r

Adalbert ANTAL Ovidiu rArfRU

ELEtlllEl'lTE PRIVIND PROIECTAREA

ANGRENAJELOR

EDITURA ICPIAF%^
1998
t
I
r
ft .::
Profesor dr.ing. Adalbert ANTAL $ef lucrdri dr.ing. Ovidiu TATARU

UNIVERSITATEA TEHNTCA DIN CLUJ.NAPOCA

Catedra Organe de Magini 9i Tribologie

E,LEME,NTE
PRIVINT}
PROIECTAREA
ANGREI{AJELOR

EDITURA ICPIAF@SN

Cluj-NaPoca

1998
/ff

Copyright @ 1998, Editura ICPIAF@'^ Cluj-Napoca

Str. Fabricii de Chibrituri, nr. 13-21
3400 Cluj-Napoca
Tel: 064-435232
Fax: 064-435245

Tehnoredactare compute rtzatd:

Ovidiu TATARU
Tiberiu ANTAL
Virgil'ISPAS
Ana MUNCACIU.MARIAN
Nela MURE$AN
Emilia BRAD.

Grafica: Eugen fAfnnU

Coperta: Ovidiu fAfnnU :'

Recenzen{i: Prof.dr.ing. Dorina JICHI$AN-MATIE$AN

Prof.dr.ing. Mircea CREf,U

ISBN 973-98s28-7-4
 PREFATA

Prefa{i

in prezenta carte sunt cuprinse elementele debazl.privind stabilirea dimensiunilor geometrice

ale rurgrenajelor, lindnd seama de sarcina de transmis qi de condi$ile de funcfionare. S-a avut in vedere
caintr-un cadru mai redus si fie abordate acele angrenaje care sunt aplicate mai frecvent in construclia
de maqini.
Toate rela{iile de calcul qi regulile utilizate se bazeazd pe standardele aflate in vigoare,
referitoare la angrenaje. De asemenea, au fost luate in considerare normele ISO qi DIN, care in
momentul de fa1[ se aplicd in toate lirile europene.
Pe baza celor ardtate mai sus se poate considera ci lucrarea elaborat5 va fi de un real ajutor
pentru specialiqtii care igi desfbpoard activitatea in dorneniul proiectdrii angrenajelor de diferite tipuri.
Pentru studenlii care se pregdtesc in domeniul creafiei ingineregti, cunogtinlele cuprinse in carte
pot fi de mare utilitare la intocmirea proiectelor de transmisii mecanice cu angrenaje.
Aga cum se poate observa, in carte au fost cuprinse numai problemele considerate de autori ca
t'iind cele mai importante ;i care pot servi ca puncte de plecare pentru dobdndirea unor cunogtinfe
temeinise privind munca de conceplie gi proiectare a rofilor dinlate.
Multumim pe aceastd cale recenzenlilor pentru observaliile fEcute privind imbundtdlirea
cor4inutului, precum qi celor care an contribuit la elaborarea materielor desenate qi tehnoredactate.

AUTORII
 CUPRINS

exterloare, cu

3. ANGRENAJE CU AXE CONCURENTE ..."..' ..,"'"."..88

3.1. Noliuni generale...... """".'"""88
3.2. Generarea danturii rofilor conice....."'. """"""""""""90
3.3. Dimensiunile geometrice ale rolilor dinlate conice cu dinli drepli""""' """"""""""'92
3.4. Rofile echivalente pentru angrenajul conic cu dinli drepfi""""" """"""""94
3.5. Determinarea gradului de acoperire..... """"""" """"95
3.6. Calculul de rListenla al angrenajelor conice cu din{i drepJi.......... '.........96
3.6.1. Calculul forfelor.. """"'96
3-6.2. Stabilirea sensurilor fortelor axiale intr-un reductor conico-cilindric..-"'.."."......97
3.6.3. Calculul modulului la solicitarea de incovoiere" """"""91
{/
CAPRINS
3.6.4.Calculul modulului la solicitarea depresiune de contact..............-.......................98
Exemplul de calcul 3.1............... ...................99
-?.7.Angrenaje conice cu dinli inclinali sau curbi... ... .. ...........i04
3"7.1.Notiuni generale qi dimensiuni geometrice...............,.. ......................107
3.7.2.Calculul fb4elor in angrenajele conice cu dinli inclinati sau curbi...............108

4. ANGRENAJE CU AXE iNCRUCISATE ............... ....110

4.1. Notiuni generale...... ..............1l0
4.2. Angrenaje e1icoida1e.................. . . .. .........1 II
4.2.l.Dimensiunile geometrice ale angrenajelor elicoidale............... .,.........111
4.2.2.Cirrcnratica angrenajelor elicoidale.... ,.............112
4.2.3. Calculul fb(elor ?n angrenajul e1icoida1................... .......112
4.2.4.Calculul de rezistenfd al danturii angrenajelor elicoidale.... .....-.....114
4.3. Angrenaje melcate .... ......"....I 16
4.3.1.Notiuni generale.. .......116
4.3.2.Tipuri de angrenaje melcate ci1indrice........."........ .. .....118
4.3.3. Dirnensiunile geometrice ale angrenajelor melcate cu melc cilindric...........i l9
4.3.4. Cinematica angrenajelor melcate cu melc cilindric...... ......,,...,.........121
4.3.5. Calculul de rezistenlb al angrenajelor melcate cilindrice.... .............122
4.3.5.1. Calcului fo4e1or........ .....122
4.3.5.2. Calculul angrenajelor melcate la presiune de contact. ",...124
4.-3.5.3. Vcrif,tcarea la presiunc de contact (metoda Niemarur)... ......................125
4.3.5.4. Verificarea dintelui rofii melcate la incovoiere............ ......126
4.3.5.5. Verificarea angrenajului melcat la incdlzire .....126
4.3.5.6.Verificarea arborelui melcului la deformalii ... .. . ........127
4.3.5.7. Randamentul angrenajelor melcate .... .... ........128
Exemplu[ de calcul 4 ]............... .....,.......,........129

ANALIZA CINEMATICA A ANGRENAJELOR I-ORMATE DIN MAI

5.
MITLTE PERECHI DE ROTI DINTATE. .. .... .. .. ....133

6.ANGRENAJE PLANETARE.,... ..............13s

6.i. Noliuni generale de structurd...... ..........135
6.2. Analiza cinematicl a angrenajelor p1anetare,................ ...........136
6.3, Calcuiui forteior in angrenajele planetarc.................. ......,........139

BIBLIOGRAFIE. ...141

L
 1. GENERALITATI

Angrenajele sau transmisiile cu roti dir4ate servesc Ia transmiterea migcdrii de rota{ie intre doi
.:bori, precum gi la transformarea migc6rii de rotatie in migcare de translatie sau invers.
Datoritd avanta.jelor pe care Ie prezintd, angrenajele I'ormeazd cea mai rispAndit[ Ei cea mai
-lportantd grupa de transmisii mecanice. Ele pot fi utilizate in dif'erite domenii 9i condilii de
-- -urctionare.
in comparalie cu celelaltc transmisii mecanice. angrcnajclc prezintl' urmdtoarele avantaje :

- gabarit rcdus:
- durabilitate mare 5i siguranld in func{ionare:
- randament coresPunzdtor;
- raportui dc transmitere mediu constant;
- posibilitatea de utilizare pentru domeniu larg de puteri, viteze 9i rapoarte de transmitere'
Dezavanta i el e transrnisiilor prin angren aj e sunt urm dto arele'
- zgotnot in fi-rnclionarc;
- necesitatea unei precizii de execufie ridicate;
- necesitatea unor maEini-uncltc Ei sculc spcciale pentru prelucrare;
- limitarca la anumite valori a raportului de transmiiere datorita numdrului intreg al dinlilor
rolilor.
Constructia angrenajelor', destinalia lor gi conditiile de lucru sunt lbarte diferite, de aceea
:_asificarea acestora se poate face dil mai multe purcte c{e vedere.
O primi clasificare se poate face in angren4ie cie foltd, cat'e transmit sarcini mari si ansrenaie
_ I ncmati ce. unde este imporlantd precizia transmiterii mi
gcarii.
in funclie de pozilia axelor, angrenajele pot Ii:
- cu axe paralele (figura I . l, a);
- cu axe concurcnte (figura i.1' b);
- cu axe incrucigate (figula 1.1, c).
generatoarele suprafelelor de revolufie 5i de
fin6nd searra de dispunerea dinlilor in raport cu
:.,rma dinlilor in lungul axei lor, angrenajele pot fi cu dinti drepli, inclinali 9i curbi
(tigura 1.1).
Dup6 forma profilului activ al dinlilor in secliune, angrenaieie se impart in evolvenlice 9i
---:er,olventice (cicloidale, circulare, etc. ).
Angrenajele se mai pot clasifrca gi in func{ie de contactul teoretic dintre flancurile dintiior: cu
,lntact liniar qi cu contact pttnctifonn.
in construclia cle magini. angrenajele se intilnesc sub urmdtoarele forme:
- deschise, cAnd ro{ilc dinlate functioneaza in carcase deschise, fiind unse periodic cu unsoare
ronsistcntd (de exemplu roata dinlati de la toba maqinilor de ridicat);
unse cu jet
- inchise, cdnd rolile dintate funclioneazd in carcase inchise, in baie de ulei sau sunt
ie ulei sub presiune (de exemplu in reductoare, cutii de vitezf,, etc.).
Dupa mdrim ea vttezei perilerice, angrenaj elor pot fi :
- foarte lente V < 0,5 m/s;
- lente V: (0,5 ...3) m/s;
- cu vitezd medie V = (3 ... 15) m/s;
- rapide V > 15 m/s.
DaCA angrenajul este destinat pentru reducerea vitezei de rotalie, poartd denumirea de angrenai
reductor, iar in cazul in .*. ,.ru.$te la creqterea vitezei de rotalie - angrenaj
multiplicator
lamplificator).
Dupa preciz\a de execufie. angrenajele se pot cuprinde in 12 clase de precizie
in ordinea
de uz general sunt executate
descrescdndl, a preciziei (1, 2. 3. 4, 5, 6, 7, 8, 9, I 0, 1 1, 12). Angrenajele
in clasele de precizie 6...10.
 GENERALITATI

01

a.)

&)l

Fig. l.l. Tipuri de ungrenaje ulilizate flecvenl in construclia de ntasini; a) angrenaje cu Gxe
paralele; b) angrenaje cu axe concurenle; c) angrenaje cu axe tncruciSale.
 ANGRENATE CU AXE PARALELE

2. ANGRENAJE CU AXE PARALELE

2.1. Nofiuni de bazd

cercul de rostogolire 1
Aceste angrenaje sunt formate cu ajutorul unor
roti cilindrice pe periferia c6rora sunt executa{i dinti
drepli sau inclinagi (figura 1.1, a) cu un anumit profil.
o,l )) In cazrtl angrenajelor cilindrice, cu axe
paralele. existd doi cilindri aflati in contact dupl o
generatoare rectilinie, intre care existd rostogolire purd,
numili cilindri de rostogolire. Secfiondnd cei doi
cilindri cu un plan perpendicular pe axele lor, se oblin
doud cercuri tangente intr-un punct C (figura2.1).
Aceste cercuri poartd denumirea de cercuri de
rostogolire (cercuri primitive) iar punctul de contact C,
polul angrendrii.
'tinAnd searna de egalitatea vitezelor periferice
pe cercurile de rostogolire, se poate scrie:

V, = Vu sau r,nl ol = lrrt a2 ;

de unde se obline raportui de transmitere:

0)l nl fw2 d,nz
utu " (J2
-- n2 rrnl d*t
Dimensiunile geometrice ale rolilor se
detennini finAnd seama de figura 2.I. Pentru
Fig. 2.1. Cercurile de rostogolire intr-ttn angrenajul executat {drd deplasdri de profil d*, = ds ,
angrenaj ciIindric. d*r:dz,p*:pgia*:a.
Pebazafigurii 2.1 se poate scrie:
[d*r = nd., = z1 p gi fidrrz -- nd, = z2P, (2.2)

unde d, gi dr sunt razele cercurilor de divizare ale rolilor dinlate I Si2;

zrqiz, - numerele de dinli ale rolilor dinlate I Si 2;
p - pasul mdsurat pe cercuriie de divizare.
Din relajia (2.1) rezultir
'd, - ,rL - zrfr 9i d,- - ,t!
-71
-- z2n , (2.3)
' 'r

unde p/n = m este modululrolii dinlate gi are valorile standardiz.arein STAS 822 - 82.
Parametrul de bazd al rolilor dinlate este modulul in func{ie de care se exprimd celelalte
elemente geometrice prezentate in figura 2.2 cu formulele date in continuare.
Diametrele cercurilor de divizare:
d, =mz, gi dr=mzr.
iniliimea capului dintelui :

hr=h"m.
indllimea piciorului dintelui :

hr=ho+c
11
 ANGRENAJE CU AXE PARALELE
Distanla intre axe elementard:
t- r\
^ (d, * dr) _ mlzt zr)
+

Coeficientul de in[l1ime a capului dintelui este h"* = 1 iar coeficientul jocului radial de referinfi
f,e c* = 0,25 (0,2), dupi standardul romAnesc.
in mod aseminltor se pot determina dimensiunile unui angrenaj cu danturd interioard
igrra2.3.), cu reialiile prezentate tn continuare.

