3. Tablouri electrice pe cadre metalice pentru circuite de iluminat
4. Tablouri electrice de distribuţie tip dulap
5. Tablouri electrice de distribuţie în cutii închise (tablouri
capsulate) 6. Borne, cleme de şir, papuci
7. Prevederi pentru proiectare şi execuţie
8. Măsuri de protecţie a muncii
Tabluri electrice de joasa tensiune
TABLOURI DE COMANDĂ ŞI DISTRIBUŢIE Tablourile de distribuţie sunt părţi componente ale instalaţiilor electrice care servesc concomitent la primirea şi distribuţia energiei electrice la tensiuni de maximum 1 000 V ca. sau 1 200 V c.c. Din punct de vedere funcţional tablourile de distribuţie sunt alcătuite din mai multe unităţi funcţionale. În funcţie de destinaţia pe care o poate avea în cuprinsul tabloului, unitatea funcţională se denumeşte: - sosire, dacă serveşte pentru primirea energiei electrice; - plecare, dacă serveşte pentru distribuţia energiei electrice la un receptor sau la un alt tablou de distribuţie; - cuplă, dacă serveşte ca legătură electrică dintre secţiile de bare colectoare pe care le poate avea tabloul respectiv sau la legarea în buclă a mai multor tablouri de distribuţie. Numărul unităţilor funcţionale din cuprinsul unui tablou de distribuţie este funcţie de numărul şi importanţa receptoarelor sau altor tablouri de distribuţie pe care trebuie să le alimenteze. Din punct de vedere electric o unitate funcţională se compune din: — un circuit primar (principal), constituit din ansamblul aparatelor şi materialelor electrice destinate să asigure primirea sau distribuţia energiei electrice; — eventual unul sau mai multe circuite secundare (auxiliare), constituite, fiecare, din ansamblul aparatelor şi materialelor electrice, destinate să asigure comanda, protecţia, măsura şi semnalizarea funcţionării circuitului primar. În cadrul unei reţele electrice de joasă tensiune, din punctul de vedere al rolului funcţional pe care-1 au, tablourile de distribuţie se împart în: — tablouri generale de distribuţie, care primesc energia electrică direct din reţeaua publică de joasă tensiune sau de la o sursă proprie a consumatorului pentru a o distribui; — tablouri principale de distribuţie, care primesc energia electrică de la tablourile generale; — tablouri secundare de distribuţie, care primesc energia electrică de la tablourile principale pentru a o distribui la receptoare prin circuite individuale sau prin circuite principale şi derivaţii la cel mult cinci receptoare cu o putere instalată totală de maximum 10 kW. Din punct de vedere constructiv tablourile de comandă şi distribuţie se clasifică în: — tablouri capsulate ; — tablouri deschise şi dulapuri; — tablouri debroşabile . Tablourile capsulate constau dintr-o serie de cutii independente echipate cu aparate sau elemente de distribuţie şi legate între ele. Echiparea cu apa rate a tablourilor capsulate este mai redusă decât a panourilor, datorită spaţiului mai restrâns, iar curenţii nominali, nu depăşesc 630 A, maximum 1 000 A. Tablourile deschise sunt executate dintr-un schelet metalic, pe care sunt fixate foi din tablă de oţel. în partea frontală, unele tipuri sunt prevăzute cu uşi de acces, iar în spate sunt deschise. Dulapurile, spre deosebire de panouri, sunt închise complet, fiind prevăzute cu uşi în faţă. Dulapurile şi tablourile se asamblează între ele alăturat, în numărul cerut de schema electrică a instalaţiei. Montarea panourilor la locul de exploatare se face de obicei cu culoar în spate, pentru controlul aparatelor. Tablourile debroşabile sunt constituite din dulapuri sub formă de unităţi tipizate în privinţa echipării cu aparataj electric, care se pot asambla alăturat. Caracteristic acestor tablouri este faptul că sunt complet închise, aparatele, blocurile sau sertarele cu aparate fiind debroşabile şi montate în casete închise. Avantajele tablourilor debroşabile sunt: - asigură