MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
Anexa nr. ............ la OMEN nr. ............ din .....................

CURRICULUM
pentru

CLASA a XI-a
ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI
pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:
Electrician constructor

Domeniul de pregătire de bază: ELECTIC

Domeniul de pregătire profesională generală: ELECTIC

Aria curriculară TEHNOLOGII

2013
AUTORI:
Doiniţa Bălăşoiu inginer, profesor gradul Grupul Şcolar Industrial
didactic I „Electroputere” Craiova
Tatiana Bălăşoiu inginer, profesor gradul Grupul Şcolar Industrial
didactic I „Electroputere” Craiova
Amelia Cisman inginer, profesor gradul Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”
didactic I Iaşi
Tatiana Gheorghiu inginer, profesor gradul Grupul Şcolar Industrial „Sf.
didactic I Pantelimon Bucureşti
Florin Mareş inginer, profesor gradul Grupul Şcolar Industrial
didactic I Transporturi Cai Ferate Galati
Patriţa Marinescu inginer, profesor gradul Grupul Şcolar Electrotehnic “Spiru
didactic I Haret” Targoviste
Adriana Rafa inginer, profesor gradul Colegiul Tehnic “ Anghel Saligny”
didactic I Cluj-Napoca
Lucica Stănculeanu inginer, profesor gradul Grupul Şcolar Tehnologic “D.
didactic I Filipescu” Buzău

ASISTENŢĂ C.N.D.I.P.T.:

ANGELA POPESCU – inspector de specialitate, C.N.D.I.P.T.

2
 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Clasa a XI-a
Învăţământ profesional de 2 ani
Aria curriculară Tehnologii

Calificarea: Electrician constructor

Domeniul de pregătire de bază: ELECTRIC
Domeniul de pregătire profesională generală: ELECTRIC

I. Pregătire practică:

Modulul I. Exploatarea maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor electrice

Total ore: 245
din care Laborator tehnologic 140
Instruire practică 105
Modulul II. Instalaţii electrice
Total ore: 420
din care Laborator tehnologic 140
Instruire practică 280
Modulul III. Linii electrice aeriene şi subterane

Total ore: 70
din care Laborator tehnologic 35
Instruire practică 35

Total ore/an= 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an

II. Stagiu de pregătire practică - CDL*

Modulul IV. Întreţinerea echipamentelor electrice

Total ore: 150
din care Laborator tehnologic -
Instruire practică 150

Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an

TOTAL GENERAL: 885 ore /an

Notă:
1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în
laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia
publică parteneră pentru pregătirea practică
2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică
parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire
practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.

3
 LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE/COMPETENŢELOR
DIN STANDARDUL DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ
PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL
Nr.
Titlul unităţii de
modu Denumire modul Competenţe individuale
competenţă
l
M I EXPLOATAREA ÎNTREŢINEREA 1. Identifică solicitările posibile ale
MAŞINILOR, MAŞINILOR, maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor
APARATELOR ŞI APARATELOR ŞI electrice de joasă tensiune
INSTALAŢIILOR INSTALAŢIILOR 2. Realizează lucrări de întreţinere a
ELECTRICE ELECTRICE DE maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor
JOASĂ TENSIUNE electrice de joasă tensiune
3. Verifică maşinile, aparatele şi instalaţiile
electrice de joasă tensiune după lucrările
de întreţinere realizate
REALIZAREA 1. Citeşte scheme electrice de alimentare
INSTALAŢIILOR date pentru maşinile electrice
PENTRU 2. Identifică materialele şi aparatele
ALIMENTAREA necesare pentru execuţia unei instalaţii
MAŞINILOR date de alimentare a maşinilor electrice
ELECTRICE 3. Execută instalaţii date pentru alimentarea
maşinilor electrice
M II INSTALATII REALIZAREA ŞI 1. Explică rolul şi funcţionarea unei
ELECTRICE ÎNTREŢINEREA instalaţii electrice de curenţi slabi
INSTALAŢIILOR 2. Precizează etapele de realizare a
ELECTRICE DE instalaţiilor electrice de curenţi slabi
CURENŢI SLABI
3. Adaptează documentele de execuţie la
situaţia concretă din teren
4. Execută instalaţiile electrice de curenţi
slabi
5. Întreţine instalaţiile electrice de curenţi
slabi
REALIZAREA ŞI 1. Explică funcţionarea unei instalaţii
ÎNTREŢINEREA electrice de lumină şi forţă
INSTALAŢIILOR 2. Precizează etapele de realizare a
ELECTRICE DE instalaţiilor electrice de lumină şi forţă
LUMINĂ ŞI FORŢĂ
3. Adaptează documentele de execuţie la
situaţia concretă din teren
4. Montează instalaţi electrice de lumină şi
forţă
5. Întreţine instalaţiile electrice de lumină
şi forţă
M III LINII ELECTRICE UTILIZAREA 1. Identifică elementele componente a
AERIENE SI LINIILOR liniilor electrice aeriene şi subterane
SUBTERANE ELECTRICE 2. Întreţinerea liniilor electrice aeriene şi
AERIENE ŞI subterane
SUBTERANE
3. Conectarea instalaţiei electrice la reţea
M IV ÎNTREŢINEREA COMPLETAREA 1. Operează cu documente tehnologice
ECHIPAMENTELOR DOCUMENTAŢIEI tipizate.
ELECTRICE SPECIFICE 2. Citeşte documentaţia aferentă lucrărilor
DOMENIULUI de executat.
4
 Nr.
Titlul unităţii de
modu Denumire modul Competenţe individuale
competenţă
l
ELECTRIC 3. Completează documentaţia tehnologică.
4. Aplică datele din documentaţie pentru
execuţia practică.
MANEVRAREA 1. Localizează componentele şi
ECHIPAMENTELOR echipamentele dintr-o instalaţie electrică.
ELECTRICE 2. Precizează legăturile funcţionale într-o
instalaţie electrică dată.
3. Acţionează dispozitivele şi
echipamentele specifice domeniului
electric.
ÎNTREŢINEREA ŞI 1. Controlează periodic buna funcţionare a
REPARAREA echipamentelor electrice.
ECHIPAMENTELOR 2. Execută lucrări de întreţinere curentă.
ELECTRICE 3. Depistează defecte şi deranjamente.
4. Remediază defecte şi deranjamente.

5
 Modul I: EXPLOATAREA MAŞINILOR, APARATELOR ŞI
INSTALAȚIILOR ELECTRICE

1. Notă introductivă

Modulul “Exploatarea maşinilor, aparatelor şi instalațiilor electrice” face parte din

pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale ,, Electrician constructor”, clasa a
XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 245 ore conform planului de
învăţământ, din care:
 140 ore – laborator tehnologic
 105 ore – instruire practică

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

Modulul “Exploatarea maşinilor, aparatelor şi instalațiilor electrice” vizează dobândirea
de competenţe specifice calificării ,,Electrician constructor”, în perspectiva folosirii tuturor
achiziţiilor în practicarea acestei calificării şi în continuarea pregătirii profesionale.

2. Unitatea/unităţile de competenţe la care se referă modulul

 Întreţinerea maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor electrice de joasă tensiune

