Medii

1. Metabolismul glucidic al cardiomiocitului implică rezerve reduse de glicogen

deoarece:
a) metabolismul se comută pe consumul de glicogen ca urmare a
oxigenului insuficient;
b) catecolaminele reduc şi mai mult rezervele de glicogen;
c) are lor fosforilarea hexozelor;
d) miocardul îl utilizează în sinteza proteinelor contractile;
e) glucoza nu se mai transformă în glicogen datorită consumului său
rapid.

2. Calciul necesar contracţiei cardiomiocitului :

a) provine din reticulul sarcoplasmic al acestuia ;
b) pătrunde din exterior prin pompe specifice bogat reprezentate la acest
nivel;
c) este răspunzător de apariţia fazei de depolarizare rapidă;
d) provine dinafara celulei ;
e) este stocat în vezicule dispuse la polul bazal al cardiomiocitului.

3. Intârzierea potenţialului de acţiune la nivelul nodulului atrio-ventricular:

a) este utilă pentru umplerea atriilor;
b) fibrele de joncţiune sunt scurte şi au o viteză de conducere redusă;
c) numărul de nexusuri este crescut dar transportul ionic este redus ;
d) se datorează faptului că reţeaua Purkinje şi fasciculul Hiss conduc lent
potenţialul de acţiune;
e) deoarece fibrele de conducere se găsesc intr-o masa miocardică
importantă şi au o orientare directă în fascicul.

4. In cursul sistolei atriale, umplerea ventriculară se realizează :

a) în proporţie de 70%;
b) în proporţie de 30% ;
c) în 0,72 secunde ;
d) ca urmare a diferenţei de volum sanguin dintre cele două cavităţi ;
e) datorită valvelor atrio-ventriculare.

5. Creşterea frecvenţei cardiace are următoarele efecte asupra ciclului cardiac :

a) scurtarea sistolei atriale ;
b) scade incidenţa extrasistolelor ventriculare ;
c) creşte durata ejecţiei sângelui ;
d) prelungirea diastazisului;
e) are loc numai faza de umplere rapidă, cea lentă este scurtată sau
chiar absentă.

6. Faza de repolarizare rapidă a cardiomiocitului ventricular se datorează:

a) activării canalelor de sodiu rapide;
 b) activării canalelor de clor ;
c) permeabilităţii crescute a sarcolemei pentru sodiu şi difuziei masive a
acestui ion în sarcoplasmă ;
d) inactivării canalelor de sodiu-calciu;
e) deschiderii canalelor de potasiu.

7. Perioada refractară funcţională a miocardului:

a) are o durată mai mare la miocardul atrial faţă de cel ventricular;
b) înseamnă că miocardul rămâne fără răspuns când se aplică un stimul;
c) stimulul cu intensitate prag este ineficace, dar stimulii cu intensitate
supraliminară determină apariţia unui potenţial de acţiune;
d) primul răspuns este nepropagat;
e) are aceeaşi semnificaţie fiziologică cu perioada refractară relativă.

8. Sistemul Purkinje realizează prevenirea aritmiilor prin :

a) faptul că primele fibre activate se găsesc în perioada refractară
absolută când sunt activate ultimele fibre ventriculare;
b) timpul de conducere crescut de la nodulul sino-atrial la cel atrio-
ventricular;
c) faptul că fibrele Purkinje sunt excitabile înaintea fibrelor miocardice;
d) faptul că miocardul ventricular este activat pentru un timp scurt (0,06
sec);
e) propagarea potenţialului de acţiune în tot miocardul ventricular prin
reţeaua Purkinje.

9. Contracţia izometrică în cursul sistolei ventriculare:

a) implică deschiderea valvelor sigmoide aortice şi pulmonare;
b) determină scăderea presiunii intracavitare ventriculare;
c) implică mularea peretelui ventricular pe volumul sanguin;
d) implică ejecţia lentă a sângelui în ultima ¼ a sistolei;
e) implică curgerea sângelui către aortă şi pulmonară prin inerţie.

10. Umplerea ventriculară:

a) are loc în cursul sistolei;
b) se realizează prin curgerea activă a sângelui din atrii;
c) se realizează prin procesul de diastazis;
d) se realizează prin curgerea sângelui din atrii în ventricule în cea
mai mare parte conform gradientului presional;
e) nu se realizează decât în mezodiastolă.

