lombara pozitiva, cu identificarea in lichidul cefalorahidian a aceluiasi germen ca si in
secretia auriculara;
Complicatiile nervoase, sub forma paraliziei faciale precoce, care impune
mastoidectomia rapida, paralizia oculomotorului extern cu aparitia strabismului intern, ce
indica faptul ca supuratia a atins celulele apicale ale stancii (petrozita), asociindu-se
nevralgia trigeminala care, impreuna cu otoreea, constituie sindromul Gradenigo. In aceste
cazuri, examenul fundului de ochi plus antibioterapia masiva conform antibiogramei se
asociaza trepanatiei mastoidiene.
Cronicizatrea otitei, respectiv situatiile in care dupa trei saptamani supuratia auriculara
continua, devine certitudine cand aceasta persista peste doua luni.
Surditatea postotica se explica prin aparitia unor cicatrice retractile la nivelul
timpanului, prin organizarea fibroasa cu imobilizarea lantului osicular si prin rasunetul
labirintic al procesului supurativ acut.
28
Evolutia otitelor cronice. Otoreea continua atat timp cat sursele ce o alimenteaza
persista. Leziunile mucoasei, cu exceptia otitei externe produse de iritatia pielii
conductului auditiv extern, explica benignitatea acestei evolutii. In timp, apare
timpanoscleroza cu interesarea secundara a labirintului si deficitul functional auditiv
moderat se accentueaza in timp prin adaugarea unei componente de perceptie ce tinde sa
devina dominanta.
Incidenta complicatiilorotitelor croniceeste net scazuta sub influenta introducerii
antibioterapiei.
O prima categorie de complicatii o reprezinta surditatea de tip transmisie, prin
lezarea timpanului si a lantului osicular, precum si surditatea detip mixt, prin extinderea
leziunilor la nivelul labirintului.
O alta categorie de complicatii este reprezentata de extensia leziunilor la nivelul
osului temporal (osteomielita temporala), care permite extensia infectiei din urechea medie
la meninge, sinusul lateral, encefal, stanca temporalului si continutul acesteia sau
subperiostal extern. In ordinea frecventei , se descriu:
o Meningita (34%),
o Abcesul cerebral (25%, din care 15% in lobul temporal si 10% in cerebel),
o Labirintitele (12%),
o Hidrocefaleea otogena (12%),
o Tromboza sinusurilor durale (10%),
o Abcesul extradural (3%),
o Petrozita (3%),
o Abcesul subdural (1%),
10. Prognostic
Otita prost tratata cu antibiotic poate realiza o evolutie mascata, cu disparitia semnelor
subiective generale, cu modificarea aspectului local al timpanului si al mastoidei care este
frecvent generatoare de complicatii. Otita corect tratata cu drenaj si antibiotic , la 2-3
saptamani dupa timpanotomie duce la vindecare fara complicatii.
Rata mortalitatii a scazut de la 35% in epoca preantibiotica la 5% actualmente
(meningita de la 80% la 22%, iar abcesul cerebral de la 38% la 4%).
29
PARTEA A II-A. PREZENTAREA CAZURILOR
CAZUL 1
PLAN DE INGRIJIRE
SECTIA ORL
CULEGEREA DATELOR:
SURSE
 Pacientul
 Foaia de obsevatie
 Echipa de ingrijire
NUME SI PRENUME: T. E. M.
VARSTA: 3 ani
SEX: F
DATA INTERNARII:8.01.2017
DATA EXTERNARII: 12.01.2017
DATA DE NASTERE: 7.08.2014
NATIONALITATE: romana
RELIGIE: ortodoxa
SITUATIA FAMILIALA: copil
LOCUINTA: locuieste la casa, cu toaleta in casa, apa curenta si incalzire la soba cu
lemne.
PROFESIE: fara ocupatie
MOTIVUL INTERNARII: Otalgie stanga, respiratie dificila pe nas, febra, insomnie,
teama, neliniste.
ANAMNEZA:
a. Antecedente heredo-colaterale: neaga
b. Antecedente personale, fiziologice si patologice: neaga
c. Conditii de viata si de munca: bune
d. Comportamente (fumat, alcool etc.): neaga
e. Medicatie de fond administrate inaintea internarii (inclusiv preparate hormonale si
imunosupresoare): Nurofen 3 ml de 3 ori pe zi.
30
ISTORICUL BOLII: pacienta de 3 ani, fara AHC semnificative, se interneaza de urgenta
pentru otalgie stanga, febra, congestie si impastarea regiunii retroauriculare stangi.
EXAMENUL CLINIC GENERAL
EXAMEN OBIECTIV
Starea generala satisfacatoare
Talie 74 cm Greutate 14 Kg
Starea de nutritie: buna Starea de constienta: prezenta
Facies necaracteristic
Tegumente normal colorate. Congestie si impastarea regiunii retroauriculare stangi.
Mucoasa bucala umeda si curata.
Fanere normale
Tesut conjunctiv-adipos normal reprezentat
Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili
Sistem muscular: normoton, normokinetic.
Sistem osteo-articular: integru functional.
APARAT RESPIRATOR: torace normal conformat, MV perceput bilateral.
APARAT CARDIO-VASCULAR: AVC in limite normale. Soc apexian spatial V ic.
stang.
APARAT DIGESTIV: abdomen suplu, mobil, cu respiratie nedureroasa.
FICAT, CAI BILIARE, SPLINA: ficat cu marginea inferioara la rebord, consistenta
normala.
APARAT URO-GENITAL: loje renale nedureroase, rinichi nepalpabili.
SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMT: Otalgie stanga, congestie si
impastarea regiunii retroauriculare stangi.
ELEMENTE DE IGIENA
ALIMENTATIA: regim alimentar normocaloric, normosodat.
Lichide ingerate: ziua 1 -1000 ml, ziua 2 -800 ml, ziua 3 -1000 ml, ziua 4 -900 ml, ziua 5 -
1000 ml.
ELIMINARI: Diureza: ziua 1 -500 ml, ziua 2 -400 ml, ziua 3 -500 ml, ziua 4 -450 ml, ziua
5 -500 ml.
Scaune ziua 1 -1 normal, ziua 2 -0, ziua 3 - 1 normal, ziua 4- 1 normal, ziua 5 -1 normal.
TRANSPIRATIA: transpiratii in prima zi de boala dupa un puseu subfebril.
IGIENA PERSONALA: Dinti albi, ingrijiti, gingii aderente. Aspectul parului ingrijit.
Se spala pe dinti cu ajutor, se imbraca si dezbraca singura.
31
ACTIVITATI SI REPAUS: problem privind somnul, insomnia.
COMPORTAMENT: Ii place sa fie singura.
Atitudinea in timpul culegerii datelor: cooperanta, ajutata de mama.
INFORMATII MEDICALE: Grupa sanguine BIII, Rh +
Alergii alimente nu prezinta.
Alergii medicamente: nu cunoaste.
DIAGNOSTIC MEDICAL: Otita congestiva stanga
DIAGNOSTIC INFIRMIER:
 Alterarea confortului fizic. Durere la nivelul urechii stangi din cauza procesului
inflamator infectios manifestata prin faciesc crispat, iritat, plans, vaicareli.
 Alterarea somnului dincauza otalgiei,procesului infectios si inflamator al bolii
manifestata prin ore insuficiente de somn, somn agitat, treziri frecvente.
 Sentimente de inconfort si tensiune pe care le simte pacienta din cauza durerii la
nivelul urechii stangi, spitalizarii, manifestata prin agitatie, teama, insomnie,
neliniste, palpitatii, voce tremuratoare.
 Alterarea termoreglarii prin cresterea temperaturii peste limitele normale din cauza
procesului infectios, manifestata prin frisoane, piele fierbinte, transpiratii.
32
Planul de nursing
Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii cu rol Evaluare

