1

CUPRINS

1. Planificarea evaluarii pag. 3

2. Exemple de de itemi pag. 16

2.1. Itemi cu alegere multiplă pag. 17

2.2. Itemi pereche pag. 18

2.3. Itemi duali pag. 19

2.4 Itemi de completare pag. 20

2.5. Item structurat pag. 21

2.6. Itemi rezolvare de probleme pag. 22

2.7. Eseu structurat pag. 27

3. Instrument de evaluare sumativă pag. 29

4. Plan de activitate remedial pag. 36

2
1. PLANIFICAREA EVALUARII

3
LICEUL TEHNOLOGIC Clasa a IX-a
DOMENIUL PREGĂTIRII DE BAZĂ INDUSTRIE ALIMENTARĂ

MODULUL II: OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

UC 10.: OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

Competenţe:

1. Determină cantităţile de materii prime şi produse finite

2. Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor

pentru operaţii mecanice

3. Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor

pentru operaţii termice

4. Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor

pentru operaţiile bazate pe difuzie

4
 PLANIFICAREA EVALUARII
MODULUL II: OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Forme Competenţe Rezultatele învăţării Contextul/Locul Resursele evaluării Metode/instrumente de
de evaluate de evaluare evaluare
evaluare Materiale De
timp
Utilizarea Termeni specifici: - Test de evaluare
limbajului - materii prime, subproduse, produs - sala de - test de
tehnic specific finit, deşeu clasă/cabinetul evaluare S9
modulului - operaţie tehnologică, fază, proces, tehnologic
Operaţii si schemă tehnologică
Evaluare utilaje în I.A. - flux continuu, flux discontinuu
iniţială
Realizarea - Calcule procentuale - sala de - test de S9 - Test de evaluare
calculelor - Medie aritmetică clasă/cabinetul evaluare S10 - Întrebări orale
elementare - Regula de trei simplă tehnologic - Rezolvare de probleme
Evaluare 12.1 Determină Clasificarea operaţiilor unitare: - sala de - fişe de lucru - Întrebări orale
formativă cantităţile de - după natura transformării materiei clasă/cabinetul - fişe de S10
materii prime şi
prime; tehnologic autoevaluare - Fişe de
produse finite - în funcţie de schimbarea stării autoevaluare/evaluare
materialelor
Calculul cantităţilor de materii - sala de - fişe de lucru - Test de evaluare
prime, semifabricate şi produse clasă/cabinetul - fişe de S11 - Întrebări orale
finite: tehnologic autoevaluare - Rezolvare de probleme
- bilanţ de materiale total şi parţial,
- capacitate de producţie,
- randament
Evaluarea remedială a competenţei 12.1 (Calculul cantităţilor de materii prime şi produse finite)
Evaluare 12.2. Principiile care stau la baza - sala de - fişe de lucru S12 - Întrebări orale
formativă Supravegheaz desfăşurării operaţiilor mecanice de clasă/cabinetul
ă funcţionarea transport, mărunţire, separare tehnologic - Fişe de autoevaluare/

5
 aparatelor/utilaj materiale solide prin sortare, evaluare
elor/instalaţiilor separare amestecuri eterogene,
pentru operaţii amestecare, presare. (Pentru toate
mecanice operaţiile: definiţie, generalităţi,
factori de influenţă)
Evaluare Utilaje folosite pentru desfăşurarea - sala de - fişe de lucru - Întrebări orale
formativă operaţiilor mecanice: clasă/cabinetul - fişe de
S13
(reprezentanţi, părţi componente, tehnologic autoevaluare - Observare sistemică
funcţionare, deservire)
Transport fluide: pompe (cu - atelierul de - planşe cu - Probă practică
S14
piston, cu roţi dinţate, centrifugă, microproducţie schiţe de
suflanta, injectorul) utilaje - Fişe de autoevaluare/
Transport solide: transportorul evaluare
S15
bandă, transportorul elicoidal, - machete de
elevatorul, instalaţia de transport utilaje pentru - Fişe de observare
pneumatic prin aspiraţie operaţii
S16
Mărunţire: moara cu ciocane, valţul mecanice
automat, tipuri de cuţite pentru tăiat,
maşina de tăiat legume - utilaje pentru
S17
Separare materiale solide prin operaţii
sortare: sita plană, triorul alveolar, mecanice S18
tararul
Separare amestecuri eterogene:
camera de desprăfuire cu şicane, S19
decantorul orizontal, vasul florentin
S20
simplu, filtrul cu saci, filtrul deschis
cu agitator, filtrul cu rame şi plăci,
centrifuga decantoare verticală cu
talere, centrifuga filtrantă orizontală
Amestecare: amestecătorul cu S23
cuvă dublă, amestecătoare cu braţe
şi cu elice, amestecător pneumatic
cu barbotare prin ţeavă S24
6
 Presare: presa mecanică cu melc
Evaluarea remedială a competenţei 12.2
Evaluare 12.3 - Principii care stau la baza - sala de - fişe de lucru S25 - Întrebări orale
formativă Supravegheaz desfăşurării operaţiilor termice de clasă/cabinetul - fişe de
ă funcţionarea încălzire, răcire, pasteurizare, tehnologic autoevaluare - Fişe de autoevaluare/
aparatelor/utilaj sterilizare, refrigerare, congelare, evaluare
elor/instalaţiilor concentrare prin vaporizare, uscare,
pentru operaţii condensare, distilare (Pentru toate
termice operaţiile: definiţie, generalităţi,
factori de influenţă)
Evaluare Moduri de transfer de căldură: - sala de -fişe de lucru S27 - Întrebări orale
formativă conducţie, convecţie, radiaţie, mixt clasă/cabinetul -fişe de
tehnologic autoevaluare - Fişe de autoevaluare/
evaluare
Evaluare - Utilaje folosite pentru desfăşurarea - sala de - fişe de lucru - Întrebări orale
formativă operaţiilor termice (reprezentanţi, clasă/cabinetul - fişe de
S28
părţi componente, funcţionare, tehnologic autoevaluare - Observare sistemică
deservire):
Încălzire, răcire: schimbătoare de - atelierul de - Probă practică
căldură (cu manta, cu serpentină, microproducţie - planşe cu
multitubular) schiţe de S29 - Fişe de autoevaluare/
Pasteurizare: schimbătorul de utilaje pentru evaluare
S30
căldură cu plăci operaţii
Sterilizare: autoclava termice - Fişe de observare
Concentrare prin vaporizare:
S31
instalaţia de concentrare cu simplu - machete de
efect, instalaţia de concentrare cu utilaje pentru
efect multiplu operaţii
Uscare: uscătorul turn termice
Condensare: condensator S32
barometric cu talere - utilaje pentru
S33
Distilare: instalaţia de distilare cu operaţii
funcţionare discontinuă, instalaţia termice
7
 de distilare cu funcţionare continuă
Evaluarea remedială a competenţei 12.3
Evaluare 12.4 Principii care stau la baza - sala de - fişe de lucru S34 - Întrebări orale
formativă Supravegheaz desfăşurării operaţiilor bazate pe clasă/cabinetul - fişe de
ă funcţionarea difuzie tehnologic autoevaluare - Fişe de autoevaluare/
aparatelor/utilaj (Pentru toate operaţiile: definiţie, evaluare
elor/instalaţiilor generalităţi, factori de influenţă)
pentru
operaţiile
bazate pe
difuziune
Evaluare Utilaje folosite pentru desfăşurarea - sala de fişe de lucru S35 - Întrebări orale
formativă operaţiilor bazate pe difuzie clasă/cabinetul - fişe de
(reprezentanţi, părţi componente, tehnologic autoevaluare S36 - Observare sistemică
funcţionare, deservire)
Difuzia: difuzor melc - atelierul de - Probă practică
Dizolvarea-cristalizarea: microproducţie - planşe cu schiţe
cristalizator-malaxor de utilaje - Fişe de autoevaluare/
evaluare
- machete de
utilaje - Fişe de observare

