Rezultatul #4: Harta serviciilor de prevenire din comunitățile sursă și a serviciilor

alternative la îngrijirea rezidențială dezvoltate de direcțiile generale de asistență

socială și protecția copilului

Varianta în limba română

Declinarea răspunderii:

Prezentul raport este elaborat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare / Banca
Mondială. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în prezentul document le aparțin în
întregime autorilor. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în prezentul document nu
reflectă în mod necesar opiniile Băncii Mondiale, ale directorilor executivi ai Băncii Mondiale sau ale
guvernelor reprezentate de aceștia. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în
prezentul raport.

Prezentul raport nu reprezintă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Drepturi de autor:
Materialul prezentat în această publicație este protejat prin drepturi de autor. Copierea și/sau
transmiterea unor fragmente din prezentul document fără permisiune poate constitui o încălcare a
legislației în domeniu.

Pentru permisiunea de a fotocopia sau retipări orice parte a prezentului document, vă rugăm să
transmiteți o solicitare cu informații complete la: (i) Autoritatea Națională pentru Protecția
Drepturilor Copilului și Adopție (Bd Gheorghe Magheru nr. 7, Sector 1, București); sau la (ii) Grupul
Băncii Mondiale România (str. Vasile Lascăr nr. 31, Et 6, Sector 2, București, România).

2
Acord privind Serviciile de Consultanță Rambursabile cu privire la Dezvoltarea planurilor pentru
dezinstituționalizarea copiilor rămași fără îngrijire părintească și transferul acestora către îngrijirea în
comunitate (P156981)

REZULTATUL #4:

Harta serviciilor de
prevenire din comunitățile
sursă și a serviciilor
alternative la îngrijirea
rezidențială dezvoltate de
direcțiile generale de
asistență socială și
protecția copilului

Acest raport a fost elaborat în cadrul Acordului privind Serviciile de Consultanță încheiat între Banca
Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare și Autoritatea Națională pentru Protecția
Drepturilor Copilului și Adopție la 12 mai 2016 pentru implementarea proiectulului ”Elaborarea
planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea tranziției îngrijirii acestora în
comunitate” – cod SIPOCA 2, finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional
Capacitate Administrativă. Acest raport face parte din Rezultatul nr. 4 din cadrul acordului.

3
Mulțumiri

Rezultatul #4 produs în conformitate cu Acordul de Servicii de Consultanță privind Dezvoltarea

planurilor pentru dezinstituționalizarea copiilor rămaşi fără îngrijire părintească și transferul acestora
către îngrijirea în comunitate a fost elaborat sub supravegherea D-lui Cem Mete, coordonarea generală
fiind asigurată de D-na Tatiana Proskuryakova.

Activitățile de colectare a datelor și pregătire a prezentului raport au fost coordonate de D-l Emil
Teșliuc, D-l Vlad Grigoraș (lideri de echipă) și D-na Manuela Sofia Stănculescu. Documentul a beneficiat
de contribuțiile unei echipe de 69 de consultanți care a cuprins 22 asistenți sociali profesioniști,
membri ai Colegiului Național al Asistenților Sociali din România (CNASR), 24 sociologi și 23 asistenți de
cercetare. Contribuții la analiza datelor și elaborarea acestui raport au adus: Simona Anton, Diana
Mioara Ardelean, Elena Cătălina Iamandi Cioinaru, Bogdan Corad, Cristina Cornea (Vladu), Adrian Dușa,
Marinela Grigore, Lavinia Iagăr, Eugen Lucan, Monica Marin, Mihaela Moțoc, Marcela Neagu, Oana
Perju, Emilia Sorescu, Andreea Stănculescu (Trocea) și Mihaela Zanoschi. Monica Lachner a tradus
Rezultatul #4 în limba engleză. În plus, echipa a beneficiat de sprijinul următoarelor persoane: Andrei
Zambor, Monica Ion, Corina Grigore, Oana Caraba și Alexandra Călin.

Banca Mondială apreciază cooperarea excelentă, îndrumarea și feedback-ul în timp util din partea
reprezentanților ANPDCA, în particular a D-nei Gabriela Coman (Președinte) și a D-nei Elena Tudor
(manager de proiect). De asemenea, Banca Mondială își exprimă recunoștința pentru implicarea
tuturor angajaților din sectorul public care au participat la procesul de colectare a datelor. În mod
special, echipa Băncii Mondiale mulțumește directorilor Direcțiilor Generale de Asistență Socială și
Protecția Copilului (DGASPC), primarilor celor 35 de comunități sursă, directorilor școlilor
coordonatoare și medicilor din aceste comunități, pentru cooperarea instituțiilor acestora.

De asemenea, echipa Băncii Mondiale dorește să mulțumească principalelor ONG-uri din domeniul
protecției copilului, precum și UNICEF și celorlalte instituții care au sprijinit procesul de colectare a
datelor.

Șanse egale și echitate

Toate activitățile proiectului au fost concepute și implementate pentru beneficiul egal al fetelor și
băieților și al femeilor și bărbaților. Echipa și experții din cadrul proiectului s-au bucurat de tratament
egal, indiferent de sex, origine etnică sau alte caracteristici.

Dezvoltare durabilă

În timpul implementării proiectului, echipa Băncii Mondiale a vizat utilizarea rezonabilă și eficace a
resurselor pentru a proteja mediul și a asigura coeziunea socială. Fiecare cetățean și instituție trebuie
să aibă în vedere că dezvoltarea durabilă este singura cale de a răspunde nevoilor umane fără a
periclita integritatea sistemelor naturale și viitorul umanității, ca întreg.

4
CUPRINS
LISTĂ FIGURI, HĂRȚI ȘI TABELE ...................................................................................... 7
ACRONIME ............................................................................................................. 12
SUMAR EXECUTIV ..................................................................................................... 14
INTRODUCERE ........................................................................................................ 35
PARTEA 1. STADIUL PROCESULUI DE ÎNCHIDERE A CENTRELOR DE PLASAMENT ............................. 41
1.1. Datele ......................................................................................................... 41
1.2. Imaginea de ansamblu ...................................................................................... 41
1.3. Centrele de plasament cu probabilitate relativ mare de a fi închise ................................ 43
1.4. Centrele de plasament cu probabilitate mică sau zero de a fi închise .............................. 45
1.5. Principalele obstacole pentru procesul de închidere a centrelor de plasament pentru copii și
tineri................................................................................................................ 47
PARTEA 2A. ASISTENȚA MATERNALĂ (AMP) ....................................................................... 52
2A.1. Datele ....................................................................................................... 53
2A.2. Rețeaua de AMP............................................................................................ 53
2A.3. Profilul copiilor plasați la AMP ........................................................................... 61
2A.4. Relevanța rețelei de AMP pentru procesul de închidere a centrelor de plasament pentru copii
...................................................................................................................... 61
2A.5. Implementarea standardelor și a managementului de caz la AMP ................................. 62
2A.6. Eficacitatea serviciilor AMP .............................................................................. 71
PARTEA 2B. REȚEAUA DE PLASAMENTE FAMILIALE LA RUDE ȘI LA ALTE FAMILII/PERSOANE (PFam) ...... 76
2B.1. Datele ....................................................................................................... 77
2B.2. Rețeaua de plasamente familiale ....................................................................... 78
2B.3. Profilul copiilor în plasamente familiale ............................................................... 86
2B.4. Relevanța rețelei de PFam pentru procesul de închidere a centrelor de plasament pentru copii
...................................................................................................................... 87
2B.5. Implementarea metodologiilor de lucru și a managementului de caz la PFam ................... 88
2B.6. Eficacitatea plasamentelor familiale ................................................................... 96
PARTEA 2C. SERVICII REZIDENȚIALE DE MICI DIMENSIUNI: CASELE DE TIP FAMILIAL (CTF) ȘI
APARTAMENTELE (AP) .............................................................................................. 104
2C.1. Datele ...................................................................................................... 105
2C.2. Rețeaua de servicii rezidențiale de mici dimensiuni ................................................ 105
2C.3. Grupările de servicii rezidențiale de mici dimensiuni ............................................... 108
2C.4. Distribuția teritorială a serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni............................... 109
2C.5. Profilul copiilor plasați în servicii rezidențiale de mici dimensiuni ............................... 109
2C.6. Relevanța rețelei de servicii rezidențiale de mici dimensiuni pentru procesul de închidere a
centrelor de plasament pentru copii.......................................................................... 110
2C.7. Mediul de îngrijire în serviciile rezidențiale de mici dimensiuni .................................. 112
2C.8. Eficacitatea serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni ............................................ 114
PARTEA 3. MANAGEMENTUL DE CAZ ÎN PROTECȚIA COPILULUI ÎN ROMÂNIA ................................ 121
3.1. Datele ........................................................................................................ 121

5
 3.2. Rețeaua managerilor de caz .............................................................................. 122
3.3. Implementarea standardelor și a managementului de caz ........................................... 126
3.4. Evaluarea performanței managementului de caz...................................................... 133
PARTEA 4. COMUNITĂȚILE SURSĂ PENTRU SISTEMUL DE PROTECȚIE A COPILULUI......................... 138
6.1. Selectarea comunităților sursă ........................................................................... 138
6.2. Datele ........................................................................................................ 144
6.3. Comunitățile sursă și serviciile de protecție a copilului .............................................. 145
6.3.1. Copiii din comunitățile sursă care sunt în sistemul de protecție specială .................... 146
6.3.2. Serviciile de protecție a copilului din comunitățile sursă....................................... 149
6.4. Grupurile de copii și tineri din comunitățile sursă în situații de dificultate ....................... 149
6.5. Eficacitatea serviciilor de prevenire a separării copilulului de familie din comunitățile sursă . 151
6.5.1. Serviciile sociale ...................................................................................... 151
6.5.2. Serviciile educaționale ............................................................................... 155
6.5.3. Serviciile medicale ................................................................................... 155
6.5.4. Specialiștii din comunitate .......................................................................... 155
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................ 161
ANEXE ................................................................................................................ 163
ANEXE PARTEA 1: Date statistice .............................................................................. 163
ANEXE PARTEA 2A: Date statistice despre asistenții maternali profesioniști (AMP) .................... 182
ANEXE PARTEA 2B: Date statistice despre plasamentele familiale (PFam) .............................. 203
ANEXE PARTEA 2C: Date statistice despre serviciile rezidențiale de mici dimensiuni - case de tip
familial (CTF) și apartamente (AP) ............................................................................ 230
ANEXE PARTEA 3: Date statistice despre managerii de caz (MC) în protecția copilului ............... 239
ANEXE PARTEA 4: Date statistice .............................................................................. 243

6
LISTĂ FIGURI, HĂRȚI ȘI TABELE
Listă figuri

Figura 1: Distribuția centrelor de plasament din România în funcție de stadiul în procesul de închidere,
în februarie 2018 (număr de centre) .............................................................................. 42

Figura 2: Evoluția numărului de copii și tineri din sistemul de protecție specială, pe tipuri de servicii
de protecție, în perioada 31.12.2010-31.12.2017 .............................................................. 52

Figura 3: Anul primei atestări pentru AMP activi în februarie-martie 2018 ................................. 53

Figura 4: Distribuția AMP în funcție de numărul de ani de vechime ca AMP (de la prima atestare ca AMP
până în februarie 2018) (număr AMP) ............................................................................. 54

Figura 5: Distribuția asistenților maternali pe grupe de vârstă și nivel de educație (număr AMP) ...... 55

Figura 6: Distribuția AMP în funcție de numărul de copii în îngrijire în februarie 2018 și cei îngrijiți
vreodată, de la prima atestare ca AMP (număr AMP)........................................................... 56

Figura 7: Distribuția AMP în funcție de vechimea ca AMP și numărul de copii îngrijiți vreodată, de la
prima atestare (în perioada 1998-2018) (%) ..................................................................... 57

Figura 8: Distribuția AMP pe județ și mediu de rezidență (%) ................................................. 58

Figura 9: Numărul de vizite în teren la domiciliul AMP efectuate de MC în ultimele 12 luni ............. 64

Figura 10: Numărul de plângeri/petiții/acuzații la adresa AMP înregistrate în ultimele 12 luni (număr
județe) ................................................................................................................ 67

Figura 11: Evaluarea acțiunilor și activităților desfășurate de AMP pentru a răspunde nevoilor ......... 71

Figura 12: Evoluția numărului de copii și tineri cu măsură de protecție specială din serviciile de tip
familial, pe tipuri de servicii, în perioada 31.12.2010-31.12.2017 ........................................... 76

Figura 13: Anul în care plasamentele familiale active în februarie-martie 2018 au primit primul copil în
îngrijire, pe tipuri de PFam ........................................................................................ 78

Figura 14: Distribuția plasamentelor familiale în funcție de numărul de ani de vechime ca PFam (de la
primirea primului copil în îngrijire până în februarie 2018), pe tipuri de PFam (număr) ................. 79

Figura 15: Distribuția plasamentelor familiale în funcție persoana/familiacopilului/copiilor cu măsură

de protecție specială (%) ........................................................................................... 80

Figura 16: Distribuția persoanelor ocrotitoare pe sexe și nivele de educație (număr) .................... 81

Figura 17: Distribuția plasamentelor familiale pe județ și mediu de rezidență (%) ........................ 83

Figura 18: Distribuția copiilor îngrijiți de PFam în februarie 2018 în funcție de relația de rudenie cu
persoana ocrotitoare (%)............................................................................................ 86

Figura 19: Numărul de vizite în teren la domiciliul PFAM efectuate de MC în ultimele 12 luni .......... 90

Figura 20: Situația plasamentului în februarie 2018 față de situația la momentul instituirii măsurii de
plasament (primirea primului copil) .............................................................................. 96

7
Figura 21: Evaluarea acțiunilor și activităților desfășurate de PFam pentru a răspunde nevoilor ....... 97

Figura 22: Evoluția numărului de copii și tineri din serviciile rezidențiale de mici dimensiuni, pe tipuri,
în perioada 31.12.2010-31.12.2017 .............................................................................. 104

Figura 23: Anul înființării serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni (AP/CTF)........................... 106

Figura 24: Distribuția rețelelor județene de servicii rezidențiale de mici dimensiuni (AP/CTF) în funcție
de numărul mediu de ani de vechime până în februarie 2018 ............................................... 106

Figura 25: Distribuția serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni în funcție de capacitatea lor declarată
de DGASPC (număr) ................................................................................................ 107

Figura 26: Explicații pentru dificultatea îndeplinirii SMO de către MC în activitatea de zi cu zi (%) ... 132

Figura 27: Evaluarea performanței managementului de caz de către managerii de caz și conducerea
DGASPC ............................................................................................................... 134

Figura 28: Proporția comunelor cu zone marginalizate în funcție de numărul de mame din comună cu
copii în sistemul de protecție specială (%) ...................................................................... 140

Figura 29: Proporția satelor cu zone marginalizate în funcție de numărul de mame din sat cu copii în
sistemul de protecție specială (%) ............................................................................... 140

Figura 30: Numărul de participanți la interviurile realizate în DGASPC și în comunitățile sursă........ 145

Figura 31: Distribuția copiilor din sistemul de protecție care provin din comunitățile sursă studiate, pe
tipuri de servicii de protecție ..................................................................................... 147

Figura 32: Distribuția mamelor cunoscute și în viață în funcție de domiciliul lor în fapt, în februarie
2018 (%) .............................................................................................................. 148

Figura 33: Distribuția copiilor și tinerilor din sistemul de protecție din comunitățile sursă în funcție de
situația părinților (%)............................................................................................... 149

Listă hărți

Harta 1: Harta serviciilor de AMP pentru cele 35 de județe studiate (număr de AMP) .................... 59

Harta 2: Harta copiilor plasați la AMP în cele 35 de județe studiate (număr copii) ....................... 60

Harta 3: Harta serviciilor de plasamente familiale pentru cele 35 de județe studiate (număr PFam) .. 84

Harta 4: Harta copiilor în plasamente familiale în cele 35 de județe studiate (număr copii) ............ 85

Harta 5: Numărul mediu de copii cu măsură specială pe manager de caz, pe județe .................... 124

Listă tabele

Tabel 1: Copiii și tinerii din sistemul de protecție specială, pe tipuri de servicii de protecție,
înfebruarie-martie 2018 ............................................................................................ 36

Tabel 2: Evoluția numărului de copii și tineri din centrele de plasament din România între 31
octombrie 2016 și 1 februarie 2018 în funcție de stadiul în procesul de închidere în care se află
centrele ............................................................................................................... 42

8
Tabel 3: Activitățile întreprinse și sursele de finanțare vizate de centrele de plasament cu șanse de a fi
închise, în februarie 2018 (număr de centre) ................................................................... 43

Tabel 4: Principalele probleme/ dificultăți în derularea procesului de închidere a centrelor de

plasament pentru copii (număr de centre) ...................................................................... 44

Tabel 5: Principalele motive oferite de directorii DGASPC pentru care nu au întreprins nici un demers
/nu doresc închiderea acestor centre (număr de centre) ..................................................... 46

Tabel 6: Distribuția centrelor de plasament pentru copii din România în funcție de eligibilitatea la
finanțarea POR, stadiul în procesul de închidere și sursele de finanțare pe care directorii DGASPC
declară că intenționează să le folosească pentru închiderea centrelor, în februarie 2018 ............... 48

Tabel7: Distribuția AMP în funcție de numărul de copii în îngrijire (% total AMP) ......................... 55

Tabel8: Relația între modul de utilizare a rețelei de AMP și durata medie petrecută de un copil la
același AMP ........................................................................................................... 56

Tabel 9: Distribuția copiilor îngrijiți de AMP în februarie 2018 în funcție de gen și vârstă (% total) .... 61

Tabel 10: Copiii care au ieșit din asistență maternală în ultimele 12 luni, în funcție de modalitatea de
ieșire(%) ............................................................................................................... 62

Tabel 11: Distribuția AMP în funcție de etnie și religie (% total) ............................................. 62

Tabel12: Distribuția AMP în funcție de compoziția gospodăriei și numărul de camere (% total AMP) ... 66

Tabel 13: Standardele minime obligatorii (SMO) cel mai bine îndeplinite și cel mai dificil de îndeplinit
de rețeaua de AMP (%) .............................................................................................. 68

Tabel 14: Sprijinul primit de AMP la Serviciul/Biroul AMP, în ultimele 12 luni (număr AMP) ............. 70

Tabel 15: Costul total mediu lunar pe copil la AMP ............................................................. 72

Tabel 16: Distribuția plasamentelor familiale (PFam), a copiilor în îngrijire și a persoanelor

ocrotitoare, pe tipuri de PFam .................................................................................... 77

Tabel 17: Distribuția PFam în funcție de etnie și religie (% total) ............................................ 82

Tabel 18: Distribuția plasamentelor familiale în funcție de numărul de copii în îngrijire și pe tipuri de
PFam (% total PFam) ................................................................................................ 82

Tabel 19: Distribuția copiilor îngrijiți de PFam în februarie 2018 în funcție de gen și vârstă (% total) . 86

Tabel 20:Copiii care au ieșit din plasament familial în ultimele 12 luni, în funcție de modalitatea de
ieșire .................................................................................................................. 87

Tabel 21: Participarea familiilor/persoanelor de plasament la stabilirea PIP și PIS pentru copiii pe care
îi îngrijesc, pe tipuri de PFam (%) ................................................................................. 89

Tabel 22: Regulile județene privind interacțiunea dintre MC și copilul în plasament familial ........... 90

Tabel 23: Distribuția plasamentelor familiale în funcție de compoziția gospodăriei și numărul de

camere, pe medii de rezidență (% total PFam) ................................................................. 91

Tabel 24: Sprijinul primit de PFam de la DGASPC, în ultimele 12 luni (număr PFam) ..................... 95

9
Tabel 25: Modul de utilizare a rețelei de servicii rezidențiale de mici dimensiuni, pe tipuri, în
februarie-martie 2018.............................................................................................. 107

Tabel 26: Distribuția serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni individual sau în comunități de
beneficiari de servicii sociale ..................................................................................... 108

Tabel 27: Rețeaua de servicii rezidențiale de mici dimensiuni pe tipuri si medii de rezidență ......... 109

Tabel 28: Caracteristicile copiilor și tinerilor din serviciile rezidențiale de mici dimensiuni ........... 110

Tabel 29: Copiii și tinerii care au ieșit din rețeaua de servicii rezidențiale de mici dimensiuni în anul
2017, pe modalități de ieșire (%) ................................................................................. 111

Tabel 30: Activitățile de dezvoltare a deprinderilor de viață independentă în CTF-urile vizitate în

cadrul studiilor de caz (număr CTF-uri) ......................................................................... 115

Tabel 31: Managementul de caz al copiilor și tinerilor din AP/CTF-uri (% total) .......................... 116

Tabel 32: Rețeaua de manageri de caz și managerii de caz intervievați, pe județe ..................... 121

Tabel 33: Caracteristicile managerilor de caz .................................................................. 124

Tabel 34: Standardele minime obligatorii (SMO) cel mai bine îndeplinite și cel mai dificil de îndeplinit
de rețeaua de manageri de caz (%) .............................................................................. 130

Tabel 35: Evaluarea măsurii în care DGASPC oferă resursele necesare pentru implementarea
managementului de caz ........................................................................................... 133

Tabel 36: Datele despre localitățile unde locuiesc mamele copiilor din centrele de plasament din țară
........................................................................................................................ 139

Tabel 37: Distribuția comunelor în care locuiesc mame ale copiilor și tinerilor din centrele de
plasament din țară în funcție de numărul de mame ........................................................... 139

Tabel 38: Distribuția comunelor în care locuiesc mame ale copiilor din centrele de plasament în
funcție de numărul de mame și prezența unei zone marginalizate în comună ............................ 141

Tabel 39: Lista comunităților sursă selectate .................................................................. 142

Tabel 40: Distribuția comunelor selectate pe categorii de comunități sursă și în funcție de existența
unei zone marginalizate în comună .............................................................................. 143

Tabel 41: Distribuția comunităților sursă selectate în funcție de tipul de microzonă funcțională ..... 144

Tabel 42: Distribuția copiilor din sistemul de protecție care provin din aceste comune, pe categorii de
comunități sursă și în funcție de existența unei zone marginalizate în comună .......................... 146

Tabel 43: Copiii și tinerii din sistemul de protecție care provin din cele 35 comunități sursă .......... 147

Tabel 44: Copiii și tinerii din sistemul de protecție din comunitățile sursă și mamele acestora
cunoscute și în viață, în funcție de numărul de copii în sistem pe care îi are mama ..................... 148

Tabel 45: Serviciile de protecție și copiii și tinerii din serviciile de protecție, în comunitățile sursă, în
februarie 2018 ...................................................................................................... 149

Tabel 46: Serviciile sociale din comunitățile sursă și în microzona funcțională rurală/urbană (număr de
comunități sursă) ................................................................................................... 152

10
Tabel 47: Serviciile sociale de tip intervenții/activități din comunitățile sursă și în microzona
rurală/urbană (număr de comunități sursă) .................................................................... 154

Tabel 48: Instituțiile de învățământ în comunitățile sursă și în microzona funcțională rurală/urbană

(număr de comunități sursă) ...................................................................................... 156

Tabel 49: Serviciile educaționale de tip intervenții/activități din comunitățile sursă și în microzona
rurală/urbană (număr de comunități sursă) .................................................................... 157

Tabel 50: Unitățile medicale din comunitățile sursă și în microzona funcțională rurală/urbană (număr
de comunități sursă) ............................................................................................... 158

Tabel 51: Serviciile medicale de tip intervenții/activități din comunitățile sursă și în microzona
rurală/urbană (număr de comunități sursă) .................................................................... 158

Tabel 52: Tipurile de specialiști din comunitățile sursă (număr de comunități sursă) ................... 159

11
ACRONIME

AMP Asistent maternal profesionist

ANPDCA Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție

AP Apartamente

APL Autorități Publice Locale

WB Banca Mondială

CES Cerinţe educaționale speciale

CNASR Colegiul Național al Asistenților Sociali din România

CP Centru de plasament

CTF Case de tip familial

DGASPC Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului

HCL Hotărâre a Consiliului Local

HHC Hope and Homes for Children Romania

ISJ Inspectorat Școlar Județean

MEN Ministerul Educației Naționale

MMJS Ministerul Muncii și Justiției Sociale 1

NGO Organizație neguvernamentală

ROP Program Operațional Regional

PNDR Programul Național de Dezvoltare Rurală

PFam Plasamente familiale

TD Proiect tehnic

SPAS Serviciul Public de Asistență Socială

SF Studiu de fezabilitate

1
Până în ianuarie 2017, s-a numit Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV).
HG nr. 1113/2014.

12
 Rezultatul #4:
Sumar executiv

13
SUMAR EXECUTIV

Context și Structură
Prezentul studiu de diagnoză a fost elaborat în cadrul Acordului de Servicii de Consultanță privind
Dezvoltarea planurilor pentru dezinstituționalizarea copiilor rămaşi fără îngrijire părintească și
transferul acestora către îngrijirea în comunitate, încheiat între Banca Mondială și Autoritatea
Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) la data de 12 mai 2016. Acordul
are în vedere implementarea proiectului ANPDCA - ”Elaborarea planului de dezinstituționalizare a
copiilor din instituții și asigurarea tranziției îngrijirii acestora în comunitate” – cod SIPOCA 2, finanțat
din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă.

În perioada decembrie 2017-aprilie 2018, echipa Băncii Mondiale a desfășurat procesul de colectare și
analiza datelor necesare pentru pregătirea celui de-al patrulea livrabil prevăzut de contract
(Rezultatul #4). Acest raport reprezintă o continuare a primelor trei livrabile deja predate către
ANPDCA (în februarie, mai, respectiv noiembrie 2017), dar și o deschidere pentru Rezultatul #5 ce
urmează a fi pregătit în următoarele luni, cu privire la planurile de dezvoltare a serviciilor de
prevenire, la nivel de comunitate.

Prezentul Rezultat #4 are în vedere toate cele patru direcții strategice de acțiune pentru
deinstituționalizarea copiilor separați temporar sau definitiv din familie cuprinse în „Strategia
națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2020. Astfel, Partea 1 prezintă o
actualizare a stadiului procesului de închidere a centrelor de plasament pentru copii din România.
Partea 2 are în vedere cartografierea și analiza serviciilor alternative la centrele de plasament, fiind
structurat în trei secțiuni, și anume: (A) rețeaua de asistență maternală profesionistă (AMP); (B)
rețeaua de plasamente familiale la rude și la alte familii sau persoane (PFam); (C) serviciile
rezidențiale de mici dimensiuni, respectiv case de tip familial (CTF) și apartamente (AP). Partea 3 se
ocupă de analiza managementului de caz, respectiv capacitatea actualei rețele de manageri de caz să
asigure furnizarea în timp util de servicii de calitate și adecvate nevoilor pentru copiii și tinerii din
sistemul de protecție specială. Partea 4 prezintă cartografierea serviciilor existente în 35 de
comunități sursă pentru sistemul de protecție a copilului.

Datele
Întreaga analiză are în vedere toate cele 35 de județe din România în care există cel puțin un centru
de plasament pentru copii. Datele au fost culese în perioada februarie – martie 2018 de către o echipă
a Băncii Mondiale.2 Rezultatul #4 a beneficiat de un atelier de lucru cu asistenți sociali din Colegiul
Național al Asistenților Sociali din România (CNASR) și cu Direcțiile Generale de Asistență Socială și
Protecția Copilului (DGASPC), organizat de Banca Mondială cu sprijinul Autorității Naționale pentru
Protecția Drepturilor Copiluluiși Adopție (ANPDCA)la Brașov, între 5-8 februarie, 2018.

În cercetarea de teren au fost completate în total 35 de interviuri cu directorii DGASPC, 12 interviuri

cu președinții (vicepreședinții sau secretarii) Consiliilor Județene (CJ) și 3 interviuri cu primari, din
toate județele cu cel puțin un centru de plasament pentru copii.

Colectarea datelor despre AMP a fost structurată în patru etape distincte: (1) realizarea unui interviu
față-în-față cu șeful Serviciului AMP (sau similar) din DGASPC; (2) completarea recensământului
asistenților maternali profesioniști, cu un set restrâns de informații; (3) selectareaaleatorie a unui
eșantion de 592 AMP pentru care a fost aplicat un chestionar privind atât AMP-ul cât și copiii plasați la

2
Echipa de cercetare a inclus asistenți sociali, membri ai CNASR, sociologi și asistenți de cercetare. La culegerea datelor au
participat și specialiști DGASPC, cu funcții de șefi serviciu, inspectori, consilieri, manageri de caz, referenți, asistenți sociali și
psihologi.

14
acesta/aceasta și (4) selectarea la nivelului fiecărui județ a 1-4 studii de caz. Au fost incluși în
cercetare doar AMP cu atestare din partea Comisiei pentru Protecția Copilului, indiferent dacă aveau
copii în îngrijire la momentul cercetării sau nu.

Pentru studiul Pfam, în primul pas, a fost realizat un interviu față-în-față cu șeful Serviciului
Management de Caz sau cel de Plasamente Familiale (sau similar) din DGASPC, cu privire la practicile
la nivel de județ. În pasul doi, a fost completat recensământul plasamentelor familiale (PFam),
cuprinzând un set restrâns de informații. În al treilea pas, a fost selectat aleatoriu un eșantion de 774
PFam3 pentru care a fost aplicat un chestionar privind atât familia de plasament, cât și copiii pe care îi
îngrijește. Chestionarele au fost completate împreună cu managerii de caz ai copiilor, din DGASPC, în
baza datelor din dosare. În ultimul pas, în fiecare județ au fost selectate 1-4 studii de caz, în total 57,
care au fost realizate de asistenții sociali din echipa Băncii Mondiale prin vizite în teren împreună cu
managerii de caz DGASPC.

Datele privind rețeaua de servicii rezidențiale de mici dimensiuni au fost culese în trei etape: (i) în
primul pas, a fost completat un recensământ al serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni (AP și CTF),
cuprinzând un set restrâns de informații, aplicat fiecărei instituții, indiferent dacă găzduiau copii și
tineri la momentul cercetării sau nu; (ii) în al doilea pas, a fost selectat aleatoriu un eșantion de 96 AP
și 266 CTF-uri pentru care a fost aplicat un chestionar de evaluare de birou; (iii) în ultimul pas, în
fiecare județ au fost selectate 1-2 CTF-uri pentru studii de caz, în total 50, care au fost realizate de
asistenții sociali din echipa Băncii Mondiale prin vizite în teren împreună cu manageri de caz DGASPC.
În total, în cadrul recensământului, din totalul serviciilor existente erau funcționale 98% dintre CTF-uri
și 73% dintre AP.

Pentru colectarea datelor privind implementarea managementul de caz la nivel de judeţ au fost
realizate interviuri cu reprezentanţi din conducerea DGASPC şi cu manageri de caz. În această
cercetare, selectarea managerilor de caz pentru interviuri a avut la bază 2 criterii: (1) managerul de
caz are cel puţin un caz activ de copil cu măsură de protecţie specială şi (2) managerul de caz nu
reprezintă şi furnizorul de servicii. Pe baza acestor două criterii au fost identificați un număr de 785
manageri de caz, dar au fost realizate interviuri față în față cu 675 dintre aceștia.

Stadiul procesului de închidere a centrelor de plasament pentru copii din

România
Această secțiune este destinatăînchiderii centrelor de plasament pentru copii din România.
Dezinstituționalizarea copiilor ar trebui să fie centrată pe copil și planificată în interesul superior al
copiilor și tinerilor care trăiesc în aceste instituții. Astfel, toate eforturile de dezinstituționalizare
trebuie ia în considerare faptul că niciun copil nu va fi mutat din locul în care este, decât dacă se
găsește o opțiune de îngrijire mai bună.

Situația actuală la nivel național arată că există încă provocări majore privind eforturile de
dezinstituționalizare în România. Ele sunt reprezentate de numărul mare de centre de plasament cu
șanse mici de a fi închise până în 2020, de creșterea numărului de copii aflați în centrele care nu se
află în prezent în proces de închidere dar și de o serie de obstacole identificate de directorii DGASPC
în cadrul procesului de închidere. Mai mult de jumătate dintre centre au șanse mici (sau zero) de a fi
închise până în 2020. Celelalte circa 40% (sau 60 centre) se află în proces de închidere, fie într-o fază
incipientă (23 centre), fie într-o fază mai avansată (37 centre). Reducerea numărului de copii a fost
înregistrată doar la nivelul centrelor declarate a fi în proces de închidere, în timp ce în toate celelalte
tipuri de centrea crescut.

“Nucleul dur” al eforturilor de dezinstituționalizare din România este reprezentat de un număr de 87

de centre de plasament pentru copii cu șanse relativ reduse de a fi închise până în 2020. Mai mult

3
Diferența dintre dimensiunea eșantionului AMP și cel PFAM este descrisă în raportul metodologic, și provine din faptul că
pentru plasamentele la AMP a fost selectat aleatoriu un eșantion de 20 de AMP/județ, în timp ce la plasamentele la o
persoană/familie, au fost selectate 20 PFam la rude/ județ, cât și 5 PFam la alte persoane/județ. Așadar, au fost aplicate mai
multe chestionare la persoanele/familiile de plasament.

15
decât atât, pentru 56 de centre, DGASPC-urile declară că „nu se dorește închiderea nici în prezent și
nici în viitor”. Procentul de centre pe care DGASPC-urile nu doresc să le închidă este semnificativ mai
ridicat în rândul centrelor fără tineri 18+ ani, dar cu copii sub 3 ani, cele pentru copii cu dizabilități,
în special cu dizabilități grave, precum și printre centrele pentru copii care au făptuit fapte penale sau
cu o pondere ridicată a copiilor cu comportamente la risc.

Proiectul“Elaborarea planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea tranziției

îngrijirii acestora în comunitate” (cod SIPOCA 2) implementat de ANPDCA cu consultanță și expertiză
oferită de Banca Mondială, sprijină în mod substanțial procesul de închidere a centrelor de plasament
din România. Pe baza metodologiei dezvoltată ca parte a Rezultatului #2 și rafinată în cadrul
Rezultatul #3, alături de aplicația IT e-cuib, 29 centre au au încheiat deja evaluarea multidisciplinară
a tuturor copiilor și tinerilor. În plus, încă încă un sfert (15 centre) dintre centrele cu șanse de a fi
închise desfășoară în prezent sau intenționează să folosească în viitor aplicația e-cuib. În total, în cele
604 centre de plasament cu o probabilitate mare de a fi închise până în 2020, trăiau aproape 2,750
copii și tineri, adică 51% din toți copiii instituționalizați, la 1 februarie 2018.

Continuarea procesului de dezinstituționalizare trebuie să țină cont de o serie de probleme/dificultăți

identificate în cadrul cercetării. Problemele invocate cel mai frecvent sunt legate de terenuri,
identificarea și obținerea acestora, dar și a avizelor și documentației asociate. În al doilea rând,
capacitatea instituțională limitată a DGASPC-urilor de a implementa simultan mai multe proiecte
europene este deosebit de relevantă dacă ținem cont că 9 județe concentrează aproape jumătate (69
de centre) din toate centrele de plasament din țară. În al treilea rând, există rezistență din partea
personalului centrelor la închiderea unor centre, în principal pentru că alternativele oferite nu sunt
considerate a fi acceptabile. În al patrulea rând, problemele la nivel comunitar țin de nevoia de a
dezvolta serviciile de prevenire și sprijin a copilului și familiei, precum și nevoia de crește nivelul de
acceptare a serviciilor de protecție specială a copiilor. În plus, există un un sentiment de frustrare în
rândul DGASPC-urilor cu un număr relativ mic de centre. Mai mulți directori DGASPC au subliniat în
cadrul interviurilor că: „sunt avantajați cei care nu au făcut nimic până acum” sau ”este pedepsită
performanța”, căci „județele României se împart în trei categorii în ceea ce privește
dezinstituționalizarea copiilor. Există județe care au închis CP-urile și au înființat servicii alternative,
județe care au modernizat CP-urile și județe care au manifestat o lipsă de implicare și de strategie
timp de 20 de ani. Ultimele au șanse mici să facă ceva și în prezent, chiar și cu fondurile disponibile”.
În plus, există și cazuri de centre în care, în ultima perioadă de programare, fondurile disponibile în
Programul Operațional Regional (POR) au fost utilizate pentru îmbunătățirea condițiilor de trai. Pentru
aceste centre rezidențiale, una dintre condițiile contractului de finanțare prin fondurile POR a fost
aceea că centrele ar trebui să fie funcționale pentru un anumit număr de ani.

Alte obstacole pentru depunerea de proiecte europene pentru închiderea centrelor de plasament țin
fie de regulile impuse de POR, fie de reglementările din domeniul protecției copilului. Dificultățile
legate de POR se referă la: (1) nevoia de a finanța și reabilitare clădirile existente, alături de
construcțiile noi; (2) costul prea mic suportat de POR de 395 euro/m2 de construcție nouă, ceea ce
înseamnă nevoia unei contribuții financiare substanțiale din partea CJ; (3) condiția de a avea un
centru de zi per proiect este considerat a nu fi realist din perspectiva sustenabilității; (4) condițiile
care țin de minimizarea riscului ca prin crearea de noi servicii să fie adâncită segregarea socială sau
spațială (prin extinderea sau consolidarea unor comunități existente de beneficiari de servicii sociale).
Obstacolele legate de reglementările din domeniul protecției copilului țin de: (1) absența unor
standarde minime de calitate specifice pentru CTF-uri; (2) nevoia de actualizare a standardelor de
cost, care în prezent dezavantajează CTF-urile prin comparație cu centrele de plasament, mai ales în
cazul copiilor cu dizabilități.

Rețeaua de asistență maternală profesionistă (AMP)

Analiza prezintă informații privind: (i) rețeaua de AMP; (ii) profilul copiilor plasați la AMP; (iii)
relevanța rețelei de AMP pentru procesul de închidere a centrelor de plasament pentru copil; (iv)
implementarea standardelor și a managementului de caz la AMP și (v) eficacitatea serviciilor AMP,
alături de exemple de bune practici extrase din studiile de caz.

4
Un număr de 16 centre vor fi închise fără a folosi e-cuib sau metodologiile dezvoltate în acest proiect. Cele mai multe dintre
acestea, utilizează sau vor utiliza metodologiile specifice ONG-urilor cu care cooperează.

16
Actuala dezvoltare a rețelei AMP în cele 35 de județe din România care au centre de plasament
reflectă istoricul formării rețelei de AMP la nivel național dar și opțiunile diferite ale DGASPC. În
februarie 2018, serviciile AMP cuprindeau aproape 8.250 de AMP care îngrijeau peste 13.700 copii și
care erau monitorizați de circa 290 manageri de caz. Datele privind prima atestare a AMP activi în
februarie-martie 2018 identifică următoarele etape de dezvoltare a rețelei AMP: (i) între 1998-2001,
capacitatea a fost dezvoltată la aproximativ 20% din cea din prezent; (ii) 2002-2006 când a crescut la
peste 70% din actuala capacitate; (iii) 2007-2012 cu o dezvoltare încetinită și (iv) 2012 – prezent, cu o
etapă de extindere la actuala capacitate. Anumite județe au înregistrat însă evoluții diferite. În timp
ce județe precum Vâlcea sau Prahova au dezvoltat întreaga rețea încă din anul 2005, județe cum ar fi
Constanța, Dolj, Gorj sau Tulcea aveau în 2005 mai puțin de jumătate din actuala rețea și au extins-o
doar după 2011. Vechimea medie ca AMP este de 11 ani (cu un minim de câteva zile și un maxim de 20
ani), cu diferențe interjudețene date de istoricul dezvoltării rețelei la nivelul fiecărui județ.

Profilul asistenților maternali nu diferă semnificativ între județe. Dintre AMP, 92% sunt femei, cu
vârste cuprinse între 21 și 81 ani (cu o vârstă medie de 50 de ani) și cu un nivel mediu de pregătire
(peste 84% dintre AMP au absolvit școala profesională sau liceul). Cele mai tinere rețele de AMP (cu
vârste medii de 46-48 ani) sunt în județele Gorj și Dolj care le-au dezvoltat în mare parte după anul
2011, în timp ce rețelele județene cu vârsta medie cea mai ridicată (53 ani) sunt în județele Alba,
Brașov, Covasna și Prahova. Din punct de vedere al nivelului educației AMP, dacă rețeaua națională
conține doar circa 12% dintre AMP care au absolvit cel mult școală gimnazială, patru județe fac notă
aparte, cu ponderi considerabil mai mari, și anume: Satu Mare (40% dintre AMP), Caraș-Severin și Iași
(cu 25% dintre AMP, fiecare) și Timiș (17%).

Dimensiunea rețelei de AMP variază substanțial între județe. Numărul de AMP din rețeaua județeană
variază între un minim de 75-76 în județele Ialomița, Ilfov și Sălaj și un maxim de 795 în Iași. În același
timp, numărul de copii îngrijiți de AMP în februarie 2018 ca pondere în numărul total de copii îngrijiți
de acești AMP vreodată (de la prima atestare) variază între un minim de 26% în județul Arad și un
maxim de 69% în Caraș-Severin. În total, actuala rețea de AMP a îngrijit în ultimii 20 de ani (între 1998
și 2018) un număr de 28.103 copii. Prin urmare, copiii plasați la AMP în februarie 2018 reprezentau
aproape jumătate din toți copiii îngrijiți vreodată de actuala rețea.

Modul în care este utilizată rețeaua de AMP la nivel județean reflectă influențe structurale în evoluția
sistemului de protecție specială a copilului din România. Acestea sunt reprezentate pe de o parte de
subdezvoltarea celorlalte tipuri de servicii, rezultatele slabe privind atingerea finalităților PIP de
reintegrare în familie și adopții (număr foarte redus) dar și pe de altă parte, de numărul mare de copii
din sistemul de protecție specială și de numărul mare de intrări în sistem la vârste foarte mici. Astfel,
deși serviciile de AMP au fost introduse ca o soluție temporară de îngrijire într-un mediu familial a
copiilor separați temporar sau definitiv de părinți (în special pentru copiii mici), aceste servicii au
devenit soluții de îngrijire pe termen lung, cel puțin în unele județe (cum ar fi Caraș-Severin,
Maramureș sau Neamț).

Distribuția teritorială și modul de monitorizare a rețelei de AMP la nivel județean diferă considerabil
de la un județ la altul. Totuși, există un model comun de structură organizatorică - în toate județele,
DGASPC are un serviciu sau birou dedicat AMP sau serviciilor de tip familial (AMP și plasamente
familiale). Din punct de vedere al distribuției teritoriale, rețeaua are un înalt grad de concentrare
teritorială, atât în mediul rural, cât și în cel urban. Astfel, 25 dintre orașe concentrează 46% dintre
toți AMP din mediul urban și 106 dintre comune concentrează 43% dintre toți AMP din mediul rural. În
medie, raportul AMP/ MC este de 28 la nivel național, cu variații între 10 (în județele Alba și Vâlcea) și
peste 95 (în Suceava). În același timp, în două județe - Constanța și Ilfov - nu există manageri de caz
pentru AMP.

Profilul copiilor plasați la AMP include băieți și fete de 4-14 ani. Circa 28% dintre ei/ele au una sau mai
multe dintre următoarele nevoi speciale: dizabilități (20%), CES (15%) sau alte nevoi speciale (13%). În
jur de 30% dintre copiii îngrijiți de AMP au cel puțin un frate/soră plasat(ă) la același AMP.

17
Relevanța rețelei de AMP pentru închiderea centrelor de plasament pentru copii este relativ redusă din
următoarele motive: (1) capacitatea potențială estimată este deosebit de mică în șase județe, dintre
care unele cu multe centre de plasament ce ar trebui închise (Harghita, Iași, Sibiu, Vâlcea); (2) profilul
copiilor îngrijiți de AMP este foarte diferit de cel al copiilor din centrele de plasament; (3) doar
aproape jumătate dintre AMP sunt dispuși să ia în plasament copii de 15 ani și peste; (4) dintre AMP
doar 17% își exprimă acceptul de a avea în plasament un copil cu dizabilități, iar dintre aceștia o
jumătate au deja în îngrijire un copil cu astfel de probleme de sănătate; (5) analiza copiilor îngrijiți
de-a lungul timpului de rețeaua de AMP care nu mai erau plasați la același AMP în februarie 2018 arată
că rețeaua de AMP este înalt relevantă pentru procesul de adopție. În plus, același ultim tip de analiză
arată că serviciul de AMP mai degrabă a alimentat centrele de plasament, în special în ultimii ani.