perturba- nursing propriu si delegat
ta , pro-
blema de
dependenta
1.Nevoia de Alterarea Pacienta sa Asez pacienta intr-un In urma
a evita confortu-lui fizic. prezinte o salon curat, aerisit, linistit. tratamentu-
pericolele Durere la nivelul stare de Observ localizarea durerii lui si
urechii stangi din bine, fara in urechea stanga, se interventiilor
cauza procesului dureri, in 2- accentueaza cand este aplicate
Durere inflamator 3 zile. tractionat pavilionul pacienta
otica infectios urechii in sus sic and se prezinta o
manifestata prin apasa pe suprafata di fata stare
faciesc crispat, conductului auditiv generala
iritat, plans, extern. buna, fara
vaicareli. Aplic comprese calde pe durere,
regiunea mastoidiana pe confort fizic.
care le schimb la 2-3 ore.
Observ, masor si notez
functiile vitale in FO.
Ii distrag atentia de la
durere preocupand-o cu
jocuri si lecturi.
Pregatesc materialele
necesare pentru recoltarea
analizelor de laborator.
Recoltez sange.
necesare pentru
administrarea
medicamentelor.
33
Administrez
medicamentele.
Informez mama copilului
sa mentina cel putin o ora
un tampon de vata
imbibat in solutie otica in
urechea unde i-au fost
instilate picaturile.
2.Nevoia de Alterarea Pacienta sa Observ si notez calitatea In urma
a dormi si somnului din prezinte somnului, gradul de tratamentu-
a se odihni cauza somn satisfacere a celorlalte lui si a
otalgiei,procesului linistit, fara nevoi. interventii-
Insomnie infectios si intreru- Stabilesc un orar de lor aplicate
inflamator al bolii peri, ore somn-veghe. pacienta
manifestata prin suficiente Amplasez pacienta intr-un prezinta un
ore insuficiente de de somn in salon aerisit si luminos. somn
somn, somn 2-3 zile. Aplic masuri pentru linistit, ore
agitat, treziri inlaturarea cauzelor suficiente.
frecvente. insomniei, administrez
seara inainte de culcare un
pahar cu lapte caldut.
Ii asigur pacientei conditii
de recreere.
Combat zgomotele.
necesare pentru
administrarea
medicamentelor.
Administrez medicatia
prescrisa de medic si
urmaresc efectele acesteia
asupra organismului.
3.Nevoia de Sentimente de Pacienta Furnizez explicatii asupra Pacienta
34
a inconfort si sa-si ingrijirilor programate si prezinta o
comunica. tensiune pe care le exprime identific cu pacienta stare de bine
simte pacienta din disparitia cauzele anxietatii si fizica si
cauza durerii la anxietatii in factorii declansatori. psihica.
Anxietate nivelul urechii timp de 6 Creez un climat cald si de
stangi, spitalizarii, ore. securitate in care pacienta
manifestata prin sa se simta bine.
agitatie, teama, Explic mamei pacientei
insomnie, normele de viata pe care
neliniste, trebuie sa le respecte.
palpitatii, voce Pun la dispozitia pacientei
tremu-ratoare. exemple de pacienti cu
evolutie favorabila de
lunga durata.
Invat pacienta tehnici de
comunicare cu cei din jur.
Educ pacienta cum sa-si
exprime emotiile, nevoile,
opiniile.
pentru administrarea
medicatiei.
4.Nevoia de Alterarea Pacienta sa Asigur un mediu adecvat Pacienta

a mentine termoreglarii prin prezinte cu o temperature in salon prezinta o
tempera- cresterea temperatura de 20-22o C si umiditate temperatura
tura temperaturii peste corpului in de peste 40%. a corpului in
corpului in limitele normale limite Oserv, masor si notez in limitele
limite din cauza normale FO temperatura. normale,
normale procesului dupa 1-2 Asigur repausul la pat in fara trata-
infectios, zile. perioada febrila. ment.
Hipertermie manifestata prin Schimb lenjeria de corp si
frisoane, piele pat ori de cate ori este
35
fierbinte, nevoie.
transpiratii. Asigur imbracaminte
lejera.
Aplic comprese la
temperatura camerei,
impachetari.
Servesc pacienta cu
cantitati mari de lichide.
Mentin igiena
tegumentelor.
Calculez bilantul ingesta-
excreta.
necesare pentru
administrarea
medicamentelor.
TABEL CU MEDICATIA
MEDICAMENT MOD CALE DOZA DOZ EFICACI- REACTII
UL DE DE UNIC A TATE ADVERSE
PREZE ADMINI A TOT
N- S-TRA- A-LA
TARE RE
Cefort flacoane 2 Flacoane IV 600 1200 Antibiotic din Soc
1g mg la mg/zi grupa anafilactic,
12h Cefalosporinel leucopenie,
or indicat diaree,
pentru otita. modificari
36
ale
functiilor
ficatului,
eruptii
cutanate,
vanatai,
dureri de
cap, prurit,
febra.
Gentamicina Fiole IV 30 mg 60 mg Antibiotic Hipoacuzie,
fiole 2 400 mg la 12h pentru bacterii tulburari
gram – renale,
aerobe. hipocalcemi
e, tulburari
vizuale.
Algocalmin Fiole IV La 2 fiole Antiinflamato Reactii
fiole2 1g/2 ml nevoie r nesteroidian, anafilactice,
antialgic declansarea
crizelor de
astm.
Otipax flacoane 1 Flacoane Auricular 2 pic 6 pic/ Analge-zic si Iritatii,
solutie a la 8 zi anestezic hiperemie a
16 g ore meatului
auditiv.
Quixx flacoane 1 Flacoane Nazala 1 puf 3 puf- Spray nazal -
solutie la 8 uri pe hipertonic pe
30 ml ore zi baza de apa
marina.
Larofen flacoane Suspensi orala 5 ml la 15 Antiinflamato Indigestie,
1 e orala 8 ore ml/zi r nesteroi-dian diaree,
100 cu ibuprofen varsaturi
mg/5 ml
x 100 ml
37
TABEL CU EXAMENELE DE LABORATOR
DATA EXAMEN DE MOD DE REZULTATE VALORI
LABORATOR RECOLTARE OBTINUTE NORMALE
2.11.2015 Hematologie: Recoltare in
Eritrocite sistem 4.09*103/μ 4.2 -4.8 *103/μ
Hemoglobina Vacutainer “a 11.6 gr 11.2 – 12.6 gr
Hematocrit jeun”. 34.3% 35.0 -37.0 %
Dop gumat
mov, 2 ml.
Coagulare: PT Dop gumat bleu 13.6 sec. 11.2 -14.2 sec.
AP 1-2 ml. 93.7% 89.5 – 112.8 %
Biochimie: Dop gumat rosu, 84 mg/dl 60 -100 mg/dl

Glucoza 6 ml. 17 mg/dl 10.5-38.5mg/dl
Uree 26 U/L 15 – 50 U/L
TGO 18 U/L 10 -28 U/L
TGP
FOIAIA DE EVOLUTIE SI TRATAMENT

