Urechea este cel mai complex organ senzorial

Cai si centrii
auditivi

Organ periferic
Audiometrie
subiectiva si obiectiva

Dr. Simona Serban

Imagine vizuala Imagine auditiva

VC

LGB

LL LL

Retina

Lumina Sunet
Vaz Auz
Anatomo-fiziologie

Organul periferic
subdivizat in 3
parti: ureche
externa, medie
interna
Urechea externa

Pavilion si CAE

Colecteaza sunetele
si le conduce spre
timpan
Urechea externa

Conca si CAE reprezinta rezonatori:
 CAE = + 10 dB ~2500Hz. (1)
 Conca = + 10 dB ~5500Hz (2)
 Total = + 15 - 20 dB ~2000 - 7000Hz(3)
 Pavilionul

Sensibilitatea urechii
la sunete de
frecvente foarte
inalte variaza
considerabil in
functie de orientarea
sursei sonore si de
frecventa sunetului
Urechea medie

Ciocan

Nicovala

Scarita
Urechea medie

sistemul timpanoosicular joaca rolul unui
adaptor de impedanta care asigura trecerea
vibratiei sonore dinspre mediul aerian spre cel
lichidian
Urechea medie

Amplificarea data de acest
sistem ese de apr 30 dB
 Raport timpan/fereastra
ovala
55mm2  3,2mm2 (17/1)
 Sistem de parghii: ciocanul
este de 1,3 mai lung decat
nicovala

L1/L2 = 1.3

 20 log (17 x 1,3)/1 = 27 dB.

Urechea interna
Cohleea este o structura helicoidala de
doua ture si jumatate = 30 mm

Baza are doua orificii

membranare:
 Fereasra ovala (in
sus),
 Fereastra rotunda (in
jos)
Urechea interna

Fereastra ovala
comunica cu rampa
vestibulara

Fereastra rotunda
comunica cu rampa
timpanica

La varf, cele doua
rampe comunica prin
helicotrema
Urechea interna
Rampele sunt pline de
perilimfa
Canalul cohlear este plin
cu endolimfa
Urechea interna
Organul lui Corti

Se sprijina pe membrana bazilara si cuprinde
 Celule senzoriale : celule ciliate interne si externe
 Celule de sustinere : Deiters, Hensen, Claudius, Bottcher
 Tunelul Corti delimitat de pilierii intern si extern
Membrana
Tectoria
 Membrana Bazilara

MB este :
 Ingusta si groasa la baza
 Lata si supla la varf
 Acesti parametri
determina proprietatile
mecanice pasive ale MB

MB este suportul
organului Corti.
Celulele ciliate externe


 Trei randuri
 Numar ~12000
 Forma cilindrica
 Cili in W
 Cilul cel mai lung,
acrosat in MT
Celule ciliate externe
Celule ciliate interne
 Un singur rand
 Numar ~ 3500
 Forma de sticla de
Chianti (piriforma)
 Cili in palisada
Unda propagata

Vibratia scaritei in fereastra ovala
provoaca aparitia unei unde lichidiene
numita ‘unda propagata’
Unda propagata

Se deplaseaza de la baza catre varf si pune in
miscare membrana bazilara (1) si canalul
cohlear
Membrana bazilara

Locul amplitudinii maximale a deplasarii

membranei bazilare depinde de frecventa
sunetului
Membrana bazilara

Sunetele de frecventa
grava deformeaza regiunea
apicala

Sunetele de frecventa inalta
deformeaza regiunea
bazala (Bekesy, 1960)
Organul lui Corti

Cand membrana bazilara se incurbeaza in
sus, membrana tectoria face o miscare
relativa spre exterior

Aceasta miscare
antreneaza cilii cei
mai lungi ai CCE in
directie
excitatoare
Organul lui Corti

Depolarizarea CCE provoaca o contractie in
faza cu miscarea excitatoare
Organul lui Corti

Datorita cuplajului care se realieaza intre MB si
MT, contractia CCE antreneaza o amplificare a
vibratiei intr-o zona foarte ingusta a membranei
bazilare
 Organul Corti
In repaus exista o diferenta de
potential importanta intre lichidul
endolimfatic si lichidul intracelular
E al celulei ciliate externe (80 mV)
endolimfa are continut bogat in K si
sarac in Na; este produsa de stria
P vasculara; drenàta in sacul
endolimfatic aflat in dedublarea
durei

Perilimfa se gaseste intre labirintul
membranos si structurile osoase;
dreneaza in LCR prin ductul
perilimfatic; produsa in cohlee prin
ultrafiltrarea vasculara

P

Inclinarea cililor
catre exterior
provoaca
deschiderea
canalelor ionice
 Organul Corti

Deschiderea
canalelor ionice
produce intrarea
masiva de ioni K+
care modifica
potentialul de
repaus intracelular

Potential Receptor
 Organul Corti

Depolarizarea CCE
produce contractia
acesteia ce va duce la
activarea CCI intr-o
zona foarte ingusta a
membranei bazilare
 Organul Corti

Printr- un mecanism
similar cu
depolarizarea CCE se
produce o modificare
de potential si la nivelul
CCI

Potential Receptor
Organul lui Corti
Depolarizarea CCI va
duce la eliberarea unui
neurotransmitator care
va determina potential
electric in fibrele
nervoase cu care
acestea fac sinapsa

Membrana bazilara este
organizata astfel incat
frecvente diferite
rezoneaza puternic in
anumite puncte ale
membranei: tonotopie
frecventiala
Codificarea neurala in sistemul auditiv central
este complexa. Organizarea tonotopica se
pastreaza de la periferie la cortex. Fiecare celula
are o frecventa caracteristica adica o frecventa
la care celula are maxim de respondenta adica
are ce mai mic nivel de raspuns pentru acea
frecventa.
O celula poate raspunde si la alte frecvente mai
joase sau mai inalte dar numai la intendsitati mai
mari .
Curbele de acord psihoacustic sunt un grafic al
intensitatii sunetelor la variate frecvente de o
parte si de alta a unei frecvente centrale numite
frecventa caracteristica; asta inseamna ca un
sunet de o anumita frecventa va stimula la o
intensitate minimala numai cativa neuroni care
raspund la acea frecventa; intensitati mai mari
ale aceluiasi sunet cu frecventa centrala, va
stimula neuroni adiacenti la intenitati mai mari
Zonele de frecv grava mb bazilara au curbe
psihoacustice mai largi decat neuronii de la baza
cohleei
Caile auditive

