ANALIZORUL AUDITIV

URECHEA
-este formata din 3
portiuni:

- urechea externa

- urechea medie

- urechea interna
Caracteristicile sunetului

 frecventa
 Amplitudine
 ton
Semnalele acustice

 Analiza Fourier
 Descompunerea unui semnal complex in
componentele lui
 Caracteristicile amplitudine –frecventa ale
componentelor reprezinta spectrul
semnalului
 Urechea interna realizeaza o analiza
Fourier a sunetelor receptionate
Caracteristicile perceptiei sonore
 Inaltimea tonala – se coreleaza cu frecventa
sunetului
 Taria sonora
 Intensitatea acustica – W/m2
 Nivelul acustic – N=10 log I/I0
 Poate fi exprimat si in functie de presiunea undei
sonore N = 20 log(p/p0 )
 Timbrul
 Compozitia spectrala a sunetului
 Evolutia intensitatii lui
 Variatia frecventei fundamentale
Descrierea receptorului auditiv

 Urechea externa
 Pavilion –
 localizeaza spatial semnalul
 Focalizeaza

 Contribuie la stabilirea directiei

 Are o frecventa de rezonanta proprie la aprox.

3000 Hz
 Transforma undele sonore sferice in unde plane
Urechea medie
 Urechea medie - cavitate de 15x5x2 mm, cu
aer
 Timpan- oscileaza sub actiunea undei sonore
 Ciocan
 Scarita
 Nicovala
 Oscioarele transmit vibratiile de la timpan la
fereastra ovala, functionand ca o parghie ce
micsoreaza amlitudinea miscarii, dar mareste
forta.
Timpanul
Urechea interna

 Melcul (cohleea)
 Are o structura spirala cu 2 ture si ¾
 Rampa vestibulara
 Canalul cohlear
 Rampa timpanica
 Membrane:
 Reissner
 Bazilara
 tectoria
MECANICA COHLEARA
 Membrana bazilara – joaca rol de rezonator
 Latimea membranei creste de la baza spre apex
(de la 50 µm la 500µm)
 Elasticitatea creste de la baza la apexin raport de
1/100
 Functioneaza ca un continuum cu frecventa de
rezonanta variabila progresiv
 Unda progresiva ia nastere la baza si se
deplaseaza spre apex
 Frecventele sunt cuprinse intre 16 si 20 000 Hz
 Realizeaqza o separare spatiala - tonotopie
Traducerea mecano-electrica

 Celulele ciliate- 16 000 celule, cu rol de

tarductor mecano-electric
 CC interne- dispuse pe un singur rand cu
densitatea uniforma de-a lungul cohleei
 CC externe – dispuse pe trei randuri, iar
catre apex, in 4-5 randuri
 CC au la baza o lama reticulara rigida, iar la apex sunt
fixate de membrana tectoria (CCE) sau se afla in
imediata ei vecinatate (CCI)
 Deformarea elastica a MB antreneaza si deplasarea
celorlalte membrane
 Efect de forfecare ce duce la stimularea cililor
 CCE au si proprietati contractile.
 Contractia lor amplifica deformarea membranelor
bazilare si tectoria- reactie pozitiva
 Deformarea mult amplificata a MB face ca ea sa se
comporte ca un filtru trece banda
 CCI sunt celulele senzoriale propriu-zise ale
cohleei
 Deplasarea cililor determina dschiderea-
inchiderea canalelor de K, ceea ce duce la
aparitia unui potential de membrana
 Cilii CCI nu sunt incastrati in MT, ci doar o
ating, in urma deformarii MB
 Realizeaza o separare spatiala neta
 Frecventa caracteristica (FC) frecventa pentru
care raspunsul este maxim
Actiunea CCE
Activitatea electrica a cohleei

 Potentialul de receptor al CC
 In repaos intre fata interna si cea externa a
membranei CC apare o diferenta de
potential de -70mV
 Stimularea duce la schimbarea polarizarii
membranei
 Rezulta o componenta alternativa
 PR este determinat de amplitdinea
deformarii MB pentru CCE si de viteza
deformarii, pentru CCI.
Codificarea semnalului acustic

 Codificarea frecventei – localizarea pe

lungimea membranei bazilare
 Codificarea amplitudinii – intensitatea
miscarii
Etapele traducerii cohleare
 Vibratia sonora se transmite membranei bazilare,
determinand deformarea ei dupa o tonotopie descrisa
la MB
 Membrana tectoria efectueaza o miscare relativa de
glisare, ceea ce duce la forfecarea cililor lungi ai CCE
 In zona de actiune a mecanismului activ, excitarea
CCI este amplificata si tonotopia devine foarte
selectiva
 CCI transmit mesajul fibrelor nervoase auditive
 Informatia transmisa spre cortex codifica toti
parametrii semnalului sonor
Decodificarea informatiei

 Se face in ariile corticale Broadmann 40

si 41 (zona temporala)
 Un rol important il au mecanismele de
reactie prin intermediul cailor nervoase
eferente
 Se presupune ca exista o dispozitie
matriceala a informatiilor referitoare la
frecventa si intensitata
ANALIZORUL VESTIBULAR

 Echilibrul corpului- realizat prin mecanisme

senzoriale si motorii complexe
 Informatiile provin de la proprioceptori si
exteroceptori
 Receptorii vestibulari raspund la acceleratii
unghiulare (canalele semicirculare) si liniare
(utricula si sacula)
 Analizorul vestibular cuprinde un segment
periferic si unul central
STRUCTURA ANALIZORULUI VESTIBULAR

 Labirintul
 Osos
 Membranos

 Vestibul
 Utricula
 sacula

 canale semicirculare
Labirintul osos
Labirintul membranos
Canalele semicirculare. Mecanica

 La inceputul rotatiei- faza de accelerare

– lichidul se misca mai lent decat peretii
 La rotatia cu viteza constanta- lichidul si
peretii se deplaseaza cu aceeasi viteza
 La incetarea rotatiei- faza de decelerare-
peretii sunt imobili, lichidul avand o
miscare incetinita
Rolul canalelor semicirculare

 Cupula este un sistem oscilant, care

pivoteaza in jurul bazei.
 Poate fi asimilata cu modelul unui pendul
de torsiune puternic amortizat
Traducerea in organele otolitice
Traducerea mecano-electrica in
canalele semicirculare
 Potentialul de receptor
 Deflexia cupulei determina o deplasare a
cililor, ceea ce induce o modificare a
polaritatii celulei receptoare
 Aceasta poate fi depolarizare sau
hiperpolarizare, in functie de sensul
deplasarii
Potentialul de actiune

 In repaos, pe nervul vestibular se inregistreaza

un potential asincron permanent
 La depolarizarea celulelor ciliate, frecventa PA
creste (excitare)
 La hiperpolarizare, frecventa PA scade
(inhibitie)
 Frecventa PA variaza direct proportional cu
logaritmul intensitatii stimulului (miscarea
endolimfei)
Procesul de traducere in organele otolitice

 Macula controleaza pozitia capului in

raport cu solul
 Celule ciliate
 Masa gelatinoasa

 otolite