DATA EVOLUTIE TRATAMENT
2.11.2015 Stare generala buna, afebrila, 1. Cefort 1g fl II (60 mg la 12 h)
38
cooperanta. 2. Gentamicina 80 mg fl II (30 mg la
Temp S 36.8 12 h)
Puls S 80 3. Algocalmin f II ½ fiola la nevoie
4. Larofen susp. 5 ml la 8h
5. Otipax 2 pic x 3/zi
6. Quixx spray nazal 1 puf x 3/zi
cooperanta.Local fara 2. Gentamicina 80 mg fl II (30 mg la
ameliorare semnificativa. 12 h)
Temp D 36.6 ,S 36.8 3. Algocalmin f II ½ fiola la nevoie
Puls D 80, S84 4. Larofen susp. 5 ml la 8h
4.11.2015 Stare generala buna si local 1. Cefort 1g fl II (60 mg la 12 h)
discreta ameliorare. 2. Gentamicina 80 mg fl II (30 mg la
Temp D 36.6 ,S 36.8 12 h)
Puls D 80, S 84 3. Algocalmin f II ½ fiola la nevoie
cooperanta.Local ameliorare . 2. Gentamicina 80 mg fl II (30 mg la
Temp D 36.4 ,S 36.8 12 h)
Puls D 78, S80 3. Algocalmin f II ½ fiola la nevoie
6.11.2015 Stare generala si locala mult 1. Cefort 1g fl II (60 mg la 12 h)
ameliorata. Afebrila. 2. Gentamicina 80 mg fl II (30 mg la
Temp D 36.6 ,S 36.7 12 h)
Puls D 76, S 82 3. Algocalmin f II ½ fiola la nevoie
7.11.2015 Stare generala buna. ------------------
Smptomatologie si aspect
39
local ameliorat . Externata.
40
EVALUARE FINALA
EVALUAREA CAZULUI:
Pacienta in varsta de 3 ani , spitalizata de la data de 8.01.2017 pana la data de
12.01.2017 pentru otalgie stanga, febra, congestie si impastarea regiunii retroauriculare
stangi. Pe baza examenului clinic, paraclinic si de laborator s-a stabilit diagnosticul de
Otita congestiva stanga.
Pe perioada spitalizarii a urmat tratament cu Cefort, Gentamicina, Algocalmin, Otipax,
Quixx, Larofen.
INGRIJIRI:
 Am administrat medicatia necesara pentru infectie, febra si sedarea durerii.
 Am masurat si notat in FO functiile vitale.
 Am aplicat comprese calde pe regiunea mastoidiana pe care le-am schimbat la
2-3 ore.
 Am pregatit pacienta pentru investigatii si analize de laborator.
 Am pregatit materialele necesare pentru administrarea medicatiei.
 Am supravegheat pacienta pe toata durata spitalizarii.
PROBLEMELE PACIENTULUI LA EXTERNARE:

 Se externeaza cu stare generala ameliorata si urmatoarele recomandari:
 Sa continue tratamentul la domiciliu conform Rp anexat.
 Sa evite contactul cu apa din bazine, rauri etc.
 Sa se prezinte la control ORL peste 5 zile.
 Sa evite frigul, raceala, contactul cu persoanele bolnave.
 Sa se prezinte la cabinetul medicului de familie cu scrisoarea medicala.
41
CAZUL 2
PLAN DE INGRIJIRE
SECTIA ORL
CULEGEREA DATELOR:
SURSE
 Pacientul
NUME SI PRENUME: Z.I.
VARSTA: 67 ani
SEX: M
RELIGIE: ortodoxa
SITUATIA FAMILIALA: casatorit
LOCUINTA: locuieste la casa, in mediu rural, cu toaleta in curte, apa de la fantana si
incalzire la soba cu lemne.
PROFESIE: pensionar
MOTIVUL INTERNARII: Otalgie stanga, otoree stanga, insomnie, teama, neliniste.
ANAMNEZA:
f. Antecedente heredo-colaterale: neaga
g. Antecedente personale, fiziologice si patologice: hipertensiune grII, FIA
permanenta.
h. Conditii de viata si de munca: toaleta si sursa de apa in curte, igiena deficitara.
i. Comportamente (fumat, alcool etc.): fumator, alcoholic (consuma 1 l de vin pe zi).
Se ocupa si de muncile in gospodarie. Nu este violent.
j. Preferinte alimentare: regim alimentar dezechilibrat, prefera grasimile de porc,
prajelile. Are un regim normosodat, contrar indicatiilor medicale pentru problemele
cardiovasculare.
42
k. Medicatie de fond administrate inaintea internarii : nu stie ce medicatie urmeaza
pentru bolile cornice pentru ca le-a abandonat de mult.
ISTORICUL BOLII: pacient in varsta de 67 ani, cu FIA permanenta, hipertensiune grII
netratate, rinite frecvente, se interneaza pentru otalgie stanga, otoree stanga.
EXAMEN OBIECTIV
Starea generala satisfacatoare
Starea de nutritie: buna Starea de constienta: prezenta
Facies necaracteristic
Tegumente normal colorate.
Mucoasa bucala umeda si curata.
Fanere normale
Tesut conjunctiv-adipos supraponderal.
Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili
APARAT RESPIRATOR: torace normal conformat, 16 resp/min.
APARAT CARDIO-VASCULAR: FIA permanenta, Hipertensiune gr II. Soc apexian
spatial VI , puls 84/min, TA 140/85.
APARAT DIGESTIV: abdomen suplu, mobil, cu respiratie nedureroasa.
FICAT, CAI BILIARE, SPLINA: ficat cu marginea inferioara la rebord, consistenta
normala.
APARAT URO-GENITAL: loje renale nedureroase, rinichi nepalpabili.
SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMT: Otalgie stanga, Otoree stanga.
ELEMENTE DE IGIENA
ALIMENTATIA: regim alimentar normocaloric, hiposodat, fara grasimi.
Lichide ingerate: ziua 1 -1800 ml, ziua 2 -1800 ml, ziua 3 -1600 ml, ziua 4 -1500 ml, ziua
5- 1200 ml
ELIMINARI: Diureza: ziua 1 -900 ml, ziua 2 -1200 ml, ziua 3 -1200 ml, ziua 4 -1000 ml,
ziua 5- 1000 ml.
Scaune ziua 1 -1 normal, ziua 2 -1 normal, ziua 3 - 0, ziua 4- 1 normal, 5 -0.
TRANSPIRATIA: nu a avut.
IGIENA PERSONALA: Dinti neingrijiti, placa dentara. Igiena deficitara.
43
ACTIVITATI SI REPAUS: probleme privind somnul, insomnia.
COMPORTAMENT: sta de obicei singur.
INFORMATII MEDICALE: Grupa sanguine A II, Rh +
DIAGNOSTIC MEDICAL: Otita acuta stanga
 Alterarea confortului fizic. Durere la nivelul urechii stangi din cauza procesului
inflamator infectios manifestata prin faciesc crispat, iritat.
 Sentimente de inconfort si tensiune pe care le simte pacientul din cauza durerii la
nivelul urechii stangi, spitalizarii, manifestata prin agitatie, insomnie.
 Eliminare inadecvata din urechea stanga din cauza procesului infectios manifestata
prin secretie purulenta.
 Cresterea presiunii arterialedin cauza hiperhidratarii si dietei hipersodate.
44
Planul de nursing
Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii cu rol propriu Evaluare