separarea circuitelor; - oferă protecţia personalului de deservire şi nu necesită scoaterea de sub tensiune a întregii instalaţii în timpul lucrului la unul dintre circuite; - asigură depanarea rapidă prin înlocuirea sertarelor defecte. Tablourile debroşabile de joasă tensiune au o echipare cu aparate mult mai complete decât tablourile capsulate, cuprinzând practic toate tipurile de aparate. Faţă de tablourile capsulate, tablourile deschise prezintă avantajul unui spaţiu interior mai mare, deci a posibilităţii de montare a aparatajului celui mai diferit şi a instalaţiilor electrice de mare putere. Din echipamentul tablourilor deschise pot face parte: întreruptoare automate, contactoare, separatoare, siguranţe fuzibile, întreruptoare cu pârghie şi pachet, aparate de măsură de orice tip, precum şi unele dispozitive speciale ca: redresoare, transformatoare etc. Tablourile deschise pot conţine circuite cu curenţi nominali mari, au însă următoarele dezavantaj faţă de panourile debroşabile: — aparatele sunt montate fix. Orice înlocuire a unui aparat necesită demontarea vechiului aparat şi a legăturilor sale electrice precum şi montarea completă a aparatului nou, ceea ce conduce la durate importante de întrerupere ale funcţionării staţiei; — lipsa pereţilor de separare interiori poate produce, în caz de defecţiuni, avarii grave. Condiţiile impuse tablourilor de distribuţie, cele mai importante sunt: — Proiecţia împotriva atingerilor accidentale a părţilor sub tensiune trebuie să fie asigurată prin construcţie. Pentru a se preveni pericolul de accidentare prin punerea la masă a unei faze, carcasele metalice se leagă la pământ. Se permite ca numai o singură cutie sau panou să fie legat la pământ, celelalte fiind legate electric cu acesta. Siguranţele cu filet trebuie montate sub o placă izolantă, pentru a se elimina posibilitatea atingerii pieselor sub tensiune la schimbarea patroanelor. — Construcţia tablourilor capsulate şi panourilor trebuie să asigure o încălzire normală, la curentul nominal, a aparatelor incluse. Această condiţie se îndeplineşte prin dimensionarea suficient de largă a cutiilor şi panourilor. Se admite, de asemenea, ca aparatele folosite să aibă curenţi proprii mai mari decât curentul nominal al instalaţiei, deci o reducere a curentului nominal al aparatelor. — Construcţia panourilor şi tablourilor trebuie să asigure capacitatea de rupere a aparatelor, prin prevederea unor spaţii suficiente, ca arcul electric de întrerupere să nu atingă părţi sub tensiune sau părţi metalice legate la pământ. Separatoarele, care nu au capacitate de rupere, trebuie prevăzute cu un dispozitiv de blocare, care să împiedice deschiderea lor atîta timp cît între-ruptorul principal al circuitului de alimentare este închis. — Izolaţia tablourilor şi panourilor între faze sau intre părţile aflate sub tensiune şi masă trebuie să fie suficientă, chiar şi în condiţii de umiditate mărită, pentru a rezista supratensiunilor accidentale, fără a se produce străpungeri sau scurgeri de curent Ia suprafaţă sau prin interiorul materialelor izolante. — La panotuile debioşabile trebuie acordată o atenţie deosebită realizării unor contacte sigure între părţile fixe ale panoului şi cele debioşabile. Domeniul de utilizare al diferitelor tipuri de tablouri de comandă şi distribuţie depinde de tipul constructiv al tabloului, de echiparea sa în cazul tablourilor tipizate, de gradul de automatizare al instalaţiei în care se montează. În instalaţiile electrice industriale şi în alte instalaţii similare cu grad de automatizare redus se utilizează tablouri capsulate sau panouri deschise. Tablourile capsulate sînt folosite obligatoriu în instalaţiile în care se cere protecţie împotriva agenţilor externi: în exteriorul clădirilor, în turnătorii, în instalaţiile chimice. Pentru utilizarea în medii explozive (de