Nervul auditiv

Calea auditiva
centrala

Fibrele nervoase
cresc de la
periferie spre
cortex
Nervul auditiv
Este constituit din ± 30 000 fibre nervoase al
caror corp celular este situat in ganglionul Corti
(spiral)
95 % sunt fibre radiale
care provin din ggl tip I
si sunt in contact cu CCI
5 % sunt fibre spirale
care provin de la nucleii
ganglionari tip II si sunt
in contact cu CCE
Nervul auditiv

1 CCI are
contacte sinaptice
cu
~ 10 fibre
nervoase radiale

1 fibra nervoasa
spirala are
contacte sinaptice
cu ~10 CCE
 Calea auditiva centrala

Nucleii cohleari ventral (anterior
si posterior) si dorsal (se gasesc
in partea rostrala bulb)

Complexul olivar superior :
lateral, medial corpul trapezoid
(se gasesc in puntea inferioara)

Nucleul lemniscului lateral
(partea superioara a puntii)

Coliculul cvadrigemen inferior mezencefal

Corpul geniculat median Jonctiunea

mezencefal talamus

Cortex auditiv

Nucleul antero ventral cel mai important:
analiza intensitate, frecventa

5 tipuri de neuroni care se
diferentiaza dupa
caracteristicile
morfologice si raspunsul
fiziologic la stimularile
acustice

Ncl ant ventral: cel sferice
si multipolare

Ncl posteroventral:
cel octopus

Ncl dorsal: cel fuziforme
1. Celule sferice stufoase
(bushy cell, primary like)
raspuns similar cu cel al
protoneuronului Spherical
bushy cell :
2. Celule globulare stufoase
3. Celule multipolare
« Chopper » :
Cadenta descarcarilor
eletrice nu are nici o legatura
cu perioada stimulului
4. Celule Octopus cell :
“Onset” PST
Raspunsul creste odata cu amplitudinea
stimulului.
5. Celule piramidale:
la unele exista raspuns initial apoi
repaus, apoi reaparitia raspunsului
la altele nu exista raspuns initial, acesta
apare progresiv in timp
 Prefrontal Broca:
producerea vorbirii

Intelegerea
41 fisura silviana, girul temporal superior Heschl ; vorbirii
42
Arii secundare in jurul ariei primare (intelegerea vorbirii,
interpretarea sunetelor complexe)
Inervatia eferenta

Sistemul olivocohlear (originea in
complexul olivar)

Ajung in principal la nivelul CCE

Rol in intelegerea in zgomot
Evaluarea auzului

A. Metode subiective
B. Metode obiective
Audiometria tonala liminara

Este o masura subiectiva de determinare a

pragurilor perceperii auditive cu ajutorul
sunetelor pure sau complexe

Este cea mai utilizata in rutina de diagnostic
clinic si constituie baza de examen a auzului

Scopul: determinarea tipului, gradului si
configuratiei pierderii auditive
Sensibilitatea auditiva la om
nu este egala pe toate
frecventele
WEGEL

Prag auditiv

cel mai mic nivel de presiune

sonora a unui stimul care
produce o senzatie auditiva
Intensitatea Sunetului

Intensitatea sunetului reprezinta energia
acustica care tranziteaza in unitatea de
timp o suprafata de 1 M² situata
perpendicular pe directia de propagare a
undei

Intensitatea unei vibratii acustice este
proportionala cu patratul amplitudinii sale:

I ~ A2

Ea se exprima in W/m2.
Intensitatea Sunetului

Aceasta unitate este putin adaptata
proprietatilor fiziologice ale urechii -12

Urechea umana aude intensitati intre 10-12

W/m2 si 1 W/m2

Pentru a comprima aceasta gama, se
utilizeaza o scara logaritmica Decibelul
(dB).
Decibelul

Intensitatea in dB a unui sunet este un
numar fara dimensiune care se defineste
prin raportarea la o marime de referinta:
X dB = 10 log I / Io
 Decibelul
Se poate exprima de asemenea
aceasta valoare in functie de
presiune:
X dB = 20 log P / Po
Tipuri de decibeli

Valoarea in dB depinde de referinta
utilizata.

In sonometrie se foloseste dB SPL (Sound
Pressure Level). Traduce nivelul de
intensitate sau presiune acustica in raport
cu pragul auditiv biaural normal la 1000 Hz
(dB absolut) :
Io = 10-12 W / m2
Po = 2 x10-5 Pascal = 20 µPa

Pragul auditiv in conditii ideale se refera la
o variatie de aprox 20 µPa

Pragul durerii …….200 Pa

Cel mai tare sunet de 10 000 000 mai tare
in amplitudine decat cel mai incet sunet

Intre cele doua praguri sunt 100 de niveluri
de tarie distincte
 UNITATI DE MASURA
Decibelul

Nu este marime absoluta

Alexander Graham Bell

3 March 1847 - 2 August 1922

Legea Weber-Fechner

10 x 10 x 10 x 10 = 10,000 =
log 10,000 = 4

Relatia intre intensitatea stimulului si

perceptia auditiva este logaritmica
Senzatia creste proportional cu logaritmul excitatiei.
Decibeli

SPL (sound pressure level): sonometrie,
protezare

HL (hearing level)
audiometrie

SL (sensation level)
ECHIPAMENT

Cabina audiometrica

Audiometru

Materialul audiometric si tehnicile de

realizare a masuratorilor necesita o
standardizare
Cabina audiometrica / camera insonora

Zgomotul de fond poate

influenta rezultatele
audiometriei tonale prin
efectul de masca

Pentru a evita acest fenomen,

zgomotul rezidual nu trebuie sa
depaseasca 35 dB A
AUDIOMETRUL

Aparat electronic capabil sa genereze diverse

stimulari acustice (sunete pure, zgomote: alb,
banda ingusta, vorbire)

Sistem de intrare (generare de
impulsuri electrice)

Amplificator (modificarea
amplitudinii semnaului electric
pentru a produce o intensitate
precisa)

Sistem de iesire
(transformarea semnalului
electric in semnal acustic-
transductor)
 AUDIOMETRUL

Cea mai mica intensitate reproductibila

este de – 10 dB HL

Cea mai mare intensitate depinde de
calea de conducere si de frecventa:
 CA: 100 -120 dB HL
 CO: 45 – 70 dB HL