Standardele Minime Obligatorii (SMO) pentru asigurarea protecției copilului la AMP sunt implementate
parțial la nivel județean. Conform managerilor de caz, aproape toți copiii plasați la AMP au beneficiat
de o evaluare inițială sau detaliată înainte de luarea măsurii de protecție și aproape toți copii aflați în
îngrijirea AMP au un plan individualizat de protecție (PIP). Însă doar circa 42% dintre AMP, conform
managerilor de caz DGASPC, respectiv 32% conform declarațiilor AMP au primit o copie a raportului de
evaluare inițială. Similar, doar o parte dintre AMP au primit copii ale PIP și ale planurilor
individualizate de servicii (PIS) pentru copiii pe care îi au în plasament. De asemenea, aproape o
treime dintre AMP nu au participat la stabilirea PIP pentru copiii pe care îi îngrijesc și cei mai mulți
AMP primesc cel mult o vizită la trei luni (nu lunară, conform standardelor).

Standardele Minime Obligatorii (SMO) pentru asigurarea protecției copilului la AMP sunt puțin
cunoscute de o parte dintre managerii de caz. Unul din șase MC a declarat că nu cunoaște Ordinul nr.
35/2003 care reglementează aceste standarde. Aproape 40% dintre MC au găsit cu dificultate codul
corespunzător standardului pe care doreau să-l menționeze, deși echipa de cercetare le-a pus la
dispoziție Ordinul. Studiile de caz au arătat că dintre cei 51 AMP vizitați, doar 30 știau că există o
procedură clară și transparentă pentru situații în care unui AMP i se aduc acuzații și doar 38 ar ști cum
să procedeze dacă li s-ar aduce acuzații.

Standardele minime obligatorii cel mai bine îndeplinite de AMP sunt SMO 6 - privind asigurarea unui
mediu sănătos, sigur și stimulativ și SMO 1 - asigurarea serviciilor care promovează acceptarea
diversității, care duc la creșterea respectului de sine al copilului și la dezvoltarea sentimentului că
este util, care valorizează și respectă trecutul etnic, cultural și lingvistic al fiecărui copil, care
dezvoltă abilități de depășire a situațiilordiscriminatorii, care oferă oportunități de dezvoltare
atalentului, interesului sau pasiunilor copilului, precum și servicii specifice de sprijin si recuperare
pentru copiii cu dizabilități. Totuși, acestea reprezintă și standardele cele mai dificil de îndeplinit,
alături de: (i) menținerea și dezvoltarea relațiilor cu familia și prietenii (SMO 9) - dificultățile de a
menține/încuraja legătura cu părinți plecați în străinătate, părinți/rude fără domiciliu stabil sau
cunoscut, părinți care nu doresc să țină legătura cu copilul sau părinți în diferite situați de dificultate;
(ii) dezvoltarea deprinderilor de viață independentă (SMO 12), pentru că „din prea multă dragoste, nu
pune copilul să facă nimic”; (iii) satisfacerea nevoilor educaționale ale copilului (SMO 11), în special
din cauza discriminărilor de la școală atât din partea profesorilor, cât și a colegilor.

Nevoile de formare ale AMP sunt parțial cunoscute, adresate și centralizate în documente sau baze de
date. Situația la nivel național arată că în cele 35 de județe, doar 56% dintre AMP au beneficiat de
formare suplimentară în 2017, dintre care cei mai mulți (32%) au beneficiat de 1-8 ore de instruire. În
plus, nevoile de formare sunt identificate pentru doar 43% dintre AMP și doar pentru 29% aceste nevoi
sunt înregistrate într-un document/ bază de date. Totuși, șefii de Serviciu AMP din 23 județe (din cele
35 studiate) declară că există o situație clară privind nevoile de formare ale rețelei de AMP. Nevoile de
formare identificate de aceștia se referă la: (i) dezvoltarea abilităților parentale de lucru cu
adolescenții, în special problematica tulburărilor de comportament, dezvoltarea deprinderilor de viață
independentă și sexualitate; (ii) dezvoltarea deprinderilor pentru lucru cu și integrarea copiilor cu
dizabilități. Asistenții sociali din echipa de cercetare, în urma vizitelor din teren, au adăugat două
teme la necesarul de formare, și anume: (iii) gestionarea relației între AMP și copil pentru a reduce

18
dependența copilului de persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea luiși (iv) identificarea
traumelor și lucru cu copilul cu traume.

Performanțele rețelei de AMP în îngrijirea copiilor au fost evaluate ca fiind bune, cu privire la toate
tipurile de nevoi și de către toți evaluatorii - șefii de Serviciu AMP din DGASPC, MC care monitorizează
activitatea AMP sau AMP înșiși. Cu toate acestea, ca practică instituțională, DGASPC-urile nu măsoară
în mod sistematic gradul de satisfacție nici al copiilor și nici al AMP. Cu privire la costurile asociate
serviciilor de AMP, datele furnizate de DGASPC sunt slabe. Aproximativ o treime dintre șefii Serviciului
AMP din DGASPC consideră că ar fi necesar un sprijin financiar suplimentar lunar de 250-300 lei pe
copil, ca serviciul să fie atractiv pentru AMP, și în jur de 300-350 lei pe copil, pentru ca accesul
copilului la anumite servicii de care are nevoie să nu fie refuzat, amânat sau anulat.

Performanțele rețelei de AMP în îngrijirea copiilor sunt bune, fiind evaluate între 8,5 și 10 (pe o scală
de la 1 la 10), cu privire la toate tipurile de nevoi și de către toți evaluatorii - șefii de Serviciu AMP din
DGASPC, MC care monitorizează activitatea AMP sau AMP înșiși.

Rețeaua de plasamente familiale la rude și la alte familii sau persoane (PFam)

Analiza prezintă informații privind (i) rețeaua de plasamente familiale; (ii) profilul copiilor în
plasament familial; (iii) relevanța rețelei de PFam pentru procesul de închidere a centrelor de
plasament pentru copii; (iii) implementarea standardelor și a managementului de caz la PFam; (iv)
eficacitatea plasamentelor familiale, alături de exemple de bune/ rele practici.

În România, serviciile de tip plasamente familiale sunt diferențiate în: (i) plasamente la rude până la
gradul IV și (ii) plasamente la alte familii sau persoane, care se referă la rude, altele decât cele până
la gradul al IV-lea inclusiv, afini, cunoştinţe sau prieteni ai familiei ori ai familiei extinse a copilului
faţă de care acesta a dezvoltat relaţii de ataşament sau alături de care s-a bucurat de viaţa de
familie. Întreaga rețea de Pfam este structurată astfel: 72% erau la rude, 27% erau la alte familii sau
persoane, iar 1% erau plasamente mixte (cu mai mulți copii dintre care unii la rude și unii la alte
familii). Totuși, rețelele județene variau semnificativ între rețeaua din județul Covasna care conținea
89% PFam la rude, 11% la alte familii/persoane și nici un plasament mixt și rețeaua din Teleorman cu
50% dintre plasamente la alte familii/persoane, 48% la rude și 1% mixte. Oricum, indiferent de
persoana stabilită de către Comisia pentru Protecția Copilului sau, după caz de către instanță la
instituirea măsurii, să se ocupe de creșterea si îngrijirea copiilor, cei mai mulți dintre copii trăiesc în
fapt într-o familie, fiind plasați fie unui cuplu, fie unei persoane căsătorite.

Actuala rețea de plasamente familiale a fost formată în trei etape. Pornind de la data la care au primit
primii copii în plasament, actuala rețea de PFam (cu unul sau mai mulți copii în îngrijire în februarie-
martie 2018) a fost dezvoltată într-un ritm lent între 19945 și 2004, până la 7% din actuala capacitate.
Ritmul de creștere a rețelei s-a mărit în perioada din 2005 până în anul 2014 când a atins aproape
jumătate din capacitatea actuală. Între 2015 și martie 2018, rețeaua de plasamente familiale practic
s-a dublat și a ajuns la cele 11.300 familii de plasament cu 14.500 de copii ocrotiți.

Dimensiunea rețelei variază considerabil între județe. Numărul de PFam din rețeaua județeană varia
între un minim de 124 și un maxim de 705. De asemenea, în februarie 2018, rețeaua de PFam avea în
îngrijire aproape 14.500 copii. Modelul general (peste 91%) este de 1-2 copii îngrijiți de Pfam.

În total, rețeaua de plasamente familiale cuprinde aproape 16.100 persoanecare se ocupă de creșterea
și îngrijirea copiilor separați temporar sau definitiv de familie. Acestea sunt toate persoanele indicate
de măsurile speciale de plasament ale copiilor din PFam (nu sunt incluși soții/soțiile persoanelor de
plasament dacă plasamentul este făcut la o persoană în loc de familie). Peste două treimi (66%) dintre
aceste persoane sunt femei. Ponderea femeilor este considerabil mai mare (peste 75%) în
5
Deși plasamentul familial a fost definit legislativ abia în anul 1997, la realizarea recensământului plasamentelor familiale
pentru acest studiu, managerii de caz au oferit date despre familii care au îngrijit copii separați temporar sau definitiv de
familie încă din 1994.

19
plasamentele la o persoană și în două județe - Alba și Ialomița. Aproape jumătate din persoanele
ocrotitoare au absolvit cel mult gimnaziu: 6% sunt analfabeți, 16% au doar școala primară, iar 29% au
completat V-VIII clase. La polul opus, doar 8% dintre persoanele ocrotitoare au finalizat un nivel de
învățământ mai mare decât liceul. Nivelul de educație este semnificativ mai scăzut pentru femei decât
pentru bărbați. În general, rețelele județene mai vechi și cele cu mai multe femei au un nivel mediu
de educație mai redus decât rețelele mai recente și cu mai puține femei.

Rețeaua de PFam din cele 35 județe este răspândită în 320 orașe și municipii și 1.930 comune. Rețeaua
are un înalt grad de concentrare teritorială, atât în mediul rural, cât și în cel urban.

Copiii plasați în PFam sunt fete și băieți, în egală măsură, de toate vârstele, cu precădere de 4-17 ani.
Un procent de 12% dintre ei/ele au una sau mai multe dintre următoarele nevoi speciale: dizabilități
(9%), CES (7%) sau alte nevoi speciale (4%). Ponderea copiilor cu nevoi speciale este semnificativ mai
mare printre copiii în plasamente la alte familii/persoane (17% față de 10% dintre cei în plasamente la
rude sau în plasamente mixte).

Doar unele județe au un serviciu sau birou dedicat plasamentelor familiale. În majoritatea județelor
Serviciul de Management de Caz răspunde de monitorizarea copiilor din plasamentele familiale. Nu
există un asistent social sau MC pentru familiile sau persoanele de plasament, așa cum există în cazul
AMP.

Din punct de vedere al relevanței pentru procesul de închidere a centrelor de plasament pentru copii,
serviciile de plasamente familiale sunt, cel mai probabil, puțin relevante, în absența unor eforturi
susținute din partea managerilor de caz. Plasamentele familiale depind de existența unei familii
extinse pentru copil și de eforturile managerilor de caz de a identifica rude sau alte familii/persoane
dornice de a lua copilul în îngrijire. În această privință, situația copiilor și tinerilor din centrele de
plasament nu este favorabilă. Mulți dintre aceștia au ajuns în sistemul de protecție la vârste foarte
mici, iar alții sunt de prea mult timp în sistem.

Județele au practici diferite în lucrul cu plasamentele familiale. Conform declarațiilor șefilor de

Serviciu de Management de Caz (sau pentru PFam sau similar) intervievați,plasamentul familial este
acreditat ca serviciu DGASPC în 8 din cele 35 de județe studiate.6 În februarie-martie 2018, 14 județe
nu aveau nici un document scris aprobat/avizat de DGASPC care să conțină practicile ce
reglementează plasamentul familial. În plus, asistentul social sau managerul de caz al copilului în
PFam ar trebui să monitorizeze situația copilului prin vizite cel puțin trimestriale. Cu toate acestea,
evaluarea din birou a serviciilor de plasament familial arată că cele mai multe familii/persoane de
plasament primesc cel mult o vizită la trei luni.

În ansamblu însă rețeaua de PFam a evoluat în bine de-a lungul timpului, mai ales cu privire la
condițiile financiare și economice și la condițiile de locuit ale familiilor de plasament. Dată fiind
ponderea importantă a bunicilor este explicabilă înrăutățirea pe dimensiunea stării de sănătate pentru
11% dintre PFam.

Performanțele în îngrijirea copiilor ale rețelei de plasamente familiale sunt bune, fiind evaluate între
7,6 și 9,8 (pe o scală de la 1 la 10), cu privire la toate tipurile de nevoi și de către toți evaluatorii -
șefii de Serviciu MC/PFam (sau similar) din DGASPC, MC care monitorizează copiii din PFam sau
familiile/persoanele de plasament însele.

Serviciile rezidențiale de mici dimensiuni, respectiv case de tip familial (CTF) și

apartamente (AP)
Studiul privind RezMic prezintă: (i) rețeaua de servicii rezidențiale publice de mici dimensiuni
(RezMic); (ii) grupările de servicii rezidențiale de mici dimensiuni; (iii) distribuția teritorială a
serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni; (iii) profilul copiilor plasați în servicii RezMic; (iv) relevanța
rețelei RezMic pentru procesul de închidere a centrelor de plasament pentru copii; (v) mediul de
îngrijire în serviciile rezidențiale de mici dimensiuni;(vi) eficacitatea serviciilor RezMic, alături de
exemple de bune/ rele practici.

6
Cu toate acestea, conform ANPDCA nu există la acest moment licențiere pentru acest tip de serviciu.

20
Actuala rețea de AP/CTF a fost formată în trei etape. Prima etapă (1990-2000) a fost caracterizată de
o dezvoltare foarte lentă, până la 10% din capacitatea actuală. În următorii șapte ani (2001-2007)
rețeaua a ajuns până la 77% din numărul actual de CTF-uri și 84% din cel de apartamente. Într-o ultimă
etapă, începând cu 2008, ritmul de dezvoltare a revenit la cel din prima etapă. Totuși, anul înființării
primului serviciu rezidențial mic nu indică vechimea medie a rețelei județene. Astfel, chiar dacă un
județ a dezvoltat primul serviciu la începutul anilor '90, poate avea o rețea județeană de vechime
medie sau relativ mică dacă a înființat mai recent mai multe astfel de servicii. Vechimea rețelelor
județene variază între un maxim de 19 ani în județul Călărași și un minim de 7 ani în Vâlcea și Bistrița-
Năsăud, cu o vechime medie de 13 ani.

Rețelele de servicii rezidențiale mici diferă considerabil între județe. În 12 județe funcționau mai
puțin de 5 CTF, în timp ce în Maramureș erau 27 CTF, în Mureș erau 36, iar în Harghita erau 39 CTF-uri.
Doar aceste trei județe concentrează 29% din toate CTF-urile disponibile. Similar în cazul
apartamentelor, în Teleorman există 64 apartamente, în Mehedinți 32, în Caraș-Severin 31, iar în
Botoșani 29. Doar aceste 4 județe cumulează o jumătate din toate AP disponibile. În plus, în 18 județe
au fost formate comunități de beneficiari de servicii mai mult sau mai puțin segregate teritorial sau
social. Cele mai mari grupări de RezMic sunt în județul Mureș - 11 CTF-uri (83 copii și tineri, în
Sâncraiu de Mureș) și în județul Mehedinți - 21 apartamente (cu o capacitate totală de 48 locuri, în
care locuiau însă doar 5 copii la momentul cercetării, în Drobeta Turnu-Severin).

Serviciile rezidențiale (AP, CTF sau centrele de plasament) sunt uneori utilizate la întreaga lor
capacitate, dar pot exista și unele situații sau unele perioade în care să lucreze sub sau peste
capacitate. Ponderea serviciilor cu capacitatea depășită era de 17% dintre CTF-uri și 10% dintre AP, iar
cea a serviciilor cu locuri disponibile era 55% dintre CTF-uri și 31% dintre AP. Funcționau la capacitate
doar circa una din patru CTF-uri și unul din trei apartamente.

Rețelele de CTF-uri și apartamente au un înalt grad de concentrare teritorială. Rețeaua de CTF-uri

este concentrată atât în mediul rural, cât și în cel urban. Un număr de 16 orașe/municipii
concentrează o jumătate din toți copiii și tinerii care trăiesc în CTF-uri, din mediul urban. Similar, 16
dintre comune concentrează o jumătate dintre copiii și tinerii plasați în CTF-uri, din mediul rural.
Rețeaua de apartamente este aproape integral în mediul urban. Există doar două județe care au
înființat AP și în mediul rural, și anume Botoșani și Iași. Rețeau de AP cuprinde 41 de orașe și municipii
și 3 comune, din 24 județe. În mediul urban, peste două treimi din toți copiii și tinerii plasați în AP se
găsesc în 9 orașe/municipii. Această distribuție geografică concentrată teritorial este mai degrabă
nefavorabilă procesului de închidere a centrelor de plasament.

Profilul copiilor plasați în servicii rezidențiale de mici dimensiuni include mai mult băieți decât fete,
majoritar de 4-17 ani. Copiii cu dizabilități reprezintă peste o treime dintre copiii și tinerii din CTF-uri
și 19% în apartamente. Ca practică generală, între copiii și tinerii cu dizabilități predomină copiii cu
certificat de handicap grav în CTF-uri și cei cu handicap mediu sau ușor în apartamente. Grupuri de
frați se găsesc în circa trei sferturi dintre CTF-uri și aproape jumătate dintre AP. Peste o treime (35%)
dintre beneficiarii de CTF-uri aveau unul sau mai mulți frați/surori în același CTF.

Rețeaua de servicii rezidențiale de mici dimensiuni reprezintă, cel mai probabil, alternativa cea mai
relevantă pentru procesul de închidere a centrelor de plasament. Deși nu reprezintă servicii
alternative de tip familial, prin comparație cu centrele de plasament, apartamentele și CTF-urile oferă
copiilor condiții mult mai apropriate de mediul familial.Mai mult decât atât, relevanța rețelei de
RezMic este dată de: (i) slaba capacitate a actualelor rețele de servicii alternative (AMP și PFam) de a
prelua copiii și tinerii din centrele de plasament care se planifică a fi închise,(ii) numărul insuficient
de ieșiri din sistem (prin reintegrare în familie și adopție), precum și (iii) profilul dominant al copiilor
și tinerilor din centrele de plasament.

Fiecare județ elaborează/ utilizează propria definiție a serviciilor rezidențiale. Prin urmare, în
teritoriu, între județe, dar chiar și în interiorul unor județe, există o varietate de moduri de a numi,

21
declara și înregistra centrele, CTF-urile și apartamentele. Echipa de cercetare a găsit numite și
înregistrate ca fiind CTF: o grupare formată din parter și etajul 2 al unei clădiri, căsuțe, barăci de
lemn, case duplex sau chiar apartamente de bloc. Practicile atât de diverse duc la neclaritate și
imposibilitatea elaborării unor politici cu impact potențial semnificativ.

Majoritatea apartamentelor și CTF-urilor satisfac toate cerințele de modulare propuse în Rezultatul #1.
Totuși, o pondere de aproximativ 8% dintre CTF și 15% dintre AP se încadrează doar la „parțial
modulate”. Cele 50 studii de caz pe CTF-uri au arătat că într-o treime dintre acestea copiii nu aveau
un spaţiu personal în afara patului (raft, dulăpior, noptieră, birou etc.) și tot una din trei CTF-uri
studiate spațiile copiilor nu sunt personalizate cu fotografii, afișe sau desene pe peretele de lângă
patul lor.

Deficitul de personal angajat în servicii RezMic este semnificativ. Cu privire la 35% dintre CTF-uri și
33% dintre apartamente reprezentanții DGASPC au declarat că ar exista un deficit de personal de
educație și de îngrijire. De asemenea, un deficit de specialiști a fost semnalat pentru aproape 40% atât
dintre CTF-uri cât și de AP. În fine, personalul este considerat a fi un „punct slab” în unul din fiecare
cinci CTF-uri, respectiv AP.

Calitatea îngrijirii copiilor în serviciile RezMic este analizată pe trei dimensiuni: (i) serviciile și
activitățile disponibile în cadrul AP/CTF pentru dezvoltarea copilului, (ii) interacțiunile dintre copii și
personal și (iii) implementarea managementului de caz.

Multe CTF/AP asigură diferite tipuri de servicii, în funcție de nevoile specifice ale beneficiarilor, în
măsura resurselor umane, materiale, financiare și instituționale pe care le au la dispoziție.AP/CTF-
urile asigură aproape tuturor copiilor accesul la serviciile educaționale potrivite. Servicii de
recuperare/reabilitare sunt oferite copiilor și tinerilor din 44% dintre CTF-uri și 33% dintre AP. În peste
trei sferturi dintre CTF-uri există activități de pregătire a temelor și se asigură măcar unor copii
participarea la excursii și tabere și se sărbătoresc zilele de naștere pentru fiecare copil. Studiile de caz
în CTF-uri au arătat că activități de dezvoltare a deprinderilor de viață independentă desfășoară doar
o parte din CTF-urile cu copii și tineri de 14 ani și peste. De asemenea, Consiliul Copiilor este
organizat doar în unele CTF-uri și nu în toate

Cu privire la interacțiunea între copii și personal, asistenții sociali din echipa de cercetare, prin
observație directă, au notat în rapoartele de teren semne de interacțiuni pozitive în 40 din cele 50
CTF-uri vizitate. În celelalte 10 instituții au fost observate interacțiuni negative sau indiferente.

Calitatea serviciilor oferite copiilor și tinerilor înAP/CTF-uri nu este monitorizată și evaluată

independent. Managementul de caz în rețeaua de servicii rezidențiale de mici dimensiuni este asigurat
în 17% dintre CTF-uri și 40% dintre AP chiar de reprezentanții instituțiilor care și furnizează servicii.

Managementul de caz
Analiza prezintă informații privind: (i) rețeaua națională de manageri de caz; (ii) implementarea
standardelor și a managementului de caz și (v) evaluarea performanței managementului de caz.

Rețeaua națională de 785 manageri de caz se distribuie la nivel județean între valorile maxime din
județele Iași (47 MC) și Galați (33 MC), respectiv valorile minime din Bistrița Năsăud (11 MC) și Sălaj
(10 MC).

Compoziția rețelei naționale de manageri de caz este predominant feminină (92%), peste trei sferturi
din ei având vârste cuprinse între 30 și 49 ani. Mai mult de jumătate dintre managerii de caz au studii
în asistență socială, în timp ce 16% dintre ei au absolvit studii superioare în alte specialități. În plus, la
nivel național, aproape un sfert din întreaga rețea a absolvit un curs postuniversitar în domeniul
asistenței sociale. Cu toate acestea, acest recensământ al managerilor de caz a identificat un număr
de 59 manageri de caz care nu îndeplinesc condițiile pentru angajare prevăzute în SMO 9, din cadrul
Ordinului nr. 288 din 6 iulie 2006.

22
În medie, un manager de caz are un număr de 50 copii, care corespunde cu ultimele reglementări
privind numărul de cazuri active.7 Maximum de cazuri de copii cu măsură de protecție specială
repartizați unui manager de caz este de 185 copii, în timp ce minimum este de 0, în cazul managerilor
de caz recent numiți.

Sistematizarea informațiilor relevante pentru atingerea obiectivelor/finalităților PIP/PIS necesită

îmbunătățiri. O parte dintre managerii de caz (40) nu știu care este numărul de beneficiari indirecți de
MC - părinți ai cazurilor active de copii cu măsură de protecție specială din prezent. În plus, numai o
treime din managerii intervievați au o listă cu părinții cazurilor active de copii cu măsură de protecție
specială din prezent.

Conform managerilor de caz, cel mai frecvent menționate dificultăți în sensul implementării de PIP-
uri, PIS-uri, PS-uri, sunt reprezentate de colaborarea dificilă cu părinții, cu primăriile și cu echipa
multidisciplinară. Colaborarea dificilă cu părinții este motivată de distanță (părinți plecați în
străinătate), lipsă de interes, nivelul scăzut de educație dar și de dificultatea identificării domiciliului
actual al părinților. Colaborarea dificilă cu autoritățile locale derivă din lipsa specialiștilor în asistență
socială la nivel local, de birocratizarea excesivă a muncii lor, de cumularea responsabilităților de
asistență socială cu altele care țin de activitatea primăriei dar și de o anumită cultură organizațională
în care “unele primării - vorbesc între ei și dacă unul nu face ancheta socială, nu mai face nici
celălalt”. În plus, “de obicei echipa pluridisciplinară e o singură persoană”, iar în cazurile în care
există totuși specialiști incluși în echipa multidisciplinară, relaționarea este foarte dificilă cu medicii
de familie și cadrele didactice. Alte dificultăți menționate sunt: (i) volumul mare de muncă/ numărul
mare de cazuri; (ii) sărăcia familiei naturale, inclusiv condițiile proaste de locuit ale acesteia; (iii)
lipsa resurselor de transport; (iv) lipsa serviciilor adresate tinerilor care ies din sistem; (v) colaborarea
dificilă cu beneficiarii (copiii), cu familiile de plasament, dar și cu personalul din centrele de
plasament; (vi) lipsa serviciilor și a specialiștilor la nivel local; (vii) lipsa timpului și (viii) colaborarea
dificilă cu alte instituții. Ca o concluzie a tuturor tipurilor de dificultăți, au fost menționate probleme/
dificultăți de a realiza obiectivele/ finalitățile PIP/ PIS, în special privind reintegrarea în familie.

Standardele minime obligatorii cel mai bine îndeplinite de MC sunt SMO 7, privind monitorizarea și
reevaluarea și SMO 4, privind evaluarea detaliată/ complexă. Alături de acestea, au mai fost
menționate ca fiind bine îndeplinite SMO 3, privind identificarea, evaluarea inițială și preluarea
cazului și SMO 6, cu referire la planul individualizat de protecție și planul de servicii.

La polul opus, standardele minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecției
drepturilor copilului cel mai dificil de îndeplinit sunt Standardul 5, privind echipa multidisciplinară și
Standardul 8, privind monitorizarea post-servicii și închiderea cazului. Ambele sunt percepute ca fiind
în afara sferei de control a managerului de caz.

Cauzele/ motivele pentru care managerii de caz au fost în situația de a lua/accepta alte
măsuri/decizii, decât cele identificate/planificate în primă instanță și considerate de ei ca fiind cele
mai potrivite pentru binele copilului privesc situațiile tinerilor care la împlinirea vârstei de 18 ani
solicită ieșirea din sistem, copiii cu tulburări de comportament, schimbarea situației familiale (test de
paternitate, pierderea veniturilor membrilor familiei naturale), lipsa implicării părinților pentru
atingerea finalității de reintegrare și prin urmare schimbarea finalității din reintegrare în adopție.

Cel mai slab evaluate resurse puse la dispoziție de DGASPC sunt considerate cele privind numărul
suficient de mare de manageri de caz pentru comunitățile etnice care cunosc limba și cultura
comunității respective în raport cu comunitățile etnice din județ, respectiv numărul suficient de mare
de manageri de caz (care îndeplinesc condițiile de numire) raportat la numărul de copii în protecție
specială.

7
În conformitate cu standardele minime obligatorii (SMO), numărul de cazuri active este de 30 de copii per manager de caz.
Numărul de cazuri active se modifică în 50 de copii prin H.G. nr. 797/2017.

23
În ansamblu, perfomanța managementului de caz la nivel de instituție este evaluată ca fiind bună atât
de șefii managerilor de caz cât și de managerii de caz (note peste 8).

Comunitățile sursă pentru sistemul de protecție a copilului

Capitolul prezintă: (i) modul de selecție al comunităților sursă pentru diagnoza serviciilor de prevenire
a separării copilului de familie; (ii) principalele grupuri vulnerabile de copii și tineri și (iii) eficacitatea
serviciilor de prevenire și sprijin pentru copil și familie disponibile în februarie-martie 2018.Prin
definiție,8 „comunitățile sursă” (rurale și urbane) sunt zone la nivel de localitate sau sub-localitate de
unde, prin comparație cu celelalte localități/zone, ajung în sistemul public de protecție a copilului un
număr semnificativ mai mare de copii. Zonele de tip sub-localitate se pot referi la un cartier, dar și la
o stradă, la un grup de case și/sau blocuri, în zonele urbane, și la un întreg sat, la un cătun sau doar la
un grup de case în mediul rural.

Metoda de identificare a comunităților sursă a utilizat o abordare etapizată astfel:

Un prim pas a fost agregarea numărului mamelor cu copii în centre de plasament la nivel de unitate
administrativ teritorială. Au fost astfel identificate 994 comune în care locuiesc mame ale copiilor din
centrele de plasament din țară. Cele mai multe dintre aceste comune au doar 1-2 mame.

De asemenea, au fost folosite unor criterii suplimentare pentru îmbunătățirea identificăriiși

prioritizării intervențiilor în comunităților sursă. Unul dintre acestea se referă la prezența zonelor
marginalizate. Zonele marginalizate reprezintă zone extrem de defavorizate, în care populaţia are cel
mult studii gimnaziale, câştigă venituri informale (mai ales din agricultură) şi trăieşte în locuinţe
precare, chiar şi după standardele rurale, care au în general un acces redus la infrastructura şi
utilităţile de bază (case supraaglomerate şi/sau fără acces la apă ori curent). Astfel, doar 17% din
comunele care nu au mame ai căror copii să fie în sistemul de protecție specială includ cel puțin o
zonă marginalizată, însă probabilitatea ca o astfel de zonă să existe este cu mult mai ridicată în cazul
comunelor unde se regăsesc cel puțin 11 mame (65%). Cele 994 comune identificate în prima etapă se
distribuie astfel: (i) comune cu 5 mame sau mai mult de 5 mame (52 comune); (ii) comune cu 3-4
mame și cu cel puțin o comunitate marginalizată (68 comune); (iii) alte comune – fie cu 1-2 mame, fie
cu 3-4 dar fără nici o comunitate marginalizată (874 comune).

Pentru selectarea celor 30 comunități sursă prevăzute în cadrul Acorduluia fost folosită o metodă
participativă. Astfel, în interviurile cu directorii DGASPC a fost introdus un capitol separat despre
selecția comunităților. Directorii DGASPC au fost rugați să aleagă între comunitățile sursă identificate
în județ, ținând cont de: (1) comunitățile de unde intră în sistem (în orice serviciu de protecție) relativ
mai mulți copii decât din celelalte comunități rurale din județ și (2) unde DGASPC are în plan să
intervină sau consideră că ar fi mai stringentă dezvoltarea serviciilor de suport și prevenire a separării
la nivel de comunitate.În cazurile în care directorul DGASPC considera că în județ există alte comune
decât cele din listă care au trimis un număr mai mare de copii și tinerii în sistemul de protecție
(indiferent de serviciul de protecție în care se găsesc aceștia), atunci, după verificări, această nouă
comună putea fi selectată. Aceasta a fost regula mai ales pentru cazul județelor cu puține centre de
plasament dar cu servicii alternative (AMP, plasamente familiale) numeroase.

Pe baza tuturor acestor informații, în final, în 32 de județe au fost selectate 35 de comunități sursă. În
plus, pentru a realiza hărți ale serviciilor de prevenire și ale serviciilor alternative în cele 35 de
comunități sursă selectate am introdus conceptul de microzonă funcțională. Microzona funcțională
conține comuna selectată și aria accesibilă pe o rază de aproximativ 30 minute cu mijloace de
transport sau eventual cu mașina. Toate datele colectate despre microzona funcțională au făcut
referire la: (i) comunitatea sursă – comuna selectată; (ii) microzona rurală cu toate satele învecinate
accesibile pe o rază de circa 30 minute; (iii) microzona urbană cu toate orașele sau municipiile
învecinate, inclusiv satele ce țin administrativ de acestea.

8
Stănculescu et al (2016).

24
Analiza care va fi prezentată în Partea 4 are la bază datele culese de echipa Băncii Mondiale în
februarie-martie 2018. În fiecare comunitate sursă, asistenții sociali din echipa de cercetare au
colectat un set extins de date cantitative și calitative de la un număr marede reprezentanți relevanți
la nivel județean și comunitar.În total, în 32 DGASPC și în cele 35 comunități sursă, au fost realizate
233 interviuri la care au participat 276 specialiști. În fiecare din cele 32 județe în care au fost
selectate comunități sursă, echipa a început cu un interviu cu directorul DGASPC privind selecția
comunității sursă. Apoi, tot în cadrul DGASPC a fost completată (i) Lista copiilor din sistemul de
protecție specială (indiferent de serviciu), în februarie 2018,care provin din comunitatea sursă
selectată și (ii) Interviu cu specialistul/specialiștii DGASPC care răspund de comuna selectată cu privire
la: (a) Evaluarea serviciilor din comunitatea sursă selectată din perspectiva DGASPC; (b) Lista noilor
servicii ce ar trebui dezvoltate în comunitatea sursă selectată, în opinia DGASPC.

În următoarea etapă a cercetării de teren la nivel comunitar, în cadrul unor vizite de teren în fiecare
dintre cele 35 de comune selectate, echipa de cercetare alături de specialiștii DGASPC desemnați
pentru această activitate a realizat: (a) Interviu cu primarul (viceprimarul sau secretarul de primărie);
(b) Interviu la SPAS, care a inclusși Lista tuturor mamelor cu copii care au intrat în sistemul de
protecție specială în ultimii 5 ani, și o verificare a listei copiilor care sunt în sistem în prezent; (c)
Interviu cu directorul de școală coordonatoare; (d) Interviu cu medicul de familie (sau asistenta
medicală din comună); (e) Interviu cu reprezentanți SCC (Structura Comunitară Consultativă) sau orice
alt actor local (preot, grup informal, polițist etc.) cu inițiative în prevenirea separării copilului de
familie sau protecția specială a copilului; (f) Fișe pentru serviciile sociale identificate în comunitate
sau în microzona funcțională rurală care au printre beneficiari doar copii sau adulți și copii.

Comunitățile sursă și serviciile de protecție a copilului

În comunitățile sursă, peste jumătate din copiii și tinerii din sistemul de protecție (569 copii și tineri)
provin din doar 26 de sate din 20 comune. Alți 139 copii și tineri sunt răspândiți în aproape 50 de sate
din 7 comune, iar pentru ceilalți 296 copii și tineri este necesară o cercetare mai aprofundată a celor 8
comune de proveniență (cu un total de 45 de sate) pentru a identifica gradul de concentrare la nivel
de sat.

În cadrul sistemului de protecție, în februarie 2018, copiii și tinerii din comunitățile sursă erau
răspândiți în toate tipurile de servicii de protecție specială. Deși comunitățile sursă au fost
determinate pornind doar de la copiii în centre de plasament, analiza datelor arată că, din aceste
comunități, copiii care au ajuns în sistem sunt mult mai numeroși. Doar unul din cinci copii care au
ajuns în sistem se află într-un centru de plasament, pe când ceilalți patru sunt în marea lor majoritate
într-un serviciu de tip familial - AMP sau PFam.

Un procent de 93% dintre copii și tinerii din sistemul de protecție care provin din comunitățile sursă
aveau mama cunoscută și în viață. Ceilalți 7% aveau mama decedată, necunoscută sau dispărută.
Majoritatea mamelor locuiesc încă în comunitatea sursă de proveniență, însă una din trei fie s-a mutat
undeva în țară (de obicei, într-un oraș mare), fie a plecat în străinătate sau, mai rar, nu se cunoaște
adresa unde poate fi găsită. Astfel, din cele 35 de comunități sursă selectate, există 10 comune care în
februarie 2018 deja nu se mai calificau a fi comunități sursă (numărul de mame cu copii în sistemul de
protecție era deja mic).

Comunele selectate sunt comunități sursă, dar în același timp fac și parte din rețelele județene de
servicii de protecție a copilului dezvoltate de DGASPC. Astfel, alături de copiii și tinerii din familii, în
comunitățile sursă trăiesc aproape 700 copii și tineri (care în cea mai mare parte provin din alte
comunități) aflați în servicii de tip familial (AMP și PFam) sau în servicii rezidențiale de mici
dimensiuni (CTF-uri).

25
Grupurile de copii și tineri din comunitățile sursă în situații de dificultate

La nivelul celor 35 de comunități sursă selectate, următoarele grupuri vulnerabile de copii și tineri au
fost menționate de peste jumătate dintre intervievați din toate grupurile de respondenți, respectiv de
peste trei sferturi dintre directorii de școală și medicii de familie: i) copii în sărăcie (inclusiv în familii
cu mulți copii, familii monoparentale); ii) copii și tineri din zone marginalizate; iii) copii cu părinți
plecați în străinătate; iv) mame minore; v) copii cu dizabilități; vi) copii cu CES; vii) copii care au
abandonat sau au părăsit școala; viii) copii de 6-15 ani, cu risc de abandon școlar; ix) copiiși tineri care
au nevoie de transport către o unitate de învățământ din alte localitate; x) copiiși tineri care au
nevoie de sprijin pentru pregătirea documentelor necesare acordării gradului de handicap; xi) copii
peste 1 an și sub 10 ani care prezintă întârzieri de dezvoltare. Totuși, datele furnizate în interviuri
sunt „slabe”, reprezentând estimări în absența unor informații solide.

Eficacitatea serviciilor de prevenire și sprijin din comunitățile sursă

Analizaserviciilor de prevenire și sprijin pentru copil și familie care existau în comunitățile sursă
selectate este organizată pe servicii sociale, servicii educaționale și servicii medicale, fiecare dintre
aceste servicii fiind privite fie ca centre, fie ca intervenții/activități.

Centrele de servicii sociale sunt foarte rare în comunitățile sursă și în microzonele rurale aferente. În
total, în cele 35 comunități sursă și în cele 151 comune din microzonele rurale (care cuprind un total
649 sate), în februarie-martie 2018 funcționau doar: i) 3 centre de zi (unul pentru sprijinirea
integrării/reintegrării copilului în familie și două pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independentă), ii) 1 centru de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat, plus și iii) 7
instituții pentru adulți (două în comunitatea sursă și cinci în microzona rurală). Centrele sunt mai
numeroase în microzona urbană corespunzătoare celor 35 de comunități sursă selectate, dar numărul
lor este relativ mic dacă ținem cont că microzona urbană cuprinde în total 30 de orașe și municipii.

Serviciile sociale ca intervenții sau activități ce pot fi desfășurate în orice fel de

instituții/organizații/unități (inclusiv centre) sunt ceva mai răspândite, dar rămân accesibile în prea
puține comunități sursă și microzonele funcționale ale acestora. Dintre aceste servicii cele mai slab
reprezentate sunt cele pentru care copiii sunt beneficiari indirecți, mai exact întreprinderile de
economie socială și serviciile de asistență destinate agresorilor.

Situația serviciilor educaționale este mai bună decât cea a serviciilor sociale. Instituții de învățământ
de nivel preșcolar, primar și gimnazial se găsesc în aproape toate comunitățile sursă. Un liceu sau un
liceu tehnologic se află în microzona funcțională pentru 21, respectiv 25 de comunități sursă. Servicii
educaționale de sprijin sau învățământ special integrat, la nivel de învățământ primar sau gimnazial,
sunt disponibile pentru copiii din aproape jumătate dintre comunitățile sursă selectate. Servicii de
consiliere și orientare precum și activități sportive sau de club se găsesc în peste 30 dintre
comunitățile sursă.Servicii de școală după școală sunt disponibile în peste jumătate dintre comunele
studiate, iar în aproape o treime se găsesc A doua șansă și servicii care fac legătura între educație și
piața muncii.

Unitățile medicale disponibile în comunitățile sursă și în microzonele funcționale rurale sunt mai
puține decât instituțiile de învățământ dar mai multe decât serviciile sociale. În aceste comunități,
cele mai frecvente (dar în număr mic) sunt centrele medicale de permanență și centrele
multifuncționale. La spitale și policlinici au acces în microzona urbană doar jumătate dintre
comunitățile sursă. Centrele de reabilitare pentru adicții, centrele de tip comunitate
terapeutică,unitățile de îngrijire la domiciliu pentru copii și echipele mobile sunt foarte rare atât în
rural cât și în urban.Servicii de planificare familială, de educație sexuală pentru tineri, de consiliere
psihologică și de logopedie pot fi accesate în 19-24 comunități sursă. De asemenea, doar circa o treime
dintre comunități beneficiază de acces la servicii de kinetoterapie, de abilitare/ reabilitare, mai ales
în microzona urbană, precum și de servicii de educație parentală.

26
Resursele umane de la nivelul SPAS-urilor din comunitățile sursă confirmă concluziile studiilor
anterioare privind deficitul de personal specializat. În cele 35 de comunități sursă, doar 24 au un
Serviciu public de asistență socială (SPAS), doar 14 au cel puțin un asistent social și nici măcar nu
există în toatecel puțin o persoană cu atribuții de asistență socială. Acestea reprezintă de altfel și
explicațiile pentru o slabă dezvoltare a activităților de teren (doar pentru 56% dintre copii și tinerii din
sistemul de protecție cineva de la SPAS a vizitat la domiciliu familia (inclusiv familia extinsă) cel puțin
o dată în ultimele 12 luni), a lucrului cu familia în vederea reintegrării (pentru 40%) sau a sprijinului
oferit de SPAS în vederea reintegrării (pentru 29% dintre copiii și tinerii din sistemul de protecție
specială).

Dintre alți specialiști la nivel comunitar, doar medicul de familie există în toate comunitățile sursă
analizate. Specialiștii în domeniul educației sunt de asemenea puțini. Un mediator școlar și/sau un
consilier școlar și/sau un profesor de sprijin a fost raportat în doar 12-15 comunități. Deși Legea
272/2004 și HG 49/2011 prevăd obligația autorităților locale de a forma Structuri Comunitare
Consultative (SCC), acestea nu sunt funcționale decât în circa jumătate dintre comunitățile sursă.
Totuși, pe lângă SCC-uri doar grupurile religioase care oferă sprijin copiilor și familiilor în situații de
vulnerabilitate sunt ceva mai numeroase.

În ciuda existenței a numeroase grupuri de copii și tineri în situații de dificultate, în comunitățile sursă
serviciile sociale sunt aproape lipsă. Totuși, doar în 7 din cele 35 comunități selectate nici autoritățile
locale și nici alți actori locali activi nu au planuri de viitor de înființare a noi servicii sau de dezvoltare
a serviciilor existente. Dacă limităm discuția la autoritățile locale, primarii au declarat că au planuri
de viitor legate de dezvoltarea serviciilor sociale din comunitate în 18 dintre comunele selectate.

Pe scurt: Relevanța studiului pentru procesul de închidere a centrelor de

plasament
• Mai mult de jumătate dintre centrele de plasament au șanse mici (sau zero) de a fi închise până în
2020. Celelalte circa 40% (sau 60 centre) se află în proces de închidere, fie într-o fază incipientă (23
centre), fie într-o fază mai avansată (37 centre). Reducerea numărului de copii a fost înregistrată doar
la nivelul centrelor declarate a fi în proces de închidere, în timp ce a crescut în toate celelalte tipuri
de centre.

• Reducerea numărului de copii din centrele de plasament a fost înregistrată doar la nivelul centrelor
declarate a fi în proces de închidere, în timp ce a crescut în toate celelalte tipuri de centre.

• “Nucleul dur” al eforturilor de dezinstituționalizare din România este reprezentat de un număr de

87 de centre de plasament pentru copii cu șanse relativ reduse de a fi închise până în 2020.

• Relevanța rețelei de AMP pentru închiderea centrelor de plasament pentru copii este relativ redusă
din următoarele motive: (1) capacitatea potențială estimată este deosebit de mică în șase județe,
dintre care unele cu multe centre de plasament ce ar trebui închise (Harghita, Iași, Sibiu, Vâlcea); (2)
profilul copiilor îngrijiți de AMP este foarte diferit de cel al copiilor din centrele de plasament; (3)
doar aproape jumătate dintre AMP sunt dispuși să ia în plasament copii de 15 ani și peste; (4) dintre
AMP doar 17% își exprimă acceptul de a avea în plasament un copil cu dizabilități, iar dintre aceștia o
jumătate au deja în îngrijire un copil cu astfel de probleme de sănătate; (5) analiza copiilor îngrijiți
de-a lungul timpului de rețeaua de AMP care nu mai erau plasați la același AMP în februarie 2018 arată
că rețeaua de AMP este foarte relevantă pentru procesul de adopție. În plus, același ultim tip de
analiză arată că serviciul de AMP mai degrabă a alimentat centrele de plasament, în special în ultimii
ani. Cu toate acestea, cu condiția să se depună eforturi mai mari pentru a răspunde nevoilor de
dezvoltare identificate în raport, rețeaua de asistență maternală ar putea juca un rol mai puternic în
procesul de dezinstituționalizare. În prezent, actuala rețea de asistență maternală are dificultăți în
preluareacopiilor aflați în îngrijire în centrele de plasament, din cauza serviciilor de formare și de
sprijin insuficiente.