exemplu în industria petrolului) se folosesc variante speciale protejate împotriva exploziilor. în acest caz •cutiile se execută din materiale de turnare, ca fontă sau aliaje de aluminiu, cu rezistenţă mărită la acţiunea mediului extern şi la presiune, în timp ce pentru instalaţii interioare în mediu normal se utilizează construcţii mai uşoare din tablă sau materiale plastice. În execuţia instalaţiilor electrice din centrale şi întreprinderi industriale se utilizează curent panouri deschise şi dulapuri. în instalaţiile electrice moderne din centrale electrice, staţii şi întreprinderi industriale cu grad înaintat de automatizare, panourile deschise sînt înlocuite cu panouri debroşabile. Procesele tehnologice moderne cer alimentarea continuă cu energie electrică. O scurtă întrerupere a alimentării poate provoca pagube economice importante. Panourile debroşabile corespund acestei cerinţe, deoarece permit înlocuirea rapidă a elementului defect, fără scoaterea de sub tensiune a întregii instalaţii. În instalaţiile electrice de conexiuni şi distribuţie se mai poate utiliza şi următoarea clasificare a de tablourilor electrice : — blocuri electrice pentru apartamente ; — tablouri electrice pe cadre metalice pentru circuite de iluminat; — tablouri electrice de distribuţie tip dulap ; — tablouri electrice de distribuţie tip panou ; —tablouri electrice de distribuţie în cutii închise (tablouri capsulate). I.1. Blocuri electrice pentru apartamente Se folosesc pentru protecţia la scurtcircuit a circuitelor electrice din locuinţe. Reali- zează distribuţia electrică a circuitelor de iluminat şi prize precum şi măsura energiei electrice consumate. Se execută în următoarele variante : —Tablou de distribuţie tip C 2, cod 1871, echipat cu două circuite bipolare. —Bloc electric de apartament tip 2 C, cod 1884, echipat cu două circuite bipolare, sonerie cu transformator şi loc pentru contor. —Bloc electric de apartament tip 3 C, cod 1883, echipat cu trei circuite bipolare, sonerie cu transformator şi loc pentru contor. —Bloc electric de apartament tip 4 C, cod 1887, echipat cu patru circuite bipolare, sonerie cu transformator şil oc pentru contor. Ca urmare a pregătirii hranei cil plite electrice la bucătării, blocurile electrice de apartament vor fi prevăzute şi cu circuite trifazate corespunzătoare, iar siguranţele fuzibile se înlocuiesc cu întreruptoare automate monopolare.
I.2. Tablouri electrice pe cadre metalice pentru circuite de iluminat
Se utilizează pentru instalaţii de iluminat la construcţii administrative şi social- culturale. Elementele acestor tablouri (siguranţe, întreruptoare, cleme de şir) se montează pe cadre metalice independente. Cadrele metalice se confecţionează din profile laminate sau din tablă ambutisată. Aceste tablouri se montează în nişe sau în dulapuri metalice.
I.3. Tablouri electrice de distribuţie tip dulap
Sunt destinate instalaţiilor electrice de distribuţie, putând fi utilizate pînă la
curenţi de maxim 600 A. Se folosesc individual sau în grup, asamblate într-un tablou electric. Dulapurile se confecţionează în următoarele tipuri constructive : — cu o uşă frontală — cu două uşi frontale
I.4. Tablouri electrice de distribuţie în cutii închise (tablouri capsulate)
Se utilizează in hale industriale, în subsoluri, în încăperi cu umiditate ridicată,
pentru distribuţia energiei electrice pînă la curenţi de maxim 600 A. Echiparea cutiilor se face in funcţie de tipul constructiv al cutiei. Corpul cutiilor se confecţionează din tablă de oţel cir grosimea de 1,5 mm, iar părţile laterale şi capacul clin tablă de oţel cu grosimea de 2 mm. Pentru intrările şi plecările în cablu, cutiile pot fi echipate cu cutii terminale sau cu cutii intermediare. Cutiile se montează pe un schelet confecţionat din profile de tablă şi cornier. Gradul de protecţie al cutiilor este IP 56.