perturba- nursing si delegat
ta , pro-
blema de
dependenta
1.Nevoia de Cresterea Pacientul Asez pacientul intr-un salon In urma
a respira si presiunii sa isi linistit, in repaus tratamentu-
a avea arteriale din reduca obligatoriu. lui si a dietei
obuna cauza hiperhidra- tensiu- Invat pacientul tehnici de hiposodate
circulatie tarii si dietei nea relaxare. pacientul are
hipersodate. arteriala Administrez pacientului un o tensiune
Hipertensiu- in 4 ore. regim alimentar hiposodat. arterial in
ne Administrez pacientului limitele
medicatia indicata de normale.
medic.
Masor si notez in FO
tensiunea arteriala la fiecare
ora pana la reglarea
acesteia.
Educ pacientul sa evite
consumul de alcool,
grasimi, excesul de sare,
stresul.
2.Nevoia de Alterarea Pacientul Asez pacientul intr-un salon In urma
a evita confortu-lui fizic. sa curat, aerisit, linistit. tratamentu-
pericolele Durere la nivelul prezinte o Observ localizarea durerii lui si
urechii stangi din stare de in urechea stanga, se interventiilor
cauza procesului bine, fara accentueaza cand este aplicate
Durere inflamator dureri, in tractionat pavilionul urechii pacientul
otica infectios 2-3 zile. in sus sic and se apasa pe prezinta o
manifestata prin suprafata di fata stare
45
faciesc crispat, conductului auditiv extern. generala
iritat. Aplic comprese calde pe buna, fara
regiunea mastoidiana pe durere,
care le schimb la 2-3 ore. confort fizic.
Observ, masor si notez
functiile vitale in FO.
Ii distrag atentia de la
durere preocupandu-l cu
jocuri de carti si reviste.
necesare pentru recoltarea
analizelor de laborator.
Recoltez sange.
necesare pentru
administrarea
medicamentelor.
Administrez
medicamentele.
Infromez pacientul sa
mentina cel putin o ora un
tampon de vata imbibat in
solutie otica in urechea
unde i-au fost instilate
picaturile.
3.Nevoia de Alterarea Pacientul Observ si notez calitatea In urma
a dormi si somnului din sa somnului, gradul de tratamentu-
a se odihni cauza prezinte satisfacere a celorlalte lui si a
otalgiei,procesului somn nevoi. interventii-
Insomnie infectios si linistit, Stabilesc un orar de somn- lor aplicate
inflamator al bolii fara veghe. pacientul
manifestata prin intreru- Amplasez pacientul intr-un prezinta un
ore insuficiente de peri, ore salon aerisit si luminos. somn
46
somn, somn suficiente Aplic masuri pentru linistit, ore
agitat, treziri de somn inlaturarea cauzelor suficiente.
frecvente. in 2-3 insomniei, administrez
zile. seara inainte de culcare un
pahar cu lapte caldut.
Ii asigur pacientului
conditii de recreere.
Combat zgomotele.
necesare pentru
administrarea
medicamentelor.
4.Nevoia de Sentimente de Pacientul Furnizez explicatii asupra Pacientul
a inconfort si sa-si ingrijirilor programate si prezinta o
comunica. tensiune pe care le exprime identific cu pacientul stare de bine
simte pacientul dispari-tia cauzele anxietatii si factorii fizica si
din cauza durerii anxi-etatii declansa-tori. psihica.
Anxietate la nivelul urechii in timp de Creez un climat cald si de
stangi, spitalizarii, 6 ore. securitate in care pacientul
manifestata prin sa se simta bine.
agitatie, insomnie. Explic pacientului normele
de viata pe care trebuie sa
le respecte.
Pun la dispozitia
pacientului exemple de
pacienti cu evolutie
favorabila de lunga durata.
Invat pacientul tehnici de
relaxare si comunicare cu
47
cei din jur.
Educ pacientul cum sa-si
exprime emotiile, nevoile,
opiniile.
pentru administrarea
medicatiei.
5.Nevoia de Eliminare Pacien-tul Curat conductul auditiv Secretiile s-

a elimina inadecvata din sa nu mai extern cu tampoane de vata. au mai
urechea stanga elimine Observ, masor si notez in diminuat,
Otoree din cauza secretie FO functiile vitale. pacientul
stanga procesului purulenta Asigur un microclimat urmeaza
infectios dupa 3-4 corespunzator: salon tratamentul
manifestata prin zile. linistit, aerisit, temperature prescris.
secretie purulenta. 18-20 o C. In urma
Conduc pacientul la tratamen-
cabinetul de examinare tului si
pentru otoscopie si interventii-
laringoscopie. lor aplicate
Pregatesc materialele pacientul nu
necesare pentru aspirarea mai prezinta
secretiilor din conductul secretie
auditiv extern ,anestezie purulenta.
locala, incizie si drenaj.
necesare pentru
administrarea
medicamentelor.
La indicatia medicului fac
spalaturi auriculare cu
solutii caldute
decongestionante si
48
analgezice.
Schimb mesele din conduct.
49
TABEL CU MEDICATIA
MEDICAMEN MOD DE CALE DOZ DOZ EFICACI- REACTII
TUL PREZENTA DE A A TATE ADVERSE
RE ADMINI UNIC TOT
S-TRA- A A-LA
RE
Cefort flacoane Flacoane 1 g IV 1 fl. la 3 g/zi Antibio-tic Soc
3 8h din grupa anafilactic,
Cefalos- leucopenie,
porinelor diaree,
indicat modificari
pentru otita. ale functiilor
ficatului,
eruptii
cutanate,
vanatai,
dureri de
cap, prurit,
febra.
Ketonal Flacoane IV 1 200 Antiinflamat Reactii
flacoane 2 100 mg/2 ml flacon mg or anafilactice,
la 12h nesteroidi- declansarea
an, antial- crizelor de
gic astm.
Ciplox flacoane Picaturi Auricula 7 pic 21 pic Analge-zic Iritatii,
1 auriculare ra la 8 si anestezic hiperemie a
sol 0,3 % ore meatului
auditiv.
Furosemid 1 fl Fiole 20mg/ IM 1 fiola 1 Diuretic cu Hipotensiun
2ml fiola efect e,
puternic de hipovolemie
ansa ,
deshidratare,
50
hiponatremi
e
Enap tb 1 Tb 10 mg si orala 1 tb 1 tb Antihiperten Tuse seaca,
Ziua2 tb 10 mg, tb 20 mg siv vertij,
ziua 3 tb 20 mg ameteli,
tahicardie
Tertensif 1 cp Cp 1,5 mg orala 1 cp 1 cp Diuretic cu Hipopotase
efect mie, reactii
moderat alergice,
deshidratare

Hemoglobina Vacutainer “a 13.8 gr 12 – 17 gr
Hematocrit jeun”. 40.2% 40 -52 %
Dop gumat
mov, 2 ml.
Biochimie: Dop gumat rosu, 153 mg/dl 74-106mg/dl

