SISTEMUL OSOS

Oasele sunt grupate în funcție de dimensiunile lor:

 - oase scurte
 - oase lungi
 - oase plate
Indiferent de formă sau dimensiuni oasele sunt alcătuite din os compact (la exterior
atât la nivelul oaselor lungi cât și la periferia oaselor plate), os spongios (la interior) și
periost (la periferie).
Oasele lungi au în portiunea centrală un canal medular (depozit de măduvă osoasă)
 Oasele lungi și scurte sunt alcatuite din 2 epifize (la extremitati) și diafișa (intre cele 2
epifize)
 Epifizele și oasele scurte au structura trabeculara- os spongios rx-cu aspect de rețea,
trabecular
 Diafizele- au structura de os compact- dur- rx cu aspect de 2 benzi opace de intensitate
mare, net conturate
 Între epifiză și diafiză- metafiza – bogat spongioasa - cartilaj de crestere care asigura
cresterea in lungime a osului
 Corticala continuă la extremitași compacta diafizara – rx banda opaca fina de
intensitate mare
 Periostul – membrana vasculo-conjuctivă care asigură creșterea osului în grosime- fără
expresie radiologică în condiții normale
Articulatiile
 Sunt elemente de legatură între oase
 Formate din 2 sau mai multe extremități între care exista un spațiu
 (.) al gradului mobilității:
 Sinartroze (suturi- fixe care permit mișcari mici);
 amfiartroze (simfize) – mobilitate redusă într-un singur plan
 Diartroze- mobilitate mare
Tehnici de explorare
 Radiografia – principalul mijloc de exporare a segmentelor osoase , efectuată în 2
incidente perpendiculare intre ele, cu minim o articulatie inclusa-obligatoriu!!!!!
 Tomografia computerizată
 IRM – pentru articulații si părți moi

1
Radiografia
 Scheletul cranian-AP și profil, orbite, șa turca, schelet facial, sinusuri, oasele nasului,
mandibula, regiunea petromastoidiană
 Coloana vertebrala- cervicala (+atlas si axis), toracală si lombosacrată, coccigiana
 Schelet membru superior- mâna (comparativ, police, pumn, scafoid), antebrat (cot) și
braț (humerus si oasele centurii scapulare)
 Scheletul toracelui- coaste, stern
 Bazinul
 Schelet membru inferior- coxofemural, genunchi, tibio-tarsian, picior
Modificări radiologice elementare osoase distructive
 Osteoporoza și demineralizarea - reducerea intensității structurii – trabeculație mai
rara
 Poate fi difuză, omogenă – cu interesarea spongioasei și compactei- în imobilizari
prelungite
 neomogenă, patată
 Osteoliza – proces patologic de distrucție masivă a țesutului osos- radiologic osul
afectat dispare complet
 Poate fi în compacta, spongioasa, corticală
 Cauze:traumatice, infecțioase tumorale
 Atrofia prin presiune – proces de resorbtie prin demineralizare determinat de
presiunea pe care o exercită o formațiune patologică la nivel osos fie dinnauntru
(pereți sinusali) fie din afara osului
 Caracteristice formatiunilor chistice, otite cronice, neurinom de acustic
 Osteonecroza – moartea unui teritoriu de tesut osos consecutivă întreruperii arterei
sale nutritive
 Detașarea fragmentului necrozat și izolarea lui completă de zonele învecinate-
sechestru- bine vizibil
 Cauze: embolii microbiene, traumatisme violente
Modifiări radiologice elementare osoase reconstructive
 Osteoscleroza – accentuarea intensității structurii osoase- osteogeneza excesivă
 Rx- apariția condensării osoase, țesut osos mai opac, cu travee îngrosate, areolele
spongioasei diminuate, compacta îngrosata