- utilaje
Evaluarea remedială a competenţei 12.4
Evaluare Toate - sala de S37 - Test de evaluare
sumativă competenţele clasă/cabinetul
modulului tehnologic

Unitatea de învăţământ: Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna” Galaţi Avizat,

8
Profilul: Resurse naturale şi protecţia mediului Director,
Calificarea profesională: Industrie alimentară/Industrie alimentară ANA DANIELA CRISTEA
Modulul: Operaţii şi utilaje în industria alimentară
Nr de ore/an: 72, din care: T: 54 LT: 18 IP: 0
Nr. ore /săptămână: T: 2 LT:3
Clasa: a IX-a B/9B1, 9B2 / 9D1, 9D2
Profesor: IOANA BRANZARU - teorie; BRÂNZARU IOANA, NICHITA MARIA LUMINIŢA Avizat,
ŞAIGĂU CARMEN- laborator
Plan de învăţământ aprobat prin Ordinul M.E.C.T.S.: 3331/25.02.2010 Şef catedră,
Programa aprobata prin Ordinul M.E.C.T.S.: Anexa nr. 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009 IOANA BRANZARU

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
AN ŞCOLAR: 2012 - 2013

Nr. ore Săptămâna

Nr. Unitatea de Competenţe
Conţinuturi Obs.
crt. competenţă specifice T LT IP T LT IP

(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10)
1 1. Utilizează termeni  Introducere în studiul 1 S10 20.11
specifici unui proces modulului.
tehnologic  Termeni specifici unui proces 1 S10 22.11
tehnologic
 Clasificarea operaţiilor unitare 1 S11 27.11
(după natura transformării
materiei prime; în funcţie de
schimbarea stării materialelor)
2. Efectuează • Clasificarea pompelor 1 S11 29.11
transportul materialelor (după
2 Transportul fluide na natura fluidului transportat şi din
materiilor prime, punct de vedere constructiv) 1 S25-
semifabricatelor şi Pompe pentru transportul 29.03
a produselor finite fluidelor 1 S12 04.12
- pompa cu roţi dinţate;
- suflanta cu pistoane rotative;

9
 - pompa centrifugă.
3. Efectuează • Clasificarea transportoarelor 1 S12 06.12
transportul materialelor pentru materiale solide (după
solide natura forţelor care realizează
transportul)
• Mijloace de transport 1 S25-
pentru materiale solide 29.03
- planul înclinat, toboganele, 1 S13 11.12
tuburile;
- banda transportoare, 1 S13 13.12
- elevatorul;
- transportorul elicoidal. 1 S14 18.12
4. Realizează transportul • Principiul realizării 1 S14 20.12
pneumatic transportului pnpneumatic
• Instalaţii de transport
pnpneumatic
• Recapitulare – Transportul 1 S25-
materiilor prime, 1 S15 14.01 29.03
semifabricatelor şi a
produselor finite
5. Defineşte operaţia de • Definiţia operaţiei şi a gradului 1 S15 15.01
S26
mărunţire de mărunţire Săptămâna
• Metode şi procede de 1 S16 22.01 S26- altfel
3 Mărunţirea mărunţire 05.04
materiilor prime de 6. Execută mărunţirea • Construcţia şi modul de
origine animală şi materialelor cu duritate 1 S27-
funcţionare a utilajelor pentru
vegetală mare 19.04
mărunţirea materialelor cu
duritate mare:
- concasorul 1 S16 24.01
- granulatorul cilindric 1 S17 29.01
- moara cu ciocane.
7. Realizează • Construcţia şi modul de
mărunţirea materialelor funcţionare a utilajelor pentru 1 S27-
cu duritate medie mărunţirea materialelor cu 19.04
duritate medie:
- valţul automat 1 S17 31.01
8. Mărunţirea • Clasificarea maşinilor de 1 S18 05.02
10
 materialelor cu tăiat 1 S27-
consistenţă mare • Construcţia şi modul de 19.04
funcţionare a utilajelor pentru
mărunţirea materialelor cu
consistenţă mare:
- maşina de tăiat legume;
- volful; 1 S18 07.02
- cuterul.
 Recapitulare - Mărunţirea 1 S19 12.02
materiilor prime de origine
animală şi vegetală
9. Prezintă metodele de • Metode de separare a 1 S19 14.02
separare a amestecurilor amestecurilor
• Principii pe baza cărora se
4 Separarea realizează separarea
amestecurilor amestecurilor
10. Separă prin sortare • Construcţia şi modul de
materialele solide funcţionare a utilajelor folosite 1 S35-
pentru separarea amestecurilor 14.06
solide:
- prin cernere: sita plană. 1 S20 19.02
- după mărime şi formă: triorul;
- pneumatică: tararul aspirator; 1 S20 21.02 S21
- magnetică: separatorul 1 S21 26.02 comasata
IX B
electromagnetic. S22 05.03

11. Efectuează operaţii  Definirea amestecurile 1 S21 28.02 S22

de separare a eterogene S22 07.03 comasata
IX D
amestecurilor eterogene  Clasificarea amestecurile
lichide şi gazoase eterogene
 Metode de separare a
amestecurilor eterogene
 Sedimentarea 1 S23 12.03
- factori: concentraţia
suspensiei, mărimea şi
structura fazei solide,
concentraţia în electroliţi,
temperatura suspensiei-

11
Construcţia şi modul de
funcţionare a utilajelor folosite
pentru sedimentare:
în câmp gravitaţional
1 S23 14.03
 camere de desprăfuire,
 decantoare pentru
amestecuri lichid-solid,
 decantoare pentru
amestecuri lichid-lichid;
1 1 S24 19.03
în câmp centrifugal
 centrifuge decantoare
1 S24 21.03
verticale
 Filtrarea
- definiţie, factori care
influenţează operaţia
diferenţa de presiune,
materialul filtrant, 1
granulaţia particulelor, S35-
grosimea stratului de 14.06
precipitat, viteza şi
temperatura amestecului
- Construcţia şi modul de 1 S25 26.03
funcţionare a utilajelor folosite
pentru filtrare:
în câmp gravitaţional 1 S25 28.03
 filtre pentru amestecuri
eterogene gazoase: filtrul cu
saci; 2 S26
S26
 filtre pentru amestecuri 2-4.04 Săptămâna
eterogene lichide: filtrul altfel
deschis cu agitator 1 S27 16.04

în câmp centrifugal
 centrifuge filtrante
- Construcţia şi modul de 1 S27 18.04
funcţionare a centrifugelor fără
elemente în mişcare
 Recapitulare - Separarea