 Realizarea instalaţiilor pentru alimentarea maşinilor electrice

6
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL I: EXPLOATAREA MAŞINILOR, APARATELOR ŞI INSTALAȚIILOR ELECTRICE

Cunoştinţe
Rezultatul învăţării 1: Execută lucrări de întreţinere a maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor electrice de joasă tensiune
Solicitări ale maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor
electrice de joasă tensiune:
- electrice (prin conturnare şi străpungere);
- mecanice (prin frecare, vibraţii, uzură );
- electrodinamice;
- termice;
- magnetice;
- de mediu (temperatură, presiune, umiditate,
altitudine, marin, subteran, praf industrial)
Efectele solicitărilor electrice: distrugerea izolaţiilor,
scurtcircuite, supraîncălziri, creşterea rezistenţelor de
contact, bătăi/descentrări, zgomote, alterarea parametrilor
optimi de funcţionare, opriri
Operaţii de întreţinere – etape:
demontare, verificare prin control vizual şi prin măsurare,
curăţare, reglare, montare, conectare
Condiţii de realizare a lucrărilor de întreţinere:
- lucrări cu întreruperea funcţionării şi lucrări fără
întreruperea funcţionării
- lucrări cu deconectare de la reţea şi fără întreruperea
circuitului
- cerinţe formulate în fişele tehnologice
- norme de sănătate şi securitate în muncă specifice
lucrărilor de întreţinere
- precizări privind periodicitatea, cuprinse în caietele
de sarcini şi/sau în planul anual al lucrărilor de
întreţinere
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardul de pregătire profesională
Deprinderi
 Analizează efectele solicitărilor
electrice constatate în exploatarea
maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor
electrice de joasă tensiune şi
precizează cauzele acestora.
 Corelează lucrările de întreţinere a
maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor
electrice de joasă tensiune cu
condiţiile de realizare prevăzute în
documentaţia tehnologică.
 Realizează întreţinerea maşinilor,
aparatelor şi instalaţiilor electrice de
joasă tensiune.
 Verifică maşinile, aparatele şi
instalaţiile electrice de joasă tensiune
după finalizarea lucrărilor de
întreţinere.
 Repune în funcţiune maşinile,
aparatele şi instalaţiile electrice de
joasă tensiune după lucrările efectuate.
 Aplică normele de sănătate şi
securitate în muncă specifice
lucrărilor de întreţinere a maşinilor,
aparatelor şi instalaţiilor electrice de
joasă tensiune.
Criterii de evaluare 1
 Identificarea solicitărilor electrice ale
maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor
electrice în condiţii de exploatare
concrete.
 Efectuarea lucrărilor de întreţinere a
maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor
electrice de joasă tensiune, respectând
condiţiile de realizare.
 Reconstituirea circuitelor întrerupte
pentru lucrări de întreţinere.
 Efectuarea măsurărilor specifice şi
controalelor vizuale în urma
intervenţiilor realizate.
 Asigurarea funcţionalităţii maşinilor,
aparatelor şi instalaţiilor electrice de
joasă tensiune după lucrările executate.
 Respectarea normelor de sănătate şi
securitate în muncă specifice lucrărilor
de întreţinere a maşinilor, aparatelor şi
instalaţiilor electrice de joasă tensiune.
Rezultatul învăţării 2: Realizează instalaţii pentru alimentarea maşinilor electrice
Simboluri utilizate în schemele electrice de 
alimentare a maşinilor electrice:
- semne convenţionale şi notaţii asociate (cf.
standardelor);
- decodificarea simbolurilor din scheme electrice
date.
Rolul funcţional al elementelor componente dintr-o
instalaţie pentru alimentarea maşinilor electrice
Stări posibile ale instalaţiilor pentru alimentarea
maşinilor electrice
- poziţia normală/acţionată a componentelor
Funcţionarea secvenţială a schemei de alimentare,
cu evidenţierea interdependenţelor electrice şi
mecanice dintre elemente.
Materiale electrice - tipuri
cabluri şi conductoare, cleme, papuci, elemente
auxiliare
Aparate electrice – date tehnice:
- de comutare (manuală şi automată)
- de comandă (manuală şi automată)
- de protecţie
- de semnalizare
- de măsurat (analogice sau/şi digitale)
Documentaţie tehnologică specifică:
- jurnal de cabluri
- listă de materiale
- tabele de conexiuni pentru aparate
- specificaţii de aparate electrice
Verificarea calitativă (criterii) şi cantitativă a
materialelor şi aparatelor electrice necesare.
Corelarea materialelor şi aparatelor electrice
necesare cu documentaţia tehnologică.
Analizează documentaţia tehnologică
(schema instalaţiei, fişa tehnologică,
jurnalul de cabluri, lista de materiale,
tabelul de conexiuni şi specificaţia de
aparate) pentru instalaţii de alimentare a
maşinilor electrice.
 Selectează materialele şi SDV-urile
necesare pentru realizarea fiecărei etape
de execuţie a instalaţiilor pentru
alimentarea maşinilor electrice.
 Realizează instalaţii pentru
alimentarea maşinilor electrice
respectând etapele prevăzute în
documentaţia tehnologică: pozarea
aparatelor electrice, stabilirea traseului
optim pentru cabluri şi conductoare,
marcarea, pozarea şi protejarea cablurilor
electrice, efectuarea conexiunilor la
bornele aparatelor şi maşinilor electrice.
 Verifică lucrările efectuate şi asigură
funcţionalitatea instalaţiei realizate în
vederea alimentării maşinilor electrice.
 Decodificarea simbolurilor utilizate în
schemele electrice pentru instalaţii de
alimentare a maşinilor electrice.
 Corelarea simbolurilor elementelor
din structura instalaţiei electrice cu rolul
lor funcţional.
 Verificarea materialelor şi aparatelor
din punct de vedere calitativ
(caracteristici tehnice şi integritate) şi
cantitativ în conformitate cu
documentaţia tehnologică.
 Executarea lucrărilor pentru realizarea
instalaţiilor de alimentare a maşinilor
electrice: pozează aparate, cabluri şi
conductoare (stabilind trasee optime),
protejează cabluri, efectuează conexiuni
electrice.
 Aplicarea metodelor de verificare
(vizuale, prin măsurări) pentru a asigura
calitatea lucrărilor efectuate.
 Respectarea normelor de sănătate şi
securitate în muncă specifice lucrărilor
efectuate.
8
Etapele realizării unei instalaţii de alimentare a
maşinilor electrice, după schemă dată – descrere,
SDV-uri:
- pozarea aparatelor electrice din instalaţie,
conform normativelor
- stabilirea traseului optim pentru cabluri şi
conductoare
- pozarea şi protejarea cablurilor electrice
- efectuarea conexiunilor la bornele aparatelor şi
maşinilor electrice
Verificarea continuităţii şi funcţionalităţii instalaţiei
electrice

9
 4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

1. Solicitările maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor electrice de joasă tensiune
1.1. Solicitări mecanice
1.2. Solicitări electrice
1.3. Solicitări electrodinamice
1.4. Solicitări termice
1.5. Solicitări provocate de factorii de mediu (temperatură, presiune, umiditate,
altitudine, marin, subteran, praf industrial)
2. Efectele solicitărilor electrice
3. Etapele lucrărilor de întreţinere şi condiţiile în care se pot realiza acestea
4. Lucrări de întreţinere a maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor electrice de joasă tensiune:
tehnologie, SDV-uri necesare, materiale, prescripţii privind periodicitatea efectuării acestora,
norme de sănătate şi securitate în muncă
5. Scheme de alimentare pentru maşinile electrice:
5.1. Maşina asincronă
 de putere mică
 de putere mare
 în care este necesară reglarea turaţiei
5.2. Maşina sincronă
5.3. Maşina de curent continuu
 generatoare
 motoare.
6. Documentaţie, materiale şi aparate electrice necesare pentru realizarea instalaţiilor de
alimentare a maşinilor electrice, după scheme date.
7. Etapele realizării unei instalaţii de alimentare a maşinilor electrice, după scheme date:
tehnologie, materiale, SDV-uri necesare, norme de sănătate şi securitate în muncă
generatorare;
motoare.
8. Verificări în urma lucrărilor de întreţinere a maşinilor, aparatelor şi instalaţiilor electrice
de josă tensiune
9. Verificări după lucrările de execuţie a instalaţiilor pentru alimentarea maşinilor electrice

Conţinurile formării pot fi grupate în funcţie de condiţiile concrete de instruire, de exemplu, pe

categorii de echipamente, astfel: consrucţie-manevrare-întreţinere-defecţiuni şi remedierea lor.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

- Maşini electrice rotative de curent continuu şi curent alternativ (asincrone şi sincrone),
transformatoare;
- Aparate electrice de joasă tensiune: de comutaţie (manuală şi automată), de comandă (manuală
şi automată), de reglare, de protecţie, de semnalizare, pentru automatizări
- Instalaţii electrice de joasă tensiune: de iluminat, de prize, de forţă, de curenţi slabi
(semnalizare, avertizare, iluminat), de ameliorare a factorului de putere, de redresare şi pentru
acumulatoare
- Materiale: cabluri şi conductoare electrice, cleme, papuci, elemente auxiliare
- Documentaţie tehnologică (exemple): jurnal de cabluri, listă de materiale, tabele de conexiuni
pentru aparate, specificaţii de aparate electrice
- Documentaţie tehnică (exemple): caiet de sarcini, plan anual al lucrărilor de întreţinere

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,, Exploatarea maşinilor, aparatelor şi instalațiilor

electrice” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de
particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „Exploatarea maşinilor, aparatelor şi instalațiilor electrice” poate încorpora, în

orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se
desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate
conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi alternarea sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici
 Discuţii.
 Lucrări practice în laborator şi în atelierul de pregătire practică/atelierele de la
agentul economic
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Exploatarea
maşinilor, aparatelor şi instalațiilor electrice”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- exerciţii practice de analizare a documentaţiei tehnice
- vizite de documentare la agenţi economici
- exerciţii de recunoaştere a tipurilor de echipamente electrice
- exerciţii de montare/demontare/întreţinere a echipamentelor electrice
- lucrări de laborator cu utilizarea şi verificarea echipamentelor electrice
12
 - vizionări de materiale video
- lucrări practice de întreţinere şi realizare a instalaţiilor de alimentare a maşinilor
electrice
- vizionări de materiale video
- studii de caz privind structura, execuţia, întreţinerea instalaţiilor electrice de
joasă tensiune

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă
şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
 Lucrare practică din tematica parcursă, cu complexitate ridicată şi caracter
intermodular, executată la agentul economic şi evaluată pe baza unei fişe de observare
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice şi
competenţele cheie din standardul de pregătire profesională.

