curs 3

Imagistica prin IRM

Bazele fizicii: IRM = spectroscopie de protoni.

Protonii atomului de hidrogen reprezinta elementul cel mai abundent din corpul uman, fiind
prezenti in moleculele de apa -70% din structura umana.
Protonul este singura particula subatomica ce reprezinta masa si sarcina(electronul are masa
neglijabila,iar neutronul este electric neutru).
Protonii prezinta miscare de rotatia in jurul propriei axe, spre dreapta stau stanga = miscare de
spin.
Protonul incarcat electric genereaza in jurul sau un camp magnetic.
Protonii din structurile biologice au axele de spin asezate aleator.
Introducerea unui corp biologic intr-un magnet foarte puternic (1- 1.5 – 3 – 7 T) obliga toti
micii magneti (protonii in miscare) sa se alinieze de-a lungul campului magetic al magnetului
puternic = structura magnetizata.
Se aplica o unda de radiofrecventa asupra structurii, astfel incat protonii sa fie dezechilibrati,
inclinati la 90 de grade fata de axa 0Z, pana cand vectorul devine maxim in planul X0Y si nul
in 0Z.
Un impuls la 90 de grade va aduce vectorul suma al tuturor protonilor in axa XoY. Daca
inceteaza impulsul, revin de-a lungul axei 0Z = Free Induction Decay (revenirea necesita
timp, in functie de structura).
Timpul necesar pentru ca 63% din masa de protoni al unei structuri sa revina pe axa OX se
numeste T1 si depinde de intesitatea campului magnetic si de structura subst.
Pe masura ce vectorul z creste , vectorul din planul XY scade; intervalul de timp necesar ca
63% din protonii unei substante sa dispara din axul XY= T2, dependenta de intensitatea
campului magnetic si de structura substantei
Scaderea T2 este mai rapida decat cresterea T1datorita interactiunii dintre protoni, cu
defazarea lor in toate directiilor planului xy
Pentru a putea fi masurata in planul xy, valoarea vectorului trebuie reamplificata printru
impuls de radiofrecventa de 180grade, care readuna vectorii defazati in planul xy spre un
vector unic cu aparenta recrestere a valorii, ca un ecou al primei excitatii
Timpul scurs intre excitatia de 90 grade si reaparitia ecoului= timp de ecou TE
Se pot efectua un nr succesiv de refazari, fiecare cu ecoul sau, dar fiecare ecoueste mai mic
decat precedentul, pana devine nemasurabil, moment in care e poate repeta o noua excitatie la
90 grade cu o noua succesiune de ecouri
Timpul intre 2 excitatii de 90 grade =timp de repetitie TR

1
TR cuprinde un nr de TE, TR fiind mai lung de cat TE de cateva ori
Atat TR cat si TE sunt variabile modificabile de examinator
Atunci cand TE si TR sunt scurti, imaginea va fi construita pe baza constantelor T1 ale
structurii examinate= secventa ponderata T1
Daca TE si TR sunt lungi imaginea obtinuta va fi generata preponderent pe baza constatei T2
= secventa ponderata T2
daca avem TR lung si TE scurt va rezulta o imagine care depinde dedensitatea de protoni =
secvente de densitae protonica PD
secventele clasice T1, T2 si PD se numesc secvete de spin, fiind generate de spinul
protonului

Echipamentul IRM
Magnetul principal sub forma cilindrica sau de C(sisteme deschise) in care este introdus
pacientul
In jurul zonei examinate se aseaza o bobina de radiofrecventa = antena cu rol de a emite
pulsurile de radiofrecventa necesare basularii la 90 grade si 180 grade a protonilor (sau la alte
unghiuri in secventele speciale), dar si pentru receptia semnaluli emis de protoni in cursul
revenirii pe axa 0Z, care este baza datelor de formare a imaginii
In interiorul magnetului exista bobine cu rol special= bobine de gradient (3 in cele 3 directii
spatiale) folosite pt secventele speciale de gadient (mult mai rapide decat cele de spin)
Bobinele interne de la capatele magnetului au directie opusa curentului, in sens orar si
antiorar. In acese bobine circula curent, ele devin electromagneti ce vor genera camp
magnetic la capetele tunelului; ele produc camp magnetic opus care se anuleaza reciproc I
centrul tunelului, loc in care valoarea campului magnetic este cea nominala (ex 1.5 T). Pe
masura ce ne indepartam de centru spre un capat, valoate T creste treptat, prin adaugarea
valorii bobinei la valoarea nominala; in partea opusa scade sub valoarea nominala ; astfel in
centrul tunelului avem de fapt o panta de gradient, valoril fiind diferite la fiecare cm; aces
lucru este util pentru a putea selecta *felia de unde se face achizitia*
Daca in tot tunelelul ar fi camp magnetic constant, protonii ar vibra si emite semnal in acelasi
timp si nu am putea stabili localizarea sectiunii de interes
Ecuatia Larmor ω=ΎB-
ω=frecventa campului magnetic
B=intensitatea campului magnetic
Ύ= constanta
B este diferit in diversele puncte ale magnetului, deci la o anumita radiofrecventa emisa vor
rezona doar protonii de la o valoare fixa a B, realizand planul feliei de sectiune, restul
protonilor aflati la alte valori de B nerezonand si deci neemitand radiofrecvente colectabile