Fig. 2.3. Dimensiunile geometrice ale angrenujelor cu danturd inlerioard.

Diametrele cercurilor de divizare :

dr=mz, gi dt-mzr.
inallimea capului dintelui:
h" = hJm '
inallimea piciorului dintelui:
h, = h" + c .

Jocul la capul djntelui:

c = c*m.

Diametrele cercurilor de caP:

d"r = dr +'2h, 9i d^z = d, - 2h^'

Diametrele cercurilor de Picior:

do=dr-2hr Ei dn=d212h1.

Distanla tntre axe elementar[:

7=-=''
dr'- d, ^F, - ,r)
22

13
 --,4, ==:l=-!F_

de bazd a

2.2. Legea de bazd a angrenarrr

pentru ca profrlele I, gi Il, (figura 2.4) s'a angreneze intre ele, este necesar ca pe
normalei comune, in punctul de contact X, vitezele normale sd fie egale, adicd:
Vnr=Vnz. Q.4

Daci accastd condifie nu este respectatd, contactul dintre profilele ft 9i l, dispare (profileie s
poale scrie sub forma:
deplrteazd.sau pdtrund unul peste cel6lalt).
\.l"!ti Q 0,;e
V, cos (V, , fr) =

Vr'fr, = Vr'frr'
Din relalia (2.6) se Poate obline:
v,r'd, =o ,

++-+
unde V,, : V, - V, este vitezarelativd a profilului f , in raport cu fr;
i, - normala la profilul f, in punctui de contact X.
Relalia (2.7) exptimd legea debazd a angrenlrii.
Polul vitezei relative se obline din relatia:
r
Yrz=V,-Vr=6.
Din aceastd relalie reztit6, ei polul vitezei relative nu poate h decdt pe dreapta O,O,
: :
vitezele V, gi V, sunt coliniare 5i egale intre ele. Egaldnd vitezele V, f*, 0l , $i Vz f* z 02 , reztll:
@l rw2 OrC
ilr2=-=
tz a2 ' (2.
fwr O,C

Adicd, normala comund la profilele f, qi It imparte distanla dintre centrele Ot qi Ot in

invers proporlionale cu vitezele unghiulare-
Pentru ca raportul de transmitere u,, sd fie constant, polul vitezelor relative C trebuie sl oc
o pozigie fixi pe linia centrelor O,O, . Polul vitezelor relative in cazul angrenajelor se mrme$te pol
angrendrii. in cazul cdnd u,, = const. centroidale (rostogolitoarele) sunt cerctui cu razele r*, = O,C
r*, = OrC'
Dacd polul angrendrii C igi schimbd pozilia pe linia centrelor Ot gi Or , centroidele migcdrii
:
vor fi cercuri, forma lor va depinde de funclia urz f(gr) , oblindndu-se roli dinlate necirculare.
Profilele care satisfac legea de 6azd a angrendrii, se numesc profile conjugate.
Yitezarelativd V,, produce alurecarea profilelor favorizdnd uzarea flancurilor dintilor. Ea
cu atAt mai mare, cu cAt punctul de contact X se indeplrteazd de polul C.
Prin suprapunerea unei migcdri de rotalie peste roata 1 cu - to, profilul l, devine fix, iar profi
l, va infagura profilul f, (figura 2.4,b). Operalia se poate reahza gi invers suprapunAnd o miqcare
rotalie peste roata 2 ct - rc'r, in acest caz profilul f, va infagura f, . Deci profilele fr qi fr sunt recipl
infd$uritoare.
Unul dintre profilele conjugate poate fi ales arbitrar, insl celdlalt trebuie sd fie ales in
concordanfd cu legea debazda angrendrii.
in etapa actualS" cele mai utilizate rofi dinlate au profilul evolventic. Aceste roli respecti I
debazda angren[rii, deoarece evolventele sunt cwbe reciproc infrqurdtoare.
Existd gi cazuri cdnd flancurile dinfilor au profilul cicloidal, in arc de cerc sau altele.
 ANGRENAJE CU AXE PARALELE

\ ,/. "
{i
I

v2

-t-- -
t. l/.o+,
\-- tangenti comund
-1'
z-

f2

$.

a.)

Fig. 2.4. Angrenarea profilelor 4 Fi fz

15
f
Generarea pro-filului evolventic

2.3. Generarea profilului

evolventic

Evolventa este curba descrisd de un

punct al unei drepte care se rostogolepte pe un
cerc, fdrd. ahurecare (figura 2.5). Cercul de ruzd
/ vtd, rr, pe care se rostcgoleqte dreapta A, fhre
alunecare, se numegtc corc de bazd. f)reapta A
poartd denumirea de clreaot6 generatoarc.
------+ Din procesui de gerrerare re iltd ch
x
evolventa nu poate exista in interiorul oercului
de bazd.. ln functie de cum se rostogoleqte
Fig. 2.5. Cenerarea evolventei. dreapta A pe cerc se poate obline
riu'lnura din dreapta sau diri stAnga
D'
(figura 2.6). Dreapta generatoare
Ft este normald la evolventd, iar
DI segmentul de dreaptd cuprins intre
punctul de tangentd cu cercul de
bazd qi evolventi este egal c\ttaza
A de curburd a evolventei in acel
E" punc1.
f,indnd seama de fclul cum
se genereaz[ evolventa, din figura
2.6.rcniltd:

Ab=Bb..DDr= EE1 ,

Ac=Cc=D4=EE,,
Fig. 2.6. Ec hidist ant ele evo ly e nte i.
adici, evolventele descrise de diferite puncte ale aceleiagi d:epte A sunt curbe echidistante.
Punctele de tangentd A, b, c, d gi e ale creptei generatoarcr A cu cercui debazd,sunt centrele
instantanee de rotalie ale drepiei qi centoele de crnburd ale evolventei, ?n prmctele A, B, C, D qi E. tntr-
un sistem de axe coordonate (figura 2.5) ecualiile parametrice ale evolventei se pot exprima astfel:

]* = .osinq, - rneycosgy,
(2.r0)
[V = rncosqy * rugysinrpr.
Ecualia polard dste:

,r=,f?1=oo (2.11)
Din figura 2.5, tinand seama de ggnerarea evolventei,rcnltd;

,{i=NM,
adic6 ro ey = ru tan c, , sau fiy * o, = tan c' de unde:
To
inv c, = tan &y - dy
Q.r2)
Raza de curburd a evolventei este:
p = NM = rysinoy Q.r3)

16
 ANGRENAJE CU AXE PARALELE
lar
rb = fy COS ([y Q.r4)
Dacd Peste migcarea de
rostogolire a dreptei A, pe cercul de
baz,'a, se suprapune o miqcare de
rotalie de sens contrar, atunci
dreapta A va executa o miqcare de
translafie, iar cercul de bazi se va
roti. in aceastd situalie un punct P al
dreptei A va descrie in Pianul
cercului de bazd' (care se
rostogolerpte) o evolventi (figura
2.7). Se poate observa c6 evolventa
in procesul dc generare este
infrquratd de dreaPta A'1 , care este
perpenclicularf, Pe dreaPta A 9i
tangentd la evolventb'
Considcr6nd ca dreaPta A, ,
este legati rigid de dreapta TT care
este tangenti la cercul c1J raza r
(cercul de divizate), se Poate
observa ca in timP ce dreaPta A se
rostogoleqte Pe cercul de bazd,
dreapta TT se rostogoleqte pe cercul
de divizare c.urazat.
Fig.2.7. Generarea cinematicd a evolventei' Prirr urmzlre
s* centroidele miqcirii vor
fi cercul de divizare gi
TT (dreaPta de
crenraliera de referintA
dreapta
divizare).
Intre razcle ro qi
r (frgura 27) existd
relalia:
rb
. (2.1s)
COS fl

Dreapta A1
ooate ti consideratd cd
bste muchia sculei, care
in procesul de generare
executi o miqcare de
purd translalie, cu
viteza (figwa2.7):
V=rt,l (2.16)

Scula cumuchia
agchietoare rectilinie se
numegte culit Pieptene
qi are la bazi cremaliera
(hgura 2.8).
Pentru
generarea celuilalt fl anc
al dintelui se
procedeazl in mod
analos.
Fig. 2.8. Cremaliera generatoare a danturii cu profil
tn evolventd'

t7
 2.4. Generarea ro{ilor din{ate cu profil in evolventd

Cremaliera generatoare are dirnensiunile normalizate in STAS 821 - 82. Ea se poate obiine

dintr-o roatd din{at6 considerAnd numdrul de dinli 7: @ " Prin angrenare cu roata, cremaliara genereazd
flancurile din1ilor, alia cum rezriltd din figura 2.7 . Pe aceastd metodd sebaz.eazd procedeul de prelucrare
a rolilor dinfate prin lostoqolire. unde scula angreneazd cu semifabricatui.
Sculele pentru prelucrarea rotiior dinlate prin rostogolire poartd denumirea de culit :+ieplene

--

A)

c,

mt$carea -/
principald
(de aqchiere)

c.)

Fig.2.9, Procedee de prelucrare a rolilctr dinlate prin rostogolire.

Prelucrarea prin rostogolire a rolilor dinlate prezinti urmdtoarele avantaje: precizie ridicatd a
protilului dintelui gi a pasului, universaiitate a sculelor utilizate, productivitate ridicata.
Rofile dinlate se mai pot dantura qi prin procedeul de copiere. pe magini de frezat universale cu
frezd disc - modul (figura 2.10, a) sau cu frezd deget - modul (figura 2.10, b). ln acest caz profilul frezei
are forma golului dintre dinfi. Scula executh o miqcare de rotalie in jurul axei sale, iar semifabricatul
sau scula o transla{ie. Dupa exccutarea unui gol semifabricatul se rotegte cu unghiui 2n/z qi frezarea
se repetd. Rolile dinlate astfel executate nu sunt suficient de precise, procedeul de prelucrare este

t8
 I
ANGRENAJE CA AXE PARALELE

Fig.2.10. Procedee de prelucrare a rolilor dinlate prin copiere.

rieproductiv qi din aceastl catzdel se aplici numai in cazul producliei de unicdte ori Ia module foarte
mari sau speciale.

l9
 2.5. Proprietifile de bazd ale angrenajelor cu profrI in
evolventl

Aga cum s-a

rostogolitoarele sunt
linie care se ntnneqte
o linie dreapt[ care se suprapune pesG normala cc

de angrenare ocupd o pozilie simetricd, ardtatd cu

lwz
i

I'ig. 2.11. Proprietdlile angrenajelor cu profil tnevolventd'

Din frgura 2.ll rczroltfl:
. .0, = orN, = OrC cos ctrw = f*1cos o* ;
I Q.ll)
[ .or =
OrNr = OrC cos G* = r*2 cos o(w :
poate exprima astfel:
TinAnd seama de relafiile (2.1) gi (2.17) raportul de transmitere se
G)r f .2 ru2
lltl=-=-=-. (2.18)
(d12 rrt rlt
Deei raportul, de traltqgdtere,-u' d,rgfilor dintate cu pr.-ofil ia-evolventE nu depinde de unghiul
de angr e cercurilor debazi-
Ia schimbarea distantei dinfte axe, angreftrea
---^ct_ evolventice
profilelor
nu se distruge, adic[ raportul de transmitere rflm6ne constant'
ScnimUareaAistanlei dintrg axe qe poate produce, ingeneral, Ia ansamblarea rolilor din]ate din
c^wa
dou6 ro$ dinjate..care in po.zifia inili aI6 angrerrcazii in punctul C (figura

20
 ANGRENAJE CU AXE PARALELE

de bazl yOt
---'T{i I

cercui-d\ il
rostogolire N K*:w:l'::,'

cercul de bazi
bazil O,Ct=rt*,<r*,
\. OrCt=rt*rcrr,

+f*l \o'o"l;-:
t
rl o2

Fig. 2.12. Varialia distanlei dintre axe in cazul angrenajelor cu proJil tn evolventd.

I i2, a) avdnd distanla axiall a* . Prin schimbarea distanlei dintre axe, punctul de contact se mutd in
C', iar ruzelecercurilor de rostogolire se schimbd (figura 2'12,b)'
Din figura 2-12 rezultj':
.0, = rwl cos fl,n = f irr cos fl; ' (2.re)
{
rw2 cos dr" = f i"z cos c* .
I rtz =
Adunand lelaliile (2.19) se ob.tine:
rul * rb2 = (r*r * r,"r) cosd* = (rr"l *- r*Jcosc*1 '
.gu
aw cos fl* = ai cos fl; . Q.20)

2l
 2.6. Stabilirea dimensiunilor geometrice ale rotilor dinfate
cilindrice cu dinti drep{i, in cazul general

Dimensiunile geometrice ale rolilor dinfate cilindrice cu dinli drepli se vor stabili linAnd seama
de cremaliera dereferinli, STAS 82I - 82 (figura 2.13).
p=n m
20"

inie de referinfi
-t liniqde divizare
-i!l _ l
l-ig. 2.13. Elementele geometrice ale cremalierei de referinli-
Elementele geometrice a cremalierei de referinld sunt:
- unghiul profilului de referinfd a:20o;'
- pasul cremalierei de referinli p: tr m;
- inilfimea capului de referinld h": h.* m;
- jocul de referin![ la picior c = c* m;
- indlfimea piciorului de referinfi ht = (h"* + c*) m;
- ind"lfimea dintelui cremalierei h=h,+h, =(2 h"* + c*) m;
c
- raza de racordare (figura 2.8) P=ArA
-m I - sina
m - modulul STAS 822-82;
h,* - coeficientul de indlfime a capului de referin![;
c* - coeficientul jocului de referinll.
Dreapta pe care grosimea dintelui cremalierei este egall cu lilimea golului poartd denumirea
de linie de referinli. Liniile paralele cu linia de referinld a cremalierei, care sunt tangente la cercul de
divizare a ro{ii dinfate se numesc linii de divizare (figura 2.I4). Pe aceastd linie grosimea dintelui nu
este egali cu ldlimea golului. implrfind diametrul cercului de divizare cu numdrul de dinti se obtine
modulul sau pasul diametral:
d
_=m. (2.2r)
z
intre lilimea golului mlsurat pe linia de divizare a cremalierei gi grosimea dintelui rolii,
m[surat[ pe cercul de divizare existi relafia:
;^,
AC=A'C.
sau

S=-+'[m
j
2xmtanc,. Q.23)

unde x este deplasarea specific[ de profil.

