RENAŞTEREA

DEFINIŢIE

Sens larg: Renaşterea reprezintă o perioadă de

profunde transformări (economice, social-politice şi
culturale) care marchează trecerea de la epoca
medievală la epoca modernă.

Sens restrâns: Renaşterea reprezintă o perioadă de

efervescenţă, de transformări şi realizări în planul vieţii
culturale, pe fondul trecerii de la societatea feudală la
cea burgheză.
 CAUZE:
1.Dezvoltarea economiei
de tip urban
(a) extinderea producţiei
manufacturiere;
(b)intensificarea relaţiilor
comerciale;
(c)organizarea sistemului
bancar.
2.Burghezia devine o
veritabilă forţă
socială.
– burghezia, prin
interesele ei, este
tot mai deschisă
spre asimilarea
ideilor umaniste;
– burghezia, prin
forţa sa financiară,
este capabilă să
susţină activităţile
de mecenat.
3.Criza autorităţii clericale şi
a modelului cultural
impus de biserică.
• intensificarea criticilor
aduse la adresa bisericii,
chiar din interiorul ei;
• perspectiva rigidă a Jan Hus (1369 – 1415)

relaţiei Dumnezeu – om;

• metoda scolastică
utilizată în învăţământ /
educaţie.

Girolamo Savonarola (1452-1498)

ORIGINILE ŞI RǍSPÂNDIREA
RENAŞTERII
 1.Renaşterea apare în Italia
• Cauze:
• înflorirea economică a
oraşelor italiene
( principale centre ale
Renaşterii: Florenţa,
Roma, Veneţia);
• Italia, leagăn al
civilizaţiei romane.
2.Se extinde în vestul Europei
3.Renaşterea pătrunde în estul
Europei (sec. XVI)
 UMANISMUL –
IDEOLOGIA RENAŞTERII
• UMANISMUL este ideologia specifică
Renaşterii, care consideră omul ca
valoare supremă
• Omul – fiinţă raţională, liberă;
• Omul – fiinţă demiurgică;
• Omul – cetăţean.
 Scopurile Umanismului
• Recuperarea valorilor culturii greco-
romane antice şi ale creştinismului
primitiv;
• Asigurarea fericirii oamenilor; mijlocul
esenţial al obţinerii fericirii era
educaţia;
• Formarea unui om cu cunoştinţe
enciclopedice.
 Modelul de om renascentist (1)

“Creatorul suprem…îl luă pe

om şi-l făcu după chipul său, îl
aşeză în centrul lumii…
Nu eşti nici de origine divină,
nici pământeană, muritor sau
nemuritor…Precum propriul tău
creator, te poţi cizela cum
doreşti. Ai putea să decazi în
rândul brutelor sau să renaşti
într-o ordine divină,
conform judecăţii tale…”
(P. della Mirandola – Laudă
omului)
 Modelul de om renascentist (2)
“Doresc ca omul nostru de curte să
fie instruit în litere şi să ştie nu numai
limba latină, ci şi greaca… să
cunoască poeţi precum şi oratori şi
istorici şi, în plus, să se priceapă a
scrie în versuri şi în proză.
Nu voi fi mulţumit de cavalerul
nostru dacă n-ar fi în plus muzician.
Mai există un lucru pe care-l consider
de mare importanţă: e talentul de a
desena, precum şi cunoştinţa în
pictură…”
( B. Castglione – Curteanul)
 Modelul de om renascentist (3)

“Aşa, deci, învaţă ştiinţele vremii tale,

artele liberale şi geometria, aritmetica
şi muzica, învaţă toate canoanele
astronomiceşti şi nu te teme de
astrologia prezicătoare, căci nu este
decât o înşelătoare închipuire.
Şi mai vreau să ştii pe de rost toate
acele paragrafe atât de frumoase din
codurile dreptului. Iar despre
cunoaşterea ce ţine de natură, vreau să
o cercetezi cu multă băgare de
seamă…nimic să nu-ţi rămână
necunoscut.”

( F. Rabelais – Gargantua şi Pantagruel)

 Factori de răspândire ai
Umanismului (1)

(a)Inventarea
tiparului –
Johannes
Guttenberg,
1440
Factori de răspândire ai
Umanismului (2)
(b) Apariţia
scrierilor
în limbile
naţionale
LITERATURA RENASCENTISTǍ
 ITALIA

DANTE
ALIGHIERI
(1265 – 1321)
Opere:
• DIVINA COMEDIA
• Vita Nuova
• Le Rime
• Banchetul
• Despre Monarhie
 ITALIA

FRANCESCO
PETRARCA
(1304 – 1374)
Opere:
• CANŢONIERUL
• Africa
• Carmen Bucolicum
• De Viris Ilustribus
 ITALIA