In general intensitatea se regleaza in pasi de 5 dB dar se poate

selecta un mod de lucru de 1 dB
Etalonarea audiometrului: zero audiometric este un
nivel de referinta obtinut prin echilibrarea subiectiva a
presiunii sonore pe toate frecventele; s-a obtinut prin
testarea unui numar mare de subiecti tineri fara trecut
otologic

dB HL dB SPL
Hearing Level Sound Pressure Level
 Audiograma

•Grila standardizata
•Abscisa: frecventele pe o
axa logaritmica (octava)
•Ordonata: intensitatile pe o
axa liniara (dB HL)
Gradarea: 1 octava = 20 dB
ANSI, S3.21 – 1978
Frecvente principale: 125 – 8000 ASHA - 1974

Frecvente intermediare: 750, 1500, 3000, 6000

 Notarea pe audiograma / standardizata

ANSI S3.21 – Ureche Ureche

1978 dreapta stanga
ASHA - 1974
Calea aeriana


casca nemascata
Calea aeriana


casca mascata
Conducere osoasa < >
nemascata
Conducere osoasa [ ]
mascata
Camp liber S
fara raspuns
 Audiometria tonala liminara

Testeaza sensibilitatea auzului pe cele doua

cai de conducere:
1. Calea conducerii aeriene
2. Calea conducerii osoase
 Audiometria tonala liminara pe calea CA

• Testeaza sensibilitatea auzului cand sunetul este transmis prin

urechea externa, medie, interna, cai auditive, cortex
• Frecventele testate: 125-8000 Hz
Audiometria tonala liminara pe calea CO

Testeaza sensibilitatea auzului cand sunetul este transmis pe calea urechii interne,
cai auditive, cortex
Nu se testeaza frecventele de 125 (puternica senzatie vibrotactila) si 8000 Hz (nu
este reprodusa de vibrator)
Intensitati maxime de stimulare: 70 dB HL (1000-4000 Hz)
60 dB HL 500 Hz
45 dB HL 250 Hz
Metode de cautare a pragului auditiv:

• metoda ascendenta
• metoda descendenta
• metoda combinata

Practica curenta
Cautarea pragului tonal prin metoda ascendenta
modificata Hughson – Westlake “ up 5, down 10”
Procedura:
se incepe cu urechea mai buna sau cu UD daca
nu poate preciza

Frecvente testate: 125-8000 Hz

Ordinea testarii: 1000 


Durata stimului 1-2 sec. retestare

Durata intre stimuli variabila, dar nu mai mica decat
durata stimulului

Stimul discontinuu : efect ON nerv auditiv (raspunsul mai bun la
inceputul stimularii)
evita adaptarea nervoasa

Se prezinta stimul la 40 dB HL daca se banuieste auz
in limite normale

Daca nu este audibil se creste in trepte de 10 dB
pana cand se obtine raspunsul
Pragul auditiv corespunde celei mai
mici intensitati la care pacientul
raspunde de 3 ori in timpul cautarii
ascendente

125 250 500 1000 2000 4000 8000

-10
0
10
Testare frecvente
20
30 principale
40
50
60
70
Testarea frecventelor
80
90 intermediare daca > 20
100
110
120
dB per octava
Factori care pot influenta pragul:

calibrarea audiometrului

conditii de testare

plasarea transductorului

raspunsuri fals negative: nu raspunde la cele mai
mici intensitati

raspunsuri fals pozitive: (ex: acufene)

5 dB intre testari: fara semnificatie
 De retinut

Conducerea osoasa nu
poate fi sub conducerea
aeriana (Rinne audiometric
nul sau negativ)

Gap de cel mult 10 dB
(exista variabilitate
interindividuala in
conducerea ososa a
sunetului)
MASCAREA
(Asurzirea urechii controlaterale)
 De ce mascam?

Crossover hearing – transcranial

hearing
= perceperea de catre UNT a
sunetului emis de transductor la
urechea testata
Curba fantoma

125 250 500 1000 2000 4000 8000 125 250 500 1000 2000 4000 8000
-10 -10
0 0
10 10
20 20
30 30
40 40
50 50
60 60
70 70
80 80
90 90
100 100
110 110
120 120

Raspunsurile US reprezinta o
curba a urechii bune
 Cand mascam?
125 250 500 1000 2000 4000 8000 125 250 500 1000 2000 4000 8000
-10 -10
0 0
10 10
20 20
30 30
40 40

Regula: Cand diferenta intre 50

60
70
50
60
70

pragul CA UT si pragul CO UNT este 80

90
80
90
100 100
de cel putin 40 dB 110
120
110
120

125 250 500 1 2 4 8

ATENUAREA Hz Hz Hz kHz kHz kHz kHz
INTERAURALA 35 40 40 40 45 50 50
dB dB dB dB dB dB dB
 Cum mascam?

Metoda psihoacustica (Hood 1960):

cautarea platoului de mascare

Metoda formulei

Metoda combinata (Beedle, 1971)
Exemplu de mascare in CA

UT (50 dB) UNT(0 dB)

50 dB 0 + 15 dB
55 15
55 20 1
55 25 2 Cautarea platoului de
mascare
55 30 3 Evita mascarea insuficienta si
supramascarea
 Mascarea CO

Transfer cranian direct; stimulul sonor se

transmite la cohleea opusa fara pierdere de
energie
Atenuarea interaurala = 0
 Mascarea CO:
Weber lateralizat
Tehnica:

Cautarea platoului de mascare

Cuantificarea pierderii auditive ASHA (American Speech and
Hearing Association), Clark, 1981

125 250 500 1000 2000 4000 8000

-10
0 Auz normal 0-20 dB
10
20
30 Hipoacuzie usoara 21 - 40 dB
40
50 Hipoacuzie moderata 41-55 dB
60 Hipoacuzie moderat severa 56 – 70 dB
70
80 Hipoacuzie severa 71 -90 dB
90
100 Hipoacuzie profunda 91 -120 dB
110
120
130 Cofoza > 120 dB
 125 250 500 1000 2000 4000 8000
-10
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120

10-19 30-39 50-59 70-79

Prezbiacuzia: barbati
Clasificarea audiometrica a hipoacuziilor

Hipoacuzia neurosenzoriala:
 CO si CA sunt afectate in
mod egal (la o distanta de
maxim 10 dB)
 de cele mai multe ori HF>LF
(audiograma poate avea
orice configuratie)
 Sediul leziunii poate fi la
nivelul cohleei sau al
structurilor retrocohleare
Hipoacuzia de transmisie:

 Fara distorsiuni
125 250 500 1000 2000 4000 8000
ale senzatiei -10

sonore 0
10 >> >> >
20
 CO este in limite 30



40

normale 50



60
 CA afectata 70
80
90
100
110
120
Hipoacuzia mixta:
 CA si CO sunt
afectate
 Rinne
audiometric <60
dB
AUDIOMETRIA
SUPRALIMINARA
Probe supraliminare in conducerea
aeriana