11. De ce este NSA pacemakerul cardiac?

a) Este situat cel mai sus în inimă
b) Este sub control nervos
c) Are frecvenţa cea mai mare de autoexcitare
d) Este cel mai mare dintre noduli
e) Este cel mai mic dintre noduli
12. Efectul batmotrop pozitiv este produs de
a) Stimularea vagală
b) Stimularea simpatică
c) Atropina
d) Plexul cardiac
e) Baroreceptorii carotidieni

13. Funcţia dromotropă a miocardului se datorează

a) Existenţei fibrelor cu conducere rapidă
b) Existenţei decalajului între atriul stâng şi cel drept
c) Existenţei sinciţiului funcţional
d) Orientării directe a fibrelor în fascicul
e) Numărului de celule redus

14. Care dintre următoarele sisteme de conducere are cea mai scăzută viteză de
conducere
a) NSA
b) Muşchiul atrial
c) Fibrele Purkinje
d) NAV
e) Fibrele ventriculare

15. Incizura dicrotă pe curba presională aortică reprezintă

a) Închiderea valvei mitrale
b) Închiderea valvei tricuspide
c) Deschiderea valvei aortice
d) Deschiderea valvei venoase
e) Închiderea valvei aortice

16. Debitul cardiac de repaus:

a) Diferenţa între volumul telesistolic şi diastolic
b) Este de 5-6 l/minut
c) Depinde de inversul perioadei cardiace maxime
d) Este volumul expulzat de ventricul
e) Este de 120-140 ml

17. In cadrul potentialului de actiune al cardiomiocitului ventricular contractil:

a) faza de platou este determinate de mentinerea unui efflux rescut de

potasiu si inchiderea canalelor de sodium rapide;
b) faza 1 , de repolarizare rapida ,este rezultatul deschiderii canalelor de
potasiu si de sodium/ calciu lente;
c) faza 3 , de repolarizare moderata rapida, este produsa de activitatea
pompei Na /K;
 d) canalele lente de Na /Ca raman deschise 0,2-0,3ms;
e) permeabilitatea pentru K se mentine relative scazuta in timpul
platoului.

18. Tuburile in T :

a) sunt prezente numai la miocitele striate scheletice;

b) sunt prezente numai la miocitele cardiace;
c) sunt mai numeroase in sistola;
d) sunt mai numeroase in diastola ;
e) sunt mai numeroase in timpul contractiei miocitelor striate scheletice.

19. Stimularea vagala determina bradicardie prin :

a) blocarea receptorilor beta adrenergici;

b) creste viteza de conducere atrio ventriculara;
c) depolarizarea celulelor P sinoatriale si cresterea duratei depolarizarii
lente diastolice;
d) reducerea pantei depolarizarii lente diastolice;
e) inhibarea sinapselor ganglionare simpatico.

20. Putresceina :

a) stimuleaza sinteza de glicogen;

b) stimuleaza degradarea glicogenului;
c) stimuleaza sinteza de acizi grasi;
d) stimuleaza sinteza lipidelor;
e) stimuleaa sinteza de proteine.

21. Zgomotul II cardiac:

a) se asculta si la femeie si la barbat numai in stare de veghe ;

b) apare datorita destinderii valvulelor atrio ventriculare ;
c) se asculta in timpul diastolei ventriculare;
d) se asculta numai in spatial II intercostal stang;
e) se asculta numai in spatial II intercostal drept.

22. Energia necesara contractiei cardiomiocitelor este asigurata :

a) mai des din metabolismul glucozei;

b) numai din metabolismul acizilor grasi;
c) mai ales din metabolizarea acidului lactic;
d) numai din metabolismul acizilor aminati;
e) nici un raspuns adevarat.

23. Volumul de sange de 120/ 130 ml reprezinta:

 a) volumul sistolic;
b) volumul telisistolic;
c) volumul telidiastolic;
d) volumul de sange din atriul drept in diastola;
e) volumul de sange expulzat active din atriul stang in ventriculul stang.

24. In perioada refractara relativa :

a) nu poate sa apara un nou potential de actiune;

b) membrana cardiomiocitului este permeabila pentru Na+;
c) membrane este hiperpolarizata;
d) membrane este aproape repolarizata;
e) pompa Na / K este inhibata.

25. Volumul ventricular:

a) scade in diastola;
b) nu se modifica in timpul revolutiei cardiace;
c) scade in timpul sistolei ;
d) creste in timpul sistolei izotomice;
e) creste in timpul sistolei izometrice.

