ZEITA IUNONA

Era considerat protectoarea femeilor i,

mai ales, a cstoriei. Prin individualizare, ea a devenit spiritul protector feminin. Aa cum fiecare brbat avea propriul spirit protector (Genius), fiecare femeie avea propria iunon Referat
Lorena VINCZE Clasa a VIII a B

pag. 1

Iuno (Iunona) este sotia lui Jupiter, echivalentul roman al zeitei grecesti Hera. Parintii zeitei sunt Saturn (zeu) si Ops. Este numita "Lucina", datorita faptului ca ajuta femeile la nasteri, fie "Juga", pentru ca patrona casatoriile. Este de asemenea "patroana protectoare" a orasului Roma fiind venerata pe Capitoliul din Roma. Sarbatorile de 1 martie erau inchinate ei purtau numele de Matronalia (lat. femeie) si aminteau de rolul salvator pentru cetate al femeilor sabine rapite odinioara, care s-au aruncat in incaierare intre parintii si noii lor soti, impiedicandu-i sa se macelareasca reciproc. Cand cetatenii romani au fost surprinsi de un atac dusman neasteptat, gastele au dat alarma, instiintand pe Iunona care primeste porecla de Monetal (cea ce da alarma), salvand astfel Roma. Pentru ca templul zeitei era in apropiere de locul unde se bateau monezile, baterea de monezi si monezile (banii) erau denumiti "moneta".

Denumirea lunii iunie provine de la aceasta zeita, ziua de 14 februarie ziua "Sfantului Valentin", "ziua indragostitilor", sarbatorita in Europa Occidentala, este

pag. 2

atribuita la fel, ca o reamintire a zeitei, fiind cinstita cu un buchet de flori daruite persoanei iubite. Cunoscuta ca foarte geloasa, Iuno s-a razbunat pe toate muritoarele sau zeitele cu care sotul sau a inselat-o. Pasarea Iunonei era paunul. A devenit simboul fidelitatii, Iunona fiind zeita protectoare a casatoriilor.

Legenda
Frumusete si puritate.

pag. 3

Cand Zeus hotari sa si-o ia drept tovarasa de viata, ea nu era decat o fecioara frumoasa cu chip blajin. Se spune ca era in permanenta supravegheata de batrana ei doica, Macris, care nu o parasea niciodata. Dar iata ca, intr-o zi friguroasa, s-a intamplat ca Iunona sa ramana singura intrun loc pustiu, cand un cuc inspaimantat se aseaza pe umarul ei delicat. Cuprinsa de mila, Iunona lua pasarea infrigurata si, ca s-o incalzeasca, o puse in san. Dar pasarea era insusi Zeus, stralucitorul sau logodnic de mai tarziu. Dupa ce si-a luat infatisarea fireasca, el a cerut-o in casatorie pe Iunona, promitandu-i ca o va aseza in Olimp, pe un tron stralucitor. Legamant si casatorie. Fecioara primi sa-i fie sotie si Zeus, pentru a-si sarbatori casatoria isi duse sotia pe varful impadurit al Citheronului. Se spune ca la aceasta nunta divina au participat toti zeii. Apoi, dupa ce Iunona a dat mana stapanului , un nor aurit i-a dus pe amandoi in Olimpul plin de bucurii. Aici, in mijlocul Nemuritorilor, carora le devenise regina, Iunona, cea cu parul frumos a impartit puterea divina cu sotul ei regesc. Dintre toate zeitele ce locuiau in Olimp, ea era cea mai frumoasa, cea mai respectata. Cand intra in palatul divin, toti zeii se ridicau in picioare, cand ii vedeau figura plina de noblete, cu totii o salutau inaltand cupele si venind in calea ei. Demnitatea si puterea sa nu cedau decat in fata neasemuitei maretii si neinvinsei puteri a celui ce organiza intreaga lume : sotul ei, Zeus ! Comportament conjugal. De toate astea Zeita cerurilor se bucura, dar intr-o mica masura, pentru ca fericirea ii era umbrita adesea. Convieturirea dintre ea si Zeus in sanul caminului lor este infatisata de catre poeti cand ca o bucurie fara umbra, cand ca o zgomotoasa neintelegere conjugala. De cele mai multe ori certurile erau motivate de gelozia Herei, ce rabufnea in chipul cel mai zgomotos. Pentru ca erau dese momentele cand Zeus parasea Olimpul ca sa vina pe pamant si sa viziteze Nimfele, iar Iunona atunci, socotindu-se parasita, era cuprinsa de o furie nestapanita. Se spune chiar ca, intors acasa, Zeus era mustrat sever de cele mai multe ori si in fata zeilor. Mania sa, ca si cea a lui Zeus, era demna de temut; cand se agita pe tron, Iunona facea sa tremure intreg Olimpul. Prin furia sa cunoscuta avea puterea de a dezlantui vanturile si de a ridica marile; mania ei ducea la schimbarea anotimpurilor anului si avea influenta pana si asupra stelelor ce-i stateau sub picioare.