Studiaza capacitatea urechii de a realiza o
analiza dinamica a mesajului sonor

Pun in evidenta distorsiunile:
 Intensitate (RECRUITMENT)
 Frecventiale (diplacuzie)
 Temporale (oboseala nervului)
Distorsiuni de intensitate

Recruitment = relatia anormala intre
senzatia subiectiva de intensitate si
intensitatea fizica a sunetului
 Perceperea unor diferente de intensitate
mai mici (putere mai mare de discriminare )
 Pensarea campului dinamic auditiv
 RECRUITMENTUL

Este cauzat de o alterare a

celulelor ciliate ale cohleei

Traduce o afectare endocohleara

Celulele ciliate ale unei benzi
critice “recruteaza” celule ciliate din
benzile alaturate; senzatia auditiva
perceputa de creier este mult mai
mare
ABLB (alterante binaural loudness balance)
Testul Fowler

Nu se realizeaza decat in caz de hipoacuzie

125 250 500 1000 2000 4000 8000

unilaterala -10
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120

Compara senzatiile de intensitate intre urechi

 Rezultate

Sunt notate pe un grafic

independent de audiograma
(Fowlergrama)

Sau pe audiograma in trepte: -
fiecare punct corespunde unei
senzatii egale de intensitate
sonora intre cele doua urechi

Sensibilitatea testului in depistarea
leziunilor retrocohleare este de
50%
Aspect statistic al acuratetii metodei: SENSIBILITATEA
METODEI = adevarati pozitivi / numarul total al subiectilor
care au boala (adev pozitivi + fals negativi)
ABLB
Testul Fowler
Absenta
recruitmentului=
linia este paralela cu
diagonala graficului
ABLB
Testul Fowler

Recruitment =
linia intersecteaza
diagonala
ABLB
Testul Fowler

Recruitment incomplet =
linia se apropie de
diagonala fara a o atinge
ABLB
Testul Fowler

Suprarecruitment =
linia traverseaza
diagonala
 ABLB
Testul Fowler
Decruitment =
inversul recruitmentului =
linia se indeparteaza de
diagonala
 125 250 500 1000 2000 4000 8000
-10
0
10
20
30
Testul balantei monoaurale (Reger) 40
50
60
70
80
90

Utilizat in pierderile bilaterale 100

110
120

Se determina intensitatea a doua tonuri diferite care

produc aceeasi senzatie

Diferenta trebuie sa fie de 30-60 dB intre frecventa de
referinta si frecventa variata

Frecventa de referinta este frecventa cu pragul mai
prost; se stabileste intensitatea de plecare la 5 dB peste
prag

Se variaza intensitatea celeilalte frecvente, apoi
alternativ, pana cand senzatia de intensitate se
egalizeaza

Notatiile sunt la fel

Durata tonului este de 0,5-1s si intervalul intre tonuri 0,2-
0,6 sec
Testul Lucher - Zwislocki

Masoara pragul diferential de intensitate

Principiul testului
 Se prezinta un ton continuu la 30 dB SL
 Sunetul este modulat in intensitate de la 0 la 6 dB
0-0,1-0,2-0,3-….-0,8-0,9-1-2-3-4-5

Rezultate:  Se cere pacientului sa urmareasca modulatiile

O ureche recrutanta va avea un prag diferential foarte mic

1-0,7 dB = Test normal
0,6 – 0,1 dB = Recruitment
2,> = Inversul recruitmentului
Testul SISI (short increment sensitivity index) Jerger:

Urechile normale nu sunt foarte sensibile la

schimbarile de intensitate atunci cand ascultam
sunete slabe; sunt foarte sensibile la modificarile
de intensitate atunci cand ascultam sunete tari

Urechile cu patologie cohleara sunt capabile sa
detecteze modificari foarte mici de intensitate la
sunete slabe
Testul SISI (short increment sensitivity
index)- Jerger

Se pune in evidenta puterea discriminativa mai mare a

urechii cu recruitment

Principiu:
intensitatea de inceput este de 20 dB peste prag (20 dB SL)
se prezinta 20 de cresteri a cate 1 dB cu durata de 0,2
sec, la interval de 5 sec
testul dureaza 2 minute
 Testul SISI (short increment sensitivity
index)- Jerger

Inainte de inceperea testului propriu-zis, pacientul

trebuie familiarizat cu sunetul: se prezinta 5 modulatii
de 5 dB, 4 dB, 3 dB, 2 dB, 1dB

Testul se realizeaza la frecvente de 0,5, 1, 2, 4 kHz
Testul SISI (short increment sensitivity
index)- Jerger

Rezultate: 0-30% nu este sigur leziune cohleara
35-65% neconcludent
70-100% leziune cohleara

TOTUSI:
SISI, ABLB teste controversate in depistarea
patologiei nVIII
Distorsiuni temporale
OBOSEALA NERVULUI

O adaptare excesiva a nervului auditiv ca urmare a
expunerii la un sunet prelungit
TDT (Tone Decay Test):

testul se incepe la 5 dB peste valoarea prag

frecventele testate 500 - 2000 Hz

timp de 1 minut ar trebui sa auda sunetul

de fiecare data cand pacientul nu mai aude sunetul, se creste
cu 5 dB

rezultatul se exprima ca diferenta intre ultima intensitate si
intensitatea de inceput a testului
 TDT (Tone Decay Test):

Valori: 0-5 dB normal

10-25 dB patologie cohleara
>25 dB test patologic
Sensibilitatea testului in depistarea leziunilor
retrocohleare este de 70%
Audiometria automata Beckesy

Beckesy realizeaza audiometrul automat in 1940

Jerger introduce testul cu ton discontinuu si
descrie initial 4 tipuri de trasee / 1940; al 5 lea
traseu descris ulterior
Principii generale:

Audiometria automata permite stabilirea pragului

auditiv si tipul leziunii

Exista doua moduri de prezentare a sunetului:
a.continuu
b.intrerupt

Frecventa baleiata: cursor care se plimba de la
100 la 10000 Hz
Realizarea testului:

I se cere pacientului sa activeze butonul de

intensitate atunci cand tonul este audibil si sa ia
mana de pe buton imediat ce tonul test nu se
mai aude

Audiometrul creste automat intensitatea cu 2,5
dB /sec cand pacientul intrerupe butonul

Caracteristicile traseelor: pragul / latimea /
separarea curbelor
Interpretarea traseelor “sweep frequency”

