IP Colegiul Tehnic Agricol din Soroca

Valerii Pușcaș
Alexandru Ursu

Aparate electrice de uz casnic

(Suport de curs)

Soroca 2021
 R e c e n z e n t : Doctor în pedagogie, conferențiar universitar C. Nesterenco
(Directorul IP Colegiului Tehnic Agricol din Soroca)

Suportul de curs este prevăzut pentru elevii colegiilor agricole după specialitatea
,,Electromecanică” . Suportul de curs conține date despre construcția, metodele de instalare,
montare, exploatare și reparare a utilajelor electrice de uz casnic tipice pentru necesități
casnice.

Autorii exprimă sincere mulțumiri recenzentului C. Nesterenco,

colegilor I. Petric, M. Verbițchii, N. Sandu, G. Vlas, M. Cecan pentru sfaturile utile,
care au fost luate în vedere la alcătuirea actualului suport de curs.

Examinat în ședința catedrei

disciplinelor de specialitate
,,Electrotehnică și energetică”
Șef catedră V. Bugai

2
 ADNOTARE

Autori – PUȘCAȘ VALERII, URSU ALEXANDRU

Titlul – Aparate electrice de uz casnic
Structura lucrării: Lucrarea conține introducere, patru capitole, concluzii generale
şi recomandări, bibliografie din 999 titluri şi include 999 anexe, 999 pagini, 999 figuri, 99
tabele.
Cuvinte cheie: aparate electrice de bucătărie, aparate pentru îngrijire personal,
aparate
pentru încălzirea și îngrojirea locuinței, instrumente electrice portabile. .
Domeniul de studiu: discipline tehnice opționale.
Scopul lucrării: elaborarea metodologiei de studiere a utilajelor electrice de uz
casnic aplicativă pentru colegiile agricole la specialitatea ,,Electromecanică”.
Obiectivele lucrării constau în analiza setului de materiale de studiu, ce privesc
utilizarea aparatelor de uz casnic, identificarea cerințelor tehnice minime, ce ar asigura
funcționarea normală a lor, elaborarea unei metode rapide şi eficiente de studiere a
problemelor exploatării utilajelor electrice de uz casnic.
Noutatea şi originalitatea ştiințifică a lucrării. Elaborarea unei metode şi a
algoritmului de predare și studiere a disciplinei ,,Utilaj electric de uz casnic” și a altor
discipline coerente aplicativ pentru colegiile cu profil agricol.
Semnificația teoretică. Lucrarea aduce contribuție la studierea sonstrucșiei,
metodelor de montare, instalare, exploatare, deservire și reparare a utilajelor electrice de uz
casnic existente și de perspectivă.
Valoarea aplicativă a lucrării. S-au elaborat condițiile tehnico-normative de
utilizare a utilajelor electrice de uz casnic, a fost creat programul şi algoritmul de studiere a
disciplinei
Rezultatele cercetărilor au fost utilizate la studierea disciplinei în grupa EM 3/1
specialitatea 73320 ,,Electromecanică” la IP Colegiul Tehnic Agricol din Soroca.

3
 CUPRINS

ÎNTRODUCERE. CLASIFICAREA UTILAJELOR

ELECTROCASNICE …………………………………………………………

4
5
 ÎNTRODUCERE. CLASIFICAREA UTILAJELOR ELECTROCASNICE
Mărfurile electrocasnice sunt destinate asigurării confortului şi pentru realizarea unor
activităţi curente din gospodărie/bucătărie, unităţi hoteliere, unităţi de alimentaţie publică,
spitale, etc. Considerate mult timp articole de lux, în prezent sunt întâlnite în majoritatea
locuinţelor datorită creşterii nivelului de trai al populaţiei şi mai ales evoluţiei progresului
tehnic, ce a permis realizarea unor produse cu caracteristici funcţionale superioare la un preţ
accesibil. Concurenţa manifestată pe piaţa acestor produse a condus la apariţia unor produse
asemănătoare din punct de vedere al funcţiilor îndeplinite, departajate prin valoare sau marca
producătorului.
Una din variantele de clasificare a mărfurilor electrocasnice după diferite criterii, ar fi:

 destinaţie:

- produse destinate pregătirii şi păstrării la rece a alimentelor, utilizate pentru încălzire,

fierbere, coacere a  produselor (vase încălzite electric, reşouri, maşini electrice de gătit,
grătare electrice, maşini de gătit cu micround), tăiere, măcinare şi tocare, frământare,
amestecare, spumare (cuţite electrice, maşini de măcinat, storcătoare, mixere, roboţi de
bucătărie), refrigerare sau congelare (răcitoare, frigidere, congelatoare, etc.);

- produse destinate pregătirii, curăţirii şi tratării sau reparării îmbrăcăminţii (maşini de

spălat rufe, fiare de călcat, maşini de cusut electrice, etc.);