pag. 4

Iata de ce zgomotoasele certuri si desele furtuni ce interveneau intre cei doi soti ceresti, era considerata explicatia ideala pentru schimbarile si capriciile cerului. Intr-adevar, Zeus si Iunona nu reprezentau numai cerul senin din zilele frumoase : tot ei vegheau si asupra furtunilor ce adeseori tulbura atmosfera. Si totusi, nu o singura data, infuriata foarte tare de atatea infilidelitati si promisiuni nerespectate ale sotului ei, Iunona a hotarat sa pareseasca Olimpul, jurand ca nu se va mai intoarce niciodata. Odata s-a intors in marea insula Eubeea, in locul unde odinioara Zeus o intalnise pentru prima data. Dar Zeus era intristat de aceasta plecare si despartire si o dorea inapoi pe frumoasa sa sotie. Asa ca, pentru a face sa se intoarca, a decis sa recurga la o strategie ciudata, si se hotari sa aduca pe culmi gelozia sotiei sale cu brate albe. Cobori si el pe muntii abrupti ai Eubeei unde se prefacu ca se casatoreste cu o nimfa. A imbracat o papusa de lemn in chip de logodnica divina, a asezat- o intr-un tron stralucitor tras de un car, a cerut ca sa fie strabatut toate orasele. Jignita de asemenea nerusinare, Iunona, veni inaintea carului triumfal, se arunca asupra rivalei sale imaginare, ii sfasie hainele, podoabele si ii smulse valul ce-i acoperea fata. Dar, spre marea ei uimire, nu gasi decat un manechin inform. Acesta a fost un episod in care Zeus a reusit sa o dezarmeze pe geloasa Iunona, si sa o convinga iar sa urce impreuna cu el in fericitul Olimp. Alteori, Iunona se rezbuna crunt pe nimfele care cadeau in vraja lui Zeus ; si merita amintita povestea nefericitei Echo. Cand Iunona a aflat de spre aceasta aventura, i-a faurit nimfei un blestem greu : atunci cand Echo auzea pe cineva vorbind, ea trebuia sa taca, caci la intrebari ea nu putea sa raspunda decat repetand ultimele cuvinte rostite de catre cel care i se adresa. Strategia recuceririi Dar au fost numai fericiri temporare.Caci Zeus nu a renuntat la obiceiul de asi petrece zile intregi langa Nimfele care salasluiau in izvoarele ce ii udau pantele. Vrand sa gaseasca un mijloc ca sa-l aduca lange ea pe nestatornicul ei sot, ea se hotari sa cobooare pe acelasi loc si sa i se infatiseze precum cea mai frumoasa dintre regine. Se duse sa gateasca in odaile ei cu usi stralucitoare. Aici,dupa ce se incuie cu cheia, se imbaie in apa limpede si se dadu pe trup cu o esenta divina al carei parfum se raspandi din cer pana in aerul pe care il respirau oamenii. Cu mana-i de fildes isi pieptana parul lung si isi impleti buclele stralucitoare care, cazand in cozi parfumate, ii incadrau albul unui ten inca si mai frumos gratie uleiurilor celor mai scumpe. Imbraca o rochie de culoarea azurului, isi incinse talia cu un codon si se impodobi cu bijuterii ce straluceau precum stelele; apoi acoperindu-si capul cu un val de mare frumusete, cobori ca un astru stralucitor pe varful inverzit al Idei.

pag. 5

De indata ce Zeus, uimit, isi vazu sotia, inima ii fu cuprinsa de dragoste. Ii intinse bratele si un nor aurit prin care soarele nu putea patrunde, ii duse pe amandoi in ceruri. Sotie credincioasa Desi, dupa Afrodita, era cea mai frumoasa dintre Zeite, ea nu a cedat niciodata vreunuia dintre numerosii si insistentii ei admiratori. Unita cu Zeus prin legaturile casatoriei ea nu a cunoscut niciodata alta iubire decat pe a sa. Cel mai vestit dintre toti a fost Ixion care, orbit de farmecele sale, a avut insolenta si indrazneala de a-i declara dragostea sa. Dar Iunona nu s-a lasat impresionata de asta si s-a plans sotului ei. Pentru a-l pune la incercare, atunci, Zeus dadu unui nor infatisarea suavei sale sotii ; a fost el insusi martor al nelgiuirii comise de Ixon, care nu se temuse sa se apropie de aceasta fantoma si sa o stranga in brate.

pag. 6