13
8. Bibliografie

1. Cioc, I., Tehnologia fabricării şi întreţinerea maşinilor electrice. EDP, Bucureşti,

1979
2. Năstase, B., Maşini, aparate, acţionări şi automatizări. EDP, Bucureşti, 1995
3. Mareş, F., Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sisteme de reglare
automată. Manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, Editua Economică Preuniversitaria,
Bucureşti, 2002
4. Cioc, I., Instalaţii şi echipamente. Tehnologia meseriei. Manual pentru clasa a XI-a
şi a XII-a, licee industriale şi şcoli profesionale, EDP, Bucureşti, 1992
5. Hilohi, S., Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sisteme de regalre
automată. Manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, EDP, Bucureşti, 2002
6. Hilohi, S., Instalaţii şi echipamente. Tehnologia meseriei. Manual pentru clasa a IX-a
şi a X-a, licee industriale şi şcoli profesionale, EDP, Bucureşti, 1995
7. Ghiţă, C., Maşini electrice. Editua Matrix Rom, Bucureşti, 2005
8. Dinculescu, P., Instalaţii electrice industriale de joasă tensiune. Editua Matrix Rom,
Bucureşti, 2003
9. Dinculescu, P., Schemele instalaţiilor electrice. Editua Matrix Rom, Bucureşti, 2005
10. Ionescu, I., Acţionarea maşinilor electrice. Edituara Matrix Rom, Bucureşti, 2005

14
 Modulul II: INSTALAŢII ELECTRICE
2. Notă introductivă

Modulul “ Instalaţii electrice” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii
calificării profesionale ,, Electrician constructor”, clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi
are alocat un număr de 420 ore conform planului de învăţământ, din care:
 140 ore – laborator tehnologic
 280 ore – instruire practică

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

Modulul “Instalaţii electrice” vizează dobândirea de competenţe specifice calificării
,,Electrician constructor”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei
calificării şi în continuarea pregătirii profesionale.

3. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

 REALIZAREA ŞI ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE CURENŢI

SLABI
 REALIZAREA ŞI ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE LUMINĂ ŞI
FORŢĂ

15
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL II: INSTALAŢII ELECTRICE

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare1
Rezultatul învăţării 1: Montează elemente componente ale instalaţiilor electrice de curenţi slabi, de lumină şi forţă
Instalaţii electrice de curenţi slabi (elemente componente rol  Identificarea instalaţiilor
funcţional) :  Explică funcţionarea electrice de curenţi slabi
 instalaţia de sonerie instalaţiilor electrice studiate
 instalaţia de chemare şi căutare de persoane (instalaţia de curenţi slabi, de  Analizarea realizării
 instalaţia de avertizare a unei situaţii anormale (incendiu) forţă şi de cpmandă) instalaţiilor electrice de lumină
 instalaţia de situaţii limită (creşterea temperaturii sau a respectând cerinţele din proiect respectând cerintele impuse în
presiunii maxime admise, scăderea temperaturii sau a presiunii proiect
minime admise)  Analizează funcţionarea
 instalaţii electrofonice (de telefonie, de radioficare, de elementelor componente dintr-  Citirea schemelor electrice
radioamplificare) o instalaţie electrică pe baza specifice instalaţiilor de forţă
 instalaţia de ceasuri electronice unei scheme date
 Analizarea funcţionării
 instalaţia de ieşire de siguranţă
 Selectează elementele instalaţiilor electrice studiate
 instalaţia de alarmare
componente necesare pentru
 instalaţia de interfon realizarea instalaţiilor electrice  Selectarea componentelor
 instalaţia de internet studiate (instalaţii de curenţi necesare realizării
 instalaţia de antenă colectivă slabi, de lumină şi de forţă) instalaţiilor electrice după
 instalaţia de cablu TV conform documentaţiei schema electrică dată
Elementele componente ale instalaţiei electrice de curenţi slabi: tehnologice
 siguranţe fuzibile, butoane, prize  Verificarea integrităţii
 transformatoare de putere mică, lămpi de semnalizare  Verifică din punct de vedere aparatelor electrice
 relee, termometru cu contacte electrice calitativ elementele
 manometru cu contacte, detector de temperatură componente ale instalaţiilor  Verificarea componentelor din
 detector de fum, detector de temperatură cu fuzibil electrice studiate (instalaţii de punct de vedere calitativ
 magnetofon, casetofon, radioreceptor, microfon, difuzor staţie curenţi slabi, de lumină şi de (caracteristici tehnice şi
de amplificare, detector de nivel, ceas electronic forţă) integritate) şi cantitativ în
1
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardul de pregătire profesională
16
Instalaţii electrice de lumină şi forţă (elemente componente, rol conformitate cu documentaţia
funcţional) : tehnologică.
 instalaţii de lumină:
 instalaţia cu o lampă cu incandescenţă  Utilizarea aparatelor electrice
 instalaţia de candelabru conform specificaţiilor din
 instalaţia cu un tub fluorescent proiect
 instalaţia cu două tuburi fluorescente montaj tandem şi
monntaj duo
 instalaţia de iluminat de scară (cu releu de timp, cu
întrerupător cruce /de capăt)
 instalaţia de lumină şi priză pentru un apartament şi o
cabană
 instalaţii de forţă:
 instalaţia pentru pornirea unui motor asincron
 instalaţia de inversarea sensului de rotaţie
 instalaţia de pornire stea-triunghi
 instalaţia de frânare electrodinamică
 instalaţia de pornire din mai multe puncte
 instalaţia de pornire cu trepte de rezistenţă
Elementele componente ale instalaţiei electrice de lumină şi forţă:
 siguranţe fuzibile, butoane cu revenire
 transformatoare, lămpi desemnalizare, relee de timp
 motoare electrice, releele termice, contactoare
 contactoare, întrerupătoare generale, dulii
 lămpi cu incandescenţă, lămpi fluorescente, ştartere
 comutatoare, întrerupătoare, prize, soneri
Rezultatul învăţării 2: Realizează instalaţii electrice de curenţi slabi
Etapele de realizare a instalaţiilor electrice de curenţi slabi:  Corelează codurile şi  Decodificarea simbolurilor
 coduri şi simbolurilor în instalaţii electrice de curenţi slabi simbolurile din schemele de utilizate în schemele electrice
 procesul tehnologic de realizare a instlaţiilor electrice curenţi slabi cu cele ale aparatelor pentru instalaţii de curenţi slabi
 operaţiile de execuţie a instalaţiilor electrice electrice  Executarea lucrărilor pentru
 scule, aparate şi maşini utilizate în procesul tehnologic  Analizează etapele de realizare realizarea instalaţiilor de
Situaţii care impun modificări la realizarea instalaţiilor electrice a instalaţiilor de curenţi slabi în curenţi slabi respectând ordinea
vederea executării practice a cronologică a etapelor
17
de curenţi slabi: schemei date procesului tehnologic
 neconcordanţa proiectului cu situaţia concretă din teren  Respectarea normelor de
 neconcordanţa între proiect şi cerinţele beneficiarului  Aplică normele specifice de sănătate şi securitate în muncă
sănătate şi securitate în muncă specifice lucrărilor de
întreţinere
Rezultatul învăţării 3:
Etapele de realizare a instalaţiilor electrice de lumină şi forţă:  Analizează codurile şi simbolurile  Selectarea aparatelor electrice
 coduri şi simboluri în instalaţii electrice de lumină şi forţă din schemele de lumină şi forţă cu pe baza codurilor şi
 procesul tehnologic de realizare a instlaţiilor electrice cele ale aparatelor electrice simbolurilor din schemele
 operaţiile de execuţie a instalaţiilor electrice  Execută operaţiile prevăzute în electrice de lumină şi forţă
 scule, aparate şi maşini utilizate în procesul tehnologic procesul tehnologic de realizare a  Executarea lucrărilor pentru
Situaţii care impun modificări la realizarea instalaţiilor electrice instalaţiilor de lumină şi forţă instalaţiile de lumină şi forţă
de lumină şi forţă:  Selectează materialele şi SDV-  Utilizarea materialelor şi SDV-
 neconcordanţa proiectului cu situaţia concretă din teren urile fiecărei etape de execuţie a urilor necesare fiecărei etape de
 neconcordanţa între proiect şi cerinţele beneficiarului instalaţiilor electrice execuţie a instalaţiilor electrice
 remediază neconcordanţele dintre  Depistarea neconcordanţelor
proiect, situaţia conctretă din dintre proiect, situaţia conctretă
teren şi cerinţele beneficiarului din teren şi cerinţele
beneficiarului
Rezultatul învăţării 4: Execută lucrări de întreţinere a instalaţiilor de curenţi slabi ,de lumină şi de forţă
Verificarea instalaţiilor electrice realizate:  Verifică lucrările efectuate şi
 simularea unor defecte posibile pentru a constata modul de asigură funcţionalitatea instalaţiei  Aplicarea metodelor de
funcţionare /semnalizare, parametrii nominali şi executate verificare (simularea unor
manevrabilitatea  Realizează lucrări de întreţinere defecte posibile pentru a
Lucrări de întreţinere curentă: curentă constata modul de
 întreţinerea curentă  Analizează defectele din funcţionare /semnalizare,
Tipuri de defecte: scurtcircuitarea sau întreruperea instalaţiile studiate precizând parametrii nominali şi
bobinajelor, deteriorarea aparatelor din componenţa cauzele care le-au produs manevrabilitatea) pentru a
schemei, legături imperfecte, îmbătrînirea izolaţiei, asigura calitatea lucrărilor
scurtcircuitele datorită efectuării manevrelor incorecte,  Efectuează lucrări de reparaţii şi efectuate
supraâncărcării, arderaea lămpilor, defectarea verificare specifice tipurilor de  Executarea lucrărilor de
startererului, defectarea balastului, deteriorarea defecte localizate respectând întrţinere şi reparaţii specifice
izolatoarelor de suţinere a barelor tabloului electric, normele de sănătatea şi defectelor constatate
deteriorare aparatelor electrice şi a clemelor de prindere securitatea muncii  Respectarea normelor de
18
 şi defectarea motoarelor electrice sănătate şi securitate în muncă
 localizarea defectelor specifice lucrărilor efectuate.
Lucrări de reparaţii:
 înlocuirea pieselor defecte
 refacerea legăturilor slăbite