- produse destinate curăţirii şi întreţinerii locuinţei,  colectării prafului, impurităţilor,

ştergerii, lustruirii mobilei şi a  parchetului (aspiratoare, bătătoare electrice, aparate de
lustruit, etc.);

- produse destinate încălzirii, aerisirii, climatizării locuinţelor, ce asigură condiţiile

optime de umiditate, temperatură, compoziţie a aerului şi produse pentru încălzirea apei
menajere (ventilatoare, radiatoare, centrale electrice, boilere, etc.);

- produse pentru igienă, terapie şi confort, destinate uscării şi ondulării părului

(uscătoare, ondulatoare de păr), tuns şi bărbierit (aparate de tuns şi ras electrice), igienă
bucală (perii de dinţi electrice), produse pentru confortul personal (perne, pături electrice),
aparate medicale de uz familial (pentru măsurarea pulsului, temperaturii, masaje, etc.);

 principiul de funcţionare: aparate şi maşini electrotermice, aparate şi maşini

electromotrice, mixte, aparate cu dispozitive radiante, aparate cu dispozitive vibrante,
aparate şi maşini cu funcţionare mixtă;
 modul de utilizare: aparate staţionare (cu masă în general peste 18 kg), aparate mobile,
aparate portabile;

6
  gradul de protecţie împotriva electrocutării diferenţiază cinci clase de protectie
specifice aparatelor electrocasnice:

- aparate electrice clasa ‘’0’’ de protecţie, din ce în ce mai puţin utilizate (prezintă o
izolaţie de bază necesară funcţionării, dar nu asigură protecţie în cazul unor defecţiuni,
părţile metalice nu au legătura de scurgere la pământ, cordonul de alimentare este bifilar);.

- aparate electrice clasa ‘’01’’ de protecţie (prezintă suplimentar, pe lângă izolaţia de

bază necesară funcţionării încă o izolaţie de protecţie şi borna pentru legare la pământ,
cordonul de alimentare este bifilar, fără contactul de scurgere iar împământarea se face direct
la aparat);

- aparate electrice clasa ‘’I’’ de protecţie (cu izolaţie de bază la toate conductoarele din
aparat şi legare la pământ prin cordonul de alimentare trifilar);

- aparate electrice clasa ‘’II’’ de protecţie (închise în carcase din material plastic
electroizolant sau carcase metalice bine izolate de părţile sub tensiune, asigurându-se astfel
evitarea completă a electrocutării în timpul funcţionarii, nefiind necesară legarea la pământ);.

- aparate electrice clasa ‘’III’’ de protecţie (funcţionează la tensiuni scăzute, sub 42 V,

neprezentând pericol de electrocutare).

 durata de utilizare:

- aparate cu regim de funcţionare continuă (care pot funcţiona un timp îndelungat la

sarcină normală fără ca temperatura să depăşească limita admisă; tendinţa manifestată de
producători este de înlocuire a acestor aparate datorită consumului relativ mare de energie
electrică, fiind din ce în ce mai rar întâlnite pe piaţă -  frigiderele cu absorbţie, radiatoarele
fără termoregulator, etc.);

- aparate cu regim de funcţionare intermitentă (prevazute cu termoregulator/ termostat

care determină funcţionare in cicluri util /în gol, sau deconectează total sau parţial aparatele
de la sursa de curent - frigidere cu compresie, fiare de călcat cu termoregulator, etc);

- funcţionare de scurtă durată ( funcţioneaza o anumită perioadă de timp, stabilită în

funcţie de tipul aparatului, până când ajung la o anumită temperatură, dupa care trebuie
oprite în vederea răcirii până la temperatura mediului ambiant - aspiratoare de praf, aparatele
de măcinat cafea, roboţi de bucătărie, etc);

 -  aparate programabile, ce funcţionează după programul ales de utilizator din

variantele cu care este dotat produsul;

7
  gradul de protecţie contra pătrunderii apei (realizându-se şi o codificare specifică):
aparate obişnuite (neprotejate), aparate protejate contra picăturilor de apă (simbol o
picătură), aparate protejate contra stropilor (simbol o picătură într-un triunghi), aparate
cu construcţie etanşă (simbol două picături).

       Aparatele pentru pregătirea alimentelor sunt utilizate pentru prelucrarea termică

(prăjire, coacere, fierbere, încălzire, decongelare, etc.) sau mecanică (mărunţire, măcinare,
răzuire, tăiere, frământare, amestecare, stoarcere, etc.) a alimentelor.

       Aparatele utilizate în gospodărie pentru pregătirea termică a produselor alimentare

transformă energia electrică în energie calorică, respectiv microunde. Sortimentul comercial
cuprinde: termoplonjoane, vase fierbătoare şi de copt, reşouri, plite electrice, maşini de gătit,
rotisoare, grătare, cuptoare cu microunde. cantitatea maximă de produs prelucrat (exprimat
prin volum, masă, bucăţi, etc), durata operaţiei (minute). Majoritatea sunt comercializate
însoţite de accesorii şi dotări suplimentare.