2
Periostoza
 opacitate liniara fină ce dubleza conturul osului, de care este separat printr-o zona de
transparență
 opacitate lamelară sau stratificată, paralela cu osul
 Opacități perpendiculare pe os, neregulate
 Osificări heterotope- osificări în regiuni în care în mod normal cu există țesut osos
 Osteofitul și sindesmofitul
 Distrofia osoasă- dezechilibru cantitativ îmbinat cu o remaniere calitativă a țesutului
osos normal; procesele de resorbție și de osteogeneză nu respectă structura anatomica
normală
Modificări radiologice elementare osoase de formă si mărime
 Hiperostoza- modificare de forma și mărime a osului prin apoziții periostale-
îngrosarea oaselor (maladia Paget, osteomielita)
 Oedostoza – îngrosarea osului spre canalul medular de tip benign cu aspect de os
umflat sau suflat prin apoziții periostale periferice
 Scoliostoza- deformare (coxa vara)
 Agenezia si aplazia
 Hipoplazia (nanism- în totalitate)
 Hipostoza – subțiere accentuată cu lungime normală
 Hiperplazia- exagerare în lungime și grosime
 Exostoza – excrescența osoasa în regiunea metafizară cu structură asemanătoare cu
segmentul osos din care se dezvolată
 Discondroplaziile- nu este pastrată proporția între lungimea și grosimea oaselor
Fracturi si luxatii
 Fractura- solutie de continuitate ce interesează un os sau un cartilaj
 Sediul fracturii- diafizară, epifizară, intraarticulară
 aspectul solutiei de continuitate- completă (toata grosimea osului) sau incompletă
 Direcția fracturii- oblică, spiroidă, transversală sau longitudinală
 Etiologia- vârsta și terenul
 - la tineri: fractura *în lemn verde*- fractură incompletă și decolarea epifizară
(separarea epifizei de diafiza)
 La vârstnici- rezistența scazută- fractura se produce ușor

3
Fracturile
Aspect radiologic:
 Radiografia corect executata, filme adecvate ca mărime, axul osului paralel cu
marginea filmului, 2 incidențe, tehnica corectă, uneori examene comparative
 Focarul de fractura - banda fină/groasă de transparență; unica /multipla, direcția
fracturii; suprafețele de fractură (netede sau neregulate)
 Dislocarea fragmentelor:
 Deplasare longitudinală-încalecare/întrepatrundere
 Deplasare laterală +/- angulare
 Torsiunea unui fragment în jurul axului long.
 Mecanismul fracturilor: direct/indirect
 Consolidarea fracturilor: hematom între fragmente, calus fibros, calus osos primitiv,
calus osos definitiv
 Radiologic:
 demineralizare în focarul de fractura- contururi sterse- 0-21 zile
 Contururi mult mai sterse, resorbtie mai accentuata, linia de fractura mai putin clara
(aspect de fum de tigara)- calus osos de la 21 zile ; densitatea calusului creste treptat
cu formarea unei opacitati fusiforme care depașește corticala osoasa cu dispariția
traiectului de fractura
 Daca contactul fragmentelor a fost perfect- fara calus- vindecare per primam
Complicatiile fracturilor
 Fractura deschisa- risc de infecție
 Întârzierea in consolidare
 Pseudartroza- dupa 6 luni de la traumatism – (cel mai frecvent dupa infecție)
 Calus vicios – fracturi neglijate, sudura cu încalecare
 Osteoporoza algica posttraumatica
 Artroza deformanta
Luxactiile
 Modificare posttraumatică tranzitorie sau permamentă a raportului dintre suprafetele
articulare
 Pot fi complete sau incomplete- contact partial pastrat
Osteomielita
 Afecțiune inflamatorie osoasa

4
  Agentul patogen ajuns la nivelul osului produce modificări inflamatorii la nivelul
țesutului conjunctiv medular și apoi osoase
 Focar: cutanat, sinusal, otic etc; cale sangvina sau inoculare directa (fracturi deschise)
 De obicei afectează copii și adolescenții
 Localizări frecvente: oase lungi- femur, tibie, humerus; afectare monostica sau
poliostica
 La copii- în metafiza pe partea dinspre diafiza
 La adulti: compacta
 De la epifiza-articulatie=osteoartrita
 Inițial- demineralizare prin hiperemie= aspect negativ radiologic in primele 10-14 zile;
mai vizibilă in osul spongios
 Periostoza la 15-20 zile de la debut
 Faza de supurație: osteonecroza
 cu sechestru vizibil la 4-6 săpt.
 Osteogeneza reparatorie
 Care apare în zonele distruse cu aspect trabecular
 Stafilococ, tbc, sifilis, micotica
Tumorile osoase benigne
 Inițial- demineralizare prin hiperemie= aspect negativ radiologic in primele 10-14 zile;
mai vizibilă in osul spongios
 Periostoza la 15-20 zile de la debut
 Faza de supurație: osteonecroza
 cu sechestru vizibil la 4-6 săpt.
 Osteogeneza reparatorie
 Care apare în zonele distruse cu aspect trabecular
 Stafilococ, tbc, sifilis, micotica
Tumorile osoase benigne de origine cartilaginoasă
 1. osteocondromul – origine cartilaginoasă, cele mai frecvente
Sediu de predilectie: oase lungi (tibie/femur)
Radiologic:
- Formațiune osoasa pediculată/sesilă, care proemină din planul scheletului;
- în interior structura de tip spongios