27
• Din punct de vedere al relevanței pentru procesul de închidere a centrelor de plasament pentru
copii, serviciile de plasamente familiale sunt, cel mai probabil, puțin relevante, în absența unor
eforturi susținute din partea managerilor de caz. Plasamentele familiale depind de existența unei
familii extinse pentru copil și de eforturile managerilor de caz de a identifica rude sau alte
familii/persoane dornice de a lua copilul în îngrijire. În această privință, situația copiilor și tinerilor
din centrele de plasament nu este favorabilă. Mulți dintre aceștia au ajuns în sistemul de protecție
după ce au fost părăsiți după naștere în maternitate, iar alții sunt de prea mult timp în sistem. Totuși,
dezinstituționalizarea necesită dezvoltarea/ întărirea continuă a formelor de îngrijire bazate pe
familie. În timp ce pentru mulți copii care se află în prezent în instituții, îngrijirea familială nu poate
fi o opțiune, pentru copiii care intră în sistemul de protecție, instituționalizarea ar trebui să nu fie
luată în considerare.

• Rețeaua de servicii rezidențiale de mici dimensiuni reprezintă, cel mai probabil, alternativa cea
mai relevantă pentru procesul de închidere a centrelor de plasament. Relevanța rețelei de RezMic este
dată de: (i) slaba capacitate a actualelor rețele de servicii alternative (AMP și PFam) de a prelua copiii
și tinerii din centrele de plasament care se planifică a fi închise,(ii) numărul insuficient de ieșiri din
sistem (prin reintegrare în familie și adopție), precum și (iii) profilul dominant al copiilor și tinerilor
din centrele de plasament.

• În acord cu unul dintre principiile cheie ale dezinstituționalizării, conform căruia serviciile de
suport pentru familie trebuie să fie disponibile în comunitate, iar serviciile de prevenire trebuie
întărite, secțiunea privind comunitățile sursă analizează distribuția geografică a copiilor cu risc de
separare din cadrul comunităților sursă selectate în cadrul studiului. Principiul invocat are la bază
ipoteza că prevenirea intrării în sistem este mult mai eficientădin perspectiva costurilor decât tratarea
efectelor separării.Totuși, răspunsul politicilor de prevenire depinde în mod substanțial de modul în
care riscul de separare este concentrat sau răspândit la nivelul sau în interiorul localităţilor.

• Relația între comunitățile sursă și sistemul de protecție a copilului este una duală. Pe de o parte,
comunitățile sursă trimit copii și tineri în sistem în număr relativ mai mare decât alte comunități
locale. Prin urmare, către aceste comunități ar trebui cu prioritate țintite atât eforturile de dezvoltare
a serviciilor de prevenire a separării copiilor de familie, cât și cele de lucru cu familiile în vederea
reintegrării copiilor care sunt deja în sistemul de protecție specială. Pe de altă parte, DGASPC a
înființat servicii de protecție (AMP, plasamente familiale, CTF, AP, centre de plasament) în unele
comunități sursă, în care sunt plasați copii din alte comunități și uneori chiar din comunitatea
respectivă.

• Peste jumătate din copiii și tinerii din comunitățile sursă studiate care sunt în sistemul de protecție
(569 copii și tineri) provin din doar 26 de sate din 20 comune. În același timp, din cele 35 de
comunități sursă selectate, există 10 comune care în februarie 2018 deja nu se mai calificau a fi
comunități sursă (numărul de mame cu copii în sistemul de protecție era deja mic).

• Din perspectiva serviciilor de prevenire și sprijin din comunitățile sursă, serviciile educaționale
înregistrează cea mai bună situație, în perspectivă comparativă cu unitățile medicale și serviciile
sociale. Instituții de învățământ de nivel preșcolar, primar și gimnazial se găsesc în aproape toate
comunitățile sursă.Unitățile medicale disponibile în comunitățile sursă și în microzonele funcționale
rurale sunt mai puține decât instituțiile de învățământ dar mai multe decât serviciile sociale.

• La nivelul SPAS-urilor din comunitățile sursă se menține deficitul de personal specializat prezentat
și în studiile anterioare. În cele 35 de comunități sursă, doar 24 au un Serviciu public de asistență
socială (SPAS), doar 14 au cel puțin un asistent social profesionist și nici măcar nu există în toatecel
puțin o persoană cu atribuții de asistență socială. În schimb, medicul de familie este prezent în toate
comunitățile sursă, specialiștii din domeniul educației sunt de asemenea puțini, iar SCC-urile nu
funcționează decât în circa jumătate dintre comunitățile sursă.

28
Pe scurt: Recomandări pentru maximizarea impactului eforturilor de
dezinstituționalizare
• Impactul proiectului dezvoltat de Banca Mondială și ANPDCA ar putea crește semnificativ în
perioada următoare, în condițiile lansării unui nou apel de proiecte (în toamna-iarna 2018).În prezent,
pentru un număr de 24 de centre mai sunt necesare câteva luni pentru finalizarea documentației
necesare pentru aplicațiile depuse pe POR. Acest al doilea apel de proiecte ar putea fructifica mai
bine metodologiile dezvoltate și rafinate în cadrul proiectului alături de capacitatea instituțională
dezvoltată a DGASPC-urilor prin experiența acumulată în utilizarea acestora. Prin urmare, există șanse
reale ca un al doilea apel de proiecte să înregistreze un număr mai mare de cereri de finanțare
depuse, cu o mai bună distribuție la nivel național, fără o concentrare a proiectelor depuse în anumite
județe.

• Disparitățile dintre județe în ceea ce privește eforturile de dezinstituționalizare se datorează, în

parte, capacităților și determinării diferite în implementarea agendei de dezinstituționalizare. Pentru
a reduce disparitățile regionale în punerea în aplicare a procesului de dezinstituționalizare,
următoarele măsuri/ acțiuni ar putea ajuta: (i) îmbunătățirea instrumentelor de evaluare și
monitorizare a situației tuturor copiilor din sistemul de protecție, care să facă parte din cadrul de
reglementare revizuit; (ii) un sistem informatic de management care ar permite ANPDCA să
monitorizeze în timp real situația copiilor și acțiunile de remediere necesare; (iii) un sistem național
de monitorizare a performanței cu module pentru ANPDCA, DGASPC și manageri de caz, (iv) un sistem
național de formare care ar fi obligatoriu și adaptat nevoilor personalului și ale copiilor aflați sub
îngrijirea lor (v) o legislație mai bună - inclusiv standarde noi / îmbunătățite de calitate pentru
anumite servicii sociale.

• Pentru dezvoltarea rețelei de AMP, este necesară implementarea uniformă la nivel național a
Standardelor Minime Obligatorii (SMO) pentru asigurarea protecției copilului la AMP (în prezent doar
parțial respectate), resurse financiare suplimentare pentru creșterea calității îngrijirii oferite de AMP,
cunoașterea și adresarea nevoilor de formare ale AMP, dar și investiții în dezvoltarea serviciilor în
comunitate, în proximitatea AMP, în special centre de zi, centre/servicii de recuperare și școală după
școală.

• Creșterea performanțelor rețelei de Pfam necesită o uniformizare a practicilor de lucru, în special

privind monitorizarea trimestrială a situației copilului, cursurile de formare adresate PFam, întrucât
nici unul dintre județele studiate nu a organizat cursuri de formare pentru familiile/persoanele de
plasament în ultimii 5 ani,9 măsurarea sistematică a gradului de satisfacție al copiilor și al familiilor de
plasament, consemnarea sistematică a informațiilor privind existența sau inexistența situațiilor de
abuz, neglijare şi exploatare a copiilor din Pfam, elaborarea și implementarea unui regulament în baza
căruia se furnizează serviciile sociale la domiciliu pentru copiii aflați în Pfam și creșterea frecvenței
vizitelor la domiciliul familiilor de plasament dar și a interacțiunilor față-în-față dintre MC și copii.

• Principalele zone de dezvoltare ale rețelei de servicii rezidențiale publice de mici dimensiuni
(RezMic) sunt: (i) o mai mare dispersieteritorială a CTF-urilor și apartamentelor prin dezvoltarea
rețelei cu evitarea formării comunităților de beneficiari de servicii; (ii)
elaborarea/utilizareauneidefiniții comune la nivel național pentru serviciile rezidențiale; (iii)
satisfacerea cerințelorcu privire la modulare și adresarea deficitului de personal pentru o parte din
CTF-uri și apartamente; (iv) îmbunătățirea tipurilor de servicii și activități disponibile serviciilor
rezidențiale publice de mici dimensiuni (RezMic); (v) monitorizareași evaluarea independentă a
calității serviciilor oferite copiilor și tinerilor în AP/CTF-uri.

• Pentru a crește performanțele managementului de caz, directorii DGASPC propun o serie de

recomandări de optimizare a implementării următoarelor standarde privind managementul de caz:

• SMO 1. Îmbunătățirea condițiilor de utilizare a metodei prin realizarea unui soft de evidență cu toți
copiii cu măsură de protecție specială și/ sau îmbunătățirea procedurilor de lucru.

9
Formarea persoanelor/familiilor de plasament nu este prevăzută în legislație.

29
• SMO 5. Îmbunătățirea colaborării cu echipa multidisciplinară, inclusiv prin întâlniri mai dese cu
echipele din CP/ AMP.

• SMO 6. Creșterea țintelor fixate managerilor de caz pentru deschiderea procedurii de adopție.

• SMO 9. Mărirea structurii organizaționale prin angajarea unui număr mai mare de manageri de caz și
asigurarea îndeplinirii standardului privind numărul de cazuri, asigurarea unei acoperiri zonale mai
echilibrate sau fixarea unui prag nou, mai aproape de standarde („fiecare MC să nu depășească 50
beneficiari”); ocuparea posturilor vacante; angajarea de manageri de caz conform SMO; în relație cu
procesul de dezinstituționalizare, ar putea crește rețeaua de AMP și, corespunzător, echipa de MC
pentru copiii din AMP.

• SMO 10. Înființarea unui serviciu destinat MC, sau după caz, reorganizarea MC într-o singură
structură, astfel încât un copil să aibă un singur MC pe parcursul perioadei petrecute în sistemul de
protecție specială; clarificarea separării responsabilităților MC privind furnizarea de servicii.

• SMO 11. Dezvoltarea formării inițiale și continue prin schimburi de experiență, diferite cursuri de
formare profesională, inclusiv de supervizare, management de caz, calitate a serviciilor sociale. Unii
directori menționează și necesitatea includerii personalului din primării în cursurile de formare dar și a
formării pentru burnout („devin roboți după un timp, parcă ar lucra pe bandă”). Motivate și de lipsa
bugetului dedicat formării, parte din directorii DGASPC propun schimburi de experiență cu discutarea
anumitor cazuri excepționale cu colegii din celelalte servicii.

• SMO 12. Îmbunătățirea supervizării MC, mai ales pentru că „pe teren trebuie să iei decizii singur, nu
știi dacă iei deciziile corecte și prin semnătura ta poți schimba cursul vieții unui copil”.

• Succesul procesului de dezinstituționalizare va depinde în mod esențial de reducerea numărului de

copii care intră în centrele de plasament și, în general, în sistemul de protecție specială. Acest
obiectiv implică dezvoltarea serviciilor de prevenire a separării copilului de familie. Analiza
distribuției geografice a riscului de separare a identificat o serie de comunități sursă care, pe de o
parte, concentrează un număr mare de copii și tineri din sistemul de protecție specială, cu mame
cunoscute care încă locuiesc în aceste comunități și în care pe de altă parte, există, cel puțin în
prezent, o deschidere a autorităților locale de a dezvolta serviciile de prevenire și sprijin pentru copil
și familie. Maximizarea impactului efortului de dezinstituționalizare ar însemna prioritizarea
intervențiilor necesare în aceste comunități sursă, pentru a putea mobiliza cât mai eficient resursele
sistemului de protecție a copilului. Studiul a identificat nevoi de dezvoltare în special în zona
serviciilor sociale, a personalului uman specializat la nivelul SPAS-urilor și a funcționalității Structurilor
Comunitare Consultative.

30
CONTEXT

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție(ANPDCA) din cadrul Ministerului
Muncii și Justiției Sociale (MMJS)10 din Romania, a solicitat sprijinul Băncii Mondiale pentru elaborarea
unui plan operațional de dezinstituționalizare a copiilor care sunt protejați în centre de plasament
clasice și asigurarea tranziției acestora în servicii dezvoltate la nivelul comunităților din care provin.

Reducerea numărului de copii din instituțiile de mari dimensiuni, necorespunzătoare, rămâne o

prioritate a guvernului român în anii următori. Guvernul s-a angajat deja să accelereze procesul de
dezinstituționalizare și a menționat acest aspect ca reprezentând o prioritate în diferite documente
strategice, inclusiv Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-
2020, Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015-2020, și Acordul de
Parteneriat. În acord cu Pachetul privind investițiile sociale și Recomandarea Comisiei Europene
"Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării," ANPDCA a stabilit, printre altele,
următoarele priorități pentru 2014-2020: (i) Închiderea centrelor de plasament clasice pentru protecția
copilului și transferul copiilor din aceste centre către servicii în cadrul comunitățiiși (ii) Asigurarea de
intervenții timpurii și preventive pentru copii, care vor asigura exercitarea dreptului copiilor de a
crește într-un mediu familial și îi vor ajuta să-şi realizeze pe deplin potențialul și să-şi exercite
integral drepturile.

România a moștenit un sistem de protecție a copilului dezastruos de la regimul comunist. Între anii
1945 și 1989 statul a dezvoltat o rețea de instituții de mari dimensiuni, iar familiile sărace erau
încurajate să-şi lase copiii (în special pe cei cu dizabilități) în grija statului. Au fost subminate
modelele tradiționale de ocrotire a copilului, precum plasarea unui copil cu dificultăți în grija unui
membru al familiei extinse. În contextul politicilor agresive pro-nataliste, combinate cu criza
economică din anii ’80, rezultatul a fost unul dezastruos. În 1989, peste 100.000 de copii trăiau în
astfel de instituții, în condiții foarte precare. Mai mult, chiar și atunci când condițiile materiale erau
rezonabile, instituționalizarea a avut un puternic impact negativ asupra sănătății, dezvoltării și stării
psihologice a copiilor, din cauza depersonalizării, rutinelor rigide și a izolării sociale.11

În ultimii 15 ani, guvernul a înregistrat progrese semnificative în reducerea numărului de copii din
instituții și prin dezvoltarea unor servicii alternative de tip familial, însă aceste progrese au stagnat
după 2010. Numărul copiilor aflați în servicii de tip rezidențial (în centre publice și private de
plasament, inclusiv în case de tip familial) a scăzut, de la valoarea maximă de 57.181, înregistrată în
decembrie 2000, la aproximativ 15.478, la data de 30 septembrie 2016. Cu toate acestea, în 2011,
pentru prima dată în 15 ani, numărul copiilor aflați în instituții a crescut12, ca urmare a creșterii
populației sărace și a bugetului limitat disponibil pentru serviciile de tip familial. Însă, în ultimii câțiva
ani, rata a început din nou să scadă. Mai mult, numărul total al copiilor aflați în sistemul de protecție
specială din România13 care beneficiază de o măsură de protecție specială a scăzut semnificativ, de la
aproximativ 98.000 de copii în 1997 până la aproximativ 52.774 la data de 30 septembrie 2016. Însă a
scăzut și numărul total al copiilor și, din acest motiv, rata copiilor aflați în sistemul de protecție
specială a stagnat (1.776 la 100000 de copii în 2000 și 1.641 la 100000 de copii în 2011), ceea ce
ilustrează limitele sistemului de a reduce numărul copiilor care intră în sistemul de protecție.
Comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est și din Comunitatea Statelor Independente
(ECE/CSI), România are o rată medie14 a copiilor plasați în cadrul serviciilor publice de îngrijire. Cu
toate acestea, în cifre absolute, sistemul de protecție a copilului din România este încă unul dintre

10
Până în ianuarie 2017, s-a numit Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV).
11
Johnson et al. (2006), Browne (2009), Tobis (2000), National Scientific Council on the Developing Child (2014).
12
MMFPS, DGPC (2011: 1). Numărul copiilor instituționalizați (plasați în servicii rezidențiale) era de 23.240 în 2011, comparativ
cu 23.103 în 2010.
13
În România, sistemul de protecție specială a copilului reprezintă ansamblul de măsuri, prestații și servicii concepute pentru
creșterea și îngrijirea copiilor separați, temporar sau definitiv, de părinți care nu pot fi lăsați în îngrijirea acestora.
14
România are între 1.600 și 1.700 de copii în serviciile de ocrotire a copilului, la 100.000 de copii, în totalul populației cu vârste
cuprinse între 0 și 17 ani, comparativ cu o medie de 1.850, la 100.000 de copii cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani, date pentru
regiunea ECE/CSI și pentru țările din Europa de Est și Asia Centrală (baza de date Transmonee 2015, tabelul 6.1.22).

31
cele mai mari, fiind responsabil să asigure servicii de îngrijire pentru aproximativ 60.000 de copii (din
care 52.000 în cadrul sistemului special de protecție).15

Închiderea centrelor de plasament pentru protecția copilului a fost un proces lent, iar proporția
copiilor plasați în instituții (clasice sau modulate) a rămas neschimbată după 2011. Conform Strategiei
naționale privind protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2020:16 “Restructurarea
instituţiilor de ocrotire a copilului s-a desfăşurat în strânsă legătură cu încercarea de a oferi
alternative de tip familial la ocrotirea de tip rezidenţial a copilului şi de a preveni abandonul. Pe de o
parte, instituţiile clasice, cu o capacitate mare (între 100 şi 400 de locuri) au fost restructurate,
încercându-se reducerea capacităţii, modularea acestora, pentru a oferi mai mult spaţiu pentru
fiecare copil, într-un mediu cât mai apropiat de cel familial. Reducerea numărului de copii, prin
dezinstituţionalizare, în special prin reintegrarea copiilor în familia naturală sau lărgită, ori prin
plasamentul la o familie sau persoană, a făcut posibilă “umanizarea” instituţiilor. Însă, nu toate
centrele de plasament au fost astfel transformate; lipsa de fonduri şi de experienţă a făcut ca după
anul 2007 procesul să se desfăşoare lent, în etape, în funcţie de fondurile existente sau de priorităţile
stabilite prin strategiile judeţene. În anul 2011, 52% din copiii protejaţi în servicii de tip rezidenţial se
aflau în instituţii de tip clasic şi modulat.”17 La sfârșitul anului 2014, 50% dintre copiii aflați în ocrotire
de tip rezidențial încă locuiau în instituții (centre de plasament).

Reforma de dezinstituționalizare a copiilor desfășurate până în prezent în România oferă cinci lecții
principale care trebuie luate în considerare de decidenți în acest nou val de reformă (vezi și Caseta 2).
Principalele lecții învățate arată că: (i) Planificarea închiderii centrelor și dezvoltării de noi servicii
trebuie să aibă la bază nevoile specifice identificate pentru fiecare copil și familia acestuia, precum și
consultarea lor; (ii) Închiderea centrelor de plasament trebuie obligatoriu însoțită de dezvoltarea și
întărirea serviciilor de prevenire a separării copiilor de familie de la nivel de comunitate; (iii) Este
necesară întărirea considerabilă a activităților de monitorizare și evaluare a situației copiilor după
închiderea centrului de plasament, precum și a calității serviciilor alternative nou înființate; (iv) ONG-
urile sunt parteneri valoroși în domeniul protecției copilului și tocmai de aceea dezinstituționalizare
poate fi construită mai ales prin parteneriate public-privat; (v) Ar fi utilă organizarea unor campanii de
informare și sensibilizare la nivelul populației generale și a factorilor de decizie de la nivel local
pentru a crește nivelul de acceptare și integrare a acestor copii, mai ales a celor cu nevoi speciale, în
comunitate.

La 31 martie 2015, mare parte dintre copii încă locuiau în centre de plasament, clasice și modulate.18
Conform statisticilor oficiale ale ANPDCA, existau 81 de unități de plasament clasice, unde se aflau în
ocrotire un total de 3.866 de copii și tineri. Suplimentar, existau alte 83 de centre de plasament
modulate, în care erau 3.492 de copii. Deși necesitatea închiderii acestor centre era unanim
acceptată, costurile asociate acestui proces erau extrem de mari, iar fondurile existente absolut
insuficiente. Prin urmare, la începutul proiectului SIPOCA 2, a fost necesară stabilirea unor priorități
pentru a decide care vor fi primele centre închise, în baza unei analize aprofundate a situației
acestora și a calității serviciilor pe care le asigură copiilor.

În consecință, în cadrul proiectului, Rezultatul # 2 (mai 2017) a propus o tipologie a centrelor clasice și
modulate bazată pe dovezi, precum și o metodologie de prioritizare împreună cu un set de opțiuni
pentru lista de prioritizare a închiderii centrelor de plasament pentru copii din România. Tipologia
centrelor clasice și modulate nu a fost încă recunoscută ca atare în mod uniform în întreaga țară.

15
Ceilalți aproximativ 8.000 de copii beneficiază de servicii de tip tutelă, îngrijire de zi, supraveghere specială, consiliere,
prevenire, și diferite alte servicii care nu presupun separarea de familie și ocrotirea în cadrul serviciilor de tip familial sau
rezidențial.
16
ANPDCA (2014: 30)
17
Conform HHC (2012), o instituție “de tip vechi”, “tradițională” sau “clasică” înseamnă un centru de plasament cu peste 12
copii sau tineri, cel puțin patru copii într-un dormitor și grupuri sanitare comune pentru locatarii unui etaj. O instituție
“renovată” “restructurată” sau “modulată” înseamnă un centru de plasament cu peste 12 copii sau tineri, structurat în unități
care cuprind de obicei un dormitor, o cameră de zi și o baie. Prin comparație, o casă de tip familial (CTF) este o unitate de
plasament având la bază un model familial, cu cameră de zi, bucătărie și băi.
18
13 martie 2015 a fost data de referință adoptată atunci când a fost elaborat proiectul, în 2015.

32
Metodologia de prioritizare s-a bazat pe o evaluare multicriterială, pentru a ordona toate centrele de
plasament din România (atât centrele clasice, cât și cele modulate) în funcție de calitatea îngrijirii pe
care o oferă copiilor.19Astfel, metodologia de prioritizare a determinat acele centre în care copiilor,
cel mai probabil, nu le erau satisfăcute nevoile în ceea ce privește sănătatea și dezvoltarea.20 În acest
scop, evaluarea multicriterială a utilizat: (1) calitatea îngrijirii copilului în fiecare centru de
plasament în ceea ce privește (a) numărul de copii afectați,21 (b) mediul de îngrijire22 și (c) calitatea
îngrijirii23; (2) opiniile copiilor înșiși despre calitatea vieții în centrele de plasament în care trăiesc;24 și
(3) opțiunile DGASPC cu privire la centrele care trebuie închise și în ce ordine.25 În acest mod, ținând
cont de faptul că nu poate exista o soluție optimă unică pentru prioritizarea închiderii centrelor de
plasament, a fost propus un set de modalități "bune" de planificare a procesului.

Închiderea acestor centre este un proces26 care trebuie planificat cu atenție și minuțiozitate pentru a
stabili:

i. Nevoile copiilor care locuiesc în prezent în aceste centre;

ii. Alternativele la îngrijirea asigurată în prezent în cadrul acestor centre, care ar putea fi avute
în vedere după închiderea centrelor;

iii. Serviciile care ar putea fi oferite, având în vedere resursele disponibile și necesare;

iv. Domeniile și nivelul investițiilor care vor fi necesare;

v. Necesarul de formare profesională a personalului și tipurile noi de personal care va trebui

angajat;

vi. Măsurile de prevenire care trebuie adoptate sau consolidate în vederea reducerii numărului de
copii care intră în sistemul de protecție specială.

În acest scop, Rezultatul #2 (mai 2017) a inclus un "Îndrumar pentru elaborarea planurilor individuale
de închidere a centrelor de plasament din Romania". În acest mod, fiecare centru clasic sau modulat
poate fi închis în conformitate cu o metodologie și un plan care să țină cont de toate elemente
menționate anterior (cu o importanță specială acordată nevoilor copiilor) și care abordează măsura în
care resursele umane, financiare și materiale disponibile sunt adecvate pentru acea instituție anume.

În plus, Rezultatul #3 (noiembrie 2017) a arătat modul în care metodologia preliminară pentru
elaborarea planurilor individuale de închidere a centrelor de plasament (prezentată în Îndrumar) a fost
îmbunătățită pentru evaluarea multidisciplinară a copiilor. În același timp, a adus informații valoroase
cu privire la măsurile de îngrijire alternativă pentru copiii din centrele de plasament, bazat pe o

19
Spre exemplu, pe baza evaluării multicriteriale, Rezultatul #2 a arătat clar că, deși centrele modulate sunt oarecum mai bune
decât cele clasice în ceea ce privește mediul de îngrijire, diferențele dispar în ceea ce privește calitatea îngrijirii. Astfel,
centrele de tip modulat sau centrele de tip clasic asigură aceeași calitate a îngrijirii beneficiarilor lor (nu foarte bună).
20
Mulheir și Browne (2007: 55).
21
(a) Numărul de copii afectați: cu cât este mai mare un centru, cu atât este mai necesară închiderea acestuia, pentru a oferi
tuturor copiilor care trăiesc acolo ocazia de a crește într-un mediu cât mai apropiat cu putință de cel familial.
22
(b) Mediul de îngrijire: resurse umane și materiale insuficiente și/sau de slabă calitate dintr-un centru pot afecta sănătatea și
dezvoltarea copiilor care trăiesc acolo. Prin urmare, cu cât resursele disponibile pentru un centru sunt mai mici, cu atât este
mai necesară închiderea acestuia. Variabilele structurale asociate cu mediul de îngrijire au fost structurate în patru sub-
dimensiuni: distanță și izolare, infrastructura centrului, aspecte legate de sănătate și securitate și personalul de îngrijire (López
Boo et al, 2016: 53)
23
(c) Calitatea îngrijirii: sănătatea și dezvoltarea copiilor pot fi, de asemenea, afectate negativ de interacțiuni abuzive și
neglijare sau de alte forme de violență din partea personalului centrului sau din partea altor copii. Prin urmare, cu cât calitatea
îngrijirii dintr-un centru este mai mică, cu atât este mai necesară închiderea acestuia. Variabilele de proces aferente au fost
structurate în trei sub-dimensiuni: servicii și activități pentru dezvoltarea copilului, interacțiunile dintre copii și personalul de
îngrijire și implementarea standardelor de calitate și a managementului de caz. (López Boo et al, 2016: 53)
24
Informații obținute prin focus-grupuri.
25
Informații obținute prin interacțiunea cu DGASPC, în principal prin efectuarea de interviuri.
26
Conform recomandării Grupului European de Experţi în tranziţia de la îngrijirea instituţională către cea din cadrul comunităţii
formulate în “Direcții europene comune privind tranziţia de la îngrijirea instituţională către cea din cadrul comunităţii” și în
“Orientări privind utilizarea fondurilor Uniunii Europene pentru tranziţia de la îngrijirea instituţională către cea din cadrul
comunităţii” (EEG, 2012).

33
evaluare multidisciplinară (medicală, psihologică, socială și educațională) a nevoilor lor,27 precum și
pe preferințele și alegerile lor cu privire la oportunități de îngrijire alternativă, așa cum le-au
exprimat înșiși copiii în focus-grupuri.

Succesul procesului de dezinstituționalizare va depinde în mod esențial de reducerea numărului de

copii care intră în centrele de plasament. În mod special, este necesară elaborarea unei metodologii
pentru identificarea copiilor expuși riscului de separare de familie.

Reducerea numărului de copii aflați în sistemul de protecție specială va necesita dezvoltarea

serviciilor de prevenire în cadrul comunității. Studiile arată că există zone (în special comunități sursă)
în care lipsesc serviciile de intervenție timpurie și orientare, acesta fiind unul dintre motivele pentru
care copiii pot intra în sistemul de protecție specială a copilului.28Conform statisticilor oficiale,
aproape 1,4% dintre toți copiii români cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani sunt expuși riscului de
separare de familie. Cu toate acestea, un studiu UNICEF a estimat că acest procent este mai mare –
aproape 2% dintre copiii cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani – dacă ținem cont și de copiii “invizibili”.29

27
Evaluare multidisciplinară a unui eșantion reprezentativ de 1,712 copii și tineri din centre de plasament, cu date introduse în
aplicația E-cuib.
28
Stănculescu et al. (coord.) (2016)
29
Stănculescu și Marin (2012). Termenul de copii “invizibili” se referă la copiii “sunt pierduți din vedere în cadrul familiilor,
comunităților, și societăților lor, precum și pentru guverne, donatori, societatea civilă, mass-media, și chiar și pentru alți copii”
conform UNICEF (2006) The State of the World’s Children 2006: Excluded and Invisible [Starea copiilor lumii 2006: excluși și
invizibili], www.unicef.org

34
INTRODUCERE
Prezentul studiu a fost elaborat în cadrul Acordului de Servicii de Consultanță privind Dezvoltarea
planurilor pentru dezinstituționalizarea copiilor rămaşi fără îngrijire părintească și transferul acestora
către îngrijirea în comunitate, încheiat între Banca Mondială și Autoritatea Națională pentru Protecția
Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) la data de 12 mai 2016. Acordul are în vedere implementarea
proiectului implementat de ANPDCA - ”Elaborarea planului de dezinstituționalizare a copiilor din
instituții și asigurarea tranziției îngrijirii acestora în comunitate” – cod SIPOCA 2, finanțat din Fondul
Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă.

În perioada decembrie 2017-aprilie 2018, echipa Băncii Mondiale a desfășurat procesul de colectare și
analiza datelor necesare pentru pregătirea celui de-al patrulea livrabil prevăzut de contract
(Rezultatul #4). Acest raport reprezintă o continuare a primelor trei livrabile deja predate către
ANPDCA (în februarie, mai, respectiv noiembrie 2017), dar și o deschidere pentru Rezultatul #5 ce
urmează a fi pregătit în următoarele luni, cu privire la planurile de dezvoltare a serviciilor de
prevenire a separării copilului de familie, la nivel de comunitate.

Rezultatul #4 a beneficiat de un atelier de lucru cu asistenți sociali din Colegiul Național al Asistenților
Sociali din România (CNASR) și cu Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului
(DGASPC), organizat de Banca Mondialăcu sprijinul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor
Copilului și Adopție (ANPDCA) la Brașov, între 5-8 februarie, 2018.

Structura raportului

În concordanță cu viziunea ANPDCA, transpusă în „Strategia națională pentru protecția și promovarea

drepturilor copilului 2014-2020”,30 în cadrul acestui acord, Banca Mondială oferă asistență tehnică pe
următoarele patru direcții strategice de acțiune pentru deinstituționalizarea copiilor rămași fără
îngrijire părintească:

(i) închiderea centrelor de plasament31

(ii) dezvoltarea serviciilor alternative la îngrijirea în centre de plasament32

(iii) întărirea managementului de caz, pentru a asigura calitatea și adecvarea serviciilor de protecție

(iv) dezvoltarea serviciilor de prevenire și sprijin din comunitate.

Prezentul Rezultat #4 are în vedere toate cele patru teme majore. Astfel, Partea 1 prezintă o
actualizare a stadiului procesului de închidere a centrelor de plasament pentru copii din România.
Partea 2 are în vedere cartografierea și analiza serviciilor alternative la îngrijirea în centre de
plasament, fiind structurat în trei secțiuni, și anume: (A) rețeaua de asistență maternală profesionistă
(AMP); (B) rețeaua de plasamente familiale la rude și la alte familii sau persoane (PFam); (C) serviciile
rezidențiale de mici dimensiuni, respectiv case de tip familial (CTF) și apartamente (AP). Partea 3 se
ocupă de analiza managementului de caz, respectiv capacitatea actualei rețele de manageri de caz să
asigure furnizarea în timp util de servicii de calitate și adecvate nevoilor pentru copiii și tinerii din
sistemul de protecție specială. Partea 4 prezintă cartografierea serviciilor existente pentru un număr
de 35 de comunități sursă. Raportul este completat de un număr de 35 de rapoarte de sine stătătoare
la nivel județean și de un document metodologic extins.

30
HG nr. 1113/2014.
31
Tema este abordată și în Rezultatul #1 (februarie 2017) și Rezultatul #2 (mai 2017).
32
Vezi și Rezultatul #3 (noiembrie 2017).

35
 Tabel 1: Copiii și tinerii din sistemul de protecție specială, pe tipuri de servicii de protecție,
înfebruarie-martie 2018
Copii și tineri în... Număr Procent
Servicii rezidențiale 10188 27
Centre de plasament 5353 14
Case de tip familial 3494 9
Apartamente 1341 3
Servicii de tip familial 28179 73
Asistenți maternali 13725 36
Plasamente familiale 14487 38
Plasamente la rude de până la gradul IV 10580 28
Plasamente la alte persoane 3745 10
Plasamente mixte 162 0.4
Total 38400 100
Sursa: Banca Mondială, Recensământul centrelor de plasament, al serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni, al
asistenților maternali profesioniști și al plasamentelor familiale, februarie-martie 2018.

Întreaga analiză are în vedere toate cele 35 de județe din România în care există cel puțin un centru
de plasament pentru copii (vezi Anexa 1. Tabel 1).

Mesajul nostru principal

Prezentul document discută despre închiderea centrelor de plasament pentru copii din România.
Ținem să precizăm că, în înțelegerea noastră, obiectivul închiderii centrelor de plasament pentru copii
este îmbunătățirea situației copiilor și tinerilor care locuiesc acolo, nu închiderea instituțiilor per se.
Astfel, nicio instituție nu trebuie închisă până când nu se identifică soluții mai bune de plasament
pentru fiecare copil și tânăr din acel centru.

Copiii și tinerii plasați în instituții în prezent reprezintă un grup foarte divers, iar (re)integrarea nu
este posibilă pentru unii dintre aceștia. Astfel de copii trebuie ocrotiți în continuare fie prin serviciile
asistenților maternali, fie în cadrul unor plasamente familiale, fie în servicii rezidențiale de mici
dimensiuni, precum casele de tip familial sau apartamentele.

Astfel, procesul de dezinstituționalizare a copiilor trebuie să fie centrat pe copii și trebuie planificat
având în vedere interesul superior al copiilor și tinerilor care locuiesc în aceste instituții. În acest scop,
închiderea unui centru de plasament presupune crearea, dezvoltarea și consolidarea unor noi servicii,
în scopul de a asigura cea mai adecvată formă de îngrijire alternativă, într-un mediu familial, precum
și diferite servicii de prevenire și sprijin în cadrul comunităților.

36
Principiile dezinstituționalizării copiilor
Setul de principii33 de mai jos a ghidat toate metodologiile, analizele, instrumentele și recomandările
din Rezultatul #4.

Îngrijirea rezidențială
trebuie să fie ultima soluție
de îngrijire
Îngrijirea rezidențială trebuie să fie ultima soluție de îngrjire care este
oferită doar temporar fie în centre de plasament, fie în servicii de dimensiuni
mici (case de tip familial sau apartamente), cu scopul de a găsi o soluție
familială permanent cât de repede posibil.
Trebuie luat în considerare faptul că orice unitate rezidențială nou creată
atrage după ea nevoia de a o menține ocupată.

Copiii sunt principalii Prin urmare, procesul de închidere a instituțiilor trebuie să fie înainte de orice
beneficiari ai proceselor de centrat pe copii și familiile acestora.
dezinstituționalizare

Copiii trebuie să participe și
să fie consultați în tot acest
proces, părerile lor fiind
ascultate
Este necesar să fie asigurate toate condițiile pentru implicarea copiilor în
deciziile care îi privesc în funcție de vârsta și gradul lor de maturitate. Inclusiv
copiii cu dizabilități trebuie încurajați să-și exprime opiniile, trebuie să fie
respectată capacitatea de evoluție a acestora, trebuie menținută focalizarea pe
potențialul de dezvoltare al acestora simultan cu manifestarea încrederii în acest
potențial.

Este de preferat ca Copiii trebuie, acolo unde este posibil, să fie reintegrați în familia lor naturală,
dezvoltarea copiilor să aibă să fie îngrijiți în familia extinsă sau să fie adoptați.
loc în familia lor naturală

Copiii și familia trebuie Nevoile și circumstanțele copiilor nu pot fi separate de nevoile și circumstanțele
considerați ca un întreg familiei. De aceea, evaluarea situației și planificarea intervențiilor sau noilor
servicii trebuie gândite pentru familie și copil ca un întreg.

Servicii de suport pentru
familie trebuie să fie
disponibile în comunitate, iar
serviciile de prevenire
trebuie întărite
Copiii și părinții lor pot avea nevoie de sprijin și servicii specializate pentru a
preveni separarea și destrămarea familiei, precum și pentru a asigura o
reintegrare durabilă a copilului. Serviciile de sprijin pentru familie trebuie să fie
disponibile în comunitate și trebuie să fie adaptate nevoilor individuale ale
fiecărui copil și familie.

Dezinstituționalizarea trebuie
să înceapă cu analiza
multidisciplinară a nevoilor
specifice ale fiecărui copil în
parte
Nici un copil nu va fi mutat dintr-o instituție fără să fi trecut printr-un proces de
evaluare individuală multidisciplinară, precum și a familiei. Pe baza acestor
evaluări se va redacta un raport concluziv ce va conține un plan de servicii și se
vor planifica și întreprinde măsuri pentru a asigura mutarea copilului în condiții
optime din punct de vedere fizic și psiho-emoțional

Planificarea noilor servicii
trebuie să aibă la bază
nevoile identificate ale
fiecărui copil în parte și nu
priorități administrative
Unde și cum sunt dezvoltate noile servicii și tot ceea ce are legătură cu
planificarea acestora trebuie să corespundă nevoilor copiilor care vor beneficia
de aceste servicii, care trebuie să primeze altor considerente de orice altă
natură.

În programul de închidere nici Nu vor fi acceptate practici care sunt aplicate uneori de a muta ”copiii răi” în
un copil nu va fi transferat centre care nu se închid, pentru a transfera în noile servicii ”copii buni”.
într-o instituție mai mare

33
Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului ratificată de România prin Legea nr. 18/1990 și Convenția ONU privind
drepturile persoanelor cu dizabilități ratificată prin Legea nr. 221/2010 reprezintă cadrul general de principii și valori în ceea ce
privește dezinstituționalizarea. Aceste principii se regăsesc integral în “Strategia națională pentru protecția și promovarea
drepturilor copilului 2014-2020” și în legislație, inclusiv în normele și ordinele obligatorii pentru orice intervenție în acest
domeniu.

37
Standardele de calitate
trebuie urmate
La realizarea oricărei
planificări, prioritatea
maximă ar trebui acordată
stabilității copiilor, iar
schimbările ar trebui reduse
la minim
Rezultatele planificate
trebuie să fie realiste
Urmărirea interesului
primordial al copilului și
îmbunătățirea condițiilor de
viață ale copiilor trebuie să
fie demonstrabile
Copiii trebuie protejați de
vătămare sau abuz
Copiii trebuie să păstreze
legătura cu familia lor
Copiii vor fi reuniți cu frații
lor atunci când acest lucru
este posibil
Atenție specială trebuie
acordată tinerilor care
părăsesc sistemul
Monitorizarea și evaluarea
post-deinstituționalizare sunt
vitale
Clădirile centrelor nu trebuie
să mai fie utilizate pentru
îngrijire rezidențială pentru
copii
Standardele de calitate au fost dezvoltate pentru cele mai multe dintre servicii;
acestea ar trebui urmărite atât în etapa de planificare, cât și în cea de
implementare.
Copiii sunt extrem de sensibili la schimbare, prin urmare mutarea în procesul de
închidere a centrului de plasament trebuie să fie o experiență pozitivă și, pe cât
posibil, ultima mutare. Aceasta înseamnă că toți copiii vor fi mutați pe termen
lung într-o manieră pregătită și planificată în servicii alternative de tip familial
sau în servicii rezidențiale de mici dimensiuni (CTF, apartamente).
Noile servicii, intervențiile planificate și rezultatele așteptate ale acestora
trebuie să fie realiste și să ia în considerare toate opțiunile (inclusiv mutarea în
instituții specializate pentru adulți, acolo unde este cazul).
Îmbunătățirea trebuie să fie evidentă, cuantificabilă și sustenabilă. Soluții
temporare și parțiale nu sunt suficiente. Rezultatul pentru fiecare copil în parte
trebuie să reprezinte ceea ce copilul are nevoie pentru atingerea potențialului
său maxim, și nu o îmbunătățire ușoară față de situația actuală.
Reintegrarea în familia naturală sau plasarea la rude nu trebuie făcută cu orice
preț. Copiii nu vor fi puși în situație de risc sau abuz. De exemplu, dacă unul
dintre motivele plasamentului copilului a fost abuzul sau neglijența în familie,
copilul nu va fi reintegrat în familie decât dacă o anchetă riguroasă dovedește că
situația s-a schimbat și copilul nu mai este supus riscului, în paralel cu un plan
strict de monitorizare după reintegrare.
Copiii care nu pot fi reintegrați în familia naturală sau nu pot fi îngrijiți în
familia extinsă ar trebui să poată menține o legătura cu membrii familiei.
Așadar, trebuie căutată o formă de plasament alternativ în așa fel încât copilul
să nu fie mutat prea departe din punct de vedere geografic, iar vizitele ar trebui
facilitate atunci când acest lucru este în interesul copilului.
Nici un grup de frați nu va fi separat ca rezultat al procesului de închidere. Pe
cât posibil și în interesul fiecărui copil, grupurile de frați vor rămâne
împreună sau vor fi reunite.
Aceasta implică o planificare atentă pas cu pas și asigurarea de suport adecvat
(calificare, loc de muncă, locuință etc.), consiliere și servicii de monitorizare
până când integrarea socială este asigurată. Planificarea va fi realizată împreună
cu fiecare tânăr(ă) care urmează să părăsească sistemul.
Monitorizarea și evaluarea situației post-deinstituționalizare trebuie asigurată
pentru fiecare copil și familie, precum și pentru toate serviciile nou înființate.
Opțiunile pentru utilizarea ulterioară a clădirilor nu ar trebui să includă sub nici o
formă opțiuni de îngrijire rezidențială de grup. Unde este posibil, se poate lua în
considerare împărțirea acestor clădiri în apartamente complet independente
pentru persoanele care părăsesc sistemul (și nu numai) cu opțiuni accesibile de
38

Dezinstituționalizarea cere o
abordare multidisciplinară
Dezinstituționalizarea nu e un
proces de sine stătător
ONG-urile pot fi parteneri
extrem de valoroși pentru
întregul proces de
dezinstituționalizare
Surse: Mulheir și Browne (2007), UN (2010), EEG (2012), ANPDCA (2014).
locuire.
E nevoie de intervenții integrate în toate aspectele vieții de familie (uneori
aplicate de mai multe organisme): condiții de locuit, relații familiale și sociale,
sănătate fizică și mintală și economie/capacitatea de a genera venit.
E nevoie de schimbări profunde care vizează atitudinea față de copil, viața de
familie și abandon. Procesul dezinstituționalizării trebuie să se realizeze
împreună cu încercările de a schimba atitudini, norme sociale și culturale cu
privire la viața de familie și abandon. O mare importanță o are promovarea
acceptării responsabilităților de părinte și asigurarea sprijinului general și de
specialitate de care părinții au nevoie.
Organizațiile societății civile pot întotdeauna să aducă inovația, flexibilitatea,
calitatea și rapiditatea ce sunt atât de necesare în procesul de
dezinstituționalizare.
Mai mult decât atât, ONGurile au abilitatea și capacitatea de a ajunge la nivelul
comunităților locale, de a adapta rapid răspunsurile la nevoile identificate și de a
dezvolta capacitatea acolo unde este nevoie.
Pentru toate aceste motive, trebuie luate în considerare modalitățile de a
implica pe termen lung furnizorii privati de servicii și de construi parteneriate
public-privat. Crearea unei piețe deschise pentru furnizarea de servicii prin
contractare/externalizare ar putea furniza un răspuns rapid și flexibil la nevoi și
în același timp ar asigura sustenabilitatea acțiunilor societății civile și a mediului
privat în furnizarea de servicii de calitate.
Rolul ONG-urilor nu ar trebui să fie limitat la furnizarea directă de servicii. ONG-
urile ar trebui să fie partenere ale DGASPC în eforturile de închidere a centrelor
de plasament și, mai general, de dezinstituționalizare a copiilor. Participarea lor
poate aduce valoare în toate fazele procesului, de la pregătirea, elaborarea
planului, cererile de finanțare, la implementarea și mai ales ca parte a
procesului de monitorizare și evaluare.
39
 Rezultatul #4:
Partea 1

STADIUL PROCESULUI DE ÎNCHIDERE A

CENTRELOR DE PLASAMENT

40
PARTEA 1. STADIUL PROCESULUI DE
ÎNCHIDERE A CENTRELOR DE PLASAMENT
Această Parte 1 a Rezultatului #4 prezintă o actualizare privind stadiul procesului de închidere a
centrelor de plasament pentru copii din România. În ianuarie 2017, existau în România 159 de centre
de plasament pentru copii, situate în 37 județe.34 În februarie 2018, numărul de centre de plasament
se redusese la 147, în 35 județe (vezi Anexa 1. Tabel 1). Așadar, un număr de 12 centre de plasament
pentru copii au fost desființate în ultimul an, în care la momentul evaluării inițiale (31 octombrie
2016) trăiau 290 copii și tineri.