       Principalele caracteristici tehnico-funcţionale specifice sortimentului sunt tensiunea de

alimentare (V), puterea absorbită de la reţea (W), ntare, facilitând munca şi realizarea unor
operaţii complexe.

       Aparatele pentru pentru prelucrarea mecanică a alimentelor transformă energia

electrică în lucru mecanic prin intermediul unor dispozitive active specializate, demontabile
sau fixe, acţionate de un motor electric. Sortimentul cuprinde: râşniţe şi cuţite electrice,
storcătoare de fructe, mixere, roboţi de bucătărie, etc.

       Principalele caracteristici tehnico-funcţionale specifice sortimentului sunt tensiunea de

alimentare (V), frecvenţa curentului (Hz), puterea absorbită de la reţea (W), cantitatea
maximă de produs prelucrat (exprimat prin volum, masă, bucăţi, etc), durata de funcţionare şi
durata de răcire (minute). Vânzarea se realizează împreună cu o serie de accesorii ce conferă,
pentru majoritatea produselor, un rol mutifuncţional.

       Aparatele pentru păstrarea la rece a alimentelor au drept principiu de funcţionare

utilizarea unui agregat frigorific pentru evacuarea, respectiv scăderea temperaturii într-o
incintă termoizolată (incinta frigorifică), amenajată corespunzător pentru aşezarea
produselor. Gama sortimentală este formată din răcitoare, frigidere, congelatoare,
frigocongelatoare, combine frigorifice (Pleşea, 1998).

Clasificarea aparatelor pentru păstrarea alimentelor la rece se poate realiza după

diverse criterii:

 principiul de funcţionare al agregatului frigorific: aparate cu absorbţie, aparate cu

compresie;

8
  temperatura de răcire, număr de compartimente, număr de agregate: răcitoare,
frigidere, frigocongelatoare, congelatoare, combine frigorifice (tabel 2.1) ;

Tabel 2.1.
Principalele tipuri de răcitoare de uz casnic

Nr. Denumire produs Număr Număr uși Temperatura Simbol

crt. compartimente (0C)
1 Răcitor 1 1 0-6 *
2 Frigider 2 1 -12
**
0-6
3 Frigocongelator 2 2 -18 ***
4 Congelator 1 1 -18 ****
5 Combină 2 2 0–6
frigorifică (două -18
****
aggregate
frigorifice)
 

 forma costructivă: tip masă, tip dulap, tip bar, tip ladă;
 sistem de răcire şi degivrare: convenţional (cu degivrare manuală, semiautomată sau
automată) sau cu aer uscat (no frost) ;
 temperatura ambiantă de funcţionare (tabel 2.2.)

Tabel 2.2 
Clasificarea răcitoarelor în funcţie de temperatura ambiantă de funcţionare

Nr. crt. Clasa de funcționare Temperatura de lucru Simbol

exterioară recomandată (0C)
1 Temperată subnormală 10 – 32 SN
sau extinsă
2 Temperată normal 16 – 32 N
3 Subtropicală 18 – 38 ST
4 Tropicală 18 - 43 T
 

       Principalele caracteristici tehnico-funcţionale specifice răcitoarelor electrice sunt :

tensiunea de alimentare(V), frecvenţa curentului electric (Hz), consumul de energie
electrică/ 24 h (Kwh/24 h), consumul specific de energie electrică (Kwh/100 l), capacitatea
de îngheţare/congelare ( 0 C), volumul brut, volumul util (l), clasa de temperatură, etc.

9
       Aparatele pentru întreţinerea îmbrăcămintei facilitează o serie de operaţii realizate în
cadrul gospodăriei, cum ar fi spălarea, stoarcerea, uscarea, călcarea şi repararea hainelor.
Aparatele moderne din această grupă realizează concomitent economie de energie electrică,
apă şi agenţi de spălare. Majoritatea maşinilor de spălat sunt programabile, permiţând
utilizatorului economie de timp pentru efectuarea altor activităţi. Sortimentul cuprinde
maşini de spălat, stors şi uscat rufe, fierul electric de călcat rufe, maşina electrică de cusut.

       Maşinile de spălat rufe sunt aparate ce realizează îndepărtarea impurităţilor de pe

haine prin agitarea rufelor într-un bazin cu emulsie de spălat sau prin intermediul unui sistem
de bule de aer ce acţionează simultan cu detergentul din soluţia apoasă (brevetat de Daewoo).
Maşinile de spălat existente în prezent pe piaţă permit efectuarea mai multor operaţii
cuprinse într-un ciclu complet de spălare, cum ar fi admisia apei, formarea emulsiei de
detergent, încălzirea apei, prespălarea, spălarea, limpezirea şi stoarcerea rufelor, golirea
bazinului, astfel încât cel care spală execută manual doar operaţiile de introducere/ scoatere a
rufelor şi dozare a detergentului. Numărul de programe automate este variabil, fiind cuprins
între 11 şi 22.