GIOVANNI
BOCCACCIO
(1313 – 1375)
Opere:
• DECAMERONUL
• Trattatello in laude
di Dante
• Rime
• Bucolicum Carmen
 ITALIA

TORQUATO TASSO
(1544 – 1595)
Opere:
• IERUSALIMUL
ELIBERAT
• Aminta
• Regele Torrismondo
• Rinaldo
 FRANŢA

FRANÇOIS
RABELAIS
(1494 – 1553)
Operă:
• GARGANTUA ŞI
PANTAGRUEL
 FRANŢA

PIERRE DE RONSARD
(1524 – 1585)
Opere:
• SONETE PENTRU
ELENA
• Ode
• Imnuri
• Franciada
 SPANIA

MIGUEL DE
CERVANTES
(1547 – 1616)
Opere:
• DON QUIJOTE
• Nuvele exemplare
• Poezii
 SPANIA

LOPE DE VEGA
(1562 – 1635)
Opere:
• TEATRU
• Sonete
 ANGLIA

WILLIAM
SHAKESPEARE
(1564 – 1616)
Opere:
• TEATRU
• Sonete
ŞTIINŢA ÎN TIMPUL RENAŞTERII

NICOLAUS COPERNIC LEONARDO DA VINCI

(1473-1543) (1452-1519 )

GALILEO GALILEI
GIORDANO BRUNO (1564-1642)
(1548-1600)
ŞTIINŢA ÎN TIMPUL RENAŞTERII

AMBROISE PARÉ MIGUEL SERVETO

(1510-1590) (1511-1553)

PARACELSUS NOSTRADAMUS
(1493-1541) (1503-1566)
 FILOSOFIA

1.MARSILIO FICINO
(1433 – 1499)
Operă principală:
TEOLOGIA PLATONICA

2.G. PICO DELLA

MIRANDOLA
(1463 – 1494)
Operă principală:
ORATIO DE DIGNITATIS
HOMINIS
 FILOSOFIA

1. NICOLAUS CUSANUS
(1401 – 1464)
Operă principală:
DE DOCTA IGNORANTIA
2.NICCOLO
MACHIAVELLI
(1469 – 1527)
Operă principală:
PRINCIPELE
 “PRINCIPELE”
NICCOLO MACHIAVELLI
“Trebuie să ştiţi că există două
feluri de a lupta: unul bazat
pe legi, celălalt pe forţă…
dexi, îi este necesar unui
principe să ştie să fie tot atât
de bine animal şi om… Prin
urmare, întrucât un principe
trebuie să ştie să se
folosească bine de
mijloacele animalului, el va
trebui să ia ca exemplu
vulpea şi leul…De altfel, un
principe are întotdeuna la
îndemână tot felul de motive
îndreptăţite să-I ingăduie să-
şi calce cuvântul dat sub
aparenţe cinstite…”
 FILOSOFIA

1. TOMMASO
CAMPANELLA
(1568 – 1639)
Operă principală:
CETATEA SOARELUI
2. THOMAS MORUS
(1478 – 1535)
Operă principală:
UTOPIA
 FILOSOFIA

“… Deşi mă grăbesc, nu pot

trece sub tăcere pe aceia
care, măcar că nu se
deosebesc întru nimic de
ultimul cârpaci, totuşi se
mândresc grozav cu un titlu
zadarnic de nobleţe; îşi arată
în fiece colţ chipuri sculptate
sau pictate de-ale
strămoşilor lor, cu ERASMUS DIN
străbunele lor titluri. Ei înşişi ROTTERDAM
nu prea se deosebesc de
statuie mute, ba sunt chiar (1469 – 1536)
mai lipsiţi de duh decât Operă principală:
chipurile acestea cu care se
fălesc…” ELOGIUL NEBUNIEI
RENAŞTEREA ARTISTICǍ
 ARHITECTURA

GIOTTO DI BONDONE GIOTTO DI BONDONE

(1267-1337) CAMPANILA DIN FLORENŢA

FILIPPO BRUNELLESCHI
FILIPPO BRUNELLESCHI SANTA MARIA DEL FIORE - FLORENŢA
(1377-1446)
 ARHITECTURA

DONATO BRAMANTE DONATO BRAMANTE

(1444-1514) SANTA MARIA DELLE GRAZIE - MILANO

PIERRE LESCOT
(1515-1578) PALATUL LUVRU
ARIPA P. LESCOT
 ARHITECTURA ITALIANǍ

BAZILICA SAN PIETRO - ROMA BASILICA DI SANTA CROCE - FLORENŢA

PALATUL DOGILOR - VENEŢIA PIAŢA PUBLICǍ - SIENA

ARHITECTURA FRANCEZǍ

CHAMBORD BLOIS

BEAUREGARD CHAUMONT
 SCULPTURA

PIETA
MICHELANGELO BUONAROTI
(1475-1564)