2
Pt emiterea unor felii succesive se emite radiofrecventa difeita pentru fiecare felie, cea
corespunzatoare campului magnetic din zona feliei de examinat
O succesiune de excitatii corespunzatoare unei succesiuni de intensitati de camp magnetic B
duce la obtinerea unei succesiuni de sectiuni
Daca toti protonii dintr-o *felie*ar fi identici in rezonanta s-ar putea stabili planul in care se
afla, dar nu si pozitia (sus, dreapta, stanga); aesta este motivul pt care pe langa codarea de
frecventa se foloseste si codarea in faza protonilor , care sunt usor decalati in faza; aceasta
codare de faz se realizeaza cu ajutorul bobinelor de gradient, care defazeaza protonii intre ei
in functie de pozitia lor fata de bobine; astfel structurile din volumul de felie examinatpot fi
asezate exact la locul lor I planul d sectiune
Semnalul cules sub forma de radiofrecvente nu poate fi folosit direct pentru producerea unei
imagini, acest semnal fiind prelucrat matematicsub forma transformarilor Fournier rapide
Aestea creaza in plan un spatiu K, in care frecventele sunt distribuite din centru catre
periferie; formarea imaginii este similara cu cea a imaginii foto, in care un punct de pe
suprafata lentile participa la formarea imaginii finale
Spatiul K contine datele brute, care transformate matematic devin imagnea finala ; fiecare
punct al spatiului Kparticipa la toate sectiunile unei secvente, astfel incat orice artefact (de
miscare) se va propaga in toate sectiunile secventei
Daca impulsul initial este diferit de 90 sau 180 grade, defazarea protonilor este mare,
revenirea este lunga (secvente mai lungi) utilitate in faptul ca de la opozitia fata de directia z
fiecare tip de substanta va traversa la un moment dat planul xy, avand semnal nul in acest
moment
Daca culegerea semnalului va fi exact in momentul in car o anumita substanta (apa, grasime)
este pe linia de 0, aceasta nu va genera semnal putand fi scoasa din imagine= secventele de
IR inversiune-recuperare
daca apa este anulata=FLAIR(Fluid Atenuated Inversion-Recovery;
daca grasimea este atenuata= secv. STIR(Short Time Inversion-Recovery
IMAGINEA este generata datorita diferentelor de relaxare T1 si T2 ale diferitelor tesuturi.
Imagine ponderata T1 = imagine in care contrastul este generat in principal de diferenta de
constante T1 ale diverselor tesuturi
Imagine ponderata T2 = imagine in care contrastul este generat in principal de diferenta de
constante T2 ale diverselor tesuturi
Densitate protonica = imagine generata de diferenta de concentratie protonica dintre tesuturi.

Principii si pincipalele aplicatii diagnostice in IRM

Caracterizarea unei substante (apa, grasime, os sange, etc) necesita evaluarea acesteia in mai
multe tipuri de secvente, atat ponderate T1, T2, cat si STIR sau FLAIR