       Multitudinea aparatelor existente în comerţ a condus la clasificarea acestora pe baza

unor criterii, cum ar fi :

 destinaţie: maşini de spălat rufe, maşini de uscat rufe, maşini de stors rufe, maşini
combinate de spălat şi stors rufe, maşini combinate de spălat şi stors rufe;
 număr de bazine: maşini cu unul sau două bazine;
 sistemul de incălzire: fără încălzire, cu încălzire de completare, cu încălzire completă;
 gradul de automatizare: maşini simple, combinate sau automate, în funcţie de
operaţiunile ce pot fi efectuate în cadrul unui ciclu de spălare
(prespălare/spălare/limpezire/stoarcere/ evacuare emulsie, alimentare cu apă, încălzirea
apei, etc) ;
 principiul de funcţionare: maşini de spălat cu pulsator, maşini de spălat cu tambur,
maşini de spălat cu bule.

       Principalele caracteristici tehnice şi funcţionale specifice maşinilor de spălat sunt

tensiunea de alimentare (V), frecvenţa curentului (Hz), puterea absorbită de la reţea (W),
capacitatea bazinului (l), capacitatea de stoarcere, spălare, uscare (kg rufe), consumul de
energie electrică pe ciclu de spălare (kW/h), raportul de flotă, durata operaţiei de spălare,
uscare (min), numărul de programe, accesorii suplimentare.

       Aparatele pentru întreţinerea curăţeniei în locuinţe creează un mediu curat, igienic
prin îndepărtarea prafului şi a altor impurităţi. Sortimentul comercial cuprinde aspiratoarele
de praf şi aparatele de şters şi lustruit parchetul.

10
       Sortimentul de aspiratoare se poate clasifica după diferite criterii, cum ar fi forma
costructivă şi fluxul de aer (aparate cu flux orizontal sau vertical), numărul şi tipul operaţiilor
efectuate (aparate mono sau multifuncţionale), reglajul motorului (cu sau fără reglaj, cu
regulatoare electronice sau automate de reglaj, mod de utilizare), mod de alimentare cu
energie electrică şi autonomie, mod de colectare al prafului (pe filtru sau în sac), tipul sacului
colector, ş.a.

       Principalele caracteristici tehnico-funcţionale specifice produselor sunt: tensiunea de

alimentare (V), frecvenţa curentului (Hz), puterea absorbită de la reţea (W), depresiunea
maximă realizată (mm col Hg), debitul maxim de aer refulat (m3/min), nivelul de zgomot
(dB), masa totală (kg), numărul accesoriilor suplimentare.

       Aparatele pentru încălzire, aerisire, climatizare asigură confortul optim în locuinţele

moderne din punct de vedere al temperaturii, umidităţii şi al compoziţiei aerului.  Produsele
ce asigură parametrii optimi, specifici unui microclimat, sunt aparatele pentru încălzirea
locuinţei, aparatele pentru încălzirea apei, ventilatoarele, hotele absorbante şi climatizoarele.

       Aparatele pentru igienă corporală, cosmetică şi terapie permit utilizatorilor efectuarea
unor activităţi specifice domeniului medical recuperatoriu sau al serviciilor. Sortimentul
comercial cuprinde o varietate de produse grupate în aparate pentru igienă şi cosmetică
(ondulatoare de păr, aparate electrice de ras, aparate electrice de tuns, periuţe electrice de
dinţi), aparate pentru terapie(aparate de ionizarea aerului, aparate de vibromasaj, aparate
radiante, aparate de gimnastică, aparate medicale de uz familial, etc.)

       Verificarea calităţii aparatelor electrocasnice se realizează prin intermediul unor

atribute generale şi pe baza unor caracteristici specifice fiecărui produs. Astfel, studiul
sortimentului şi încadrarea produselor se realizează pe baza caracteristicilor din fişele
tehnice, a prospectelor ce însoţesc obligatoriu vânzarea mărfurilor electrocasnice sau, dacă e 
necesar, pe baza unor standarde de fabricaţie şi fişe de produs puse la dispoziţie de
producător. Expertizarea produselor trebuie făcută de personal calificat, cu cunoştinţe
temeinice în domeniu, în laboratoare specializate.