Dacd linia de referinfa a cremailierei se indepdrteaz1, fa[d de cercul de divizare in sens pozitiv
(figura 2.14), grosimea dintelui rolii cregte gi invers.
22
 - ---'- -'a

ANGRENAJE CU AXE PARALELE

x.m.tanc[

[nia de referin{d
c (+)l B' linia de divizare

Fig.2.14. Angrenajul roatd dinlatd - cremclierd.

Prin urmare deplasarea specifici de profil x din relafia (2.23) poate fi x > 0 (roati corijati
pozitiv), x = 0 (roatd necorijatd), sau x < 0 (roat[ corijat[ negativ). Influenla deplasdrilor specifice de'
profil asupra dinlilor rofilor dinfate este ardtatd in figura 2.15.
In cazul unui angrenaj format din doud roli dinlate se pot intAlni urm[toarele caa;ur' :
a) xr = 0, Xz = 0 angrenai zero;
:
b) x, -x, angrenaj zero deplasat;
c) x, + Lrx, + 0 angrenaj cu deplasare de profil sau angrenaj deplasat.
Grosimea dintelui pe un cerc oarecare se poate determina din figura 2.16 astt-el:

0=inva* s =invar.+, (2.24\

de unde

",
= 2t ! + 2*tu"o) - (invo, - i"oo)l' Q.2s)
i}(
Unghiul cy se poate determina cu relalia (figura 2.16):
cosdv =
r
(2.26)
' -cosd
ry

Relaliile (2.25) Si (2.26)permit determinarea grosimii dintelui pe oricare cerc al ro{ii dinlate.
Pentru cazul asculirii dintelui, cdnd sr:0, relaliile (2.25) qi (2.26) se transformd astfel:

rnv 0(v =
1in*2xtanal +invc, (2.27)
;\i )

iar
cos c[
fn=r (2.28)
cos c[v

23
 r-0,6 | F-0'3 Fu'0 " r| p+{l:
!F+fl-.1 F

rl2

nl4

F t7

z=20

r-25

n'35

EI

Fig.2.15. Influen[a deplasdrilor sp.ecifice de profil asupraformei dinlilor dupd MAAG.

Pasul mdsurat pe cercul c! raza r, se poate obline din rela$ile:
pz=2nr I - r"
ir,=Zrcrrl-nt=Pi' (2.2e\

care, finAnd seama de relafia (2.26\, devine:

P, = P#:
cos0(y
(2.30)

in cazul unui angrenaj (figura 2.17) grosimile dinfilor pe cercurile de rostogolire la rofile I gi
 ANGRENAJE CU AXE PARALELE
! se obfin, pe baza relaliei (2.2f), astfel:

.-, = ; ;,[f (; . z xr tan a) - (io'o* - ion o)] , (2.31)

Sw2 = + 2xrtan - (inv *- - i"" o)] . (2.32',)

")
.-Y

s
ar

Fig. 2.16. Grosimea dintefui pe un cerc ourecare.

Surna grosimii dinfilor pe cercurile de rostogolire este egal5 cu nasul 111yat
pe cercul de
:estogolire, de-oarece grosimea diot.lni unei roli este egald cu ldfimea golului celeilalte ro!i, adicd:
P*=s*l+$r"2. (2.33)

Razele cercurilor de rostogolire se pot exprirna astfel:

^ ZrFw
7r
.rwl _ _;_,
= --l- Q.34)

zzP*
iv
21w2 -- ' Q.3s)
T
inlocuind retaliite (2.31), (2.32), (2.34)qi (2.35) in relalia (2.33)se poate obline:
x.+x.
' invd-=2 L z-tang+invc' Q.36)
zt*zz
cunoscand unghiul de angrenare dw , pe bazarcla[iei (2.26), se poate scrie:
rwl ' - rt
r=t.- cos c[
t (2.37).
cosc*
ir
(2.31)

* cos c[
^(', (2.3e)
2 ") cos 4w

25
 Fig.2.l7. Grosimea din[ilor pe cercurile de rostogolire.

CunoscAnd distanfa dintre urxe se pot calcula razelecercurilor de rostogolire:

- zt &r"
f,nl - lw = ;-_ ,
ztr22 l+u Q

$i
22 lrn u
ln2 = x* a.
zrn22
unde

, ='-2
zl

in cazul cAnd se cunoa$te distanfa dintre axe aw gi numerele de dinli z, zr:

mfu' * z'\
Si

COS
'' = --#
do, COS d = -I-
^ CoS 0 , (2.
ztn tw

tr
(2, * a.,n - inv cr)
Xl+X2= "J(i"v a.
2tzn a

26
ru
ANGRENAJE CA AXE PARALELE
Din relaliile (2.39) se poate observa c[ in general a* + 2, dgsi-
2*=?+Ytn, {2.44',)

l*-tr zt * zzf .o.*

y= - " ( "oro - ,) -1) (2.4s)
mf cosc,n ) 2 lcosa,n
,

unde y este cof-rcientul de modificare a distanlei intre axe.

--T-
a.) I

profil or
--l l!

.a *. cu!

c2
!{abi,
(r.

roat'd2 roatt 2

)L
Fig. 2.18. Scurtarea dinlilor penlru ntenlinerea jocului la piciorul dintelui.
f)iametrele dc cap ale rolilor dinlate (figuqa 2.78,a), definite prin intermediul profilului de
:;i-erinld.sunt: t _
dir =2r^t=2(., *hr-m +Xrott/\ =*PttZho
/ nZxr)\ , Q'46)

si
t _. + x',m]\ / 2h^' *
\
drz 2r^z = 2\r, * hr'm -
^Vr '
zxz) ' (2.47)

Distanfa intre axe, in acest caz, esle:

fl* = 11 * rr. * xrm + Xzffi - t * (*r * L) t' (2.48)

Pentru realizareaangrenajului larijoc lateral (figura 2.18, b) cele doui roli trebuie apropiate cu
mdrimea o* - o* , astfel inc6t:
?* - r* = n +(*, * *r)m -. a -ym = (", * xz - Y)m = km, (2.4e)

unde k este coeticientul de scurtare a inallimii dintelui.

k=*r+x2 Y>0 (2.s0)

27
 ului standardizat Ia capul dintelui diametrele d*j $i d'"i trebuie
micSorate cu mErinea 2 k m, oblindndu-se in final:
d"l = E (2, * Zh"* * 2x, - 2k) , (2.s1)

si
d"z=EFr*rh"'*2\-2k). Q.s2'
inallimea dinlilor angrenajului deplasat erste:
h = * .' - k) . (2.s3)
^(2,h"'
Diamefrele cercurilor de picior sunt:
dn = d"r - 2h =m(t.+zhi * z*, - 2'.), Q.s4l

dn=d,z-2h=^(+lzh,+2t,-zc'\ . (2.55)

. Pentru angranajul angrenajul zero (r, = 0 Si xz = 0) gi angrenajul zero deplasa+. (xr = - xJ relaliile
dimensiunilor geometrice se modific[ astfel:
xl = o; x, = o xr = -L

&.=&=20o o*,=O =20o

frl=rli YwZ=lZ fo,l =fl i rwZ=tZ

mlzt * zz)
&*=8= _ 8*=fl=
2

Y=0 y=0
k=0 k=0
d"l=fipr+2h.-) d"t = [lr, * zhr' * 2xr)
d"z =Diq " znii Db * 2h"- * 2t
d"z = )

h = mpni * c.) h = m(2h.. *.')

dn = rF, - 2h*t - 2e.) dn = EV, - 2h"' * 2x, - 2c.)

dD = rl+ - zhr' - 2c') dn = fllz, - Zh"* * 2\ - 2"')

28
 ANGRENAJE CU AXE PARALELE

r
Dete rmin a rea
gradului de acoperire

Aga cum se Poate observa

din figura 2..19, lin6nd seama de
sensurile rotaliei, angrenarea
profilelor (flancurilor dinlilor)
incepe in punctul A gi se termind in
punctul E. Distanfa A{ t.
nume$te
segment de angrenare. In timpul c6t
punctul de contact dintre flancuri
parcurge segmentul ' AE, se
.A
t,
Grn \ostogolesc intre ele arcele CroC,,

i c2Ac2E
'
pe cercurile de

\rf rostogolire, denrrmite arce de

\r
\F
anglenare.
Pentru ca angrenarea sd fie
continud, trebuie ca inainte de
iegirea din angrenare a flancwilor
dinlilor, in punctul E, s[ intre in
angrenare perechea de flancuri
urrnitoare. Aceastd cerinf6 este'
asiguratl dac6:

CroCr"
^ (2.56)
I 8,,=-)1,
-P*
02

grad
Fig. 2.19. Gradul de acoperire al angyenaielor cilindrice cu unde l: j^"..,-ltu*"Ut" de
acoPentq;
iinyi drepli. p* - pasul mdswat Pe cercul
de rostogolire.

Din condilia de generare a flancurilor evolventice rczlultd:

.^, ^A
^
AE = GrnGr" = GzaGre = rbl Ql 9i C,nCt" = CznC'n = r*l(Pt '

Pebazaacestor reialii se poate ob.tine:

crncr" (2.s7)
rwl
_
AE rnr cos 0(w

gradul de acoperire 8o devine:

JinAnd seama de relalia (2.57),
,'a'= NGw= mtr -m.
pw cos p cos Pr
(2.s8)

29
 Determinareq gls(Uui de acoperire
Gradul de acoperire 8,> 1 inseamnd cd pe segmentul de angrenare, pe anumite porfiuni se afld
in angrenare doud perechi de profile lflancuq). Se considerd cd angrenarea incepe intre doui flancuri
in A, cAnd perechea urmAtoare a ajuns in D. In momentul cdnd perechea din A ajunge in B. perechea
din D ajunge in E.

BD = AE - 2AB = - 2(enp6- pJ = po (2 - e).

en pu (2.59)

Considerdnd Eo : 1,6, conform relagiei Q 59), se obline BD : pu (2-1,60) = pr . 0,4, adicl pe

40o/o din pb angrenarea este unipari gi pe 60% bipard.
Datoritd acestui fapt presiunea de contact dintre flancurivaiazdintre o valoare gi dublul ei, ceea
ce conduce la zsomot si la solicitdri de oboseald.
Din figura 2.19 rezultil:

-d
AE AC+cE - Fr-N,c) -(nF-NF)
Pr Pr Pn

sau
ro, (tan d,^, - tzn o,n) * ro, ftan a*, - tan a*)
to (2.6r)
Pr
inlocuinC in relalia (2.6I) relaliile:
frzr mz,
rat = cosd, rn, - ---lcosd gi p - fiffi,
, 2

se obline:

'v=+
unde

dot
, = 2, cosdal = ei cos da2 =
zl drl *
Cregterea unghiului de angrenare c* conduce la scaderea gradului de acoperire en qi invers.
Incazsl angrenajului roata dinlatd-cremalierd (figrua2.2}) gradul de acoperire se determind cu
relafia:

AE (N,E-N,CJ +C4
tn=-- Q"63)
Pu Pu

t. m(h"- -*,)
ro,(tan cr., - tan 0)\ *
to
-# srn fl (2.64)
TImCOSd

Jindnd seama de relalia:

frzt
r]il= cos&,
,
gradul de acoperire devine:

8o= (2.6s)
+F'(tana"

30
 ANGRENATE CU AXE PARALELE
01

linia d_e_ divizarg

Fig.2.20. Angrendj roatd dinlatd - cremalierd-

Valoarea maxim[ posibill a gadului de acoperire eo se obline in ca2ul cdnd z, - 4= @, adicd

in cazul cSnd cele doud roti se transforma in doud cremaliere (figura 2.2L)-

E
i6

/,/
Tr-
F ig. 2.21. Angr e naj ul cr e m aI i er d - c r e m al i er d.