Cu toate acestea, numărul total de copii și tineri care trăiau în centre de plasament a scăzut foarte
puțin între evaluarea inițială (31 octombrie 2016) și evaluarea prezentă (1 februarie 2018), cu mai
puțin de 140 copii (care reprezintă sub 3% din total).35

1.1. Datele
Analiza pe care o prezentăm în continuare are la bază datele culese de echipa Băncii Mondiale în
februarie-martie 2018. Culegerea datelor a fost realizată de o echipă de sociologi, prin interviuri față
în față, folosind ghidurile din raportul metodologic. În total, au fost completate 35 de interviuri cu
directorii DGASPC, 12 interviuri cu președinții, vicepreședinții sau secretarii Consiliilor Județene (CJ) și
4 interviuri cu primari, din toate județele cu cel puțin un centru de plasament pentru copii.

1.2. Imaginea de ansamblu

Dintre cele 12 centre de plasament desființate (vezi Anexa 1. Tabel 2), o jumătate au fost închise cu
sprijinul unor ONG-uri (SERA și HHC), iar celelalte au fost închise admnistrativ. În cele șase centre
închise cu sprijinul ONG-urilor trăiau 137 copii și tineri care au fost reintegrați în familie, transferați la
AMP sau mutați în CTF-uri. În celelalte șase centre închise de DGASPC-uri cu resurse proprii (sau de la
CJ) trăiau 153 copii care în majoritate au fost transferați fie în internate școlare (cu întreruperea
măsurii de protecție), fie în alte centre de plasament.

Din totalul de 147 centre de plasament funcționale în februarie 2018, aproape 60% au șanse mici (sau
zero) de a fi închise până în 2020. Celelalte circa 40% (sau 60 centre) se află în proces de închidere, fie
într-o fază incipientă (23 centre), fie într-o fază mai avansată (37 centre).

Figura 1 arată situația la nivelul național, în timp ce Anexa 1. Tabel 3 prezintă situația la nivel de
județ.

34
În plus, în municipiul București erau înregistrate 8 centre. Vezi mai multe date în Rezultatul #1 și Rezultatul #2.
35
Scăderea numărului de copii și tineri din centrele de plasament din România (fără cele din municipiul București) a fost de la
5.491, la 31 octombrie 2016, la 5.353, la 1 februarie 2018 (vezi Tabel 1). Precizăm că la evaluarea inițială, în centrele de
plasament (fără cele din București) aveau măsură de protecție aproximativ 6.300 copii și tineri, însă circa 900 dintre aceștia
lipseau din centre fiind plecați la studii sau pentru tratament sau fiind fugiți sau în alte situații. În plus, în jur de 100 de copii
trăiau în centre, fără să aibă măsură de protecție sau având măsură de protecție pe alte servicii (spre exemplu, AMP). Deci, în
centre trăiau efectiv cei 5.491 copii și tineri cu sau fără măsură de protecție în aceste centre. La 1 februarie 2018, situația era
asemănătoare, adică existau copii cu măsură de protecție în centre care însă lipseau din instituții, așa cum existau și copii cu
măsură de protecție în alte servicii care însă locuiau în centre. Cu toate acestea, în acest raport, ne raportăm strict la copii și
tinerii care trăiau efectiv în centrele de plasament la 1 februarie 2018.

41
 Figura 1: Distribuția centrelor de plasament din România în funcție de stadiul în procesul de închidere, în
februarie 2018 (număr de centre)

56

37
31
23

CP pentru care DGASPC (și CJ) nu CP pentru care se dorește CP pentru închiderea căruia CP declarat de DGASPC a fi în
dorește închiderea nici în prezent închiderea cândva în viitor, fără DGASPC a întreprins proces de închidere (proces în
și nici în viitor ca DGASPC să fi întreprins ceva discuții, negocieri, acțiuni (proces derulare)
concret în acest sens în faza incipientă)

Sursa: Banca Mondială, Interviuri cu directorii DGASPC și cu președinții CJ (N=147 centre).

O observație este utilă, în unele județe, răspunsurile decidenților sunt serios afectate de dezirabilitate
socială.36 Prin urmare, cu precădere, categoriile intermediare privind centrele pentru care DGASPC
dorește închiderea cândva în viitor, precum și cea referitoare la centrele aflate într-o fază incipientă a
procesului de închidere trebuie privite cu prudență.

A doua observație se referă la existența unui consens între directorii DGASPC și reprezentanții CJ, cu
excepția a două județe. Cu alte cuvinte, reprezentanții CJ par să susțină în întregime pozițiile/
opiniile exprimate de directorii DGASPC. Deși, toți reprezentanții CJ declară că sunt în totalitate de
acord cu procesul de dezinstituționalizare a copiilor, precizează de îndată și anumite centre care nu
trebuie închise (ce, de obicei, coincid cu cele indicate de directorii DGASPC).

Așa cum am precizat mai sus, în perioada noiembrie 2016 - ianuarie 2018, numărul de copii și tineri din
instituții a scăzut doar marginal. De altfel, Tabelul 2arată că reducerea numărului de copii a fost
înregistrată doar la nivelul centrelor declarate a fi în proces de închidere, în timp ce a crescut în toate
celelalte tipuri de centre.

Tabel 2: Evoluția numărului de copii și tineri din centrele de plasament din România între 31 octombrie 2016
și 1 februarie 2018 în funcție de stadiul în procesul de închidere în care se află centrele

Nr. copii și tineri care

trăiesc în CP-uri

31 1
% % din
Nr. octombrie februarie
schimbare 2018
CP 2016 2018

CP desființate 12 290 0 0 0

CP pentru care DGASPC (și CJ) nu dorește

56 1.401 1.508 108 28
închiderea nici în prezent și nici în viitor

CP pentru care se dorește închiderea cândva în

viitor, fără ca DGASPC să fi întreprins ceva 31 1.002 1.088 109 20
concret în acest sens

CP pentru închiderea căruia DGASPC a întreprins

discuții, negocieri, acțiuni (proces în faza 23 1.102 1.132 103 21
incipientă)

36
Tendința directorilor DGASPC și, mai rar, a reprezentanților CJ de a da răspunsuri care să ofere o imagine favorabilă a DGASPC
(”județul să arate bine”). (Paulhus, 1991)

42
CP declarat de DGASPC a fi în proces de închidere
37 1.696 1.625 96 30
(proces în derulare)

Total CP din țară, fără București 159 5.491 5.353 97 100

Sursa: Banca Mondială, Interviuri cu directorii DGASPC.

1.3. Centrele de plasament cu probabilitate relativ mare de a

fi închise
Un număr de 60 de centre de plasament au o probabilitate relativ mare de a fi închise până în 2020, în
care trăiau aproape 2,750 copii și tineri, adică 51% din toți copiii instituționalizați, la 1 februarie 2018
(Tabel 2). Lista acestor centre este în Anexa 1.Tabel 4.

Circa o jumătate (29 centre) dintre aceste centre au încheiat deja evaluarea multidisciplinară a
tuturor copiilor și tinerilor, pe metodologia dezvoltată ca parte a Rezultatului #2 și rafinată în cadrul
Rezultatul #3, folosind aplicația IT e-cuib. Ca urmare a activităților de instruire a specialiștilor DGASPC
în folosirea noii metodologii de evaluare multidisciplinară a copiilor, încă un sfert (15 centre) dintre
centrele cu șanse de a fi închise fie desfășoară în prezent, fie intenționează să folosească în viitor
aplicația e-cuib. În fine, celelalte 16 centre vor închide fără a folosi e-cuib sau metodologiile
dezvoltate în acest proiect. Cele mai multe dintre acestea, utilizează sau vor utiliza metodologiile
specifice ONG-urilor cu care cooperează, în special HHC37 sau SERA România.

Caracteristicile aplicației e-cuib, activitățile de creștere a capacității instituționale și sprijinul oferit în

mod constant DGASPC-urilor care au demarat activitatea de elaborare a planurilor individuale de
închidere pentru unul sau mai multe centre de plasament au avut drept rezultat și faptul că 20 de
centre au deja planuri individuale de închidere finalizate, iar alte 24 de centre sunt în proces de
completare sau declară că intenționează să folosească e-cuib în acest scop.

Tabel 3: Activitățile întreprinse și sursele de finanțare vizate de centrele de plasament cu șanse de a fi

închise, în februarie 2018 (număr de centre)

CP pentru CP declarat de
închiderea căruia DGASPC a fi în
DGASPC a întreprins proces de
Total
discuții, negocieri, închidere
acțiuni (proces în (proces în
faza incipientă) derulare)
Total N 23 37 60

Evaluarea Nu și nici nu se va realiza

multidisciplinară a
tuturor copiilor din CP
a fost realizată în e-
cuib (pe metodologia
din Îndrumar)?
7 9 16
în e-cuib
Nu, dar există intenția de
a o realiza când se va 11 0 11
trece efectiv la închidere
Da, proces în curs 4 0 4

Da, proces finalizat 1 28 29

Planul individual de Nu și nici nu se va realiza

7 9 16
închidere a CP-ului a în e-cuib
fost realizat în e-cuib?
Nu, dar există intenția de 12 0 12

37
Spre exemplu, Dărăbuș et al (2017).

43
 a-l realiza când se va
trece efectiv la închidere

Da, proces în curs 3 9 12

Da, proces finalizat 1 19 20

Sursa de finanțare POR (apelul actual) 0 15 15

planificată a fi folosită
POR/ POCU (apeluri
pentru închiderea CP- 12 12 24
viitoare în 2018)
ului
CJ, resurse proprii 5 3 8

ONG-uri sau alte surse 6 7 13

Sursa: Banca Mondială, Interviuri cu directorii DGASPC și cu președinții CJ. Privind aplicația e-cuib vezi Banca
Mondială (2017d).

Cu privire la sursele de finanțare, doar pentru un sfert dintre aceste centre (15) directorii DGASPC au
declarat că vor depune cereri de finanțare pe POR, primul apel. Însă, pentru alte 24 de centre, mai
sunt necesare câteva luni (estimările variază între iunie și septembrie) pentru a putea pregăti toate
documentele necesare pentru aplicație. Prin urmare, chiar și în condițiile unei interpretări prudente,
datele arată că un nou apel de proiecte (în toamna-iarna 2018) ar putea fi de un real folos pentru
procesul de dezinstituționalizare. La acest al doilea apel de proiecte ar exista șanse de a avea ceva
mai multe cereri de finanțare decât la primul apel, ținând cont că metodologia rafinată este deja
disponibilă, e-cuib este funcțional, iar DGASPC-urile au câștigat deja experiență în folosirea acestora.
Mai mult, efectul ar fi cu atât mai mare cu cât al doilea apel ar fi anunțat mai din timp, pentru a
crește șansele ca DGASPC-urile să nu sisteze/încetinească, ci să intensifice demersurile deja începute.

Deși 29 de centre au încheiat evaluarea copiilor în e-cuib, doar 20 au completat planul individual de
închidere. Un număr și mai mic au trimis, respectiv au obținut avizul ANPDCA. În final, directorii
DGASPC declară că vor finaliza toate documentele pentru a depune cerere de finanțare la primul apel
POR, pentru doar 15 centre38. Tabelul 4 arată principalele probleme/dificultăți care explică de ce
numărul de centre care se închid s-a înjumătățit de-a lungul procesului (de la 29 la 15), precum și de
ce există (15) centre pentru care DGASPC-urile au întreprins deja discuții/ acțiuni dar nu au început
nici măcar evaluarea multidisciplinară a copiilor.

Tabel 4: Principalele probleme/ dificultăți în derularea procesului de închidere a centrelor de plasament

pentru copii (număr de centre)
CP pentru închiderea
căruia DGASPC a
întreprins discuții, CP declarat de
Total
negocieri, acțiuni DGASPC a fi în
(proces în faza proces de închidere
incipientă) (proces în derulare)
Total N 23 37 60
Nu există probleme/dificultăți 0 5 5
Da, există probleme/dificultăți, și anume:
23 32 55
(Răspuns multiplu)
- legate de terenuri/imobile 9 16 25
- capacitatea limitată a DGASPC de a
implementa simultan mai multe proiecte 3 11 14
europene

38
Au fost depuse cereri de finanțare la primul apel POR pentru 8 centre de plasament.

44
 - rezistență la închidere din partea personalului
2 12 14
CP
- servicii alternative insuficiente 5 7 12
- legate de susținerea din partea CJ 3 4 7
- subdezvoltarea serviciilor la nivel de
15 14 29
comunitate
- mentalitatea primăriilor care nu vor să
accepte servicii de protecție pentru copii (CTF- 4 13 17
uri) în comunitate
- altele 17 16 33

Sursa: Banca Mondială, Interviuri cu directorii DGASPC.

Problemele sunt cel mai frecvent legate de terenuri, identificarea și obținerea acestora, dar și a
avizelor și documentației asociate.

În al doilea rând, capacitatea instituțională limitată a DGASPC-urilor de a implementa simultan mai

multe proiecte europene este deosebit de relevantă dacă ținem cont că 9 județe concentrează
aproape jumătate (69 de centre) din toate centrele de plasament din țară.39De altfel, 21 dintre cele
37 de centre declarate de DGASPC a fi în proces de închidere provin din doar 5 județe,40 care astfel ar
avea fiecare de gestionat proiecte europene corespunzătoare pentru câte 3-6 centre. Un astfel de
efort este realist doar pentru organizații cu o capacitate instituțională solidă.

În al treilea rând, personalul centrelor opune rezistență la închiderea unor centre, în principal pentru
că alternativele oferite nu sunt considerate a fi acceptabile. Spre exemplu, într-un județ, oferta de
locuri de muncă pusă la dispoziție de DGASPC presupune navetă la 19 km. Aceste probleme sunt
concentrate în trei județe: Constanța, Neamț și Vâlcea.

În al patrulea rând, problemele sunt plasate la nivelul comunităților și scot în evidență nevoia de a
dezvolta serviciile de prevenire a separării copilului de familie, precum și nevoia de a organiza
campanii de informare-educare pentru a crește nivelul de acceptare a serviciilor de protecție specială
a copiilor. În absența acestor măsuri, chiar dacă se închid centrele de plasament, nu se poate realiza
efectiv tranziția îngrijirii copiilor către comunitate. Mai mult, nu doar că reintegrările vor rămâne
dificil de realizat, dar și intrările în sistem nu vor putea fi reduse, nicidecum stopate.

Alte probleme fac referire la: servicii alternative insuficiente (și finanțarea prea redusă pentru
dezvoltarea corespunzătoare a acestora), disfuncționalitățile serviciilor de educație și sănătate, slaba
capacitate a actualei rețele de manageri de caz de a monitoriza și evalua serviciile existente, precum
și faptul că centrele nu au fost incluse în lista celor 50 de centre eligibile pentru finanțare POR sau
complexitatea metodologiei de evaluare multidisciplinară a copiilor (adusă în discuție în județele cu
un număr mare de centre).

1.4. Centrele de plasament cu probabilitate mică sau zero de

a fi închise
În România, 87 de centre de plasament pentru copii au șanse relativ reduse de a fi închise până în
2020. Pentru 31 de centre, DGAPC-urile doresc închiderea cândva în viitor, fără să fi întreprins nici un
demers concret în acest sens, iar privind 56 de centre, DGASPC-urile (de obicei, susținute și de CJ)
declară că „nu se dorește închiderea nici în prezent și nici în viitor”. La 1 februarie 2018, aproape
2,600 copii și tineri trăiau în aceste centre, adică 49% din toți copiii instituționalizați (Tabel 2). Lista
acestor centre se găsește în Anexa 1.Tabel 5.

39
Județele cu peste 5 centre de plasament, în februarie 2018, erau (în ordine alfabetică): Argeș, Brașov, Constanța, Iași, Neamț,
Prahova, Sibiu, Tulcea și Vâlcea.
40
Acestea sunt: Brașov, Constanța, Iași, Neamț și Vâlcea.

45
Cele mai multe centre cu probabilitate mică de a fi închise se referă la (Tabel 5):

• instituțiile în care au fost făcute investiții de modernizare (în principal din fonduri MMJS și POR, cu
clauză de menținere a serviciului),

• centrele cu capacitate deja redusă (conform directorilor DGASPC) și

• centrele care nu se află pe lista celor 50 de centre de plasament eligibile pentru finanțare POR, din
județele cu multe instituții, în care DGASPC-urile pregătesc deja mai multe proiecte europene
(fiecare) de închidere a unor centre.

Tabel 5: Principalele motive oferite de directorii DGASPC pentru care nu au întreprins nici un demers /nu
doresc închiderea acestor centre (număr de centre)
CP pentru care se
dorește
închiderea cândva CP pentru care
în viitor, fără ca DGASPC (și CJ)
Total
DGASPC să fi nu dorește
întreprins vreun închiderea nici
demers concret în în prezent, nici
acest sens în viitor
Total N 31 56 87
DGASPC pregătește deja mai multe proiecte europene
pentru centrele stabilite a fi prioritare pentru închidere, 10 (a) 11 21
din județe cu un număr mare de instituții
Centre în care au fost realizate investiții, fie cu fonduri
POR sau MMJS, care au clauză de menținere a serviciului
până în 2019/2020, fie cu alte fonduri (CJ, ONG-uri 9 (b) 25 (c) 34
internaționale), dar toate „cu condiții bune”, conform
directorilor DGASPC
Centre cu capacitate deja redusă, în opinia directorilor
DGASPC, pentru care se preconizează „un proces natural 5 (d) 23 (e) 28
de închidere”
Centre cu servicii specializate (pentru copii și tinerii cu
dizabilități severe sau care au săvârșit fapte penale sau cu
tulburări de comportament) sau situate în zone care 9 15 24
asigură accesul copiilor la anumite servicii (școală specială,
liceu etc.)
CJ nu este de acord să crească fondurile alocate DGASPC
(în condițiile în care, mutarea copiilor în CTF-uri
6 4 10
presupune, cel puțin pe termen scurt, o creștere a
costurilor)
Centre din județul Ilfov, care nu sunt eligibile pentru
4 0 4
finanțare POR
Alte motive 0 9 9

Sursa: Banca Mondială, Interviuri cu directorii DGASPC.

Note: Întrebare cu răspuns multiplu, maxim 3 răspunsuri. (a) Pentru aceste centre sunt menționate și probleme
legate de terenuri/imobile necesare pentru închidere. (b) Șapte centre au o clauză de menținere a serviciului/
obiectului de activitate. (c) Șaptesprezece centre au o clauză de menținere a serviciului/ obiectului de activitate.
(d) Numărul de copii și tineri care trăiau în aceste centre la 1 februarie 2018 varia între 18 și 35 copii. (e) Numărul
de copii și tineri care trăiau în aceste centre la 1 februarie 2018 varia între 6 și 39 copii.

46
Procentul de centre pe care DGASPC-urile nu doresc să le închidă este de 55% dintre centrele modulate
din țară, față de 15% dintre centrele clasice.41 De asemenea, acest procent este semnificativ mai
ridicat în rândul centrelor fără tineri 18+ ani, dar cu copii sub 3 ani, cele pentru copii cu dizabilități,
în special cu dizabilități grave,42 precum și printre centrele pentru copii care au făptuit fapte penale
sau cu o pondere ridicată a copiilor cu comportamente la risc43 (în special, centrele pentru băieți).44

1.5. Principalele obstacole pentru procesul de închidere a

centrelor de plasament pentru copii și tineri
Aglomerarea pe lista celor 50 de centre de plasament eligibile pentru finanțare POR a centrelor din
anumite județe45 ridică două probleme.

• Prima problemă se referă la capacitatea instituțională a acestor DGASPC-uri de a pregăti și a

implementa simultan mai multe proiecte europene. Cele mai multe dintre aceste județe declară că au
o capacitate instituțională și o experiență limitată care nu le permit să facă planuri de închidere
pentru toate centrele de pe listă, mai ales în combinație cu lipsa/ dificultatea de a găsi
terenurile/imobilele necesare. Acest fapt reduce numărul potențial de cereri de finanțare ce vor fi
depuse pe POR la primul apel.

• A doua problemă este legată de un sentiment de frustrare în rândul DGASPC-urilor cu un număr

relativ mic de centre. Mai mulți directori DGASPC au subliniat în cadrul interviurilor că: „sunt
avantajați cei care nu au făcut nimic până acum” sau ”este pedepsită performanța”, căci „județele
României se împart în trei categorii în ceea ce privește dezinstituționalizarea copiilor. Există județe
care au închis CP-urile și au înființat servicii alternative, județe care au modernizat CP-urile și județe
care au manifestat o lipsă de implicare și de strategie timp de 20 de ani. Ultimele au șanse mici să
facă ceva și în prezent, chiar și cu fondurile disponibile”.

Așa cum am subliniat și anterior, organizarea unui al doilea apel de proiecte (în toamna-iarna 2018) ar
putea fi de un real folos pentru procesul de dezinstituționalizare al copiilor. Tabelul 6 de mai jos arată
că majoritatea potențialelor cereri de finanțare pentru un al doilea apel ar proveni din lista de 50 de
centre eligibile și din lista de rezervă (de 20 de centre). Este de remarcat că aceste potențiale
proiecte ar fi mai bine răspândite la nivel de țară, fără o aglomerare marcată în unele județe. În total,
cele 23 de centre din listele 50+20 pentru care directorii DGASPC declară că ar aplica la apeluri
POR/POCU viitoare sunt situate în 13 județe (vezi și Anexa 1.Tabel 4).

Mai mult, pentru a asigura un număr mai mare de cereri de finanțare la un al doilea apel de proiecte,
ar putea fi deschisă lista spre toate DGASPC-urile cu o dorință reală de a închide un centru de
plasament și cu susținere fermă din partea CJ. O astfel de strategie ar putea reduce și nivelul de
frustrare din județele în care DGASPC-urile au depus eforturi susținute până în prezent și au reușit să
închidă majoritatea centrelor de plasament pentru copii.

41
Prin definiție, un centru modulat întrunește simultan următoarele șase criterii: este organizat în unități (criteriul 1), de
dimensiuni adecvate (criteriile 2 și 3, adică cel mult 16 paturi per unitate și cel mult 5 paturi per dormitor), cu spațiu de joacă
interior (criteriul 4), cu o infrastructură pentru asigurarea meselor care permite copiilor să mănânce măcar o parte din mese în
cadrul unității (criteriul 5) și are o infrastructură sanitară corespunzătoare (criteriul 6, adică fiecare unitate să aibă cel puțin o
baie cu măcar o toaletă și o chiuvetă). În toate celelalte situații, dacă au fost îndeplinite numai unele criterii, centrele au fost
clasificate ca fiind “clasice” sau între clasic și modulat - clasic cu îmbunătățiri sau parțial modulat. (Banca Mondială, 2017c,
Rezultatul #2)
42
Acestea constau în instituții desemnate ca centre rezidențiale pentru copii cu dizabilități și foste dormitoare ale școlilor
speciale preluate de DGASPC de la Ministerul Educației Naționale (MEN), cu peste 70% dintre beneficiari fiind copii cu
dizabilități, din care peste 50% au dizabilități severe. (Banca Mondială, 2017c, Rezultatul #2)
43
Părinți minori, bătăi sau acte de violență cu alți copii, apartenența la o bandă sau un grup de prieteni reprezentând un risc,
fuga din centru, probleme cu poliția, cerșit, prostituție, victime ale traficului și exploatării.
44
Centrele în care băieții reprezintă 80-100% dintre beneficiari.
45
Există 9 județe care au pe listă între 3 și 7 centre, fiecare. Aceste județe sunt: Brașov, Buzău, Constanța, Galați, Iași, Neamț,
Prahova, Tulcea și Vâlcea. În total, 40 de centre din lista de 50 sunt din aceste județe.

47
Tabel 6: Distribuția centrelor de plasament pentru copii din România în funcție de eligibilitatea la finanțarea
POR, stadiul în procesul de închidere și sursele de finanțare pe care directorii DGASPC declară că
intenționează să le folosească pentru închiderea centrelor, în februarie 2018
Lista de 50 de
Lista de
centre Celelalte
rezervă de
eligibile centre de Total
20 de
pentru plasament
centre
finanțare POR
Număr de centre
CP desființate 4 0 8 12
CP declarat de DGASPC a fi în proces de închidere
33 0 4 37
(proces în derulare), din care cu finanțare:
- POR primul apel (cu termen de depunere martie
15 0 15
2018)
- POR/POCU apelurile viitoare 12 0 12
- CJ, resurse proprii 2 1 3
- ONG-uri și alte surse 4 3 7

CP pentru închiderea căruia DGASPC a întreprins

discuții, negocieri, acțiuni (proces în faza incipientă), 9 10 4 23
din care:
- POR/POCU apelurile viitoare 5 6 1 12
- CJ, resurse proprii 1 4 0 5
- ONG-uri și alte surse 3 0 3 6
CP pentru care se dorește închiderea cândva în viitor,
fără ca DGASPC să fi întreprins ceva concret în acest 1 4 26 31
sens

CP pentru care DGASPC (și CJ) nu dorește închiderea

3 6 47 56
nici în prezent și nici în viitor

Total 50 20 89 159

Număr de copii și tineri care trăiau în centre

CP declarat de DGASPC a fi în proces de închidere
1,532 0 93 1,625
(proces în derulare), din care cu finanțare:
- POR primul apel (cu termen de depunere martie
786 0 786
2018)
- POR/POCU apelurile viitoare 523 0 523
- CJ, resurse proprii 25 0 25
- ONG-uri și alte surse 198 93 291

CP pentru închiderea căruia DGASPC a întreprins

discuții, negocieri, acțiuni (proces în faza incipientă), 559 379 194 1,132
din care:

- POR/POCU apelurile viitoare 244 206 20 470

- CJ, resurse proprii 41 173 0 214
- ONG-uri și alte surse 274 0 174 448
CP pentru care se dorește închiderea cândva în viitor,
fără ca DGASPC să fi întreprins ceva concret în acest 34 138 916 1,088
sens

48
 CP pentru care DGASPC (și CJ) nu dorește închiderea
122 139 1,247 1,508
nici în prezent și nici în viitor
Total 2,247 656 2,450 5,353

Sursa: Banca Mondială, Interviuri cu directorii DGASPC.

De asemenea, Tabelul 6 arată că în cazul în care toate DGASPC-urile ar fi reușit să depună la primul
apel POR cereri de finanțare pentru închiderea celor 15 centre planificate, atunci aproape 800 de copii
și tineri ar fi putut beneficia de îmbunătățirea condițiilor de viață. În cele din urmă, au fost depuse
cereri de finanțare la primul apel POR pentru 8 centre de plasament. Dacă ar fi organizat un al doilea
apel, ar putea fi depuse cereri de finanțare și pentru restul de 7 și în plus, numărul copiilor și tinerilor
din centrele pentru închiderea cărora DGASPC-urile declară că ar aplica la apelurile de proiecte
POR/POCU viitoare ar putea crește cu încă circa 1.000 copii.

La aceștia se adaugă cei 291 copii și tineri care trăiesc în centrele ce sunt în proces de închidere cu
sprijin din partea ONG-urilor și încă aproape 450 copii și tineri din centre pentru care DGASPC-urile au
început deja discuțiile cu unul sau mai multe ONG-uri. În plus, un număr de 239 copii și tineri trăiesc
în centre care sunt în proces de închidere, în fază incipientă sau avansată, cu resurse proprii sau de la
CJ.

Per total, în scenariul cel mai pozitiv, peste 2.750 copii și tineri ar putea beneficia de alte servicii ca
urmare a procesului de dezinstituționalizare susținut de toate sursele de finanțare. Cu alte cuvinte, ar
putea fi schimbată în bine viața a 52% dintre copiii și tinerii care trăiesc în centre în prezent: 15% ar
beneficia de fondurile POR din primul apel, 19% ar putea beneficia prin organizarea unui al doilea apel
POR, 5% au beneficiat de fondurile investite deja de ONG-uri și încă 8% de finanțările negociate (sau în
negociere) pentru viitor de către ONG-uri cu DGASPC-urile, iar 5% de fondurile DGASPC-urilor din
resurse proprii sau de la CJ-uri.

Obstacolele pentru depunerea de proiecte europene pentru închiderea centrelor de plasament țin fie
de regulile impuse de POR, fie de reglementările din domeniul protecției copilului.

Cu privire la regulile finanțărilor POR, directorii DGASPC și reprezentanții CJ au menționat:

• necesitatea de a finanța și reabilitarea clădirilor și nu doar construcții noi;

• în mod repetat, costul suportat de POR de 395 euro/m2 de construcție nouă a fost evaluat ca fiind
insuficient sau prea mic, ceea ce aduce în discuție necesitatea unei contribuții financiare substanțiale
din partea CJ;

• condiția de a avea un centru de zi per proiect este considerat a nu fi realist din perspectiva
sustenabilității. Oricum, marea majoritate a DGASPC-urilor implicate nici nu încearcă și nici nu
consideră a fi util un parteneriat cu autoritățile locale, căci acestea sunt adeseori descrise ca fiind
„inamicul” ce trimite copiii în sistem;

• condițiile care țin de minimizarea riscului ca prin crearea de noi servicii să fie adâncită segregarea
socială sau spațială (prin extinderea sau consolidarea unor comunități existente de beneficiari de
servicii sociale), și anume condiția de a construi maxim două CTF pe un teren, iar terenul să nu fie în
imediata proximitate a unor servicii rezidențiale existente pentru copii sau adulți. Aceste condiții
solicită schimbarea practicilor existente la nivelul DGASPC-urilor de a deschide noi servicii pe aceleași
terenuri (ce le aparțin) sau în aceleași imobile cu alte servicii, care au drept rezultat crearea unor
comunități tot mai extinse de comunități de beneficiari și tot mai izolate social de comunitățile locale
unde sunt plasate. Pentru această practică directorii DGASPC aduc ca argumente „tradiția”, eficiența
economică și simplificarea procesului prin eliminarea tuturor pașilor ce țin de identificarea și
obținerea de noi terenuri, integrate în comunitate. Totuși, această practică vine în contradicție cu
spiritul dezinstituționalizării și transferul de la îngrijirea în instituții la îngrijirea în comunitate.
Mutarea copiilor din clădiri mari în clădiri mici aflate în imediata vecinătate a clădirilor mari, nu

49
reprezintă dezinstituționare. Acest fapt nu este încă asimilat și nici acceptat de o mare parte dintre
directorii DGASPC și dintre reprezentanții CJ.

În ceea ce privește reglementările din domeniul protecției copilului, numeroși directori DGASPC
subliniază riscul ca „noile CTF-uri să fie exact ca centrele, doar mai mici”, date fiind:

• absența unor standarde minime de calitate specifice pentru CTF-uri care, susțin ei/ele, duce la
probleme la licențiere, dar mai ales aredrept efect încorporarea prin design a unor practici instituționale
asociate vechiului model de îngrijire (din centrele de plasament), căci nu sprijină formarea
deprinderilor de viață independentă pentru copiii și tinerii din CTF-uri. Spre exemplu, conform
actualelor reglementări, un CTF cu tineri de peste 18 ani nu se poate autogospodări, ci trebuie să aibă
personal ca pentru un CTF cu copii. Sau, cumpărăturile zilnice nu pot fi făcute de copii, iar
participarea lor la pregătirea mesei este restricționată (cel puțin în unele județe).

• standardele de cost care nu au fost actualizate din 2015 și dezavantajează CTF-urile prin
comparație cu centrele de plasament, mai ales în cazul copiilor cu dizabilități. „Nu lozincă, realitate”
spune un director DGASPC, iar președintele CJ completează că bugetul județean nu poate suporta un
cost real per copil de îngrijire în CTF care este mult mai mare decât într-un centru. „Iar dacă într-un
CTF cu capacitate de 10 copii sunt doar 8 copii, atunci costurile cresc și mai mult, cu 10-15% per
copil”. Așa explică mulți directori de ce închiderea centrelor ar putea fi stimulată prin schimbarea
standardelor de cost în favoarea CTF-urilor și a serviciilor alternative, mai ales dacă s-ar adopta și
clarifica și legea contractării serviciilor sociale.

În fine, aproape toți directorii DGASPC au adus în discuție nevoia de a dezvolta și consolida serviciile
alternative, mai ales reteaua de asistența maternală, alături de nevoia critică de campanii de
informare-educare la nivel comunităților locale și de dezvoltare a serviciilor de prevenire a separării
copilului de familie și de sprijin a copilului și familiei în comunitate. Aceste teme sunt abordate în
Partea 2 și Partea 4 a prezentului raport.

50
 Partea 2 (A)

SERVICIILE ALTERNATIVE LA ÎNGRIJIREA ÎN

CENTRE DE PLASAMENT

Asistența maternală

51
PARTEA 2A. ASISTENȚA MATERNALĂ
(AMP)
Numărul total de copii și tineri din sistemul de protecție specială a scăzut continuu de la aproape
65.000 copii în 2010 la circa 55.000 în 2017. Scăderile au fost înregistrate la nivelul tuturor serviciilor
de protecție specială, însă cel mai mult s-a redus numărul de copii și tineri din servicii rezidențiale
(Figura 2). Oricum, din punct de vedere al structurii, în întreaga perioadă, copiii din sistemul de
protecție s-au distribuit în aproximativ o treime la asistenți maternali (AMP), o treime în plasamente
familiale (la rude sau alte familii/ persoane), respectiv o treime în servicii de tip rezidențial.

Figura 2: Evoluția numărului de copii și tineri din sistemul de protecție specială, pe tipuri de servicii de
protecție, în perioada 31.12.2010-31.12.2017

25000 23103 23240 22798 22189 21540

21858 1936920291
20000
20973 18197
19715 18869 18833
17840 18357 18684
19917 19476 19143 19020 18798 18631 18664 18421
15000

10000

5000

0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Servicii de tip familial: Asistenți maternali (AMP) Servicii de tip familial: Plasamente familiale (Pfam) Servicii rezidențiale

Sursa: www.copii.ro, ANPDCA (2010-2017).

La nivel național, numărul de copii la AMP a scăzut de la aproape 20.000 în 2010 la aproximativ 18.421
la 31.21.2017. Corespunzător, în aceeasi perioadă, numărul de asistenți maternali s-a redus de la
13.300 la 11.680.

Aceeași evoluție a fost înregistrată și la nivelul celor 35 de județe în care, în februarie 2018,
funcționau centre de plasament pentru copii. Printre aceste județe, în unele numărul de copii în
plasament la AMP a crescut (Dolj, Gorj, Iași și Mehedinți), în timp ce în altele, numărul s-a redus
semnificativ (la aproape jumătate - două treimi din numărul de la finele anului 2010), și anume:
Brașov, Călărași, Hunedoara, Sălaj și Sibiu.

Această Parte 2 (A) a Rezultatului #4 prezintă o analiză a serviciilor de asistență maternală din cele 35
județe cu centre de plasament pentru copii. În februarie 2018, aceste servicii publicede tip familial
cuprindeau aproape 8.250 de AMP care îngrijeau peste 13.700 copii și care erau monitorizați de circa
290 manageri de caz (vezi Anexa 2A. Tabel 2).

52
2A.1. Datele
Analiza pe care o prezentăm în continuare are la bază datele culese de echipa Băncii Mondiale în
februarie-martie 2018 (Anexa 2A. Tabel 1). În fiecare din cele 35 județe studiate, într-o primă etapă, a
fost realizat un interviu față-în-față cu șeful Serviciului AMP (sau similar) din DGASPC, cu privire la
practicile la nivel de județ legate de AMP. În etapa a doua, a fost completat recensământul asistenților
maternali profesioniști, cuprinzând un set restrâns de informații. În cea de a treia etapă, a fost
selectat aleatoriu un eșantion de 592 AMP pentru care a fost aplicat un chestionar privind atât AMP-ul
cât și copiii plasați la acesta/aceasta.46 Chestionarele au fost completate împreună cu managerii de
caz DGASPC, în baza datelor din dosare. În final, în fiecare județ au fost selectate 1-4 studii de caz, în
total 51, care au fost realizate de asistenții sociali din echipa Băncii Mondiale prin vizite în teren
împreună cu managerii de caz DGASPC.47Intrumentele de cercetare se găsesc în raportul metodologic.

Culegerea datelor a fost realizată de o echipă formată din: 22 asistenți sociali, membri ai CNASR, 24
sociologi și 23 asistenți de cercetare. De asemenea, la culegerea datelor au participat 327 specialiști
DGASPC, cu funcții de șefi serviciu, inspectori, consilieri, manageri de caz, referenți, asistenți sociali
și psihologi.

2A.2. Rețeaua de AMP

Datele din recensământul asistenților maternali profesioniști din februarie-martie 2018 au în vedere
doar AMP cu atestare din partea Comisiei pentru Protecția Copilului, indiferent dacă aveau copii în
îngrijire la momentul cercetării sau nu.48

Istoricul rețelei de AMP: La nivel național, actuala rețea de AMP a fost formată în trei etape. Conform
datelor de la prima atestare a AMP activi în februarie-martie 2018, între 1998 și 2001 rețeaua de AMP a
fost dezvoltată la o capacitate de aproximativ 20% din cea din prezent. În perioada 2002-2006 rețeaua
de AMP a crescut considerabil la peste 70% din actuala capacitate. Începând cu 2007 dezvoltarea a fost
încetinită până în 2012 când a fost demarată o nouă extindere a rețelei până la actuala capacitate.

Figura 3: Anul primei atestări pentru AMP activi în februarie-martie 2018

100
DB
90
80 DJ
70
GJ
60
50 PH
40
TL
30
20 VL

10
Total cele
0 35 județe

Sursa: Banca Mondială, Recensământul AMP (februarie-martie 2018) (N=8,247 AMP).

46
În fiecare județ au fost selectați 10-20 AMP pe bază de pas statistic. Pentru analiza chestionarelor, datele sunt ponderate.
47
Studiile de caz au fost selectate aleator dintre AMP selectați în eșantion.
48
În total, existau 68 AMP fără copii în îngrijire, dintre care 10 AMP recent atestați care nu avuseseră încă vreun copil cu măsură
de protecție specială în îngrijire.

53
DGASPC-urile au avut opțiuni diferite cu privire la dezvoltarea rețelei de AMP (Figura 3). În timp ce
județe precum Vâlcea sau Prahova au dezvoltat întreaga rețea încă din anul 2005, județe cum ar fi
Constanța, Dolj, Gorj sau Tulcea aveau în 2005 mai puțin de jumătate din actuala rețea și au extins-o
doar după 2011.

Corespunzător, rețelele dezvoltate timpuriu conțin AMP cu vechime considerabil mai mare decât cele
dezvoltate mai recent. Astfel, dacă în Vâlcea, Dâmbovița sau Prahova, numărul mediu de ani de
vechime ca AMP este de 13-14 ani, în rețelele din Constanța, Dolj, Gorj sau Tulcea vechimea medie ca
AMP este de aproximativ 8 ani.

Figura 4: Distribuția AMP în funcție de numărul de ani de vechime ca AMP (de la prima atestare ca AMP până
în februarie 2018) (număr AMP)

1000
900 833 832 855 862
756
800
700
600
500 439 416 446
374 337
400 325 334 320
230 258
300
170 150 136
200 109
61
100 2
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Sursa: Banca Mondială, Recensământul AMP (februarie-martie 2018) (N=8,247 AMP).

Per total, la nivelul celor 35 județe studiate, vechimea medie ca AMP este de 11 ani (cu un minim de
câteva zile și un maxim de 20 ani).49 Circa 2% din întreaga rețea sunt AMP cu prima atestare în 2017,
19% au o vechime de 1-5 ani, 18% dintre AMP au vechime de 6-11 ani, o jumătate din rețea are 12-16
ani vechime, iar 11% au între 17 și 20 ani de vechime ca AMP (Figura 4).

Compoziția rețelei de AMP: Profilul asistenților maternali nu diferă semnificativ între județe. Dintre
AMP, 92% sunt femei,50 cu vârste cuprinse între 21 și 81 ani (cu o vârstă medie de 50 de ani) și cu un
nivel mediu de pregătire (peste 84% dintre AMP au absolvit școala profesională sau liceul).51

Cele mai tinere rețele de AMP (cu vârste medii de 46-48 ani) sunt în județele Gorj și Dolj care le-au
dezvoltat în mare parte după anul 2011, în timp ce rețelele județene cu vârsta medie cea mai ridicată
(53 ani) sunt în județele Alba, Brașov, Covasna și Prahova.

Dacă rețeaua națională conține doar circa 12% dintre AMP care au absolvit cel mult școală gimnazială,
patru județe fac notă aparte, cu ponderi considerabil mai mari, și anume: Satu Mare (40% dintre AMP),
Caraș-Severin și Iași (cu 25% dintre AMP, fiecare) și Timiș (17%).

Anexa 2A. Tabelele 3, 4 și 5 arată distribuția rețelelor județene de AMP pe gen, grupe de vârstă și
nivel de educație.

49
Deviație standard de 5 ani.
50
În Tulcea, Vâlcea, Gorj și Buzău peste 99% dintre AMP sunt femei.
51
La nivelul celor 35 județe, dintre AMP, 0,2% au absolvit cel mult școală primară, 12% școală gimnazială, 42% școală
profesională sau treapta I de liceu, 42% liceul, 2% școală postliceală sau școală de maiștri, iar 2% au facultate (inclusiv studii
postuniversitare).

54
 Figura 5: Distribuția asistenților maternali pe grupe de vârstă și nivel de educație (număr AMP)

3500

3000 Facultate (inclusiv master, doctorat)

2500 Școală postliceală, școală maiștri

2000 Liceu (IX-XII)

1500
Profesională, prima treaptă de liceu (IX-X)
1000
Gimnazial (V-VIII)
500
Primar (I-IV)
0
21-30 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-59 ani 60-69 ani 70-81 ani

Sursa: Banca Mondială, Recensământul AMP (februarie-martie 2018).

Dimensiunea rețelei de AMP: Așa cum am precizat, în februarie-martie 2018, în cele 35 județe
selectate existau aproape 8.250 AMP activi (vezi Anexa 2A. Tabel 2). Diferențele între județe erau
considerabile cu privire la dimensiune. Numărul de AMP din rețeaua județeană varia între un minim de
75-76 în județele Ialomița, Ilfov și Sălaj și un maxim de 795 în Iași.52

Tabel7: Distribuția AMP în funcție de numărul de copii în îngrijire (% total AMP)

Număr total de copii îngrijiți de la prima atestare până în

februarie 2018:
Număr de copii în
îngrijire în februarie
2018: 0 1 2 3 4 5-10 11-22 Total
0 0.1 0.1 0.2 0.1 0.0 0.1 0.0 0.8
1 0.0 14.3 8.8 5.6 3.4 6.1 0.4 38.6
2 0.0 0.0 20.9 11.6 8.4 13.2 0.7 54.8
3 0.0 0.0 0.0 2.0 0.9 2.1 0.1 5.1
4-6 copii 0.0 0.0 0.0 0.0 0.1 0.5 0.0 0.7
Total 0 14 30 19 13 22 1 100
Sursa: Banca Mondială, Recensământul AMP (februarie-martie 2018) (N=8,247 AMP).

În februarie 2018, rețeaua de AMP avea în îngrijire 13.725 copii. Tabelul 7 arată că peste 92% dintre
AMP îngrijeau 1-2 copii, iar, de-a lungul carierei, peste trei sferturi dintre AMP au îngrijit 1-4 copii
(incluzând pe cei îngrijiți în prezent). Prin urmare, așa cum arată Figura 6, circa trei sferturi dintre
AMP au îngrijit doar copiii pe care îi au și în prezent (37%) sau încă unul (22%) sau doi alți copii (15%).