       Caracteristicile generale evaluate la produsele electrocasnice sunt reprezentate de:

       Verificarea aspectului. Aspectul produselor electrocasnice prezintă un interes

deosebit, atât din punct de vedere estetic, cât şi din punct de vedere funcţional. Suprafaţa
aparatelor trebuie să fie netedă, stratul acoperitor, în special cel de email, să nu prezinte
exfolieri, desprinderi sau alte defecte. Paralel cu verificarea aspectului se examinează
marcarea. Fiecare aparat trebuie să prezinte o placuţă, corp comun cu acesta, cu următoarele
date: emblema fabricii producatoare, denumirea şi tipul aparatului, tensiunea nominală sau
domeniul de tensiune (V), felul curentului (curent alternativ, curent alternativ trifazat, curent
trifazat alternativ cu punct neutru, curent continuu), frecvenţa nominală (Hz), capacitatea
11
nominală a recipientului, puterea absorbită nominală (W, kW), seria sau numărul de
fabricaţie şi anul de fabricaţie, presiunea nominală, regimul de funcţionare (de scurtă durată
sau intermitent, cu indicarea duratei de funcţionare activă), schema de conexiuni, simbolul de
protecţie contra pătrunderii apei, simbolul clasei de izolaţie, semnul controlului de calitate,
numărul standardului de fabricaţie. Pe corpul aparatelor sunt marcate prin cifre, litere sau alte
mijloace diferitele poziţii ale întrerupătoarelor. Dispozitivele de reglare, termoregulatoarele
şi alte dispozitive folosite în utilizarea normală sunt prevăzute cu marcaje ce indică sensul de
creştere sau descreştere al mărimii reglate.

       Forma şi dimensiunile aparatelor şi maşinilor electrocasnice trebuie să corespundă

desenelor de execuţie sau prototipului omologat.

       Verificarea protecţiei împotriva electrocutării. Deoarece aparatele electrocasnice

sunt frecvent atinse de utilizator, este necesar ca învelişurile, carcasele, capacele sau
alte părţi metalice componente să fie protejate împotriva electrocutării prin atingere.
Verificarea protecţiei împotriva electrocutării se realizează cu ajutorul degetului de
control, prin  aplicarea acestuia în toate poziţiile ce pot fi în contact cu utilizatorul.
Protecţia aparatelor împotriva electrocutării este corespunzătoare dacă în momentul
atingerii cu degetul de control lampa cu incandescenţă nu se aprinde.

       Verificarea puterii absorbite. Valoarea puterii absorbite de un aparat electrocasnic se

determină cu ajutorul unui wattmetru sau, în lipsa acestuia, prin intermediul ampermetrului şi
al voltmetrului. Măsurarea se face imediat după punerea sub tensiune a aparatului respectiv,
iar în cazul aparatelor electrotermice folosite la incălzit (plite, radiatoare) în momentul in
care aceste aparate cedează efectiv caldura. Puterea absorbita măsurată trebuie să corespundă
cu cea indicată pe fiecare aparat in parte. Abaterile limită admisibile sunt de  ± 10% pentru
aparatele electrocalorice cu puteri de până la 100 W şi de ± 5% pentru cele cu putere peste
100 W. La aparatele şi maşinile cu motor, abaterile limită sunt de +  15W.

Încercarea la incălzire. Aparatele electrocasnice, şi în special cele electrocalorice,

sunt prevăzute cu mânere, piese de sprijin, butoane, manete, care în timpul lucrului nu
trebuie să se incălzească peste o anumită limită, făcând imposibilă manevrarea lor. De aceea,
aparatele se supun incercării la incălzire prin conectare la o tensiune astfel calculată încât
puterea absorbită să atingă valori de 1,15 x puterea nominală maximă la aparatele
electrocalorice. Aparatele cu motor se alimentează cu tensiunea cea mai defavorabilă, intre
0,94 x tensiunea nominală  minimă şi 1,05 x tensiunea nominală maximă. In  timpul
verificării aparatele sunt aşezate în pozitia normală de utilizare, pe o suprafaţă de sprijin
executată din lemn vopsit în negru mat. Măsurarea temperaturii atinse de diferitele părţi ale
aparatului se realizează cu ajutorul termocuplurilor. Astfel, mânerele fiarelor de călcat nu
trebuie să depăşească 40 ºC după 20 min. de funcţionare.

12
 Încercarea de funcţionare la suprasarcină. In vederea determinării aparatele cu
elemente încălzitoare se conectează la o tensiune care să conducă la o puterea absorbită de
1,33 x puterea nominală la aparatele cu putere sub 100 W, respectiv de 1,27 x puterea
nominală la aparatele cu puteri peste 100 W. Alimentate la această tensiune, aparatele sunt
supuse la 15 cicluri de funcţionare (fiecare ciclu fiind compus din  două perioade consecutive
de încălzire/răcire). Aparatele cu motor se alimentează cu tensiunea de 1,06 x puterea
nominală. Aparatele rezistă în regim de funcţionare la suprasarcină dacă după efectuarea
determinării funcţionează normal.

Verificarea rezistenţei la izolaţie. Rezistenţa la izolaţie a aparatelor electrocasnice

cu motor se măsoară cu ajutorul unui  ohmetru.

