CUPRINS

Argument.…………………………………………………………......………………..............…2
Capitolul I
I. 1. Descrierea tablourilor electrice de distribuţie şi de automatizare......……...……..............….4
I. 2. Elemente componente….………………………………………………………...............…..5
I. 3. Clasificarea tablourilor de distributie ....……………………………………..…....................5
I. 4. Caracteristici electrice……………………………………………………………..................7
Capitolul II
II. 1. Caracteristicile mecanice tablourilor de distributie ……………….........................……....10
II. 2. Tipuri constructive……………………………………………………………...............….10
II. 3. Montarea aparatajului electric………………………………………………….............…..11
II. 4. Functiile tablourilor de distributie si legăturile electrice în interiorul tabloului...............…11
II. 5. Compartimentarea interioară a tablourilor………………………………………................13
II. 6. Încălzirea aparatelor si elementelor de circuit………………………………...........……...14
Capitolul III
III. 1. Tehnologia de execuţie a panourilor şi tablourilor electrice de distributie si de
automatizare…..............................................................................................................................16
III. 2. Montarea aparatelor electrice si realizarea legaturilor electrice …………….....................16
Capitolul IV
Analiza tablourilor de distributie din instalatiile electrice interioare: iluminatul de urgenta........19
Capitolul V
Norme de protectia muncii............................................................................................................25
Bibliografie………………………………………………………………..........................…….27
Anexe.............................................................................................................................................28

1
 ARGUMENT

Utilitatea instalaţiilor electro-casnice/electro-industriale/electro-publice ne face să nu ne

imaginam viaţa şi activitatea zilnică în lipsa energiei electrice. Nu există spaţiu de locuit, hală
industrială, spaţiu comercial, magazie fără instalaţie de iluminat şi priză. Instalaţiile electro-
casnice/electro-industriale/electro-publice au în compunere materiale elemente şi componente
electrotehnice uzuale.
Pentru executarea oricărei instalaţii electrice sunt necesare în general următoarele materiale
şi componente electrotehnice: conductoare, doze, prize, siguranţe, întrerupătoare, tablouri de
distribuţie, contoare, sonerii şi corpuri de iluminat.
(Anexa Fig. “arg.1” )
Lucrarea prezintă probleme referitoare la clasificarea instalaţiilor electro-casnice / electro-
industriale / electro-publice detaliază componentele de bază ale acestora, evidenţiaza
operaţiunile de execuţie a lucrărilor pentru realizarea unor instalaţii simple, printre care
enumeram instalatia electrica pentru iluminat de urgenta (Anexa Fig.”arg.2”).Sunt prezentate de
asemenea câteva scheme simple de instalaţii electro-casnice/electro-industriale/electro-publice.
Având în vedere gradul de risc în exploatarea, întretinerea, utilizarea şi repararea
instalaţiilor electro-casnice/electro-industriale/electro-publice, în lucrare sunt prezentate cele mai
importante măsuri in asigurarea mentenantei ,de protecţie a muncii, de prevenire şi stingere a
incendiilor pe timpul execuţiei şi utilizării instalaţiilor electrocasnice .
Aceasta este operaţie importantă, care constă în indentificarea şi transpunerea cu precizie
pe teren, a conţinutului planurilor. Totodata se va respecta cu rigurozitate cerintele din
proiect,caietul de sarcini (Anexa Fig.”arg.3”).Cu această ocazie se va însemna locul unde se
montează : corpurile de ilumunat, întreruptoarele, prizele, dozele, maşinile electrice, precum şi
tablourile de distribuţie, tuburile de protecţie, ca şi locurile unde se vor executa străpungerile
prin ziduri si planşee. Trasarea circuitelor se efectuează cu ajutorul sforii de trasat, înegrite de
negru de fum sau cu aparatul laser. La instalaţiile îngropate, circuitele se trasează pe construcţia
netencuită. Trasarea se face cu cretă sau cărbune, folosindu-se semnele convenţionale pentru
aparatele respective. Orientare orizontală a sforii înainte de trasare se verifica cu nivela cu bulă
de aer, cu metrul sau cu compasul de lemn, măsurându-se de circa 30-50 cm de la tavan.