3
Astfel grasimea este in hipersemnal (alba) in T1 si T2, in timp ce apara este in hipersemnal T2
si hiposemnal T1
Pentru a le diferentia este nevoie ca acceasi structura sa fie vizualizata atat in T1 cat si in T2 si
in secventele STIR si FLAIR
Structuri in hipersemnal T1: grasimea, melanina, retrohipofiza, unele calcifieri, sange
cronic(methHB), sdc paramagnetica
Evolutia sangelui parcurge mai multe etape de transformare din HB in oxiHB, DezoxiHB,
methHB si hemosiderina
I etapa sangerare supraacuta- HB in ss intermediar T1 central si periferic, in Hs T2, uneori cu
halou in HS periferic(edem) si hs central
II etapa ac/subac precoce- ss asemanator T1 si T2, izo/hs
Faza cronica HsT1, HsT2 cu fin halou negru(hemosiderina); tardiv ss intermediar T1, HsT2
cu halui periferic negru
Detectia produsilor de hemosiderina este mai usoara in secv T2* sau in secv de
susceptibilitate magnetica-SWI, in care hemosiderina este neagra-intens hs- usurand astfel
detectia microhemoragiilor, leziunilor axonale difuze sau MAV
Secv FLAIR au utilitatea majora in evaluarea patologiei substantei albe cerebrale- glioza si
ariile de demielinizare-Hs, apa –hs
In examinarae ap musculo-scheletal – se folosesc secventele cu saturatia grasimii, astfel Hs in
PD si T2 este dat de edemul muscular sau osos
Saturatia grasimii se foloseste si in exam cu sdc, efectuata in secv T1; doar sdc va fi in Hs
Cortticala osoasa si calcificarile- lipsa de semnal(datorita lipsei apei)
Secv de opozitie de faza (in-out of phase) sunt formate din perechi de secvente a.i primul set
sa genereze o imagine in care ss apei si al grasimii sa se sumeze(secv de faza), in timp ce in
setul al doilea (in opizitie de faza) cele doua sa se substraga; daca cantitatea de apa=cantitatea
de grasime- ss se va anula, o structura va fi in Hs in secv de faza si in intens hs in opozitie de
faza; ac secv sunt utile in examinarea unor structuri care au in mod normal cantitati similare
de apa si grasime - coloana verterbrala si glandele SR
Astfel un adenom nesecretant va avea un ss scazut in opozitie de faza, fata de secv de faza, in
timp ce o tu sau o inflamatie va fi in Hs in opozitie de faza

Tehnologia secv de angioRM (TOF si angioRM cu contrast)

Evaluarea angioRM se poate efectua prin secv care nu folosesc sdc: TOF- Time of Flight si
Contrast de faza (PC-Phase Contrast) si prin secv cu sdc i.v. si secvete rapide
Secv TOF utilizate frecveny la evaluarea vascularizatiei cerebrale si carotidiene, au ca
principiu intervalul de timp dintre excitatie si culegerea semnalelor de radiofrecventa; excitatii
scurte, protonii stationari nu genereaza semnal, iar protonii in miscare prezinta saturatie

4
variabila, generand semnal. Codarea si substractia structurilor imobile din jur permit obtinerea
unei imagini arteriografice sau venografice, fara utilizarea sdc. Avantaje: toleranta buna,
neinvaziva,; dezavantaje: durata mare de achizitie si rezolutie mica pentru vasele mici
Contrastul de faza(PC) se bazeaza pe diferenta de defazare intre protonii circulanti si cei
stationari. Se obtine prin 2 secv de gradient: una de defazare care maximizeaza dispersia de
faza datorata fluxului rapid al hematiilor- imagine cu hiposemnal intravascular net si a doua
cu gradient de defazare a fluxului ce genereaza hipersemnal in vasele cu flux rapid. Celelalte
structuri raman nemodificate intre cele 2 faze, astefel incat pot fi substrase
Aceasta secventa elimina unele artefacte ca cele din secv TOF generate de protonii cu traiect
oblic
Angiografia cu contrast i.v este similara angio-CT, cu infectare rapida, pe injectomat,
examinarea fiind corelata cu injectarea, iar secventele de achizitie rapide. Au avantajul
rezolutiei mai bune, dar dezavantajul invazivitatii
Secv T1 rapide de 12-18 sec. (Dixon) permite evaluarea dinamica a comportamentului de
contrast postinjectare.
Structurile biologice normale permit incarcarea contrastului progresiv cu spalare tardiva lenta.
In structurile cariokinetice, datorita vascularizatiei abundente, incarcarea este rapida(wash-in)
si spalare la fel de rapida(wash-out)
Curbe de intensitate-timp- curbe cu panta rapid crescatoare si rapid descrescatoare
caracteristica patologiei maligne