Glucoza 6 ml. 0.9 mg/dl 0.66–1.25 mg/dl
Creatinina 146 U/L 13 -40 U/L
TGP 237 mg/dl 140-200 mg/dl
Colesterol 182 mg/dl 100-150 mg/dl
Trigliceride
51
13.11.2015 Aspiratie otica. Mesa cu 7. Cefort fl III+I, 1 fl la 8 ore + test
Ceplox 7 pic x 3 ori/zi 8. Ketonal fl II, 1 fl la 12 ore
Temp D 36.8, S 36.6 9. Ceplox sol fl 1, 7 pic x 3 ori/zi
Puls D 80, S 78
14.11.2015 Nu a urmat tratamentul 7. Cefort fl III+I, 1 fl la 8 ore + test
personal. 8. Ketonal fl II, 1 fl la 12 ore
H 18oo TA 180/100 mmHg 9. Ceplox sol fl 1, 7 pic x 3 ori/zi
1 fl Furosemid i.m. 10. 1 fl Furosemid i.m.
H 20oo TA 170/100 mmHg 11. Enap 10 mg tb. 1
Enap 10 mg tb. 1
Temp D 36.8, S 36.7
Puls D 84, S 80
15.11.2015 H 12oo TA 150/90 mm Hg 6. Cefort fl III+I, 1 fl la 8 ore + test
Tertensif 1,5 mg 1 cp/zi 7. Ketonal fl II, 1 fl la 12 ore
H 17,30 TA190/110 8. Ceplox sol fl 1, 7 pic x 3 ori/zi
Enap 20 mg 1 cp 9. Tertensif 1,5 mg 1 cp/zi
Temp D 36.9, S36.5 10. Enap 20 mg 1 cp
Puls D 84, S 78
16.11.2015 Stare generala ameliorata, 1. Cefort fl III+I, 1 fl la 8 ore + test
otoree usoara. 2. Ketonal fl II, 1 fl la 12 ore
Temp D 36.8, S 36.7 3. Ceplox sol fl 1, 7 pic x 3 ori/zi
Puls D 70, S 64 4. Tertensif 1,5 mg 1 cp/zi
TA 150/90
17.11.2015 Stare generala ameliorata, 1. Cefort fl III+I, 1 fl la 8 ore + test
fara otoree. Local discreta 2. Ketonal fl II, 1 fl la 12 ore
amelorare. 3. Ceplox sol fl 1, 7 pic x 3 ori/zi
Temp D 36.9, S 36.6 4. Tertensif 1,5 mg 1 cp/zi
Puls D 68 ,S 64
TA 148/90
18.11.2015 Stare generala buna. Local ---------------------
ameliorare . Externat.
52
EVALUARE FINALA
EVALUAREA CAZULUI:
Pacient in varsta de 67 ani , spitalizat de la data de 13.11.2017 pana la data de
18.11.2017 pentru otalgie stanga,otoree stanga, teama, neliniste. Pe baza examenului
clinic, paraclinic si de laborator s-a stabilit diagnosticul de Otita acuta stanga.
Pe perioada spitalizarii a urmat tratament cu Cefort, Ketonal, Ceplox, Furosemid,
Tertensiv, Enap.
INGRIJIRI:
 Am administrat medicatia necesara pentru infectie, sedarea durerii,
hipertensiune.
 Am aplicat comprese calde pe regiunea mastoidiana pe care le-am schimbat la
2-3 ore.
 Am curatat conductul auditiv extern cu tampoane de vata.Am schimbat mesele
din conduct.
 Am efectuat spalaturi auriculare cu solutii caldute decongestionante si
analgezice.
 Am pregatit pacientul pentru investigatii si analize de laborator.
 Am supravegheat pacientul pe toata durata spitalizarii.

 Sa evite contactul cu apa din bazine, rauri etc.
 Sa evite consumul de alcool, grasimi, excesul de sare si stresul.
53
CAZUL 3
PLAN DE INGRIJIRE
SECTIA ORL
CULEGEREA DATELOR:
SURSE
 Pacientul
NUME SI PRENUME: D.R.
VARSTA: 12 ani
SEX: M
RELIGIE: ortodoxa
SITUATIA FAMILIALA: copil
LOCUINTA: locuieste in centrul de plasament, conditii bune de locuit.
PROFESIE: elev
MOTIVUL INTERNARII: Dureri la nivelul pavilionului auricular stang, otalgie violenta
a urechii stangi, hipoacuzie stanga, dureri latero-cervicale.
ANAMNEZA:
l. Antecedente heredo-colaterale: fara importanta
m. Antecedente personale, fiziologice si patologice: bolile copilariei
n. Conditii de viata si de munca: bune
o. Comportamente (fumat, alcool etc.): neaga
p. Medicatie de fond administrate inaintea internarii (inclusiv preparate hormonale si
imunosupresoare): nu a luat
ISTORICUL BOLII: debutul bolii brusc, in urma cu 2 zile cu simptomele mai sus
mentionate.
54
EXAMEN OBIECTIV
Starea generala alterata
Starea de nutritie: normal ponderal Starea de constienta: prezenta
Facies suferind
Tegumente palide
Mucoase palide
Fanere normale
Tesut conjunctiv-adipos bine reprezentat
Sistem ganglionar: subauricular si laterocervical stang tumefactie dureroasa
rosie tegumentara si subcutanata ganglionara
APARAT RESPIRATOR: torace de conformatie normala,
Murmur vezicular bilateral prezent.
APARAT CARDIO-VASCULAR: TA 110/70 mmHG,
AV ritmice, soc apexian sp V ic stg
APARAT DIGESTIV: abdomen suplu,nedureroas.
FICAT, CAI BILIARE, SPLINA: ficat la rebord de consistenta
moderata la palpare.
APARAT URO-GENITAL: mictiuni fiziologice
SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMT: ROT prezente
Pavilion auricular stang marit mult in volum, dureros spontan
si la atingere, conductul auditiv extern aproape inexistent,
tumefactie cu puroi in conductul auditiv extern.
Rinoscopie: mucoasa de aspect normal, septul in pozitie mediana, orofaringe de aspect
normal.
ELEMENTE DE IGIENA
ALIMENTATIA: regim alimentar normocaloric, normosodat.
Lichide ingerate: ziua 1 -500 ml, ziua 2 -1500 ml, ziua 3 -1700 ml, ziua 4 -1800 ml.
ELIMINARI: Diureza: ziua 1 -500 ml, ziua 2 -400 ml, ziua 3 -900 ml, ziua 4 -1000 ml.
Scaune ziua 1 -0, ziua 2 -1 normal, ziua 3 - 0, ziua 4- 1 normal.
TRANSPIRATIA: normale.
55
IGIENA PERSONALA: Dinti albi, ingrijiti, gingii aderente. Aspectul parului ingrijit.
ACTIVITATI SI REPAUS: problem privind somnul, insomnia.
COMPORTAMENT: Ii place sa fie singur.
Atitudinea in timpul culegerii datelor: cooperant.
INFORMATII MEDICALE: Grupa sanguine A II, Rh -
DIAGNOSTIC MEDICAL: Otita acuta externa difuza infectioasa.
Pericondrita pavilion auricular stang.
Hipoacuzie stanga.
Limfoadenita laterocervicala stanga.
 Alterarea confortului fizic. Durere la nivelul urechii stangi si ganglionilor din
regiunea latero-cervicala din cauza procesului inflamator infectios manifestata prin
faciesc crispat, iritat, plans, vaicareli.
 Scaderea auzului la nivelul urechii stangi.
 Sentimente de inconfort si tensiune pe care le simte pacientul din cauza durerii la
nivelul urechii stangi, durerii latero-cervicale, spitalizarii, manifestata prin agitatie,
teama, insomnie, neliniste, palpitatii, voce tremuratoare.
 Eliminare inadecvata din urechea stanga din cauza procesului infectios manifestata
prin secretie purulenta.
56
Planul de nursing
Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii cu rol Evaluare