Verificarea stabilitătii. Puse în poziţie incorectă, aparatele electrocasnice trebuie să

prezinte o stabilitate limită, fiind evitate astfel pericolele de incendiu sau deteriorare. Pentru
efectuarea determinării aparatele se aşează pe un plan inclinat, sub un unghi de 10º faţă
de orizontală, cordonul de alimentare având o pozitie necorespunzătoare. Aparatele
electrocalorice se supun şi unei verificări suplimentare, modificnd poziţia planului înclinat la
15º. In cazul unei stabilităţi corespunzătoare aparatele aşezate în poziţiile menţionate nu
trebuie să se răstoarne.

Verificarea anduranţei. În cazul aparatelor electromotrice, verificarea anduranţei se

realizează  alimentând aparatele  cu o tensiune egală cu 1,1 x tensiunea nominală, pe o durată
de 15 ore la aparatele care au o durată maximă de utilizare de 15 ore pe an sau de 48 ore
pentru celelalte aparate. După efectuarea încercării aparatele sunt puse să funcţioneze la
sarcina normală iar alimentarea se va face  pe o durată corespunzatoare incercării anterioare.
Produsele verificate corespund din punct de vedere al anduranţei dacă după încercare au
rezistenţa de izolaţie corespunzătoare şi nu prezintă nici o deteriorare care să afecteze
siguranta în condiţii reale de utilizare.

În afara verificărilor comune pentru toate aparatele electrocasnice, se efectuează o

serie de încercări caracteristice fiecărui tip de aparat.

Astfel, în cazul plitelor electrice analizele specifice vizează verificarea rezisteţei

mecanice, verificarea uniformităţii încălzirii, evaluarea rezistenţei la şoc termic, verificarea
randamentului, verificarea funcţionării la fierbere continuă.

Pentru fiarele de călcat sunt evaluate suplimentar rezistenţa la şocuri

mecanice, timpul de încălzire al tălpii, temperatura celui mai cald punct al suprafeţei de
lucru, anduranţa, aspectul suprafeţei tălpii (talpa să nu prezinte neregularităţi, care pot face
improprie operaţia de călcare, să fie lucioasă, cu muchiile rotunjite, cu rezistenţă la
coroziunea ce ar putea fi provocată de umeazeală şi de temperatura procesului de călcare).

13
 La termoplonjoane sunt determinate randamentul termic şi rezistenţa la
suprasarcină.

Pentru aparatele electrice de prăjit pâine verificările au drept obiective determinarea

dimensiunilor de gabarit, stabilirea timpului de prăjire.

Verificarea aspiratoarelor  calităţii cuprinde:

Verificarea senzorială a aspiratoarelor se realizează vizual, urmărindu-se starea

suprafeţei carcasei şi forma acesteia. Părţile vopsite nu trebuie să prezinte  scurgeri de
vopsea, porozităţi sau exfolieri. Plăcuţa de marcare trebuie să cuprindă marca producătorului,
simbolul tipului, numărul de fabricaţie al lotului, tensiunea nominală, sensul de rotaţie al
rotorului, puterea motorului, frevenţa şi intensitatea curentului. Pentru aspiratoarele la care
marcarea se face prin inscripţionare este necesară verificarea rezistenţei acesteia (realizată
prin frecarea placuţei timp 15 s cu vată inmuiată în apă si apoi aceeaşi perioadă de timp cu
vată înmuiată in benzină. Dupa această operaţie, inscripţia trebuie să rămână clară, fără
stersături. La achiziţionarea aspiratoarelor vor fi verificate numărul şi aspectul  accesoriilor
livrate. Astfel, fiecare produs este comercializat cu o serie de accesorii absolut necesare
utilizarii: tub flexibil, duză pentru covoare, perie mijlocie, perie triunghiulară, duză îngustă,
duză lată, două prelungitoare, pulverizator pentru lichide, perii de cărbune pentru motor, sac
colector de rezervă.Toate accesoriile trebuie să se prezinte in stare bună, fără fisuri, rupturi
sau alte defecte vizibile. Alte caracteristici specifice evaluate la aspiratoare sunt
dimensiunile, montarea corectă a accesoriilor, flexibilitatea tubului flexibil, verificarea
funcţionării normale, etanşeitatea aspiratorului şi a sacului colector, cuantificarea capacităţii
de reţinere a prafului, determinarea aptitudinii de culegere a prafului, etc.

Verificarea calităţii maşinilor de spălat rufe cuprinde:

Verificarea aspectului exterior al bazinului de spălare. La exterior maşinile de

spălat rufe sunt acoperite cu lacuri si vopsele sau email sticlos de culoare alba. Aceste
acoperiri trebuie să prezinte o aderenţă bună, culoare uniformă, fără prelingeri. Nu se admit
crăpături, cojiri, exfolieri, sufluri sau incluziuni străine în stratul acoperitor.