DAVID (detaliu)

MOISE
 SCULPTURA
ANDREA VERROCCHIO
(1435-1488)

IISUS ŞI TOMA NECREDINCIOSUL ÎNGERAŞ CU DELFIN

DAVID ALEXANDRU CEL MARE

 SCULPTURA

LORENZO GHIBERTI SF. MATEI

(1378-1455)

UŞA BAPTISERIULUI DIN FLORENŢA FÂNTÂNA BAPTISERIULUI DIN SIENA

 SCULPTURA

DONATELLO FECIOARA ŞI PRUNCUL

(1383-1466)

SF. IOAN BOTEZǍTORUL SF. IOAN EVANGHELISTUL

 SCULPTURA
JEAN GOUJON (1520-1572)

FÂNTÂNA INOCENŢILOR ANOTIMPURILE

SF. LUCA ALEGORIA APEI

 PICTURA

SF. ANA, FECIOARA ŞI PRUNCUL

LEONARDO DA VINCI
(1452-1519)

MADONA DIN PEŞTERǍ GIOCONDA

PICTURA

• CINA CEA DE TAINǍ

 PICTURA

RAFAEL SANZIO MADONA SIXTINǍ

(1483-1520)

MADONA TEMPI SF. GHEORGHE ŞI BALAURUL

 PICTURA
RAFAEL SANZIO

SCHIMBAREA LA FAŢǍ SFÂNTA FAMILIE

PUNEREA ÎN MORMÂNT TRIUMFUL GALATEEI

 PICTURA

TIZIANO VECELIO NOLI MI TANGERE

(1488/1490-1576)

PUNEREA ÎN MORMÂNT
ÎNǍLŢAREA LA CER
 PICTURA
TIZIAN

IOAN BOTEZǍTORUL BACHUS ŞI ARIADNA

CAROL QUINTUL DIANA ŞI ACTEON

PICTURA
 PICTURA
MICHELANGELO BUONAROTI

JUDECATA DE APOI SFÂNTA FAMILIE

PǍCATUL ORIGINAR CREAREA LUI ADAM

 PICTURA
PAOLO VERONESE (1528-1588)

PORTRETUL UNUI GENTILOM

CALVARUL

LUCREŢIA ALEGORIA ÎNŢELEPCIUNII ŞI FORŢEI

 PICTURA

SANDRO BOTTICELLI FECIOARA CU PRUNCUL

(1445-1510)

NAŞTEREA VENEREI PRIMǍVARA

 PICTURA

CRUCIFICAREA
PIETRO PERUGINO
(1450-1523)

PREDAREA CHEILOR RAIULUI

CǍSǍTORIA SFINTEI FECIOARE
 PICTURA

AGONIA ÎN GRǍDINǍ
GIOVANNI BELLINI
(1430-1516)

SFÂNTUL FRANCISC FECIOARA ŞI PRUNCUL

 PICTURA
GIOVANNI BELLINI

IISUS BINECUVÂNTÂND MADONA CU SFINŢII

ALEGORIA SACRǍ OSPǍŢUL ZEILOR

 PICTURA

ALBRECHT DŰRER
(1471-1528) PLÂNGEREA LUI IISUS

MOARA DE APǍ FECIOARA ŞI PRUNCUL

 PICTURA

LUCAS CRANACH
(1472-1553) FUGA ÎN EGIPT

CǍDEREA DIN RAI MARTIN LUTHER

 PICTURA
JAN VAN EICK (1390-1441)

ADORAREA MIELULUI MISTIC BUNAVESTIRE

GIOVANNI ARNOLFINI ŞI SOŢIA OMUL CU TURBAN ROŞU

 PICTURA
EL GRECO (DOMENIKOS THEOTOKOPOULOS : 1541-1614)

SFÂNTA TREIME ÎNCHINAREA PǍSTORILOR

 PICTURA
EL GRECO

ALUNGAREA ZARAFILOR DIN TEMPLU SPOLIEREA LUI IISUS

BǍRBAT NOBIL VEDERE DIN TOLEDO

 PICTURA
EL GRECO
• „ EL GRECO ESTE O
CHEMARE, EL GRECO
ESTE O RUGǍCIUNE, EL
GRECO ESTEUN
STRIGǍT, EL GRECO ADORMIREA MAICII DOMNULUI

ESTE PRIVIREA UNUI

DEŢINUT ÎNDREPTATǍ
SPRE O FEREASTRǍ
INDEPǍRTATǍ, EL
GRECO ESTE UN
PESCUITOR DE PERLE”.
( JEAN COCTEAU – 1943)
MATERIAL REALIZAT DE

PROF. HRUŞCOVSCHI ELENA