52
Rețeaua cuprinde mai puțin de 100 AMP în cinci județe și 300-500 AMP în șase județe. Județul Timiș are 555 AMP.

55
Figura 6: Distribuția AMP în funcție de numărul de copii în îngrijire în februarie 2018 și cei îngrijiți vreodată,
de la prima atestare ca AMP (număr AMP)

AMP care pe lângă

AMP care de-a lungul copiii îngrijiți în
carierei au îngrijit februarie 2018 a mai
doar copiii plasați și avut în îngrijire încă
în februarie 2018 ... 1 alt copil, 1,781
, 3,088

... 2 alți copii, 1,245

... între 4 și 21 alți
copii, 1,356
... 3 alți copii, 777

Sursa: Banca Mondială, Recensământul AMP (februarie-martie 2018) (N=8,247 AMP).

În total, actuala rețea de AMP a îngrijit în ultimii 20 de ani (între 1998 și 2018) un număr de 28,103
copii. Deci, copiii plasați la AMP în februarie 2018 reprezentau aproape jumătate din toți copiii îngrijiți
vreodată de actuala rețea de AMP.

Există însă diferențe considerabile între județe, așa cum se poate observa în Anexa 2A. Tabel 6. Astfel,
numărul de copii îngrijiți de AMP în februarie 2018 ca pondere în numărul total de copii îngrijiți de
acești AMP vreodată (de la prima atestare) variază între un minim de 26% în județul Arad și un maxim
de 69% în Caraș-Severin. Acesta este un efect combinat al istoricului rețelei de AMP - rețelele județene
mai vechi au avut timp să îngrijească mai mulți copii decât rețelele dezvoltate recent - și al modului
specific în care DGASPC gestionează rețeaua de AMP în fiecare județ.

Modul în care este utilizată rețeaua de AMP la nivel județean: Serviciile de asistență maternală au fost
introduse ca o soluție temporară de îngrijire într-un mediu familial a copiilor separați temporar sau
definitiv de familie, în special pentru copiii mici. Din cauza numărului mare de copii din sistemul de
protecție specială, a numărului mare de intrări în sistem, a subdezvoltării celorlalte tipuri de servicii și
a numărului foarte redus de reintegrări în familii și de adopții, serviciile de AMP au devenit soluții de
îngrijire pe termen lung, cel puțin în unele județe, așa cum arată și Anexa 2A. Tabel 7.

Cu alte cuvinte, unele DGASPC păstrează, în medie, doar 2-3 ani un copil în îngrijirea aceluiași AMP
(spre exemplu Arad), spre deosebire de alte DGASPC care lasă copilul în îngrijire aceluiași AMP aproape
9 ani, în medie (cum ar fi Caraș-Severin, Maramureș sau Neamț). Datele privind durata medie
petrecută de un copil la același AMP în fiecare județ se găsesc în Anexa 2A. Tabel 8.

Tabel8: Relația între modul de utilizare a rețelei de AMP și durata medie petrecută de un copil la același AMP
% Copiii
Numărul % Copiii îngrijiți de Numărul
mediu de îngrijiți de acești AMP mediu de ani
ani de AMP în vreodată petrecuți de
vechime februarie (1998-2018) un copil la
% AMP ca AMP 2018 (*) același AMP
AMP care de-a lungul carierei au
îngrijit doar copiii plasați și în
37 9 38 18 9
februarie 2018

AMP care pe lângă copiii îngrijiți

în februarie 2018 a mai avut în 22 12 21 17 6
îngrijire încă ... 1 alt copil
... încă ... 2 alți copii 15 12 15 16 4
... încă ... 3 alți copii 9 13 10 13 3

56
 % Copiii
Numărul % Copiii îngrijiți de Numărul
mediu de îngrijiți de acești AMP mediu de ani
ani de AMP în vreodată petrecuți de
vechime februarie (1998-2018) un copil la
% AMP ca AMP 2018 (*) același AMP
... încă ... între 4 și 21 alți copii 16 14 16 36 2
Total 100 11 100 100 6
N 8.247 13.725 28.103

Sursa: Banca Mondială, Recensământul AMP (februarie-martie 2018).

Notă: (*) Copiii îngrijiți de AMP în februarie 2018 sunt incluși.

Există o corelație statistic semnificativă53 între numărul de ani de vechime ca AMP și numărul total de
copii avuți în îngrijire. Această corelație este deosebit în mare în unele județe,54 în timp ce își pierde
semnificația statistică în județele în care AMP îngrijesc pentru mulți ani de zile aceiași 1-2 copii (spre
exemplu, Caraș-Severin sau Maramureș).

Figura 7: Distribuția AMP în funcție de vechimea ca AMP și numărul de copii îngrijiți vreodată, de la prima
atestare (în perioada 1998-2018) (%)

100% 1 1 4
7 11-22 copii
90% 8
9 22 25
80% 5-10 copii
19 42
70% 12
45 15
60% 4 copii
20
50% 20 14
40% 48 3 copii
30% 30 19
25 2 copii
20% 44
15
10% 16 15 14 7 1 copil
0%
0 ani vechime 1-5 ani vechime 6-11 ani vechime 12-16 ani vechime 17-20 ani vechime

Sursa: Banca Mondială, Recensământul AMP (februarie-martie 2018) (N=8,234 AMP). Nu sunt incluși AMP proaspăt
atestați în 2017 care la momentul cercetării nu avuseseră încă nici un copil în îngrijire.

Oricum, la nivelul celor 35 județe, se poate observa că ponderea AMP care au îngrijit un singur copil
de-a lungul întregii lor cariere scade de la 44% dintre AMP cu sub 1 an de vechime la 7% dintre cei cu
vechime de 17-20 ani. Similar, ponderea AMP care au îngrijit doar doi copii este 45% dintre AMP cu mai
puțin de 1 an vechime față de doar 15% dintre cei cu 17-20 ani vechime. În schimb, ponderea AMP care
au îngrijit în total 5-10 copii crește de la 1% dintre cei cu vechime mai mică de 1 an la 42% dintre cei
cu 17-20 ani vechime. Cu toate acestea, este de reținut faptul că deși 61% din rețeaua de AMP are 12-
20 ani de vechime (Figura 7) doar 36% dintre AMP au avut în îngrijire 4 copii sau mai mulți de la prima
lor atestare până în februarie 2018 (Anexa 2A. Tabel 8).

Modul în care este monitorizată rețeaua de AMP la nivel județean: În toate județele, DGASPC are un
serviciu sau birou dedicat AMP sau serviciilor de tip familial (AMP și plasamente familiale). Cei 8,247
AMP sunt monitorizați și sprijiniți de 290 de manageri de caz (MC), adică circa 28 AMP per MC, în
medie. Însă, numărul de manageri de caz pentru AMP diferă considerabil de la un județ la altul. În
două județe - Constanța și Ilfov - nu există manageri de caz pentru AMP. În celelalte județe, numărul
de MC pentru AMP variază între 2 (în Arad, Hunedoara și Tulcea) și 30 (în județul Vâlcea). Raportul

53
Coeficient Pearson de 0,289 (p=.000).
54
Spre exemplu, coeficient Pearson de 0,583 (p=.000) în județul Arad.

57
AMP/MC variază corespunzător de la 10 (în județele Alba și Vâlcea) la peste 95 (în Suceava). Datele la
nivel de județ sunt disponibile în Anexa 2A. Tabel 9.

Studiile de caz au arătat că doar trei sferturi dintre AMP au avut de-a lungul carierei un singur
manager de caz, în timp ce ceilalți au schimbat între 2 și 10 manageri de caz.

Distribuția teritorială a rețelei de AMP: Din întreaga rețea de AMP studiată 36% este situată în mediul
urban și 64% în mediul rural. Discrepanțele între județe sunt marcante (Figura 8). Ponderea AMP în
urban variază între 17% în județul Harghita și 71% în Ialomița.

Figura 8: Distribuția AMP pe județ și mediu de rezidență (%)

17 19 19 19 20 20 25 28 30 32 32 34 37 38 39 39 39 40 41 42 43 43 45 45 47 48 49 49 51 56 58 58 61 69 71 36

Urban Rural

Sursa: Banca Mondială, Recensământul AMP (februarie-martie 2018) (N=8,247 AMP).

Rețeaua de AMP din cele 35 județe este răspândită în 233 orașe și 1,129 comune. Rețeaua are un înalt
grad de concentrare teritorială, atât în mediul rural, cât și în cel urban. Astfel, 25 dintre orașe55
concentrează 46% dintre toți AMP din mediul urban și 47% dintre toți copiii plasați la AMP în mediul
urban. Similar, 106 dintre comune56 concentrează 43% dintre toți AMP din mediul rural și 45% dintre
toți copiii plasați la AMP în mediul rural. Listele acestor localități sunt disponibile în Anexa 2A. Tabel
10.

Hărțile 2 și 3 arată serviciile de AMP la nivelul celor 35 de județe.

55
Orașe cu mai mult de 50 de copii în plasament la AMP (între 51 și 215 de copii). Sunt localizați în 19 județe.
56
Comune cu mai mult de 20 de copii în plasament la AMP (între 20 și 108 copii). 20 dintre aceste comune sunt în județul Iași.

58
 Harta 1: Harta serviciilor de AMP pentru cele 35 de județe studiate (număr de AMP)

Fără date

Sursa: Banca Mondială, Recensământul AMP (februarie-martie 2018) (N=8,247 AMP).

59
 Harta 2: Harta copiilor plasați la AMP în cele 35 de județe studiate (număr copii)

Sursa: Banca Mondială, Recensământul AMP (februarie-martie 2018) (N=13,725 copii la AMP).

60
2A.3. Profilul copiilor plasați la AMP
Cea mai mare parte a copiilor plasați la AMP sunt băieți și fete de 4-14 ani. Circa 28% dintre ei/ele au
una sau mai multe dintre următoarele nevoi speciale: dizabilități (20%), CES (15%) sau alte nevoi
speciale (13%). În jur de 30% dintre copiii îngrijiți de AMP au cel puțin un frate/soră plasat(ă) la același
AMP (vezi Anexa 2A. Tabel 11).

Tabel 9: Distribuția copiilor îngrijiți de AMP în februarie 2018 în funcție de gen și vârstă (% total)

Băieți Fete Total

0-3 9 9 18
4-10 18 16 34
11-14 14 12 27
15-17 8 8 16
18+ 2 2 5
Total 52 48 100

Sursa: Banca Mondială, Recensământul AMP (februarie-martie 2018) (N=13,725 copii la AMP).

2A.4. Relevanța rețelei de AMP pentru procesul de închidere

a centrelor de plasament pentru copii
Cerințele legate de numărul de copii în îngrijire exprimate de AMP în cererea de atestare,57 arată că
actuala rețea de AMP are o capacitate potențială de încă 2,100 copii în plus față de cei plasați în
prezent. Cu toate acestea, relevanța rețelei de AMP pentru închiderea centrelor de plasament pentru
copii este relativ redusă din următoarele motive:

(1) Capacitatea potențială estimată este deosebit de mică (de 0-20 copii suplimentari) în șase județe,
dintre care unele cu multe centre de plasament ce ar trebui închise (Harghita, Iași, Sibiu, Vâlcea).58

(2) Profilul copiilor îngrijiți de AMP este foarte diferit de cel al copiilor din centrele de plasament. În
timp ce rețeaua de AMP este profilată mai degrabă pe îngrijirea copiilor mici, fără nevoi speciale și
fără grupuri de frați, copiii din centrele de plasament (care se dorește a fi desființate ca parte a
procesului de dezinstituționalizare) au majoritar peste 11 ani, iar o treime au 16 ani sau mai mult,
peste jumătate dintre ei/ele au certificat de handicap sau sunt monitorizați în mod constant pentru o
boală cronică gravă și 41% au frați/surori în același centru.59

(3) Dintre AMP, inclusiv dintre cei care potențial ar mai putea primi copii în plasament, doar aproape
jumătate sunt dispuși să ia în plasament copii de 15 ani și peste.

(4) Dintre AMP doar 17% își exprimă acceptul de a avea în plasament un copil cu dizabilități, iar dintre
aceștia o jumătate au deja în îngrijire un copil cu probleme de sănătate.

(5) Analiza copiilor îngrijiți de-a lungul timpului de rețeaua de AMP care nu mai erau plasați la același
AMP în februarie 2018 arată că 70% au părăsit sistemul de protecție: 40% prin adopție, 22% prin
reintegrare în familie și 8% prin integrare socio-profesională la împlinirea vârstei de 18 ani. De altfel,
unul din zece AMP a adoptat sau este în proces de adopție al unui copil pe care l-a avut în plasament.
Așadar, se poate spune că rețeaua de AMP este înalt relevantă pentru procesul de adopție.

57
Atestatul de AMP se eliberează pe o durată de 3 ani și cuprinde mențiuni obligatorii privind numărul maxim de copii care pot fi
primiţi simultan în plasament, grupa de vârstă şi sexul acestora, precum şi capacitatea titularului de a îngriji copii cu
handicap/dizabilităţi, infectaţi HIV sau bolnavi SIDA.
58
În celelalte județe, capacitatea disponibilă este de peste 21 copii cu vârfuri de circa 100 copii în Dolj și Maramureș, respectiv
în jur de 250 copii în Suceava și Timiș.
59
Date din Rezultatul #3 din cadrul proiectului SIPOCA 2 (Banca Mondială, 2017d).

61
 Tabel 10: Copiii care au ieșit din asistență maternală în ultimele 12 luni, în funcție de modalitatea de
ieșire(%)

Procent

Total 100
Ieșire din sistemul de Reintegrare în familie sau la rude până la gradul IV 22
protecție
Adopție 40

Integrare socio-profesională 8
Transfer într-un alt Transfer la același AMP în plasament familial 2
serviciu
Transfer în plasament familial 9

Transfer într-un serviciu rezidențial pentru copii 17

Transfer într-un serviciu rezidențial pentru adulți 1

Sursa: Banca Mondială, Chestionar Șef AMP. Practicile la nivel de județ legate de AMP, februarie-martie 2018
(N=8,247 AMP). Datele sunt ponderate.
Notă: Aceste informații au fost solicitate în cadrul interviurilor cu șefii departamentelor de AMP, estimările au
fost diferite, procentele fiind după cum urmează: 12%, 36%, 15%, 11%, 9%, 16% și 1%.

Ceilalți 30% dintre copii au fost transferați în alte servicii. Cei mai mulți (17%) au fost transferați într-
un centru de plasament. Deci, serviciul de AMP mai degrabă a alimentat (tot mai mult în ultimii ani)
centrele de plasament. 8% au fost transferați la alți AMP, pe când ceilalți copii au fost transferați la o
persoană/familie, într-o instituție de adulți sau au fost în diverse alte situații.

Din rețeaua de AMP mai puțin de 6% au refuzat vreodată să primească anumiți copii în plasament, în
cele mai multe cazuri pe motiv de vârstă a copiilor.

2A.5. Implementarea standardelor și a managementului de

caz la AMP
Această secțiune este structurată în conformitate cu Ordinul nr. 35/200360 privind Standardele Minime
Obligatorii (SMO) pentru asigurarea protecției copilului la AMP.

Serviciul AMPeste de așteptat să recunoască și să răspundănevoilor individuale ale copiilor ținând cont
de religie, origine etnică,limba, cultura, dizabilități și sexualitate.61În această privință, majoritatea
județelor au doar AMP de etnie română și de religie ortodoxă. Doar 14 județe au și AMP de altă etnie și
religie, adică au capacitatea de a răspunde nevoilor specifice ale unor copii din grupuri/comunități
minoritare.62

Tabel 11: Distribuția AMP în funcție de etnie și religie (% total)

Ortodoxă Catolică Altă religie Nedeclarată Total

Română 83.6 1.1 5.2 0.2 90

Maghiară 0.0 3.9 3.6 0.0 7

Romă 1.4 0.0 0.1 0.0 1

60
Disponibil la http://www.monitoruljuridic.ro/act/ordin-nr-35-din-15-mai-2003-privind-aprobarea-standardelor-minime-
obligatorii-pentru-asigurarea-protectiei-copilului-la-asistentul-maternal-profesionist-si-a-ghidului-metodologic-de-implementare-
a-acestor-standarde-43957.html
61
=>SMO1: Orice copil are dreptul de a beneficia de serviciul de asistență maternală, dacă se impune acest lucru; serviciul are ca
valori acceptarea diversității și promovarea egalității.
62
Aceste județe sunt: AB, AR, BH, BN, BV, CS, CJ, CV, HR, IF, MS, SM, SJ și SB.

62
 Altă etnie 0.0 0.0 0.1 0.0 0

Nedeclarată 0.6 0.0 0.0 0.4 1

Total 86 5 9 1 100

Sursa: Banca Mondială, QQ AMP Chestionar de evaluare din birou a AMP (februarie-martie 2018) (N=8,247 AMP).
Datele sunt ponderate.

Conform managerilor de caz, aproape toți copiii plasați la AMP au beneficiat de o evaluare63 inițială
sau detaliată înainte de luarea măsurii de protecție. Însă doar circa 42% dintre AMP, conform
managerilor de caz DGASPC, respectiv 32% conform declarațiilor AMP au primit o copie a acestui
raport.

De asemenea, aproape toți copii aflați în îngrijirea AMP au un plan individualizat de protecție (PIP). În
conformitate cu standardele,64 la stabilirea PIP ar fi fost obligatorie participarea activă a tuturor celor
implicați: asistent social sau managerul de caz al copilului, AMP, copil (în functie de vârstă și gradul de
maturitate), familie biologică. Datele din sondajul de evaluare din birou a serviciilor AMP arată că:

• 29% dintre AMP nu au participat la stabilirea PIP pentru copiii pe care îi îngrijesc

• 18% dintre AMP au participat la stabilirea PIP, conform managerilor de caz, dar nu există nici un
document semnat de aceștia în acest sens

• 52% dintre AMP au luat parte activ la stabilirea PIP și există și documente care atestă acest fapt

• pentru 1% dintre AMP nu se cunoaște daca au participat sau nu la stabilirea PIP.

Doar în unele județe, DGASPC întocmește și planuri individualizate de servicii (PIS) care să însoțească
PIP-urile. Din acest motiv, doar copiii de la 60% dintre AMP au întocmite și PIS-uri alături de PIP-uri.
Dintre acești AMP, 17% nu au participat activ la stabilirea PIS, 14% au luat parte, fără să existe un
document oficial care să confirme participarea lor la această etapă, 24% au participat și au semnat un
document în acest sens.65 Copiii care sunt la restul de 40% AMP nu au întocmite PIS-uri.

Oricum, studiile de caz au arătat că doar 38% dintre AMP au primit o copie a PIP pentru copiii pe care
îi au în plasament. De asemenea, doar 17% dintre AMP au primit o copie a PIS. Cu toate acestea,
managerii de caz apreciază că 93% dintre AMP cunosc PIP/PIS-urile copiilor aflați cu măsură de
plasament la ei. În contrapartidă, unul din cinci AMP a evaluat propriile cunoștințe despre PIP/PIS-urile
copiilor în îngrijire cu note de cel mult 5, pe o scală de la 1 la 10.

În cadrul serviciilor de asistență maternală, copilul beneficiază de îngrijire din partea unui AMP și de
un asistent social sau manager de caz66 care monitorizează activitățile AMP în interesul superior al
copilului. Plasarea unui copil la un anumit AMP se face în baza unui proces de potrivire care presupune
organizarea unei serii de întâlniri, cu excepția cazurilor de plasare în regim de urgență.67 Procesul de
potrivire ține cont atât de opinia copilului, cât și și de cea a AMP.

63
=>SMO 2: Evaluarea nevoilor copilului este realizată înaintea luării măsurii de plasare la AMP, este comunicată tuturor părților
interesate și este revizuită periodic.
64
=>SMO 3:Copilul plasat la AMP trebuie să aibă întocmit un PIP și toate activitățile propuse în acest plan vor fi implementate.
PIP cuprinde obiectivele și activitățile ce vor fi realizate pe termen scurt și lung, activități ce sunt stabilite pe baza evaluării
nevoilor copilului.
65
Despre 5% dintre AMP nu se știe dacă au luat sau nu parte la întocmirea PIS pentru copiii pe care îi îngrijesc.
66
=>SMO 5:Copilul plasat la AMP are un asistent social care asigură respectarea prevederilor cu privire la îngrijirea și protecția sa
și care promovează bunăstarea șidezvoltarea copilului.
67
=>SMO 4:Plasarea copilului la AMP se realizează numai în urma unuiatent proces de potrivire a copilului cu asistentul maternal,
astfel încât nevoile și preferințele copilului să fie satisfăcute.

63
Interviurile cu șefii Serviciului AMP (sau similar) din DGASPC-uri arată că în toate județele AMP au
obținut atestatul și au fost re-atestați la 3 ani. Criteriile de evaluare folosite pentru atestarea și re-
atestarea AMP sunt cele prevăzute în HG 679/200368 sau în Ordinul nr. 35/2003. Pe o scală de la 1 la
10, criteriile de atestare pentru AMP sunt evaluate a fi suficiente cu nota medie de 8,4. Oricum, 83%
dintre șefii de servicii consideră necesară introducerea a două criterii pentru a obține atestat de AMP:
(a) nivel minim de educație de minim 10 sau 12 clase și (b) limită de vârstă de 45-50 ani.

Asistentul social sau managerul de caz al copilului ar trebui să monitorizeze situația copilului prin
vizite regulate cel puțin lunare, conform standardelor. Evaluarea din birou a serviciilor de AMP arată
că cei mai mulți AMP primesc cel mult o vizită la trei luni (Figura 9). Vizitele sunt consemnate în
rapoarte de vizită sau de monitorizare, care există la dosarul copilului, în marea majoritate a
cazurilor. În sub 1% dintre aceste vizite, managerii de caz raportează să se fi confruntat cu situații de
pericol iminent din partea AMP, familiei, vecinilor sau comunității acestuia. Evaluarea în teren în
cadrul studiilor de caz a dus la rezultate similare.

Figura 9: Numărul de vizite în teren la domiciliul AMP efectuate de MC în ultimele 12 luni

2.500

2.000

1.500

1.000

500

0
Nici o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13-36
vizită vizite

Sursa: Banca Mondială, QQ AMP Chestionar de evaluare din birou a AMP (februarie-martie 2018) (N=8,247 AMP).
Datele sunt ponderate.

68
HG 679/2003 privind condițiile de obținere a atestatului, procedurile de atestare și statutul asistentului maternal profesionist.

64
Focusul pe standarde și activități administrative poate pune în
pericol calitatea serviciului

Pentru ca activitatea de asistenţă socială să se desfăşoare la standarde

profesionale, în interesul superior al copilului, este nevoie de licenţierea
respectivului serviciu, Inspecţia Socială cerând astfel,îndeplinirea
standardelor minime obligatorii. În cazul de faţă, este vorba de Serviciul de
AMP dintr-un judeţ al ţării, unde Inspecţia Socială, pentru a oferi licenţa, a
cerut sa fie făcute vizite în teren de trei ori pe lună la domiciliul
asistenţilor maternali, respectiv două vizite pentru copil şi o vizită pentru
monitorizarea asistentului maternal profesionist.

În cazul monitorizării unui număr de copii și asistenţi maternali conform

prevederilor legale în vigoare şi dacă ar exista personal suficient conform
standardelor, respectiv un manager de caz pentru AMP şi un altul pentru
copil, aceste cerinţe probabil ar putea fi îndeplinite, cu condiţia existenţei
şi a capacităţiilor logistice și administrative (mijloace de transport, resurse
financiare suficiente etc).

În teren, însă am întâlnit situaţia în care un asistent social este atât

manger de caz pentru copil cât şi pentru asistentul maternal profesionist,
cu peste 100 de cazuri ce au nevoie sa fie monitorizate lunar. Oare cum ar
putea să monitorizeze un număr atât de mare de cazuri, făcând vizite în
teren de câte trei ori pe lună şi să își realizeze şi documentaţia aferentă
vizitelor, precum şi alte tipuri de activităţi necesare conform etapelor
managementului de caz? În aceste condiţii, specialiştii asistenţi sociali,
deşi au încercat sa respecte standardele impuse, mergând mai mult de o
dată pe lună la domiciliul copilului, raportările şi dovada implicării
calitative, a timpului petrecut cu copilul si familia, nu au putut fi surprinse
in documentaţia realizată.

Mai mult, existau numere de inregistrare ale vizitelor efectuate, fără ca

asistenţii sociali să aibă timp să scrie raportul de vizită, cerut într-un
anumit format destul de stufos, dar fără a surprinde progresele, ori situaţia
clară a copilului la momentul respectiv.

Este nevoie de echilibru şi o bună analiză a îndeplinirii acestor standarde,

care să conducă la rezultate calitative resimțite pe de o parte atât de
copilul aflat în plasament cât şi de asistentul maternal profesionist, iar pe
de altă parte de asistentul social care are la rândul său nevoie de sprijin şi
supervizare de specialitate.

(Studiu de caz AMP, Raport de teren asistent social Marinela Grigore)

65
Datele de evaluare din birou arată că, în mediul urban, copiii plasați la AMP trăiesc de regulă în
gospodării formate din 4 persoane, în medie, din care 2 adulți și 1-2 copii în plasament. În mediul
rural, mărimea medie a gospodăriilor este de 5 persoane, din care 2-3 adulți și 2 copii în plasament.
Indiferent de mediul de rezidență, doar circa 30% dintre familiile de AMP au în îngrijire și copiii
proprii.

Tabel12: Distribuția AMP în funcție de compoziția gospodăriei și numărul de camere (% total AMP)
Număr total persoane în copii personali copii în Număr camere
adulți
gospodărie, din care: ai AMP plasament în locuință

% AMP din URBAN

(N=2,945 AMP)
0 0 0 72 2 0
1 0 14 21 49 0
2 6 66 5 43 22
3 31 15 2 4 39
4 32 3 1 2 24
5 18 2 0 0 8
6-10 13 0 0 0 6
Total 100 100 100 100 100

% AMP din RURAL

(N=5,302 AMP)
0 0 0 70 0 0
1 0 9 18 26 0
2 2 56 9 56 3
3 16 24 2 7 29
4 30 9 0 9 33
5 22 1 0 0 18
6-10 29 0 0 1 17
Total 100 100 100 100 100

Sursa: Banca Mondială, QQ AMP Chestionar de evaluare din birou a AMP (februarie-martie 2018) (N=8,247 AMP).
Datele sunt ponderate.

Locuința AMP69 trebuie să fie salubră, să dispună de spațiu suficient pentru asigurarea intimității
tuturor celor care locuiesc în ea, cu pat separat pentru fiecare copil și dependințe corespunzătoare
pentru igienă, ambient sigur din punct de vedere al asigurării sănătății și bunăstării. Dacă în mediul
urban, locuința tipică de AMP este apartament de bloc cu 2-4 camere, în mediul rural AMP locuiesc în
case cu 3-5 camere. Astfel, în ambele medii rezidențiale, revin în medie 1,20 persoane pe camera de
locuit (cu un minim 0,33 - adică trei camere per persoană - și un maxim de 3 persoane pe cameră).
Circa 80% au adus diverse îmbunătățiri locuinței înainte de a primi copilul în plasament, în special
renovări, zugrăvit și igienizare, schimbare tocărie, uși, construit baie în casă, o nouă cameră sau
anexe, dotare cu centrală termică sau mobilier nou.

Studiile de caz arată că aproape toți AMP vizitați au locuințe în proprietatea familiei, pe care își
permit să le încălzească adecvat în fiecare zi, cu un număr de camere care satisface necesitățile
gospodăriei, cu bucătărie separată dotată cu toate echipamentele necesare pentru preparea hranei, cu
dormitoare suficiente, mobilate cu paturi bine dotate cu cele necesare (cearceafuri, pături, perne).
Per total, experții Băncii Mondiale și managerii de caz DGASPC care au efectuat vizitele în teren au
acordat note medii de 9,5-9,9 (pe o scală de la 1 la 10) pentru toate aspectele legate de starea

69
=>SMO 6:Asistentul maternal trebuie să asigure un mediu sănătos, sigur și stimulativ pentru copilul plasat.

66
spațiului, curățenia, mirosul, obiectele de igienă, nivelul de igienă a copiilor, starea hainelor și
încălțămintei copiilor și aprecierea de ansamblu a mediului fizic în care trăiesc copiii (cald, prietenos,
colorat, vesel, personalizat). Așadar, mediul de îngrijire pe care îl oferă rețeaua de AMP pare să fie
foarte bun, deși unii șefii de Serviciu AMP au atras atenția asupra necesității de sprijin pentru AMP cu
privire la îmbunătățirea, extinderea sau adaptarea locuinței, mai ales în cazurile de copii cu
dizabilități.

Un număr total de 34 plângeri/petiții/acuzații la adresa AMP (indiferent de sursă),70 incluzând

cazurile/suspiciunile de abuz, neglijare sau exploatare a copilului în care au fost implicați membri
familiei AMP, rudele acestora, vecinii sau membri ai comunității, a fost înregistrat în ultimele 12 luni.

Figura 10: Numărul de plângeri/petiții/acuzații la adresa AMP înregistrate în ultimele 12 luni (număr județe)

20
17

15

10 9

5
5
1 1 1 1
0
Non-răspuns Nici o plângere 1 2 3 4 8 plângeri

Sursa: Banca Mondială, Interviuri cu șefii Serviciului AMP din DGASPC privind practicile de la nivel județean legate
de AMP (februarie-martie 2018) (N=35).

Numărul total de plângeri/petiții/acuzații la adresa rețelei de AMP crește la 552 pentru perioada 1998-
2018, adică de la prima atestare până în februarie 2018. În 12 județe nu au fost înregistrate astfel de
situații niciodată (Anexa 2A. Tabel 12), în timp ce alte județe raportează circa 90 plângeri/petiții/
acuzații pentru întreaga perioadă (județele Caraș-Severin, Iași). Cele mai frecvente acuzații au făcut
referire la tratament inegal între copii, adrese cu privire la igienizarea locuinței, accidente care au
pus în pericol copii, plângeri ale vecinilor sau din partea școlii privind un comportament inadecvat al
copiilor, precum și diferite forme de abuz asupra copiilor. În urma anchetelor efectuate de DGASPC,
cele mai multe dintre acuzații nu au fost confirmate.

Dintre cele 35 județe studiate, 30 DGASPC declară că au o procedură clară și transparentă pentru
situații în care unui AMP i se aduc acuzații. Iar această procedură este cunoscută și înțeleasă de
rețeaua de AMP la un nivel de 8,5, pe o scală de la 1 la 10, conform șefilor de Serviciu AMP din
DGASPC. Totuși, studiile de caz au arătat că dintre cei 51 AMP vizitați, doar 30 știau să existe vreo
astfel de procedură și doar 38 ar ști cum să procedeze dacă li s-ar aduce acuzații.

Serviciile AMP, ca toate celelalte servicii de protecție specială, pe lângă un mediu sănătos, sigur și
stimulativ (SMO 6 și SMO 7) trebuie să asigure copiilor aflați în îngrijire și îngrijire medicală adecvată
nevoilor lorspecifice de dezvoltare fizică, emoțională și socială (SMO 10), serviciile educaționale cele
mai potrivite pentru a încuraja copilul să-și atingă potențialul maxim (SMO 11), sprijin pentru
menținerea și dezvoltarea relațiilor cu familia și prietenii (SMO 9), precum și pentru dezvoltarea
deprinderilor de viață independentă (SMO 12).

Pentru a evalua în ce măsură rețeaua de AMP îndeplinește toate aceste standarde din Ordinul nr.
35/2003, managerii de caz (MC) intervievați au fost întrebați care sunt cele două standarde cel mai
bine îndeplinite și cele două standarde cel mai dificil de îndeplinit pentru fiecare dintre asistenții
maternali incluși în eșantion. Prima observație este că unul din șase MC a declarat că nu cunoaște

70
=>SMO 7: Copilul plasat este protejat față de orice formă de abuz, neglijare, exploatare și deprivare.

67
Ordinul nr. 35/2003. A doua observație, circa 40% dintre MC au găsit cu dificultate codul corespunzător
standardului pe doreau să-l menționeze, deși echipa de cercetare le-a pus la dispoziție Ordinul. În
final, MC au oferit informații pentru 78% dintre AMP, așa cum arată Tabelul 13.

Tabel 13: Standardele minime obligatorii (SMO) cel mai bine îndeplinite și cel mai dificil de îndeplinit de
rețeaua de AMP (%)
Cele mai bine Cele mai dificil de
îndeplinite de AMP îndeplinit de AMP
Primaopți A 2-a Prima A 2-a
une opțiune opțiune opțiune
SMO 1 16 9 5 3
SMO 2 2 3 0 1
SMO 3 2 2 2 0
SMO 4 2 1 3 1
SMO 5 5 2 1 1
SMO 6 33 28 11 3
SMO 7 3 9 0 1
SMO 8 2 2 3 0
SMO 9 3 4 6 3
SMO 10 7 7 1 1
SMO 11 3 7 5 3
SMO 12 1 1 4 6
Total AMP pentru care MC a răspuns la întrebare 78 74 42 23
Total AMP pentru care MC nu a răspuns la întrebare 22 26 58 77
Total AMP 100 100 100 100
N 8.247 8.247 8.247 8.247

Sursa: Banca Mondială, QQ AMP Chestionar de evaluare din birou a AMP (februarie-martie 2018) (N=8,247 AMP).
Datele sunt ponderate.

Notă: SMO conform Ordinului nr. 35 din 15 mai 2003.

Standardele minime obligatorii cele mai bine îndeplinite de AMP sunt SMO 6 - privind asigurarea unui
mediu sănătos, sigur și stimulativ și SMO 1 - asigurarea serviciilor care promovează acceptarea
diversității, care duc la creșterea respectului de sine al copilului și la dezvoltarea sentimentului că
este util, care valorizează și respectă trecutul etnic, cultural și lingvistic al fiecărui copil, care
dezvoltă abilități de depășire a situațiilordiscriminatorii, care oferă oportunități de dezvoltare
atalentuluisau pasiunilor copilului, precum și servicii specifice de sprijin si recuperare pentru copiii cu
dizabilități. Studiile de caz au confirmat aceste opinii. Pe lângă evaluările pozitive ale mediului fizic
asigurat copiilor de către AMP, echipa de cercetare a apreciat cu o notă medie de 9,7, pe o scală de la
1 la 10, dotările existente pentru activități recreativ-educative și a observat semne de interacțiune
pozitivă între copii și AMP/familia AMP în 45 de cazuri (din cele 51), fără observații privind semne de
interacțiuni negative sau indiferente în nici un caz.

Aceleași standarde (SMO 6 și SMO 1) sunt și printre cele mai dificil de îndeplinit, alături de:

• menținerea și dezvoltarea relațiilor cu familia și prietenii (SMO 9) - în general, este vorba despre
dificultățile de a menține/încuraja legătura cu părinți plecați în străinătate, părinți/rude fără
domiciliu stabil sau cunoscut, părinți care nu doresc să țină legătura cu copilul sau părinți în diferite
situații de dificultate. Spre exemplu: „Tatăl nu este cunoscut, iar mama are probleme psihice, își
schimbă domiciliu des” sau „Tată alcoolic și mama cu schizofrenie care periodic fuge pe la diverși
concubini” sau „Mama a început demersurile pentru reintegrare in anul 2015 și a menținut legătura cu

68
fiica permanent. În anul 2016 și 2017 a stat cu fiica ei 1-2 săptămâni în august. La proces, fetița a
declarat că nu vrea să stea cu mama ei și de atunci mama nu a mai căutat-o și refuză să o mai vadă”

„I-am intrebat pe copii dacă știu numele părinților. Unul dintre copii, un băiețel cu un
zâmbet larg, mi-a răspuns pe nerăsuflate “pe mama o cheamă Maria și pe tata Liniuță”...
Eram gata să trec la următoarea întrebare, gândindu-mă că am întâlnit un nou caz de nume
ieșit din comun. Dar m-am oprit pentru că cei doi copii au început să se contrazică. Fetița mai
mare căuta să-l convingă pe băiat că pe tatăl lui nu-l cheamă Liniuță. Liniuță este de fapt
linia orizontală trasă în dreptul tatălui în certificatul de naștere. M-a cutremurat
dramatismul situației și m-a frapat convingerea cu care copilul a rostit numele tatălui -
Liniuță. În acel moment, am schimbat subiectul ca să ies din situație... întâlnirea cu fratele
lui aflat în altă familie de protecție. A fost tare fericit să-mi arate fotografia fratelui. M-am
bucurat că fratele avea un nume, îl cunoscuse, dar mi-a rămas mintea la Liniuță... la copilul
din fața mea și la alte zeci de copii care nu își cunosc tații si pentru care linia trasă în
certificatul de naștere ascunde atâta durere și speranță, pentru că nici un specialist nu și-a
luat timp și curaj să vorbească cu copilul...” (Studiu de caz AMP, județul Iași, Raport de teren
asistent social Mihaela Zanoschi)

• dezvoltarea deprinderilor de viață independentă (SMO 12), pentru că „din prea multă dragoste, nu
pune copilul să facă nimic”.

• satisfacerea nevoilor educaționale ale copilului (SMO 11), în special din cauza discriminărilor de la
școală atât din partea profesorilor, cât și a colegilor.

DGASPC ar trebui să asigure formarea AMP pentru a dobândi aptitudinile și cunoștințele necesare.71
Dintre județe studiate, doar o parte au asigurat în anul 2017 formarea suplimentară a AMP (Anexa 2A.
Tabel 13). Conform șefilor de Serviciu AMP, 12 județe nu au organizat astfel de formări.72 Datele
culese pentru fiecare AMP arată însă că doar în 9 județe nici un AMP nu a beneficiat de instruire
suplimentară în 2017. La polul opus, 9 județe au asigurat formarea pentru întreaga rețea de AMP.73 În
celelalte județe, ponderea AMP care au urmat unele cursuri de formare variază între 8% și 95%.74

Per total, în cele 35 de județe, doar 56% dintre AMP au beneficiat de formare suplimentară în 2017,75
dintre care cei mai mulți (32%) au beneficiat de 1-8 ore de instruire. În plus, nevoile de formare sunt
identificate pentru doar 43% dintre AMP și doar pentru 29% aceste nevoi sunt înregistrate într-un
document sau bază de date. Pentru ceilalți AMP, nevoile de formare sunt cunoscute doar de către MC
care îl monitorizează. Cu toate acestea, șefii de Serviciu AMP din 23 județe (din cele 35 studiate)
declară că există o situație clară privind nevoile de formare ale rețelei de AMP. În toate aceste județe,
nevoile de formare ale AMP se referă în principal la:

(1) dezvoltarea abilităților parentale de lucru cu adolescenții, în special problematica tulburărilor de

comportament, dezvoltarea deprinderilor de viață independentă și sexualitate.

„O fată în plasament familial la fostul AMP, care părea să meargă bine.Dar, când au
apărut probleme legate de adolescență, doamna nu a mai vrut să o mai țină. Așa că, a
trebuit transferată la un rezidențial OPA, era singura alternativă rămasă.” (Manager de
caz, județul Alba)

(2) dezvoltarea deprinderilor pentru lucru cu și integrarea copiilor cu dizabilități.

71
Conform SMO 15, asistentul social sau managerul de caz este responsabil de monitorizarea activității AMP precum și de
identificarea nevoilor de instruire ale AMP. 15.2. Instruirea asistenților maternali este parte a programului de instruire a
personalului SPPC/OPA și include oportunități pentru cursuri comune cu asistenții sociali și personalul din centrele rezidențiale.
72
Aceste județe sunt: AG, BT, CT, DB, IF, MM, MH, PH, SM, TR, TL, VL. Însă în AG, BT și TR o parte dintre AMP au avut parte de
instruire suplimentară în 2017.
73
județele care au asigurat instruirea întregii rețele sunt AR, BH, BN, CS, CV, IL, NT, SB, SV.
74
Județele AG și HD au format doar 8-10% dintre AMP, pe când județele AB, TM și SJ au instruit peste 90%.
75
Referitor la 2% dintre AMP nu există informații privind formarea în 2017.

69
Asistenții sociali din echipa de cercetare, în urma vizitelor din teren, au adăugat două teme la
necesarul de formare, care par a fi răspândite în rândul AMP, fără a li se acorda atenția necesară, și
anume:

(3) Gestionarea relației între AMP și copil pentru a reduce dependența copilului de persoana de
îngrijire. Mai multe studii de caz au arătat că unii AMP încurajează copiii să le spună „mamă” și „tată”
nu doar pentru că reprezintă măsura acceptării lor ca părinți de către copii, ci și pentru a minimiza
sau slăbi rolul familiei biologice în viața copiilor. Ca rezultat, în discuțiile cu copii a fost destul de greu
de a face permanent diferența între „mama”/„tatăl” de aici (AMP) și de acasă. Sau, cum a spus un șef
de Serviciu AMP: „AMP, în general, nu prea își înțeleg profesia. Își însușesc copiii, nu înțeleg că a fi
AMP este o meserie.”

(4) Identificarea traumelor și lucru cu copilul cu traume.

Pe lângă formare, DGASPC pune la dispoziția rețelelor județene de AMP și:

• consiliere psihologică, în 34 din cele 35 județe

• sesiuni de psihoterapie personală sau de grup, în 12 județe

• grupuri de suport ale AMP, în 20 județe.

Tabelul 14 de mai jos arată în ce a constat sprijinul primit de către AMP din partea Serviciului AMP din
DGASPC, conform declarațiilor AMP. Se poate observa că cel mai frecvent tip de suport, și în același
timp cel mai necesar, are în vedere oferirea de informații despre copil, consiliere și informații despre
serviciile disponibile.

Tabel 14: Sprijinul primit de AMP la Serviciul/Biroul AMP, în ultimele 12 luni (număr AMP)
Sprijinul Sprijinul
primit în considerat de
ultimele AMP a fi cel mai
12 luni necesar
Total AMP care au participat la studiile de caz, din care: 51 51

a. Informații despre copii 36 22

b. Informații despre servicii (localizarea, modalitatea de accesare) 28 15

c. Medierea relației cu serviciile medicale (de specialitate, stomatologice,
23 15
servicii de sănătate mentală, de recuperare etc.)
d. Medierea relației cu serviciile educaționale (rețeaua scolară, cluburi etc.) 20 8

e. Consiliere și suport pentru părinți/persoanele de îngrijire 29 16

f. Îngrijire temporară a copilului/copiilor (îngrijire de tip respiro) 2 8

g. Grupuri de suport ale AMP, asociații formale/ informale ale AMP 21 17

h. Cursuri de pregătire și formare 29 20

i. Consiliere psihologică 30 6

j. Psihoterapie personală sau psihoterapie de grup 5 4

k. Sprijin în menținerea legăturii între copil/copii și familia naturală/extinsă 20 8

m. Nu am primit nici un fel de suport (nu se consideră salariul AMP) 1 -

Sursa: Banca Mondială, SC AMP Studii de caz pentru AMP (februarie-martie 2018).

70
Per total, în cadrul studiilor de caz, AMP au considerat sprijinul primit de la Serviciul AMP ca fiind
„vital, fără el nu ne descurcam” sau „util, dar ne descurcam și fără el” (în proporții aproape egale).
De asemenea, aproape jumătate dintre aceștia au apreciat a fi vital și suportul acordat de alți
specialiști DGASPC, precum psiholog, medic, kinetoterapeut, logoped etc. De altfel, în unele județe,
DGASPC asigură și tabere și excursii pentru copii, decontează servicii medicale sau medicamente, și
oferă diverse alte tipuri de sprijin, mai ales în cazul copiilor plasați în regim de urgență.

2A.6. Eficacitatea serviciilor AMP

Performanțele rețelei de AMP în îngrijirea copiilor sunt bune, fiind evaluate între 8,5 și 10 (pe o scală
de la 1 la 10), cu privire la toate tipurile de nevoi și de către toți evaluatorii - șefii de Serviciu AMP din
DGASPC, MC care monitorizează activitatea AMP sau AMP înșiși.