2
Direcţia verticală a traseelor se verifică în prealabil cu firul de plumb sau cu nivela cu bulă de
aer.

3
 Capitolul I

I. 1. Descrierea tablourilor electrice de distribuţie si de automatizare

Tablourile electrice de distribuţie de joasă tensiune si tablourile electrice de automatizare

reprezintă ansamble care conţin aparate electrice, conexiuni, borne de curent, echipamente de
comandă, măsură, protecţie, semnalizare etc. , montate complet cu toate elementele lor
constructive.
Tablourile de distributie – racordate la una sau mai multe surse de energie electrică –
servesc la distribuţia acesteia precum si la protecţia, controlul-comanda şi reglarea aparatelor sau
circuitelor electrice.
Tablourile (panourile) de automatizare servesc la obţinerea funcţionarii automate a
maşinilor şi instalaţiilor precum şi la realizarea automatizarii proceselor tehnologice în toate
ramurile industriale (industria metalurgică, constructoare de maşini, chimică, textilă, alimentară
etc.
După destinaţia pe care o au, tablourile de distribuţie se împart în :
 tablouri generale ,
 tablouri principale ,
 tablouri secundare.

4
Fig. 1: Prezentarea unui tablou electric de distributie general.
I. 2. Elemente componente
Tablourile au în componenţa lor circuite principale şi auxiliare care formează unitaţi
funcţionale independente.
Circuitul principal este un ansamblu de elemente conductoare (aparate electrice, cabluri si
conductoare electrice etc.) destinate să asigure distribuţia energiei electrice, iar circuitul şi alte
funcţii auxiliare cuprinde elemente care asigură măsura, semnalizarea, comanda, controlul,

protecţia complementare.

Fig. 2 : Prezentarea elementelor dintr-un tablou electric de distributie.

5
I. 3. Clasificarea tablourilor electrice de distributie

Tablourilor electrice de distributie se pot clasifica in functie de cateva criterii functionale si

constructive :
Dupa destinatie –tablourile pot fi :
 Generale – primesc energia electrica la o tensiune sub 1000 V , de la sursa de energie sau
de la retea ;
 Principale – primesc energia electrica de la tabloul general si alimenteaza tablourile
secundare ;
 Secundare – deservesc unul sau mai multe receptoare.
Dupa schema de distributie – tablourile pot realiza :
 Distributrie radiala – cand tabloul general de distributie alimenteaza cu energie electrica
mai multe tablouri principale, prin circuite separate ;
 Distributie in cascada – cand tabloul general distribuie energia electrica printr-un circuit
la un tablou principal,iar acesta alimenteaza un tablou de distributie secundar ,din tablou
in tablou.
Dupa tipul constructiv – tablourile, confectionate numai din materiale necombustibile si
antiexplozie, pot fi :
 Neprotejate deschise –nu sunt protejate contra atingerilor si deteriorarilor mecanice si se
monteaza in incaperi uscate ,fara praf,fara pericol de incendiu sau explozie ;
 Protejate – sunt inchise in cutii protectoare sau in dulapuri metalice si nu se pot monta in
incaperi cu pericol de explozie sau de incendiu,daca nu sunt executate special pentru
astfel de situatii.
»Destinatia tablourilor de distributie pentru locuinte este asigurarea protectiei circuitelor
electrice din cladirile de locuit ,cladirile sociale, birouri.
»Clasificarea tablourilor de distributie pentru alimentarea instalatiilor de iluminat de interior
are in vedere criterii functionale si constructive.
Dupa modul de instalare – tablourile pot fi :
 De bransament – asigura racordarea cladirii la reteaua de energie electrica si protectia
generala ;

6
  De firida – asigura protectia mai multor apartamente ;
 De apartament – asigura distributia si protectia circuitelor din apartament.

Fig. 3 : Prezentarea unui tablou electric de

distributie pentru 6 apartamente.

 Dupa modul de
realizare ,tablourile de
apartament pot fi :

 Cu masca metalica – care

sunt dimensionate pentru
patru ,sase elemente de
siguranta ,mai pot contine un contor monofazat ,un corp de iluminat ( cu putere de
maxim 60 W),un clopot si un transformator de sonerie (Anexe : Fig 4. );
 Din mase plastice – care au un desing modern si o constructie compacta,cu functii
de distributie,protectie si servicii auxiliare,care poate fi echipat cu sigurante
automate,relee,modul de masurare si afisarea a tensiunii,etc.

7
Fig. 5 : Prezentarea unui tablou electric modern de apartament.

 Dupa modul de realizare tablourile de firida se executa din profile metalice,cuprind

sigurante fuzibile,se monteaza in firide prevazute cu usi metalice, care pot fi deschise
numai cu o cheie speciala, de catre electricienii firmei de distributie a energiei electrice.