I.5. Borne, cleme de şir, papuci
Bornele servesc pentru racordarea circuitelor la tablourile de distribuţie confecţio-
nate din materiale izolante. Cu ajutorul lor se verifică prezenţa tensiunii la tablourile electrice. Clemele de şir se folosesc la realizarea legăturilor electrice în interior sau între interiorul şi exteriorul tablourilor, panourilor, cutiilor etc. echipate cu aparate electrice. Pentru legarea conductoarelor la bornele aparatelor se utilizează următoarele tipuri de papuci — papuc stanţat, pentru conductoare multifilare de aluminiu de 16 . .. 500 mm 2, cu fixare prin cositorire; — papuc stanţat, pentru conductoare de cupru de 0,5 . . . 500 mm2, cu fixare prin cositorire ; — papuc drept, turnat, pentru conductoare multifilare de cupru de 25 ... 300 mm2, cu fixare prin cositorire; — papuc îndoit în unghi drept, turnat, pentru conductoare multifilare de cupru de 25 ... 300 mm2, cu fixare prin cositorire ; — papuc de cablu, stanţat, din ţeava de aluminiu, pentru conductoare de aluminiu de 16 ... 30 mm2; — papuc de aluminiu cu stringere mecanică, pentru conducte multifilare de aluminiu de 16 . . . 500 mm2. I.6. Prevederi pentru proiectare şi execuţie
Siguranţele şi întreruptoarele automate mici se vor folosi numai ca elemente de
separare, fiind interzisă utilizarea lor ca elemente de conectare sub sarcină. În instalaţiile electrice vor fi montate numai siguranţe fuzibile calibrate şi in exe- cuţie închisă. Siguranţele cu capac filetat se vor monta astfel încât conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact, iar conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate de duliile filetate. Se interzice montarea siguranţelor pe conductorul folosit ca nul de lucru la circuitele bifazate cu trei conductoare şi la circuitele trifazate cu patru conductoare. De asemenea nu se vor monta siguranţe pe conductoarele instalaţiei de protecţie (nul, pământ etc.). Siguranţele fuzibile vor fi astfel montate încît eventuala apariţie a unui arc electric să nu prezinte pericol pentru restul instalaţiei şi pentru personalul de exploatare. Aparatele de conectare se vor monta în aşa fel încât să întrerupă simultan toate fazele circuitului pe care îl deservesc. Nu se admite întreruperea conductorului de pro- tecţie. Conductorul de nul poate fi întrerupt numai în instalaţiile în care acesta nu este folosit şi pentru protecţie. Întreruptoarele se vor monta astfel incit contactele lor mobile să nu fie sub tensiune atunci cînd aparatele sunt deschise şi să nu se poată închide sau deschide sub efectul vibraţiilor la lovirea aparatelor sau datorită greutăţii proprii a părţilor mobile. Întreruptoarele şi separatoarele cu pîrghie se vor folosi în cazurile în care esle necesar să se asigure controlul vizual direct al separaţiei. Alegerea punctului din circuit în care se montează întreruptoare automate şi stabilirea reglajului releelor acestora, se va face astfel încât să se asigure protecţia şi selectivitatea protecţiei. Aparatele de conectare se vor amplasa astfel încât arcurile sau scânteile electrice ce apar în timpul exploatării normale să nu fie periculoase pentru personalul de exploatare şi să nu poată cauza scurtcircuit, puneri la pămînt sau deteriorarea obiectelor înconjurătoare. Tablourile electrice de distribuţie se recomandă să fie comune pentru instalaţiile de iluminat şi forţă. Separarea tablourilor este necesară în următoarele cazuri: — cînd se aplică tarifare diferenţiată a consumului de energie electrică pentru iluminat şi forţă ; — cînd funcţionarea