Tip I: se caracterizeaza
prin suprapunerea
traseelor cu ton intrerupt
si continuu; acestea au o
latime de 10 dB; se
intalneste in: normal,CHL,
SNHL
Interpretarea traseelor “sweep frequency”

Tip II: traseele cu sunet

continuu se gasesc sub
cele cu sunet intrerupt, si
“cad” cu maxim 20 dB la
1000 si peste 1000 Hz
Este model cohlear
Interpretarea traseelor “sweep frequency”

Tip III: cadere dramatica

a traseelor cu sunet
continuu sub cele su
sunet intrerupt cu o
separare de 40 – 50 dB
sau mai mare, dar nu de
la inceputul inregistrarii;
specifica leziunilor
retrocohleare
 Interpretarea traseelor “sweep frequency’

Tip IV: traseele sunt

separate inca de la
inceput

Poate fi leziune
cohleara sau
retrocohleara
 Interpretarea traseelor “sweep frequency”

Tip V: traseele cu sunet intrerupt sunt sub

cele cu sunet continuu : HIPOACUZIE
NEORGANICA
Teste in conducere osoasa la intensitati
peste prag:

Weber audiometric: pune in

evidenta diferente mai mici
de 5 dB intre urechi
Teste in conducere osoasa la intensitati peste prag:

La 15 dB peste pragul osos se

cauta lateralizarea semnalului
pe frecventa testata
Se indica printr-o sageata
sensul lateralizarii
 Interpretare:

Auz normal sau hipoacuzie NS simetrica = Weber

indiferent

HNS asimetrica = Weber lateralizat de partea unde
urechea interna este mai buna

HT unilaterala = Weber lateralizat de partea bolnava

HT bilaterala = Weber lateralizat de partea urechii mai
afectate

HT mixta = Weber lateralizat de partea unde valoarea
absoluta a Rinne-ului minus valoarea CO este cea mai
mare
AUDIOMETRIA
VOCALA
 Definiţie

Este o măsură subiectivă

Permite aprecierea:
 Capacităţii sistemului auditiv de a analiza,
integra, trata şi interpreta sunetele complexe
ale vorbirii
 Analiza spectrului vorbirii:
Pentru detectarea a vorbirii sunt
importante frecventele grave care
contin maximum de energie

pentru intelegerea vorbirii -

frecventele acute sunt
responsabile de
inteligibilitate
 Scopuri

Audiometria tonala = masura cantitativa.

Audiometria vocala = masura calitativa.
Verificarea rezultatelor audiometriei tonale.
Diagnosticul diferential al surditatilor.
Reflectarea gradului handicapului social al
comunicarii
Monitorizarea performantelor actului terapeutic
Evaluarea beneficiului imediat dar şi la distanţă al
protezării auditive
Informatii despre reabilitarea auditiva.
Expertiza: depistarea simulanţilor
 Materialul fonetic
Audiometria vocală este realizată pe seama unor liste
ce pot fi reprezentate de:
Logatomi: elemente mono sau bi-silabice fără
semnificaţie în limba vorbită
Cuvinte monosilabice: cu semnificaţie în limba vorbită
Cuvinte bisilabice:
spondee: cuvinte bisilabice cu acelaşi
“stress” energetic pe cele două silabe
Propoziţii
Numere
Prezentarea materialului – tipuri de teste

Teste tip deschis:

cuvintele prezentate fac
parte dintr-o multime deschisa

Teste tip inchis:

materialul prezentat face
parte dintr-un numar limitat de notiuni
(multime inchisa)
 Realizarea testului
Se începe cu urechea cea mai bună
Intensitatea de plecare este: media pragurilor
la frecvenţele de 0,5, 1000, 2000 Hz + 20 dB
Se creşte cu 10 dB pană ce este atins
maximum de inteligibilitate
Se scad 10 dB pînă ce este atins 50%
Apoi se scad 5 dB pînă este atins pragul de
detectare a vorbirii
 Realizarea testului
Mascarea (Stig Arlinger, 1989):
⇒ Necesară atunci cand există o diferenţă mai mare
de 40 dB între intensitatea de prezentare la urechea
testata şi media pragurilor osoase de la urechea
netestată
⇒ Zgomotul de mascare: corespunzător spectrului pe
termen lung al vorbirii
⇒Trebuie să respecte cele două criterii: al eficienţei
şi al evitării supramascării
I semnal – 40 + Rinne audiometric UNT
 100
90
80

% inteligibilitate
70
60
50
40
30
Audiograma vocală 20
10
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110

 Grafic rectangular: dB SDT

Pe abscisa: intensitătile în dB SDT

0 dB SDT=12,5 dB SPL (în camp liber)
O dB SDT=20 dB SPL (la cască)
Pe ordonata: procentul de cuvinte sau foneme corect
înţelese
 Curba de referinta: S italic

100
90
80
% inteligibilitate

70
60
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
50
40
30
20
10
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110
dB SDT
Pe abscisa: intensitatea in dB SDT (HL) Pentru listele de cuvinte bisilabice:
0 dB SDT = 12,5 dB SPL (in camp liber) 0 dB SDT = 0 % inteligibilitate
0 dB SDT = 20 dB SPL (la casca) 10 dB SDT = 50 % inteligibilitate
20 dB SDT = 100 % inteligibilitate
Curbe de inteligibilitate
Paralelă cu referinţa
Nu există distorsiuni
Hipoacuzie de transmisie sau neurosenzoriala

100
90
80
% intelligibilité

70
60
50
40
30
20
10
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
dB SDT
Mai redresată decat referinţa
Fără distorsiuni
Hipoacuzie de transmisie în care frecvenţele grave
sunt mai afectate decat cele acute

100
90
80
% intelligibilité

70
60
50
40
30
20
10
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
dB SDT
 Mai înclinată decat referinţa = înclinarea
este în legătură cu pierderea pe frecvenţe
acute,
Fără distorsiuni, dacă atinge maximum de
inteligibilitate
Hipoacuzie neurosenzoriala
100
90
80
% intelligibilité

70
60
50
40
30
20
10
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
dB SDT
Inclinată, cu un nivel de saturare,
Distorsiuni,
Hipoacuzie neurosenzoriala

100
90
80
% intelligibilité

70
60
50
40
30
20
10
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
dB SDT
Inclinată în formă de clopot.
Hipoacuzie neurosenzoriala

100
90
80
% intelligibilité

70
60
50
40
30
20
10
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
dB SDT
Parametrii audiogramei vocale
 Pragul inteligibilităţii:

Măsurarea pe axa de 50% a distanţei care

separă curba pacientului de curba de
referinţă
100
90
80
% intelligibilité

70
60
50
40
30
20
10
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
dB SDT
Pragul inteligibilităţii permite compararea
audiogramei tonale cu cea vocală prin
Indicele lui Fletcher = medie a pierderilor pe
frecvenţele conversaţionale (500, 1000, 2000 Hz)
Pragul inteligibilităţii ≅ indicele Fletcher± 8 dB
 125 250 500 1000 2000 4000 8000
-10 100
0 90
10
80
20 20

% intelligibilité
70
30 30
40 40 60
50 50
55
60 40
70 70 70 30
80 80 20
90 10
100
0
110
120 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
dB SDT

Indice Fletcher= 40+55+70 /3 = 165/3 = 55 dB

Pragul inteligibilităţii: 65 - 10 = 55 dB
Forma curbei: pierdere pe frecvenţele acute fără
distorsiuni
Maximum de inteligibilitate (PBmax)
Phonetically balanced maximum

100
90
80
% intelligibilité 70
60
50
40
30
20
10
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
dB SDT

Procentul maxim de cuvinte corect

intelese
 Procentul de discriminare = % la
35 dB peste pragul inteligibilitatii

100
90
80
% intelligibilité

70
60 X
50
40
30
20
10
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
dB SDT
Discrimination score = 60%
Calcularea RI (rollover index)

RI = 64-38/64 = 0.41 (> .2)

 Indicele de capacitate auditivă (ICA)

Media procentelor inteligibilităţii la intensitatea de 40, 55 şi

70 dB HL
Corespunde posibilităţilor de comunicare a pacientului
 Indicele de capacitate auditivă (ICA)
100
90
80
inteligibilitate %

70
60
50
40
30
20
10
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
dB SDT
ICA = (40+65+70)/3 = 175/3 = 58,5%
 Audiometria vocala in conducere osoasa

Interes:
aprecierea functiei auditive in patologia de transmisie sau mixta

Aplicatii: prognostic functional in chirurgia otosclerozei
beneficiul protezarii ce foloseste calea CO
Teste speciale ale audiometriei vocale:
I. La copii,
La bătrani,

Adaptare a materialului vocal (cuvinte din vocabularul

copiilor), dar şi a formei de prezentare ( mai rar, voce
liberă..)
Folosirea testelor de tip închis cu reprezentare grafică
a răspunsului
II. Teste ale audiometriei vocale pentru disfunctii
centrale :

1. Audiometria vocală distorsionată (rostire

accelerată, cuvinte filtrate, rostire încetinită) –
prezentare la un nivel confortabil al audiţiei, 35 dB
peste media pragului tonal
2. Audiometria vocala in zgomot
3. Teste dicotice (necesită praguri simetrice)
 III. Teste pentru depistarea simulanţilor
Testul Stenger vocal: cand un cuvant este prezentat
simultan dar la intensităţi diferite, el este auzit de partea unde
intensitatea este mai mare; la început prezentarea este
monoaurală, cand devine bi aurală pacientul se încurcă
Delayed feedback speech: înregistrarea propriei voci
în timpul citirii unei liste de cuvinte; dacă este
neorganică, va fi deranjat de auzirea propriei voci în
cască

Testul Doerfler Stewart: se bazează pe interferenţa

zgomotului în înţelegerea vorbirii (raportul S/Z se schimbă
sistematic)
Audiometria vocala in zgomot

Evidenta unor patologii obscure (King Kopetzky,
disfunctia auditiva obscura)

Necesitatea protezarii auditive

Alegerea tehnologiei si gradului de complexitate
al protezei auditive (directional microphones,
stronger noise reduction programming, extra
signal processing to try to manage the
background noise)

Indicatia unei protezari neconventionale

An SNR loss of 0-2 dB indicates that once audibility
is restored, the individual should do pretty well in
most background noise situations. A mild score of
Un raport semnal zgomot 0-2
3-6 dB SNR loss estimates that the patient will likely
do okay as long as good directional microphones
dB; performanta va fi buna
are in use. When a patient scores a moderate 7-12 odata ce se va reface
dB SNR loss, they will experience problems in noise
even with good directional microphone and noise audibilitatea sunetului
reduction technology. And lastly, an SNR loss of
greater than 12 dB indicates that the patient will
3-6 dB (usor): recomanda
struggle significantly with hearing aids alone and
should consider the use of a personal FM system if
microfon directional
listening in noise is important to the patient. These
are the kinds of patients that require extra

7-12 dB (moderat): estimeaza
counseling and examination of realistic expectations
from amplification, even if it is top-of-the-line
dificultatai in mediu cu zgomot
amplification. This kind of scoring breakdown chiar daca se folosesc m.
makes it easy to see that you would tailor your
counseling very differently for each group. It helps Directional si tehnologie de
you to be more precise in setting and achieving
expectations.
reducere a zgomotului

> 12 dB dificultati majore de
intelegere; se recomanda
sistem FM personal, asteptari
realiste din partea protezarii
auditive
Audiometria vocala in zgomot

La persoanele cu auz normal, inteligibilitatea
vorbirii se poate pastra pana la un raport negativ
semnal /zgomot (vorbire/zgomot), ie intensitatea
zgomotului de mascare mai mare decat cea a
vorbirii

La pacientii hipoacuzici, raportul semnal zgomot
are valori >o; cu cat valoarea acestui raport este
mai mare, cu atat intelege mai prost
Metode de testare

Metoda clasica (raport semnal zgomot fix)
Timp crescut de testare
Liste de cuvinte intregi

Metoda adaptativa:
Se foloseste o singura lista de cuvinte
Rapida
Rezultat de incredere
Teste speciale

Teste pentru depistarea patologiei auditive

de tip central

Test pentru depistarea zonelor
nefunctionale (zone moarte) la nivelul
urechii interne
Teste centrale

Cu tonuri pure MLD

Testeaza pragul de auz pentru doua conditii: in
faza si antifaza a tonului si zgomotului (SoNo
and SpNo); prezentare la 60 dB

Ideal de realizat daca progurile sunt simetrice

Normal, exista o imbunatatire in a doua conditie
fata de prima cu 12 dB; daca diferenta este de 7
dB sau mai mica, atunci poate fi o problema la
nivelul TC
TEN test

Depistarea zonelor moarte la nivelul
cohleei

Alegerea caii de protezare si a tehnologiei
protetice
B. Metode obiective

Impedansmetrie

Potentiale evocate auditive

Otoemisiuni acustice
Masurarea impedantei
sau imitantei acustice
Urechea medie

Sistem conductor

Impedanta fluidelor urechii interne este
mai mare decat cea a aerului

UM:Transformator mecanic

Adaptor de impedanta datorita a doua mecanisme
de amplificare:

De forta (efect de pargie al lantului osicular)

De presiune dat diferentei dintre suprafata

membranei timpanice si suprafa platinei
 IMITANTA ACUSTICA:

A. Impedanta (Z) rezistenta acestuia la trecerea

sunetului prin urechea medie
 REZISTENTA
 REACTANTA

B. Admitanta acustica Y usurinta cu care acesta trece

prin acelasi sistem (Y) Z=1/Y
 SUSCEPTANTA (B)
 CONDUCTANTA (G)
Elemente care intervin in
masurarea impedantei

– Complianta

– Masa

– Frictiune
Impedanta:

Se descompune in rezistenta si reactanta

Rezistenta se datoreaza frecarii si este
independenta de frecventa vibratiei

Reactanta se datoreaza fortelor de masa si de
rigiditate ale caror efecte sunt contrare

Reactanta depinde de frecventa:
 masa afecteaza frecventele acute iar
 rigiditatea afecteaza frecventele grave: importanta in
sunetul emis de sonda pt. realizarea timpanogramei!

Rigiditatea este factorul esential al urechii
(impedanta se confunda cu rigiditatea)
In practica se lucreaza cu inversul rigiditatii
acesteia care este complianta sistemului
Cand impedanta sistemului este scazuta,
complianta creste si invers
Admitanta: Susceptanta + Conductanta

Susceptance (B)

Relatia dintre partile care
actioneaza ca un arc
(muschi, t conjunctiv, alte
parti moi) si masa (lant
osicular)

Exprima flexibilitatea
miscarii in cavitatea
urechii medii •
Conductanta (G)

Masoara cantitatea de energie care este

pierduta datorita frecarii in urechea medie

Masoara efectul pe care il are rezistenta asupra
fluxului de energie

Tendoane, ligamente, molecule de aer si
rezistenta creata de scarita cand impinge in
fereastra; toate contribuie la pierderea de
energie
Masuratorile Z

Timpanometria

Reflexul stapedian
Timpanometria- Principiul masuratorii

Un sunet de frecv. grava ( 226 Hz) este emis in

CAE (dezvolta o presiune mare de 85 dB SPL in
2 cc)

Pompa de presiune va modifica progresiv
presiunea in CAE

O parte din sunetul emis va trece mai departe
prin sist. TO

O parte din sunet se va reflecta si va fi culeasa
de microfonul sondei apoi masurata
Oscilator Potentiometru
226 Hz de complianta

Casca

Pompa
Manometru
aer

Microphone
Fitre 226 Hz

Volt Ampli

Sist de masura
Timpanometria

Studiul compliantei
STO in functie de
presiunea din CAE (+
200 daPa – 400
daPa)

Grafic al modificarii
compliantei STO in
functie de variatiile
presiunii din CAE
Clasificare

Jerger
Parametrii timpanogramei

Presiunea urechii medii

N: +50 -100 daPa

50 da pa

Varful admitantei acustice B

: peak Ytm:
N: 0,3 -1,5 CCeq
A

Volumul echivalent CAE:
Vea or Vec : pentru
aceeasi cantitate de
energie sonora,
intensitatea (dB SPL)
reflecta volumul cavitatii
Boyle

Timpan Intact :
(Normal)
Adult:
0,6 -1,5 CCeq
X= 1,1 CCeq

Copil:
0,4 - 1 CCeq
X = 0,7 CCeq
 Gradientul
Apreciaza forma timpanogramei
Largimea ei; exprimata in da Pa
N: 50- 110 da Pa
Copil 60- 150 daPa
> 150 daPa : prezenta lichid in um
Reflexul stapedian

RSA este o contractie a ms provocata de un stimul
sonor de intensitate mare

Contractia m. stapedian produce o crestere a
rigiditatii lantului osicular

Modificarea compliantei sistemului

timpano osicular
Importanta RS

Protectia urechii interne
Caile RSA

Ipsilaterala
(neincrucisata)

Controlaterala
(incrucisata)
Studiul RSA

Sa confirme prezenta Rinneului audiometric

Evaluarea integritatii STO

Evaluarea urechii interne

Evaluarea integritatii caii auditive

Studiul nervului facial

Verificarea Rinneului audiometric
Studiul integritatii STO

Absenta RSA (IL +CL):

fixare lo

Efect on –off :
modificarea tranzitorie a
compliantei la inceputul si
la sfarsitul stimularii
RS in patologia cohleara

Depinde de gradul hipoacuziei

Este absent in HNS severe,
profunde
Afectare retrocohleara

RSA absent in stimulare IL

Nu depinde de gradul hipoacuziei

RDT patologic
 Depistarea hipoacuziilor
neorganice

Pragul RSA nu poate fi mai bun decat

pragul auditiv
Nervul facial

Stabilirea sediului leziunii: deasupra sau
dedesubtul emergentei nervului pentru m.
scaritei
Reflex decay test

Masoara abilitatea m.
stapedian de a mentine o
contractie sustinuta

Scaderea amplitudinii cu
>50 % in primele 5 secunde
este semnul unei adaptari
patologice
Evaluarea functiei tubare cu
timpan deschis

Studiaza variatia presiunii in

CAE dupa deglutitie
Potentiale evocate auditive
PEA
 Corespund inregistrarii
activitatii bioelectrice a sistemului
auditiv produsa de o stimulare
acustica

Sarcinile electrice formate
(potentiale de actiune) se
deplaseaza de-a lungul fibrei
nervoase

Deplasarea acestor sarcini
de-a lungul fibrelor
nervoase, de la o sinapsa la
alta, duc la formarea unui
dipol electric care va genera
la nivelul scalpului un camp
electric care va putea fi
captat la nivelul scalpului cu
ajutorul electrozilor

PEA reprezinta activitatea electrica captata de
electrozi in functie de timp.

Este un grafic care reprezinta
 pe abscisa timpul exprimat in milisecunde
 Pe ordonata valoarea campului electric
exprimat in μvolti
 Pentru a creste valoarea
campului electric, se
provoaca functionarea
simultana a unui numar cat
mai mare de fibre.

Sumarea campurilor electrice unitare va provoca

aparitia unui camp global mai puternic care va putea
fi captat in periferie.
 PEAP:

Inregistrarea activitatii electrice precoce,

in primele 10 msec de la stimulare
 Stimuli acustici

Clicul : este o unda
electrica rectangulara
cu durata 100 µsec
care este transmisa la
nivelul transductorului..