I. 4. Caracteristici electrice
-Tensiunea nominala (Un)
Tensiunea nominală a unui circuit reprezintă valoarea tensiunii care serveşte la definirea
circuitului respectiv şi la care se refera condiţiile sale de funcţionare . Dacă într-un tablou toate
circuitele principale sau în lipsa lor –toate circuitele auxiliare funcţionează sub aceeasi tensiune
nominală, aceasta reprezintă totodată şi tensiunea nominală unică a tabloului.
În caz contrar, se precizează tensiunile nominale diferite ale circuitelor tabloului.
-Tensiunea de serviciu (Us)
Tensiunea de serviciu este tensiune efectivă aplicată în exploatarea unui circuit al tabloului.
-Tensiunea nominală de izolaţie
Tensiunea nominală de izolaţie a tabloului reprezintă valoarea tensiunii care serveşte la definirea
acestei izolaţii, in funcţie de aceasta valoare determinându-se:
- tensiunea de verificare a calităţii dielectrice ;
- distanţele de conturnare ;
- distanţele de izolaţie în aer .
În circuitele polifazate, tensiunea nominală de izolaţie este definita prin tensiunea între faze.
Dacă un circuit funcţionează sub mai multe tensiuni nominale, tensiunea nominală de izolaţie
este cel puţin egală cu tensiunea nominală cea mai ridicată.
-Curentul nominal de utilizare al unui circuit al tabloului.
Curentul nominal de utilizare al unui circuit al tabloului este definit de curentul nominal al
aparatului cu cel mai mic curent admisibil dintre aparatele montate în serie, în acest circuit.

8
-Curentul admisibil este stabilit pentru serviciul nominal al aparatului, în funcţie de condiţiile
de montaj în tablou.
Pentru siguranţele fuzibile se ia în consideraţie curentul nominal al fuzibilului, iar pentru releele
maximale de curent, se ia în consideraţie valoarea maxima de reglaj.
-Curentul nominal de utilizare al tabloului. Dacă tabloul conţine mai multe unitaţi funcţionale, nu
se poate defini în toate cazurile o valoare unică a curentului nominal de utilizare.

În situaţia în care se defineşte o valoare unică a curentului nominal de utilizare al tabloului,

acesta este egal cu curentul nominal al unitaţii de sosire sau cu suma curenţilor nominali de
utilizare ai unitaţilor de sosire care funcţioneaza simultan.
-Frecvenţa nominală
Frecvenţa nominală a tabloului reprezintă valoarea frecvenţei care serveşte să-l definească si la
care se raportează condiţiile sale de funcţionare.
Dacă circuitele tabloului au frecvenţe diferite, este necesar să se indice toate aceste frecvenţe
nominale diferite.
-Frecvenţa de serviciu. Frecvenţa de serviciu reprezintă frecvenţa efectivă în exploatare la un
tablou sau la un circuit al acestuia.
-Regimul de exploatare.
Regimul nominal de exploatare al tabloului poate fi definit numai dacă toate circuitele principale
sau-în lipsa acestora – toate circuitele auxiliare au acelaşi regim nominal de exploatare.
Regimul nominal de exploatare al unui circuit al tabloului este definit de regimul pentru care
condiţiile tehnice – în special cele referitoare la limitele de încălzire – din şi din caietul de sarcini
sau norma internă a tabloului, sânt satisfăcute.
Regimuri nominale de exploatare uzuale :
-regim de 8h
-regim fără întrerupere(continuu);
-regim intermitent (periodic);
-regim temporar.
Circuitele tabloului pot avea regimuri nominale de exploatare diferite.

9
 Capitolul II

II. 1. Caracteristicile mecanice ale tablourilor de distribuţie

Caracteristicile mecanice ale tablourilor de distribuţie se referă la performanţele pe care trebuie
să le asigure construcţia lor, pe de o parte pentru a satisface solicitările mecanice, electrice şi
termice la care sunt supuse în timpul functionării, precum şi influenţa mediului în care se
amplasează, iar pe de altă parte pentru a putea cuprinde, în condiţiile unei exploatări normale şi
ferite de primejdii, aparatura şi materialele necesare funcţionării.
Ca urmare, aceste caracteristici se referă în principal la protecţia, încalzirea admisibilă, rezistenta
la scurtcircuit, dimensiunile de gabarit si greutate ale echipamentului.
(Anexe : Fig. 6 )

II. 2. Tipuri constructive

Constructiile metalice ale tablourilor se pot grupa în următoarele tipuri uzuale:

10
- panouri;
- stelaje;
- dulapuri;
- pupitre;
- cutii;

Fig. 7 : Prezentare tablouri electrice .

