Familia Georgescu decide să plece la Sinaia într-o sâmbătă, cu trenul de plăcere.

Doamna Georgescu, fiul ei de cinci anişori şi mama ei, cucoana Anica (gramama), îşi
pregătesc toaletele. Soseşte dl Georgescu cu o birjă. Îşi urcă soţia, fiul şi un
coş cu provizii în trăsură şi pleacă spre gară, lăsând-o pe soacră să se ducă
singură cu tramvaiul.
La gară, familia Georgescu se îngrijorează că nu mai soseşte cucoana Anica. Aceasta
ajunge în sfârşit. Dl Georgescu îi dă bani să-şi cumpere bilet la clasa a III-a,
iar el cumpără pentru el şi soţie bilete la clasa I. Copilului nu-i cumpără bilet,
şi-l mint pe conductor, în tren, când acesta vine în control, că micuţul nu are
nici patru ani.
Ajung la Sinaia. Cei trei se duc direct în parcul oraşului, iar soacra, încărcată
cu coşul cu merinde, se duce la hotelul lui Mazăre, din apropierea gării, să-şi
caute cameră. Se întunecă şi aceasta nu mai vine.
Pentru că micuţului i se face foame, dl Georgescu pleacă împreună cu el să o caute
pe gramama. La Mazăre nu o găseşte, pentru că nu fuseseră camere libere şi o
trimiseseră la hotelul lui Manolescu. O caută şi aici, dar nu o găsesc. Pentru că
nu găsise cameră, plecase la hotelul lui Voinea. Tatăl şi fiul, rupt de foame,
pleacă într-acolo. Pe drum, se abat prin parc, unde o lăsaseră pe dna Georgescu,
dar aceasta dispăruse, la rândul ei. Tatăl îşi lasă fiul câteva clipe pe o bancă şi
merge să se uite după soţie prin parc. Când se întoarce, nu-şi mai găseşte copilul.
Află de la un trecător, că-l luase o doamnă, care, după semnalmente, pare a fi dna
Georgescu şi că plecaseră după gramama, la hotelul lui Mazăre.
Dl Georgescu reface, din ce în ce mai obosit şi exasperat, traseul Mazăre –
Manolescu – Voinea, dar mereu este cu un pas în urma alor săi. Întâlneşte, în cele
din urmă, un cunoscut, care-l informează că familia sa îl aşteaptă în parc. În
parc, însă, nimeni. Apare, într-un târziu, cucoana Anica şi-i spune că au găsit
cazare la vila Măndica, unde l-au culcat deja pe cel mic, iar soţia, cu un grup de
prieteni, îl aşteaptă la Oppler. Dl Georgescu şi soacra sa pleacă spre Oppler, unde
nu găsesc pe nimeni. Se duc la Măndica, dar nici acolo nu-şi găseşte nevasta. Află
că plecase cu o companie veselă de doamne şi domni la Sfânta Ana.
Pentru că e deja miezul nopţii, dl Georgescu, rupt de foame şi de oboseală, decide
să nu mai plece nicăieri. Scoate coşul cu mâncare şi se ospătează împreună cu
cucoana Anica, după care se culcă. Dimineaţa, pe la ora cinci, apare şi grupul
petrecăreţilor.
În urma acestei excursii la Sinaia, dna Georgescu a rămas cu amintiri foarte
plăcute, pe care şi le aminteşte cu nostalgie la întoarcerea în Bucureşti.