12
 amestecurilor
12. Realizează • Metode de amestecare 1 S28 23.04
amestecarea • Construcţia şi modul de 1 S35-
5 Amestecarea materialelor solide funcţionare a 14.06
materialelor aparatelor/utilajelor folosite
pentru amestecuri solide:
- amestecătorul elicoidal orizontal; 1 S28 25.04
- amestecătorul elicoidal vertical;
- amestecătoare cu mişcare de
rotaţie
13. Execută • Construcţia şi modul de
amestecarea materiale funcţionare a aparatelor/utilajelor
păstoase folosite pentru amestecarea
materialelor păstoase:
- cu amestecătoare cu braţ 1 S29 30.04
ramificat şi cuvă mobilă;
- cu cuvă dublă.
14. Realizează • Construcţia şi modul de
amestecarea în mediu funcţionare a aparatelor/utilajelor 1
lichid folosite pentru amestecarea în
mediu lichid:
- amestecător pneumatic; 1 S29 02.05
- amestecător cu recircularea
lichidului;
- amestecătoare cu braţe şi elice. 1 S30 07.05
 Recapitulare - 1 S30 09.05 S36-21.06
Amestecarea materialelor
15. Descrie modurile de  Noţiunea de căldură 1 S31 14.05
transfer de căldură  Moduri prin care se
6 Prelucrarea realizează transferul de căldură
termică a materiilor  Agenţi termici utilizaţi în 1 S31 16.05
prime industria alimentară
16. Execută operaţii care  Operaţii care asigură 1 S32 21.05
asigură conservarea cu conservarea cu ajutorul
ajutorul temperaturilor temperaturilor ridicate şi coborâte
ridicate şi coborâte coborâte (încălzire, răcire,
pasteurizare, sterilizare,

13
 refrigerare, congelare) 1 S32 23.05
 Efectele operaţiilor care
asigură conservarea cu ajutorul
temperaturilor ridicate şi coborâte
asupra microorganismelor
(bactericid, bacteriostatic)
 Construcţia şi funcţionarea
aparatelor/ instalaţiilor care 1 S36-21.06
asigură conservarea cu
ajutorul temperaturilor ridicate 1 S33 28.05
şi coborâte
- schimbătorul de căldură cu plăci, 1 S33 30.05
- cu manta,
- multitubular,
- pasteurizatorul tunel
17. Efecuează operaţii  Concentrarea prin vaporizare
care asigură - Scopurile operaţiei de 1 S34 04.06
conservarea prin concentrare
reducerea umidităţii - Construcţia şi modul de
funcţionare a aparatelor/
instalaţiilor care asigură 1 1 S34 06.06
conservarea prin concentrare S36-216
instalaţiile de concentrare cu
simplu efect şi cu efect multiplu
 Uscarea 1 S35 11.06
- Mecanismul operaţiei de uscare
- Construcţia şi modul de
funcţionare a aparatelor/
instalaţiilor care asigură 1 1 S35 13.06 S37-29.06
conservarea prin uscare
- uscătorul în strat fluidizat
- uscătorul turn
18. Execută operaţia de  Scopurile operaţiei de 1 S36 18.06
condensare condensare
 Construcţia şi funcţionarea 1 S37-29.06
condensatoarelor
- condensatorul cu şicane şi 1 S36 20.06
talere

14
 - condensatorul multitubular
19. Realizează operaţia Principiul realizării operaţiei de 1 S37 26.06
de distilare distilare
Metode de distilare
Construcţia şi modul de
funcţionare a instalaţiilor de
distilare şi rectificare
- cu blază de distilare
- de rectificare
 Recapitulare - 1 1 S37 28.06 S37-29.06
Prelucrarea termică a materiilor
prime

15
2. EXEMPLE DE ITEMI

16
ITEMI CU ALEGERE MULTIPLĂ

- Calificarea: Tehnician analize produse alimentare

- Modulul: Efectuarea analizelor specifice în industria alimentară fermentativă
- Competentele vizate:
Efectuează analiza senzorială
Determină caracteristicile fizico-chimice
Efectuează analize microbiologice

Pentru fiecare din cerinţele de mai jos încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului
corect. (10p)

1. Pruina poate fi:

a. un acid existent în sucul de strugure
b. un pigment al pieliţei strugurelui
c. o substanţă ceroasă ce acoperă pieliţa strugurelui
d. o aromă specifică unui soi de struguri

2. Mirosul de încins sau de mucegai, al orzului indică:

a. uscarea orzului timp îndelungat
b. germinarea insuficientă a orzului
c. decorticarea orzului
d. o depozitare a orzului cu umiditate ridicată

3. Hameiul este materie primă folosit la fabricarea berii şi conferă acesteia:

a. culoare
b. gust dulceag
c. gust amar
d. o spumare mai redusă

4. Prin determinarea mirosului la vin se apreciază:

a. opalescenţa
b. buchetul
c. tulbureala
d. perlajul

5. Culoarea boabelor de orz trebuie să fie:

a. galben-deschis
b. verde strălucitor
c. galben-roşcat
d. gri-deschis cu vârfuri negre

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

1.-c; 2.-d; 3.-c; 4.-b; 5.-a

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0p

17
ITEMI PERECHE

- Calificarea: Tehnician analize produse alimentare

- Modulul: Determinarea valorii nutritive a produselor alimentare
- Competentele vizate:
Descrie principiile alimentare – glucide, lipide, protide-şi rolul lor în
obţinerea produselor alimentare

1. În coloana A sunt indicate tipuri de aminoacizi, iar în coloana B, denumirile

aminoacizilor. Scrieţi, pe foaie, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi
litera corespunzătoare din coloana B. (10p)

A. Tipuri de aminoacizi B. Denumirea aminoacidului

1. monoamino monocarboxilici a. glicerina
2. monoamino dicarboxilici b. lizină
3. diamino monocarboxilici c. tirozina
4. aromatici d. valină
5. heterociclici e. histidină
f. acid aspartic

2. În coloana A sunt enumerate grupe de substanţe, iar în coloana B reprezentanţi ai

grupelor. Scrieţi, pe foaie, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera
corespunzătoare din coloana B. (10p)

A. Grupe de substanţe B. Reprezentanţi ai grupelor

1. poliglucide a. triptofan
2. gliceride b. maltoza
3. diglucide c. colesterolul
4. aminoacizi d. tristearina
5. peptide e. celuloza
f. carnozina

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

1. (10p) 1 - d; 2 - f; 3 - b; 4 - c; 5 - e.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0p.

2. (10p) 1 – e; 2 – d; 3 – b; 4 – a; 5 – f.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0p.

18
ITEMI DUALI

- Calificarea: Tehnician în industria alimentară

- Modulul: Tehnologii specifice în industria alimentară fermentativă
- Competentele vizate:
Controleazǎ calitatea materiilor prime şi a produselor finite.
Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta.

Notaţi în dreptul fiecărei afirmaţii de mai jos litera A, dacă apreciaţi că enunţul
este adevărat sau litera F, dacă enunţul este fals. (10p)
Pentru un enunţ considerat fals, reformulaţi astfel încât acesta să devină
adevărat. (2p)

a. ......... După mărime strugurii se împart în :struguri compacţi şi struguri cu boabe rare.

b........... Pigmentaţia boabelor de struguri datorată soarelui nu constituie un defect.

c. ......... Tăria alcoolică a vinului poate fi mai mică de 8,5% în volume.

d. ......... Astringenţa este caracteristică vinurilor albe

e. ......... Vinul roşu cu un conţinut mare de tanin este dur, aspru, ferm, rugos.