II. 3. Montarea aparatajului electric
Montarea aparatajului electric în interiorul tablourilor trebuie să ţină seama de asigurarea
următoarelor elemente principale:
- Accesibilitatea, care constă în
asigurarea accesului pentru fixare ,
racordare, întretinere, eventuale
înlocuiri.
- Influente mutuale – montarea
trebuie astfel realizată încat să nu fie
compromisă buna functionare a
aparatajului datorită influentelor

11
 mutuale ( caldura, arc electric, şocuri, vibraţii, câmpuri electromagnetice, influenta termica
asupra siguranţelor fuzibile).
- Ecranele aparatelor cu comandă manuală trebuie să protejeze operatorul contra arcului
electric ce apare la întrerupere.
- Respectarea condiţiilor obişnuite de folosire a tabloului în alegerea aparatajului electric.
Soluţiile care constitue abateri de la aceste condiţii, trebuie să faca obiectul unui acord între
furnizor şi beneficiar.

Fig. 8 : Prezentare montaj

aparataj in tabloul electric.

II. 4. Functiile
tablourilor de distributie
si Legăturile electrice din
interior
»Tabloul de distributie este un echipament care permite ramificarea circuitelor componente ale
unei instalatii ,alimentate de la aceeasi sursa,corespunzator situatiei locale si importantei
instalatjiei respective.
»Functiile tablourilor de distributie :

 Fixarea si protectia aparatelor de manevra, de masurat si de protectie,necesare distributiei

energiei electrice ;

12
  Facilitarea localizarii defectelor produse prin supraincarcari sau scurcircuite ,precum si a
inlocuirii sigurantelor topite ;
 Distribuirea energiei electrice la mai multe circuite, prin evitarea intreruperii functionarii
tuturor consumatorilor, in cazul arderii unei sigurante.

Aceste legături nu trebuie să prezinte în timpul funcţionării normale – modificări nepermise

datorită:
- Încălzirii;
- Îmbătrânirii izolaţiei;
- Vibraţiilor;
- Dilatărilor termice;
- Tensiunilor electrochimice care variază de la un metal la altul;
- Variaţiei rezistenţei electrice cu temperatura.

Fig. 9 : Prezentare
conexiune contact
mecanic imperfect cu rezultat nedorit

Presiunea de contact nu trebuie sa depindă de piesele izolante.

Alegerea secţiunii minime a conductoarelor este determinată de:
- Curentul nominal de serviciu ;
- Rezistenta la scurtcircuit;
- Încălzire;
- Modul de pozare;

13
- Natura izolanţiilor;
- Natura elementelor racordate (ex. Elemente electrocasnice
- Conductoarele izolate se aleg în funcţie de tensiunea nominală de izolaţie a circuitului
considerat.
- Între borne sau cleme, conductoarele nu trebuie să se reazeme pe muchii sau vărfuri
ascuţite, iar conductoarele fixate pe capace şi uşi trebuie pozate astfel încat să nu se
deterioreze prin închiderea şi deschiderea repetată a capacelor şi uşilor.
- Legătura între conductoare se face numai la borne sau cleme fixe.
- Conductoarele formate din mai multe fire se protejează la punctele de legătură prin papuci,
mansoane sau prin constructia corespunzătoare a bornelor şi clemelor împotriva scăparii
unuia sau mai multor fire.
- Este interzisă cositorirea capetelor conductoarelor flexibile sau foarte flexibile pentru a
evita desprinderea firelor din cauza vibraţiilor.

Fig. 10 : Prezentare conexiuni.

II. 5. Compartimentarea interioară a tablourilor

Această compartimentare se efectuează în vederea separării unitătilor funcţionale pentru a se
asigura cel puţin una din următoarele protecţii:
- Protecţia contra atingerilor accidentale a parţilor sub tensiune apartinând unitaţilor vecine;
- Limitarea efectelor arcului ce poate fi amorsat între conductoarele fazelor sau
conductoarele fazelor şi masă;

14
- Protecţia contra caderii oricărui corp străin dint-o unitate funcţional în altă unitate
funcţională a tabloului.

Fig. 11 : Prezentare protectii conexiuni electrice.

II. 6. Încălzirea aparatelor şi elementelor de circuit

Limitele de încălzire se stabilesc în funcţie de natura, caracteristicile şi influenţele mutual ale
elementelor situate în tablouri.
Aparate montate în tablou. Limitele de încălzire sunt conform prescripţiilor aparatelor respective,
cu observaţia ca încalzirea cea mai ridicată este admisă la borne, în măsura în care nu sunt
prejudiciate conexiunile şi aparatele la care se executa racordul.
Bornele de legătura ale conexiunilor exterioare izolate. Temperatura maxim admisă este de
70*C.
Se admite o temperatură mai ridicată dacă se racordează la borne conductoare neizolate sau
izolate cu materiale ce reprezintă o stabilitate termică mărită.
Bare si conductoare neizolate din cupru si aluminiu.
Încălzirea este limitată de:
- Rezistenţa mecanică a materialului;
- Influenţa asupra aparatelor montate în apropiere ;
- Temperatura limită admisibilă a materialelor izolante în contacte;
- Influenta temperaturii conductorului asupra aparatelor racordate.