5
 - Corticala osului continua formatiunea
- În evoluție- depunere de calciu,
- F. rar degenereaza malign; trt: chirurgical
 2. condromul – tu osoasă cartilaginoasa
- Proliferare de țesut conjunctiv la nivel articular diafizo-epifizar, periostal sau în
canalul medular
- Condroame centrale (encondroame) se dezvolta spre cavitatea medulară
- Condroame periferice (eccondroame)- situate cortical sau subperiostal
- Localizare prredilectă: oase lungi ale mâinilor- falange
- Radiologic: imagini de intensitate redusa, ovalare, metafizare, bine delimitate, cu mici
calcificari , corticala subțiată cu aspect de os suflat
- 3. condroblastomul- formațiune cartilaginoasă situată epifizar, care apare înaintea
închiderii cartilajului de crestere
- Localizare: epifizară în special la nivelul femurului/tibiei
- Radiologic: zona de intensitate redusă, rotund/ovalară, delimitată de o linie de
condensare periferică, cu calcificări fine sau punctiforme, contur neregulat; poate
întrerupe corticala osoasă și apozitiile periostale- pot sugera o tu maligna
- 4. fibromul condromixoid
- Radiologic: zona de osteoliza, rotundă/ovalară, excentrică, cu corticala subțiată și o
slabă reacție periostală
- DD: encondrom, condroblastom
Tumorile osoase benigne de origine osoasă de tip osteoblastic
 1. osteom osteoid- tu benignă caracterizata printr-o îngrosare a corticalei sub forma de
straturi concentrice de țesut osos, superficial, care contine o zona centrala de osteoliza
cu dimensiuni de 2-3 mm- nidus
Sediu: oase lungi
Radiologic: nidus- zona de osteoliza mansonata de o reacție perifocală condensanta cu aspect
concentric
 2. Osteoblastomul- fibrom osteogenic
- Apare mai frecvent la sexul masculin
- Radiologic: zona de intensitate redusă, între 2 si 12 cm, omogenă/neomogenaă datorita
unor fine travee osoase izolate sau nu, ce cuprind toată formațiunea situată în metafiză
sau diafiză
- În evoluție poate sparge corticala spre țesuturile moi

6
 - Fără reactie periostală
- DD: tu cu mieloplaxe, chist anevrismal, condrom
Tumorile osoase benigne de origine osoasă de tip osteolytic
 1. chistul solitar(esential)
- Etiologie neclara
- Descoperit întamplator
- Sediul: humerus- extremitate proximala-75%
- Radiologic: zona de osteoliză, net delimitată, cu axul long paralel cu axul osului,
situata în metafiza proximală, cu polul superior limitat de cartilaj, pe care nu îl
depașește niciodată, iar polul inferior delimitat de un lizereu opac, concav în sus
-*aspect de cupa de ou*
- DD: encondrom, tu cu mieloplaxe
 2. tumora cu mieloplaxe (cu celule gigante, osteoclastom, sarcom cu celule gigante)
- Apare la 20-30 ani, sex feminim-75%
- Radiologic:
- zone de resorbție
- cu aspect pseudochistic,
- epifizare,
- uni/multiloculară, septată
- cu aspect de *bule de sapun*
- sau *fagure de miere*;
- corticala împinsa, subțiată
- fără reacție periostală
 Alte tumori:
- Chist anevrismal
- Chist neosteogenic
- Hemangiomul – caracter vascular
- Hemangiopericitomul
- Neurinomul- cu punct de plecare din sistemul nervos
- Lipom-origine țesut conjunctiv
- Mixom- pe oasele scurte
- Granulom eozinofil
7
Tumori maligne primare
 Evoluție rapidă
 Distructive
 Contur neregulat
 Asociază osteogeneza cu zone opace
 Periostoza perpendiculară pe axul osului
 Întrerupe corticala
 Pintenele sarcomatos (periostal sau triunghiul Codman)
Osteosarcomul
 Tumoră malignă dezvoltată din țesutul conjunctiv intraosos
- Tumora care apare între 20-30 ani; peste 40 ani este secundara maladiei
Paget(distrofie osoasa)
- Mai frecvent afectează segmentele osoase din apropierea genunchiului și interesează
metafiza
- Metastaze: pulmonare, alte segmente osoase, ganglioni
- Histologic: osteolitic, osteocondensant, mixt
 Radiologic:
- Tumora unică, cu creștere rapidă
- La nivel metafizar
- 3 tipuri: osteolitic, osteocondensant sau mixt cu expresie radiologica specifica
- Dispozitie periferică/centrală
- Contur șters
- Neregulată
- Întrerupe corticala
- Invadeza structurile de vecinătate
- Reacție periostală minimă- la forma osteolitică
- Reacție periostală importantă de tip neregulat la forma osteocondensantă și mixtă
- Pintene periostal
Osteosarcomul parostal
 Tumora primara malignă osteoformatoare, atipică, rara
 Localizat cu predilecție pe fața posterioară a metafizei distale a femurului