26. La nivelul sarcolemei cardiomiocitului ventricular contractil fazele potentialului de

actiune sunt determinate de curenti ionici transmembranari astfel:

a) faza 0 este rezultatul influxului de sodium prin canalele voltaj

dependente rapide si activarii canalelor Kl;
b) faza 1 este un platou de cca 100 ms datorat canalelor de clor ;
c) faza 2 este o hiperpolarizare determinate de canalele lente de Na/ Ca ;
d) faza 3 este depolarizare produsa de inactivarea canalelor de Na / Ca
pe fondul unui eflux sustinut de potasiu prin canalele K1 si X1;
e) in faza 4 au loc mici fluctuatii in jurul potentialului de repaus in
conditii de activitate intense a pompelor de Ca si Na /K ;

27. Ionul de sodiu:

a) asigura cuplarea excitatiei cu contractia;

b) realizeaza faza 1 a potentialului de actiune cardiomiocitara;
c) este pompat activ in timpul depolarizarii ;
d) iese din cardiomiocit numai pasiv in faza 4 a potentialului de actiune
cardiomiocitar;
e) toate raspunsurile sunt false.

28. Presiunea in cavitatile inimii are urmatoarele valori cu exceptia:

 a) 25-30 mmHg in sistola in ventricolul drept;
b) 8-12 mmHg in sistola in atriul stang;
c) 2-5 mm in sistola in atriul drept ;
d) 120-140 mmHg in sistola in ventricolul stang;
e) toate variantele sunt false.

29. Presiunea arterială medie:

a) are o valoare egală cu presiunea maximă (sistolică);
b) are o valoare egală cu presiunea minimă (diastolică);
c) asigură amortizarea şocului de expulzie a sângelui în timpul sistolei;
d) transformă ejecţia ritmică a sângelui în torent sanguin continuu în
artere;
e) este un fond presional de propulsie şi irigare generat de inimă spre
ţesuturi care asigură irigaţia şi nutriţia tisulară optimă.

30. Energia necesară pentru întoarcerea sângelui la inimă este furnizată:

a) pompa aspiro-respingătoare reprezentată în special de atriul drept;
b) mişcările respiratorii;
c) efortul muscular;
d) travaliul inimii;
e) mediatori cu acţiune venoconstrictoare.

31. Noradrenalina intervine în reglarea presiunii arteriale prin unul din următoarele
mecanisme intracelulare:
a) formare de PKA;
b) formare de acetil CoA;
c) formare de adenilat ciclaza;
d) formare de IP3, calciu şi PKC;
e) formare de DOPA.

32. Capilaroplegia înseamnă o reţea capilară:

a) plină cu sânge;
b) golită de sânge;
c) activă numai în cursul efortului ;
d) care asigură o rezervă de sânge de 5-7% din volumul sanguin total ;
e) cu rol esenţial în termoreglare.

33. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:

a) venele reprezintă un sistem presional de înaltă presiune;
b) venele reprezintă un rezervor de sânge;
c) viteza de circulaţie a sângelui în VCI este de 7-10 cm/sec;
d) pierderea de energie cinetică de-a lungul venelor este mai mare decât
la nivelul arterelor ;
e) sistemul venos transportă, în totalitate, sânge oxigenat.
34. Presiunea diferenţială:
a) reprezintă diferenţa între presiunea maximă şi cea minimă;
b) se mai numeşte şi tesiunea pulsului;
c) se întâlneşte în boli renale, vogotonie, insuficienţă aortică;
d) măsoară presiunea sângelui în artere;
e) are caracter pulsatil.

35. In cazul scăderii presiunii arteriale au loc reflex unul din următoarele evenimente:
a) inhibarea centrului vasoconstrictor medular;
b) stimularea nucleului vagului;
c) vasoconstricţie;
d) scăderea forţei de contracţie şi a frecvenţei cardiace;
e) stimularea hipotamusului antero-median.

36. Acetilcolina are următoarele efecte asupra inimii şi vaselor:

a) vasoconstricţie;
b) creşte rezistenţa periferică;
c) creşte presiunea arterială;
d) creşte viteza de conducere în nodulul atrio-ventricular;
e) scade forţa de contracţie a inimii.

37. Presiunea capilară efectivă are o valoare de:

a) 35-36 mm Hg;
b) ~ 25 mm Hg;
c) 10-12 mm Hg;
d) 17 mm Hg;
e) 80 mm Hg.