15
Organe de comanda normale.
- Din metal ( temperatură maximă admisă :15*C)
- Din material izolante (temperatură maxim admisă este de 25*C)
Aceste valori se majorează cu 10*C pentru plăci şi carcase care nu sunt atinse în timpul unei
exploatări normale.
De asemenea pentru organele de comandă ce devin accesibile numai după deschidere (ex.
Organe de siguranţă pentru debroşare sau pentru manevre excepţionale ), se pot depaşi valorile
de mai sus.
Elemente exterioare ale carcaselor care pot fi atinse:
- Suprafeţe din materiale metalice 30*C;
- Suprafeţe din materiale izolante 40*C.

16
 Capitolul III

III. 1. Tehnologia de execuţie a panourilor şi tablourilor electrice de

distribuţie şi de automatizare.
Construcţia metalică.
Materialele utilizate de regulă pentru executarea construcţiilor metalice a panourilor sau
tablourilor electrice sunt : (tablă decapată ; profile; platbandă) sau profile laminate la rece
La montarea tablourilor electrice, se verifică în prealabil cu nivela orizontalitatea suprafeţei de
aşezare.
În cazul preasamblărilor (montarea tablourilor la producător), se recomandă montarea pe profile
rectilinii suficient de rigide care elimină abaterile de la orizontalitate ale suprafetei de reazem.
În ceia ce priveşte asigurarea protecţiei construcţiei metalice contra tensiunilor de atingere, în
concordanţă cu cele aratate se fac următoarele precizări:
a. Dulapurile, pupitrele, cutiile etc. se prevăd cu bornă exterioară (cutiile se prevăd şi cu
bornă interioară) de protecţie pentru racordarea coductoarelor de protecţie. În dreptul bornei,
suprafaţa vopsită se curăţă până la obtinerea luciului metalic cu freza de mână , sablar, smirghel
etc. apoi suprafaţa prelucrată se unge cu vaselină neutral, asamblarea facându- se peste stratul de
vaselină.
b. Legarea de protecţie a părţilor inactive fără conductor de protecţie se realizează prin:
- Sudare ;
- Suruburi asigurate contra deşurubării.

III. 2. Montarea aparatelor electrice si realizarea legaturilor electrice

Aparatele se monteaza în conformitate cu documentaţia tehnică de execuţie şi cu inctrucţiunile
date de producători, privind poziţia lor de funcţionare.
Ele trebuie astfel dispuse, încât să permită accesul pentru fixare, pentu racordare, pentru
întreţinere, cât şi pentru eventuale înlocuiri.

17
Aparatele pot fi montate pe elemente metalice ca de ex. plăci, contrapanouri, traverse, rame, uşi,
sau suporţi din materiale izolante, fiind însa asigurate prin elemetele de fixare împotriva
desfacerii.

Fig. 12 : Prezentare modalitate de montare aparataje electrice.

Înaltimea de montare a aparatelor trebuie să fie astfel aleasă, încat amplasamentul lor să fie uşor
accesibil în poziţia normală a personalului de deservire .
Legăturile electrice dintre aparate se vor executa în conformitate cu prevederile schemelor
desfăsurate şi de conexiuni din proiectul de execuţie.

18
Bornele şi clemele de legătura, căt şi execuţia conexiunilor, trebuie să fie astfel realizate, încat să
nu deterioreze conductoarele, să nu le produca modificări mecanice, să limiteze apariţia unor
rezistenţe suplimentare, să suporte în bune condiţii trecerea curentului nominal, fără cresterea
temperaturii, sau formarea unor pile electrice de contact.
Conectarea la borne a conductoarelor se poate realiza, în funcţie de tipul bornei, prin strângerea
conductoarelor, cu şurub, cu papuci, cu manşoane, cu cleme electrice PUSH-IN. Se recomandă
ca, conductorele multifilare să fie sertizate cu pini terminali,papuci .
Conductoarele de legatură vor respecta secţinile şi culorile prevazute în documentaţia tehnică.
Legătura între conductoare se va face numai la borne sau cleme.
Mănunchiurile de cabluri/conductoare vor fi asigurate împotriva smulgerii şi legate de elemente
fixe, pentru a nu fi antrenate în mişcare . (Anexe : Fig 13. )
Capetele conductoarelor vor fi dezizolate cu grijă evitându-se tăierea acestora sau micsorarea
secţiunii . Suprafaţa de contact a conductoarelor şi bornelor trebuie să fie curată.
Strângerea şuruburilor elementelor de contact trebuie făcuta cu o fortă, care sa le asigure un
contact electric perfect şi să evite desurubarea lor în timp.
La capetele introduse în borne, conductoarele se marchează prin mansoane şi inscriptionare.
După realizarea legăturilor, prefabricatele electrice de joasă tensiune se verifică sub tensiune,
urmărind executarea, secventă cu secventă, a schemei electrice. În cazul panourilor cu bare
colectoare, montarea barelor se va efectua pe izolatoare, respectând secţiunea barei, distanta
dintre bare, tipul izolatoarelor şi distanţa dintre izolatoare .
Numarul şi secţiunea şuruburilor de strângere a îmbinărilor, trebuie să asigure o presiune de
contact corespunzătoare. În vederea indentificării usoare a fazelor, barele se vopsesc în diferite
culori sau se eticheteaza, conform cerintelor si prevederilor din documentaţie. După executarea
tuturor operaţiilor de echipare, panourile, dulapurile şi cutiile se vor curăţa, îndepartându-se toate
deseurile rezultate din prelucrare.