receptoarelor de forţă provoacă perturbări supărătoare în instalaţiile de iluminat; — cînd separarea conduce la soluţii mai economice. Tablourile electrice de distribuţie trebuie prevăzute cu întreruptoare generale, cu excepţia blocurilor electrice de apartament. Tablourile generale de distribuţie ale instalaţiilor industriale cu puteri instalate peste 20 kW inclusiv, şi tablourile şantierelor, se vor prevedea cu întreruptor general automat maximal. Fac excepţie tablourile generale ale consumatorilor de forţă din blo- curile de locuinţe a căror putere instalată nu depăşeşte 50 KW (centrale termice, staţii de pompe, etc.) cu condiţia ca toate receptoarele lor de forţă să fie prevăzute cu protecţie la scurtcircuit şi suprasarcină. La intrarea în tablouri, în aceste cazuri se vor monta numai siguranţe fuzibile generale. Întreruptorul general automat al tabloului general se va alege astfel încît să nu de- clanşeze la lipsa de tensiune cauzată de funcţionarea AAR-urilor din reţeaua furnizorului de energie electrică. La depozitele ce adăpostesc valori importante se va prevedea posibilitatea de a se întrerupe alimentarea tabloului general al depozitului şi din exteriorul clădirilor. Pentru confecţionarea tablourilor se vor utiliza materiale incombustibile sau greu combustibile şi nehigroscopice şi anume : — Metal (oţel, fontă, silumin ele.) ca material pentru suport şi protecţia mecanică. — Textolit sau pertinax pe suporturi incombustibile, dar numai pentru : • tablouri de semnalizare şi comandă cu maxim 6 A pe circuit, grosimea plăcii fiind de cel puţin 6 mm ; • tablouri de conexiuni cu maxim 25 A pe circuit, grosimea plăcii fiind de cel puţin 10 mm ; • aparate de comandă sau control, ca material pentru suport ; • material de protecţie contra atingerilor directe. — Materiale plastice, ca materiale de protecţie contra atingerilor directe. Se interzice montarea tablourilor care conţin aparate de măsură în încăperi eu temperaturi sub 0°C şi peste + 40°C. De asemenea se interzice montarea în tablouri a aparatelor cu ulei. Se recomandă să nu fie grupate in acelaşi panou aparte de curent alternativ cu aparate de curent continuu sau circuite de tensiuni diferite. Tablourile de distribuţie trebuie montate perfect vertical şi fixate bine pentru a nu fi supuse vibraţiilor. Legăturile în interiorul tablourilor pentru curenţi mai mari de 100 A, se recomandă a se executa cu bare. Tablourile capsulate pentru curenţi pînă la 200 A se admit a fi asamblate fără cutii de bare. Tablourile şi stelajele lor se vor proteja contra coroziunii prin vopsire. Tablourile se vor monta astfel încît înălţimea de la pardoseala finită pînă la latura de sus a tabloului să nu depăşească 2,20 m. Fac excepţie blocurile de apartament pentru care se admite o înălţime de cel mult 2,50 m. Aparatele de măsură cu citire directă ale tablourilor, se vor monta la înălţimi cu- prinse între 1 m şi 2 m de la pardoseala finită pînă la axul aparatelor. Între marginea tablourilor de distribuţie şi conductele metalice aparente se va lăsa o distanţă minimă de 1,25 m. Această distanţă nu se normează în cazul tablourilor exe- cutate din cutii închise legate la instalaţia de protecţie prin legare la pămînt sau la nul. De asemenea această distanţă nu se normează in locuinţe cînd conductele metalice sînt acoperite cu tuburi de protecţie izolate pe toată lungimea. Se interzice montarea tablourilor de distribuţie în interiorul podurilor de cabluri. Fac excepţie cutiile capsulate cu transformatoare montate în ele şi care servesc pentru