perturba- nursing propriu si
ta , pro- delegat
blema de
dependenta
1.Nevoia de Alterarea Pacientul sa Asez pacientul In urma
a evita confortu-lui fizic. prezinte o intr-un salon tratamentu-lui si
pericolele Durere la nivelul stare de bine, curat, aerisit, interventii-lor
urechii stangi si fara dureri, in linistit. aplicate
regiunea later- 2-3 zile. Observ pacientaulprezinta
Durere cervicala din localizarea durerii o stare generala
otica cauza procesului in urechea stanga, buna, fara durere,
inflamator se accentueaza confort fizic.
infectios cand este
manifestata prin tractionat
faciesc crispat, pavilionul urechii
iritat, plans, in sus si cand se
vaicareli. apasa pe suprafata
di fata
conductului
auditiv extern.
Observ, masor si
notez functiile
vitale in FO.
Ii distrag atentia
de la durere
preocupandu-l cu
jocuri de carti si
lecturi.
Pregatesc
materialele
57
necesare pentru
recoltarea
analizelor de
laborator.
Recoltez sange.
Pregatesc
materialele
necesare pentru
administrarea
medicamentelor.
Administrez
medicamentele.
2.Nevoia de Alterarea Pacientul sa Observ si notez In urma
a dormi si somnului din prezinte somn calitatea tratamentului si a
a se odihni cauza linistit, fara somnului, gradul interventii-lor
otalgiei,procesului intreru-peri, de satisfacere a aplicate pacientul
Insomnie infectios si ore suficiente celorlalte nevoi. prezinta un somn
inflamator al bolii de somn in 2- Stabilesc un orar linistit, ore
manifestata prin 3 zile. de somn-veghe. suficiente.
ore insuficiente de Amplasez
somn, somn pacientul intr-un
agitat, treziri salon aerisit si
frecvente. luminos.
Aplic masuri
pentru inlaturarea
cauzelor
insomniei,
administrez seara
inainte de culcare
un pahar cu lapte
caldut.
Invat pacientul
metode de
58
relaxare.
Ii asigur
pacientului
conditii de
recreere.
Combat
zgomotele.
Pregatesc
materialele
necesare pentru
administrarea
medicamentelor.
Administrez
medicatia
prescrisa de
medic si urmaresc
efectele acesteia
asupra
organismului.
3.Nevoia de Scaderea auzului. Pacien-tul sa Furnizez Pacientul sa auda
a Sentimente de auda explicatii asupra bine. Pacientul
comunica. inconfort si bine .Pacientul ingrijirilor prezinta o stare de
tensiune pe care le sa-si exprime programate si bine fizica si
Hipoacuzie simte pacientul disparitia identific cu psihica.
Anxietate din cauza durerii anxietatii in pacientul cauzele
la nivelul urechii timp de 6 ore. anxietatii si
stangi si regiunii factorii declansa-
latero-cervicale, tori.
spitalizarii, Creez un climat
manifestata prin cald si de
agitatie, teama, securitate in care
insomnie, pacientul sa se
neliniste, simta bine.
59
palpitatii, voce Explic pacientului
tremura-toare. normele de viata
pe care trebuie sa
le respecte.
Pun la dispozitia
pacientului
exemple de
pacienti cu
evolutie
favorabila de
lunga durata.
Invat pacientul
tehnici de
comunicare cu cei
din jur.
Educ pacientul
cum sa-si exprime
emotiile, nevoile,
opiniile.
Pregatesc
materialele pentru
administrarea
medicatiei.
5.Nevoia de Eliminare Pacien-tul sa Observ, masor si Secretiile s-au

a elimina inadecvata din nu mai notez in FO mai diminuat,
urechea stanga elimine functiile vitale. pacientul urmeaza
Otoree din cauza secretie Asigur un tratamentul
stanga procesului purulenta microclimat prescris.
infectios dupa 3-4 zile. corespunzator: In urma tratamen-
manifestata prin salon linistit, tului si
secretie purulenta. aerisit, interventii-lor
temperature 18-20 aplicate pacientul
60
o
C. nu mai prezinta
Conduc pacientul secretie
la cabinetul de purulenta.
examinare pentru
otoscopie si
laringoscopie.
Pregatesc
materialele
necesare pentru
recoltarea
secretiilor din
conductul auditiv
extern pentru
examenul de
laborator.
Realizez o mesa
cu Rivanol.
Pregatesc
materialele
necesare pentru
administrarea
medicamentelor.
Schimb mesele
din conduct.
61
TABEL CU MEDICATIA
MEDICAMENT MOD DE CALE DOZ DOZA EFICACI- REACTII
UL PREZEN DE A TOTAL TATE ADVERSE
-TARE ADMINI UNIC A
S-TRA- A
RE
Oxacilinaflacoan Flacoane IM sau 65 mg 195 Antibio-tic Soc
e3 cu IV la 8 mg/zi din grupa anafilactic,
pulbere ore peniciline- leucopenie,
injectabil lor (de uz diaree,
a 500g sistemic) modificari
sau 1 g ale
functiilor
ficatului,
eruptii
cutanate,
vanatai,
dureri de
cap, prurit,
febra.
Gentamicina Fiole 400 IV 80 mg 160 mg Antibiotic Hipoacuzie,
fiole 2+1 mg la 12h pentru tulburari
+ test bacterii renale,
gram – hipocalcem
aerobe. ie, tulburari
vizuale.
Algocalmin fiole Fiole IV La 3 fiole Antiinflamat Reactii
3 1g/2 ml nevoie or anafilactice
nesteroidi- ,
an, antialgic declansarea
crizelor de
astm.
Ketonal flacoane Flacoane IV 1 fl la 200 mg Antiinflamat Reactii
62
2 100 mg/2 12 ore or anafilactice
ml nesteroidian, ,
antialgic declansarea
crizelor de
astm.
Paraceta-mol cp Comprim orala 1 cp la 2 cp/zi Analge-zic, Tulburari
2 a-te 500 12 ore antipiretic de
mg coagulare,
tulburari
ale
ficatului,
ameteli

Hemoglobina Vacutainer “a 11.8 gr 12 – 16 gr
Hematocrit jeun”. 32.3% 35 -39 %
Dop gumat
mov, 2 ml.
Biochimie: Dop gumat rosu,

Glucoza 6 ml. 86 mg/dl 60 -100 mg/dl
Uree 27 mg/dl 10.7 -38.5mg/dl
Creatinina 0.52 mg/dl 0.5-1.2 mg/dl
TGO 28 U/L 10 -40 U/L
TGP 15 U/L 13-40 U/L
63
10.11.2015 Stare generala buna, afebrila, 10. Oxacilina 1g, 65 mg la 8 ore
cooperanta. 11. Algocalmin fiole 1
Temp S 37 12. Paracetamol tb 2, 1 tb la 12 ore
Puls S 86
11.11.2015 Aspiratie otica. 12. Oxacilina 1g, 65 mg la 8 ore
Mesa cu Rivanol. 13. Gentamicina f 2+1, 1 f la 12 ore
Anestezie locala cu Xilina si +test
Lidocaina 1 %. 14. Ketonal fl 2, 1 fl la 12 ore
Incizie si drenaj al colectiei 15. Algocalmin f 3, la nevoie
canalului auditiv stang.
Pansament cu Rivanol.
Temp D 36.9 ,S 37
Puls D 82, S86
12.11.2015 Pansament cu Rivanol. 11. Oxacilina 1g, 65 mg la 8 ore
Diminuarea secretiilor. 12. Gentamicina f 2+1, 1 f la 12 ore
Temp D 36.8 ,S 37 +test
Puls D 80, S 84 13. Ketonal fl 2, 1 fl la 12 ore
14. Algocalmin f 3, la nevoie
13.11.2015 Starea copilului buna. 6. Oxacilina 1g, 65 mg la 8 ore
Pansament cu Rivanol. 7. Gentamicina f 2+1, 1 f la 12 ore
Temp D 36.8 ,S 37 +test
Puls D 80, S84 8. Ketonal fl 2, 1 fl la 12 ore
9. Algocalmin f 3, la nevoie
14.11.2015 Starea copilului buna. ------------------
Pansament cu Rivanol.
Externat.
64
EVALUARE FINALA
EVALUAREA CAZULUI:
Pacient in varsta de 12 ani , spitalizat de la data de 10.11.2017 pana la data de 14.11.2017
pentru durere la nivelul pavilionului auricular stang, otalgie violenta urechea stanga,
hipoacuzie stanga, cefalee, durere laterocervicala stanga. Pe baza examenului clinic,
paraclinic si de laborator s-a stabilit diagnosticul de Otita acuta externa difuza infectioasa,
Pericondrita pavilion auricular stang, Hipoacuzie stanga, Limfoadenita laterocervicala
stanga.
Pe perioada spitalizarii a urmat tratament cu Oxacilina, Gentamicina, Algocalmin,
Paracetamol, Ketonal.
INGRIJIRI:
 Am administrat medicatia necesara pentru infectie si sedarea durerii.
 Am pregatit materialele necesare pentru recoltarea secretiilor din conductul
auditiv extern pentru examenul de laborator.
 Am realizat mese cu Rivanol pentru conductul auditiv extern pe care le-am
schimbat periodic.
 Am pregatit pacientul pentru investigatii si analize de laborator.
 Am supravegheat pacientul pe toata durata spitalizarii.