Verificarea aspectului interior. Interiorul bazinului de spălat rufe şi cel al

centrifugii trebuie să fie neted, fără muchii ascuţite. Nivelul nominal al lichidului de spălare
în bazin este indicat de un reper.

Pe spatele maşinii trebuie să existe schema electrică a acesteia, precum şi o placuţă

metalică indicatoare, care să cuprindă următoarele date: iniţialele uzinei producătoare;
frecvenţa şi semnul curentului alternativ monofazat; tensiunea  nominală (V); capacitatea
nominală de spălare (kg rufe uscate); volumul nominal de apă al bazinului (l); puterea
absorbită (kW); anul şi seria fabricaţiei; semnul care indică faptul că maşina nu este sursă de
14
perturbaţii ale radioreceptoarelor; numărul standardului de fabricaţie; presiunea maximă şi
minimă a reţelei de alimentare cu apă (N/cm2).

Principalii parametri tehnico-funcţionali verificaţi sunt: verificarea rezistenţei

bazinului centrifugii sau uscătorului la soluţia  de spălare, verificarea fixării cordonului
de alimentare la maşină, verificarea stabilităţii maşinii, verificarea funcţionării în gol,
determinarea consumului specific de energie electrică, determinarea randamentului
termic, determinarea aptitudinii de spălare, verificarea eficacităţii limpezirii, verificarea
eficacităţii stoarcerii, etc.

Verificarea calităţii frigiderelor cuprinde:

Verificarea aspectului exterior, a elementelor componente şi a marcării. Frigiderul

trebuie să prezinte un aspect îngrijit. Suprafeţele acoperite cu vopsea trebuie să fie acoperite
uniform, fără nuanţe diferite, aderente, fără exfolieri iar garnitura de etanşare a uşii să nu
prezinte ondulaţii sau să depăşească conturul uşii. Fiecare frigider conţine următoarele
elemente componente: un bec pentru iluminat de 15 W, la 127 V sau 220 V; patru grătare din
sârmă, vopsite în alb-crem sau plasticate; două tăvi pentru cuburi de gheaţă, din aluminiu sau
material plastic; tavă plastic pentru colectat picături de apă; două cutii din material
plastic/sticlă pentru fructe, legume. Pe spatele frigiderului trebuie să existe o placuţă
indicatoare, în care să se specifice date referitoare la: întreprinderea producătoare; tipul
frigiderului; capacitatea brută (l); agentul frigorigen şi cantitatea de agent; tensiunea  la care
functionează (V), puterea motorului(W); elemente de identificare a lotului, anul fabricaţiei.

Uzual în cazul frigiderelor se verifică o serie de parametri tehnico-funcţionali:

Etanşeitatea uşii. Pentru a stabili dacă uşa are etanşeitatea corespunzătoare se

procedează astfel: se ia o fâşie de hartie de calc lată de 40 mm, o fâşie de hârtie de 20 mm,
sau o foiţă de aluminiu cu lăţimea de 50 mm. Fâşia se poziţionează în diferite puncte ale
canalului uşii. Uşa se inchide, iar apoi se incearcă scoaterea fâşiei prin tragere. În cazul în
care etanşeitatea este bună, fâşia de hârtie iese cu foarte mare greutate sau se rupe. Uşurinta
scoaterii hârtiei indică neetanşeitatea.

Verificarea emanării mirosurilor. In timpul verificării temperatura din cuva de

răcire trebuie să fie de maximum +50C. Probele utilizate pentru verificare sunt: 10 cm3 apa
potabilă intr-un pahar şi o butelie cu dop rodat, 6 g unt aşezat pe o farfurie şi alte 60 g unt
aşezate intr-o untiera inchisă. Probele sunt lăsate timp de 48 ore în frigider, după care se scot
şi se gustă. În  cazul în care frigiderul nu emană mirosuri străine (în special cel al agentului
frigorigen) gustul produselor neacoperite nu diferă de cel al produselor acoperite.

Verificarea funcţionării frigiderului este indicată a se face la temperatura de

0
30 ± 1 C. Un termometru având partea inferioară cufundată intr-un vas de alamă cu
15
diametrul de 20 mm, plin cu apă curată, este dispus în interiorul cuvei de răcire. Frigiderul se
echipează cu tăviţele pentru tuburi de gheaţă pline cu apă, înlăturandu-se totodata grătarele şi
cutiile de fructe din interior. După 20 ore de funcţionare, temperatura maximă citită pe
termometru trebuie sa fie de +60C, iar apa din ambele tăviţe să fie complet ingheţată.

Verificarea rezistenţei mecanice  a  rafturilor. Frigiderul se scoate din funcţiune,

uşa  fiind deschisă. Rafturile se incarcă cu greutăţi a căror masă totală este de 900 g.
Încărcătura se lasă pe raft timp de o oră. După încercare rafturile trebuie să-şi păstreze poziţia
fără a prezenta deformări remanente.