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

a - F; b -A; c - F; d - F; e –A
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0p.
a. reformulat
După mărime strugurii se împart în :struguri cu greutate foarte mică sau foarte mare şi
struguri cu lungime mică sau foarte lungi.
c. reformulat
Tăria alcoolică a vinului poate fi mai mare de 8,5% în volume.
d. reformulat
Astringenţa este caracteristică vinurilor roşii.
Pentru oricare variantă transformată în răspuns adevărat se acordă 2p; pentru răspuns
incorect sau lipsa acestuia, 0p.

19
ITEMI DE COMPLETARE

- Calificarea: Tehnician analize produse alimentare

- Modulul: Efectuarea analizelor specifice în industria alimentară fermentativă
- Competentele vizate:
Efectuează analiza senzorială

 Scrieţi pe foaie cuvântul din paranteză, care completează corect fiecare din
următoarele afirmaţii. (10p)

1. La vinurile şampanizate perlajul este … (1) ...., durabil, cu bule …(2) ... care
pornesc de la fundul paharului.

2. Berea se defineşte ca fiind o băutură slab … (3) ..., nedistilată, obţinută prin …(4) ...
mustului de malţ, aromatizat cu …(5) ... şi însămânţat cu …(6) ... de bere.

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

1 - continuu; 2 - mici; 3 – alcoolică; 4 – fermentarea; 5 – hamei; 6 –

drojdie.

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0p.

20
ÎNTREBARE STRUCTURATĂ
- Calificarea: Tehnician analize produse alimentare
- Modulul: Tehnica analizelor de laborator
- Competentele vizate:
Determină caracteristicile fizico-chimice
Prelucrează datele numerice
Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile
1. În schiţa de mai jos este reprezentată o balanţă hectolitrică. (22p)

a. denumiţi reperele 1,2, 3, 4, 5

b. definiţi masa hectolitrică.
c. enumeraţi 3 factori care influenţează
valoarea masei hectolitrice.
d. indicaţi o materie primă a cărei masă
hectolitrică se determină cu acest aparat

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

a. (10p) 1- cilindru; 2- cilindru cu fund mobil; 3- cuţit; 4- cilindrul cu rol de pâlnie; 5- cutie
cu greutăţi;
Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 p. (5×2p=10p)

b. (4p) Masa hectolitrică reprezintă raportul dintre masa cerealelor şi volumul ocupat de
acesta (kg/hl).
Pentru răspuns corect şi complet se acordă 4 p. Pentru răspuns parţial corect sau
complet se acordă 2 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,0p.

c. (6p)
1- conţinutul de corpuri străine
2- umiditatea masei de boabe
3- masa specifică a produsului
4- compactitatea aşezării boabelor în vas
5- forma şi mărimea boabelor.
Pentru oricare răspuns corect se acordă 2 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0p. (3×2=6 p)

d. (2p) orz, porumb, grâu, seminţe oleaginoase.

Pentru oricare răspuns corect se acordă 2 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0p.

21
ITEMI REZOLVARE DE PROBLEME
(problemă/probă practică)

- Calificarea: Tehnician în industria alimentară

- Modulul: Fabricarea sucurilor din legume şi fructe şi a băuturilor răcoritoare
- Competentele vizate: Abilităţi cheie
Igiena şi securitatea muncii
Lucrul în echipă
Competenţe tehnice specializate
Obţine sucuri limpezi
1. PROBA PRACTICĂ

Locul de evaluare: Atelierul şcoală

Instrucţiuni pentru candidat
Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:
 Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru şi dacă este cazul solicitaţi lămuriri evaluatorului;
 Înainte de începerea evaluării asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul,
instrumentele şi materialele necesare rezolvării sarcinilor;
 Rezolvaţi toate sarcinile din fişa de lucru.
Sarcina de lucru
Executaţi operaţiea de filtrare a sucului folosind filtrul cu plăci

FIŞĂ DE LUCRU

Nr. crt. Etape de lucru

1. Montarea filtrului

2. Strângerea plăcilor

3. Filtrarea

4. Demontarea filtrului

5. Spălarea filtrului

6 Înlăturarea factorilor de risc la realizarea operaţiei

de filtrare

22
 BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE

Executarea operaţiei de filtrare a sucului folosind filtrul cu plăci

Nr. Etapa de lucru Faze şi condiţii de realizare Punctaj Punctaj

Crt. propus obţinut
1. -montează plăcile metalice 7
Montarea filtrului -aşează plăcile filtrante
poroase, cu suprafaţa mai
poroasă spre accesul sucului 8
tulbure (alternativ);
2. Strângerea plăcilor - etanşează plăcile prin 8
strângerea şi rotirea roţii de
manevră a plăci de capăt;
3. Filtrarea - deschide robinetul de admisie 7
suc brut;
- deschide robinetul de 7
evacuare a sucului limpede;
- acţionează pompa de filtrare; 8
- controlează presiunea de 8
filtrare.
4. Demontarea filtrului - roteşte placa de manevră în
sensul desfacerii filtrului şi 8
îndepărtează plăcile metalice;
- scoate plăcile filtrante cu 7
impurităţi
5. Spălarea filtrului - spală filtrul cu un jet de apă, 7
colectând impurităţile în tava
colectoare;
- dezinfectează plăcile cu o 7
soluţie de SO2
6 Înlăturarea factorilor - remediază defecţiunile apărute
de risc la realizarea la echipamentele de protecţie, 8
operaţiei de filtrare respectând normele de
protecţie
Se acordă 10 puncte din oficiu
TOTAL 24

23
ESEU STRUCTURAT
- Calificarea: Tehnician în industria alimentară
- Modulul: Controlul proceselor biochimice din industria alimentară
- Competentele vizate:
Precizează rolul proceselor biochimice la obţinerea produselor alimentare
Analizează influenţa proceselor de degradare asupra calităţii produselor
alimentare

 Realizaţi un eseu cu tema “Transformări care au loc la fabricarea brânzeturilor”

cu următoarea structură:
a. Coagularea şi închegarea laptelui.
b. Transformări care au loc în procesul de maturarea a brânzeturilor.
c. Gradul de maturare al brânzeturilor.
d. Balonarea târzie a brânzeturilor.
e. Cauzele apariţiei gustului amar la brânzeturi. (4 cauze)

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

a. (6p)
Coagularea şi închegarea laptelui se face prin acidifiere sau pe cale enzimatică.
Coagularea prin acidifiere constă în precipitarea cazeinei cu acid lactic, care
rezultă în urma fermentării lactozei.
Coagularea pe cale enzimatică se realizează cu cheag, care produce
coagularea cazeinei. Deosebirea între închegarea laptelui cu ajutorul acizilor şi
închegarea cu cheag constă în faptul că, în cazul acizilor, se obţine o masă de cazeină

24
cu mai puţin calciu, pe când în cazul cheagului se obţine o cazeină cu un conţinut bogat
în calciu.

Pentru răspuns corect şi complet se acordă 6 p. Pentru răspuns parţial corect sau
incomplet se acordă 3 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

b. (8p) Transformările care au loc în procesul de maturarea a brânzeturilor, sunt:

 lactoza este transformată în acid lactic, sub acţiunea bacteriilor lactice;
 modificarea culorii şi a aspectului pastei de brânză, care la început este albă,
cu aspect de porţelan, sfărâmicioasă şi devine alb-gălbuie, unsuroasă şi
elastică;
 substanţele proteice sunt transformate în: albumoze, peptone, aminoacizi,
amide şi amoniac;
 amoniacul se combină cu dioxidul de carbon rezultat din fermentaţia lactică şi
formează carbonatul de amoniu.

Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 p. (4x2p=8p)

c. (2p) Gradul de maturare al brânzeturilor se apreciază în funcţie de cantitatea de

azot solubil raportată la azotul total.
Se acordă 2p pentru răspuns corect. Pentru răspuns parţial corect sau incomplet se
acordă 1 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 p.

d. (6p) Balonarea târzie (butirică) a brânzeturilor este provocată de bacteriile butirice şi

de putrefacţie. Acestea produc balonarea numai dacă se găsesc în cantitate mare.
Balonarea butirică apare după 10-60 zile de la fabricaţie şi este provocată de
Clostridium thyrobutyricum. Gustul brânzei devine dulceag, sălciu, neplăcut, iar
consistenţa este moale, cu desen neuniform. Laptele contaminat cu bacterii butirice nu
poate fi utilizat la obţinerea brânzeturilor cu pastă tare.
Pentru răspuns corect şi complet se acordă 6 p. Pentru răspuns parţial corect sau
incomplet se acordă 3 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

e. (8p) Cauzele apariţiei gustului amar la brânzeturi:

 lapte provenit de la animale hrănite cu ierburi care conţin substanţe amare;
 folosirea unor cantităţi mari de cheag;
 clorură de sodiu care conţine substanţe amare;
 bacteriile din genul Mamococcus şi Micrococcus produc o descompunere
avansată a substanţelor proteice, iar substanţele rezultate imprimă gust amar
brânzeturilor.
Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 p. (4x2p=8p)

25
3. INSTRUMENT DE EVALUARE
SUMATIVĂ

26
 TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ
MODULUL II: OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
UC 10.: OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Competenţe:
10.1 Determină cantităţile de materii prime şi produse finite
10.2 Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţii
mecanice
10.3 Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţii
termice
10.4 Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru
operaţiile bazate pe difuzie

OBIECTIVELE EVALUĂRII

 Utilizarea termenilor de specialitate

 Explicarea principiilor pe baza cărora se desfăşoară operaţiile tehnologice în
IA
 Identificarea elementelor constituente ale utilajelor din IA
 Explicarea modului de funcţionare a utilajelor folosite în IA
 Prezentarea domeniilor de utilizare în IA a utilajelor studiate

MATRICEA DE SPECIFICAŢIE
CONTINUTURI:
1. Calcule tehnologice
2. Operaţii tehnologice in I.A.
3. Construcţia utilajelor folosite in I.A.
4. Funcţionarea utilajelor folosite in I.A.
5. Domenii de utilizare a diferitelor tipuri de utilaje

Nivel cunoştinţe a-şi a a a a Total

Conţinut aminti înţelege plica analiza evalua itemi %

Calcule tehnologice 1 I.3.c 1 III.1 2 10

Operaţii tehnologice 5
in IA 1 I.1.1 1 I.1.2 1 III.2 25
1 I.1.3 1 II.1.2
Construcţia utilajelor 1 II.1.3 1 II.2.a 4
folosite in IA 1 I.3.a 1 II.2.d 20

Funcţionarea 1 I.3.b 1 II.1.1 6

utilajelor folosite in 1 I.2.2 1 I.3.e 1 II.2.c 1 II.2.b 30
IA
Domenii de utilizare 1 I.1.4 1 I.3.d 3
a diferitelor tipuri de 1 I.2.1 15
utilaje
Total itemi 6 7 4 2 1 20 100

30 35 20 10 5 100
%
27
Data …………….. Numele …………………..
Timp 45 min Prenumele …………………..
Clasa a IX-a ….

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

MODULUL II. Operaţii şi utilaje în industria alimentară

Toate subiectele sunt obligatorii.

Punctaj 90 puncte
Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (32 puncte)

I.1. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1 - 4), încercuiţi litera
corespunzătoare răspunsului corect.
8 puncte

1. Acţiunea de trecere a unui gaz sub formă de bule printr-un lichid se numeşte:
a. barbotare
b. cavitaţie
c. colmatare
d. pulverizare

2. Operaţia de transfer de umiditate şi căldură, în care produsul cedează apă unui agent
termic, se numeşte:
a. amestecare
b. concentrare
c. mărunţire
d. uscare

3. Prin mărunţire se realizează:

a. reducerea dimensiunilor particulelor
b. separarea particulelor după mărime
c. separarea particulelor de impurităţi
d. transportul particulelor

4. Malaxorul este utilizat pentru amestecarea materialelor:

a. lichide
b. solide
c. păstoase
d. lichide şi gazoase

I.2.1 Scrieţi pe foaia corespondenţa dintre cifrele din coloana A în care sunt trecute
operaţii unitare şi literele din coloana B, în care sunt trecute utilaje folosite pentru
realizarea acestora. 6 puncte

28
 A. Operaţii unitare B. Utilaje

1. Transportul materialelor solide a. Malaxor cu braţe

2. Amestecarea b. Cameră de desprăfuire cu şicane
3. Sedimentarea c. Elevator
d. Injector

I.2.2. Scrieţi pe foaia corespondenţa dintre cifrele din coloana A care reprezintă
metodele de mărunţire şi literele din coloana B care reprezintă utilajul corespunzător
metodei.
6
puncte

A metodele de mărunţire B. utilajul corespunzător

1. prin compresiune a. moara cu ciocane
2. prin lovire b. sita plană
3. prin compresiune şi frecare c. concasorul cu cilindri
d. valţul automat

I.3 Notaţi în dreptul fiecărei afirmaţii de mai jos litera A, dacă apreciaţi că enunţul este
adevărat sau litera F, dacă enunţul este fals. Pentru un enunţ considerat fals,
reformulaţi astfel încât acesta să devină adevărate.
12 puncte
a. … Filtrul deschis cu agitator este folosit la separarea particulelor solide din mediul
gazos.
b. … Refuzul rezultat la cernere reprezintă partea formată din particule mai mici decât
ochiurile sitei.
c. … Viteza de filtrare reprezintă cantitatea de filtrat obţinută pe unitatea de suprafaţă
filtrantă, în unitatea de timp.
d. … Malaxorul cu cuvă mobilă este utilizat la amestecarea sorturilor de făină.
e. … Deplasarea materialelor de la un nivel superior la un nivel inferior se poate face pe
un plan înclinat datorită forţei gravitaţionale.

SUBIECTUL II (28 puncte)

II.1 Scrieţi pe foaie cuvintele corespunzătoare spaţiilor libere, astfel încât

afirmaţiile să aibă sens.
8 puncte
1. În timpul operaţiei de filtrare faza care se depune pe suprafaţa filtrantă poartă numele
de ……(1)……….., iar faza care trece prin suprafaţa filtrantă se numeşte ..........
(2)..........
2. Difuzia constă într-un transfer de substanţă în medii fluide, atunci când fazele, aflate
în contact, au ……(3)……….. diferite într-un anumit component.
3. Condensatoarele cu schimb de căldură direct se mai numesc şi condensatoare de
……(4)……….. .

II.2 În schiţa de mai jos este prezentat schimbătorul de căldură multitubular.

Scrieţi pe foaia de examen informaţiile corecte:
20 puncte

29
 4
3
a. Denumiţi reperele 1, 2, 3, 4.

2 b. Indicaţi traseele parcurse de agentul termic şi de

1 produs.

c. Explicaţi cum se realizează circulaţia forţată a

produsului în aparat.
3

d. Daţi exemple de alte două schimbătoare de căldură,

4 cu transmitere indirectă a căldurii.