19
Fig.14 : Bare colectoare_izolatoare

Capitolul IV
ANALIZA TABLOURILOR DE DISTRIBUȚIE DIN
INSTALAȚIILE ELECTRICE INTERIOARE: ILUMINAT DE
URGENTA

20
Fig. 15 : Exemplificare instalatie pentru iluminat de urgenta
Necesitatea iluminatului de siguranta (urgenta)
Sursele de alimentare cu energie electrica pot suferi fluctuatii de tensiune sau avarii la orice
moment, spre exemplu, ca rezultat al unei caderi de ninsori, incendiu, supraincarcarea instalatiei
electrice interioare, etc. In cazul intreruperilor de curent trebuie ca ocupantii cladirii sa poata iesi
in siguranta din cladire si serviciile de intrajutorare sa poata fi acordate.
Definitia iluminatului de siguranta
Iluminatul de urgenta (securitate) este iluminatul de siguranta ce se activeaza in mod automat in
cazul intreruperii cu energie electrica a iluminatului normal.
Functionarea iluminatului de siguranta
Avand in vedere ca iluminatul de urgenta porneste automat in cazul unei pene de curent, acesta
trebuie sa fie alimentat dintr-o sursa secundara de energie electrica. Ca si alimentare de rezerva
cu energie electrica se pot folosi urmatoarele solutii:
- baterii individuale;
- kituri de baterii;
- centrala de baterii (sistem baterii centralizat);
- generatoare de curent electric;
- sau a 2 a alimentare de retea specializata.
Alimentarea dintr-o sursa secundara de energie electrica se face cu cabluri special dedicate ,
pentru ca acestea sa reziste la foc deschis minim 60 minute.
Alimentat dintr-o sursa de rezerva, iluminatul de urgenta nu este gandit si nu este suficient
pentru continuarea activitatilor functionale normale.
Importanta iluminatului de urgenta
Desi poate nu realizam importanta acestui sistem de prima data, dar iluminatul de siguranta
trebuie sa fie proiectat, instalat si intretinut pentru o functionare ireprosabila, fiind unul dintre
sistemele vitale de functionare ale unei cladiri. Motiv pentru care ISU verifica periodic
functionarea acestui sistem si cere ca lampile de siguranta sa fie reglementate tehnic si sa aiba
certificate de conformitate.

21
Clasificarea iluminatului de urgenta
Odata activat iluminatul de urgenta trebuie sa asigure 2 tipuri de iluminat in functie de tipul
ocupantilor:

Fig.16 : Tabel clasificare.

1) Iluminatul pentru evacuarea de urgenta se imparte la randul sau in urmatoarele subcategorii:

1.1) iluminat pentru caile de evacuare ce le permite ocupantilor sa se indrepte pe si catre caile de

evacuare iluminate ce ii conduc la punctele de iesire din cladire si ulterior la zona de securitate
din afara cladirii;

22
1.2) indicatoarele de securitate ca si completare la iluminatul pentru caile de evacuare, pe langa
indreptarea catre iesiri, sa permita identificarea usora a pictogramelor de genul:
- butoanelor de alarma pentru declansarea alarmei de incendiu;
- puncte de hidrant pentru stingerea incendiilor;
- sau punctele de prim ajutor pentru intrajutorarea oamenilor.
1.3) iluminat antipanica (ambiental) care trebuie:
- sa reduca riscul producerii panicii;
- sa le faciliteze indreptarea CATRE caile de evacuare;

1.4) iluminatul zonelor de activitate cu risc ridicat ce contribuie la activitatea persoanelor

implicate in activitati sau medii cu potential periculos si de a le permite desfasurarea
operatiunilor de oprire a unor sisteme ce ar putea periclita securitatea oamenilor si a bunurilor
materiale, de tipul cuptoarelor industriale sau centrale termice.