Principiile imagisticii de difuzie

Bazele imagisticii prin difuzie sunt legate de miscarea brawniana-
In organism (structurile corpului uman) moleculele de apa se pot misca diferit, in functie de
structura care le gazduieste. Astfel structurile cu celularitate laxa permit miscari ample, in
toate directiile spatiului= miscare anizotropica si nerestrictiva. Structurile cu celularitate densa
limiteaza gradul de miscare al molelulelor apei =miscare anizotropa, restrictionata
Celulele Schwan ale axonilor orienteaza miscarea moleculelor de apade-a lungul tractelor
axonale=miscare restrictionata si izotropica in directia axonilor
Secv. de difuzie exploateaza miscarea anizotropica (restrictionata sau nu), iar secv de difuzie
tensoriala miscarea izotropica
Secv de difuzie= secv T2 cu 2 impulsuri suplimentare de gradient, unul inainte si altul dupa
refazare la 180 grade-gradienti sensibili la miscare
Stejskall-Tanner diffusion encoding – cu cat apa este mai imobila intre cei doi gradienti de
miscare, cu atat semnalul este mai amplu – restrictia miscarii apei. Daca apa se misca rapid,
pozitia initiala a moleculei excitate este ocupata de o molecula neexcitata, cu scaderea
semnaluluil – structura slab restrictiva.
r2=6Dt (Einstein)

5
Ecuatii care genereaza fenomenul de difuzie:
Si = S0-e –bADC - (Si – intensitatea semnalului dupa gradient, S0 – intensitatea semnalului
inainte de gradient, ADC – Apparent Diffusion Coefficient pe directia“i”, toate in acelasi
voxel
b – factor stabilit de examinator
b = g2G2d2(D-d/e) (b depinde de intensitatea gradientilor– G si d la momentul aplicarii
gradientilor, g - constanta giromagnetica
b0 – T2
Cu cat b e mai mare, cu atat difuzia este mai responsabila de semnal, in loc de T2
Diff – restrictia miscarii apei– hipersemnal
ADC – restrictia relativa a miscarii apei- hiposemnal
ACI – Attenuation Coefficient or Exponential Coefficient – restrictia– hipersemnal+valoare
numerica
TOATE TREI SUNT NECESARE PENTRU CARACTERIZAREA PREZENTEI SI
INTENSITATII RESTRICTIEI
Difuzia tensoriala exploateaza izotropia miscarii apei in sistemul nervos de-a lungul axonilor;
codarea in culoare si reconstructia tridemensionala permite obtinerea de imagini 3D ale
fasciculelor de subst alba(spino-talamic, spino-bulbar, etc)

Artefacte in examinarea IRM

1.Artefact herring bone (apare pe o singura sectiune sau mai multe ca *os de peste* pe
intreaga imagine, cauzat de discrepante in impulsurile RF
2.Margini Moire- suprapunere a unei parti a corpului peste cealalta cu aspect de banda dubla,
cauzat de interferente in secv de gradient datorate neomogenitatii campului magnetic
3.Artefact zebra- benzi alternative alb-negru
4.Artefact de punct central- imagine de punct in hipersemnal in centrul imaginii
5.Artefact zipp- imagine de banda in zig-zag unica sau multipla in toate imaginiile unei serii,
perpendicular pe directia de codare

1.Suprapuneri de sectiuni- artefact cross-talk- banda de pierdere a ss de regula posterior cu

suprapunere de felii
2.Artecfacte cross-excitation- reducere a ss intr-o zona datorita prezentei partiale de protoni
excitati
1.Artefact de miscare in directia de codare a fazei- imagini imprecise, dedublate

6
2.Artefact de intrare in sectiune- continut vascular Hs la inceput de vas, cu scadere progresiva
in intensitate

1.Margine neagra- la limita apa/grasime sau muschi/grasime

2.Unghi magic- HS la nivelul unui tendon cu traiect curb( unghi de 54.74 grade fata de
directia campului magnetic
3.Artefact de susceptibilitate- distorsionarea imaginii in jurul unei structuri cu neomogenitati
magnetice- proteza, clipuri
4.Artefact de shift chimic- generat de diferentele intre frecv de rezonanta a apei fata de
grasime

1.Artefact de trunchiere(Gibbs)- la interfata brusca intre 2 medii foarte diferite- linii paralele
2.Artefact dde umplere 0- benzi oblice de intensitate alternativa alb-negru
3.Artefcat de impachetare-aliasing- taierea marginii unei structuri cu reaparita sa in zona
opusa a imaginii

SECVENTE IRM
 Secvente de spin (T1, T2, PD)
 Secvente de inversiune-recuperare (STIR, FLAIR)
 Secvente de supresie spectrala (Fat Sat)
 Secvente de gradient (Gre, SWI)
 Secvente Angio TOF
 Secvente de contrast de faza (PC)
 Secvente in opozitie de faza
 Secvente rapide (Steady State-unghi Ernst, EPI)
 Secvente de difuzie (Diff, ADC, ACI, TRACTO)
 Secvente de spectroscopie (Cho, NAA, Lactat, Citrat)
 Contrast dinamic si curbe intensitate-timp