8
  Radiologic:
- Imagine opacă, omogenă
- Extinsă în afara osului
- Contur lobulat
- Atașată de os printr-o baza de împlantare sesilă, iar între corticală și tumora rămâne o
zona libera vizibilă ca o zona transparentă, dispusă paralel cu axul osului- cel mai
caracteristic
- Corticala rămâne mult timp intactă
- Fără reacție periostală sau pintene periostal
Condrosarcomul
 Tumoră primara malignă
 Pot fi :
 Centrale cu origine in interiorul osului
 Periferice dezvoltate la suprafață dintr-un eccondrom
 Radiologic:
- Initial câteva opacități și zone de osteoliză cu contur neregulat în interiorul
segmentului afectat
- Corticala subțiată
- În general are aspect necaracteristic
 Condrosarcomul periferic se localizează frecvent pe oasele bazinului, omoplat,
humerus sau femur
 Se dezvoltă din capsula cartilaginoasă a unui osteocondrom, în special la exostoze
multiple
 Radiologic:
- Imagini opace neregulate, mari, situate în părțile moi, asemanatoare exostozelor
- Neomogene
- Imprecis delimitate
- Corticala ștearsă
- DD: osteocondrom benign, sarcom parostal
- Condrosarcomul central- fără calcificări centrale
- -leziuni osteolitice
- Metafizare

9
 - Lobulate
- Cu margini sclerotice nete
Sarcomul Ewing
 Este o tumoră malignă hematopoietică
 Apare între 5-14 ani
 Sediul de predilectie: diafiza oaselor lungi ale membrelor
 Radiologic:
- Reacție periostală cu aspect de opacități liniare suprapuse și spiculi perpendiculari pe
os
- Diafiza îngroșata cu aspect fuziform
- Tu. cu originea în canalul medular cu aspect osteolitic, neregulată cu distructia
compactei osoase si invazie de țesuturi moi
- DD: osteomielita acută, osteosarcom osteolitic, metastaza
- Este cea mai radiosensibilă tumoră malignă osoasă
Mielomul
 Se dezvoltă din elementele hematopoietice ale maduvei osoase
 Radiologic:
- Multiple imagini de osteoliza, rotund/ovalare, cu diametru variabil, omogene, bine
delimitate, fără reacție periostala, fără modificări de condensare
- Zone extinse de osteoliza, difuze
- Aspect de os lărgit, balonizat, reticulat
- Aspect de osteoliză cu ruperea corticalei
- Modificari osteosclerotice
- Clinico-radiologic: MM, mielomatoză difuză, mielom solitar și plasmocitomul
extramedular
- Afecteazș doar scheletul axial

 Alte tumori osoase maligne:

1. Osteocondromatoza
2. Fibrosarcomul
3. Reticulosarcomul Parker-Jackson
4. Limfosarcomatoza

10
 5. Angiosarcomul
6. Chordomul
7. Adamantinomul oaselor lungi
8. Liposarcomul
9. Sarcomul nediferentiat
Tumori osoase metastazice
 Sunt cele mai frecvente tumori osoase
 Aspect osteolitic, osteocondensant sau mixt
 Metastazele osteolitice: zone de osteoliza, fara reactii periostale, fără extensie în
partile moi adiacente, contur sters, pot întrerupe conturul osos ( neo renal, mamar
tiroidian)
 Metastazele osteocondensante: multiple zone de osteocondensare (cc mamar, gastro-
intestinal, pulmonar, VU, prostata)
 DD: se impune în cazul unei singure leziuni
Teste
 Descrieți din punct de vedere radiologic urmatoarele imagini și stabiliti diagnosticul
radiologic
 Diagnostic diferential (2-3)

11