 Sa evite intemperiile, efortul fizic intens, traumatismele la nivelul urechii stangi.
65
FISA TEHNICA
Administrarea medicamentelor prin picaturi auriculare
Instilatiile auriculare se folosesc pentru tratamentul infectiilor si inflamatiilor

urechilor, indepartarea cerumenului, anestezie locala, sau indepartarea insectelor ajunse
accidental in ureche.
Instilatiile auriculare sunt in principiu contraindicate pacientilor cu perforatie de
timpan, dar se pot totusi efectua anumite manevre sterile.
De asemenea, instilatiile cu hidrocortizon sunt contraindicate pacientilor cu
herpes, alte infectii virale, fungi etc.
Materiale necesare :
o picaturile prescrise
o sursa de lumina
o aplicator cu capatul de bumbac
o bol cu apa calduta
o dopuri urechi din bumbac
Pregatirea medicamentelor:
Pentru a preveni efectele adverse ce pot apare la administrarea de instilatii

auriculare prea reci (vertij, greata , durere) se vor pregati instilatiile la temperatura camerei
fie tinandu-le intr-un bol cu apa calda fie incalzind flaconul in mana, si se vor testa pe
incheietura mainii inainte de aplicare.
Daca se va folosi picurator de sticla se va verifica integritatea acestuia pentru a nu
rani canalul auditiv.
66
Adminstrarea :
o se spala mainile;
o se verifica identitatea pacientului;
o se va verifica medicamentul care trebuie administrat, dozajul si ne asiguram ca stim
exact care este urechea afectata;
o se asigura intimitate pacientului;
o se aseaza pacientul culcat pe partea opusa urechiei afectate;
o se pozitioneaza canalul auditiv (la adult se trage ureche in spate si in sus, la copil in
spate si in jos) pentru o mai buna patrundere a medicamentului;
o se va sterge orice secretie observata cu aplicatorul cu capat de bumbac, deoarece
orice colectie poate reduce efectul medicamentului;
o se verifica medicamentul care trebuie adminstrat ca data de expirare si se compara
inca o data cu indicatia medicului;
o cu urechea corect pozitionata se aplica numarul indicat de picaturi tinand in asa fel
picuratorul incat picaturile sa fie aplicate nu direct pe timpan ci pe peretele
canalului auditiv, pentru a dimuna disconfortul pacientului;
o se mentine urechea in acceasi pozitie pana cand medicamentul dispare cu totul in
interiorul canalului auditiv, apoi este eliberata in pozitia obisnuita
o se cere pacientului sa ramana culcat inca 5-10 minute pentru a lasa medicamentul
sa fie absorbit si se poate pune un dop de bumbac pentru a impiedica scurgerea
medicamentului, avand grija sa nu fie introdus prea adanc pentru a nu crea presiune
in canalul auditiv;
o se curata si usuca ureche externa;
67
o daca este indicat se va repta aceeasi procedura in cealalta ureche dupa cel putin 10
minute;
o se spala mainile.
Consideratii speciale:
o Canalul auditiv este in mod normal foarte sensibil, iar atunci cand are anumite
afectiuni, aceasta sensibilitate creste, de aceea se recomnda o blndete deosebita in
efectuarea manevrelor;
o Se vor spala mainile inainte si dupa efectuarea instilatiilor cat si intre aplicatii daca
se indica adminstrarea la ambele urechi;
o Pentru a preveni ranirea timpanului, nu se va introduce niciodata aplicatorul cu
capat de bumbac dincolo de punctul care se poate vedea cu ochiul liber;
o Daca se indica administrare de picaturi si unguent, se vor aplica intai picaturile;
o Daca necesita continuarea tratamentului acasa, pacientul trebuie invatat cu atentie
metoda corecta de adminstrare;
o Daca pacientul prezinta vertij, se vor ridica barele de protectie ale patului in timpul
adminstrarii si se va evita ridicarea brusca sau grabita dupa terminarea procedurii,
pentru a nu-i accentua vertijul;
o Pacientul trebuie supravegheat pentru a observa eventualele reactii adverse ca:
vertij, greata, colectii, durere etc.
68
CONCLUZII
Otita reprezinta un proces inflamator interesand urechea externa, medie sau

interna.
Exista 3 grupe mari de otite, corespunzand localizarii inflamatiei: externa, medie si
interna.
Otita externa reprezinta inflamatia pavilionului auricular si/sau a conductului auditiv
extern (canalul ce duce spre timpan). Apare cel mai frecvent vara, mai ales din cauza
contaminarii microbiene din apa piscinelor. O alta cauza o reprezinta uzul betisoarelor de
ureche, care ar trebui evitate. Practic, in otita externa se inflameaza pielea conductului
auditiv extern. Cei mai frecventi microbi intalniti sunt Pseudomonas aeruginosa si
Staphylococcus aureus .
Otita medie reprezinta inflamatia timpanului si a cavitatii timpanice. In aceasta otita
urechea medie se umple cu lichid (ser, mucozitati sau puroi). Este mai frecventa la copii,
asociata de obicei cu infectii acute rinofaringiene si amigdaliene.Alteori, complica evolutia
unei febre eruptive (rujeola, rubeola, scarlatina etc.).Cu incidenta maxima in perioada de
iarna.
Otita interna, mai rar intalnita, cuprinde inflamatia labirintului cohlear si vestibular.
Tratamentul se face de obicei cu antibiotic, antiinflamatoare nesteroidiene, reducerea
colectiei purulente, aspiratii, spalaturi, instilatii auriculare. Otita corect tratata cu drenaj si
antibiotic , la 2-3 saptamani dupa timpanotomie duce la vindecare fara complicatii.
Complicatiile sunt in special reprezentate de mastoidita, meningita, surditate.
Rata mortalitatii a scazut de la 35% in epoca preantibiotica la 5% actualmente
(meningita de la 80% la 22%, iar abcesul cerebral de la 38% la 4%).
Statistic Potrivit Ministerului Sanatatii, in Romania sunt raportate anual 5.480 de
cazuri de otite medii la copii in spitale, aproximativ 40.000 de cazuri la medicii specialisti,
iar peste 94.000 de cazuri la medicii de familie.
69
100000
90000
80000
70000
cazuri raportate in spitale
60000
Cazuri raportate la medicii
50000
specialisti
40000 cazuri raportate la medicii
de familie
30000
20000
10000
Pana la implinirea virstei de 3 ani, trei din patru copii sufera un episod de otita. In
lipsa tratamentului, aceasta afectiune frecventa în copilarie poate cauza
surditate.Statisticile arata ca, in tarile dezvoltate, unul din o suta de copii sufera de
complicatiile supurative ale otitei medii.in tarile in curs de dezvoltare, cum este Romania,
numarul lor este si mai mare: unul din 20 de copii.
Nr. copiilor care au avut cel putin