Figura 11: Evaluarea acțiunilor și activităților desfășurate de AMP pentru a răspunde nevoilor

Nota medie totală

8.9
i. nevoile de dezvoltare a deprinderilor de viață 9.6
independentă 8.8
h. menținere a legăturilor, după caz, cu părinții, familia
lărgită, prietenii 9.0

g. nevoile de socializare (cu covârstnicii, cu adulții)

8.9

f. nevoile de petrecere a timpului liber

8.7
e. nevoile educaționale și urmărirea obținerii de
rezultate școlare corespunzătoare 8.5

d. nevoile emoționale (climat afectiv)

8.6

c. nevoile fizice (condiţiile de locuit)

8.9
b. nevoile de îngrijire, inclusiv de securitate și
promovare a bunăstării; (alimentaţie, igiena personală… 9.1
a. nevoile de sănătate și promovare a sănătății; (vizita la
medic, kinetoterapeut; recuperare specialiști) 9.5

7.5 8.0 8.5 9.0 9.5

Autoevaluarea AMP (***)

Nota medie dată de MC care monitorizează activitatea AMP (**)
Sursa: Banca Mondială, (*) Interviuri cu șefii Serviciului AMP din DGASPC privind practicile de la nivel județean
legate de AMP (februarie-martie 2018) (N=35). (**) QQ AMP Chestionar de evaluare din birou a AMP (februarie-
martie 2018) (N=8,247 AMP). Datele sunt ponderate. (***)SC AMP Studii de caz pentru AMP (februarie-martie 2018)
(N=51).

Notă: Note medii calculate în baza răspunsurilor valide. Nevoile copilului conform Ordin nr. 286/2006 din
06/07/2006, pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea Planului de servicii şi a Normelor
metodologice privind întocmirea Planului individualizat de protecţie, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 656
din 28/07/2006.

DGASPC-urile nu măsoară în mod sistematic gradul de satisfacție nici al copiilor și nici al AMP. În cel
mai bun caz, se aplică sporadic chestionare pe un eșantion mic (de exemplu, în Dolj, pe 20 copii și 20
AMP), fie se folosesc niste formulare completate pe teren de MC (în Alba sau Arad), fie se utilizează
rapoartele completate pentru AJPIS. Cu toate acestea, asistenții sociali din echipa de cercetare care
au realizat studiile de caz au avut evaluări similare celor din Figura 11, în urma discuțiilor cu AMP și

71
copiii îngrijiți de aceștia. Concluzia generală a fost că, în aproape toate cazurile, „copiii sunt bine
îngrijiți, sociabili, deschiși și activi în mediul familial”.

Cu privire la costurile asociate serviciilor de AMP, datele furnizate de DGASPC sunt slabe. În primul
rând, doar o mică parte dintre șefii Serviciului AMP au oferit o estimare a costului total mediu lunar
per copil în plasament la AMP, așa cum arată Tabelul 15. În al doilea rând, estimările oferite variază
între un minim și un maxim de aproape cinci ori mai mare atât pentru copilul fără dizabilități, cât și
pentru cel cu dizabilități. În al treilea rând, costul mediu pe copil pe lună depășește de aproape două
ori standardul minim de cost pentru acest serviciu stabilit prin Hotărârea nr. 978/2015.76

Tabel 15: Costul total mediu lunar pe copil la AMP

Copil fără dizabilități Copil cu dizabilități

Cheltuieli directe Număr județe care au răspuns 19 18

Medie (lei) 2,281 2,886
Minim (lei) 1,517 1,896
Maxim (lei) 3,500 4,500
Cheltuieli
Număr județe care au răspuns 10 10
indirecte
Medie (lei) 1,345 1,513
Minim (lei) 100 150
Maxim (lei) 6,000 6,500
Cheltuieli totale Număr județe care au răspuns 10 10
Medie (lei) 3,728 4,479
Minim (lei) 2,100 2,450
Maxim (lei) 9,500 11,000

Sursa: Banca Mondială, Interviuri cu șefii Serviciului AMP din DGASPC privind practicile de la nivel județean legate
de AMP (februarie-martie 2018) (N=35).

Cu toate acestea, circa o treime77 dintre șefii Serviciului AMP din DGASPC consideră că ar fi necesar un
sprijin financiar suplimentar lunar de 250-300 lei pe copil, ca serviciul să fie atractiv pentru AMP, și în
jur de 300-350 lei pe copil, pentru ca accesul copilului la anumite servicii de care are nevoie să nu fie
refuzat, amânat sau anulat. Aceeași opinie împărtășesc și circa o treime78 dintre MC și cresc estimările
corespunzătoare la 500-700 lei pe lună pe copil. În fine, dintre asistenții maternali intervievați o
jumătate declară că o ar avea nevoie de o sumă suplimentară de 800-900 lei pe lună pe copil, în
principal pentru asigurarea serviciilor medicale și de recuperare, pentru cheltuielile legate de școală și
de activitățile extrașcolare ale copiilor.

“Copiii (în plasament) participă la activități extrașcolare muzicale (orgă și saxofon) și pregătiri
suplimentare (limbi străine și matematică). Există semne de interacțiune afectivă evidente, AMP-ul
putând fi considerat model de bune practici. În locuință am constat prezența mai multor fotografii
cu cei doi copii, fotografii surprinse în cadrul unor evenimente importante pentru copii (serbări,
festivaluri de premiere, vizite în Germania la copii biologici ai AMP-ului). AMP-ul susține că nu le-ar
putea oferi copiilor accesul la activități extrașcolare fără sprijinul financiar al copiilor biologici.”
(Studiu de caz AMP, județul Brașov, Raport de teren asistent social Florentina Andrei)

Oricum, pentru a crește calitatea îngrijirii la AMP, toți actorii implicați cad de acord că dincolo de
bani este nevoie de formare mai multă și mai bună a AMP și de dezvoltarea serviciilor în comunitate,
în proximitatea AMP, în special centre de zi, centre/servicii de recuperare și școală după școală.

76
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/Assistenta-sociala-2018/HG_978_-2015_la_18012018.pdf
77
Din cele 35 județe, 9 nu au răspuns și 15 au susținut că un sprijin financiar suplimentar nu ar fi necesar.
78
Dintre MC, 7% nu au răspuns și 61% nu au considerat necesar un sprijin financiar suplimentar.

72
Bune practici
M., de la Miracol

Sunt în județul Buzău și ne îndreptăm spre o familie de asistenți maternali din mediul rural care au
în plasament doi copii: o fetiță de 4 ani și un băiat de 9 ani. Casa în care locuiește asistentul
maternal și familia ei este curată, ospitalieră. Doamna ne întâmpină cu un zâmbet alături de soțul
ei. În camera în care am intrat, M. o fetiță de 4 ani ne privește dezinvolt și foarte sociabilă si
interacționează imediat cu noi. Ne arată jucăriile, abordează managerul de caz, vorbim despre
prietenie, grădiniță, colegi.

În centrul atenției tuturor, se urcă din când in când în brațele asistentului maternal, face piruete,
se întoarce către managerul de caz, se urcă în pat, explorează, comunică, vorbește, se uită atent la
noi, ocupă tot spațiul cu ființa sa și, în final, cere de la managerul de caz puțin ruj să se fardeze
«ca o domnișoară». Conștientă oarecum că e centrul atenției tuturor, mă face să exclam în gand
«cât de natural și dezinvolt este acest copil, cât de vii sunt ochii acestui copil» și cât de bine se
simte în această familie de plasament.

M. e un copil ce provine dintr-o familie defavorizată, care a ajuns la AMP din motive sociale
generate de sărăcie, fără a a părea să aibă probleme medicale. In evaluarea socială de la dosarul
copilului citesc mai târziu: Copilul M. s-a născut la data de 15.08.2013 în Maternitarea Rm. Sărat,
cu paternitate necunoscută, cu domiciliul în Rm. Sărat. Încă de la naștere mama a părăsit copilul în
Sectia Nou-Născuți a Spitalului Municipal Rm. Sărat, motivând ulterior că nu are condiții materiale
și financiare, pentru creșterea și îngrijirea copilului, deorece mai are în ingrijire trei copii.

Din discuții am fost surprins să aflu faptul că M. nu a avut probleme medicale deosebite până în
luna mai 2015. Nu-mi vine să cred că un copil atât de viu și sănătos a fost totuși bolnav. „Începând
cu mai 2015 sunt consemnate următoarele manifestări comportamentale: apetit scăzut, interes
scăzut pentru obiectele din jur, se legăna înainte să adoarmă, se lovea cu capul de parchet, uneori
devenea agresivă cu cei din jur şi conform evaluării psihologice aceasta nu era dezvoltată
corespunzător vârstei cronologice, prezintă auto și heteroagresivitate, sindrom hiperkinetic, retard
psihomotor ușor. În luna mai 2015 a fost internată pentru investigații medicale la Spitalul Prof. Dr.
Alexandru Obregia București, cu recomandare să meargă la medic neuropsihiatru din Buzău, cu
control medical periodic. Copilul a primit tratament dat de medicul neuropsihiatru - encephabol,
timonil, cerebrolizin (o perioada de aproximativ 1 an). I s-a efectuat encefalogramă periodic, așa
cum a recomandat medicul specialist.”

Ulterior copilul a început să își dezvolte vocabularul, nu a mai fost agresivă, a devenit interesată de
activități, jocuri. Din anul școlar 2016-2017, M. frecventează grădinița din comună, s-a integrat în
colectivul de copii, participă la activități, relaționeaza bine cu ceilalți copii. „Asistentul maternal s-
a implicat constant în creșterea, îngrijirea, educația copilului, a respectat recomandările medicilor
și ale celorlalți specialiști, a colaborat activ cu aceștia și s-a implicat în dezvoltarea individuală a
copilului” afirmă managerul de caz. Nu cred că daca acest copil ar fi fost îngrijit într-un centru
rezidențial ar fi avut această șansă!

Este una din cele mai frumoase experiente trăite de mine ca și evaluator/asistent social: să ai în
față o minune de copil, energică, jucăușă și să descoperi că în trecutul ei a manifestat
comportamente de hospitalism, că are diagnostic NPI sau manifestă interes scăzut pentru obiectele
din jur. Și toate aceste aspecte să nu fie evidente, ci doar să le afli de la managerul de caz,
discutând sau citind prin dosar.

Există miracole citite in Biblie, dar există și miracole vii, trăite, care te surprind. Aici, la Buzău,
într-o familie de oameni frumoși, am văzut-o pe M., de 4 ani. Destinul M. este un miracol care nu e
facut de un profet, miracolul e înfăptuit de un Asistent Maternal!

(Studiu de caz AMP, județul Buzău, Raport de teren asistent social Eugen Lucan)

73
74
 Partea 2 (B)

SERVICIILE ALTERNATIVE LA ÎNGRIJIREA ÎN

CENTRE DE PLASAMENT

PLASAMENTUL FAMILIAL

75
PARTEA 2B. REȚEAUA DE PLASAMENTE
FAMILIALE LA RUDE ȘI LA ALTE
FAMILII/PERSOANE (PFam)
În România, serviciile de tip plasamente familiale sunt diferențiate în:

• plasamente la rude până la gradul IV și

• plasamente la alte familii sau persoane, care se referă la rude, altele decât cele până la gradul al
IV-lea inclusiv, afini, cunoştinţe sau prieteni ai familiei ori ai familiei extinse a copilului faţă de care
acesta a dezvoltat relaţii de ataşament sau alături de care s-a bucurat de viaţa de familie.

În statisticile oficiale plasamentele familiale sunt înregistrate la nivel de copil, fără să existe
informații privind persoanele care îngrijesc copiii și gospodăriile în care trăiesc. Aceste date sunt cu
atât mai relevante cu cât multe plasamente familiale au în îngrijire nu doar un copil, ci între 2 și 12
copii. Din acest motiv, capitolul de față face o analiză a plasamentelor familiale pe lângă cea a
copiilor îngrijiți în aceste servicii.

Numărul total de copii în plasamente familiale a scăzut în perioada 2010-2017, așa cum s-a întâmplat
și în cazul copiilor plasați în servicii rezidențiale sau la asistenți maternali (vezi și Partea 2A). Totuși,
ca pondere în total copii în sistemul de protecție specială, plasamentele familiale au continuat a
reprezenta circa o treime. Între toate tipurile de servicii de protecție, există un serviciu care spre
deosebire de celelalte a cunoscut o tendință de creștere. Acesta este serviciul de plasamente la alte
familii/persoane, așa cum arată Figura 12. Cu toate acestea, în totalul plasamentelor familiale,
ponderea plasamentelor la alte familii/persoane a crescut doar de la 18%, în 2010, la 26%, în 2017.

Figura 12: Evoluția numărului de copii și tineri cu măsură de protecție specială din serviciile de tip familial,
pe tipuri de servicii, în perioada 31.12.2010-31.12.2017

25000

20000

Copii la AMP
15000

Copii in Pfam
10000
rude

5000 Copii in Pfam

alte familii sau
persoane
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: www.copii.ro, ANPDCA (2010-2017).

La nivel național, numărul de copii în plasamente familiale la rude până la gradul IV a scăzut de la
peste 15.100 în 2010 la aproximativ 11.200 la 31.21.2017. În contrast, numărul de copii în plasamente
la alte familii/persoane au crescut de la aproape 3.300 la circa 3.900 (vezi Anexa 2B. Tabel 2).

76
O evoluție similară a fost înregistrată și la nivelul celor 35 de județe în care, în februarie 2018,
funcționau centre de plasament pentru copii. Printre aceste județe, însă, în unele numărul de copii în
plasamente la rude a crescut (Dolj, Ilfov, Suceava și Tulcea), în timp ce în altele, numărul s-a redus
semnificativ, spre exemplu, în Galați, până la o treime din numărul de la finele anului 2010. În același
timp, numărul de copii în plasamente la alte familii/persoane deși în general a crescut, a înregistrat și
scăderi considerabile în județe precum Harghita sau Timiș.

Tabel 16: Distribuția plasamentelor familiale (PFam), a copiilor în îngrijire și a persoanelor ocrotitoare, pe
tipuri de PFam
Plasamente Persoane
familiale Copii în PFam ocrotitoare

Număr Procent Număr Procent Număr Procent

Total, din care: 11,300 100 14,487 100 16,079 100

- La rude de până la gradul IV 8,133 72 10,580 73 11,435 71

- La alte familii sau persoane 3,099 27 3,745 26 4,553 28

- Mixte 68 1 162 1 91 1

Sursa: Banca Mondială, Recensământul PFam (februarie-martie 2018).

Această Parte 2 (B) a Rezultatului #4 prezintă o analiză a serviciilor de plasament familial din cele 35
județe cu centre de plasament pentru copii. În februarie 2018, aceste servicii DGASPC de tip familial
cuprindeau un număr total de 11.300 de plasamente (familii sau persoane) care aveau în îngrijire
aproape 14.500 copii a căror bunăstare era monitorizată de peste 340 manageri de caz. Dintre aceste
plasamente, 72% erau la rude, 27% erau la alte familii sau persoane, iar 1% erau plasamente cu mai
mulți copii dintre care unii la rude și unii la alte familii.

2B.1. Datele
Analiza din secțiunile următoare are la bază datele culese de echipa Băncii Mondiale în februarie-
martie 2018 (Anexa 2B. Tabel 1). În fiecare din cele 35 județe studiate, într-o primă etapă, a fost
realizat un interviu față-în-față cu șeful Serviciului Management de Caz sau cel de Plasamente
Familiale (sau similar) din DGASPC, cu privire la practicile la nivel de județ. În etapa a doua, a fost
completat recensământul plasamentelor familiale (PFam), cuprinzând un set restrâns de informații. În
a treia etapă, a fost selectat aleatoriu un eșantion de 774 PFam pentru care a fost aplicat un
chestionar privind atât familia de plasament, cât și copiii pe care îi îngrijește.79 Chestionarele au fost
completate împreună cu managerii de caz ai copiilor, din DGASPC, în baza datelor din dosare. În
ultima etapă, în fiecare județ au fost selectate 1-4 studii de caz, în total 57, care au fost realizate de
asistenții sociali din echipa Băncii Mondiale prin vizite în teren împreună cu managerii de caz
DGASPC. 80

Culegerea datelor a fost realizată de o echipă formată din: 22 asistenți sociali, membri ai CNASR, 24
sociologi și 23 asistenți de cercetare. De asemenea, la culegerea datelor au participat 327 specialiști
DGASPC, cu funcții de șefi serviciu, inspectori, consilieri, manageri de caz, referenți, asistenți sociali
și psihologi.

79
În fiecare județ au fost selectați 10-20 plasamente la rude și 5-7 plasamente la alte familii sau persoane, pe bază de pas
statistic. Pentru analiza chestionarelor, datele sunt ponderate.
80
Studiile de caz au fost selectate aleator dintre PFam selectate în eșantion.

77
2B.2. Rețeaua de plasamente familiale
Istoricul rețelei de PFam: La nivelul celor 35 de județe studiate, actuala rețea de plasamente familiale
a fost formată în trei etape. Pornind de la data la care au primit primii copii în plasament, actuala
rețea de PFam (cu unul sau mai mulți copii în îngrijire în februarie-martie 2018) a fost dezvoltată într-
un ritm lent între 1994 și 2004, până la 7% din actuala capacitate.81 Ritmul de creștere a rețelei s-a
mărit în perioada din 2005 până în anul 2014 când a atins aproape jumătate din capacitatea actuală.
Între 2015 și martie 2018, rețeaua de plasamente familiale practic s-a dublat și a ajuns la cele 11.300
familii de plasament cu 14.500 de copii ocrotiți.

Figura 13: Anul în care plasamentele familiale active în februarie-martie 2018 au primit primul copil în
îngrijire, pe tipuri de PFam

100
Plasamente la
90 rude
80
70 Plasamente la alte
60 familii/ persoane
50
40 Plasamente mixte
30
20
10 Total plasamente
0
familiale

Sursa: Banca Mondială, Recensământul PFam (februarie-martie 2018) (N=11.300 PFam).

Notă: Plasamentele mixte sunt plasamentele cu mai mulți copii, dintre care unii în plasament la rude și alții la
alte familii/persoane.

Anexa 2B. Tabel 3 arată că rețelele județene de plasamente familiale au urmat aceleași etape de
dezvoltare. Însă, există diferențe între rețelele create mai timpuriu - în județele Galați, Iași,
Maramureș, Neamț, Sălaj, Teleorman și Vâlcea - și rețelele dezvoltate mai recent, în special în Dolj,
Ilfov și Tulcea. Corespunzător, durata medie petrecută de un copil în plasament familial este de două
ori mai mare (în jur de 6 ani) în județele cu rețele dezvoltate timpuriu față de cele dezvoltate după
2015 (cu o durată medie de circa trei ani).

81
Primul plasament mixt (cu mai mulți copii, dintre care unii în plasament la rude și alții la alte familii/persoane) a apărut în
anul 2001.

78
 Figura 14: Distribuția plasamentelor familiale în funcție de numărul de ani de vechime ca PFam (de la
primirea primului copil în îngrijire până în februarie 2018), pe tipuri de PFam (număr)

1200
Plasamente la rude
1000
Plasamente la alte familii/ persoane
800
Plasamente mixte
600

400

200

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

Sursa: Banca Mondială, Recensământul PFam (februarie-martie 2018) (N=11.300 PFam).

Notă: Plasamentele mixte sunt plasamentele cu mai mulți copii, dintre care unii în plasament la rude și alții la
alte familii/persoane.

Per total, la nivelul celor 35 județe studiate, vechimea medie ca familie de plasament este de:

• 5,5 ani, pentru rudele până la gradul IV (cu un minim de câteva zile și un maxim de 23 ani),

• 4,4 ani, pentru alte familii sau persoane (maxim 22 ani), respectiv

• 4,5 ani, pentru plasamentele mixte (cu un maxim de 16 ani).82

Structura rețelei de PFam pe tipuri: DGASPC-urile au avut preferințe diferite în a dezvolta anumite
tipuri de plasamente familiale (Anexa 2B. Tabel 4). Așa cum s-a precizat, în cele 35 județe studiate,
din întreaga rețea de PFam: 72% erau la rude, 27% erau la alte familii sau persoane, iar 1% erau
plasamente mixte (cu mai mulți copii dintre care unii la rude și unii la alte familii). Totuși, rețelele
județene variază semnificativ între rețeaua din județul Covasna83 care conținea 89% PFam la rude, 11%
la alte familii/persoane și nici un plasament mixt și rețeaua din Teleorman84 cu 50% dintre plasamente
la alte familii/persoane, 48% la rude și 1% mixte. Plasamentele mixte sunt foarte puține (maxim 5) în
26 de județe dintre cele 35; celelalte 9 județe nu au folosit acest tip de PFam.85

Grupările de PFam și de PFam cu AMP: Analiza la nivel de gospodărie a plasamentelor familiale și a

asistenților maternali pune în evidență faptul că există atât gospodării în care co-există mai multe
PFam, cât și gospodării de asistenți maternali care au în îngrijire și copii în plasament familial. Astfel,

• circa 1% dintre PFam trăiesc în aceleași gospodării cu alte plasamente familiale.86În general, din
grupările de PFam fac parte plasamente la rude.

• alte 1% dintre PFam fac parte din gospodării de AMP.87 Aproape toate plasamentele care fac parte
din grupări de PFam cu AMP sunt plasamente la alte familii sau persoane. Cel mai frecvent, acestea

82
Deviațiile standard corespunzătoare sunt de circa 4,5 ani pentru toate tipurile de PFam.
83
O structură similară pe tipuri de PFam era și în județul Gorj.
84
Județele Bihor, Galați și Sibiu aveau o structură similară.
85
județele care până în februarie-martie 2018 nu folosiseră plasamentul familial mixt erau: AR, BH, BN, CS, CJ, CV, IL, TL și VL.
86
Ponderea maximă de PFam care trăiesc în gospodării cu mai multe plasamente familiale era în februarie-martie 2018 de 3,2%,
în județul Dâmbovița.

79
provin din asistenți maternali care au ieșit la pensie și ca să păstreze copilul au solicitat un plasament
la alte familii/persoane.

Grupările de PFam și de PFam cu AMP se găsesc în 29 din cele 35 de județe studiate, așa cum se poate
observa în Anexa 2B. Tabel 5.88

Compoziția rețelei de PFam: Conform reglementărilor în vigoare, la instituirea măsurii de protecție de

plasament familial trebuie menționat cine anume se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului, iar
acesta poate fi o persoană sau o familie. Dintre toate plasamentele familiale din cele 35 de județe,
57% menționează faptul că de creșterea și îngrijirea copilului se ocupă o persoană și 43% o familie.
Practicile diferă însă între județe. Astfel, ponderea plasamentelor la o persoană variază între 35% (în
județul Bihor) și un maxim de 86% (în Ialomița) (Anexa 2B. Tabel 6).

Oricum, indiferent de persoana/familiamenționată la instituirea măsurii, cei mai mulți copii trăiesc în
fapt într-o familie, fiind plasați fie unui cuplu, fie unei persoane căsătorite. Plasamentele la alte
familii sau persoane conțin o pondere semnificativ mai mare de PFam în care copiii trăiesc în fapt într-
o familie prin comparație cu plasamentele la rude până la gradul IV - 72% versus 63% (Anexa 2B. Tabel
6).

Figura 15 arată că în toate județele, în mai mult de jumătate dintre plasamentele familiale copiii
trăiesc într-o familie (cu un maxim de 79% în județul Bihor) (Anexa 2B. Tabel 7).

Figura 15: Distribuția plasamentelor familiale în funcție persoana/familiacopilului/copiilor cu măsură de

protecție specială (%)

100%
90% 18 14
25 25 31 28 34
35 33 37 41 38 35 37 41
80% 44 41 43 41 40 39 40 45 47
39 42
55 54 48 47 49
70% 61 60 59 57 58
60% 46
45
48 33
40 31 33 27 23 19 21 22 18 13
50% 33 23
24 27 24 23 25 25 24 18 16 11 23
40% 17 18
16 15 8 10 4
30% 18 15
46
20% 38 39 40 40 40 40 40 43 45
27 29 31 32 32 33 33 33 33 34 34 34 35 35 35 36 36 36 36 37 38 38 38 35
10% 21 25
0%

PFam la o persoană singură (necăsătorită/divorțată/separată/văduvă)

PFam la o persoană căsătorită sau în uniune consensuală
PFam la un cuplu (familie)

Sursa: Banca Mondială, Recensământul PFam (februarie-martie 2018) (N=11.300 PFam).

Distribuția copiilor între aceste tipuri de plasamente familiale este similară cu cea din figură.

Ca practică generalizată, când plasamentul se dispune la o persoană (căsătorită sau nu), aceasta este
o femeie (Anexa 2B. Tabel 6). Din acest motiv, femeile reprezintă 89% dintre plasamentele la o
persoană singură (necăsătorită, divorțată, separată sau văduvă) și 87% dintre plasamentele la o
persoană căsătorită.

87
Ponderea maximă de plasamente familiale din gospodării cu grupări de PFam și AMP era în februarie-martie 2018 de 4,3%, în
județul Teleorman.
88
Județele în care în în februarie-martie 2018 nu existau astfel de grupări erau: AG, BN, CV, GL, GJ și PH.

80
În total, rețeaua de plasamente familiale cuprinde aproape 16.100 persoane care se ocupă de
creșterea și îngrijirea copiilor separați temporar sau definitiv de familie. Peste două treimi (66%)
dintre aceste persoane sunt femei. Ponderea femeilor este considerabil mai mare (peste 75%) în
plasamentele la o persoană și în două județe - Alba și Ialomița (vezi Anexa 2B. Tabelele 8 și 9).

Vârsta medie a persoanelor care se ocupă de creșterea și îngrijirea copiilor separați temporar sau
definitiv de familie, din rețeaua de plasamente familiale este de 55 de ani,89 cu un minim de 17 ani și
un maxim de 90 ani. În timp ce persoanele până în 40 ani reprezintă 10% din total, cele de 60 de ani și
peste sunt de patru ori mai numeroase. Relativ mai tinere sunt persoanele la care a fost dispus
plasamentul la alte familii/persoane (în medie, 52 de ani față de 57 de ani pentru plasamentele la
rude), cele din grupările de PFam cu AMP (în medie 53 de ani) și cele din patru județe - Bihor, Ilfov,
Satu Mare și Arad (51-53 de ani) (vezi Anexa 2B. Tabelele 10 și 11).

Aproape jumătate din persoanele din rețeaua de plasamente familialeau absolvit cel mult gimnaziu: 6%
sunt analfabeți, 16% au doar școala primară, iar 29% au completat V-VIII clase. La polul opus, doar 8%
dintre persoanele ocrotitoare au finalizat un nivel de învățământ mai mare decât liceul.90 Nivelul de
educație este semnificativ mai scăzut pentru femei decât pentru bărbați.91

Figura 16: Distribuția persoanelor ocrotitoare pe sexe și nivele de educație (număr)

3500 Non-răspuns

3000 Fără școală

2500 Primar
2000 Gimnazial
1500
Profesional/vocațional
1000
Liceu
500
Postliceală, maiștri
0
Facultate (inclusiv
Masculin Feminin
master, doctorat)

Sursa: Banca Mondială, Recensământul PFam (februarie-martie 2018) (N=16.079 persoane în PFam).

De asemenea, nivelul de educație este semnificativ mai ridicat în cadrul rețelei de plasamente la alte
familii/persoane prin comparație cu cea de plasamente la rude. Ponderea persoanelor cu cel mult
gimnaziu este de 26% în rețeaua de plasamente la alte familii/persoane față de 61% în cadrul rețelei
de plasamente la rude. Cel mai ridicat nivel de educație îl au persoanele ocrotitoare din cadrul
grupărilor de PFam cu AMP, unde ponderea celor cu cel mult 8 clase este de doar 11% (Anexa 2B. Tabel
12).

În plus, diferențele între rețelele județene sunt considerabile. Ca regulă generală, rețelele județene
mai vechi și cele cu mai multe femei au un nivel mediu de educație mai redus decât rețelele mai
recente și cu mai puține femei. Rețeaua de plasamente familiale din județul Covasna conține 77%
dintre persoanele cu cel mult 8 clase, 22% cu școala profesională sau liceul și 1% cu educație mai
ridicată. Spre deosebire, rețeaua județeană din Vâlcea are ponderile corespunzătoare de 34%, 54%,
respectiv 5%.92 Anexa 2B. Tabel 13 arată distribuția persoanelor pe nivele de educație și pe județe.

Din punct de vedere al etniei, cum era de așteptat, în rețeaua de PFam predomină persoanele de etnie
română sau de etnie romă și de religie ortodoxă.

89
Deviație standard de 12 ani.
90
În plus, 22% dintre persoanele ocrotitoare sunt absolvente de școală profesională sau vocațională, iar 17% au completat liceul.
Pentru circa 1% dintre persoanele ocrotitoare nu se cunosc informații privind educația.
91
Ponderea persoanelor cu cel mult 8 clase este de 55% dintre femei față de 45% dintre bărbați.
92
Nu există informații privind educația despre 7% dintre persoanele ocrotitoare din VL.

81
 Tabel 17: Distribuția PFam în funcție de etnie și religie (% total)

Ortodoxă Catolică Altă religie Nedeclarată Total

Română 72 1 3 1 77
Maghiară 0 2 1 1 4
Romă 11 0 3 1 15
Altă etnie 2 0 1 1 4
Nedeclarată 0 0 0 0 1
Total 85 4 8 3 100

Sursa: Banca Mondială, QQ PFam Chestionar de evaluare din birou a PFam (februarie-martie 2018) (N=11.300
PFam). Datele sunt ponderate.

Dimensiunea rețelei de PFam: Așa cum am precizat, în februarie-martie 2018, în cele 35 de județe
selectate existau 11.300 plasamente familiale active (vezi Anexa 2B. Tabel 2). Diferențele între județe
erau considerabile cu privire la dimensiunea rețelei. Numărul de PFam din rețeaua județeană varia
între un minim de 124 și un maxim de 705; două județe aveau rețele mici sub 150 PFam, și anume
Harghita și Teleorman, și alte două județe dezvoltaseră rețele mari de peste 600 PFam (Constanța și
Iași).93

În februarie 2018, rețeaua de PFam avea în îngrijire aproape 14.500 copii. Tabelul 18 arată că peste
91% dintre PFam îngrijeau 1-2 copii.

Tabel 18: Distribuția plasamentelor familiale în funcție de numărul de copii în îngrijire și pe tipuri de PFam (%
total PFam)
4-12
1 copil 2 copii 3 copii Total
copii
Plasamente la rude până la gradul IV 55.7 12.4 2.7 1.1 72
Plasamente la alte familii sau persoane 23.3 3.3 0.5 0.3 27
Plasamente mixte 0.0 0.5 0.1 0.0 1
PFam la o persoană singură (necăsătorită, divorțată,
24.6 4.8 1.3 0.4 31
separată, văduvă) - Femeie
PFam la o persoană singură (necăsătorită, divorțată,
3.1 0.5 0.1 0.0 4
separată, văduvă) - Bărbat
PFam la persoană căsătorită sau în uniune consensuală 17.7 4.0 0.7 0.4 23
PFam la un cuplu (familie) 33.6 6.8 1.2 0.7 42
Total 79 16 3 2 100

Sursa: Banca Mondială, Recensământul PFam (februarie-martie 2018) (N=11.300 PFam).

Notă: Plasamentele mixte sunt plasamentele cu mai mulți copii, dintre care unii în plasament la rude și alții la
alte familii/persoane.

Este de menționat că plasamentele familiale cu 6-12 copii erau doar 18 în cele 35 de județe. Dintre
acestea, 7 erau PFam la rude și 11 erau plasamentele la alte persoane sau familii. În fapt, în unele
județe DGASPC folosește plasamentul la alte persoane ca o modalitate de a da în îngrijire copii unor
ONG-uri/fundații care furnizează servicii de tip rezidențial (CTF sau apartamente) ce însă nu sunt
licențiate. Deci, cel puțin în unele cazuri, plasamentul la alte persoane reprezintă doar o soluție la
dificultățile procesului de subcontractare a serviciilor de către DGASPC către organisme private.

Modul în care este monitorizată rețeaua de PFam la nivel județean: Doar unele județe au un serviciu
sau birou dedicat plasamentelor familiale. În majoritatea județelor Serviciul de Management de Caz
93
Rețeaua cuprinde 11 județe care aveau 151-250 PFam, alte 11 județe cu 251-350 PFam și 9 județe cu 351-450 plasamente
familiale.

82
răspunde de monitorizarea copiilor din plasamentele familiale. Nu există un asistent social sau MC
pentru familiile sau persoanele de plasament, așa cum există în cazul AMP.

Copiii din cele 11.300 PFam sunt monitorizați de 341 de manageri de caz (MC). Numărul de manageri
de caz pentru copiii din PFam diferă considerabil de la un județ la altul, între 2 MC și 29 MC (în
județele Mureș, respectiv Vâlcea).94Raportul copii în PFam per MC este de 42, în medie, dar și acesta
variază semnificativ, între 12 și 283 (în Ialomița, respectiv Mureș).Datele la nivel de județ sunt
disponibile în Anexa 2B. Tabel 14.

Studiile de caz cu PFam au arătat că mai puțin de o treime dintre plasamente au lucrat cu un singur
manager de caz de când au primit copilul. Celelalte plasamente au schimbat între 2 MC și 10 MC de-a
lungul timpului. Chiar și în ultimele 12 luni, 40% dintre PFam din studiile de caz au schimbat între 2 MC
și 5 MC (Anexa 2B. Figura 1).

Distribuția teritorială a rețelei de PFam: Din întreaga rețea de PFam studiată, 45% este situată în
mediul urban și 55% în mediul rural. Discrepanțele între județe sunt marcante (Figura 17). Ponderea
plasamentelor familiale în urban variază între 31% în județul Dâmbovița și 78% în Hunedoara.

Figura 17: Distribuția plasamentelor familiale pe județ și mediu de rezidență (%)

31 32 33 33 33 33 33 34 35 36 36 36 37 40 40 40 41 43 44 45 45 47 49 49 49 50 51 53 54 54 55 59 64 68 78 45

Urban Rural

Sursa: Banca Mondială, Recensământul PFam (februarie-martie 2018) (N=11.300 PFam).

În mediul rural sunt semnificativ mai multe plasamente la rude până la gradul IV, care la instituirea
măsurii de protecție a fost dispusă fie o familie, fie un bărbat (căsătorit) și care au apărut în perioada
2015-2018. Spre deosebire, în mediul urban, sunt semnificativ mai multe plasamentele apărute încă de
timpuriu (1994-2004), în special plasamente la alte familii/persoane care menționau o femeie singură
ca persoană care se ocupa de creșterea și îngrijirea copilului separat temporar sau definitiv de familie.
(vezi Anexa 2B. Tabel 15)

Circa 1% din toate PFam trăiesc într-un alt județ decât cel în care au fost instituite.

Rețeaua de PFamdin cele 35 județe este răspândită în 320 orașe și municipii și 1.930 comune. Rețeaua
are un înalt grad de concentrare teritorială, atât în mediul rural, cât și în cel urban. Astfel, 26 dintre
orașe95 concentrează 44% din toate plasamentele familiale din mediul urban și 44% din toți copiii în
PFam în mediul urban. Similar, 170 dintre comune96 concentrează 26% din toate plasamentele familiale
din mediul rural și 29% dintre toți copiii în PFam în mediul rural. Listele acestor localități sunt
disponibile în Anexa 2B. Tabel 16.Hărțile 4 și 5 arată serviciile de plasamente familiale la nivelul celor
35 de județe. Hărțile județene se găsesc în cele 35 de rapoarte județene.

94
Județul MM nu a oferit informații privind MC pentru copiii în PFam.
95
Orașele care au 60 de copii sau peste plasați la PFam (între 60 și 212 copii). Acestea sunt situate în 24 județe.
96
Comunele care au 10 de copii sau peste plasați la AMP (între 10 și 45). Aceste comune sunt situate în 32 județe. Dintre
acestea, 20 comune sunt în județul Iași, 16 în Constanța, 11 în Bihor și 10 în Mureș.

83
 Harta 3: Harta serviciilor de plasamente familiale pentru cele 35 de județe studiate (număr PFam)

Sursa: Banca Mondială, Recensământul AMP (februarie-martie 2018) (N=11.300 PFam).

84
 Harta 4: Harta copiilor în plasamente familiale în cele 35 de județe studiate (număr copii)

Sursa: Banca Mondială, Recensământul AMP (februarie-martie 2018) (N=14.487 copii în PFam).

85
2B.3. Profilul copiilor în plasamente familiale
Copiii plasați în PFam sunt fete și băieți, în egală măsură, de toate vârstele, cu precădere de 4-17 ani.
Un procent de 12% dintre ei/ele au una sau mai multe dintre următoarele nevoi speciale: dizabilități
(9%), CES (7%) sau alte nevoi speciale (4%). Ponderea copiilor cu nevoi speciale este semnificativ mai
mare printre copiii în plasamente la alte familii/persoane (17% față de 10% dintre cei în plasamente la
rude sau în plasamente mixte).

Circa o treime (35%) dintre copiii îngrijiți în PFam au cel puțin un frate/soră plasat(ă) la același
plasament (vezi și Anexa 2B. Tabel 17). Această pondere este de 65% printre copiii în plasamente
mixte, 39% dintre cei în plasamente la rude până la gradul IV și doar 20% dintre copiii în plasamente la
alte familii sau persoane.

Tabel 19: Distribuția copiilor îngrijiți de PFam în februarie 2018 în funcție de gen și vârstă (% total)

Băieți Fete Total

0-3 ani 2 3 5
4-10 ani 14 14 28
11-14 ani 15 14 29
15-17 ani 13 12 26
18+ ani 6 6 12
Total 50 50 100
Sursa: Banca Mondială, Recensământul AMP (februarie-martie 2018) (N=14.487 copii în PFam).

Indiferent de tipul de plasament familial, peste 73% dintre copii sunt îngrijiți de rude până la gradul
IV, sub 1% sunt la alte rude (o soră a bunicii, un văr al tatălui, un unchi al mamei etc.) și 26% erau la
persoane neînrudite. Cel mai frecvent, bunicii (bunica, bunicul) și mătușile (mai rar unchii) sunt rudele
până la gradul IV care iau copii în îngrijire.

Figura 18: Distribuția copiilor îngrijiți de PFam în februarie 2018 în funcție de relația de rudenie cu persoana
ocrotitoare (%)

Rude de gradul II - Bunici

3%

Rude de gradul II - Frate/soră

76%
21%
Rude de gradul III - Mătuși, unchi, străbunici

0%
Rude de gradul IV - Veri

Sursa: Banca Mondială, Recensământul AMP (februarie-martie 2018) (N=10.665 copii îngrijiți de rude până la
gradul IV în PFam la rude și în PFam mixte).

86
2B.4. Relevanța rețelei de PFam pentru procesul de
închidere a centrelor de plasament pentru copii
Plasamentele familiale depind de existența unei familii extinse pentru copil și de eforturile
managerilor de caz de a identifica rude sau alte familii/persoane dornice de a lua copilul în îngrijire.
În această privință, situația copiilor și tinerilor din centrele de plasament nu este favorabilă. Mulți
dintre aceștia au ajuns în sistemul de protecție la vârste foarte mici. Alții sunt de prea mult timp în
sistem. Per total, sub o treime (31%) dintre copiii din centrele de plasament au identificată o familie
pentru (re)integrare. Prin urmare, serviciile de plasamente familiale sunt, cel mai probabil, puțin
relevante pentru procesul de închidere a centrelor de plasament pentru copii, în absența unor eforturi
susținute din partea managerilor de caz.

Datele privind copiii care au fost în plasamente familiale în ultimele 12 luni nu sunt înregistrate și
analizate sistematic de majoritatea DGASPC-urilor. În 10 județe, șefii Serviciului de Management de
Caz (sau al Serviciului pentru PFam sau similar) care au fost intervievați nu au putut furniza o estimare
în această privință. Totuși, în 32 județe au fost furnizate informații privind copiii care au ieșit din
plasamente familiale în ultimele 12 luni. În total, au fost raportați 1.815 copii și tineri care au ieșit din
plasamente familiale. Marea majoritate (88%) au părăsit sistemul de protecție, iar 12% au fost
transferați în alte servicii. Tabelul 20 arată că cele mai multe ieșiri au fost la împlinirea vârstei de 18
ani (prin integrare socio-profesională). În același timp, cele mai multe transferuri din plasamente
familiale au fost către centre de plasament pentru copii.

Tabel 20:Copiii care au ieșit din plasament familial în ultimele 12 luni, în funcție de modalitatea de ieșire
Dintre toți copiii care au fost în plasament familial în județul Dvs. în ultimele 12 luni,
Număr %
fără cei care sunt încă în PFam și în prezent (februarie 2018), câți copii ...?
Total 1815 100

Reintegrare în familie sau la rude până la gradul IV 388 21

Ieșire din
sistemul de Adopție 169 9
protecție
Integrare socio-profesională 1035 57

Transfer la un AMP 63 3
Transfer într-
Transfer într-un serviciu rezidențial pentru copii 150 8
un alt serviciu
Transfer într-un serviciu rezidențial pentru adulți 10 1

Sursa: Banca Mondială, Interviuri cu șefii Serviciului Management de Caz sau ai Serviciului pentru PFam (sau
similar) din DGASPC (februarie-martie 2018) (N=32). Nu au oferit estimări județele Constanța, Harghita și Sălaj.

Doar unul din zece copii și tineri (9%) au ieșit din sistem prin adopție. Pe de altă parte, sub 2% dintre
actualele familii de plasament au adoptat sau sunt în proces de adopție pentru un copil pe care l-au
avut în plasament. Aproape toate aceste cazuri sunt plasamente la alte familii sau persoane (6% dintre
toate PFam la alte familii sau persoane), fapt ce întărește afirmațiile unor specialiști conform cărora
există județe în care acest tip de plasament este folosit ca modalitate de a ocoli dificultățile sau
obstacolele legate de procesul de adopție.

Doar unul din cinci copii și tineri (21%) au ieșit prin reintegrare în familie. Conform interviurilor cu
managerii de caz, reintegrarea în familie este dificil de realizat din mai multe motive.

• 67% dintre plasamentele familiale au fost solicitate de rude/familiile copiilor, în principal din
nevoia de reprezentant legal pentru copiii cu părinți decedați, deținuți sau plecați în străinătate.

87
• doar 57% dintre plasamentele familiale au fost instituite cu acordul părinților,97 prin urmare, în
multe cazuri persoanele care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului nu au o relație bună cu
părinții (mama sau tatăl) acestuia și nu permit vizite.

• aproape 20% dintre plasamente au fost instituite pentru că părinții (mama sau tatăl) nu pot îngriji
copilul fie pentru că suferă de diferite boli care le afectează abilitățile parentale, fie pentru că nu au
locuință sau mijloace economice de a îngriji copilul. În astfel de cazuri:

„Mamele își fac alte familii, alți concubini, alți copii și li se pare ok ca bunicii să
îngrijească copiii, iar bunicii sunt mulțumiți cu alocația de plasament.” (Manager de caz,
județul Neamț)

„De când a crescut alocația de plasament, familiile preferă această formă în loc de
reintegrare” (Manager de caz, județul Bistrița Năsăud)

„Bunicii nu au o relație bună cu părinții și refuză să îi lase să-și vadă copiii” (Manager de
caz, județul Suceava)

• o mică parte dintre plasamentele familiale sunt păstrate active, mai ales pentru tinerii de 18+ ani,
pentru că în absența acestora tinerii nu ar avea mijloacele necesare pentru a își continua educația.

Transferul din PFam în alte servicii este de cele mai multe ori determinat de decesul sau starea de
sănătate precară a îngrijitorilor bunici, „tulburările de conduită” asociate adolescenței și problemele
de sănătate ale copiilor (în special, ale copiilor cu dizabilități).

„Un copil în plasament familial la bunici a ajuns în centru de plasament pentru că mama a
refuzat să-și asume responsabilitatea pentru copil, nu a dorit reintegrarea, iar bunica a
renunțat (la plasamentul familial), copilul fiind mare, de 15 ani.”(Manager de caz, județul
Iași)

2B.5. Implementarea metodologiilor de lucru și a

managementului de caz la PFam
Conform declarațiilor șefilor de Serviciu de Management de Caz (sau pentru PFam sau similar)
intervievați, plasamentul familial este acreditat ca serviciu DGASPC în 8 din cele 35 de județe
studiate. În februarie-martie 2018, 14 județe nu aveau nici un document scris aprobat/avizat de
DGASPC care să conțină metodologia de lucru la nivel județean cu privire la plasamentul familial.
Dintre celelalte 21 județe care au declarat că au un astfel de document doar 14 au putut să îl pună la
dispoziția echipei de cercetare. Oricum, 34 județe au declarat că au dezvoltat la nivel de județ
proceduri și metodologii de lucru pentru serviciul plasament familial. Studiile de caz au arătat că la
întrebarea privind documentele și instrumentele de lucru pe care le efectuează cu o anumită
regularitate, doar 34 din cele 57 familii de plasament vizitate au oferit un răspuns pozitiv cu
precizarea că fac referire la: obținerea de adeverințe pentru copil de la școală, de la medic, rapoarte
(sau caiet) de cheltuieli, semnarea rapoartelor de vizită, de monitorizare și a declarației de menținere
a măsurii de plasament.