SUBIECTUL III (30 puncte)

III.1 Fazele unui amestec eterogen se separă prin intermediul unei suprafeţe filtrante
de 0,06m2. Dacă în timp de 30 de secunde, prin suprafaţa filtrantă se colectează o
cantitate de filtrat de 0,2m3, calculaţi pe foaia de concurs viteza de filtrare.
10 puncte

III.2
Alcătuiţi un eseu cu tema „USCAREA” după următoarea structură de idei:
- definiţia operaţiei de uscare;
- factorii care influenţează uscarea;
- metode de uscare (după modul de realizare a transferului termic) utilizate în
industria alimentară. 20 puncte

30
 BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
MODULUL II. Operaţii şi utilaje în industria alimentară

SUBIECTUL I 32
puncte

I.1. (8p)
1 - a; 2 - d; 3 - a; 4 - c.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0p (5×2p=10p)

I.2. (12p)

I.2.1 1- c; 2 – a; 3 – b.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0p. (3×2p=6p)

I:2.2 1 - c; 2 - a; 3 – d.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0p. (3×2p=6p)

I.3 (12p) a - F; b -F; c -A; d - F; e – A.

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0p. (5×2p=10p)

a. reformulat
Filtrul deschis cu agitator este folosit la separarea particulelor solide din mediul lichid.
b. reformulat
Refuzul rezultat la cernere reprezintă partea formată din particule mai mari decât
ochiurile sitei.
d. reformulat
Malaxorul cu cuvă mobilă este utilizat la amestecarea făinii cu apa pentru obţinerea
aluatului.
Se acordă 2p pentru oricare variantă falsă reformulată.

SUBIECTUL II 28
puncte

II.1. (8p) 1 - precipitat; 2 – filtrat; 3 – concentraţii; 4 – amestec.

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0p. (4×2p=8p)

II.2 (20p)
a. (8p) 1-fascicol de ţevi; 2-cilindru metalic; 3-plăci perforate (plăci de capăt); 4- capace.
Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 p. (4×2p=8p)
b. (4p) Agentul termic circulă printre ţevi.
Produsul circulă prin ţevi şi prin spaţiul delimitat de capace şi plăcile de capăt.
Pentru răspuns corect şi complet se acordă 4p. Pentru răspuns parţial corect sau
incomplet se acordă 2p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

31
c. (4p) Circulaţia forţată se realizează cu ajutorul pompelor şi poate avea sens
ascendent, descendent, sau orizontal în funcţie de poziţia fascicolului multitubular.
Pentru răspuns corect şi complet se acordă 4 p. Pentru răspuns parţial corect sau
incomplet se acordă 2 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 p.
d. (4p) - schimbătoare de căldură cu manta, cu serpentină, cu plăci, cu aripioare.
Pentru oricare două răspunsuri corecte din cele prezentate se acordă 4p. Pentru
răspuns parţial corect sau complet se acordă 2 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0p.
3. Se amestecă sirop concentrat cu apă carbogazoasă pentru a prepara 1500kg
băutură răcoritoare. Se cunosc: concentraţia în substanţă uscată a siropului 60% şi a
băuturii răcoritoare10%. Pierderile la operaţia de amestecare sunt 1% din băutura
răcoritoare. Calculaţi pe foaia de concurs cantităţile de apă şi sirop concentrat.

SUBIECTUL III 30
puncte
III.1 (10p)

în care: vf = V/Axtf
vf=viteza de filtrare, în m/s;
V=0,2 m3, cantitatea de filtrat;
A=0,06 m2, suprafaţa de filtrare;
tf=30 s
Pentru scrierea corectă a formulei vitezei de filtrare se acordă 3p. Pentru răspuns
incorect sau lipsa acestuia, 0p.

Pentru explicitarea termenilor se acordă 3p. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0p.
vf = 0,2/0,06x30
Pentru înlocuirea în formula de calcul se acordă 2p. Pentru răspuns incorect sau
lipsa acestuia, 0p.
vf =0,1 m/s
Pentru calcularea vitezei de filtrare se acordă 2p. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0p.

III.2 (20P)
a. (2p)
Definiţia operaţiei de uscare:
Uscarea este un proces de transfer de umiditate însoţit de un transfer de căldură, în
care produsul cedează apă unui agent termic.
Pentru răspuns corect şi complet, se acordă 2p; pentru răspuns parţial corect sau
complet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.

b. (12p)
Factorii care influenţează uscarea
- Factori dependenţi de produs
● natura materialului supus uscării – materialele supuse uscării pot avea
structură poroasă sau capilară. Cu cât porii (sau capilarele) sunt mai numeroşi şi mai
uniform repartizaţi în material, cu atât umiditatea se va deplasa mai repede. Dacă
produsul este secţionat transversal pe capilare, atunci se creează numeroase căi de
deplasare a apei spre mediul înconjurător.

32
 ● modul de legare a apei în produs, precum şi conţinutul de umiditate
influenţează uscarea, în sensul că apa liberă conţinută în pori şi capilare difuzează mult
mai uşor decât cea legată osmotic sau chimic.
● forma şi dimensiunile produsului – produsele mărunţite au suprafaţa liberă
foarte mare şi grosimea mică, fapt ce determină scăderea duratei de deplasare a apei
din interiorul produsului spre suprafaţa acesteia.
● temperatura produsului – influenţează direct proporţional viteza de uscare.
Când are valori mari, creşte considerabil viteza de uscare. Totuşi valoarea temperaturii
nu trebuie să fie prea mare, pentru a nu duce la degradarea produselor, prin ardere.
- Factori dependenţi de agentul de uscare
● temperatura şi umiditatea agentului de uscare – aerul cu umiditate mică şi
temperatură mare se poate încărca cu umiditate multă de la suprafaţa produsului,
ajungând astfel aproape de starea de saturaţie. Pentru ca acest aer să poată fi refolosit
la uscarea produselor, trebuie supus unei operaţii de încălzire la umiditate constantă.
● sensul de deplasare şi viteza aerului - când produsul circulă în contracurent cu
agentul de uscare, este posibilă trecerea unei cantităţi mai mari de umiditate din produs
spre aer. Viteza de deplasare trebuie să fie corelată cu viteza de difuziune şi cu cea de
evaporare a apei din produs, astfel încât pe măsură ce apa este eliminată, să fie
antrenată de către agentul de uscare.
Pentru fiecare răspuns corect şi complet, se acordă câte 2p; pentru fiecare răspuns
parţial corect sau complet, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.
6×2p=12p

c. (6p)
Metodele de uscare după modul de realizare a transferului termic:
- Prin conducţie, când produsul vine în contact direct cu suprafaţa caldă a uscătorului ce
trebuie încălzită mereu la temperaturi mari. Produsele se pot supraîncălzi neuniform,
degradându-se.
Se acordă 2p pentru răspuns corect şi complet. Pentru răspuns parţial complet
sau corect se acordă 1p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 p.
- Prin convecţie în aer cald sau gaze de ardere, produsele fiind aşezate pe rastele,
cărucioare mobile, tăvi etc. circulând fie şi produsul şi aerul, fie numai aerul de uscare.
Se poate folosi aer cu temperatură mare şi umiditate (absolută) mică, fără ca
temperatura să conducă la degradarea produsului.
Se acordă 2 p pentru răspuns corect şi complet. Pentru răspuns parţial complet
sau corect se acordă 1p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 p.
- Prin radiaţie când produsele sunt supuse acţiunii razelor calorice emise de radianţi
calorici (corpuri ceramice sau metalice încălzite, lămpi electrice cu raze infraroşii).
Produsele se usucă în straturi de grosime mică, permiţând razelor să pătrundă în
produs.
Se acordă 2 p pentru răspuns corect şi complet. Pentru răspuns parţial complet
sau corect se acordă 1p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 p.