Pentru caile de evacuare din spatiile deschise se recomanda ca iluminatul impotriva panicii sa fie
indreptat in jos catre planul podelei, dar totodata se recomanda sa fie iluminat orice obstacol
situat pana la inaltimea de 2 metri fata de podea.
1.5) iluminat de siguranţă portabil.

2) Iluminatul pentru continuarea lucrului (de rezerva) asigura iluminarea pentru continuarea
activitatii normale fara modificari esentiale a personalului tehnic deservant al cladirii, pentru
anumite activitati vitale precum posibilitatea de a opera la tabloul electric, in camera tehnica,
sala pompelor de incendiu;
In Instalatiile electrice de iluminat de siguranta si antipanica se folosesc si corpurile de
iluminat de tip autonom se alimentează pe circuite din tablourile de distribuție pentru receptoare
normale.Pot fi alimentate de pe circuite comune cu corpurile de iluminat pentru iluminatul
normal.
Pentru sistemul de iluminat de securitate împotriva panicii, impune o cerință specială,
cumulativă celor prevăzute tuturor sistemelor de iluminat de siguranță/securitate respectiv:
-Iluminatul de securitate împotriva panicii se prevede cu comandă automată de punere în
funcțiune după căderea iluminatului normal.

23
-În afară de comanda automată a intrării lui în funcțiune, iluminatul de securitate împotriva
panicii se prevede și cu comenzi manuale din mai multe locuri accesibile personalului de
serviciu al clădirii, respectiv personalului instruit în acest scop.
Scoaterea din funcțiune a iluminatului de securitate împotriva panicii trebuie să se facă numai
dintr-un singur punct accesibil personalului însărcinat cu aceasta.

Fluxul luminos necesar

Fluxul luminos necesar a fi instalat în respectivele corpuri este mult superior celui emis de
corpurile de iluminat tip luminobloc, utilizate pentru a marca:

Evacuarea din cladire, Traseul căilor de evacuare, Prezența hidranților

Fig. 17 : Exemple de corpuri pentru iluminat de urgenta.

Corpurile de iluminat ale sistemului de iluminat împotriva panicii se integrează printre cele ale
sistemului de iluminat normal , se montează pe același tavan , dar nu sunt comune cu acestea.
(Anexe Fig. 18)

Corpurile de iluminat

24
Cand corpurile de iluminat cu care se realizează sistemul de iluminat de securitate împotriva
panicii sunt cu sursă inclusă, alimentate de pe același circuit cu corpurile sistemului de iluminat
normal, la un defect pe circuit, sistemul de iluminat de panică intră automat în funcțiune.

Realizarea unui nivel de iluminare de minim „10% din nivelul de iluminare normat pentru
iluminatul general, dar nu mai mic de 20 lx”. Această valoare a iluminării se poate realiza cu
mai multe corpuri, amplasate corespunzător.

În spații în care există posibilitatea instaurării panicii se impune ca:

-O sursa principală de alimentare este reţeaua de distribute publică.

-O sursa de alimentare de securitate (de rezervă) trebuie aleasă astfel încât să intre în funcţiune în
timpul menţionat în tabel şi să menţină alimentarea un timp minim de 1 h, cu excepţia
iluminatului pentru continuarea lucrului şi iluminatul de securitate pentru intervenţii în zonele de
risc, care trebuie asigurat pe durata de timp stabilită în funcţie de tipul activităţii.

Sursele de alimentare de securitate (de urgenţă) pot fi locale şi centralizate :

-Sursele locale sunt cele conţinute în corpul de iluminat (corp de iluminat de tip autonom).

-Sursele centralizate sunt cele care se amplasează în spaţii special destinate.

25
In cazul surselor centralizate :

- o persoană instruită poate pune în funcție sistemul de iluminat împotriva panicii, cu aparate de
comandă accesibile numai acestuia și din puncte neafectate de prezența persoanelor aflate în
stare de panică;

-se poate asigura o automatizare , care sa opreasca alimentarea cu energie electrica a iluminatului
normal / prize si alte alimentari din tabloul electric de distributie ,in situatia unui incendiu si
punerea in functiune automat a sistemului de iluminat de urgenta(in anumite situatii si prize de
urgenta),(exemplu:spitale)), integrat cu centrala de baterii /generatoare sau a 2-a alimentare cu
electricitate independenta care sa asigure fluxul luminos necesar dezvoltarii activitatii de
lucru/evacuare(iesire din incinta,evacuarea persoanelor ,etc ).