Segmentul de angrenare este:

2hu'm
AE = N'l\LL =
' sina '
iar pasul cremalierei m[suratin lungul segmentului de angrenare este po = 7T m cosa''
Gradui de acoperire maxim este:

E.---.=N'Nt= -2hJm lni.' Q-66)

'c max
n m sin d' cos 0
Pr n sin (2 a)

Pentru h"* = I $i ct = 20o se obline eo.,* = 1198.

in cazul *g."nui.lnr cilindrice cu dinli drepfi gradul de acoperire este cuprins intre limitele:
1125 < to<2 Q.67)

3l
 2.S.Alunecarea flancurilor din{ilor

Se considerd mai int6i doui suprafefe I gi 2, aflate in contact (fignra2.2?) dupn o linie, care se

rostogolesc una peste cealaltii cu alunecare

curbi AS, iarpe suprafafa 2, arcul de curbd
de lungime dintre cele doud arce de crnbd
Alunecarea suprafefei I in raport cu 2 se po
astfel:
AS,,
as' -AS2 ASrz
= ,,m At
(rr, = = lim
ItS -at, as-o AS, At-o ASt
At
Se poate observa ci:

linr
at-0
lP = n,, ei [T * = v,,,
unde Vlz = V,r - Vo este vitezarelativd a suprafelei I
in raport cu 2 in punctul Y (figura 2.22);
Y ,, - vitezapunctului de contact Y, pe suprafata 1
(figura 2.23), pe direcfia vitezei relative;
Yo-vitezapunchrlui de contact Y, pe suprafala 2
(figura 2.23),pe direclia vitezei relative.
in final rcztltj;:
7 -v,r-Vo-V'-%
rr2v Q.6e\
%
Fig.2.22. Suprafele care se rostogolesc Asem[n[tor se poate exprima coeficientul de
fntre ele cu alunecare, avdnd contact liniar. ulrrnecare specific at suprafelei i iF raport cu 1, arlici:
vo - V,,
r -
\zr! - vrt
\t' Q.70)
%
findnd seama de figura 2.Z3,reniltil:
Ytz=V,r-V,, = Vo (tan arr - tan ao) .
gi coeficienlii de alunecare devin:
tan drr - tan orz
Crr, = Q.1r)
. tan drr

9i
tan drz - tan flrr
crr, = .
QJ2)
. tan flrz
Din figura 2.23
" se poate obline: .
Yc = io, (tno n* - tan nrJ = ro, (tan cr, - tan c*) , Q.73)

tan tlrr = (u + 1) tan d*" - u tan clrz r Q.74\

unde
rv2 z2
ll=-=-.
rur zr

32
 -----

ANGNENAJE CA AXE PARALELE

<-:G)- fuz

Fig. 2.23. Alunecarea flancurilor dinfilor.

inlocuind Q.7 4) in relalia Q'7 l) rcznlt};

r-l2y tuc, - ta,n&rz
rr

tanc*- o.ttnun Q.7s)

" u+l
Aseminitor se poate obfine:
tancn, - taltdyt
r-
b2ly
tanc* I tancrr
;i
Q.76)

gi de alunecare specifici vtiazA

Tinend cont de relagiile Q.6g), (2.70), Q.75) Q.76),coeficienfii
 = (zrn
-2
elui qi

SC

egaliz
po

34
 ANGRENAJE CA AXE PARALELE

2.9.lnt:erferenfa la
prelucrarea rofilor dinfate cilindrice
exterioare, cu cu{it - roati

ta prelucrarea rogilor dinlate cu culit-roati, prin procedeul rostogolire (figura 2.9 b), pot aplrea
gi situalii c6nd capul dintelui sculei produce subtdierea piciorului rolii (figura 2.24).In consecinld,

roata

N2

lo' i'
i
Eig.2.24. Subtdierea danturii la prelucrare.
Fenomenul de subtdiere a flancurilor dinfilor apare atunci c6nd cercul de cap al sculei
intersecteazi linia de angrenare inexteriorul punctelor N, gi N, , (figura 2.24). Deoarece dimensiunile
cutitului roatd sunt standardizate, se va determina numf,rul minim de dinli la roata de prelucrat
(danturat), pentru ca sd nu apari interferenla (subtiierea) la piciorul dintelui.
Se considerl cazul limiti, cdnd cercul de cap a sculei trece prin punctul N, , adici situalia cdnd
pnnctele E gi Nr se suprapun, (figura 2'25).
Din triunghiul OrNrO, reztltA:
,1, = * ri, - 2 zrorcos cr (2.80)
^'
Pentru angrenajele cilindrice exterioare, fbrd deplasare de profil, dimensiunile angrenajului sunt:
r",= 0,5-(", * 2hu-) ,
ttz- tzcosc = 0r'mzrcosfl t (2.81)
a = 0,5 m(2, * zr\ .

35
 la Drelucrarea rolilor dlAatg-Sl@!!9e - roatd
relaliile (2.81) in relalia (2.80) se poate obfine:
zlsinu +2zrzrsin2 c - 4hl z, -4hJ2 =o ,

sau
zlsin2u - 4hr2
zr= Q.82)
4 h"- - 2 zrsin2 a,

Pentru ca s[ nu apara subtiierea dintelui la

roata 2, cercul de cap al rolii (sculei) trebuie sd
intersecteze linia de angrenare pe porliunea NrC
(figura 2.25) sau la limitd in punctul N, , adicl:

- !h:2
r.]sin2a
zt=i--
' 4 hr- - 2 2., sin2-. 12.831
d,

fn cazul cdnd roata 1 (scula) devine un eulit

pieptene (cremalierf,) adicd. 2., - co, din relalia
(2.82) rezult6:
2 hr-
Fig.2.25. Evitareafenomenului de subtdiere a
zz> -. ,-' (2"84)
srn'd
dintilor tn cazul prelucrdrii cu culit-roata,
Dacd s. = 20o $i hu* = 1, din
relalia (2.84) se objine:
z2=zmin=1712-17
Deci teoretic numdrul
minim de dinli care se poate
executa cu culit pieptene fhrd
sd apari subtdierea este 17.
Practic, uneori se admite o
micd subtiiere gi deci numdrul
minim de dinli este 14.
Pentru evitarea
subtiierii in cazul cAnd se
executi roli cu numere de
dingi mai mici de 17 sau 14
(figura 2.26). trebuie s[ se
Fig.2,26. Subtdierea rolii cu culit - pieptene' ,fi\llzezedeplaslri de profil. in
cazul gener5rii danturii (prelucrdrii danturiD cu cufit-pieptene, profilul de referinll (scula) se deplaseazi
cu mdrimea x m (figura 2.27).Dinfigura 2'27 se poate scrie:

NC =
mz.smd = h.*m-xm
-2 sin ct

sau

2h;
-'r("#) (2.8s)

sin2 c

practic este suficientii u.o,*:.:

a l"'lir,_::f
u )' (2.86)

Deplasarea specifici de profil oblinuti din relaliile (2.85) sau (2.86) nu poate avea valoarea
36
 ANGRENAJE CU ilG PABALELE

=-mz
,

de referin{d nedePlasat

cercul de rostogqlilg

de referin

profilul de referinfi deplssat

Fig.2.27. Evitareafenomenului de subtdiere tn cazul prelucrdrii cu

cu[it piePtene.
de mare, deoarece dintele se va termina intr-un v6rf ascufit putdndu-se rupe in procesul de
Din figura 2.28 se poate scrie grosimea dintelui pe cercul de cap:
r-
s" = 2r"l+ + inYc - invc"lI Q.87).
'\ 2r /

Pun6nd condilia s. )
0r2 m, pentru ca dintele la vArf sd nu sl5beasci qi flnand seama de
dintelui pe cercul de divizare:
a = nt + 2xmtand ,
2

fr relafia (2.87) se poate obline numlrul de dinli care se. poate executa cu deplasarea de profil x:

(2.88)
'^ .=
ryr,
2r
- iny s, + inv c"
Daci se admitd:.
r. = I + h" m + xlll r

rh fcOS a zcosc
COS0I- = i = = (2.8e)
'f.rr z + 2h"' * 2x
-
Relafia de dependenfa intre deplasarea specific[ de profil gi numdrul de dinli este ardtatl pe

37
 zA',-' .-=-=----
'{
.---l
.\t
t \\\\
---
'].r
r
/\ \

tr{t

q,
i$'{'} (-,_,r,
i${'} !r ,r,
is{9

Fig.2.28. Asculirea dintelui la valori mari ale deplasdrii specifice de profil.

r's
E- l- l -r-j_-l-__ _-
=
i--'- -- ---.,- l ---' - + --.i i
ii

.---- --. \-
-l--ll\ --
18 Z0 22 2J
:

Fig.2.29. Diagrama dependenlei dintre numdrul de dinli Si

deplasarea specficd de profil.
38
 ANGRENAIE CA AXE PARALELE

2.10. Transmiterea sarcinilor prin angrenaje

Sarcina intrc flancurile dinfilor aflali in contact (angrenare) se transmite pe direclia normalei
comune in punctul de contact, (figura 2.30). lindnd seama ci flancurile dinlilor se rostogolesc cu
alunecare apar gi forle de frecare orientate pe direclia tangentei comune in punctul de contact. Aceste
tbrle normale Fn, , F,, gi forlele de frecare Fr, , Fo produc in dintele rolii solicitiri sau tensiuni.

T2

{'\\
.x-
r1 Fo
Fn s\

Fig. 2.30. Forlele care solicitd dintele tn timpul funcliondrii.

Aceste sarcini (fo4e) solicit[ dinlii la incovoiere, iar stratul superhcial al flancului la pfettrl{lc
de contact.
in urma celor doud solicitdri principale dinlii se distrug in funcJionare. Aceste distrugeri apar
sub diferite forme, in funclie de materialul dinfilor.

39
 transmiterii

z.ll.Principalele forme de distrugere a dinfilor in procesul

transmiterii sarcinii

Sub acliunea fo4ei normale For = Foz (figura 2.30) la sfErpitul angrendrii (punctul E), in
secfiunea situati la piciorul dintelui rofii motoare 1, apar solicitirile de incovoiere, compresiune gi
forfecare.
O solicitare hotdrAtoare este cea de incovoiere, a;a curn se aratd in DIN 3990. Din frgura 2.30
se poate observa cd punctul de contact pe flancul dintelui rotii motoare se deplase azA de la piciorul
dintelui spre capul dintelui gi astfel solicitarea de incovoiere ysrizzhpeparcursul angrendrii. Apale deci
in dinte o solicitare variabild" cavzati de momentul incovoietor, care produce oboseala materialului.
Solicitarea la oboseall este accentuati pi de faptul cd dintele participd la angrenare pe segmentul AE,
dupd care se elibereaz[ de sub sarcind, revenind in angrenare ciupi un timp bine deterniinat. Astfel
solicitarea la oboseall se repetd in mod ciclic. Datoritd acestei solicitiri variabile dupb un timp dintele
se poate rupb. Pentru ca ruperea sd se producl dupd un anurnit timp de fimc]ionare. dinlii hebuie si lie
dimensionali la solicitarea de incovoierq.
Ruperea dintelui se poate produce gi din cauza unui tratament termic necorespunzitor, in special
in cazurile cfuid rofile sunt executate din materiale casante gi apar gocuri in flmclionare.
Deoarece flancurile dinlilor se rostogolesc unul'peste cell]alt cu alunecare, apar fo4e de frecare
(frgwa 2.30), care irnpreuni cu fo4ele normale produc ln flancuri sclicitiri superficiale numite prgsiuni
de contact. ln urma solicitirii la presiune de contact flancurile dinlilor se pot distruge prin pitting
(gropile), uzwil abrazivd, uzurd qi gripare, coroziune. etc.
Distrugerea prin pitting se manifesti pnn aparigia unor gropile pe flancul dintelui. Acest mod
de distrugere este caracteristic pentru angenajele executate din oteluri cu duritate mic6 sau mijlocie
(i{B < 3500MPa), care fi.urclioneazAin carcase inchise in baia de ulei. Formarea gropifelor pe flancurile.
dinfilor este cauzata de mai mulli factori, dinue care se apteciazi ci forfele de frecare joac6 un roi
important.
Jindnd seama de figura 2.30, se obsen'i ca stiatul superficial al flancului dintelui rofii motoare
este solicitat la intindere, iar flancurile drntelui rogii conduse la compresiune, datorit6 fo4elor de frecare.
in urma solicitlrii repetate la intindere suprafala flancului se fisureaz:, (figxa2.3l,a) gi uleiul pEtnurde
sub presiune in aceste fisuri, conduc6:rd teptat la desprinderea unor rnici particule (figura 2.31, b).

Fig.23f . Formarea gropilelor pe /lancul dintelui rolii motoare.