33
4. PLAN DE ACTIVITATE REMEDIAL

34
 ANALIZA REZULTATELOR

Evaluarea reprezintă un parteneriat între elev şi profesor pentru atingerea

competenţelor profesionale prevăzute în unităţile de competenţă din SPP, transpuse în
criterii de evaluare sau performanţă prevăzute în Curriculum ceea ce necesită
construirea unui parteneriat între evaluator şi evaluat.
Teste formative, sumative folosite la evaluare cuprind
 grupaj de întrebări, pentru o verificare amplă după temă (modul);
 oferă notarea obiectivă, prin echilibrarea sarcinilor;
 alegerea sarcinilor, volumul lor, ordonarea, ponderea problemelor pe obiective,
punctajul
Rezultatele evaluarilor constitue principalele repere la care se raporteaza elevii si
profesorii in egala masura,atunci cind se urmareste o analizaobiectiva a cunostintelor,
competentelor si abilitatilor dobandite pe parcursul unei perioade de formare.
Evaluarea periodica permite identificarea lacunelor, iar pentru remedierea acestora
se vor elabora planurile de remediere care au ca scop derulareade activitati remediale.
Realizarea planului remedial presupune mai multe etape:
A. Identificarea aspectelor care trebuie remediate
B. Diagnoza
C. Stabilirea cauzelor
D. Stabilirea posibilelor remedieri (la nivel de clasa si/ sau elev)

A. Identificarea aspectelor care trebuie remediate

Pentru a identifica aspectele care trebue remediate am aplicat un test de

evaluare sumativacu diferite tipuri de itemi pentru unitatea de invatare.
- Determină cantităţile de materii prime şi produse finite si
- Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţii mecanice
specifice modulului Operaţii şi utilaje în industria alimentară, calasa a IX-a Pregatitea
de baza, domeniul Industria Alimentara

competenţe vizate:

10. Operaţii şi utilaje în industria alimentară

10.1 Determină cantităţile de materii prime şi produse finite

10.2. Supraveghează funcţionarea aparatelor/utilajelor/instalaţiilor pentru operaţii
mecanice
35
OBIECTIVELE EVALUĂRII

 Să utilizeze termeni de specialitate

 Să clasifice operaţiile tehnologice
 Să identifice operaţiile dintr-un proces tehnologic
 Să identifice utilajele specifice la realizarea operaţiile dintr-un proces
tehnologic
 Să argumenteze scopul realizării operaţiilor tehnologice

La întocmirea testului am avut în vedere ca itemii elaborați să asigure evaluarea

întregului conținut, printr-o distribuire relativ proportională a numărului de itemi pe
fiecare unitate de conținut în funcție de complexitatea și timpul alocat acestor conținuturi
prin planificarea evaluării; de asemenea am urmărit și respectarea cerințelor referitoare
la întocmirea unui test de evaluare sumativă, adică elaborarea unor itemi distribuiți pe
cele 4 niveluri cognitive corespunzătoare competențelor deevaluat (Achiziția informației,
Înțelegere, Aplicare, Analiză).
Unitatea de învățare evaluată, făcând parte dintr-un modul de ciclu superior al liceului
tehnologic, s-a urmărit la elaborarea testului evaluarea competențelor corespunzătoare
unor niveluri cognitive superioare(Înțelegere, Aplicare, Analiză) și mai puțin achiziția
cunoștințelor.
Nivel cunoştinţe A-şi A înţelege A aplica A A Total Pondere
aminti analiza evalua %
Conținut
Termeni specifici unui proces I.1.1 (2) II.2.1(6) I.2.a (2) 3 11
tehnologic
Calcularea cantităţilor de materii III.1.a (2) III.2b III.2.c III.2a 5 18,5
prime, şi produse finite (6) (4) (10)
bilanţ de materiale total şi parţial, III.1.b
(4)
Operaţii de transport I.1.2 (2) I.1. 4 (2) I.2.d (2) 9 33,7
Utilaje: I.1.5 (2) II.3.a (4) II.3.c (2) II.3.b (4)
Transportul fluidelor pompe I.2.b (2) II.3.d (6)
Operaţii de transport 6 22
Utilaje: II.1 (2)
Transportul solidelor: I.1.3 (2) I.2.e (2) II.2.2(4) I.2.c(2)
Transp.bandă, Transp. elicoidal, I.2.f. (4)
elevatorul, instalaţia de transport
pneumatic prin aspiraţie
Domenii de utilizare a aparetelor I.3.1 (3) I.3.3 (3) 4 14,8
I.3.2 (3) I.3.4 (3)
Total itemi 4 7 8 6 2 27
100
% 14,8 26 30 22 7,2 100

36
 Retenţia Înţelegerea Aplicarea Analiza Evaluarea T
I1.1 I.1.2 I.1.5 I1.3 III1.a I1.4 II3.a I2b I2.e I3.1 I3.2 II2.1 III2.b II3.C II3d II1 II2.2 I3.3 I3.4 I2.a III2.c I2.d II3.b I2c I2f III2.a III1.b
fără
2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4
ELEVI pt of

ARSENI M 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90
BÎRSĂN D 2 2 - 2 2 2 2 2 2 3 3 5 6 2 5 2 2 3 3 2 4 - 3 2 - 10 2 74
CIUBOTAR V 2 2 2 2 2 - 4 - - - - 2 5 2 2 - 4 - - - 1 - - - - 3 2 35
CORPACI C 2 2 2 - - 2 - 2 2 3 3 3 6 2 3 2 - 3 3 2 4 2 3 2 2 8 4 67
COSTIN A - 2 - - - 2 - 2 2 3 3 4 5 2 4 2 - 3 3 - 1 2 2 2 3 8 2 57
DAJBOG A 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90
DAVID D - 2 2 2 2 - 4 - - - - 1 2 2 1 - 4 - - - - - - - 1 4 2 29
DICIANU A 2 - 2 2 2 2 4 2 2 3 3 4 1 - 4 2 4 3 3 2 3 2 4 2 2 5 2 67
GROSU G 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90
ION M 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90
IONAŞCU S 2 2 2 2 2 - 4 - - 3 3 5 4 2 5 - 4 3 3 - - - - 2 2 8 2 60
LUPU A 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90
LUPU L 2 2 2 2 2 - 4 - - - - 2 4 2 2 - 4 - - - - - 1 - 2 3 - 34
MARUS A 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 5 3 2 5 2 4 3 3 2 3 2 2 2 4 10 4 82
MIHAI D 2 2 - 2 2 2 4 2 2 3 3 5 6 2 5 2 4 3 3 2 2 2 2 2 4 8 2 78
MORARU R 2 - 2 2 2 - 4 - - 3 3 6 2 - 6 - 4 3 3 - - - - - - 2 - 44
NACU G 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 3 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 5 2 80
NEGARĂ G 2 - 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 4 - 6 2 4 3 3 2 2 - 1 2 4 4 4 71
PEŢIC C 2 2 2 2 2 - 4 - - - - - 5 2 - - 4 - - - - - 1 - - - - 26
POPA E 2 2 2 - - 2 - 2 2 3 3 5 5 2 5 2 - 3 3 2 2 2 - 2 - - - 56
STOICA V 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 6 6 2 6 2 2 3 3 2 4 2 4 2 4 10 2 88
TOBOL M 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90
TUDOR M 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 6 6 2 6 2 2 3 3 2 4 2 2 2 4 8 2 80

