Psyche a fost în mitologia greacă

personificarea sufletului uman. Psyche,

tâ nă ră vestită pentru frumusetea ei şi
care, datorită acestui fapt, şi-a atras
asupră -şi gelozia Aphroditei. Pentru a
împlini porunca unui oracol, pă rinţii lui
Psyche au pă ră sit-o pe un munte înalt, de
unde -spunea oracolul- avea să vină s-o ia
de nevastă un monstru înspă imâ ntă tor.
Într-adevă r, Psyche a fost luată de vâ nt şi
dusă într-un palat îndepă rtat. Acolo un
necunoscut care n-o întâ lnea decâ t
noaptea şi al că rui chip în felul acesta
Psyche nu putea să -l vadă , a fă cut-o soţia
sa şi stă pâ na unor bogă ţii nemă surate.
Psyche a tră it astfel o vreme, fericită .
Condiţia acestei fericiri era însă ca ea să
nu caute să vadă , niciodată , chipul soţului
iubit. Împinsă de curiozitate, Psyche a
încă lcat însă legă mâ ntul. Odată , noaptea,
ea a aprins în taină un opaiţ şi la lumina
lui a vă zut, în locul unui monstru
îngrozitor, cum bă nuia, un tâ nă r nespus de
frumos care dormea ală turi de ea. Zeul
Eros -că ci acesta are frumosul tâ nă r-
mâ nios pe faptul că Psyche i-a încă lcat
porunca, a pă ră sit-o în acel moment,
dispă râ nd în vă zduh. Cuprinsă de
disperare, Psyche a pornit atunci să
cutreiere lumea pe urmele lui. Dupa multe
că ută ri zadarnice, ea a poposit în palatul
Aphroditei. Acolo zeiţa cea geloasă a pus-o
la multe încercă ri şi trude pâ nă în ziua
câ nd, fă câ ndu-i-se milă de nenorocirea ei,
zeul Eros, care o iubea totuşi, a luat-o cu
sine pe Psyche în ceruri unde, cu voia lui
Zeus, a fă cut-o nemuritoare, tră ind veşnic
ală turi de ea.