Fenomenul de pitting (gopile) apare in general in jurul polului de angrenare (in jurul puncnrlui
C). La angrenajele unde pltrund corpuri strdine intre flancuri, care favorizeazdvzarea"gropifele sunt
rlzuite gi deci la aceste angrenaje ele nu vor apare pe flancul dintelui.
Penku a preveni formarea gropilelor pe flancurile dinlilor srurt necesare urmltoarele m6suri:
- dimensionarea angrenajului la presiune de conthct, fin&rd seama de felul materialului;
- executarea angrenajului cu deplasdri de profil;
- mdrirea rezistenlei mecanice a suprafelelor de lucru prin tratamente termice corespu:rzdtoare;

datoriti
 ANGRENAJE CU AXE PARALELE
gi temperaturilor inalte, in punctul de contact filmul de lubrifiant suferi fransformeri nefavorabile din
punct de vedere al turgerii, putdndu-se ajunge la topirea microneregularitdtilor gi la formarea instantanee
a unor puntile de sudur[, care fiind apoi rupte conduc la crearea rmor ri^ri accentuate pe suprafa;i.
Acest fenomen poart6 denumirea de Eipare. Cea mai eficace mdsur6 de a preveni griparea este
utilizarea de lubrifi anfi antigtipanli.
La angrenajele care funcfioneaza la turalii reduse gi sarcini mari apar deformalii plastice pe
suprafafa dintelui gi in consecinld deplasiri de material in direclia de alunecare. Pentru diminuarea
acestora, care conduc in final la distrugerea angrenajului, se recomandd durificarea suprafe,telor de
1ucru.
Daci tatamentul termic sau termo-chimic al flancurilor dinlilor nu este corespunzdtor, in sfratul
superficial nitrurat sau cementat vor apare fisuri, care de asemenea pot conduce ia distrugerea dinlilor.
Mirirea rezistenfei angrenajului gi ameliorarea condiliilor de functionare constituie o preocupare
permanentd a specialiptilor in angrenaje. Astfel, pot fi evidenliate preocupdrile privind:
- eliminarea inflr"lenlei erorilor tehnologice, prin executarea dinlilor bombafi (frgura 2.32, a);
- imbundtitirea condiliilor de angrenare, execut6nd dinfi flancaJi (figura 2.32,b);
- executarea dinfilor cu elasticitate miriti pentru eliminarea gocurilor in angrenare 9i a
zgomotului in ftmcfionarc{fu ura 2.3\ c)

Fig.2.32. Metade pentru,mdlirga rg4iste4{e,i dl,ntelui Si ameliorarea condiliilor defuncgionare.

4l
 2.12. Alegerea deplasirilor specifice de profil

-
Deplasirile specifice de profrl se aleg in urmltoarele scopuri:
- micAorarca gabaitului transmisiei prin utilizarea rolilor dinlate cu numere de dinli
z I z-in: I 7, evitAnd subtdierea (v ezi patagrafii 2'9);
- ptoGit ."u transmisiei cu angrenaje pentru o distanJa axiah data, pdstrdnd raportul de
transmitere inifal (proiectarea transmisiilor cu angrenaje pentru distanle axiale
standardizate sau imPuse);
- imbunititirea indicilor de exploatare a angrenajului (mnrirea gradului de acoperire,
egalizneaalunec[rilor la piciorul dintelui, m[rirea rezisten{ei dintelui la incovoiere sau
presiune de contact, evitarea gripdrii, etc.)'
Jin6nd seama de cerinlele artrtate mai sus,
deplas[rile specifice de prohl se pot obgine pebaza
diagramelor prezentate in DIN-3992 (figura 2-33, a, b gi c). Domeniul util al diagramei (figura 233, a)
r" i-pu.t. de la f, pdnd la Pn . in direclia P, spre P, capacitatea portant[ a angrenajului cregte, dar scade
eradul de acoperire. Zonarecomandatd este cuprinsd intre P, Ei Pu unde se considerd alunecdrile
lgajdzate. in func1ie de suma numerelor de dinli zr t zrsau znr * zoz se determin[ suma deplasdrilor
specifrce Xr * xz . Repartizarea (implrfirea) deplasdrilor specifice de profil pe cele doud roli dinqate
pentru 5u-u lor x, + x, determinati se poate rcali'zadupi diagrama din figura 2.33,b, dacd angren4jul
este de reducere qi figura 2j3, c, pentru angrenajul multiplicator.
Aqa cum se poate observa din figura 2.33,b, se determini mai int6i punctul A de coordonate
0,5 (2, + zr) 5i0,5 (x, + xr) prin care se interpoleazi apoi o dreaptd (in cazul c6nd punctul cade intre
doue drepti rnarcate cu L, , Lr, ..., L,, sau S, , S, , ..- , S,r)- Se determina apoi- in funclie de numerele
de dinli i, Si zrsau znr gi zn7 ,punctele A, gi A, gi pe ordonatA deplasarife specifice de profrl xr 9i x, '
Deplasdrile specifice de profrl se mai pot determina qi dupd relafla darii de MAAG, unde:
Xr t X2 Xr
*,,2\
= . [0,, -
(2.8e)

lgz, - lgz, + 2xr(lgz, - 1\

xl= (2.e0)
z(tga - r)
unde u : z, I z, , z, Si z, sunt numerele de din1i, iar pentru rolile cilindrice cu dinli inclinali se vor
inlocui in relaliile de mai sus numerele de dinli ai rojilor echivalente, adicd zn, $i z,z .
Aceste relalii au in vedere egalizareauzurilor pe flancurile din{ilor la cele doul rofi.

Exemplul de calcul 2.1

se calculeze dimensiunile geomeffice ale unui angrenaj cilindric cu

Si dinfi fr"plt, avAnd
numerele de dinfi z, = 2l $i zz= 5'7 , iar modulul angrenajului m = 2 mm'

Rezolvarea

Diametrele de divizare:
dr=mzr =2'21 = 42mm '
dr: mzr=2'57 = 114 mm
42
 ANGRENATE CU AXE PARALELE

a') xx

r.,--i---- t.-,-F
-tl '(2,+2,) -
40 6h 8'0 ttio lzo r40 too rdo zoo 2t['z+u

- l'-
!tl-

L', . - r:t v

,EiF

-4,* I
-0^5r .r
-o'5r I
io 2b zt 4o(2,*zr)tz zz U YU TUU ol'Lz
izz (
rtLl.
NR
9,,| |
g-
xr/2 A4i
0,7'- G
e,)

0,6. ;// ) '-/ Alb

--,'-' -l

-O,2icoretict -
-u,5 l'-''
_nl
vtJ
- .-t
| I

-0.4.
-u,f,' r0 zii''''
I
I

z'12'(zn1iz'z)
(zr+zr)12

Fig.2.33. Alegerea deplasdrilor specifce de profil dupd DIN 3992.

 Di stanta o<ial6 elementard:
d, * d, m(2, * zr) 2 Ql + 51) = 7E mm.
- -
^=
Se alege distanfa arialE standardizati aw = as'rAs = 80 mm.
Unghiul de angrenare:
coscw = " oo, " = +80 cos2Oo = Ar9l6203J - an = 23,6232350 .
aw
Suma deplasdrilor specifice de profil:
(z' * zzXinv a* - a) -
= (2r
inv + 57)(inv2r,62323so inv2Do)
rl '& = = r,0g9160g ,
Ztan2go
unde
23'6-T1235"
inv23,623235o = tan23,623235 - n = 0,0250689,
1800
2oo
inv2oo=tan2oo - n=0.0149043.
1800
Deplasarea specificd de p AG:
X, +Xr
xt=:Lz:*l I

_ 1,0891608
= 0'5266482 '
2 iil
t)
Deplasarea specifica de profil la roata 2:
xz = (xr * *r) - x, = 1,0891608 - 0,5266482 = 0,5625125 .

Coeficientul de modificare a distantei intre axe:

an-L 80-78
t- - z -''
-
Coeficientul de scurtare a innllimii dintelui:
k = *r * x2 y = 1,0891608 -I = 0'0891608 .

cap:
Diametreie cercurilor de \
d", = m(zr * 2hr* * 2xr - 2k) = 2(2i, 2-l + 2.A,5266482 - 2.0,0891608)
= 47?74995 DE , \
dln = m\2, + Zhi * Zxz - 2k) = 2(57 + 2'1 + 2'0,5625125 - 2'0,0891608)
= 119,89341 mm .

Diametrele cercurilor de picior:

do = -(r, - 2h.* *Zxr -2"')=2Ql -2'l +2'0,5266482 -2'025) = 39,106593mm,
ao = n(zz - 2h; a 2xz - rr') = 2(57 - 2'l + 2'0,5625125 - 2'025) = 111,25005 mm .
lnillimea dintelui:
n = m(znj + c *
I
- k) = 2(2'l + 0,25 - 0,0891508) = 4,3216784 mm .

Diamehele cercurilor de rostoqolire:

cos20o
dr*l=dr-99!!t =42 = 431076923 mm ,
cos23,6232350

d-r = d, *oto = ll4cos23r623235o

ilt-19:._ = 116,92308 mm
'cosc*
44
 ANGRENAJE CU AXE PARALELE
Diametrele cercwilor de bazl:
dn, = drcosol = 42cos20o = 39146109 ttrrtr I
duz = dzcosd = l14cos20o = 107,12496 mm '

Verifrc5ri:

h--
47,74995 - 39,106593 = 4,32167g5 mm ,
2
119,89341 - lrl'25005 = 4,32166g Dr
,
2
d,"r * d'z 431076923 + 116,92308 g0,000002 mm
- - -
^*=--n-= z
= .

Gradul de acoperire al angpenajului:

= - tanc*) + u(tanao - tanc*)]

"" #Wan.rrr
= +[(o,urrorr, - 0,437372D . +(0,s02s843 - 0,437t72D]
2r L'-'- 2l I
= 1,405904 ,

dot 39'-J4
coss'el =
dr
=
47r74ggs
v'v-e!-- 7
= 0,826536 - or, = 34JSS3gzo ,

tanttr, = tan34&55392o = 0,6810135

'
dn'= rc7ry: v'v----' - o* = 26,683384o '
cosctr2 = = 0,E935016
d, 119189341
tarna* = tan 26,6833840 = 0r5025E43 .

45
 Materiale utilizate tn construclia angrenajelor

2.13. Materiale utilizate in constructia angrenajelor

Pentru executarea ro{ilor din}ate, !in5.nd seama de destinalia qi condiliile lor de func}ionare, se
pot utiliza diferite materiale: ofeluri laminate. forjate sau turnate, fonte, bronzuri, alarne. aliaje de
aluminiu, materiale plastice (textolit, poliamid[, poliacetali, etc.), materiale sinterizate, etc. Alegerea
materialului optim pentru angrcnaje este o problemd complexa. depinzAnd de feh-ll sarcinii de transmis,
de gabaritul impus. de tehnologia adoptatd gi altele.
ltretapaactuald, materialul debazd. a rolilor dinfate, care asigurd o capacitate porlanti mare, este
otelul. Olelurile se impart in: olel-uri de imbunatdlire qi oleluri de cementare $i cilire.
I{.otile dinlate executate din o{eluri de imbun5tS.tire. au duritatea flancului dintelui HB < 3500
N/mm2. Prelucrarea danturii se face dupd tratamentul temic de imbundtalire. Aceste angrenaje prezinta
avantajul cd se rodeazd bine in funclionare gi astfel sarcina pe dinli se distribuie mai uniform.
Se recomandd pentru a fi utilizate utmdtoarele o{eluri:
- OLC 35, OLC 4-5, OLC 55, OLC 60, pentru incdrcdri gi viteze mici;
- 40 Cr 10, 33 MoCr 11, 41 MoCr 11, 35 MnSi 12, pentru incdrcf,ri gi viteze medii;
- 50VCr 11,34 MoCNi 15, 30 MoCrNi 20, pentnt incdrcdri foarte mari cu gocuri (ultimele
doud mdrci in general pcntru dimensiuni mari).
in cazul angrenajelor executate din materiaie de imbundt[fire se recomandd ca duritatea
flancurilor dinJilor la pinion sd fie rnai mare ca ia roatd, adicd HBo,"ion ) HB.oorx + 150 N/mmz.
Pentru mdrirea capacitdlii pofiante flancurile diri{ilor se durificd superficial. La aceste roli
dinlate se aplicd inilial tratamentul termic de imbundtdlire, care asigurd intregii secliuni a dintelui o
duritate de HB = 2500 ... 3500 N/ mm2, apoi se fvs7e,lzd dantura, dupd care se aplicd un tratament
superficial de durificare a flancului la HRC = 55 ... 65. In acest caz se poate asigura ca miezul dintelui
sd rdmAnd tenace. Durificarea flancuiui se poate face termic prin cdiire cu flacard sau prin induclie gi
termochimic prin cementare, nitrocementare, nitrurare, cianurare, etc. Datorita deformatiilor care pot
sd aparir dupd tratament de durificare dantura trebuie rectificatd. Cdlirea cu flacara sau prin induclie se
poate aplica la rolile dinlate executate din materiaie de imbundtalire.
Tratamentul termic de cementare cu cdlire se poate aphca la otelurile carbon de calitate sau
aliate care au in general conlinutul de carbon C < 0,2 oA.
Astfel de oleluri sunt:
- OLC 10, OLC 15, OLC 20, pentru roli dinlate solicitate pufin. la viteze periferice moderate
(6 ... 12 mls);
- 15 Cr 08, 18 MnCr 10, 21 MoMnCr 12,20 Iv{nB 5, pentru solicitiri medii ;i mari;
- l3 CrNi 30, 18 MoCrNi 73,71Til\4nCr 12, pentru solicitdri mari gi foarte mari, roti din{ate
cu dimcnsiunj mari;
Ofelurile aliate, mai cu seami cele cu aluminiu, se pot durifica prin nitrurare.
In cazul unor angrenaje deschise care funclioneazdla inchrcdri qi viteze mici, fdrd gocuri, se pot
utiliza gi fontele ca de exemplu:
- fontele cenugii cu grafit lamelar Fc 200, Fc 400;
- fontele cu grafit nodular Fgn 600-2, Fgn700-2;
- fontele maleabile perlitice Fmp 700-2;
- fontele aliate.
Pentru micgorarea frec[rii gi pentru ridicarea randamentului in diferite aparate se utilizeazd gi
roli din bronz, angienAnd cu pinion din o1el. in unele cazuri din bronz se executi numai coroana rolii
dinlate sau a rolii melcate.
Rolile dinlate mici, solicitate la forle mici qi medii se pot executa din materiale sinterizate.
Aceste ro!i, inainte de montare, pot fi impregnate cu ulei qi nu necesitf, alt[ ungere. Asemenea roli pot
fi utilizate in aparate, maqini textile sau casnice.
Actualmente se utilizeazd Si roli dinfate din materiale plastice ca de exemplu textolit, nailon,
poliamidd, lignofol, etc. ln domeniul maginilor agricole sau a mordritului se utilizeazl.gi roli dinlare din
lemn. Avantaiul acestora este cd reduc zgomotul.