19
 4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

1. Instalaţii electrice de curenţi slabi

1.1. Instalaţia de sonerie
1.2. Instalaţia de chemare şi căutare de persoane
1.3. Instalaţia de avertizare a unei situaţii anormale (incendiu)
1.4. Instalaţia de situaţii limită (creşterea temperaturii sau a presiunii maxime admise,
scăderea temperaturii sau a presiunii minime admise)
1.5. Instalaţia electrofonică (de telefonie, de radioficare, de radioamplificare)
1.6. Instalaţia de ceasuri electronice
1.7. Instalaţia de ieşire de siguranţă
1.8. Instalaţia de alarmare
1.9. Instalaţia de interfon
1.10. Instalaţia de internet
1.11. Instalaţia de antenă colectivă
1.12. Instalaţia de cablu TV
2. Elementele componente ale instalaţiei electrice de curenţi slabi:
2.1. Siguranţe fuzibile, butoane, prize
2.2. Transformatoare de putere mică
2.3. Lămpi de semnalizare
2.4. Relee
2.5. Termometru cu contacte electrice
2.6. Manometru cu contacte
2.7. Detector de temperatură
2.8. Detectoare de fum, de temperatură cu fuzibil, de nivel
2.9. Magnetofon, casetofon, radioreceptor, microfon, difuzor staţie de amplificare
2.10. Ceas electronic
3. Etapele de realizare a instalaţiilor electrice de curenţi slabi:
3.1. Coduri şi simboluri în instalaţii electrice de curenţi slabi:
simboluri prin litere şi cifre pentru: cabluri, conductoare siguranţe fuzibile,
butoane cu revenire, transformatoare de putere mică lămpi de semnalizare,
relee, termometru cu contacte electrice, manometru cu contacte, detector de
temperatură, detector de fum, detector de temperatură cu fuzibil,
magnetofon, casetofon, radioreceptor, microfon, difuzor, staţie de
amplificare, detector de nivel, ceas electronic, prize .
3.2. Procesul tehnologic de realizare a instlaţiilor electrice:
3.2.1. Identificarea şi marcarea traseului
3.2.2. Stabilirea poziţiei fiecărui receptor
3.2.3. Executarea şanţurilor şi a străpungerilor în pereţi
3.2.4. Montarea componentelor (a tuburilor de protecţie, a dozelor, a
conductelor electrice, tablourilor electrice, receptoarelor electrice)
3.2.5. Executarea legăturilor la tablourile electrice, punerea sub tensiune a
instalaţiei electrice
3.3. Operaţiile de execuţie a instalaţiilor electrice:
3.3.1. Pentru tuburi: filetarea, îndoirea, îmbinarea
3.3.2. Pentru conductoare: tragerea, matisarea, fasonarea
3.3.3. Pentru componente: demontarea, prinderea, ansamblarea
3.4. Scule, aparate şi maşini utilizate în procesul tehnologic
3.4.1. Scule: trusa electricianului, daltă lată, ciocan, lampă cu benzină, fierăstrău de
mână pentru lemn şi metal, cleşte de dezizolat cabluri şi conductoare
20
 3.4.2. Aparate: multimetru, voltmetru, ohmetru
3.4.3. Maşini: de găurit, de săpat şanţuri ( rotopercutantă )
4. Situaţii care impun modificări la realizarea instalaţiilor electrice de curenţi slabi:
4.1. Neconcordanţa proiectului cu situaţia concretă din teren
4.2. Neconcordanţa între proiect şi cerinţele beneficiarului.
4.3. Mod de acţionare: oferă soluţii, anunţă şeful ierarhic, execută modificările
5. Verificarea instalaţiilor electrice realizate:
5.1. Verificări intermediare: poziţonarea şi fixarea componentelor, conformitatea cu
specifcaţiile din proiect
5.2. Verificarea finală: corectitucdinea conexiunilor şi continuitatea circuitelor,
funcţionarea sub tensiune
5.3. Simularea unor defecte posibile pentru a constata modul de funcţionare
/semnalizare, parametrii nominali şi manevrabilitatea
6.Lucrări de întreţinere curentă:
Întreţinerea curentă: controlul periodic al funcţionării normale, verificarea integrităţi
aparatelor a legăturilor şi a detectoarelor.
7.Tipuri de defecte:
7.1. Tipuri de defecte: scurtcircuitarea sau întreruperea bobinajului, deteriorarea
aparatelor din componenţa schemei, legături imperfecte,
îmbătrânirea izolaţiei, descărcarea acumulatoarelor.
7.2. Localizarea defectelor: prin observare, prin manevrare
8. Lucrări de reparaţii:
Înlocuirea pieselor defecte, refacerea legăturilor slăbite
9. Instalaţii electrice de lumină şi forţă
9.1. Instalaţii de lumină
9.1.1. Instalaţia cu o lampă cu incandescenţă
9.1.2. Instalaţia de candelabru
9.1.3. Instalaţia cu un tub fluorescent
9.1.4. Instalaţia cu două tuburi fluorescente montaj tandem şi monntaj duo
9.1.5. Instalaţia de iluminat de scară (cu releu de timp, cu întrerupător cruce /de
capăt)
9.1.6. Instalaţia de lumină şi priză pentru un apartament şi o cabană
9.2. Elementele componente ale instalaţiei electrice de lumină
9.2.1. Siguranţe fuzibile
9.2.2. Transformatoare
9.2.3. Întrerupătoare generale,
9.2.4. Lămpi cu incandescenţă
9.2.5. Lămpi fluorescente, ştartere,
9.2.6. Comutatoare, întrerupătoare, prize, dulii
9.3. Instalaţii de forţă
9.3.1. Instalaţia pentru pornirea unui motor asincron
9.3.2. Instalaţia de inversare a sensului de rotaţie
9.3.3. Instalaţia de pornire stea-triunghi
9.3.4. Instalaţia de frânare electrodinamică
9.3.10. Instalaţia de pornire din mai multe puncte
9.3.11. Instalaţia de pornire cu trepte de rezistenţă

