FACEREA LUMII

DAN NOREA
Dumnezeu, ca s devin inginer
a urmat toate seciile Politehnicii
simultan
i a avut la fiecare
proiecte de an.
La facultatea de Construcii
(nu degeaba e sfnt)
a fcut o planet
i-a numit-o Pmnt.
Animalele i florile le-a creat
la Chimia organic;
petii i psrile
la Aerodinamic.
Iar pentru secia de Mecanic fin
a avut la proiect
sa le fac pe toate
sa se mite corect.
A hotrt sa-i dea proiectul de stat
la Automatic
tot cu realizare practic.
A meditat
i a nscocit un obiect ciudat.
O nclceal de fire i circuite,
bistabili i ferite
dup nite scheme ale lui
combinaionale
n care a mai bagat i nite
automate secveniale.
i pentru c nu se descoperise nc
soft-ul de baz,
Dumnezeu a triat

la aceast faz,
nlocuind-o cu o minune.

S-a aplecat, ncet,

a suflat,
i astfel Adam
a nviat.
Mai departe e clar
ce s-a-ntmplat.
i-a luat prototipul,
l-a omologat,
l-a nvat puin
s gndeasc,
i ca s treac la producie de serie
i-a pus n vedere
s se nmuleasc.
Terminnd Dumnezeu Politehnica
cu medie mare
a avut, evident,
cea mai bun repartizare.
i-a luat postu' n primire din mers
i-a plecat s creeze
un nou Univers.
***
Omul, lsat de capul lui,
s-a fcut al dracului
i, dei nu se trage din maimu
cum se zvonea odat,
a nceput s-l imite-ntru totul
pe cerescul su tat,
nscocind rnd pe rnd
psri supersonice,

maini, submarine
i chiar ciuperci... atomice.
Iar n final,
creznd c e original
s-a imitat pe sine nsui
(farsorul !)
i a creat... calculatorul.
ADAM SI EVA
DE TUDOR ARGHEZI
Urndu-i-se singur n stihii,
A vrut i Dumnezeu s aib-n cer
copii
i s-a gndit din ce s-i fac,
Din borangic, argint sau
promoroac,
Frumoi, cinstii, nevinovai.
Se puse-aezmntul dintre frai.
Dar i-a ieit cam somnoros i cam
Trndav i nrva strmoul meu
Adam;
C l-a fcut, cum am aflat,
Cu praf i nielu scuipat;
Ca s ncerce dac un altoi
De stea putea s prind pe noroi,
C, de urt, scuipnd n patru zri,
Stingher,
Fcuse i luminile din cer.

Dar iat c l-a nimerit,

Din pricina aluatului, greit,
i c Adam, ntiul fiu
Al Domnului, ieise, parc, i
zbanghiu.
Nu-i vorb, nici o poz nu ne-nva
Cum ar fi fost omul dinti la fa.
Nici unda lacului nu l-a pstrat,
n care se-oglindea la scptat.
Puterea lui dumnezeiasc,
Dormind mereu, cta s-l mai
trezeasc;
I-a rupt un os din coaste, ceva,
i-a zmislit-o i pe Eva.
Mai poi csca de lene, iari,
Cnd ai o sor i-un tovar?
S-au luat de mini i-au cutreierat
Grdina toat-n lung i-n lat.
S nu te miri c, ovind i mici,
Li se julea i nasul prin urzici.