Marturie botez

Meszar Roberta

Ma numesc Meszar Roberta, am 17 ani și sunt elevă în clasa a 12-a la

Colegiul de Arte “Sabin Dragoi” . Am crescut într-o familie de creștini unde de
mic copil învățăm despre dragostea și bunătatea lui Dumnezeu, iar duminica
mergeam la biserica unde participam la grupele de copii. Obisnuiam sa venim la
Harvest la diferite servicii mai speciale când era botez sau cand veneau diferiți
invitați. În vara lui 2017 am venit din nou cu familia la Harvest, și ne-a plăcut
atât de mult incat am început sa frecventam aceasta biserica.
În perioada adolescenței mele, am început sa devin o persoana foarte
egoistă, vulcanică și aveam o atitudine nefavorabila prin care îmi intristam
familia dar și pe Dumnezeu, deseori eram închisă în camera mea deoarece nu-
mi plăcea sa petrec timp cu familia mea, facandu-mi plăcere să stau singura si
sa nu vorbesc cu nimeni. Am început sa îl ignor pe Dumnezeu, sa nu mă mai
rog și nu mai citesc din biblie, sa vorbesc urat, sa am diferite anturaje și am
început sa merg la petreceri, crezand ca aceste lucruri nu mă vor influența, și ca
imi vor aduce fericire, neconstientizand ca ‘fericirea’ pe care aceste lucruri mi-o
aduceau era una de scurta durata, urmată de stări de tristețe și deseori anxietate,
nestiind care îmi e scopul în aceasta viata. În tabăra din 2018 m-am predat pe
genunchi în fața Domnului, dar o data ce am ajuns acasă, m-am întors la
obiceiurile mele de dinainte, neschimbandu-se nimic în relația mea cu
Dumnezeu. La fel s-a întâmplat și în tabăra din 2019, m-am predat de data
aceasta m-am predat pentru botez, dar cand am ajuns acasă după tabără, nu am
ținut cont de nimic ce s-a întâmplat în acea saptamana.
Mergand la serile de tineret tot mai des, Domnul a început să-mi
vorbească prin predici și inchinare. În tabăra de tineret a anului acesta abia am
asteptat sa merg. Am mers cu sperante mari ca Domnul îmi va schimba viața.
Încă din prima seara am simțit prezența Domnului în acel loc. Intr-una din seri,
Domnul mi-a vorbit prin Ovi care a predicat despre Pacea în Cristos, și în acea
seara am înțeles ca fără Dumnezeu eu nu pot avea acea pace lăuntrică de care eu
aveam nevoie. Domnul m-a binecuvantat cu grupul meu mic din tabara în care
am putut să învăț multe lucruri pentru relația mea cu Dumnezeu și cum sa îmi
mențin aceasta pasiune pentru El și cand voi ajunge acasă, și asta am și făcut.
Am ajuns acasă și eram fascinata sa vad cat de binecuvantata am fost în aceasta
tabara si cat de bun e Domnul cu mine. Am început sa scap de legăturile și
obiceiurile rele din viața mea, am început sa am pace în inima și să am o relație
personală, sa ma rog stiind ca el ma asculta, sa citesc din Scriptură și vedeam
ca ceea ce citeam, deseori se potrivea cu situația mea în care mă aflam,iar
stările mele de anxietate cu privire la viitorul meu au început sa fie cat mai
absente deoarece știu ca Dumnezeu va fi alături de mine și ca alături de El voi
trece peste orice obstacole din viața.
La conferinta verticala din toamna, vineri seara, Domnul iarăși mi-a vorbit prin
inchinare iar la finalul serii, m-am predat in fata Domnului, luand decizia de a
ma boteza, fiindcă îmi doream ca viața mea sa fie în totalitate schimbată și să
primesc o identitate noua. Prioritatiile mele s-au schimbat,sunt plina de pace si
de bucurie, iar de acum tot ce fac, vreau sa fie spre gloria Lui.