38. Caracteristicile funcţionale a venelor sunt reprezentate de:

a) distensibilitate mai mică decât a arterelor deoarece lipseşte stratul
elastic din structura peretelui lor;
b) complianţa este mai mică decât a arterelor datorită presiunii scăzute
din interiorul lor;
c) volumul venelor este de 3 ori mai mare decât al arterelor;
d) presiunea este scăzută datorită fenomenului de histerezis;
e) distensibilitate variabilă în timp datorită curgerii pulsatile a sângelui.
39. Dintre cele de mai jos, substanţe vaso-dilatatoare sunt:

a) Ang II
b) vasopresina
c) endotelina
d) histamina
e) tromboxan

40. Factorii determinanţi ai întoarcerii venoase nu includ:

 a) gradientul presional dintre capilare şi atrii.
b) poziţia corpului şi membrelor.
c) complianţa.
d) aspiraţia toracică.
e) relaxarea musculaturii netede gastro-intestinale

41. Arterele mari au componentă parietală predominant elastică deoarece:

a) sunt generatoare de presiune în sistolă

b) restituie în diastolă energia înmagazinată în sistolă
c) contribuie la rigiditatea peretelui arterial
d) contribuie la întoarcerea venoasă
e) au viteza de conducere variabilă

42. Funcţiile capilarelor includ

a) schimbul de substanţe între plasma sanguină şi lichidul interstiţial.

b) reglarea presiunii arteriale.
c) participarea la termoreglare prin controlul debitului cerebral
d) distribuţia locală a fluxului sanguin în funcţie de necesităţi.
e) reglarea presiunii venoase.

43. Tripodul pe care se sprijină presiunea arterială este reprezentat de următoarele, cu

excepţia:

a) componenta cardiacă
b) componenta neuro-vasculară
c) componenta vasculară periferică
d) componenta hemoreologică

44. Dintre substanţele vasoconstrictoare fac parte următoarele, cu excepţia:

a) Adrenalina
b) Histamina
c) Angiotensina II
d) Endotelinele
e) Vasopresina

45. Metoda indirecta uzuala de determinare a presiunii arteriale:

a) este metoda invaziva ;

b) se bazeaza pe aplicarea unei presiuni controlabile asupra arterei
brahiale;
c) nu permite evaluarea presiunii diastolice;
 d) permite evaluarea presiunii diastolice pe baza modificarilor
zgomotelor cardiace;
e) permite evaluarea presiunii diastolice prin ascultarea simultana a
zgomotelor cardice.

46. Presiunea arteriala are urmatoarele valori:

a) Nou nascut 60/ 20 mmHg;

b) 1an 80/ 30 mm Hg;
c) pubertate 100/ 60 mm Hg;
d) adult 170/ 70 mm Hg;
e) 1 an 80/60 mm Hg.

47. Presiunea sangelui in capilare are urmatoarele valori cu exceptia:

a) segmental venos 10 / 12 mmHg ;

b) segmental arterial 50 mmHg;
c) capilar propriuzis 25 mmHg;
d) segmental arterial 35 mmHg;
e) segmental venos 20 mmHg.

48. Complianta vasculara este :

a) aceeiasi pentru artere si vene;

b) inversul distensibilitatii;
c) mai mare pentru vene decat pentru artere;
d) modificarea relativa de volum raportata la variatia presiunii;
e) crescuta in curgerea laminara fata de cea turbulenta.

49. Presiunea sistolica are urmatoarele valori cu exceptia:

a) aorta 100- 120 mmHg;

b) artere cu diametru pana la 3 mm:95 mm Hg;
c) artere mici 80-85 mmHg;
d) arteriole 40 mmHg;
e) capilare arteriale 30 mmHg.

50. Viteza de circulatie a sangelui este :

a) in aorta in sistola 5m/s;

b) in mezenterica 6cm/s;
c) in capilare 0,5 cm /s;
d) in aorta in diastola 0,5 m/s;
e) nici o varianta corecta.
51. Inervantia simpatico vasomotorie:

a) influienteaza atat presiunea arteriala cat si distributia debitului

aortic spre diverse organe;
b) are predominant efecte de presoare ;
c) actioneaza independent de cea cardiaca;
d) are efecte mai puternice la nivelul musculaturii scheletice fata de alte
teritorii;
e) este distribuita spre organele interne prin ramurile motorii ale nervilor
rahidieni.

52. Unda catacrota a sfigmogramei :

a) corespunde sistolei ventriculare;

b) corespunde inchiderii valvulelor atrioventriculare;
c) corespunde inchiderii valvulelor arteriale;
d) determina pulsul central;
e) nici o varianta nu este corecta.

53. Unda dicrota de pe sfigmograma :

a) corespunde sfarsitului diastolei ;

b) corespunde sfarsitului sistolei ;
c) corespunde inchiderii valvulelor atrio ventriculare;
d) corespunde inchiderii valvulelor sigmoide aortice si pulmonare;
e) corespunde vidului postsistolic.

54. Circulatia venoasa sistemica fata de cea arteriala are urmatoarele caracteristici cu
exceptia :

a) presiune mai mica;

b) absenta variatiilor mari de presiune;
c) turbulenta mai mica;
d) risc mai mare de tromboza;
e) debit sanguin variabil.