Județele au practici diferite în lucrul cu persoanele/familiile care au copii în plasament. Convenții

între familiile de plasament și DGASPC nu se încheie în 8 județe sau se încheie la nivel de copil (pentru
fiecare copil) în 18 județe sau se încheie la nivel de PFam (familie de plasament cu toți copiii aflați în

97
Cu un maxim de 62% dintre plasamentele la rude, 44% dintre PFam la alte familii/persoane și un minim de 35% dintre
plasamentele mixte.

88
îngrijire) în alte 8 județe.98 Dintre toate plasamentele familiale doar 58% au un convenții încheiate cu
DGASPC pentru îngrijirea copilului/copiilor (40% nu au contract și 2% nu au răspuns), dintre care 48%
convenții pe copil și 10% convenții pe PFam.

Conform managerilor de caz, aproape toți copiii plasați la persoane/familii au beneficiat de o evaluare
inițială sau detaliată înainte de luarea măsurii de protecție.99 Însă doar circa 26% dintre PFam,
conform managerilor de caz DGASPC, respectiv 16%, conform declarațiilor familiilor de plasament, au
primit o copie a acestui raport.

De asemenea, aproape toți (97%) copii aflați în îngrijirea PFam au un plan individualizat de protecție
(PIP). Însă datele din sondajul de evaluare din birou a serviciilor PFam arată că participare familiilor
de plasament este mai degrabă redusă, indiferent dacă plasamentul este la rude, la alte
familii/persoane, sau mixt.

Doar în 18 dintre județele studiate, DGASPC întocmește și planuri individualizate de servicii (PIS) care
să însoțească PIP-urile. Din acest motiv, mai puțin de jumătate (48%) dintre copiii în PFam au
întocmite și PIS-uri alături de PIP-uri. Participarea activă la stabilirea PIS este foarte redusă pentru
plasamentul la persoane/familii.

Oricum, studiile de caz au arătat că doar 21% dintre PFam au primit o copie a PIP pentru copiii pe care
îi au în plasament. De asemenea, doar 6% dintre PFam au primit o copie a PIS. Cu toate acestea,
managerii de caz apreciază că 85% dintre familiile de plasament (indiferent de tip) cunosc PIP/PIS-
urile copiilor în plasament la ei. În contrapartidă, familiile de plasament au evaluat propriile
cunoștințe despre PIP/PIS-urile copiilor în îngrijire cu o notă medie de 6, pe o scală de la 1 la 10.100

Tabel 21: Participarea familiilor/persoanelor de plasament la stabilirea PIP și PIS pentru copiii pe care îi
îngrijesc, pe tipuri de PFam (%)
Plasamente la
Plasamente alte familii/ Plasamente
la rude persoane mixte Total
Nu există PIP 3 3 3
PFam care nu au participat la stabilirea PIP pentru
33 37 50 35
copiii pe care îi îngrijesc
PFam care au participat la stabilirea PIP, conform
managerilor de caz, dar nu există nici un document 24 20 19 23
semnat de aceștia în acest sens
PFam care au luat parte activ la stabilirea PIP și
40 40 31 40
există și documente care atestă acest fapt
Nu există PIS 53 51 65 52
PFam care nu au participat la stabilirea PIS pentru
22 24 25 23
copiii pe care îi îngrijesc
PFam care au participat la stabilirea PIS, conform
managerilor de caz, dar nu există nici un document 12 13 0 12
semnat de aceștia în acest sens
PFam care au luat parte activ la stabilirea PIS și
13 12 10 12
există și documente care atestă acest fapt

Sursa: Banca Mondială, QQ PFam Chestionar de evaluare din birou a PFam (februarie-martie 2018) (N=11.300
PFam). Datele sunt ponderate.

Indiferent (la rude, la alte familii/persoane, mixt), managerii de caz susțin că atât implementarea PIP
cât și monitorizarea implementării PIP cad în responsabilitatea DGASPC. Colaborarea cu SPAS-urile

98
Un județ nu a răspuns la întrebare.
99
Doar 1% dintre copiii în PFam nu au avut nici o evaluare, iar pentru 3% nu se știe.
100
Deviație standard de 4. O pondere de 11% dintre PFam din studiile de caz au răspuns „nu știu”.

89
locale este limitată la 23% dintre PFam, pentru implementarea PIP, respectiv doar 15% dintre PFam, cu
privire la monitorizarea implementării.

Asistentul social sau managerul de caz al copilului în PFam ar trebui să monitorizeze situația copilului
prin vizite trimestriale regulate. Evaluarea din birou a serviciilor de plasament familial arată că cele
mai multe familii/persoane de plasament primesc cel mult o vizită la trei luni (Figura 19). Vizitele sunt
consemnate în rapoarte de vizită sau de monitorizare, care există la dosarul copilului, în marea
majoritate a cazurilor. În circa 3% dintre aceste vizite, managerii de caz raportează să se fi confruntat
cu situații de pericol iminent din partea familiei de plasament, a vecinilor sau comunității în care
trăiește aceasta.Evaluarea în teren în cadrul studiilor de caz a dus la rezultate similare.

Figura 19: Numărul de vizite în teren la domiciliul PFAM efectuate de MC în ultimele 12 luni

8000

6000

4000

2000

0
Nu se stie Nici o 1 2 3 4 5-12 13
vizită/raport
Număr de vizite la domiciliul Pfam efectuate de MC-ul copilului în ultimele 12 luni
Număr de rapoarte monitorizare pentru PFam în ultimele 12 luni
Sursa: Banca Mondială, QQ PFam Chestionar de evaluare din birou a PFam (februarie-martie 2018) (N=11.300
PFam). Datele sunt ponderate.

De remarcat, chiar dacă MC au vizitat 93% dintre familiile de plasament măcar o dată, în ultimele 12
luni, ei/ele nu au discutat față-în-față/jucat/interacționat niciodată cu copilul sau tânărulaflat în
plasament, asigurând confidențialitatea întâlnirii (fără a permite participarea altor membri din
familie) în 45% dintre PFam. Au interacționat cu copilul o dată sau de două ori pe an în 30% dintre
PFam sau de 3-12 ori în ultimele 12 luni în 25% dintre PFam. Deci, vizitele la domiciliul familiilor de
plasament sunt rare, însă interacțiunile față-în-față dintre MC și copii sunt și mai rare. Regulile impuse
prin metodologiile/procedurile județene (Tabel 22) sunt încălcate în aproape toate județele.

Tabel 22: Regulile județene privind interacțiunea dintre MC și copilul în plasament familial
Cât de des este obligat MC-ul să Număr
discute cu copilul în PFam (în funcție județe
de vârsta și gradul său de maturitate) - Nu există obligativitatea ca MC să discute cu copilul 1
despre cum se simte în familia de - O dată la fiecare 4 luni 2
plasament, despre cum este tratat, - O dată la fiecare 3 luni 30
despre respectarea drepturilor, - O dată la fiecare 1,5 luni 1
eventuale conflicte intrafamiliale sau
- O dată pe lună 1
cu familia biologică?

Sursa: Banca Mondială, Interviuri cu șefii Serviciului Management de Caz sau ai Serviciului pentru PFam (sau
similar) din DGASPC (februarie-martie 2018) (N=35).

În cadrul interviurilor, managerii de caz aduc frecvent în discuție dificultățile de comunicare și

colaborare cu familiile/persoanele de plasament, în special prin comparație cu AMP. În principal,
colaborarea este slabă din cauza lipsei de timp pentru o interacțiune care să ajute la construirea unei
relații de încredere. Spre exemplu, cea mai recentă vizită din ultimele 12 luni a managerilor de caz la
familiile de plasament din eșantion a durat în medie circa 30 minute.101 Lipsa de timp, cum susțin MC,

101
Durata medie a vizitei variază între 5 minute și 240 minute. Deviație standard de 15 minute. Pentru aproximativ jumătate
dintre PFam vizita a durat între 15 și 30 minute.

90
este un efect al „numărului mare de cazuri”, al distanței mari între sediul DGASPC și domiciliile multor
PFam și al unei lipse de resurse adecvate pentru transport.

„Colaborarea cu familiile de plasament, e diferită față de AMP, se uită la noi ca la un

musafir nechemat; lucrează, copiii sunt la școală, nu îi găsim acasă. Avem nevoie de
formulare, acte, nu îi găsim. Legislativ nu pot fi constrânse cu nimic.”(Manager de caz,
județul Bihor)

„Timpul pe teren e foarte scurt pentru a interacționa cu familia de plasament -

beneficiarul. Mergem câte 5 manageri de caz într-o mașină, fiecare cu 4-5 cazuri. Când
avem noi orele de vizite, copiii sunt la școală.” (Manager de caz, județul Prahova)

„La momentul vizitei, PFam (soțul) avea un picior umflat și roșu vânăt, avusese o fractură.
M-aș fi așteptat ca managerul de caz să îl îndume către un specialist. Domnul lucrase 23
de ani la CFR, ar fi putut beneficia de o pensie parțială pe caz de boală. Managerul de caz
se concentrează doar pe copil, pe formulare, pe ce are nevoie din perspectiva DGASPC,
ignorând alte aspecte legate de familie, fără să își asume niciun rol în prevenție.
Colaborarea cu SPAS este inexistentă, de asemenea.” (Studiu de caz, Raport de teren al
asistentului social din echipa Băncii Mondiale)

Componența gospodăriilor cu PFam și locuințele acestora: Componența gospodăriilor care conțin

familii de plasament nu diferă în funcție de (la rude, alte familii/persoane, mixt), dar diferă
semnificativ între mediul rural și cel urban. Datele de evaluare din birou arată că, în mediul urban,
copii care au măsură de protecție specială stabilită la persoane/familiitrăiesc de regulă în gospodării
formate din 3 persoane, în medie, din care 2 adulți și 1 copil în plasament. În mediul rural, mărimea
medie a gospodăriilor este de circa 4 persoane, din care 2 adulți și 2 copii (personali și în plasament).
Doar unul din cinci PFam din mediul urban și unul din patru PFam din rural au în îngrijire și copii
proprii.

Nu există niște standarde impuse pentru locuința familiilor de plasament. De la județ la județ și de la
caz la caz condițiile locative solicitate pentru instituirea plasamentului la o familie/persoanăpot să
difere. Dacă în mediul urban, locuința tipică de PFam este apartament de bloc cu 2-3 camere, în
mediul rural AMP locuiesc în case cu 2 sau mai multecamere. Astfel, în ambele medii rezidențiale,
revin în medie 1,40 persoane pe camera de locuit (cu un minim 0,3 - adică trei camere per persoană -
și un maxim de 7 persoane pe cameră).

Doar 54% dintre familiile de plasament, în special PFam la rude din mediul rural, au adus diverse
îmbunătățiri locuinței înainte de a primi copilul în îngrijire, cu precădere renovări, zugrăvit și
igienizare, schimbare tocărie, uși, construit baie în casă, o nouă cameră sau anexe, dotare cu
electrocasnice, centrală termică sau mobilier nou. O treime (32%) dintre nu au adus îmbunățiri
locuinței, fie pentru că nu au resursele financiare sau abilitateade a le face (acesta fiind în special
cazul bunicilor), fie că aveau deja condiții bune de locuit (în general, este cazul plasamentelor la alte
familii sau persoane). Despre 14% dintre PFam nu există informații în această privință.

Tabel 23: Distribuția plasamentelor familiale în funcție de compoziția gospodăriei și numărul de camere, pe
medii de rezidență (% total PFam)
copii personali
Număr total persoane în ai familiei de copii în Număr camere
gospodărie, din care: adulți plasament plasament în locuință

% PFam din URBAN

(N=5.104 PFam)
0 0 0 80 14 0
1 1 24 13 70 9

91
 2 21 49 4 13 39
3 40 20 2 2 31
4 20 4 0 0 13
5 7 1 0 0 5
6-11 10 1 0 0 1
Total 100 100 100 100 100

% PFam din RURAL

(N=6.196 PFam)
0 0 0 75 10 0
1 0 18 14 66 2
2 13 54 8 16 32
3 38 19 2 4 32
4 19 6 1 1 18
5 15 1 0 1 9
6-16 15 2 0 1 6
Total 100 100 100 100 100

Sursa: Banca Mondială, QQ PFam Chestionar de evaluare din birou a PFam (februarie-martie 2018) (N=11.300
PFam). Datele sunt ponderate.

Notă: PFam care au zero copii în plasament sunt plasamente care au în îngrijire tineri 18+ ani.

Studiile de caz arată că circa trei sferturi dintre familiile de plasament vizitate au locuințe în
proprietatea familiei, pe care își permit să le încălzească adecvat în fiecare zi, cu un număr de camere
care satisface necesitățile gospodăriei, cu bucătărie separată dotată cu toate echipamentele necesare
pentru preparea hranei, cu dormitoare suficiente, mobilate cu paturi bine dotate cu cele necesare
(cearceafuri, pături, perne). Celelalte aproximativ 20-25% dintre PFam vizitate au locuințe cu condiții
relativ precare, fără utilități, slab dotate și mobilate, cu dificultăți de își încălzi locuința adecvat. Per
total, experții Băncii Mondiale și managerii de caz DGASPC care au efectuat vizitele în teren au
acordat note medii de 7,5-9 (pe o scală de la 1 la 10) pentru toate aspectele legate de starea
spațiului, curățenia, mirosul, obiectele de igienă, nivelul de igienă a copiilor, starea hainelor și
încălțămintei copiilor și aprecierea de ansamblu a mediului fizic în care trăiesc copiii (cald, prietenos,
colorat, vesel, personalizat). Așadar, mediul de îngrijire pe care îl oferă rețeaua de plasamente la
persoane/familii pare să fie satisfăcător.

„Au un adăpost orarecum improvizat, într-o fostă fermă de porci a orașului. Nu are apă
curentă și nici canalizare. Toaleta este afară. Speră la primăvară la o locuință pentru
tineri de la primărie.” (Manager de caz DGASPC, județul Hunedoara)

„Apartamentul este modest, încărcat cu multe obiecte și bibelouri, cu un aspect

bătrânesc. Se vede că se face curățenie periodic, dar mobilierul și celelalte obiecte sunt
vechi și uzate. Temperatura extrem de scăzută în tot apartamentul. Totuși, atât bunica
cât și nepotul păreau să se simtă confortabil.” (Studiu de caz, județul Botoșani)

„O locuință simplă de la țară, cu o cameră în care se doarme, se servește masă și copilul

își pregătește temele și se joacă. Există dotările minime necesare, dar totul este ordonat
și îngrijit.” (Studiu de caz, județul Dolj)

„În camera copilului era igrasie. În fapt, camera copilului este o anexă a dormitorului, o
cameră de trecere din dormitor spre baie și constă în două paturi suprapuse în care dorm
copilul aflat în plasament și fiica PFam.” (Studiu de caz, județul Prahova)

92
 „Am intrat în singura cameră a PFam printr-un hol, care în dreapta adăpostea un dulap
pentru vase și un reșou, iar în stânga era pur și simplu o toaletă și un lighean. O perdea
trebuia să-ți asigure intimidate. Singura cameră a PFam, de circa 25-30 mp, număra trei
paturi – un pat pentru copil, unul pentru bunica și unul pentru unchiul bolnav. Aveau
electricitate, doar că în holul de la intrare nu aveau un bec funcțional.

Locuința era curată, atât cât se putea, dar utilată cu obiecte vechi, uzate, unele rupte
(lenjeria de pat). Nu aveau masă. Nu existau produse personale ale copilului. Exista un
prosop agățat pe sfoară care străbătea întreagă camera. ... Întreg blocul arată foarte rău,
cu un miros greu, multă mizere - gunoaie de jur împrejurul blocurilor. Încălzirea se face
cu un calorifer electric și au doar apă rece la baia comună de pe etaj. În locuința există
mucegai și igrasie, iar bunica mi-a spus că și prin plafon (nu există acoperiș) la fiecare
ploaie le curge apă, pe care o strâng în oale și ligheane.” (Studiu de caz, județul Satu
Mare)

Abuzul, neglijarea şi exploatarea copiilor din PFam: Un număr total de 23 plângeri/petiții/acuzații la

adresa familiilor de plasament (indiferent de sursă), incluzând cazuri/suspiciuni de abuz, neglijare sau
exploatare a copilului în care au fost implicați membri PFam, rudele acestora, vecinii sau membri ai
comunității, a fost înregistrat în ultimele 12 luni. Acestea au fost raportate în 10 județe din cele 35
studiate, câte 1-4 plângeri/petiții pe județ.102 Cele mai frecvente acuzații au făcut referire la
neglijare și abuz asupra copilului în cadrul familiei de plasament. În urma anchetelor efectuate de
DGASPC, cele mai multe dintre acuzații nu au fost confirmate.

Dintre cele 35 județe studiate, 24 DGASPC au declarat că au o procedură clară și transparentă pentru
situații în care unei familii de plasament i se aduc acuzații. Această procedură este cunoscută și
înțeleasă de rețeaua de persoane/familiila un nivel de 7,3, pe o scală de la 1 la 10, conform șefilor de
Serviciu de Management de Caz (sau PFam sau similar) din DGASPC.

Practicile și metodologiile județene de lucru cu familiile de plasament diferă considerabil între județe
în multe privințe. Însă, în general, în formatele standard de raport de monitorizare, de vizită, de
reevaluare etc., DGASPC-urile nu solicită MC să verifice și consemneze în mod sistematic informații
privind existența sau inexistența: (i) unor eventuale situații de abuz sexual sau propuneri “indecente”,
abuz fizic sau emoțional, venite de la membrii familiei, rudele acestora, vecini sau membri ai
comunității, (ii) unei/unor intervenții ale Poliției în familia de plasament, (iii) unor modificări în
cazierul judiciar al persoanelor care locuiesc cu minorul, (iv) unei/unor situații de boli contagioase în
familie sau comunitate sau (v) date privind reevaluarea din punct de vedere psihologic a membrilor
PFam. Acestea par să fie situații rare, care apar în mai puțin de 3-4% dintre PFam, conform datelor din
evaluarea de birou a PFam. Totuși, în 57 studii de caz în PFam echipa de cercetare a identificat 6
familii de plasament care au trecut prin situații ce au presupus intervenții ale Poliției, iar 2 dintre
acestea au dus la modificări în cazierul judiciar al unui membru de familie.

Este de presupus că managerii de caz realizează aceste verificări în cadrul vizitelor de teren: „ei fac
evaluarea în baza cunoașterii familiei și a situației acesteia” (șef Serviciu Management de Caz). Dar
ei/ele consemnează în rapoarte fie doar o bifă sintetică cu variantele „da” sau „nu” în dreptul unei
rubrici de tipul „Copilului îi sunt asigurate o îngrijire de calitate și protecție adecvată împotriva
abuzului/neglijării”, fără alte detalii, fie oferă informații în dreptul unei rubrici de tipul „Altele”. Sau
cu privire la modificările din cazier sau evaluarea psihologică, este posibil să nu se solicite deloc
informații. Spre exemplu, în unele județe evaluarea psihologică a familiei de plasament se face doar
înainte de instituirea măsurii de protecție, fără să se mai repete. În alte județe, evaluarea psihologică
„se face doar la nevoie”, iar în altele se face anual ca parte a reevaluării măsurii. Similar, cazierul
este solicitat de două ori pe an în unele județe și doar la instituirea măsurii în alte județe.

102
Șefii de Serviciu de Management de Caz din 2 județe nu au răspuns.

93
Cu alte cuvinte, în general, informațiile de mai sus nu sunt parte din memoria instituțională, nu sunt
înregistrate în clar la dosarul copilului sau al familiei de plasament. Existența lor la nivelul DGASPC
depinde de competențele, interesele și eforturile MC. Acesta este un punct sensibil de o deosebită
importanță în dezvoltarea unui sistem responsabil față de binele copiilor. Atât timp cât MC discută
atât de rar cu copiii, iar informații clare și sistematice utile pentru identificarea riscurilor de
neglijare, abuz și exploatare nu există, putem considera că sistemul nu asigură o protecție adecvată
copiilor separați temporar sau definitiv de familie care au măsură de protecție specială stabilită la o
persoană/familie.

Serviciile furnizate copiilor:În doar 16 județe din cele 35 de județe studiate există un regulament în
baza căruia se furnizează serviciile sociale pentru copiii aflați cu măsură de protecție specială la
PFam. Acest regulament nu este însă cunoscut de familiile de plasament în 3 dintre aceste județe și
este puțin cunoscut în celelalte 13 județe (notă medie de 6,5, pe o scală de la 1 la 10, acordată de
șefii Serviciului de Management de Caz sau PFam pentru cunoștințele pe care le au PFam despre acest
regulament).

Însă, în aproape toate județele,103 familia de plasament este responsabilă dacă unul din serviciile
sociale inclus în PIP/PIS nu este asigurat copilului. Astfel, PFam trebuie să asigure copilului un mediu
sănătos, sigur și stimulativ, îngrijire medicală adecvată, servicii educaționale potrivite, sprijin pentru
menținerea și dezvoltarea relațiilor cu familia și prietenii, precum și pentru dezvoltarea deprinderilor
de viață independentă. Cu observația că în cazul copiilor cu dizabilități în plasament familial care au
nevoie de servicii de abilitare/realibilitare, de terapii, de școală specială etc. DGASPC-urile declară că
au capacitatea să asigure toate (sau în mare parte) aceste servicii. Astfel, în toate județele,
responsabilitatea să suporte costurile serviciilor sociale ce trebuie asigurate copiilor în PFam, conform
PIP/PIS, este împărțită între familia de plasament și DGASPC. Iar în această privință, managerii de caz
apreciază că 95% dintre familiile de plasament folosesc alocația de plasament pentru asigurarea
bunăstării copilului/copiilor.104

În cadrul studiilor de caz, pe lângă evaluările satisfăcătoare ale mediului fizic asigurat copiilor de
către PFam, echipa de cercetare a apreciat cu o notă medie de 8, pe o scală de la 1 la 10, dotările
existente pentru activități recreativ-educative și a observat semne de interacțiune pozitivă între copii
și familia de plasament în 42 de cazuri (din cele 57), pe când semne de interacțiuni negative sau
indiferente au fost înregistrate într-un singur caz.

Serviciile menționate a fi mai dificil de asigurat de către familiile de plasament se referă la obiectivele
din PIP legate de educație și de menținere a relațiilor cu familia și prietenii, conform managerilor de
caz. Obiectivele legate de educație sunt greu de realizat, în principal pentru că familiile/persoanele
de plasament au ele însele un nivel scăzut de educație, „nu valorizează educația”, „nu se pot ocupa și
nu pot ajuta copilul în această privință”. Este dificilă menținerea și dezvoltarea relațiilor cu familia și
prietenii pentru copiii în plasament la o persoană/familie, pentru că părinții acestora sunt plecați în
străinătate, sunt la închisoare, sunt alcoolici, nu doresc să țină legătura cu copilul, sunt în relații
conflictuale cu persoanele de îngrijire ale copiilor din prezent, sau sunt în diferite situații de
dificultate.

În mai puțin de 5% dintre cazuri au fost semnalate situații de refuz a accesului copilului la anumite
servicii sociale din rațiuni financiare. Ponderea se reduce la 2% dintre PFam cu privire la serviciile de
sănătate sau de abilitare/reabilitare. În schimb, dificultăți în furnizarea serviciilor necesare copiilor
țin de absența serviciilor/ specialiștilor în comunitățile unde trăiesc copiii din familiile de plasament,
în special în mediul rural.

103
Excepție fac trei județe - Buzău, Ialomița și Vâlcea, iar județul Constanța nu a răspuns.
104
Managerii de caz au fost rugați să evalueze pentru fiecare PFam selectat în eșantion în ce măsură folosește alocația de
plasament pentru asigurarea bunăstării copilului pe o scală de la 1 la 10. Pentru 79% dintre PFam, managerii de caz au acordat
nota 10. Alte 11% dintre PFam au fost evaluate cu nota 9 și 5% cu nota 8.

94
În doar 16 județe din cele 35 de județe studiate există un regulament în baza căruia se furnizează
serviciile sociale pentru copiii aflați în PFam. Acest regulament nu este însă cunoscut de familiile de
plasament în 3 dintre aceste județe și este puțin cunoscut în celelalte 13 județe (notă medie de 6,5,
pe o scală de la 1 la 10, acordată de șefii Serviciului de Management de Caz sau PFam pentru
cunoștințele pe care le au PFam despre acest regulament).

Însă, în aproape toate județele,105 familia de plasament este responsabilă dacă unul din serviciile
sociale inclus în PIP/PIS nu este asigurat copilului. Astfel, PFam trebuie să asigure copilului un mediu
sănătos, sigur și stimulativ, îngrijire medicală adecvată, servicii educaționale potrivite, sprijin pentru
menținerea și dezvoltarea relațiilor cu familia și prietenii, precum și pentru dezvoltarea deprinderilor
de viață independentă.

Sprijinul oferit PFam: Nici unul dintre județele studiate nu a organizat oportunități deformare
familiilor/persoanelor de plasament în ultimii 5 ani (2012-2017). Datele culese pentru fiecare PFam
arată că sub 3% dintre aceste persoane au beneficiat de cursuri de instruire, de la instituirea primei
măsuri (de la primirea primului copil în plasament). Acestea PFam sunt din diferite județe și au fost
instruite în diverse proiecte.

Pe lângă formare, DGASPC pune la dispoziția rețelelor județene de PFamși:

• consiliere psihologică, în 31 din cele 35 județe - în total, în anul 2017, 30% dintre PFam au
beneficiat de consiliere psihologică (o dată sau de mai multe ori)

• sesiuni de psihoterapie personală sau de grup, în 4 județe

• grupuri de suport ale PFam, în 9 județe.

Tabelul 24 de mai jos arată în ce a constat sprijinul primit de către familiile/persoanele de plasament
din partea DGASPC, conform declarațiilor PFam. Se poate observa că cel mai frecvent tip de suport, și
în același timp cel mai necesar, are în vedere oferirea de informații despre copil, consiliere și
informații despre serviciile disponibile. În plus, unele familii/persoane de plasament ar considera
necesar mai mult sprijin în relația cu serviciile educaționale.

Tabel 24: Sprijinul primit de PFam de la DGASPC, în ultimele 12 luni (număr PFam)
Sprijinul Sprijinul
primit în considerat de
ultimele PFam a fi cel mai
12 luni necesar
Total PFam care au participat la studiile de caz, din care: 57 47

a. Informații despre copii 21 8

b. Informații despre servicii (localizarea, modalitatea de accesare) 27 15

c. Medierea relației cu serviciile medicale (de specialitate, stomatologice,
19 13
servicii de sănătate mentală, de recuperare etc.)
d. Medierea relației cu serviciile educaționale (rețeaua scolară, cluburi etc.) 20 18

e. Consiliere și suport pentru părinți/îngrijitori 28 15

f. Îngrijire temporară a copilului/copiilor (respite care) 1 3

g. Grupuri de suport ale PFam, asociații formale/ informale ale PFam 1 6

h. Cursuri de pregătire și formare 1 7

105
Excepție fac trei județe - Buzău, Ialomița și Vâlcea, iar județul Constanța nu a răspuns.

95
 i. Consiliere psihologică 22 15

j. Psihoterapie personală sau psihoterapie de grup 1 3

k. Sprijin în menținerea legăturii între copil/copii și familia naturală/extinsă 20 7

l. Deconturile 2 4
m. Nu am primit nici un fel de suport (nu se consideră alocația lunară de
2 16
plasament)

Sursa: Banca Mondială, SC PFam (februarie-martie 2018).

Per total, în cadrul studiilor de caz, familiile de plasament au considerat sprijinul primit de la DGASPC
ca fiind „vital, fără el nu ne descurcam” sau „util, dar ne descurcam și fără el”, în proporții aproape
egale.

2B.6. Eficacitatea plasamentelor familiale

Rețeaua de PFam a evoluat în bine de-a lungul timpului, mai ales cu privire la condițiile financiare și
economice și la condițiile de locuit ale familiilor de plasament. Dată fiind ponderea importantă a
bunicilor este explicabilă înrăutățirea pe dimensiunea stării de sănătate pentru 11% dintre PFam.

Figura 20: Situația plasamentului în februarie 2018 față de situația la momentul instituirii măsurii de
plasament (primirea primului copil)

a. garanțiile morale
b. condițiile de locuit
c. condițiile financiare și economice ale gospodăriei
d. starea de sănătate
e. starea psihologică a membrilor PFam
f. viața familială
g. comportamentul social al membrilor PFam

0% 20% 40% 60% 80% 100%

NS/NR La fel Mai rău Mai bine

Sursa: Banca Mondială, QQ PFam Chestionar de evaluare din birou a PFam (februarie-martie 2018) (N=11.300
PFam). Datele sunt ponderate.

Performanțele în îngrijirea copiilor ale rețelei de plasamente familiale sunt bune, fiind evaluate între
7,6 și 9,8 (pe o scală de la 1 la 10), cu privire la toate tipurile de nevoi și de către toți evaluatorii -
șefii de Serviciu MC/PFam (sau similar) din DGASPC, MC care monitorizează copiii din PFam sau
familiile/persoanele de plasament însele (Figura 21).

DGASPC-urile nu măsoară în mod sistematic gradul de satisfacție nici al copiilor și nici al familiilor de
plasament. Doar 5 județe au declarat că măsoară satisfacția în vreun fel, dar chiar și în aceste cazuri
referirile au fost la un chestionar care nu se aplică copiilor și care nu se aplică nici în mod sistematic.
Cu toate acestea, asistenții sociali din echipa de cercetare care au realizat studiile de caz au făcut
evaluări similare celor din Figura 21, în urma discuțiilor cu familiile de plasament și copiii îngrijiți de
aceștia. Concluzia generală a fost că, în aproape toate cazurile, „copiii sunt bine îngrijiți, au parte de
afecțiune, se simt bine, chiar dacă stau în condiții mai proaste, chiar dacă duc o viață cu ceva lipsuri și
nu se pune accentul pe educație”.

96
Riscul ca o familie/persoană de plasamentsă renunțe la copil nu este nici acesta evaluat de DGASPC.
Conform declarațiilor managerilor de caz, în februarie-martie 2018, doar circa 2-3% dintre
plasamentele familiale aveau un astfel de risc. Spre deosebire, din cele 57 studii de caz, 8 au declarat
că sunt decise sau se gândesc să solicite încetarea plasamentului. Unul din principalele motive aduse
în discuție ține de faptul că din cauza alocația de plasament persoanele care se ocupă de creșterea și
îngrijirea copiluluinu pot obține ajutorul social care este acompaniat de asigurare medicală. Mai ales
când apar problemele de sănătate, faptul că alocația de plasament nu este acompaniată și de
asigurare medicală poate pune la risc bunăstarea copiilor îngrijiți în familii de plasament.

Figura 21: Evaluarea acțiunilor și activităților desfășurate de PFam pentru a răspunde nevoilor

9.4
Nota medie totală 9.2
8.0
a. nevoile de sănătate și promovare a sănătății; 9.8
9.5
(vizita la medic, kinetoterapeut; recuperare … 8.3
b. nevoile de îngrijire, inclusiv de securitate și 9.6
9.4
promovare a bunăstării; (alimentaţie, igiena … 8.3
9.1
c. nevoile fizice (condiţiile de locuit) 9.1
7.6
9.6
d. nevoile emoționale (climat afectiv) 9.3
8.1
e. nevoile educaționale și urmărirea obținerii 9.1
9.1
de rezultate școlare corespunzătoare 7.6
9.4
f. nevoile de petrecere a timpului liber 9.1
7.6
g. nevoile de socializare (cu covârstnicii, cu 9.4
9.3
adulții) 8.1
h. menținere a legăturilor, după caz, cu 9.0
8.8
părinții, familia lărgită, prietenii 8.2
i. nevoile de dezvoltare a deprinderilor de viață 9.4
9.1
independentă 8.3

0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0 6.0 7.0 8.0 9.0 10.0
Autoevaluarea PFam (***)
Nota medie dată de MC care monitorizează copiii din PFam (**)
Șeful Serviciului MC/PFam din DGASPC (*)

Sursa: Banca Mondială, (*) Interviuri cu șefii Serviciului MC/PFam (sau similar) din DGASPC privind practicile de la
nivel județean legate de PFam (februarie-martie 2018) (N=35). (**) QQ PFam Chestionar de evaluare din birou a
PFam (februarie-martie 2018) (N=11.300 PFam). Datele sunt ponderate. (***) SC PFam Studii de caz pentru PFam
(februarie-martie 2018) (N=57).

Notă: Note medii calculate în baza răspunsurilor valide. Nevoile copilului conform Ordin nr. 286/2006 din
06/07/2006, pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea Planului de servicii şi a Normelor
metodologice privind întocmirea Planului individualizat de protecţie, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 656
din 28/07/2006.

Cu privire la costurile asociate serviciilor de PFam, cheltulile directe sunt declarate a fi egale cu
valoarea alocației de plasament, în timp ce estimările pentru cheltuielile indirecte între 70 lei și 5.000
lei pe copil pe lună.

97
Circa 45%106 dintre șefii Serviciului MC/PFam din DGASPC consideră că ar fi necesar un sprijin financiar
suplimentar lunar. Cu privire la valoarea acestui sprijin financiar însă părerile sunt foarte diverse,
între 100-200 lei pe lună pe copil și 1000-2000. Aceeași opinie este împărtășită și de 20-25%107 dintre
MC, precum și de majoritatea familiilor de plasament. Însă și în cazul acestora estimările cu privire la
cuantumul sprijinului variază pe o scală prea largă. În cele mai multe cazuri, sprijinul suplimentar este
solicitat pentru a acoperi cheltuielilor curente - alimente, îmbrăcăminte, haine, igienă și locuință.

Oricum, pentru a crește calitatea îngrijirii la PFam, toți actorii implicați cad de acord că dincolo de
bani este nevoie stringentă de dezvoltarea serviciilor în comunitate, în proximitatea PFam, în special
centre de zi, centre/servicii de recuperare și școală după școală.

106
Din cele 35 județe, 5 nu au răspuns și 14 au susținut că un sprijin financiar suplimentar nu ar fi necesar.
107
Dintre MC, 6% nu au răspuns și 69% nu au considerat necesar un sprijin financiar suplimentar.

98
Bune și rele practici
La grajduri

Vizita de teren la PFAM „La grajduri” a fost vizita care a evidențiat neputința sistemului și a
statului de a avea grijă de copii. „Grajdurile” date în folosință ca locuințe sociale în 2001,
adăpostesc acum peste 200 de copii și familiile lor care stau în condiții greu de imaginat.
Familia de plasament - bunica fetiței - locuiește într-o cameră care este dormitor, bucătărie,
loc de făcut teme și baie … cu toaletă în câmp și o cișmea murdară de unde își iau apă de băut.
Nu are toaletă/ baie amenajată - se spală la lighean sau se duc la vecini să se spele. Toaleta
este „câmpul” din jurul grajdurilor sau „closetele” altor vecini. De asemenea, nu au obiecte
de igienă (săpun, șampon). Are o mătușă la care copilul se mai spală din când în când.

Bunica se ocupă de creșterea și îngrijirea nepoatei, dar resursele financiare pentru nevoile
gospadăriei sunt insuficiente, iar accesul la informații din partea autorităților locale este mic/
insuficient. Îngrijorările bunicii legate de creșterea nepoatei vin din riscurile mediului în care
trăiesc (aici sunt mame minore, copii care nu merg la școală, adulți și copii care se droghează,
preșcolari, au loc violuri, câini comunitari agresivi).

Siguranța și protecția fetiței, bunica o raportează la nevoia de locuință în altă parte a orașului,
dar deși a insistat de mai multe ori, nu a reușit să obțină o audiență la Primarul orașului ...
Bunica se gândește , pe motive de sănătate, să renunțe la plasament și fetița să fie reintegrată
în familia ei care stă „câteva grajduri mai încolo” - mama și tatăl copilului împreună cu alți 6
frați, de la 11 ani la 3 luni.

De fapt fetița petrece foarte mult timp cu frații ei mai mici și cu familia ei. Am stat de vorbă
cu ea într-un spațiu al Centrului de zi din cadrul Școlii ... Fetița își aștepta frații mai mici încă
două ore pentru a merge acasă împreună cu autobuzul și nu pare deranjată că stă flămândă
până la ora 14 pentru ei. Nu a citit nicio carte, nu a mers niciodată în excursii, tabere, în alt
oraș, dar se declară fericită. Dă nota 10 relației cu familia, cu motivul „este familia mea”. Își
dorește să ajungă ca mătușa ei „să mature strada”, deși vorbind cu ea, cred că ar putea ceva
mai mult. Nu are modele (mama nu este pentru ea un model, nu e de acord că are și alte
relații în afară de cea pe care a avut-o cu tatăl ei). Lumea ei este formată din bunică și
frățiori, nu are curajul să privească „dincolo de grajduri”. Ar vrea să învețe mai bine la școală,
dar are probleme cu cititul (a repetat clasa) și bunica nu o poate ajuta la teme.

(Studiu de caz PFam, județul Neamț,Raport de teren asistent social Mihaela Zanoschi)

„Mama” din plasament familial

Mașina oprește în dreptul ultimei case de pe stradă. E un sat oltenesc cu o parte de case opulente
și, ici colo, câte una mai amărâtă, precum aceea pe care o avem de vizitat. Poarta larg deschisă
atârnă de un gard vechi de lemn.

În curte ne întâmpină un câine costeliv prea ocupat să se lupte cu o bucată de lipie uscată coaptă
pe plită, ca să ne mai dea și nouă atenție.

O femeie ca la 60 de ani ne invită zâmbind într-o căsuță cu două camere, fără pridvor. Bucătaria
are intrare separată și este mai degrabă o anexă improvizată a căsuței. Privirea albastră de pe
chipul frumos al băiețelului care ne salută și așteaptă privind curios contrastează puternic cu
sărăcia și simplitatea din jur.

Amâdoi o cunosc pe asistenta socială care mă însoțește, dar acest fapt nu pare să îi liniștească.

99
Zâmbim mult, ne așezăm una pe pat, alături de copil, cealaltă pe un fotoliu vechi, explicăm și
încercăm să detensionăm atmosfera.

În cameră e un pat acoperit de o cuvertură bleu, alături o măsuță veche de toaletă cu o oglindă
mare. Pe măsuță sunt câteva mașinuțe și roboței. De-a lungul peretelui urmează o masă pe care se
află un televizor vechi. Partea liberă a mesei este și birou pentru teme și loc de luat masa. La
picioarele patului este o sobă cu plită și în fața acesteia, în dreptul ușii către camera cealaltă, un
fotoliu acoperit cu un pled.

Pe jos sunt covoare și preșuri suprapuse care se străduiesc să nu lase spațiu neacoperit. E curat,
ordonat, puțin răcoare. Încă nu a făcut focul în sobă. Femeia rămâne în picioare în cadrul ușii
deschise, nu știu dacă din respect sau din neliniște, dar respinge orice invitație de a lua loc pe
taburetul de lângă masă.

Vorbim mult, eu întreb, reformulez, dumneaei răspunde, povestește. Lăcrimează când își
aminteste cum l-a luat la ea: „Când a murit ea, el n-o mai văzuse de mai mult de un an. M-am dus
să îl iau de la o româncă, o babă din vecini de avusese grijă de el de când plecase mă-sa în Spania.
Și acum mi-aduc aminte cum stătea baba în baston și plângea după el. Băiatul credea că sunt
mama lui și mă tot întreba de ce am îmbătrânit, de ce am păr alb, de ce am dinții așa (n.n. are
cațiva dinți îmbrăcați în metal auriu). N-o mai știa pe mă-sa.”

Copilul a crezut timp de doi ani că sora bunicii materne e mama lui, iar acesteia i-a fost greu sa îi
spună că mama lui a murit. I-a spus tatăl, tată care are grijă să o denigreze pe mama decedată la
fiecare întâlnire cu copilul la DGASPC (la care nu găseste pretext să nu vină, cum face de obicei).

Încerc să accesibilizez întrebarea despre factorii de stres pe care i-a avutîn ultimele douăsprezece
luni ca persoană de plasament:

- „Ce v-a îngrijorat? Ce v-a lipsit? S-a întâmplat să nu aveți bani de lemne, de mâncare, de
ceva pentru copil?

Copilul intervine:

- Poate ei să îi fi lipsit, că mi-e nu mi-a lipsit nimic.”

E mulțumit cu ceea ce are și foarte conștient de faptul că bătrâna se lasă pe sine pentru el.

Lemne îi cumpără unchii și mătușile copilului: „În august îmi dă fiecare: unul 20 de euro, unul 30,
care cât poate. Strâng banii și îmi ajung să îmi cumpăr lemne. Haine îi cumpără și lui, mai îmi dau
și mie de pe la ele. Mereu ne sună.”

Câteva lucruri o necăjesc: nu are asigurare medicală, nu are fântână sau cișmea în curte și i s-a
stricat mașina de spălat („E de-aia veche, de intră trei căldări de apă în ea, da’nu mai merge.”)

Vorbim cu băiatul, care ne spune că e foarte mulțumit cu tot ce îi oferă „mama”. I se luminează
fața la fiecare răspuns pe care ni-l dă. Ne spune că a fost trist când a auzit că mama care l-a
născut a murit, dar nu foarte tare, ca nu și-o amintește și are deja „mamă”. E supărat pe tata că
îi vorbește urât despre mama lui și nu crede că e interesat de el. Nu ar vrea să stea cu nimeni
altcineva decât cu „mama”.

După ce plecăm, vecina de peste stradă, pe care am găsit-o la poarta unei case mari, cu etaj, și
care a așteptat fără grabă să plecăm, întreabă curioasă:

- Au venit să ți-l ia?

Nu mai auzim răspunsul. Mă gândesc unde altundeva i-ar fi mai bine acestui copil? Unde ar fi la fel
de iubit?

100
(Studiu de caz PFam, județul Dolj, Raport de teren asistent social Emilia Sorescu)

Regiunea Nord-Est, rural - Un tânăr de 21 ani care are în plasament familial 8 frați

A., un tânăr în vârstă de 21 de ani, este persoană de plasament și are grijă de cei 8 frați ai săi din
anul 2017, când mama lor a decedat.

Tatăl copiilor este în penitenciar ca urmare a unui eveniment petrecut între el și mama copiilor.

Gospodăria este formată din 9 persoane, dintre care un adult și 8 minori, 5 băieți și 3 fete, cu
vârste cuprinse între 6 și16 ani.

A.împreună cu A., fratele cel mare sunt angajați la o firmă de construcție din comună. A. a
absolvit 8 clase, iarA.doar 4 clase. Toți ceilalți frați sunt elevi în învățământul de masă și merg
zilnic la școală. Fata cea mare merge la liceu, trei copii sunt elevi la gimnaziu,doi sunt la școala
primară, iar fata cea mică merge la grădiniță. Doi dintre băieți au rezultate mai slabe la
învățătură, însă până în prezent niciunul din ei nu a repetat vreun an școlar. La școală, copiii nu s-
au confruntat cu situații de discriminare din partea cadrelor didactice sau a colegilor.

În ceea ce privește accesul la serviciile medicale, toți copiii sunt înscriși la medicul de familie.
Nicio persoană din gospodărie nu suferă de vreo boală cronică sau de vreun handicap.Anul acesta
trei dintre copii au fost spitalizați cu diagnosticul hepatita virală A, dar în prezent starea lor de
sănătate este bună.

Copiii nu au probleme de comportament, deși au trecut prin experiențe negative și traume.

Moartea mamei și faptul că tatăl este în penitenciar sunt experiențe care i-au marcat și despre
care copiii mai mari vorbesc și recunosc că le e greu, că încă nu sunt vindecați și că uneori simt
nevoia să vorbească cu oameni apropiați despre ceea ce simt și gândesc. În mod deosebit fetele
sunt deschise să abordeze acest subiect, în timp ce băieții evită sau aduc în discuții alte subiecte
pentru a evita rememorarea acestor amintiri. În ultimele 12 luni, copiii au beneficiat de evaluare
și consiliere psihologică din partea DGASPC și a unei fundații.

În ceea ce privește dezvoltarea deprinderilor de viață independentă toți copiii din gospodărie care
au vârstă școlară participă într-un fel sau altul la activitățile casnice.Există o distribuire a rolurilor
în gospodărie în funcție de dificultatea activității și de vârsta fiecărui copil.