Retenţia Înţelegerea Aplicarea Analiza Evaluarea T

I1.1 I.1.2 I.1.5 I1.3 III1.a I1.4 II3.a I2b I2.e I3.1 I3.2 II2.1 III2.b II3.C II3d II1 II2.2 I3.3 I3.4 I2.a III2.c I2.d II3.b I2c I2f III2.a III1.b
ELEVI fără
2p 2p 2p 2p 2p 2p 4p 2p 2p 3p 3p 6p 6p 2p 6p 2p 4p 3p 3p 2p 4p 2p 4p 2p 4p 10p 4p
pt of

ARSENI M + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90
BÎRSĂN D + + - + + + + + + + + + + + + + + + + + + - + + - + + 74
CIUBOTAR V + + + + + - + - - - - - + + - - + - - - - - - - - - + 35
CORPACI C + + + - - + - + + + + + + + + + - + + + + + + + + + + 67
COSTIN A - + - - - + - + + + + + + + + + - + + - - + + + + + + 57
DAJBOG A + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90

37
DAVID D - + + + + - + - - - - - - + - - + - - - - - - - - - + 29
DICIANU A + - + + + + + + + + + + - - + + + + + + + + + + + + + 67
GROSU G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90
ION M + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90
IONAŞCU S + + + + + - + - - + + + + + + - + + + - - - - + + + + 60
LUPU A + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90
LUPU L + + + + + - + - - - - - + + - - + - - - - - - - + - - 34
MARUS A + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 82
MIHAI D + + - + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 78
MORARU R + - + + + - + - - + + + - - + - + + + - - - - - - - - 44
NACU G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 80
NEGARĂ G + - + + + + + + + + + + + - + + + + + + + - - + + - + 71
PEŢIC C + + + + + - + - - - - - + + - - + - - - - - - - - - - 26
POPA E + + + - - + - + + + + + + + + + - + + + + + - + - - - 56
STOICA V + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 88
TOBOL M + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90
TUDOR M + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 80
Total (+) 22 20 20 20 20 20 20 17 17 19 19 19 20 20 19 17 20 19 19 16 16 15 15 18 17 16 19
Total (-) 1 3 3 3 3 3 3 6 6 4 4 4 3 3 4 6 3 4 4 7 7 8 8 5 6 7 4

38
 După aplicarea și corectarea testului, rezultatele elevilor au fost consemnate intr-
un tabel centralizator, care conține punctajul obținut de fiecare elev pe fiecare item
(Tabel1) Itemii au fost grupați în tabel pe niveluri cognitive, așa cum rezultă din
matricea de specificații. Nu s-a luat în considerare punctele acordate din oficiu.
Apoi, punctajele din tabel au fost convertite în plus-uri si minus-uri, într-un alt
tabel (vezi Tabel 2), astfel: s-au marcat cu semnul (+) itemii
La care elevula a răspuns corect (itemi la care a obținut mai mult de jumătate din
punctajul alocat pe itemul respectiv) si cu semnul (-)itemii la care nu a raspuns
mulțumitor
(itemi la care elevii au obținut mai puțin de jumătate din punctajul alocat pe itemul
respectiv)

B. Diagnoza
Din Tabelul 2, analizând totalurile pe fiecare semn (+ sau -) și pe fiecare nivel
cognitiv se identifică nivelul performanței elevilor, raportată la acele niveluri cognitive
evaluate.
Constatări:
- 22 de elevi au răspuns la itemii de nivel cognitiv inferior, care evaluează
nivelul cunoștințelor de specialitate, deci aceștia au achiziționat un nivel
mulțumitor de cunostinte.
- majoritatea elevilor au rezolvat satisfăcător itemii subiectivi semiobiectivi,
care au avut ca cerință descrierea principiului de funcționare a unor
aparate/utilaje.
Itemii tip rezolvare de problemă, au permis evaluarea și a capacității de utilizare și
aplicare a cunoștințelor specifice modulului; s-a constatat că sunt elevi care au
demonstrat o slabă capacitate de aplicare a cunosintelor de calcule matematice
elementare.

C. Stabilirea cauzelor
Cauze:
- mediul de proveniență al elevilor: elevi cu posibilităţi materiale scăzute, elevi ai
căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, elevi cu părinți dezinteresați de școală;
- factori individuali (la uni elevi): nivel redus de cunoștințe din clasele anterioare,
capacitate scăzută de memorare, neînțelegerea conceptelor predate, dificultăți de
comunicare;
39
 D. Stabilirea posibilelor remedieri (la nivel de clasa si/ sau elev)

Ţinând cont de aceste observaţii se impune luarea unor măsuri remediale, care
să permită şi elevilor care au întâmpinat dificultăţi să îşi îmbunătăţească rezultatele
școlare. Acest plan esteprezentat mai jos.

40
 PLAN REMEDIERE LA NIVEL DE ELEV
CLASA a IX-a B Modulul: Operaţii şi utilaje în industria alimentară Anul scolar 2012-2013 Profesor BRANZARU IOANA

Nume elev Decalaje identificate Prioritate Activitate remediala Intervalul de timp Persoana Resurse
responsabila
CIUBOTAR V - Insusirea lacunara a Acoperirea - Meditatii avand ca scop Cate o ora pe BRANZARU Carti de metodica
DAVID D informatiilor golurilor in explecarea notiunilor teoretice saptamana in afara IOANA specialitatii
LUPU L
MORARU A teoretice (asimilarea cunostinte in legatura cu bilantul de programului, in Fise de lucru
defectoasa materiale si transportul urmatoarele 3 sapt.
acunostintelor de materialelor
specialitate) - Colaborarea cu maistru
instructor pentru invatarea in
contexte practic-aplicative
- Activitati de invatare
repetiive
CIUBOTAR V Lipsa capacitatii de Dezvoltarea - Exercitii practice de Cate o ora pe BRANZARU Manual scolar
DAVID D analiza capacitatii de sistematizarea unor continuturi saptamana in afara IOANA
LUPU L
MORARU A analiza - Fise de lucru cu sarcini programului, in
progresiva urmatoarele 3 sapt.
- Studii de caz de specialitate
CIUBOTAR V Deficiente referitoare Calcularea - Exercitii de calcul scris Cate o ora pe BRANZARU Culegeri de exercitii
DAVID D la utilizarea corecta probleme saptamana in afara IOANA de matematica
LUPU L
MORARU A formulelor si regulilor respectand programului, in Profesorul de Probleme de
de calcul matematic algoritmul de urmatoarele 3 sapt. matematica al specialitate
calcul clasei
POSTOLACHE
VALENTINA
CIUBOTAR V Slaba aplicare a Inbunatatirea - Rezolvarea de exercitii Cate o ora pe BRANZARU Culegeri de exercitii
DAVID D cunostintelor capacitatii de practice si studii de caz care sa saptamana in afara IOANA de matematica
LUPU L
MORARU A specifice disciplinei in intelegere a dezvolte capacitatea de aplicare programului, in Probleme de
rezolvari de probleme termenilor si de a cunostintelor specifice urmatoarele 3 sapt. specialitate
aplicare a disciplinei
formulelor de
calcul specifice
modulului

41
42