Alte determinări frecvent efectuate în laboratoare specializate sunt: verificarea

termoizolaţiei, verificarea higroscopicităţii materialului de izolaţie, stabilirea consumului
de energie electrică, verificarea funcţionării termostatului, ş.a.

O variantă specifică de evaluare a calităţii mărfurilor, cu rezultate remarcabile şi în

domeniul produselor electrice, este analiza comparativă a calităţii mărfurilor (ACQM), ce
constă în aplicarea unor metodologii adecvate ce presupun compararea a două sau mai multe
mărfuri pe baza caracteristicilor de calitate reprezentative. Metodele de lucru utilizate pot
merge de la simple ordonări în funcţie de nivelurile unei caracteristici, până la ipostaze în
care sunt luate în considerare numeroase caracteristici, importanţa si caracterul fiecăreia şi
care necesită folosirea unor metode matematice complexe. Principalele etape urmate în
aplicarea metodei sunt caracterizarea produsului analizat, cu încadrarea în cadrul grupei de
mărfuri din care face parte, prezentarea produselor supuse analizei comparative (produse care
fac parte din aceeaşi categorie şi răspund aceleiaşi nevoi sociale), alegerea produsului etalon
(baza de comparaţie), alegerea caracteristicilor principale utilizate în analiză, cu stabilirea
unor ponderi de importanţă pentru fiecare din caracteristicile alese, cuantificarea calităţii prin
intermediul unui indicator complex al calităţii, ierahizarea produselor, fiind luate eventual în
considerare şi preţurile de pe piaţă.

Metoda facilitează cunoaşterea reală a ofertei de produse/servicii, necesitate

stringentă pentru toţi factorii care acţionează în medii economice concurenţiale, dominate de
informaţii multiple, incerte sau contradictorii în domeniul calităţii. Beneficiari ai metodei
sunt societăţile comerciale din domeniul producţiei şi comerţului (care trebuie să dispună în
permanenţă de informaţii specifice segmentului de piaţă, corelându-şi astfel politicile
comerciale cu realitatea), organizaţii cu atribuţii de supraveghere şi corectare a activităţilor
de producţie/comerţ/servicii şi mai ales consumatorii, principalii generatori ai cererii de
mărfuri şi care constituie categoria cea mai indreptăţită să beneficieze de obiectivitatea şi de
pertinenţa rezultatelor analizei comparative. Metoda este deosebit de utilă, mai ales în
condiţiile actuale, în care consumatorii sunt supuşi permanent unei publicităţi persuasive şi
nu întotdeauna corecte in privinta calităţii produselor şi serviciilor, fapt care conduce la
manifestarea unui comportament de cumpărare nejudicios .
16
  Capitolul 1. APARATE MICI DE BUCĂTĂRIE

1.1. Fierbătoare de cafea și mașini de cafea

Fierbătoarele și mașinile de cafea sunt dispositive de pegătire a cafelei atât în condiții

de casă, cât și în cafenele, restaurant, oficii. Există câteva tipuri de aparate pentru pregătirea
cafelei care se deosebesc prin metoda de fierbere a boabelor măcinate și prin construcția lor.

Tipurile fierb[toarelor de cafea

1. Aparate de tip picurătoare sau filtraționale. Acest tip de fierbător se utilizează cel
mai frecvent de amatorii acestui lichid tare și aromat. Principiul de funcționare este
următorul: în rezervor se toarnă apă, care trece prin furtun spre elementul de încălzire unde
apa fierbe. Apa fiartă trece într-o pâlnie cu filtru din hârtie sau filtru metalic, în care
preventiv se toarnă praf de cafea, măcinat preventiv. Cafeaua pregătită se acumulează în
colba din partea de jos a aparatului.

Fig.1.1. Fierbător de cafea tip picurătoare

2. Fierbător de cafea tip gheizer. Constau din două vase: vasul de jos, în care se
toarnă apă și vasul de sus în care se acumulează băutura gata. Deosebim aparate electrice de
acest tip și aparate pe gaz natural.
17

Fig. 1.2. Fierbător de cafea tip gheizer

3. Fierbător tip capsulă. Denumirea vine de la aceia, că în aparat se pune o capsulă

din praf de cafea presat. Acest model de fierbătore este unul din cele mai populare.
 Fig. 1.3. Fierbător tip capsulă

18

4. Fierbător de cafea espresso sau cu corn. Cafeaua măcinată se toarnă în corn,

de unde și provine denumirea. Apa se mișcă datorită presiunii, trece prin boabele măcinate,
după ce umple vasul cu băutură aromată. Dispozitivul este, de asemenea capabil să formeze
spumă densă și înaltă din lapte, ce dă posibilitatea de a pregăti capucino.
Fig. 1.4. Fierbător de cafea espresso sau cu corn