Aceasta stimulare nu
are specificitate
frecventiala deoarece
ea pune in miscare
intreaga membrana
bazilara.

Clicul produce o miscare care va parcurge intreaga
membrana bazilara si va stimula CCI.

 Fibrele nervoase de la
baza cohleei vor fi mai
bine sincronizate in
raspuns de aceea
informatia este specifica
in intervalul 2-4 kHz.
 Stimuli cu specificitate frecventiala

Clicul filtrat / tone pipe: unda

rectangulara cu durata 100
µsec trecuta printr-un filtru
trece banda; frecventa
semnalului este egala cu
frecventa centrala a filtrului;
specificitate frecventiala 1 kHz

Tone burst; stimul cu durata

relativ lunga care are un timp
de ridicare , platou si de
revenire; bine definit in
domeniul frecventa

Banda ingusta ton chirp

Semnalul captat de electrozii cranieni este
fomat din PEA dar si alte activitati electrice
parazite:

Semnale endogene : EEG, ECG, EOG,

Pot. miogenice
PEA
Semnale exogene : Unde radio, GSM,
instalatii electrice

Aparatul de inregistrat PEA are drept scop
cresterea raportului semnal / zgomot
Computer

Preamplificator
Unitatea centrala
10 000
intrare 1µV 10 mV
iesire
Montajul este format din:

Trei electrozi
 Doi electrozi activi:

+ : vertex sau fruntea
superioara

- : urechea stimulata
 Un electrod comun :

Urechea nestimulata sau
fruntea inferioara.

Impedantele electrozilor: nu
mai mari de 3 kOhm (optim)
Traseul normal PEAP (Jewett)
Generatoarele de PEA
precoce:

Unda I: partea distala a nervului

auditiv
Unda II: partea proximala a
nervului auditiv
Unda III: nucleii cohleari
Unda IV: Complexul olivar
superior
Unda V: Lemniscul lateral
Undele VI si VII: CCI

Analiza traseului se face dupa recunoasterea
undelor si determinarea:
 a. latenta: distanta intre inceputul stimularii si
varful undei
 b. amplitudinea: valoarea campului electric captat
de electrozi (µvolti).

Se mai definesc:
 Intervale: timp de conducere centrala
 Diferente interaurale interval: diferenta intre timpii
de conducere centrala in functie de partea
stimulata

Se traseaza curbele Intensitate /
Latenta care arata evolutia unui
parametru al raspunsului in functie
de un parametru al stimularii (curba
intrare / iesire)

Aspectul dinamic
al examenului
 Unda Latenta

Latenta undelor: Unda I 1 - 2 msec
 este invers
proportionala cu Unda II 2 -3 msec
intensitatea stimularii
Unda III 3 - 4 msec

Unda IV 4 - 5 msec

Unda V 5 - 6 msec

Latentaundelor si intervalele
interpeak
Lanou nascuti sunt mai mari datorita
maturarii cailor auditive.
Intervalele interpeak sunt independente
de intensitatea stimularii:

ILD I-V
 Aplicatii clinice

1. Aplicatii audiologice
Audiometrie obiectiva si estimarea pragului
auditiv
Examenul debuteaza la intensitati mari si
continua pana la disparitia undei V
Pragul obtinut corespunde partii acute a
audiogramei 2000 – 4000 Hz)
 Aplicatii clinice

2. Aplicatii otoneurologice :
Evidentierea unei atingeri retrocohleare:
hipoacuzii asimetrice, simetrice+
tinnitus, auz normal + tinnitus
Examenul se realizeaza la intensitati
mari pentru a permite vizualizarea celor
trei unde I - III – V (N: 4 ms, ± 2 DS)
Protocolul se bazeaza pe masurarea
latentelor si amplitudinilor care sunt
comparate cu normele
 caracteristici Interpretari
Auz normal
Raspunsuri normale Hipoacuzie neurosenzoriala
endocohleara

Hipoacuzie de transmisie
Latente crescute
Hipoacuzie neurosenzoriala
IT I-V < 0,3 msec.
endocohleara

Latente crescute
IT I-V > 0,3 msec Hipoacuzie retrocohleara
ILD V > 0,3 msec
• ABR in CO

ASSR se bazeaza
pe metoda statistica

Intervalul de incredere
pentru valorile medii
estimate = 95%
 Potentiale auditive cu latenta medie
1. Răspunsul cu latenţă medie este
obţinut într-o fereastră de 20-100 ms
în urma stimulării cu ton burst, de
cele mai multe ori.
2. Traseul obţinut conţine unde pozitive
(P) şi unde negative (N)
3. Testul este sensibil la starea de somn
şi la drogurile anestezice.
4. Da informatii asupra integritatii caii
auditive in zona talamo corticala
5. Util in diagnosticarea tulburarilor de
procesare centrala
 P2
P1

Răspunsul cortical tardiv

N1
are caracteristic un vârf negativ
(N1) în jur de 100 ms, urmat de un
vârf pozitiv (P2), aproape de 200
ms.
Este pricipalul mijloc
electrofiziologic care arată
răspunsul centrilor corticali la
stimulii acustici (sunete complexe).
Prognostic implant, protezare
Otoemisiuni acustice

Sunete de intensitate slaba produse de CCE si
culese in CAE

Dovada mecanismului activ al urechii interne:
contractia CCE

 OE spontane: in prop. de 90 % la nn

 OE evocate

Transient evoked

Distorted Product (produse de distorsiune)
Tehnica inregistrarii

Sonda plasata in CAE:
 emite clic la 85 dB SPL
 Microfon culege OA

Amp+ Filtru
Sistem de analiza
OAE si patologia urechii medii

Statusul UM influenteaza OEA
 Otitamedie
 Perforatie, dop cerumen
 Folosita ca metoda de screening auditiv la nn.
 TEOAE

Stimuli f. scurti / tranzitorii / clicul/ pot genera
emisii ale CCE

Prezenta lor necesita un auz < 30 dB in special
in gama 1-2 kHz

Compozitia spectrala variabila de la o ureche la
alta, totusi, picul principal se gaseste in jurul
frecventei de 1 kHz
DPOAE

DP sunt tonuri
(distorsiuni de
intermodulare) generate
de prezenta a doua
tonuri simultane f1 si f2
(frecvente apropiate)

DP apar la 2f2-f1

Prezente cand pragurile
auditive nu depasesc 45
dB

Se testeaza frecvente
intre 500-8000 Hz. DP grama: amplitudinea DPOAE in
functie de frecventa la intensitate
constanta