9.4. Elementele componente ale instalaţiei electrice de forţă

9.4.1. Siguranţe fuzibile
9.4.2. Butoane cu revenire
9.4.3. Transformatoare
9.4.4. Lămpi de semnalizare
21
 9.4.5. Relee de timp, releele termice
9.4.6. Motoare electrice
9.4.7. Contactoare
9.4.8. Prize şi fişe industriale
10. Etapele de realizare a instalaţiilor electrice de lumină şi forţă:
10.1. Coduri şi simboluri în instalaţii electrice de lumină şi forţă:
simboluri prin litere şi cifre pentru: cabluri, conductoare de joasă tensiune,
siguranţe fuzibile, lămpi cu incandescenţă, lămpi fluorescente, contactoare,
relee, butoane întrerupătoare, comutatoare,dulii, ştartere, condensatoare,
prize, motoare de curent alternativ, motoare de curent continuu, aparate de
măsură înregistratoare, sonerie, transformatoare, bobine de balast
10.2. Procesul tehnologic de realizare a instlaţiilor electrice de lumină şi forţă:
10.2.1. Identificarea şi marcarea traseului
10.2.2. Stabilirea poziţiei fiecărui receptor
10.2.3. Executarea şanţurilor şi a străpungerilor în pereţi
10.2.4. Montarea componentelor (tuburilor de protecţie, a dozelor, a
conductelor electrice, tablourilor electrice, receptoarelor electrice)
10.2.5. Executarea legăturilor la tablourile electrice, punerea subtensiune a
instalaţiei
10.3. Operaţiile de execuţie a instalaţiilor electrice de lumină şi forţă:
10.3.1. Pentru tuburi: filetarea, îndoirea, îmbinarea
10.3.2. Pentru conductoare: tragerea, matisarea, fasonarea
10.3.3. Pentru componente: demontarea, prinderea, ansamblarea, fixarea
tilelor
10.4. Scule, aparate şi maşini utilizate în procesul tehnologic
10.4.1. Scule: trusa electricianului, daltă lată, ciocan, lampă cu benzină,
fierăstrău de mână pentru lemn şi metal, cleşte de dezizolat
cabluri şi conductoare
10.4.2. Aparate: multimetru, voltmetru, ohmetru
10.4.3. Maşini: de găurit, de săpat şanţuri (rotopercutantă )
11. Situaţii care impun modificări la realizarea instalaţiilor electrice de lumină şi
forţă:
11.1. Neconcordanţa proiectului cu situaţia concretă din teren
11.2. Neconcordanţa între proiect şi cerinţele beneficiarului.
11.3. Mod de acţionare: oferă soluţii, anunţă şeful ierarhic, execută
modificările.
12. Verificarea instalaţiilor electrice realizate:
12.1. Verificări intermediare: poziţonarea şi fixarea componentelor,
conformitatea cu specifcaţiile din proiect
12.2. Verificare finală: corectitucdinea conexiunilor şi continuitatea circuitelor,
funcţionarea sub tensiune
12.3. Simularea unor defecte posibile pentru a constata modul de funcţionare
/semnalizare, parametrii nominali şi manevrabilitatea
13.Lucrări de întreţinere curentă de lumină şi forţă:
Întreţinerea curentă: controlul periodic al funcţionării normale , verificarea
integrităţii aparatelor a legăturilor şi a detectoarelor.
14.Tipuri de defecte la instalaţiile de lumină şi forţă:
14.1. Tipuri de defecte: scurtcircuitarea sau întreruperea bobinajului, deteriorarea
aparatelor din componenţa schemei, legături imperfecte,
îmbătrânirea izolaţiei, descărcarea acumulatoarelor,
scurtcircuitele datorită efectuării manevrelor incorecte,
supraâncărcării, arderaea lămpilor, defectarea
22
 startererului, defectarea balastului,deteriorarea
izolatoarelor de suţinere a barelor tabloului electric,
deteriorare aparatelor electrice, a clemelor de prindere
şi defectarea motoarelor electrice
14.2. Localizarea defectelor: prin observare, prin manevrare
15. Lucrări de reparaţii de lumină şi forţă:
Înlocuirea pieselor defecte, refacerea legăturilor slăbite

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de
laborator şi de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

 Componente ale instalaţiilor electricede: instalaţii de lumină, instalaţii de curenţi slabi,

instalaţii de forţă, transformatoare, motoare electrice, aparate electrice de comutaţie pentru
joasă tensiune (contactoare, întrerupătoare, butoane, siguranţe fuzibile, lămpi de
semnalizare, relee de timp, motoare electrice, întrerupătoare generale, dulii, lămpi cu
incandescenţă, lămpi fluorescente, ştartere, comutatoare, întrerupătoare, prize, soneri,
manometru cu contacte, detector de temperatură, detector de fum, detector de temperatură
cu fuzibil,magnetofon, casetofon, radioreceptor, microfon, difuzor, staţie de amplificare,
detector de nivel, ceas electronic, prize).
 Materiale: conductoare, materiale izolatoare.
 S.D.V.-uri specifice domeniului electric
 Documentaţie tehnologică: scheme electrice (de curenţi slabi, de lumină şi de forţă), fişă
tehnologică, plan de operaţii, buletin de observaţii/încercări/verificări, caiet de lucru, carte
tehnică, caiet de sarcini, listă de materiale, comandă de lucru, proces verbal.

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,, Instalaţii electrice” trebuie să fie abordate într-o manieră
flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul
iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „INSTALAŢII ELECTRICE” poate încorpora, în orice moment al procesului

educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în
ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor
precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte:

 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;

23
  îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici
 Discuţii.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Instalații electrice”, se
recomandă următoarele activităţi de învăţare:

Competenţa: Realizarea şi întreţinerea instalaţiilor electrice de curenţi slabi

- exerciţii practice de identificare a componentelor electrice
- exerciţii de manevrare a echipamentelor electrice
- lucrări de laborator privind utilizarea şi manevrarea echipamentelor electrice
- vizionări de materiale video
Competenţa: Realizarea şi întreţinerea instalaţiilor electrice de lumină şi forţă
- exercţii practice de identificare a componentelor electrice
- exerciţii practice de montare/demontare a aparatelor electrice
- exercirii practice de realizare a instalaţiilor electrice de lumină şi forță
- lucrări practice de întreţinere şi reparare a instalațiilor electrice de lumină şi forţă
- lucrări practice în atelierul şcolii/agentului economic
- studii de caz privind defectele echipamentelor electrice din componența instalațiilor
electrice de lumină și forță
7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
b. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.

24
  Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă
şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
c. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul.O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele
tehnice din standardul de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti

slabi aferente cladirilor civile si de productie I 18/1-01
2. Cioc, I., Tehnologia fabricării şi întreţinerea maşinilor electrice. EDP, Bucureşti,
1979
3. Năstase, B., Maşini, aparate, acţionări şi automatizări. EDP, Bucureşti, 1995
4. Mareş, F., Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sisteme de reglare
automată. Manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, Editua Economică
Preuniversitaria, Bucureşti, 2002
5. Cioc, I., Instalaţii şi echipamente. Tehnologia meseriei. Manual pentru clasa a XI-a
şi a XII-a, licee industriale şi şcoli profesionale, EDP, Bucureşti, 1992
6. Hilohi, S., Instalaţii şi echipamente. Tehnologia meseriei. Manual pentru clasa a IX-a
şi a X-a, licee industriale şi şcoli profesionale, EDP, Bucureşti, 1995
7. http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/INSTALATII-ELECTRICE-DE-JOASA
8. http://facultate.regielive.ro/referate/electrotehnica/instalatii_electrice_de_joasa_tensi
une_de_iluminat_si_forta
9. http://www.scribd.com/doc/23202999/Realizarea-Unei-Instalatii-Electrice

25
 Modulul III: LINII ELECTRICE AERIENE ŞI SUBTERANE

3. Notă introductivă

Modulul “ Linii electrice aeriene şi subterane” face parte din pregătirea practică necesară
dobândirii calificării profesionale ,, Electrician constructor”, clasa a XI-a, învățământ profesional
de 2 ani, şi are alocat un număr de 70 ore conform planului de învăţământ, din care:
 35 ore – laborator tehnologic
 35 ore – instruire practică

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

Modulul “Linii electrice aeriene şi subterane” vizează dobândirea de competenţe specifice
calificării ,,Electrician constructor”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei
calificării şi în continuarea pregătirii într-o calificare profesională.

4. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

 UTILIZAREA LINIILOR ELECTRICE AERIENE ŞI SUBTERANE

26
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL III: LINII ELECTRICE AERIENE ŞI SUBTERANE

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare2
Rezultatul învăţării 1: Întrţine şi verifică liniile electrice aeriene şi subterane
I. Linii electrice aeriene
Elemente componente ale liniilor electrice aeriene:  analizează funcţionarea  Analizarea funcţionării
 conductoare, materiale, clasificare, construcţie elementelor componente ale liniilor elementelor componente ale liniilor
 stâlpii liniilor electrice aeriene : rol, clasificare, electrice aeriene şi subterane electrice aeiene şi subterane
coronamente şi console (pentru L.E.A. joasă și medie
tensiune)  identifică practic etapele de  Recunoaşterea practică a etapelor
 izolatoare :rol, materiale folosite, tipuri de izolatoare. realizare a liniilor electrice aeriene şi de realizare a liniilor electrice
 armături şi cleme (suporţi pentru izolatoare, armături pentru subtrane aeriene şi subtrane
lanţurile de izolatoare, armături pentru fixarea
conductoarelor pe izolatoare, armături pentru protecţia  Precizează parametri tehnici ai  Controlarea parametrilor tehnici
izolatoarelor contra arcului electric, armături antivibratoare, liniilor electrice aeriene şi subterane ai liniilor electrice aeriene şi
cleme de legătură a conductoarelor, piese de distanţare subterane
pentru conductoare fasciculare)  Realizează măsurători şi lucrări de
Etape de realizare a liniilor electrice aeriene: verificare a liniilor electrice aeriene şi  Interpretarea măsurătorilor
 identificarea şi marcarea traseului subterane efectuate la liniile electrice aeriene
 echiparea sâlpilor şi executarea legaturilor pentru liniile şi subterane
electrice aeriene  Constată defectele posibile ale
 verificarea instalaţiilor înainte de a se da în exploatare linilor electrice aeriene şi subterane  Stabilirea defectelor posibile în
II. Linii electrice subterane funcţionarea liniilor electrice aeriene
Elementele componente ale liniilor electrice subterane:  Remediază situaţiile problemă şi subterane
 cabluri electrice de joasă şi medie tensiune: clasificare, constatate în urma lucrărilor de
simbolizare, elemente componente (conductoare, izolaţie, verificare, a liniilor electrice aeriene şi  Acţionarea în scopul remedierii
ecrane, învelişuri de protecţie), tipuri constructive de cabluri subterane, în limita competenţelor situaţiilor problemă constatate la
 accesoriile pentru cablurile electrice: manşoane de legătură şi dobândite funcţionarea liniilor electrice aeriene
şi subterane
de derivaţie, cutii de distribuţie subterane, cleme de legătură,  Aplică normele de protecţia şi
2
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardul de pregătire profesională
27
 cleme de derivaţie, cutii termnale , papuci de cablu securitatea muncii specifice lucrărilor  Executarea măsurătorilor şi a
 mase izolante, benzi, tuburi şi pălării termocontractabile, la LEA şi LES (linii electrice aeriene lucrărilor de verificare a liniilor
aliaje de lipit şi de metalizare, rezervoare de alimentare, şi linii electrice subterane) electrice aeriene şi subterane
instalaţii de supraveghere şi semnalizare a presiunii sau a respectând normele de protecţia şi
nivelului de ulei securitatea muncii
 soluţii moderne de transmisie a energiei electrice prin cabluri
Etape de realizare a liniilor electrice subterane :
 pozarea cablurilor
 realizarea îmbinărilor şi terminalelor
 îmbinarea conductoarelor, montarea manşoanelor de
legătură şi de derivaţie
 montarea cutiilor terminale
 punerea sub tensiune a liniilor electrice subterane
Parametri tehnici:
 putere activă, putere reactivă, putere aparentă
 tensiune, curenţi, factor de putere, frecvenţă
Defecte electrice la liniile electrice aeriene şi subterane:
 rezistenţa de defect, descărcări electrice între
conductoare, defecte de izolaţie, întreruperea
conductoarelor
 lungimea cablului, ruperea conductoarelor
Măsurări (înainte de verificare) a liniilor electrice aeriene şi
subterane:
 măsurarea rezistenţei conductoarelor
 măsurarea rezistenţei de izolaţie
 legăturilor electrice
 tensiunea de fază şi de linie, sarcini LES
Lucrări de verificare a liniilor electrice aeriene şi subterane:
 verificări periodice pe timp de zi şi noapte, privind
săgeata conductoarelor, integritatea elementelor, apariţia
descărcărilor electrice, sarcini LES

Rezultatul învăţării 2: Realizează instalaţiile electrice de alimentare la reţea a utilajelor şi echipamentelor dintr-un şantier

28
Instalaţi electrice de alimentare a utilajelor şi echipamentelor  Identifică practic elementele
dintr-un şantier: componente pentru realizarea  Selectarea elementelor
 instalaţii de alimentare cu energie electrică a pompelor, instalaţiilor electrice de alimentare cu componente pentru realizarea
betonieră, malaxoare, benzi transportoare, tablouri de energie electrică instalaiilor electrice de alimentare cu
distribuţie, aparate de sudură, maşini de tăiat şi frezat energie electrică de la retea
bare de oţel beton, de ţăiat tablă, vibratoare pentru  Realizează instalațiile electrice
betoane, şape, macarale, maşini de gaurit pentru conectarea utilajelor şi  Realizarea instalațiilor electrice
echipamentelor la rețeaua de pentru conectarea utilajelor şi
 elemente componente: siguranţe fuzibile, contactoare, relee, alimentare cu energie electrică echipamentelor la rețeaua de
transformatoare, motoare electrice, întrerupătoare general alimentare cu energie electrică

29
 4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

I. Linii electrice aeriene

1.1. Elemente componente ale liniilor electrice aeriene:
1.1.1. Conductoare, materiale, clasificare, construcţie
1.1.2. Stâlpii liniilor electrice aeriene : rol, clasificare, coronamente şi console
( pentru L.E.A. joasă şi medie tensiune)
I.1.3. Izolatoare. Rol. Materiale folosite. Tipuri de izolatoare.
I.1.4. Armături şi cleme (suporţi pentru izolatoare, armături pentru lanţurile de
izolatoare, armături pentru fixarea conductoarelor pe izolatoare, armături pentru
protecţia izolatoarelor contra arcului electric, armături antivibratoare, cleme de
legătură a conductoarelor, piese de distanţare pentru conductoare fasciculare)
1.2. Parametri tehnici:
1.2.1. Putere activă, putere reactivă, putere aparentă
1.2.2. Tensiune, curenţi, factor de putere, frecvenţă
1.3. Etape de realizare a liniilor electrice aeriene:
1.3.1. Identificarea şi marcarea traseului
1.3.2. Echiparea sâlpilor şi executarea legaturilor pentru liniile electrice aeriene
1.3.3. Verificarea instalaţiilor înainte de a se da în exploatare

II. Linii electrice subterane

2.1.Elementele componente ale liniilor electrice subterane:

2.1.1. Cabluri electrice de joasă şi medie tensiune: clasificare, simbolizare, elemente
componente (conductoare, izolaţie, ecrane, învelişuri de protecţie), tipuri
constructive de cabluri
2.1.2. Accesoriile pentru cablurile electrice: manşoane de legătură şi de derivaţie, cutii
de distribuţie subterane, cleme de legătură, cleme de derivaţie, cutii termnale ,
papuci de cablu
2.1.3. Mase izolante, benzi, tuburi şi pălării termocontractabile, aliaje de lipit şi de
metalizare, rezervoare de alimentare, instalaţii de supraveghere şi semnalizare a
presiunii sau a nivelului de ulei
2.1.4. Soluţii moderne de transmisie a energiei electrice prin cabluri
2.2. Parametri tehnici:
2.2.1. Putere activă, putere reactivă, putere aparentă
2.2.2. Tensiune, curenţi, factor de putere, frecvenţă
2.3. Etape de realizare a liniilor electrice subterane :
2.3.1. Pozarea cablurilor
2.3.2. Realizarea îmbinărilor şi terminalelor
2.3.3. Îmbinarea conductoarelor, montarea manşoanelor de legătură şi de derivaţie
2.3.4. Montarea cutiilor terminale
2.3.5. Punerea sub tensiune a liniilor electrice subterane