alimentarea la tensiune redusă a instalaţiilor de iluminat. Tablourile formate din panouri cu acces prin spate vor fi prevăzute cu îngrădiri de protecţie atît lateral cit şi deasupra tablourilor ; îngrădirile vor fi prevăzute din panouri pline sau rame cu plasă (cu ochiuri de cel mult 20 x 20 mm), astfel încât să nu fie posibilă atingerea elementelor aflate sub tensiune. Aparatele, clemele, conductoarele şi barele din interiorul tablourilor vor fi astfel instalate, marcate şi etichetate, încît să fie uşor accesibile şi de identificat pentru mane- vrări, verificări şi reparaţii. Pentru marcarea conductelor se vor folosi următoarele culori: — conductele de protecţie (nul sau pămînt): verde sau galben ; — conductele de nul de lucru : alb sau cenuşiu deschis ; — conductele neutre şi mediane: albastru deschis. Conductele fazelor vor fi marcate prin culori diferite de cele de mai sus şi diferite între ele; se recomandă negru, albastru închis, maron. I.7. Măsuri de protecţie a muncii
În timpul executării instalaţiilor electrice, muncitorii electricieni trebuie să
respecte anumite reguli de protecţie a muncii, pentru a evita diferite accidente cu urmări grave. Astfel: — La executarea găurilor în ziduri (cărămidă sau beton) se folosesc ochelari de protecţie, pentru apărarea ochilor de praf, aşchii de cărămidă etc. — în cazul în care muncitorul electrician foloseşte scara pentru executarea lucrărilor sale, el trebuie să aibă grijă să prevadă la capetele de jos ale scărilor rezemate, vîrfuri ascuţite sau tălpi de cauciuc, pentru a împiedica eventuala lor alunecare. Treptele scărilor de lemn trebuie să fie totdeauna încastrate în cadru şi nu bătute în cuie. De asemenea, scările rezemate trebuie să fie aşezate sub un unghi de 60° faţă de orizontală. Nu este permis să se aşeze scările pe suporturi instabile. — Cînd se lucrează pe scări rezemate la o înălţime mai mare de 4 m, trebuie folosită centura de protecţie, care se leagă de stîlpul sau de construcţia de care este rezemată scara. În cazul în care se folosesc scări duble, este bine ca ele să fie prevăzute cu un lanţ sau cu un alt dispozitiv, care să impiedice desfacerea scării în timpul lucrului. — Instalatorii electricieni vor avea grijă să nu aşeze niciodată scările în apropierea locurilor sau instalaţiilor care se găsesc sub tensiune şi care nu sînt protejate împotriva atingerilor accidentale. De asemenea, scările nu se aşază lîngă maşini, angrenaje cu curele de transmisie aflate în funcţiune. — Folosirea uneltelor electrice portabile, ca: maşini electrice de dăltuit şi frezat ziduri, de găurit etc, alimentate la o tensiune de 220 V, este permisă numai în locuri uscate şi numai cu condiţia de a se lega la pămînt (sau la firul de nul) părţile metalice ale acestor utilaje. — în încăperile umede se folosesc unelte electrice care funcţionează la tensiunea de 36, 24 sau chiar 12 V (tensiuni nepericuloase). în timpul manipularii sculelor electrice nu este permisă apucarea uneltelor de partea lor activă sau de conductoarele de legătură cu sursa de alimentare, deoarece se pot produce accidente prin electrocutare. — Instalatorul electrician care lucit aii. (t unelte electrice de găurit sau de săpat şanţuri in zid, precum şi cu dălţi pneumatice, nu trebuie să stea pe o scară rezemată sau pe o scară dublă, deoarece există pericolul de a se răsturna. De aceea, în cazurile în care urmează să lucreze la înălţimi mai mari, electricianul care mînuieşte unealta electrică sau pneumatică va sta pe schele sau pe eşafodaje construite în prealabil.