46
 ANGRENAJE CU AXE PARALELE

2.14. Calculul de rezisten{i al angrenajelor cilindrice cu

dinfi drepfi

2.14.1. Calculul for{elor din angrenaj

Aga cum se poate observa din figura 2.34, fotlele normale Fo,, gi F", , care acfioneaz[ pe linia
de angrenare (normala comund in punctul de contact dintre flancuri), se pot descompune in cdte doud
componente, dupd direclia tangentei dintre cercurile de rostogolire gi dup[ direc]ie radial6.

do,

\ q
J
-x
-,4

:-Q il
i I
t, --I
u9

nt:
I nti
\i

l_
I

//F ,
--t -

Tr-
6y'.-

-:
-a

Figura 2.34. Forfele tn angrenaiul cilindric cu dinli drep[i,

47
 Calculul de rezistenld al cilindrice cu
Momentele de torsiune care ac{ioneazdpe roli sunt:
Roata 1 Roata 2
P. ___-_ -P,
Tr = 9 550 000_1 , Tz = --1
9 550 000
' (2.91)
nl\
unde T, gi T, sunt momentele de torsiune pe cele doui ro{i, inNmm;
F, gi P, - puterile pe cele doud rofi, in kW (Pt = 1 Pt);
n, gi n, sunt turaliile celor doud ro!i, in rot/min (n, = u' nt)'
Forfele tangen]iale sunt:

F" = -2T' (2.e2)

d*, '
Forfele radiale sturt:
3l F., = Frrtand*,
2T,,
F,, = F,rtardo = t"oo* , =
q: tanaw Q.e3)
uwl

Forlele normale sunt:

Ftr 2T, Fa 2T,
x=--=- - t Foz = Q.e4)
" "t ;s a*. d-faoa o- cos cw dln, cos q,rn

Dacd.

["r=*r=oj
xr * Xz = o atunci d* = &, rl*l = dl , dr*z = dz
Y"_*, l-
t *,

Jindnd sezrma cd randamentul danturii are de regull valorile 4" = 0,98 ... 0,995, se poate
considera Frl : F,z ,F.l = F,, gi Fo, = Foz '

2.14.2. Deterrninarea
modulului pe baza
solicitirii de incovoiere

Din figua 230 rcniltlcd

dintele rolii motoare I este
solicitat la inccvoiere Ia maxirn
in momentul cAnd punctul de
contact dintre dinli ajunge in
punctul E (sfdrqitul angrendrii),
adicd atunci cdnd fo(a normall
Fo, aclioneazi pe vdrful dintelui.
Pentru evidenfierea
solicitirilor din dinte forta
normald Fo, se deplaseazd pe
linia sa de acfiune in punctul F
(figura 2.35). Descompundnd
forla Fo, in componentele F,, gi
F," , in secfiunea periculoasd de
la piciorul dintelui apar
urmdtoarele solicitiri:
Or incovoiere, compresiune gi
forfecare. Dup[ metoda de calcul
Figura 2.35. Solicitarea dintelui la incovoiere. prezentatd. in STAS 12268-84,
48
 ANGRENATE CU AXE PARALELE
rare are labezd, sistemul intemalional ISO gi standardul gennan DIN 3990, se ia in considerare numai
i citarea de incovoiere.
=r,-r1

Prin mdsurdtori experimentale gi prin calculul cu elemente finite s-a arhtat cd, eroarea care se
:ace este acceptabil5 pentru calculul de rezistenlE. De asemenea s-a stabilit cd secfiunea periculoasd este
:colo unde dreptele duse sub un unghi de 30" fala de axa dintelui sunt tangente la profilul de racord,
=dici in zona S,Sr.
Din figura 2.35, efortul unitar la solicitarea de incovoiere este:
_ F," h, _ For cos cn, h,
"
wb--r-
s"'. u sut b

NotAnd:

;lafia efortului unitar la solicitarea de incovoiere devine:

I'
oo = 3Yr,.
DIn
(2.es)

Eforh.tl unitar cn, cavzat de solicitarea la incovoiere a dintelui, trebuie sd fie corectat luAnd in
-,-rnsiderare concentratorul de tensiuni de lapiciorul dintelui gi gradul de acoperire (distribuirea sarcinii
:e mai mulfi dinfi). Astfel, efortul unitar de la piciorul dintelui devine:
F'
oro = 3DIn YE" Ys" Y. , Q.e6)

-::de Yr" este factorul de formd a dintelui (figura 2.35) (u^=20", hl = 1, huo= 1,25, p*i= CI,38)
Y* - factorul concenfiatorului de tensiune (figura 2.37) (u^=20o, h, = 1, h"o= 1,25, pf,= 0,38)
Y" - factorul gradului de acoperire, pentru solicitarea de incovoiere.
Factorul gradului de acoperire, pentru solicitarea de incovoiere, se poate determina cu relafia:
Y, = 0,25 * -9/! ,
tn

:rde to este gradul de acoperire frontal.

Jindnd seamd de condigiile de funcfionare gi de erorile de execufie (clasa de precizie) ale
=:grenajului, culre au influenlE asupra eforturilor unitare din dinte, relafia (2.96) se transformi astfel:
oF = oFo Kn Kv Krp K.o ( or* e.97)
rde Kn este factorul regimului de fi.rncfionare (tabelul2.l);
K" - factorul dinamic (figura 2.38, pentru dinli drepfi 5i2.39, pentru dinli inclinati);
I(rp - factorul repartiliei sarcinii pe lifimea dintelui, pentu solicitarea de incovoiere la piciorul
dintelui (tabelil2.2);
I(*o - factorul repartiliei frontale a sarcinii pentru solicitarea de incovoiere la piciorul dintelui,
I
&o = +TP > 12,(tabelul2.3).

49
 Calculul de rezistenld al angrenajelor cilindrice cu din\i drepgi
J'l

3,6

3'5
314
Yr 2
3'3
3,2

3.1

SEfl
a+:--+-+
:.9,8:-
-0,7f.,

-'-i--=-'-1--:' ; *-+'-1-+
| : : : !- : l , ..;-i;j-i,liii-.L,r ' ,-,-,-.' 1..,-11,7 ilt\
9 10 lt l2 13 14 15161718 _20 25 303540 50 7090150400 -r-'r',
19 45 60 80 loo3oo
Figura 2.36. Fqctorul de formd al dintelui Vno, dupd DIN 3990,
(a,= 20 o, ho: 1'm, hro= 1,25'ffi, poo: 0,38'm)

213
2,25=Y.^
)7

2rl

2r0

l19

1,8

lr7

116

115
I

l14
li_
rl
l-r
lt 12 14 16 18 20 25 30

Figura 2.37. Factorul concentratorului de tensiune Yr, , dupd DIN 3990,

(an: 20 o, ho= 1'm, hoo: In25'M, poo: 0138'm)

I
L
 ANGRENAJE CA AXE PARALELE

3
J
4
4

v'ztll00 [rnisl
--'>
Figura 2.38. l-actorul dinumic Kr,, pentru dinli drepli

1 ;'j;*,linn .'J, ."-,*[,,,, o.

;';J;funcfionare
STAS 6273-81

t_
Domeniul
rezonantei
principdle

t4 t6 18 20
v'zt/100 [nrlsf
--*
Figura 2.39. Factorul dinamic Kn, pentru din[i inclinafi.
Eforful unitar admisibil pentru solicitarea de incovoiere la piciorul dintelui este dat de rela{ia:
o.irnYsrYl, y6..lr.yn..rry*,
-ltP (2.9s)
fur,,
unde oFri* este efornrl unitar limite la oboseald, la piciorul dintelui rolii de probd (tabelul 2.4, figtra
2.40 sautabelul2.5.);

51
 I

Calculul de rezistentd al angrenaielor cilindrfue cu dingi drep(i

t

II
I
tI
t_1

qe
F,'
5
eg AE\
?x 5r,it
J o1r

s
o
g-2p-
J
\
G
.G
E\
.t
Er
\ i=
RE
3
a
s It
s a
.D
s C'
(\

:
gx
ts
!

fr5
Ci(
z
At
r!<
o
s-t
$
s'*
3s'
:lc)
qo
T:
S:.
€s
N'd
sQ
fi$
(\-
](rr
H

.N .s- Eur
d':h
3*S
io I
(\ ID

$ 5
a
$ -
.B
fl
\ I
fq
Q JEE
(\ O
s z
:h
s
s
s
*
s{"
\G
s
\*
s
S,
G
:r
(!
s
a
G
\
a
(\
s
N.
S
(\

n
 ANGRENAJE CA AXE PARALELE
Ysr = 2 - factorul de corectare a efornrlui
unitar, fnand seaml de concentrarea
tensiunilor pentru rofile incercate;
Yr*r = I - factorul durabilit{ii la solicitarea
de incovoiere NL > 3'106 (angrenaje
industriale). Pentru Nr < 3 ' 106, Y* se ia din
figura 2.41 sau tabelul 2.6;
Yo.ert = 1 - factorul de reazem la oboseald;
Y**r, " I - factorul rugozitlfii pentru solici-
tarea la oboseall;
104
Nr+
106 3 106 107 Y,
= 1 - factorul de dimensir.rne pentru
Fig.2.41. Factorul durabilildlii la solicitarea de solicitarea la oboseaid (tabelul 2.7);
lncovoiere pentru: I - o[el aliat de tmbundtdlire, olel
S",. - factorul de siguranfE la incovoiere.
aliat turnat; 2 - olel aliat de cementare; 3 - olel aliat Dupi DIN 3990 SF.i" : lr7, iar pentru rofile
de nitrurare.
intennediare S*.,n = 2.

Factorul reRimului de functionare K Tabelul2

Magina motoare Felul sarcinii
Uniforml $ocuri u$oare $ocuri medii
Magina antrenatl
Felul sarcinii Motor Motor cu ardere Motor
eleQtric; cu
iurbini interni, cu mai ardere internj
ctr
rburi, salr;gtze mulfi cilindri' monocilindric
Uniformi
leneratoare, ventilatoare,
lrbocompresoare, ascensoare ugoaret 1,00 1,25 1,75
recanisme de avans la maqini unelte,
mestecitoare de materiale cu densitate
mifonmi.
$ocuri medii
fransmisia principali a maginilor unelte,
rscensoare grele, mecanisme de rota$e la 1,25 1,50 2,00
racarale, pompe cu piston cu n-ai trulfi gi mai mult
:ilindri, agitatoare g! amestecltoare de
acteriale cu densitate neuniformf,.
$ocuri putemice
Foarfece, gtan{e, prese laminoare, magini 1,50 1,75 2,25
ftlerurgice, prese de brichetat, ooneacoare' gi mai mult
mstalatii de forai.
Cbs: L Valorile din tabel sunt valabile pentru transmisii care nu lucreazd in domeniul de

ectonrl pcprrtifiei la imwiere

53
 Calculul de rezistgnld al ang!!na.k!g!JW!L4e cu dillfi 4!ep(i __
Factorii renartitiei frontale a sarcinii K-- si K Tabelul2.3
Sarcina liniari KA 'Fr / b
> 100 N/mm < 100 N/mm
3lasa de precizie angrenajului 6(s) 7 8 9 10 l1 12 | 6(5) sau mai grosolan
Dinti K.o lly 1,2
drepii 1,0 t.1 1') "
cnlit K"n uz: > r,2
Dinti K"o
incfinhti 1,0 l.l 1.2 1,4 8 on
: Eo lcos? po > 1.4
Kto
Dinti K." llY"> I-2
drepli I,0 1.1 I,2
Necilit Krro UZ: > r.2
Dinti K.o
inclin'a1i 1,0 1.1 1,2 t,4 t on:8o,/cosrp, > 1.4
K"-
Valorile elorturilor unilare or,,- Si o,,,,^ penlrlt cdteva mcleriole Tabelul 2.4.
Material Simbol Starea Duritatea flancului o.,,, f\-/mmrl or,,, [N/mm2j
Fonti cenugie Fc 200 I8O HB 40 300
Fc 250 220 HB 5-i 360
FontI cu grafit Fgn 450 - 5 160 HB i65 320
nodular Fgn 600 - 2 224 HB :05 460
O{el turnat oT 50 I60 HB l+0 320
oT 60 180 HB i6il 380
Otel de oL 50 160 HB 160 370
constructie oL 60 I90 HB 175 430
oL 70 2r0 IIB 20_i 460
"rf OLC 45 imbu- 190IIVIO 100 590
OLC 6d nitl{it 210 r{v10 lt0 620
Otel de
40 Cr 10 imbu- 260IrVlO 260 900
imbunitlfire 41 MoCr 1l nitdtit 260 HVIO 270 950
50 VCr 11 280 HVl0 290 1 100

Oteluri aliate de 40 Cr 10 cilit 560 HV10 210 I 100

imbunitifire 41MoCr 1l (CF, 510 HVl0 310 1280
cllite 50 VCr 1l cIF) 6s0 Hv10 350 1360

OLC 10 310 320

Ofeluri de OLC 15 cemen- 55 - 63 HRC 350 390
cementare gi 18 I\InCr l0 tat qi 390 530
cSlire 13 CrNi 30 cdlit 500 600

Valorile elorlurilor unitare or,^, penlru caleva maleriale, dupa MAAG Tabelul 2.5,
Grupa de materiale Valori pentru o",,, in [N / mmz]
Dfel aliat de cementare 407 + 31 (HRC-55), pentru HRC > 58 or,,*:500
)tel aliat de nitrurare 400 + 14 (HRC-55), pentru HRC > 60 or,,^:470
]tel aliat de imbunititire 275 + 0,135 (HB - 200)

ftel aliat turnat 240 + 0.3 fiB - 200)

54
 ANGRENAJE CU AXE PARALELE

Factorul duratei de belul2.6.

aDelu

Grupa de materiale Numdrul de cicluri de Ynt

solicitare Nr.
NL< 104

O(et aliat de imbunltE{ire'

104<Nr<3.106
Ofel aliat turnat
NL > 3 .106

NL< lo3

Otel aliat de cementare 103<Nr <3.106

NL > 3 .106

NL< lo3

103 < NL < 3 .106

Ofel aliat de nitrurare

N, > 3 .106

Iiactorul tle dimen siune Tabelul2.7.