III. Defecte electrice la liniile electrice aeriene şi subterane

III.1. Rezistenţa de defect, descărcări electrice între conductoare, defecte de izolaţie,
întreruperea conductoarelor
III.2. Lungimea cablului, ruperea conductoarelor
IV. Măsurări (înainte de verificare) a liniilor electrice aeriene şi subterane:
IV.1. Măsurarea rezistenţei conductoarelor
IV.2. Măsurarea rezistenţei de izolaţie
30
 IV.3. Legăturile electrice
IV.4. Tensiunea de fază şi de linie, sarcini LES
V. Lucrări de verificare a liniilor electrice aeriene şi subterane:
V.1. Verificări periodice pe timp de zi şi noapte, privind săgeata conductoarelor,
integritatea elementelor, apariţia descărcărilor electrice, sarcini LES

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de
laborator şi de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

 Componente ale liniilor electrice aeriene și subterane: conductoare, stâlpi pentru liniile
electrice aeriene (pentru L.E.A. joasă și medie tensiune), izolatoare, armăturii și cleme,
suporţi pentru izolatoare, armături pentru lanţurile de izolatoare, armături pentru fixarea
conductoarelor pe izolatoare, armături pentru protecţia izolatoarelor contra arcului electric,
armături antivibratoare, cleme de legătură a conductoarelor, piese de distanţare pentru
conductoare fasciculare), manşoane de legătură și de derivație, cutii de distribuţie
subterane, cleme de legătură, cleme de derivaţie, cutii termnale , papuci de cablu.
 Materiale: mase izolante, benzi, tuburi şi pălării termocontractabile, aliaje de lipit şi de
metalizare
 S.D.V.-uri specifice domeniului electric
 Documentaţie tehnologică: scheme electrice de conexiuni, fişă tehnologică, plan de operaţii,
buletin de observaţii/încercări/verificări, caiet de lucru, carte tehnică, caiet de sarcini, listă
de materiale, comandă de lucru, proces verbal.

6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,, Linii electrice aeriene și subterane” trebuie să fie
abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care
se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „LINII ELECTRICE AERIENE ŞI SUBTERANE” poate încorpora, în orice

moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se
desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate
conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte:

 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;

31
  folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici
 Discuţii.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

fiecare dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Linii electrice aeriene

și subterane”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
Competenţa: Utilizarea liniilor electrice aeriene şi subterane

- exerciții practice de identificare a componentelor electrice ale unei linii electrice

aeriene şi subterane
- exerciții de manevrare a echipamentelor electrice ale unei linii electrice aeriene şi
subterane
- lucrări de laborator cu utilizarea şi manevrarea echipamentelor electrice
- vizionări de materiale video
- lucrări practice de întreţinere şi reparare
- lucrări practice în atelierul şcolii/agentului economic
- studii de caz privind defectele echipamentelor electrice ale unei linii electrice aeriene
şi subterane

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
d. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă
şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
e. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
32
  Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul.O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele
tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
1. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice aferente cladirilor
civile si de productie I 18/1-01
2. Mira, N., Neguş, C., Instalaţii şi echipamente electrice – tehnologia meseriei. Manual
pentru clasele a XI-a şi a XII-a licee industriale şi de matematică –fizică cu
profilurile de electrotehnică şi electronică, mine, petrol, metalurgie, construcţii-
montaj, transporturi, gospodărirea apelor şi şcoli profesionale. EDP-RA, Bucureşti
1994
3. http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/INSTALATII-ELECTRICE-DE-JOASA
4. http://facultate.regielive.ro/referate/energetica/linii_electrice-13236.html- LInii
5. electrice, C Dumitru
6. http://www.referatele.com/referate/Bransamente-Electrice-Subterane---Clasificarea-
bransamentelor--Materiale-componente-si-utilizarea-lo.php
7. http://www.electrica.ro/content.asp?id=522
8. Auxiliare curriculare pe site-ul www.tvet.ro

33
 STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ - CDL

Modulul IV: ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

1. Notă introductivă

Modulul “ Întreţinerea ecipamentelor electrice” face parte din pregătirea practică

necesară dobândirii calificării profesionale ,, Electrician constructor”, clasa a XI-a, învățământ
profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 150 ore conform planului de învăţământ, din care:
 150 ore – instruire practică

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

Modulul “Întreţinerea echipamentelor electrice” vizează dobândirea de competenţe
specifice calificării ,,Electrician constructor”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în
practicarea acestei calificării şi în continuarea pregătirii profesionale.

5. Unitatea/unităţile de competenţe la care se referă modulul

 Completarea documentaţiei specifice domeniului electric

 Manevrarea echipamentelor electrice
 Întreţinerea şi repararea echipamentelor electrice

34
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL IV: ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare 3
Rezultatul învăţării 1: Utilizează documentaţie specifică domeniului electric
Documentaţie tehnică:  Completează documentaţia tehnică specifică  Identificarea formularelor tipizate.
formulare tipizate în urma executării lucrărilor tehnologice şi a  Selectarea documentaţiei necesare
 bon de materiale (cantitate, caracteristici, preţ) încercărilor/verificărilor. locului de muncă.
 bon de manoperă (timpul normat, utilaj folosit)  Selectează din documentaţia tehnologică,  Extragerea informaţiilor necesare din
 buletin de observaţii informaţia necesară realizării lucrărilor. rubricaţia formularelor tipizate şi
 buletin de încercări  Aplică datele din documentaţia tehnologică utilizarea lor pentru executarea
 buletin de verificări în executarea lucrărilor practice. lucrărilor tehnologice.
 proces verbal  Citirea/analizarea/explicarea
fişă tehnologică simbolurilor conţinute în documentaţia
plan de operaţii tehnologică specifică domeniului de
caiet de lucru activitate.
carte tehnică  Selectarea şi înregistrarea informaţiilor
caiet de sarcini necesare pentru completarea
listă de materiale documentaţiei tehnologice (buletine de
comandă de lucru observaţii, de încercări, de verificări,
scheme electrice (forţă, comandă) şi scheme procese-verbale).
cinematice
desene tehnice (de reper, de subansamblu, de
ansamblu)
Semifabricate utilizate în lucrări de întreţinere:
forjate, laminate, turnate (înscrise în indicatoarele
desenelor tehnice)
SDV-uri utilizate în lucrările de întreţinere a
echipamentelor electrice
SDV-uri specificate în fişe tehnologice sau în planuri
de operaţii, conform tehnologiilor din domeniu
3
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardul de pregătire profesională
Rezultatul învăţării 2: Manevrează echipamente electrice
Echipamente electrice (elemente constructive, rol  Localizează componentele şi  Identificarea, în teren, a elementelor
funcţional): echipamentele dintr-o instalaţie electrică componente ale unui echipament/unei
 Transformatoare dată. instalaţii electrice date şi stabilirea
 Maşini electrice  Stabileşte şi explică pe baza corespondenţei cu documentaţia
 Aparate electrice de joasă tensiune documentaţiei şi a structurii identificate tehnologică aferentă.
(electromagneţi, contactoare, întrerupătoare) pentru echipamentul/instalaţia date,  Reprezentarea circulaţiei energetice
 Aparate de protecţie interdependenţele dintre componente şi într-o instalaţie dată, folosind schema
 Instalaţii de iluminat funcţionalitatea acestora. acesteia şi explicând interdependenţele
 Staţii de redresare  Acţionează dispozitivele şi echipamentele dintre componente.
 Instalaţii de curenţi slabi electrice.  Executarea manevrelor pentru
Instrucţiuni de manevrare pentru: anumite echipamente electrice conform
 Maşini electrice instrucţiunilor de utilizare.
 Aparate electrice
 Instalaţii electrice
Rezultatul învăţării 3: Întreţine şi repară echipamente electrice
Lucrări de întreţinere curentă:  Controlează periodic buna funcţionare a  Verificarea periodică a integrităţii/
 refacerea izolaţiei la conductoare şi armături echipamentelor/instalaţiilor electrice. funcţionalităţii echipamentelor/
 înlocuirea garniturilor  Execută lucrări de întreţinere curentă a instalaţiilor electrice.
 curăţarea elementelor de frecare echipamentelor/instalaţiilor electrice.  Controlarea calitatăţii legăturilor/
 curăţarea suprafeţelor radiante şi izolante,  Depistează deranjamente şi defecte ale contactelor electrice dintr-o instalaţie
 schimbarea şi completarea uleiului echipamentelor electrice la nivel de electrică.
 înlocuirea pieselor uzate componente şi de subansambluri.  Acţionarea preventivă pentru limitarea
Materiale folosite pentru întreţinerea curentă:  Remediază defecte şi deranjamente ale uzurii (asigurarea ungerii corecte a
echipamentelor electrice. echipamentelor)
 izolaţie electrică
 Verifică, pe etape şi final, lucrările de  Costatarea uzurii pieselor şi
 izolaţie termică
reparaţii efectuate. subansamblelor.
 garnituri de etanşare  Utilizarea materialelor şi SDV-urilor
 substanţe anticalcar corespunzătoare pentru lucrările de
 ulei întreţinere a echipamentelor electrice.
 alcool tehnic  Identificarea defectelor/derajamentelor
Acţiuni preventive: tipice ale echipamentelor electrice.
 asigurarea ungerii  Executarea lucrărilor de reparaţii.
36
 evitarea şocurilor mecanice  Verificarea lucrărilor efectuate pentru a
Defecte ale echipamentelor electrice: asigura funcţionalitatea reperelor.
 distrugerea izolaţiei
 întreruperi
 oxidarea contactelor
 neetanşeităţi
 fisuri
 abateri de formă
Deranjamente ale echipamentelor electrice:
 nealimentarea cu energie electrică
 supraîncălzire
 supra-subturare
Lucrări de reparaţii:
 refacerea izolaţiei electrice şi termice,
 refacerea continuităţii circuitelor electrice
 recondiţionarea transmisiilor prin cuplaje
 înlocuirea contactelor defecte
 refacerea etanşeităţii
Verificări intermediare:
 verificarea rezistenţei de izolaţie
 verificarea conformităţii cu schema circuitului
Verificări finale conform fişei tehnologice