26
 Capitolul V
NORME DE PROTECŢIA MUNCII
La instalarea şi punerea în funcţiune a maşinilor şi aparatelor electrice :
Perimetrul locului de muncă se îngradeşte cu frânghie de care se prind din loc în loc plăci
avertizoare cu indicatia ‘Lucrează aici’.

Placute avertizoare

Transportul materialelor în incinta instalaţiilor electrice se execută numai cu mijloace de

transport adecvate , al căror gabarit se încadrează în coridoarele sau drumurile de acces.
Încarcarea şi descărcarea materialelor se face cu ajutorul mijloacelor de ridicat, iar în cazul
manipulărilor manuale, se interzice ca un muncitor să ridice cu bratele si să transporte greutăti
mai mari de 50 kg.
În cazul când se lucrează la înaltime se confectionează schele din elemente prefabricate sau din
scânduri (fara fisuri sau noduri), a caror grosime trebuie să fie minimum 4 cm iar platforma de
pe schelă se prevede cu balustradă rezistentă cu înaltimea de circa 1 m.
Pentru a evita căderea obiectelor, perimetrul platformei este mărginit cu o bordură înaltă de
15….20cm.
Toate masinile şi aparatele ce se ridică la înalţime, pe piedestale sau suporturi trebuie fixate
definitiv imediat după ridicare, pentru a evita căderea lor .

27
Muncitorii trebuie să poarte căsti (verificate în prealabil) iar în cazul când lucrează la înalţime,
centuri de siguranţă.

Sculele şi dispozitivele trebuie verificate zilnic, înainte de începerea lucrului, de către maistrul
sau seful de echipă ; utilizarea sculelor defecte crăpate sau cu profilul deformat este interzisă .
Manerele sculelor trebuie să fie netede, fără noduri şi crăpături, să aibă o forma care să asigure
contactul cu palma pe o suprafaţă cât mai mare, fără a avea posibilitatea să alunece în timpul
folosirii.
Întrebuinţarea sculelor cu mânere izolante nu-i dispensează pe muncitori să folosească şi
manuşile de cauciuc, oriunde utilizarea lor este prescrisă.
Lucrările de înlocuire ale echipamentului se execută în marea majoritate a cazurilor cu scoaterea
partial de sub tensiune a instalaţiilor, şi anume acea parte a instalaţiei la care se lucrează, restul
instalaţiei aflându-se sub tensiune.
Verificările şi încercările masinilor şi aparatelor electrice, ce se execută după efectuarea
lucrărilor de montaj şi reparaţii, se consideră că lucrări ce se realizează în prezenţa tensiunii. De
aceea, ca regulă generală, toate lucrările de montaj şi reparaţii ale maşinilor şi aparatelor
electrice se consideră ca lucrări cu instalaţiile sub tensiune (sau parţial sub tensiune) şi se execută
numai sub supravegherea unei persoane calificate, care posedă cunoştinţe de tehnica securitătii
cel puţin la nivelul grupei a 4.
Ca urmare, iîntreruperea lucrărilor este permisă numai după ce se iau următoarele măsuri de
pregătire a locului de muncă, din punctul de vedere al normelor de tehnica securităţii - Se
scoate de sub tensiune partea instalaţiei la care se lucrează şi se impiedică punerea în funcţiune a
acelor părţi din instalaţie prin care s-ar putea transmite tensiunea la locul de muncă;
- Se leagă instalaţia la pământ prin scurtcircuitoare mobile şi se verifică lipsa tensiunii în
partea instalaţiei unde urmează să se execute lucrările;
- Se monteză îngradiri provizorii ale locului de muncă şi se asează plăci avertizoare. La
efectuarea lucrărilor de reglaj se interzice accesul persoanelor lângă echipamente în momentul
acţionării acestora, iar muncitorul ce execută reglajul va fi atent sa nu introducă mâna între
mecanisme.

28
 BIBLIOGRAFIE

1. Instalatii electrice în construcţii : Corif. Dr. ing. C. Bianclui, Prof. Dr. ing.O. Centea, Corif.
Dr. ing. C.Ionescu.
2. Manualul electricianului de centrale staţii şi reţele electrice : ing. E. Potolea, Gh. Iacobescu, I.
Iordanescu.
3. Verificarea tablourilor electrice de distribuţie şi de automatizare : ing. Ion Conecini, Petre
Dan. Editura didactică şi pedagogică 1987.
4. Normativ I7/2011

29
 ANEXE

Materiale,elemente şi componente electrotehnice uzuale unei instalatii electrice

Instalatie electrica pentru iluminat de urgenta

Exemplu cerintele din proiect,caietul de sarcini.

30
 ANEXE

tablou de distributie

31