Grupe de materiale Modulul

pentru m< 1,0
Ofel aliat de imbunitlfire f,
Otel aliat turnat pentru5<m<30 1,03 - 0,006 m
pentru m > 30 0,85

pentru m< 5 1,0

Olel aliat de cementare
pentru5<m<25 1,05 - 0,001 m
Otel aliat de nitrurare
trum>25

/ -\ Tabelul2.8.
Raportul lgl
\m)
sau

'
RaPortul: Lifimea b/lVlodul m
onstruc{ia de maqini-unelte 5< bl <10
;J
de o parte (arbori in consoll) b
Ltgilrein ofel - construcfii cu lagire 10 < <25
m
b
Lag[re in perefii laterali ai carcasei (arbori fdr[ consold) 15 < <25
m

Lag[re rigide, arbori scur{i 25< I <40

(2.92) se poate determina modulul astfel:

Jinand seama de relaliile (?.96), (2.97) 9i

.545v\pxry
orp Q'99)

=Xz=0, d*= c[ KA= 1'

PentrupredimensiOnare Se conSider[aproximsrileUrmitoareXt '
5J
j

Calculul de tezistenld al angrenaielor cilindrice cu dingi drepgi

K, = 1,2.&p= 1Q,5, K"o= 1, Y" = 1 9i relalia Q.99) devine:
3 TrYF"YS"
m>
/ u'l (2.100)

[;J "o'*
Raportul (b/m) se poate obline din tabelul 2.8,iar pentru numirul de dinli al rofii I se pot alege
inilid valorile:
zr = 20...25Ia viteze periferice, pe cercul de divizare, V > 5 m/s;
4 = 18...22 - viteze periferice V = 1...5 m/s;
4.15...20 -viteze periferice V < 1m/s.

2.14,3.Determinarea modulului pe baza solicitdrii de presiune de

contact

Efortul unitar care apare inffe flancurile dinlilor, in timpul transrniterii sarcinii, se poate calcula
folosinti rela,tia lui Ftrertz datE pentru determinarea solicitirii care apare in lungul generatoarei de contact
dintre doi cilindri de ofel ap6sa{i unul asupra celuilalt, (frgwa2.42).
Valoarea efortului unitar maxim din zona de contact este:

(2.101)

unde tr'o este forfa de apisare pe direcfia

normalei comune;
b - lungimea liniei decontact: .

p-ruzaredus[ p = [-PtPt | ,
\Fr+Pz/
pr $i pz - razele de curburl ale
suprafelelor aflate in contact;
v, gi v, - coeficienlii lui Poisson
pentru cei doi cilindri;
E, gi E - modulele de elasticitate
pentru cei doi cilindri.
finAnd seaml de observalia ci
centrele de crrrbr:rE ale fl ancurilor evolventice
sunt in punctele Nt pi N, (figura 2.43), pentru
un punct oareczue Y de pe linia de angrenare,
se poate scrie:

Pr, * Pr, = (.*, ..)1):i::_

^. r'Q.rgz)
=rlcosd'(l+u)tand*
Fig.2.42. Efortul unitar inte doi cilindri apdsafi unul
9i asupra celuilolt.
I
Pyr = rur tan orr = rl cos c tan cr1 , 'f
d tanur2 . ) €.r03)
Pyz = raz tan ilrz = 12 cos

Raza redusl este:

I _ 1 I - PyrPyz - 2 u+1 tanc,
Q.r04)
py Pvr Pyz Pyt + Pyz d, cosc u tandrt + talnrrz
56

{.
 ANGRENATE CU AXE PARALELE

Fig.2.43.I.azele de eurburd Py $i Pyz tn punctul de contact Y.

Fo{a de apdsare a cilindrilor cu razele de curburd Pyr $i Pr2 este datii de rela{ia:
Ftr 2Tt' 2Tt
Fo=Fn:- - - (2.r0s)
't- ** 4, d, -"t" '
"o. ""%
Tindnd seama de relaliile (2.104) gi (2.105), presiuneade contact intf-m punct oatecare Y

i2T, u+l Ztanan I

OHy =
" *"'"t""q",t""rr,
,ll;rt m' (2.106)
"l E, - E )
Aga cum se poate observa presiunea de contact datl de relaiia (2.106) vaiazd in lungul liniei
& angtenare
Pentru obf;nereapresiunii de contact in punctul C (polul angrenlrii), in relafia (2.106) se pune
mdifia )r= &yz= 0,,,0 astfel tncAt:
2Tr u + I
OIIC =
bdr' u Los2 c tan c*

ZTt u+l
o'c = ZrZ, .. (2.107)
b drt

unde

57
 Calculul de rezistenld al angrenajelor cilindrice cu dinfi drepli

LuAnd in considerare gi ef-ectul gradului de acoperire En , presiunea de contact nominala devine:

ouo - arcz" - zrrzp.r, l+. u* 1

(2.108)
\ bdi u

Presiunea de contact efectivd dintre flancurile din{ilor este influentatd de conditiile de

funclionare r;i de precizia de execufie a angrenajului. De aceea relalia (2.108) se transforrnd astfel:

2Tr.u+1
a, = ZtrZrZ" Ko Ku K"u K"o ( Oup (2.10e)
bdtt u

undc este factorui zonei de contacr (daca a : d* = 20' atunci Zn= 2,,5);
cos20 tan flr,

zE' z\
- - factorul de elarsticitare ttabclul 2.9):
-_:l Vrl
Fl
E, I

Factorul de elasticitate Zu in y'N/mm 1

Tabelul2.9.
Fonti cenuqie Fonti nodulari Otel turnat Otel
Fonti cenugie 145 158 160 165

Fonti nodulari 158 r75 117 7 r82,7

Otel turnat 160 1't1 7
180 187,0

Otel 165 182,7 r 87,0 190

4-to
zr= - factorul graduiui de acoperire;
J
dl= frzt - diametrul de divizare al rolii 1;
z^
t - -1 - raportul de transmitere (la cremaliera u - - $i l);
zl
Kn - factorul regimului de funclionare (tabelul2.1);
Ku - factorul dinamic (figura 2.38, pentru dinli drepli gi 2.39, pentru dinfi inclinali);
K"u - factorul repartiliei sarcinii pe l[fimea danturii pentru solicitarea de contact (tabeld 2.2.)'.
Kr, - factorul repartiliei frontale a sarcinii Ia solicitarea de contact (tabelul 2.3.).
Presiunea de contact admisibild se determind cu relatia:

orrp = zLzvzRzwzx,
+3 (2.110)

unde oHrim este presiunea de contact limitd dintre flancurile dinlilor (tabelul 2.4.,frgta2.44 sau
tabelul2.l0);
Z.n, - factorul duratei de funclionare (figura 2.45 sau tab 2.1 1)
Zr, = | - factorul influenlei ungerii asupra solicitdrii de contact (2.1 13);
7,, = | - factorul influenfei vitezei periferice asupra solicitdrii de contact (2lI\;
ZR = | - factorul rugozitilii flancurilor dinlilor (2.115);
 ANGRENAJE CU AXE PARALELE
Zw= 1 - factorul raportului duritalii flancurilor (2.1 16);
Z'x= 1 - factorul de dimensiune pentru solicitarea de contact (tabelul 2.12);
Str,n : 1...1,3 - factorul de siguranla pentru rezistenla la contact,
MPa MPa b.)
^.)
600
I I
I

I
0uu-
soo
de constr o
norrnalizate

,Fonti cenugiecu
grafit lamelar

r00 200 300

100 200
Drrritatea flancului dintelui, HB
Duritetea flancului dintelui. IIB

d.)
MPa MPa
1700

I noo Oleluri aliate

1
teoo

| ,oo I
rsoo
ogu- I raoo
700 i turnate
ouu-
1300
600 I 200
Oleluri carbon de
imbunltitrite r 100
sau normalizate
I 000
400 turnat flaciri sau i clie
900 RC
300 800
=-
100 200 300 400
400 500 600' 700 800
Duritatea flancului dintelui. tlVl0 Duritstea flancului dintelui' HVl

MPa
I 1500
Oleluri de nitrurare, nttrylte in
I 1400 gaz (far'a cu aluminiu)
0Eu-
1300

1200

1100 de imbu nitrurate

baie sau gaz
1000

900

800
700
300 400 500 600 700 800
Duritatea flancului dintelui, HVI

Fig.2.44. Y alorile eforturilor unitare limitd la soliciturea de presiune de contact, in funclie de

duritateaJlancului, pentru diferite tipuri de oleluri.

59
 Calculul de cilindrfue cu

Valorile eforturilor unitare o Hrinpentru cdteva materiale dupd MAAG Tabelul2.l0

Grupa de materiale Valori pentru o uri. itr N/mm2
O{el aliat de cementare 1400+40 (HRC-55) pentru HRC > 60 o ,,,, : 1600

Ofel aliat de nitrurare Lz7A+rc (HRC-55) pentru HRC > 63 o *,-: 1400

Ofet aliat de imbuniitl{ire 650 + 1,6 (HB -2Ao)

0tel aliat turnat 520 + 1,5 (HB - 200)

Factorul durotei de functionare 2,, Tabelul2.l

Grupa de materiale Numirul de cicluri de solicitare zi,
NL

Ofel aliat de cementare Nr < 105

O{cl aliat de imbunitlfire los<Nr<5.107

O{el aliat turnat Nr, > 5.107

Nr < los

Ofel aliat de nitrurare los < NL <2.1A6

N, > 2'106

Factorul de dimensiune Z Tabetul2.12.

Grupa de materiale
O{el aliat de imbunitifire' ofel aliat turnat
m<10
Otel aliat de cementare 10<m<30
m>30
m<7r3
O{el aliat de nitrurare 7,3<m<30
m>30

Q.rrl)

Pentru predimensioftre se admit valori mediiZ"= tr, Kr= 1, Kv = 1,2, Krp = 1,5 Si Kq* ' I 9i
in acest caz din (2.1 11) rezultil:

__rr_. u + I (fu1!l'
r,e

lll * u \"*J .
Q.rr2)
\m/
Factorul influenlei ungerii
zL
Q.rr3)
 ANGRENNE CA A}G PARALELE
' cu - o**- 850 - o,oog + o,g3 ,
350
rmde vno este vdscozitatea cinematic[ a uleiului la 40"C in mm2/s.
Factorul influenfei virc;zei periferice asupra solicit6rii de contact:

4=c^ (2.114)

Cnt = 0r0E + 0185 ,

unde V este viteza perifericd a rotii in m/s.

Factorul rugozitEfii flancurilor dinlilor:

z -( r )'^
"*-l,-"-J (2.11s)
'

Rzroo = 3$", * Rr)

c,*.
"zR =- ;1090som
-= lrrii-q + g,l2 ,

unde \, esterugozitateame nionului in pm;

R, medie
- rugozitatea lui rofii in pm;
a. - distanta axialdin mm.
Factorul raportului durit6$ii fl aricurilor:
zn = t' - orroot'o ' (2'l1o

I
Its
i 1'4

6l
 Alegerea raportului de transmitere

2.15. Alegerea raportului de transmitere

Raportul de transmitere, respectiv raportul dinlilor la un singur angrenaj de reducere poate

ajunge irz= urz < 8 (10). Pentru angrenajele prezentate in figura 2.46 raportul de hansmitere total este:

.r' i, = irz
respectiv
i, irn

motor
trt Q.ru
u = ulu2u3 ,

n2,D3l
E"*=t'
3,r. -iq.
1

23-zsl i

nJ.or, I

Fig n4 n4 ]
I

I
(2.1181

30 40 50 70 100 150 200

Fig.2.47. Recomanddri pentru tmpdrfireo raportului de

transmitere lolal.

62
 ANGRENAJE CA AXE PARALELE

2.l6.Randamentul angrenajelor

Puterea pe arborele motor (de intrare) este P, = Tr or iar puterea pe arborele condus (de iegire)
Pr= T, al, . Randamentul total al transmisiei va fi:
-_ P, Tz 0z T2 T2
'rt (2.rre)
Pr Tr ol T, i,, Ir u

.Randamentul angrenajului este q" = 0,995 (0,98).