37
 4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

1. Documentaţie tehnică:
1.1. Formulare tipizate
bon de materiale (cantitate, caracteristici, preţ)
bon de manoperă (timpul normat, utilaj folosit)
buletin de observaţii
buletin de încercări
buletin de verificări
proces verbal
1.2. Fişă tehnologică
1.3. Plan de operaţii
1.4. Caiet de lucru
1.5. Carte tehnică
1.6. Caiet de sarcini
1.7. Listă de materiale
1.8. Comandă de lucru
1.9. Scheme electrice (forţă, comandă) şi scheme cinematice
1.10. Desene tehnice (de reper, de subansamblu, de ansamblu)
2. Semifabricate utilizate în lucrări de întreţinere:
forjate, laminate, turnate (înscrise în indicatoarele desenelor tehnice)
3. SDV-uri utilizate în lucrările de întreţinere a echipamentelor electrice
SDV-uri specificate în fişe tehnologice sau în planuri de operaţii, conform tehnologiilor din
domeniu
4. Echipamente electrice (elemente constructive, rol funcţional):
4.1. Transformatoare
4.2. Maşini electrice
4.3. Aparate electrice de joasă tensiune (electromagneţi, contactoare, întrerupătoare)
4.4. Aparate de protecţie
4.5. Instalaţii de iluminat
4.6. Staţii de redresare
4.7. Instalaţii de curenţi slabi
5. Instrucţiuni de manevrare pentru:
5.1. Maşini electrice
5.2. Aparate electrice
5.3. Instalaţii electrice
6. Lucrări de întreţinere curentă:
6.1. Refacerea izolaţiei la conductoare şi armături
6.2. Înlocuirea garniturilor
6.3. Curăţarea elementelor de frecare, curăţarea suprafeţelor radiante şi izolante
6.4. Schimbarea şi completarea uleiului
6.5. Înlocuirea pieselor uzate
7. Materiale folosite pentru întreţinerea curentă:
7.1. Izolaţie electrică
7.2. Izolaţie termică
7.3. Garnituri de etanşare
7.4. Substanţe anticalcar, ulei, alcool tehnic
8. Acţiuni preventive în întreţinerea echipamentelor electrice:
8.1. Asigurarea ungerii
8.2. Evitarea şocurilor mecanice
9. Defecte ale echipamentelor electrice:
38
 9.1. Distrugerea izolaţiei
9.2. Întreruperi
9.3. Oxidarea contactelor
9.4. Neetanşeităţi, fisuri, abateri de formă
10. Deranjamente tipice ale echipamentelor electrice şi remedierea acestora:
10.1. Nealimentarea cu energie electrică
10.2. Supraîncălzire
10.3. Supra-subturare
11. Lucrări de reparaţii:
11.1. Refacerea izolaţiei electrice şi termice
11.2. Refacerea continuităţii circuitelor electrice
11.3. Recondiţionarea transmisiilor prin cuplaje
11.4. Înlocuirea contactelor defecte
11.5. Refacerea etanşeităţii
12. Verificări intermediare:
12.1. Verificarea rezistenţei de izolaţie
12.2. Verificarea conformităţii cu schema circuitului
13. Verificări finale conform fişei tehnologice

Conţinuturile formării pot fi grupate în funcţie de condiţiile concrete de instruire, de exemplu,

pe categorii de echipamente, astfel: construcţie-manevrare-întreţinere-defecţiuni şi remedierea lor.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

- Componente ale instalaţiilor electrice: transformatoare, motoare electrice, aparate electrice
de comutaţie pentru joasă tensiune (contactoare, întrerupătoare), instalaţii de iluminat, staţii
de redresare, instalaţii de curenţi slabi
- Materiale: izolaţie electrică, termică, garnituri de etanşare, substanţe anticalcar, ulei, alcool
tehnic
- S.D.V.-uri specifice domeniului electric
- Documentaţie tehnologică: desene de ansamblu, de subansamblu şi de reper, fişă
tehnologică, plan de operaţii, buletin de observaţii/încercări/verificări, caiet de lucru, carte
tehnică, caiet de sarcini, listă de materiale, comandă de lucru, proces verbal, scheme
electrice (forţă şi comandă) şi cinematice

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,, Întreţinerea echipamentelor electrice” trebuie să fie

abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care
se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „Întreţinerea echipamentelor electrice” poate încorpora, în orice moment al

procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în
laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform
recomandărilor precizate în SPP la unităţile de competenţe menţionate mai sus.
39
 Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte:

 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi alternarea sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici
 Discuţii.
 Lucrări practice în laborator şi în atelierul de pregătire practică/atelierele de la
agentul economic

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Întreţinerea
echipamentelor electrice”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
Competenţa: Completarea documentaţiei specifice domeniului electric:
- exerciţii practice de completare a documentaţiei tehnice
- vizite de documentare la agenţi economici
Competenţa: Manevrarea echipamentelor electrice:
- exerciţii de recunoaştere a tipurilor de echipamente electrice
- exerciţii de manevrare a echipamentelor electrice
- lucrări de laborator cu utilizarea şi manevrarea echipamentelor electrice
- vizionări de materiale video
- explicaţii oferite elevului
- lucrări practice în laborator
Competenţa: Întreţinerea şi repararea echipamentelor electrice:
- lucrări practice de întreţinere şi reparare
- vizionări de materiale video
- explicaţii oferite elevului
- lucrări practice în atelierul şcolii/agentului economic
- studii de caz privind deranjamente şi defecte ale echipamentelor electrice

7. Sugestii cu privire la evaluare

40
 Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
f. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă
şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
g. finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
 Lucrare practică din tematica parcursă, cu complexitate ridicată şi caracter
intermodular, executată la agentul economic şi evaluată pe baza unei fişe de observare
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final, de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice şi
competenţele cheie din standardul de pregătire profesională.

8. Bibliografie
1. Mira, N., Neguş, C., Instalaţii şi echipamente electrice – tehnologia meseriei. Manual
pentru clasele a XI-a şi a XII-a licee industriale şi de matematică –fizică cu profilurile de
electrotehnică şi electronică, mine, petrol, metalurgie, construcţii-montaj, transporturi,
gospodărirea apelor şi şcoli profesionale. EDP-RA, Bucureşti 1994

41
2. Mareş, F., ş.a., Manual pentru pregătirea practică pentru Şcoala de Arte şi Meserii –
domeniul electromecanic – manual pentru clasa a IX-a. EDP-RA, Bucureşti, 2007
3. Mareş, F., ş.a., Aparate electrice – auxiliar curricular pentru clasa a XI-a, filiera
tehnologică, profil tehnic, calificarea profesională: Tehnician în instalaţii electrice. Edura Pax
Aura Mundi, Galaţi, 2007
4. Mareş, F., ş.a., Lucrător în electromecanică – manual pentru clasa a X-a, Editua
ArtGrupEditorial, 2006
5. Auxiliare curriculare pe site-ul tvet.ro

42