un episod de otita
nr de copii afectati in
alte tari
nr de copii afectati in
Romania
nr de copii neafectati
70
Evaluarea persoanelor cu afectarea functiilor auditive in vederea incadrarii in grad
de handicap:
In afectiunile cronice auditive de cauza diversa: inflamatorie, infecţioasa, toxica,
vasculara, heredodegenerativa, traumatica, tumorala - congenitale sau dobandite precoce -
copilarie/adolescenta - insotite de hipoacuzie - tip transmisie, neurosenzoriala, mixta,
protezabile sau neprotezabile ori cu surditate (cofoza), cu sau fara tulburari de comunicare
(surdomutitate-surdocecitate).
Evaluarea complexa va fi centrata pe aprecierea capacitatii de comunicare si
relationare sociala si identificarea tulburarilor psihice si de limbaj.
PARAMETRI FUNCTIONALI Audiometrie subiectiva tonala liminara, audiometrie
vocala, potentiale evocate auditive precoce,
impedansmetrie si otoemisiuni acustice
DEFICIENTA HANDICAP Pierdere auditiva bilaterala intre 41-70 dB,
MEDIE MEDIU protezabila
DEFICIENTA HANDICAP Pierderea auditiva peste 70 dB care se protezeaza
ACCENTUATA ACCENTUAT greu, asociata cu tulburari psihice si de limbaj
Surditate congenitala sau dobandita inaintea
achizitionarii limbajului insotita de mutitate
(surdocecitate cu demutizare slaba/nula), cu pierdere
peste 90 dB (surditati profunde si cofoze).
ACTIVITATI - LIMITARI PARTICIPARE - NECESITATI
HANDICAP Nu sunt recomandate activitati Protezare auditiva
MEDIU ce implica siguranta altor
persoane - conducerea unor
vehicule de mare tonaj,
autobuze, microbuze, avioane,
trenuri etc. - sau activitati
operative in profesii ce
necesita standarde de auz -
politie, armata, aviatie etc.
71
HANDICAP Nu sunt recomandate activitati Asigurarea unor sisteme optice de
ACCENTUAT ce implica siguranta altor semnalizare inlocuindu-le pe cele
persoane - conducerea unor sonore
vehicule de mare tonaj, Protezare auditiva
autobuze, microbuze, avioane, Asigurare de interpreti mimicogestuali
trenuri etc. - sau activitati in institutiile publice
operative in profesii ce
necesita standarde de auz -
politie, armata, aviatie etc.,
activitati de comunicare cu
publicul, telecomunicatii.
De aceea o otita depistata la timp si corect tratata nu pune mari probleme din punct
de vedere medical. Numarul mare de cazuri raportate in Romania fata de tarile dezvoltate
arata o igiena precara a urechilor a populatiei din tara noastra.
72
BIBLIOGRAFIE
1. Ataman Traian, Anatomia aparatului acustico-vestibular, Editura tehnica,

Bucuresti, 2014.
2. Ataman Traian, Otologie, Editura tehnica, Bucuresti, 2014.
3. Caiet de practica, Specializarea Asistent medical generalist, Editura Omega, Buzau,
2015;
4. C Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, vol. II, Editura Medicala, Bucuresti, 1974;
5. Corpul uman , Manual complet, Ghid ilustrat de anatomie, fiziologie si afectiuni ale
organismului, Editura Litera, Bucuresti, 2014;
6. Costache Adrian, Atlas de anatomie ecografica in otorinolaringologie, Editura
Sitech, Bucuresti, 2014.
7. Dan I. Longo, Harrison, Manual de medicina, Editura All Educational, Bucuresti,
2014;
8. D. Sarafoleanu, C. Sarafoleanu, Compendiu O.R.L., Editura National, Bucuresti,
1997;
9. Dr. Chiru Adela, Dr. Dananau Razvan Alexandru, Managementul ingrijirii
pacientului, ghid clinic pentru asistentul medical, Editura RCR Editorial, Bucuresti,
2014;
10. Dr. Georgeta Balta, Antoaneta Metaxantos, Aglaia Kyowski, Tehnici de ingrijire
generala a bolnavilor, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1983;
11. Florian Chiru, Adela Chiru, Crin Marcean, Elena Iancu, Urgentele medicale,
Manual-sinteza pentru asistentii medicali, Editura RCR Editorial, Bucuresti, 2012;
12. Lucretia Titirca,Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare
nevoilor fundamentale, Editura Viata medicala romaneasca, Bucuresti, 2008;
13. Lucretia Titirca, Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali, ghid
14. Mircea Ifrim, Gh. Niculescu, Compendiu de anatomie, Editura stiintifica si
enciclopedica, Bucuresti, 1988.
73

Ingrijirea Pacientului Cu Otita Medie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Pacientului Cu Otita Medie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

COLEGIUL NICOLAE PAULESCU

ABSOLVENT: PARASCHIV DIANA

COORDONATOR: SINCA DANIELA GEORGIANA

“Sanatatea este ca banii,

PARTEA IPARTE GENERALA

11. Definitia bolii

12. Notiuni de anatomie si fiziologie

1. Regiunea auriculara – urechea externa

a. Pavilionul este o cuta tegumentara, alcatuita din piele si cartilaj auricular.

d. tuba auditiva, conduct osteocartilaginos intre cavitatea timpanica si faringe, asigurand

3. Regiunea labirintica-urechea interna

b. canalele semicirculare, in numar de 3, dispuse in plan sagital, frontal si orizontal, cu

a. Utricula si sacula, situate in vestibul. Ambele au un camp epitelial sensorial- macule-

b.Canalele semicirculare membranoase, adpostite in cele ososase, ocupand doar o ¼ di

1. Transmiterea vibratiilor acustice la cohlee

2. Anatomia functionala a cohleei

Viteza de deplasare a undei calatoare este mare pe portiunea initiala a membranei

3. Functionarea organului Corti

5. Detectarea acceleratiei angulare prin crestele ampulare

Exista 3 grupe mari de otite, corespunzand localizarii inflamatiei: externa, medie si

3.1. Otita externa acuta

5.1. Otita externa

a. Otita externa acuta

Forma localizata sau otita externa furunculoasa

Forma difuza sau otita difuza acuta

b.Otita externa micotica

 Subiectiv apar prurit persistent, otalgie si hipoacuzie moderata;

a. Otita medie acuta virala

c. Otita medie acuta necrozanta

 Semnele functionale sunt reprezentate de otoree intermitenta si hipoacuzie.

6.1. Otita externa acuta

6.2. Otita medie acuta supurata (bacteriana)

7. Diagnosticul pozitiv si diferential

Diagnosticul pozitiv al otitei se face pe baza datelor furnizarte de anamneza si

Diagnosticul diferential al otitei medii acute supurate se face cu:

8.1. Otita externa acuta

Forma difuza sau otita difuza acuta

8.2. Otita medie acuta

a. Otita medie acuta

b. Otita medie acuta la sugari si copii mici

Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii cu rol Evaluare

4.Nevoia de Alterarea Pacienta sa Asigur un mediu adecvat Pacienta

Biochimie: Dop gumat rosu, 84 mg/dl 60 -100 mg/dl

FOIAIA DE EVOLUTIE SI TRATAMENT

PROBLEMELE PACIENTULUI LA EXTERNARE:

Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii cu rol propriu Evaluare

5.Nevoia de Eliminare Pacien-tul Curat conductul auditiv Secretiile s-

TABEL CU EXAMENELE DE LABORATOR

Biochimie: Dop gumat rosu, 153 mg/dl 74-106mg/dl

PROBLEMELE PACIENTULUI LA EXTERNARE:

Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii cu rol Evaluare

5.Nevoia de Eliminare Pacien-tul sa Observ, masor si Secretiile s-au

TABEL CU EXAMENELE DE LABORATOR

Biochimie: Dop gumat rosu,

PROBLEMELE PACIENTULUI LA EXTERNARE:

Administrarea medicamentelor prin picaturi auriculare

Instilatiile auriculare se folosesc pentru tratamentul infectiilor si inflamatiilor

Pentru a preveni efectele adverse ce pot apare la administrarea de instilatii

Otita reprezinta un proces inflamator interesand urechea externa, medie sau

Nr. copiilor care au avut cel putin

1. Ataman Traian, Anatomia aparatului acustico-vestibular, Editura tehnica,

S-ar putea să vă placă și