Randamentul unui arbore alezal pe doud lagdre cu rostogolire (rulmen!)i este q, = 0,99 , iar
pentru lagdre cu alunecare ry = 0,97.
Randamentul etangdrii este qo = 0198.
Randamentul total al unui angrenaj (o pereche de roli dinlate, doi arbori pe rulmenti qi etangafi)
devine:
{t = rl, rilt Tlnt = 0,995 ' 0'98 ' 0'96 = 0194

unde lr.t: Ir. lr. = r5.2 este randamentul total al lagirelor;

lor:4o Tlo: luz - randamentul total al elementelor de etangare.

Exemplul de culcul 2.2

Si se calculeze modulul gi sa se dimensioneze angrenajul cilindric cu dinli drepfi, cunoscdnd:

turalia rolii motoar€ hr- = 1200 r?t , puterea pe roata motoare P, : 5kW, raportul de transmitere
mtn
z.
ll2 = trsrns - : - 3,15 , materialul rolilor este olel de imbunit[lire OLC 45, numdnll de dinti al
zl
rolii I este z, =21.

Rezolvarea

Numirul de dinli ai rolii conduse Zz: usres z, = 3rl5'21= 66,15 = 66.

Raporill de angrenare u = 2 = !9 = 3,143
zr 2l
Abaterea de la raportul standardizat este:

Au =
usras -u- 3'15
-- 9'143 = 0,0022 ,
usus 3115
Luoh = 0,22" el-2o/";2' l.
Momentul de torsiune pe arborele rolii I este:

T, = 30 106 ! = !! rou -l = 397BB,736Nmm .

' Tt nr rE 1200
I r-\
Raportul
- I Jr | - 15 (tab.2.8) .
\ m/
Factorul zonei de contact Z^=2r5.
63
 Factorul de material Zn = 190 vfr/fi2 , (tabelul2.9).

Presiunea de contact admisibild este:

omi'Znt
o,^ = zrzrzRzwzx.
S*,t
Consider6nd pentru predimensionare Z*:
l; Zn = 1;7+ = l; Zn' l; Z, = 1 gi S0,,, = 1,15,
pentru ALC 45 imbunitnlit o''- = 590 N/mm2 (tabelul 2.4)rezulti:
ortri' _. 590 = 513 N/nm 2 .
o,- =
sr,. lrl5
Modulul angrenajului, lindnd seam[ de solicitarea la presiune de contact, se determini astfel:

m>

= 2.903 mm .

Se alege din STAS 822-82:

Dsr.ts=3mm.
Diametrele de divizare sunt:
dr = Dsrns\ = 3'21 63mm.
dz = ilsr^s ,2 = 3' 6b 198 mm .

Distanta axiald elementari este:

d, * d, msras (1r * %) 3(21 - eO = 130j mm
u= - -
222
Dacd se impune ca distanfa dintre axe si fie standardizatiL atunci din STAS 6055-82, se poate
observa cd cele mai apropiate valori fald de valoarea calculata sunt 125 mm sau 140 mm. Din aceastd
cauzE valoarea lui "a" trebuie sd fie apropiat6 de asres , Aceasti apropiere se poate realizamicgorAnd
sau mdrind numerele de din1i. Micgorarea numarului de dingi conduce la creperea modulului gi deci
calculele ftebuiesc repetate. Este mai favorabii s[ se solutioneze problema prin mdrirea numlrului de
dinli astfel:
z, = 2I , z2 = usrns Zr = 3rl5'22 = 69J = 69 .

?
-2122u =
Raporhrideangrenare = * = 3,136.

Abaterea de la raportul standardizat este:

6o-usms-u= 3,15 - 3,136 = 0,00.43 ,

usrls 3,15
Luoh = 0r43Vo e [-2Y" i2' l ,

Cregterea numlrului de dinfi conduce la micgorareamodulului, astfel incdt calculul ftcut pentru
alegerea modulului rlmdne acoperitor.
In aceastil situalie distanfa ocial[ elementard devine:
* +
= -stos{r, %) - 3Q2 6y) = 136.5 mm .
" 22
Distanfa axialI standardizatil va fi a* = I srAS = 140 mm.
Unghiul de angrenare:

" -1- cosfl = +#-

cos cw =
l4o
cos 20o = 0,9162003 - o* = 23,623235" ,
"rr^,
64
 ANGRENAJE CU AXE PARALELE
B'qry?]s" n 0r02506E9
inv d, = tan cr,n - fl, = t11n 231623235' - 180"
= ,

2!."-n = 0,0149043.
inv c = tan a - a = tan 20" -
180"

Suma deplasfilor specifice de profil:

_ (r, * zr)(invc,n - inv _ ez ") * 69)(0,0258Q2 __9,01129!l)
-r
xt*X2=T =

r. .,r*u r.rr, ;':::,ermin6 deplasarea rn.r,.,";;;.il .,

xr * x? 1,2706914
- = 0,6353457 ,
22
zr*zz-22+69=45,5.
22
in func1ie de valorile 9i + se interpoleazi o dreaptr care fiece prin p'nctul
ry
P, Aceastd dreaptl este intersectati cu verticala z, = 22 in P, . Duc6nd din Pr o orizontali pe irxa
rrdonatelor se obgine xr = 0,61- Valoarea lui x, se obline prin scfldere astfel: l

x, = (x1 n x, - x, = 1,27A6914 - 0,61 = 0'6606914 . il

]:

Coeficientul de modificare a distantei dintre axe: ilt

asrAl-1 140 :136,5
,' = - = r,1666667 .

-rrns 3

Coeficientul de scurtare a inallimii dintelui:

k = (*, . \) - y = 1,12706914 - 1,1666667 = 0,1040147

Diarnetrele cercurilor de cap:

d,r = Dsrrs \2, * 2hi a 2xr - 2k) = 3(69 + 2'A,61 - 2'AJ040247)
= 75'035852 mm ,
d,r = rsrns \ry. Znl a 2xz - 2k) = 3(69 + 2'0,66A6914 - 2'0JA40247')
= 216,34 mm .
Diametrele cercurilor de Picior:
t_-, 2'l -
dn = Dsrn.(', - 2h] + 2*, - 2".) = 3(22 - + 2'0'61 2'025)
= 62116 rrutr r ,

dn = rsrnr(e - 2hr* + 2*, - 2c. ) = 3 (69 - 2'l + 2'0'6606914 - 2'0'25)

= 203,45415 mm .

inellimea dintelui:
h = -..rnr(2hr- + c-- k) = 3(2'l + 025 - 0,1040147) = 6,4379259 mm.

Diamehele cercurilor de rostogolire:

cos 20' = 67,692308 mm
d*r = u,
ffi = DsrAs
", #ff = 3'22
cos 231623235"
,

cos 20o
= 21230769 mm
ffi ffi = 3'69 .
d*2 = U, = EsrAs
"r cos 23,623235"

Diametrele cercurilor de bazil:

dor = d, cos 20" = flsr.ls zt cos 20o = 3'22 cos 20" = 621019713 fllltr r

duz = dz cos 20o = DsrAs 22 cos 20o = 3'69 cos 20" = 19415137 mm.

65
 Verificiri:
dot - dn - 1!,Bs]2-- p]! = 6,437s26 ffin
6= ,
22
d.z - do _ 216,34 - 203,46415
6= = 6,437925 mm
-12
,

d,nr + d*? _ 67,69230g * 212307ffi

=
lsr.ls- = 140 mm
2 2
Gradul de acoperire al angrenajului:

", =
af {ruoo", - tan *-) . ';(tanuo, - tana,n)

do,
cos dar =
62,019713
- 0,8265344 + a^, = 34,255634"
'
," 75,035852
tan c'r, - tan 34,255631" - 0,6810197 ,
do, 194,51637
CoS C[^' ---:- = 0,8991234 - a^, - 25,956912" ,
d^z 216,34
tan a^, = tan 25,956912" - 0,496802 ,

astfel oblinAndu-se:

€o ft- rs. - 0,4s73'tzz\ , o,oru802 - 0,1373i22) l,3ese323

.LtL |to,utro
I
ll
Numirul de dinli care se poate executa fErd sd apard ascutire:r !a r artui acestora este:
! + Zxrtrnu L 2 '0.61 'tan 20'
z^ 24,605212 ,
0,2 m.ro, ot.1
- inv a + inv d" ffi 0'01J90J3 - 0'0888608
2r^

." = 1+q1 *
unde
h**Esros
a JrAr
* Xrils^s =1J:
2
- 1.3 - 0.61.3 =37,83mm,
^ 2
z'1 cos d
22'cos20"
cos c[a = 0.819716 a. - 34,943625" ,
*
zr 2h^ + 2x, 22 + 2'1 + 2'0'61
34'2!16?5"
inv do = tan au cra = tan 34,943625" - :i = 0.0888608 '
190 "
Deoarece zr= 22 < z,= 24,6 nu apare asculirea la vdrful dintelui-
Verificarea danturii la solicitarea de incovoiere:

oo = ,2ftKC(ux$5v Y., Y"" Y, =

bmd*,
2'39788,736 . 1. 1,04' 1,25. I .2.t3.2.0.7g7 =

= 113.898 N/mm2 .

unde Kn = I pentru magina antrenatd cu sarcind uniformi iar maqina motoare este motor electric
(tabelul2.l);
Krp = 1,25 pentru clasa de precizie 7 (tabel:i2'2);
K.o: 1 pentru dinli drepli necdlili clasa de precizie 7 (tabclul2.3);
Ku = 1,04 pentru u, =
## = " ti;1?;;ittt = 4,253 m/s) din figura 2 3e;

Y F^--2,13 factorul de formi a dintelui (figura 2-36):

Yru :2 factorul concentratoruiui de tensiune (figura 2.37);
Y 0,787 factoml gradului de acoperire determinat cu relatia:
"=
 ANGRENAJE CU AXE PARALELE
* o',tt = 0,25 *
Y
"
= 0,25
to *W
1,396
= 0,787

Efortul unitar admisibil pentru solicitarea de incovoiere:

onu,nYsrYxr
OFP = Y6."rtYn.urYx =
Sr-,n
_ 200-2-t 1.1.1 =
lr7
- 235,294
-\ ,
mm-
unde oF.,in = 200 N/mm2 pentru OLC 45 imbundtdlit (tabelul2.4)
Ysr = 2 factorul de corectare a efortului unitar;
Ynt= 1 pentruN": 60 nln > 3' 106 (tabelul 2'6);
Yo."tr = 1,
Yn."lr t l,
Yx=1(tabelul 2.7);
S"rtn : 1r7 '
Se poate observa cI dintele rczistL la solicitarea de incovoiere deoarece:
o" = 113,898 N/mm2 ( oFp: 2351294 N1mm2
Verificarea danturii la solicitarea de presiune de contact:
2T1.u+1
o^ - z"zrz"
b dtt
2-39788,736
= 2,276.190-0,932
45.662
N
_ 368,112 _= ,
mm-

unde ZH= = 2,276 :

cos2 d tan flo cos2 20" tan23.623235"

zE = rso^E,
mm- \
= 0,932 ;

u=2=69 =3,136;
zr 22
Ksp = 1,50 pentru clasaT de precizie (tabelul2.2);
K"o: 1,0 pentru clasaT de precizie, dinli drepli nec[li1i (tabelul2.3).
Efortul unitar admisibil la presiune de contact:
ou'n'Znt
cr,- =
"HP s
zr.zrz*z*z*'
"Hmin

- 590'1'0 0,968.0,936'0,703' 1,159' 1,0 =

. 1,15

= 378,534 ,
*
unde clurin' :
590 N/mm2 pentru OLC 45 imbundtdlit (tabelul 2'4);
7,n = 1,0 pentru Nr = 60 n Lr, > 5'10? cicluri (tabelul 2'll):
S".,n = 111.5 ;

67
tr
e
F
F de caleal 2.2
;l
fi
sf' = Ar77l
i:
a,.
(',. i#)'
czs_ =
oT"8il 0,0E + 0,E3 = !r#q 0,0E + 0,83 = 0,77r i

Pentru ungerea angrenajului s-a ales din STAS 10588-76 un ulei TIN 82 EP cu vdscozitatea
cinematicd la 40'C uro = 140 mm2/s .
t;
ll
li,
Ll .

Lv = Cnt 0,791

o,E * 32
42s3

o,og + 0,85 = o,o8 + 0,85 = 0,79r

czv =
soll ft;!!9 ;

4e53 \
n-'.fl'6U2'12a0
v,' = lu:tlt -
60'f000 60'1000 = s
;

( t \,c,*
z*=|,""*,| =1rz,16l,l
f _g-.la'o2 =o,.ot;

Rzroo = 3F" * Rr) '.jffi = 3(3a * 3e)|* = 17,163 ;

tow-;^o'ot-
czR + 0,r2 = toog=^^t* + o,ri. = 0202
s000 5000
;

2..=12- IIB-130 =t2- 2m-130=1J59:

w 1700 t7M
Z*= \A pentru otel de tmbundtiifire (tabelul 2.12)
Se poate observa c[ dintele rezistii la solicitaren de presiune de contrct deoarece:
o" = 35E,112 N/mm2 < orl, = 3?8534 Nrhn2.

68