Fetele cele mari A.(15 ani) și T.(12 ani) se ocupă de pregătirea și servirea mâncării. De asemenea,
cele două fete mai mari împreună cu cei doi frați mai mari, A. și G. se ocupă de spălatul și
călcatul hainelor și folosesc aragazul.Cu acești frați mai mari, A. poartă discuții separate cu
privire la administrarea gospodăriei, împărțirea bugetului, cheltuieli și de asemenea, despre
revenirea tatălui din penitenciar.

Toți copiii din gospodărie mai mari de 10 ani participă la curățenie, folosesc cuptorul și primesc
bani proprii pe care știu să-i folosească.

La activități mai ușoare, precum așezatul hainelor și al obiectelor personale în dulapuri, mersul la
cumpărături și alegerea propriilor haine și a încălțămintei participă toți copiii. De asemenea, toți
copiii au responsabilitatea securității locuinței și au o cheie de la casă.

Condițiile de locuit sunt decente, casa are două dormitoare, un living, o bucătărie și o baie.
Dormitoarele au 9 paturi suprapuse și sunt dotate cu cele nesesare.

Copiii nu își vizitează tatăl în penitenciar, însă A. și A., cei mai mari dintre frați vorbesc la telefon
cu el, atunci când acesta îi poate suna. Ei își așteaptă tatăl să se întoarcă acasă și doresc
reîntregirea familiei după eliberarea acestuia din penitenciar. Copiii consideră că această revenire
îi va ajuta să simtă ca atârnând mai puține responsabilități pe umerii lor.

101
A, frate mai mare și persoană de plasament, evaluează relația cu frații lui ca fiind excelentă. El își
dorește foarte mult ca toți frați să rămână împreună și apreciază că sprijinul DGASPC-ului este
vital. A. este preocupat de starea de sănătate a fraților și să nu le lipsească ceva.În urma
discuțiilor purtate cu A. în cadrul vizitei de teren, a rezultat faptul că acesta întâmpină dificultăți
în înțelegerea și conștientizarea experiențelor prin care au trecut și în a răspunde nevoilor
emoționale ale fraților și a vorbi despre cum se simt. El însuși tratează cu superficialitate durerea
și traumele trăite.

Copiii au beneficiat și beneficiază de mult suport din partea comunității și a ONG-urilor. În cadrul
unui proiect, locuința lor a fost renovată și dotată în decembrie 2017, iar copiii au putut merge în
excursie Toți copiii care merg la școală beneficiază de burse sociale lunare în valoare de 200 lei
din partea unei asociații a mitropoliei.

A. are sprijinul comunității în creșterea și îngrijirea fraților mai mici.La nivelul comunității s-a
constituit o structură comunitară de sprijin, coordonată de DGASPC prin managerul de caz al
copiilor din plasament. Această structură este formată din specialiștii DGASPC (manager - asistent
social, psihopedagog), primarul și asistenții sociali din SPAS, preotul din comună, și specialiștii
unui ONG (psiholog și asistent social). Membrii structurii comunitare s-au mobilizat și au organizat
o întâlnire pentru a face un plan de acțiune în vederea sprijinirii și monitorizării acestei familii.

Astfel, a fost identificată o vecină, care contra cost, în intervalul orar 12-18, să supravegheze
copiii, să gătească, să facă ordine și curățenie în casă și să ajute copiii la efectuarea temelor.
Doamna și-a asumat rolul de îngrijitor în baza unei înțelegeri scrise date în prezența asistenților
sociali din cadrul SPAS și agreată de copii. Un alt vecin se ocupă de îngrijirea animalelor pe care A.
le deține.

De asemenea, SPAS a stabilit un program de consiliere socială pentru A, care se va desfășura în

fiecare duminică, în vederea îmbunătățirii relațiilor dintre frați, responsabilizării parentale, dar și
a planificării activităților gospodărești și a cheltuielilor.

Faptul că frații au rămas împreună și că pentru un timp A., fratele mai mare, este responsabil de
creșterea lor a contribuit la consolidarea relațiilor, dezvoltarea simțului responsabilității și a grijii
unul față de celălalt.

102
 Partea 2 (C)

SERVICIILE ALTERNATIVE LA ÎNGRIJIREA ÎN

CENTRE DE PLASAMENT
Servicii rezidențiale de mici dimensiuni

103
PARTEA 2C. SERVICII REZIDENȚIALE DE
MICI DIMENSIUNI: CASELE DE TIP
FAMILIAL (CTF) ȘI APARTAMENTELE (AP)
În România, serviciile rezidențiale de mici dimensiuni cuprind:

• apartamentele (AP) și

• casele de tip familial (CTF)

Conform statisticilor oficiale, în perioada 2010-2017, a scăzut atât numărul de instituții, cât și numărul
de copii din servicii rezidențiale de mici dimensiuni, așa cum arată Figura 22 și Anexa 2C. Tabel 1.

Figura 22: Evoluția numărului de copii și tineri din serviciile rezidențiale de mici dimensiuni, pe tipuri, în
perioada 31.12.2010-31.12.2017

440 6000
430
5000
420 Număr de instituții
publice AP
410 4000
400 Număr de instituții
3000 publice CTF
390
380 2000 Număr de copii în
instituții publice AP
370
1000
360 Număr de copii în
instituții publice CTF
350 0
31-Dec-1031-Dec-1131-Dec-1231-Dec-1331-Dec-1431-Dec-1531-Dec-1631-Dec-17

Sursa: www.copii.ro, ANPDCA (2010-2017).

Această Parte 2 (C) a Rezultatului #4 prezintă o analiză a serviciilor rezidențiale publice de mici
dimensiuni din cele 35 județe cu centre de plasament pentru copii. În februarie 2018, aceste servicii
DGASPC cuprindeau 311 apartamente (AP) și 347 CTF-uri în care trăiau în total 4.835 copii și tineri
(vezi Anexa 2C. Tabel 2).

Număr de instituții Număr de copii în

publice instituții publice

La ... Nivel ... AP CTF AP CTF

31-Dec-17 Național 383 427 2225 4619

Feb-Mar-18 35 de județe cu centre de plasament 311 347 1341 3494

Cele 35 județe studiate % național 81 81 60 76

104
2C.1. Datele
Analiza pe care o prezentăm în continuare are la bază datele culese de echipa Băncii Mondiale în
februarie-martie 2018 (Anexa 2C. Tabel 3). În fiecare din cele 35 județe studiate, în primul pas, a fost
completat un recensământ al serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni (AP și CTF), cuprinzând un set
restrâns de informații. În al doilea pas, a fost selectat aleatoriu un eșantion de 96 AP și 266 CTF-uri
pentru care a fost aplicat un chestionar de evaluare de birou.108 Chestionarele au fost completate
împreună cu reprezentanți (șefi, asistenți sociali, consilieri) ai AP/CTF/complexelor de servicii de care
țin acestea. În ultimul pas, în fiecare județ au fost selectate 1-2 CTF-uri pentru studii de caz, în total
50, care au fost realizate de asistenții sociali din echipa Băncii Mondiale prin vizite în teren împreună
cu manageri de caz DGASPC.109Intrumentele de cercetare se găsesc în raportul metodologic.

Culegerea datelor a fost realizată de o echipă formată din: 22 asistenți sociali, membri ai CNASR, 24
sociologi și 23 asistenți de cercetare. De asemenea, la culegerea datelor au participat 327 specialiști
DGASPC, cu funcții de șefi serviciu MC sau Rezidențial din DGASPC, șefi de centru/complex, inspectori,
consilieri, manageri de caz, referenți, asistenți sociali și psihologi.

2C.2. Rețeaua de servicii rezidențiale de mici dimensiuni

Datele din recensământul serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni (RezMic) din februarie-martie
2018 au avut în vedere toate apartamentele (AP) și casele de tip familial (CTF) ale DGASPC, indiferent
dacă găzduiau copii și tineri la momentul cercetării sau nu. Astfel, din totalul serviciilor existente erau
funcționale 98% dintre CTF-uri și 73% dintre AP (vezi Anexa 2C. Tabel 2).

Istoricul rețelei de RezMic:În cele 35 de județe studiate, actuala rețea de AP/CTF a fost formată în
trei etape. Într-o primă etapă 1990-2000, dezvoltarea a fost foarte lentă, rețeaua fiind creată doar la
o capacitate sub 10% din cea actuală. În următorii șapte ani (2001-2007) rețeaua a fost extinsă
considerabil, până la 77% din numărul actual de CTF-uri și 84% din cel de apartamente. Începând cu
2008 ritmul de dezvoltare a revenit la cel din prima etapă. Unele AP/CTF-uri au fost chiar închise (în
general, pe motiv de costuri de funcționare prea ridicate).Doar 12 din cele 35 județe au înființat
servicii rezidențiale de mici dimensiuni în această etapă.110Celelalte județe au înființat primul astfel
de serviciu doar după 2001.

108
În fiecare județ au fost selectate 5 AP și 10-20 CTF-uri pe bază de pas statistic. Dacă într-un județ numărul de AP/CTF era mai
mic decât pragul, atunci erau incluse în eșantion toate AP/CTF-urile din județ. Pentru analiza chestionarelor, datele sunt
ponderate.
109
Studiile de caz au fost selectate aleator dintre AP/CTF-urile selectate în eșantion.
110
Cele 12 județe au fost: AR, IS, AB, TR, CL, SJ, DB, BH, MM, SV, BZ și CT.

105
 Figura 23: Anul înființării serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni (AP/CTF)

100

90

80

70

60

50
CTF
40
AP
30
Total RezMic
20

10

Sursa: Banca Mondială, Recensământul serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni (februarie-martie 2018).

Oricum, indiferent de anul înființării primului serviciu, în funcție de ritmul în care au fost dezvoltate
de-a lungul timpului, rețelele județene diferă semnificativ cu privire la numărul mediu de ani de
vechime. Chiar dacă un județ a dezvoltat primul serviciu la începutul anilor '90, poate avea o rețea
județeană de vechime medie sau relativ mică dacă a înființat mai recent mai multe astfel de servicii.
Așadar, vechimea rețelelor județene variază între un maxim de 19 ani în județul Călărași și un minim
de 7 ani în Vâlcea și Bistrița-Năsăud, cu o vechime medie de 13 ani.111

Figura 24: Distribuția rețelelor județene de servicii rezidențiale de mici dimensiuni (AP/CTF) în funcție de
numărul mediu de ani de vechime până în februarie 2018

18 19
17
16 16 16
15 15
14 14 14 14 14
12 12 12 13 13 13 13
12 12
11 11 12
11 11 11 11
9 10
8
7 7

Sursa: Banca Mondială, Recensământul serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni (februarie-martie 2018) (N=311
AP și 347 CTF).

Dimensiunea rețelei de RezMic: Anexa 2C. Tabel 2 arată că CTF-uri se găsesc în 33 de județe din cele
35 analizate,112 iar AP sunt în 24 județe. În februarie-martie 2018 existau diferențe considerabile cu
privire la dimensiunea rețelelor județene. În 12 județe funcționau mai puțin de 5 CTF, în timp ce în

111
Deviație standard de 7 ani.
112
Cele două județe fără CTF-uri sunt Ilfov și Mehedinți.

106
Maramureș erau 27 CTF, în Mureș erau 36, iar în Harghita erau 39 CTF-uri. Doar aceste trei județe
concentrează 29% din toate CTF-urile disponibile.

Similar în cazul apartamentelor. Pe lângă cele 11 județe fără AP, alte 6 județe aveau doar 1-3 AP,
pentru ca în Teleorman să fie 64, în Mehedinți 32, în Caraș-Severin 31, iar în Botoșani 29. În fapt doar
aceste 4 județe cumulează o jumătate din toate AP disponibile.

Figura 25: Distribuția serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni în funcție de capacitatea lor declarată de
DGASPC (număr)

140 125
120
104
100
80
61
60 48 44
40 3230
20 23 18 20 21
15
20 12 11 13 9 13 11 14
2 5 6 1
0
0
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 18-32
CTF AP

Sursa: Banca Mondială, Recensământul serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni (februarie-martie 2018) (N=311
AP și 347 CTF).

Conform capacității declarate de DGASPC cele mai multe CTF au 10-12 locuri (Figura 25). Există însă și
(23%) CTF-uri cu o capacitate de 5-9 locuri, precum și (18%) CTF-uri cu 13 până la 32 de locuri.
Teoretic, în februarie-martie 2018, numărul de locuri disponibil în CTF-uri era de 3.922.

În cazul apartamentelor, capacitatea poate varia între 0 și 12 locuri. Cele mai multe, însă, au o
capacitate de 6 locuri (Figura 25). Numărul total de locuri disponibil în AP era de 1.859.

Modul în care este utilizată rețeaua de RezMic: Serviciile rezidențiale (AP, CTF sau centrele de
plasament) sunt uneori utilizate la întreaga lor capacitate, dar pot exista și unele situații sau unele
perioade în care să lucreze sub sau peste capacitate. Datele din februarie-martie 2018 (Tabel 25),
arată că ponderea serviciilor cu capacitatea depășită era de 17% dintre CTF-uri și 10% dintre AP, iar
cea a serviciilor cu locuri disponibile era 55% dintre CTF-uri și 31% dintre AP. Funcționau la capacitate
doar circa una din patru CTF-uri și unul din trei apartamente. Numărul total de locuri disponibil în
rețeaua de RezMic se ridica la aproape 1.100 de locuri în apartamente și CTF-uri.

Tabel 25: Modul de utilizare a rețelei de servicii rezidențiale de mici dimensiuni, pe tipuri, în februarie-
martie 2018

Număr Capacitate Număr

locuri (număr locuri
Instituții ocupate locuri) disponibile

Număr %

CTF Nefuncționale 6 2 0 46 46

Funcționale cu capacitate depășită 58 17 750 649 NC

Funcționale 100% ocupate 93 27 979 979 0

Funcționale cu locuri disponibile 190 55 1765 2248 483

107
 Total 347 100 3494 3922 529

AP Nefuncționale 84 27 0 387 387

Funcționale cu capacitate depășită 30 10 269 229 NC

Funcționale 100% ocupate 102 33 599 599 0

Funcționale cu locuri disponibile 95 31 470 644 174

Total 311 100 1338 1859 561

Sursa: Banca Mondială, Recensământul serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni (februarie-martie 2018).

Notă: Numărul de locuri ocupate = numărul de beneficiari cu măsură de protecție specială la momentul cercetării
în serviciul rezidențial respectiv (au fost numărați copiii și tinerii prezenți efectiv, plus cei plecați temporar la
școală, tratament sau din alte motive). Număr locuri disponibile = Capacitate - Număr locuri ocupate. NC = nu
este cazul, valori negative. Vezi și Anexa 2C. Tabelele 6 și 7.

Marea majoritate a serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni sunt mixte, adică au locuri atât pentru
fete, cât și pentru băieți. Există însă 11 județe în care unele sau toate serviciile sunt destinate doar
fetelor - 4% dintre CTF și 3% dintre AP - sau doar băieților - 7% dintre CTF și 4% dintre AP. 113

2C.3. Grupările de servicii rezidențiale de mici dimensiuni

Pe lângă concentrarea serviciilor RezMic în unele județe (Anexa 2C. Tabel 2), 18 DGASPC-uri au
dezvoltat și servicii rezidențiale de mici dimensiuni în imediata proximitate a altor servicii. Astfel s-au
format comunități de beneficiari de servicii mai mult sau mai puțin segregate teritorial sau social. 35%
dintre CTF-uri și 10% dintre AP se află în astfel de grupări fie cu servicii precum centre de plasament,
centre de zi, centre multifuncționale, școli speciale, instituții pentru adulți etc., fie cu alte AP/CTF-
uri.

Tabel 26: Distribuția serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni individual sau în comunități de beneficiari de
servicii sociale

CTF AP

Număr % Număr %

Total 347 100 311 100

AP/CTF individuale 241 69 279 90

AP/CTF în grupări cu CP sau alte servicii decât AP/CTF 18 5 0 0

AP/CTF în grupări de AP/CTF, eventual și cu alte servicii 88 25 32 10

Sursa: Banca Mondială, Recensământul serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni (februarie-martie 2018).

Notă: Gruparea de servicii presupune proximitate imediată - în aceeași curte, în aceeași clădire sau gard, în gard.
O grupare prin definție conține 3 CTF sau mai multe. În cazul apartamentelor, gruparea înseamnă că acestea
ocupă etaje întregi sau scări din bloc. Dacă AP sunt intercalate cu apartamente ale unor gospodării ale populației,
nu se consideră grupare, indiferent de numărul de AP.

Cele mai mari grupări de RezMic sunt în județul Mureș - 11 CTF-uri114 (83 copii și tineri, în Sâncraiu de
Mureș) și în județul Mehedinți - 21 apartamente (cu o capacitate totală de 48 locuri, în care locuiau
însă doar 5 copii la momentul cercetării, în Drobeta Turnu-Severin).

113
Aceste județe sunt: AR, AG, BH, BV, CJ, DB, HR, MH, MS, VL și CL.
114
La momentul cercetării, un CTF nu era funcțional.

108
2C.4. Distribuția teritorială a serviciilor rezidențiale de mici
dimensiuni
O pondere de 69% din rețeaua de CTF-uri este situată în mediul urban și 31% în mediul rural. Dacă în
14 județe, întreaga rețea de CTF-uri este în mediul urban, în județul Călărași ponderea
corespunzătoare este de doar 15%, iar în Iași de 25%.115 Rețeaua de CTF-uri acoperă 33 județe fiind
răspândită în 73 orașe și municipii, precum și 63 comune. Rețeaua are un înalt grad de concentrare
teritorială, atât în mediul rural, cât și în cel urban. Un număr de 16 orașe/municipii116 concentrează o
jumătate din toți copiii și tinerii care trăiesc în CTF-uri, din mediul urban. Similar, 16 dintre comune117
concentrează peste jumătate dintre copiii și tinerii plasați într-un CTF. Lista acestor localități este
disponibilă în Anexa 2C. Tabel 4.

Rețeaua de apartamente este aproape integral în mediul urban. Există doar două județe care au
înființat AP și în mediul rural, și anume Botoșani și Iași. Rețeau de AP cuprinde 41 de orașe și municipii
și 3 comune, din 24 județe. În mediul urban, peste două treimi din toți copiii și tinerii plasați în AP se
găsesc în 9 orașe/municipii (vezi Anexa 2C. Tabel 5).

Tabel 27: Rețeaua de servicii rezidențiale de mici dimensiuni pe tipuri si medii de rezidență
Număr copii Număr Număr
Număr Număr Număr copii
și tineri în localități (UAT) localități (UAT)
CTF AP și tineri în AP
CTF cu CTF cu AP

Urban Număr 239 2397 73 306 1314 41

Rural Număr 108 1097 63 5 27 3

Total Număr 347 3494 136 311 1341 44

Urban % 69 69 98 98

Rural % 31 31 2 2

Total % 100 100 100 100

Sursa: Banca Mondială, Recensământul serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni (februarie-martie 2018).

2C.5. Profilul copiilor plasați în servicii rezidențiale de mici

dimensiuni
Beneficiarii serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni sunt mai mulți băieți decât fete, majoritar de 4-
17 ani. Copiii cu dizabilități reprezintă peste o treime dintre copiii și tinerii din CTF-uri și 19% în
apartamente. Ca practică generală, între copiii și tinerii cu dizabilități predomină copiii cu certificat
de handicap grav în CTF-uri și cei cu handicap mediu sau ușor în apartamente.118 De asemenea, circa o
jumătate atât dintre CTF-uri cât și dintre AP nu găzduiesc copii cu dizabilități. La extrema opusă, un
sfert dintre CTF-uri și unul din zece apartamente găzduiesc doar copii cu dizabilități.

115
Celelalte județe au ponderi corespunzătoare de 42-93%.
116
Orașele care au peste 50 de copii plasați în CTF-uri (între 52 și 98 copii și tineri). Acestea sunt situate în 13 județe.
117
Comunele care au 20 de copii sau peste plasați în CTF-uri (între 20 și 103). Aceste comune sunt din 11 județe.
118
Copiii și tinerii cu dizabilități din CTF-uri se distribuie astfel: 50% cu certificat de handicap grav, 15% cu handicap accentuat și
35% cu handicap mediu sau ușor. Spre deosebire, ponderile corespunzătoare pentru copiii și tinerii cu dizabilități din AP sunt:
22%, 17%, 61%. Sursa: Banca Mondială, QQ RezMic Chestionar de evaluare din birou a RezMic (februarie-martie 2018) (N=266 CTF
și 96AP). Datele sunt ponderate.

109
 Tabel 28: Caracteristicile copiilor și tinerilor din serviciile rezidențiale de mici dimensiuni

CTF AP

Număr % Număr %

Total 3494 100 1338 100

Sex masculin 1932 55 706 53

feminin 1562 45 632 47

Vârstă 0-3 ani 27 1 11 1

4-17 ani 3029 87 1035 77

18+ ani 438 13 292 22

Sănătate Copii cu
dizabilități 1184 34 251 19

Sursa: Banca Mondială, Recensământul serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni (februarie-martie 2018).

În februarie-martie 2018, imobilizați la pat erau 4% dintre copiii și tinerii din CTF-uri și 2% dintre cei
din AP. Pe de altă parte, doar 11% dintre CTF-uri și 4% dintre AP găzduiau între 1 și 18 copii și tineri
imobilizați la pat.

Copiii și tinerii cu CES reprezintă 29% dintre beneficiarii de CTF-uri și 13% dintre cei de apartamente.
La momentul cercetării, copii și tineri cu CES se găseau în 57% dintre CTF-uri și 42% dintre AP.

Copii și tineri în conflict cu legea sau care manifestă tipuri riscante de comportament reprezentau 3%
dintre beneficiarii de CTF-uri, respectiv 7% dintre cei de AP. Acești copii și tineri se găseau în una din
fiecare șase CTF și în unul din fiecare patru AP.

Grupuri de frați se găsesc în circa trei sferturi dintre CTF-uri și aproape jumătate dintre AP. Peste o
treime (35%) dintre beneficiarii de CTF-uri aveau unul sau mai mulți frați/surori în același CTF. Mai
general, o jumătate dintre copii și tinerii găzduiți în CTF-uri aveau frați/surori în sistemul de
protecție, fie în același CTF, fie în alte servicii. Situația copiilor și tinerilor din apartamente era
asemănătoare: 28% aveau frați/surori în același apartament și, în total, 44% aveau frați/surori în
sistem.

2C.6. Relevanța rețelei de servicii rezidențiale de mici

dimensiuni pentru procesul de închidere a centrelor de
plasament pentru copii
Serviciile rezidențiale de mici dimensiuni nu sunt servicii alternative de tip familial. Totuși, prin
comparație cu centrele de plasament, AP și CTF-urile oferă copiilor condiții mult mai apropriate de
mediul familial.

Date fiind (i) slaba capacitate a actualelor rețele de servicii alternative (AMP și PFam) de a prelua
copiii și tinerii din centrele de plasament care se planifică a fi închise,(ii) numărul insuficient de ieșiri
din sistem (prin reintegrare în familie și adopție), precum și (iii) profilul119 dominant al copiilor și
tinerilor din centrele de plasament, rețeaua de servicii rezidențiale de mici dimensiuni reprezintă, cel
mai probabil, alternativa cea mai relevantă pentru procesul de închidere a centrelor de plasament.

119
Copiii din centrele de plasament (care se dorește a fi desființate ca parte a procesului de dezinstituționalizare) au majoritar
peste 11 ani, iar o treime au 16 ani sau mai mult, peste jumătate dintre ei/ele au certificat de handicap sau sunt monitorizați în
mod constant pentru o boală cronică gravă și 41% au frați/surori în același centru. Date din Rezultatul #3 din cadrul proiectului
SIPOCA 2 (Banca Mondială, 2017d). De asemenea, Rezultatul #1 (Banca Mondială, 2017b) a arătat că doar 31% dintre copiii și
tinerii din centrele de plasament au identificată o familie pentru reintegrare.

110
Așa cum am arătat în secțiunea 4.2, numărul total de locuri disponibile în rețeaua de RezMic (în total
1.100 de locuri în apartamente și CTF-uri) este însă insuficient, iar distribuția geografică a acestora -
cu mari concentrări în câteva județe, localități și grupări - este mai degrabă nefavorabilă. Modul în
care se distribuie locurile disponibile pe județe este furnizat în Anexa 2C. Tabelele 6 și 7.

Analiza fluxurilor de intrări-ieșiri din CTF-uri în ultimii trei ani (2015-15.02.2018) arată că numărul
copiilor și tinerilor care ies este aproximativ același cu al celor care intră, circa 1.700 în total în
această perioadă. Peste 90% dintre intrări au fost copii de 4-17 ani. Tinerii de 18+ ani au reprezentat
doar 3% din total intrări. În schimb, jumătate din total ieșiri au fost tineri de 18+ ani. Corelat, cele mai
frecvente modalități de ieșire sunt încetarea măsurii de protecție la împlinirea vârstei de 18 ani,
reintegrarea în familie, transferul către un centre de plasament sau către o instituție pentru adulți cu
dizabilități. Spre exemplu, în anul 2017, din rețeaua de CTF-uri au ieșit circa 650 copii și tineri dintre
care 33% au ieșit la împlinirea vârstei de 18 ani, 20% au fost reintegrați în familie, 16% au fost
transferați în centre de plasament pentru copii, iar 10% au trecut în instituții pentru adulți. Toate
celelalte modalități de ieșire din rețeaua de CTF-uri au reprezentat ponderi sub 5% din total ieșiri.

Tabel 29: Copiii și tinerii care au ieșit din rețeaua de servicii rezidențiale de mici dimensiuni în anul 2017, pe
modalități de ieșire (%)

CTF AP

Ieșiri total, din care: 100 100

Reintegrare în familie 20 28

Adopție 1 0

Plasament familial 2 1

Transfer la servicii publice sau OPA, și anume: 38 25

- - - AMP 4 6

- - - CTF/AP 16 10

- - - centre de plasament pentru copii 4 0

- - - alte servicii pentru copii 4 10

- - - instituție pentru adulți 10 0

Deces 1 0

Împlinirea vârstei de 18 ani 33 43

Alte modalități 1 1

Sursa: Banca Mondială, QQ RezMic Chestionar de evaluare din birou a RezMic (februarie-martie 2018) (N=266 CTF
și 96 AP). Datele sunt ponderate.

Și în cazul rețelei de apartamente, ieșirile și intrările au fost aproximativ egale în perioada 2015-
15.02.2018, cu un total de circa 1.100 copii și tineri. Cele mai multe intrări au fost copii de 4-17 ani,
dar tinerii de 18+ ani au reprezentat aproape o treime din total intrări. În același timp, aproape 70%
din total ieșiri au fost ale unor tineri 18+ ani. Cele mai frecvente modalități de ieșire sunt aceleași ca
și în cazul rețelei de CTF-uri. Spre exemplu, în anul 2017, din rețeaua de AP au ieșit circa 370 copii și
tineri dintre care 43% au ieșit la împlinirea vârstei de 18 ani, 28% au fost reintegrați în familie, 10% au
fost transferați în centre de plasament pentru copii și alți 10% în alte servicii pentru copii.

111
2C.7. Mediul de îngrijire în serviciile rezidențiale de mici
dimensiuni
Cele mai multe (90%) CTF-uri funcționează în clădiri distincte aflate în proprietatea DGASPC, a
Consiliului Județean sau a unui OPA, cu o suprafață utilă medie de 23 metri pătrați pe beneficiar.
Circa una din fiecare patru CTF nu a beneficiat în perioada 2015-februarie 2018 de lucrări de
consolidare, extindere, reparații capitale sau modernizare, fie pentru că era recent construită, fie din
lipsă de fonduri.

Apartamentele fac parte din clădiri de locuit, de regulă din blocuri, și sunt în proprietatea DGASPC sau
a Consiliului Județean. Suprafața utilă medie pe beneficiar este de 14 metri părtați și 90% au
beneficiat în ultimii trei ani de reparații capitale sau modernizare.

Oricum, este de reținut faptul că nu există o definiție clară pentru fiecare tip de serviciu rezidențial.
Prin urmare, în teritoriu, între județe, dar chiar și în interiorul unor județe, există o varietate de
moduri de a numi, declara și înregistra centrele, CTF-urile și apartamentele. Astfel, echipa de
cercetare a găsit numite și înregistrate ca fiind CTF: o grupare formată din parter și etajul 2 al unei
clădiri (vezi foto), căsuțe, barăci de lemn, case duplex sau chiar apartamente de bloc. Această
flexibilitate permisă de reglementările în vigoare este utilă în activitatea curentă a DGASPC-urilor
pentru a putea adapta diferitele standarde (de calitate, de cost și de personal) la condițiile locale,
adeseori dificile (personal insuficient, resurse financiare insuficiente etc.). În același timp, însă,
practicile atât de diverse duc la neclaritate și imposibilitatea elaborării unor politici cu impact
potențial semnificativ. Nu se poate elabora o politică efectivă prin care să încurajezi dezvoltarea CTF-
urilor, spre exemplu, când nici standardele nu susțin o astfel de abordare și nici nu este clar ce anume
este o casă de tip familial.

Izolare, segregare, accesibilizare: Una din fiecare patru CTF și unul din fiecare cinci AP este la risc de
izolare spațială, adică se află la o distanță mai mare de 1,5 km sau la mai mult de 15 minute de mers
pe jos în același timp de: (1) cea mai apropiată școală unitate de învățământ, (2) de cel mai apropiat
spital/medic și (3) de primărie/centrul localității.

Pentru 5% dintre CTF și 8% dintre apartamente beneficiarii au raportat că au suferit o discriminare sau
un abuz din partea vecinilor sau membrilor comunității din afara CTF/AP-ului și/sau a complexului din
care CTF/AP-ul face parte. Pe de altă parte, împotriva beneficiarilor din 6% dintre CTF-uri și 14%
dintre apartamente, vecinii au depus reclamații (scrise sau verbale, inclusiv prin telefon) în ultimele
12 luni (între 1 și 40 reclamații per CTF/AP).

Un CTF format din parter + etajul 2 al unei clădiri de tip internat

112
Studiu de caz CTF, județul Dâmbovița

Infrastructura: CTF-ul tipic are 3-4 dormitoare120 de o suprafață medie de 16 metri pătrați,121 în care
sunt disponibile 3 paturi,122 cu 2-3 băi,123 apă rece și apă caldă furnizată continuu, o sală de
joacă/activități/recreere/living124 și spațiu unde copiii și tinerii iau mesele.125 Deși majoritatea CTF-
urilor satisfac toate cerințele de modulare propuse în Rezultatul #1,126 o pondere de aproximativ 8%
dintre CTF se încadrează doar la „parțial modulate”.

Apartamentul tipic are 3 dormitoare127 de o suprafață medie de 10 metri pătrați,128 în care sunt
disponibile 2 paturi,129 cu 2 băi, 130 apă rece și apă caldă furnizată continuu, o sală de
joacă/activități/recreere/living131 și spațiu unde copiii și tinerii iau mesele.132 Deci, majoritatea
apartamentelor satisfac toate cerințele de modulare propuse în Rezultatul #1,133 însă aproximativ 15%
dintre AP se încadrează doar la „parțial modulate”.

Cele 50 studii de caz pe CTF-uri au arătat că într-o treime dintre acestea copiii nu aveau un spaţiu
personal în afara patului (raft, dulăpior, noptieră, birou etc.) și tot una din trei CTF-uri studiate
spațiile copiilor nu sunt personalizate cu fotografii, afișe sau desene pe peretele de lângă patul lor.
Totuși, la nivelul general, asistenții sociali din echipa Băncii Mondiale alături de managerii de caz
DGASPC care au fost pe teren au apreciat cu note medii de 9 (pe o scală de la 1 la 10) toate aspectele
legate de infrastructură: starea spațiului în care sunt cazați copiii, spațiul disponibil în dormitoare
(spațios sau supraaglomerare), aspectul general al dormitoarelor (sunt luminoase, colorate, agreabile
sau nu) și apreciere de ansamblu a mediului fizic în care trăiesc copiii (cald, prietenos, personalizat,
colorat, vesel, curat sau nu).

Sănătatea și securitatea copiilor: Un procent de 5% dintre CTF-uri și 1% dintre AP au una sau mai multe
dintre următoarele probleme: dormitoare întunecoase, absența luminii naturale, scurgeri prin
acoperiș, pereți umezi, cercevele deteriorate care trebuie înlocuite, pereți crăpați și/sau vopsea
veche. Iar spațiul disponibil copiilor și tinerilor este declarat de reprezentanții DGASPC ca fiind
insuficient pentru 5% dintre CTF-uri și 10% dintre AP.

Încălzire adecvată, examen medical anual, acces permanent la fructe sau gustări sunt aspecte
asigurate în marea majoritate a serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni. Evaluările din cadrul
studiilor de caz arată că toate aspectele legate de asigurarea sănătății și securității copiilor au obținut
note medii între 9 și 9,5 (pe o scală de la 1 la 10) - curățenia generală în interior, în jurul clădirii și în
curte, la toalete și băi, mirosul, nivelul de igienă a copiilor, starea hainelor și încălțămintei copiilor și
obiectele de igienă (prosoapele, periuțele de dinți, săpun etc.).

Personalul: Numărul mediu de personal care lucrează efectiv într-un CTF este de 11 persoane,134 cu un
minim de 2 persoane și un maxim de 45 persoane. Prin urmare, raportul angajați/beneficiari are o
valoare medie de 1,2.135 În plus, în februarie-martie 2018, în o treime dintre CTF-uri lucrau și între 1 și
20 voluntari. Femeile dețin o pondere medie de peste 80% din total personal.

120
Numărul de dormitoare într-un CTF variază între 2 și 10.
121
Deviație standard de 8 metri pătrați. Suprafața medie variază între 8 și 50 metri pătrați.
122
Deviație standard de 0,8. Numărul de paturi pe dormitor în CTF variază între 1 și 6.
123
Numărul de băi în CTF variază între 1 și 15.
124
Un număr de 12 CTF nu au o astfel de sală.
125
În 27 de CTF-uri mesele nu se iau în cadrul CTF nici măcar în parte.
126
Banca Mondială (2017b).
127
Numărul de dormitoare într-un AP variază între 1 și 4.
128
Deviație standard de 4 metri pătrați. Suprafața medie variază între 7,5 și 23 metri pătrați.
129
Deviație standard de 0,8. Numărul de paturi pe dormitor în AP variază între 1 și 4.
130
Numărul de băi în AP este 1 și 2.
131
Un număr de 42 de AP (sau 14%) nu au o astfel de sală.
132
În 13 AP mesele nu se iau în cadrul AP nici măcar în parte.
133
Banca Mondială (2017b).
134
Deviație standard de 6 persoane.
135
Deviație standard de 0,9. Minimul este 0,3 iar maximul este 6,33.

113
În apartamente, personalul total per AP numără circa 8 persoane în medie.136 La un beneficiar revin
circa 2 angajați.137 În 28% dintre AP lucrau la momentul cercetării și 1-20 voluntari per AP.

Deficitul de personal este însă semnificativ. Cu privire la 35% dintre CTF-uri și 33% dintre apartamente
reprezentanții DGASPC au declarat că ar exista un deficit de personal de educațieși de îngrijire. De
asemenea, un deficit de specialiști a fost semnalat pentru aproape 40% atât dintre CTF-uri cât și de
AP. În fine, personalul este considerat a fi un „punct slab” în unul din fiecare cinci CTF-uri, respectiv
AP.

2C.8. Eficacitatea serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni

Calitatea serviciilor primite de copii în serviciile rezidențiale de mici dimensiuni (ca și în centrele de
plasament) este determinată nu numai de mediul fizic, ci și de interacțiunile dintre diferiții actori
implicați în procesul de îngrijire. Indiferent cât de bune sunt condițiile fizice disponibile în cadrul
CTF/AP ori CP, copiii pot fi totuși expuși riscului de a fi abuzați, iar dezvoltarea lor poate fi afectată
ca urmare a interacțiunilor acestora cu personalul de îngrijire, cu ceilalți copii care trăiesc în același
serviciu rezidențial, cu frații și surorile lor (din sistem sau de acasă), cu familia lor, cu colegii de
școală și cu profesorii și cu alte persoane din cadrul comunității pe care le întâlnesc în viața zilnică.

Acest capitol analizează calitatea îngrijirii pe trei dimensiuni: (i) serviciile și activitățile disponibile în
cadrul AP/CTF pentru dezvoltarea copilului, (ii) interacțiunile dintre copii și personal și (iii)
implementarea managementului de caz.

Serviciile și activitățile disponibile în cadrul AP/CTF pentru dezvoltarea copilului: Multe CTF/AP
asigură diferite tipuri de servicii, în funcție de nevoile specifice ale beneficiarilor, în măsura resurselor
umane, materiale, financiare și instituționale pe care le au la dispoziție. Absența unor astfel de
servicii îi privează pe copii de șansa de a se dezvolta la întregul lor potențial. Dimpotrivă, alte
instituții tratează copiii în mod nediferențiat și le asigură doar cazare și hrană, dar nu și tipul de
mediu stimulativ necesar pentru dezvoltarea copilului. Astfel, cu cât sunt mai puține serviciile și
activitățile disponibile copiilor dintr-un CTF/AP, cu atât mai mari sunt limitările dezvoltării adecvate a
copilului, și, prin urmare, cu atât mai scăzută este calitatea serviciilor furnizate de AP/CTF-ul
respectiv.

• 73% dintre CTF-uri și 67% dintre AP erau licențiate, la momentul cercetării

• AP/CTF-urile asigură aproape tuturor copiilor accesul la serviciile educaționale potrivite, dar în 30%
dintre CTF-uri și 38% dintre AP există cel puțin un beneficiar care în timpul anului școlar 2016-2017 au
repetat anul, au avut coringențe, au abandonat studiile sau au părăsit școala.

• Servicii de abilitare/reabilitare sunt oferite copiilor și tinerilor din 44% dintre CTF-uri și 33% dintre
AP.

• În peste trei sferturi dintre CTF-uri există activități de pregătire a temelor,se asigură unor copii
participarea la excursii și tabere și se sărbătoresc zilele de naștere pentru fiecare copil. În plus, peste
două treimi dintre CTF-uri au spații special amenajate pentru facilitarea vizitelor, au cărți variate, au
jocuri și jucării, au cel puțin un televizor funcțional, un computer și conexiune la Internet. De
asemenea, peste 90% dintre CTF-uri au curte, teren de joacă în aer liber, grădină sau alte facilități de
petrecere a timpului în aer liber. Per total, echipa de cercetare și managerii de caz DGASPC au
acordat note medii de 8,6 dotărilor existente pentru activități recreativ-educative și modului în care
acestea sunt folosite efectiv de copii.

136
Deviație standard de 4 persoane. Valoarea minimă de o persoană și maximă de 24 persoane.
137
Raportul angajați/beneficiari variază între 0,25 și 10, cu o deviație standard de 2 persoane.

114
• Pentru a asigura furnizarea unor servicii de calitate, trei sferturi dintre CTF-uri colaborează cu unul
sau mai multe ONG-uri.

• Studiile de caz în CTF-uri au arătat că activități de dezvoltare a deprinderilor de viață

independentă desfășoară doar o parte din CTF-urile cu copii și tineri de 14 ani și peste (Tabel 30). De
asemenea, Consiliul Copiilor este organizat doar în unele CTF-uri și nu în toate.

Tabel 30: Activitățile de dezvoltare a deprinderilor de viață independentă în CTF-urile vizitate în cadrul
studiilor de caz (număr CTF-uri)
Copiii și tinerii de 14 ani și peste din CTF CTF fără Non- Nu, Da, unii Da, toți Total
participă la ... copii răspuns copiii nu copii copiii
14+ participă 14+ 14+

a. ... selectarea meniului 3 1 8 15 23 50

b. ... pregătirea și servirea mâncării 4 1 6 19 20 50

c. ... activitățile de curățenie a CTF/AP 4 2 4 12 28 50

d. ... activitățile de spălat și călcat haine 4 1 18 14 13 50

e. ... își așează singuri hainele și obiectele 4 1 3 16 26 50

personale în dulapuri

f. ... decizii privind amenajarea locuinței, a 4 1 9 13 23 50

camerelor și a spațiilor de joacă

g. ... folosesc aragazul 4 1 16 20 9 50

h. ... folosesc cuptorul 5 1 18 19 7 50

i. ... folosesc mașina de spălat 4 1 20 12 13 50

j. ... cunosc riscurile legate de manipularea 4 1 8 11 26 50

aparaturii electrocasnice (cuptor microunde,
frigider etc.)

k. ... merg la cumpărături și își aleg propriile 4 1 14 14 17 50

articole vestimentare sau de încălțăminte

l. ... merg singuri la cumpărăturile zilnice, 4 1 20 9 16 50

atunci când este nevoie

m. ... primesc bani proprii și știu să-i 4 1 11 8 26 50

folosească, să solicite rest, bon etc.

Sursa: Banca Mondială, Studii de caz pentru CTF-uri (februarie-martie 2018).

Interacțiunea dintre copii și personal: Cu privire la interacțiunea între copii și personal, asistenții
sociali din echipa de cercetare, prin observație directă, au notat în rapoartele de teren semne de
interacțiuni pozitive în 40 din cele 50 CTF-uri vizitate. În celelalte 10 instituții au fost observate
interacțiuni negative sau indiferente.

„Mi-a plăcut foarte mult aspectul copiilor, interacțiunea copiilor cu personalul,

dezinvoltura copiilor. Copii și tinerii erau foarte curați, îmbrăcăți modern, conform
vârstei. Au fost foarte comunicativi, au oferit flori și felicitări șefei complexului și
managerei de caz, și le-au îmbrățișat și sărutat fără reținere, păreau să aibă o relație
pozitivă.

115
 Nu mi-a plăcut însă lipsa de personalizare a spațiului. Pozele copiilor erau lipite de pereți
doar în living, tot ce era decor era pentru pereți era contribuția personalului. ...
Principalele nemulțumiri ale copiilor au fost legate de cantitatea mâncării, precum și de
faptul că nu se ține cont de preferințele lor. Au precizat că le plăcea mai mult când se
pregătea mâncarea în CTF pentru că participau și ei. Acum își fac clătite, prăjituri cu
ingredient cumpărate din banii lor sau aduse de acasă de personal. Ulterior, șefa
complexului a fost întrebată de acest aspect și a spus: „E mai bine cu catering. Când
pregăteau în căsuța terminau prea repede alimentele. Rămâneau fără morcovi, ceapă, că
lor le plăcea să mănânce ceapă, usturoi, la fiecare masă.” (Studiu de caz AMP, județul
Argeș, Raport de teren asistent social Emilia Sorescu)

Cazuri de suspiciune de abuz care au fost înregistrate în ultimii trei ani (2015-februarie 2018) în
Registrul de incidente Deosebite au fost raportate de 7% dintre CTF-uri și 2% dintre AP. Cazuri de
suspiciune de abuz sesizate la Poliție sau Procuratură au fost mai multe fiind declarate pentru 12%
dintre CTF-uri, respectiv 4% dintre AP. În fine, aceeași perioadă, în 16 CTF-uri și 3 apartamente au
existat angajați care au fost concediați, mutați, au răspuns disciplinar sau penal pe motiv de abuz
asupra copiilor.

Implementarea managementului de caz: Managementul de caz în rețeaua de servicii rezidențiale de

mici dimensiuni este asigurat în 17% dintre CTF-uri și 40% dintre AP chiar de angajații serviciului social
care și furnizează serviciile. Cu alte cuvinte, nu există o monitorizare și evaluare independentă a
calității serviciilor oferite copiilor și tinerilor din aceste AP/CTF-uri. În plus, Tabelul 31 arată că
standardele de management de caz sunt doar parțial implementate, iar ca efect în mai mult de
jumătate dintre AP/CTF-uri predomină copiii și tinerii fără o familie identificată pentru (re)integrare,
inclusiv pentru transferul lor într-un plasament la rude sau la alte familii/persoane.

Tabel 31: Managementul de caz al copiilor și tinerilor din AP/CTF-uri (% total)

CTF AP

Total N 347 311

% 100 100

Șef, asistent social, educator din

17 40
CTF/AP
Cine asigură managementul de caz pentru copiii și
tineri din CTF/AP MC din DGASPC 82 60

MC altă situație 1 0

Copiii și tinerii din CTF/AP care au PIS Nici unul 0 5

50-90% 6 9

Toți copiii și tinerii din CTF/AP 93 86

Nici unul 12 17
Copiii și tinerii din CTF/AP care au un responsabil de
50-90% 5 8
caz
Toți copiii și tinerii din CTF/AP 84 76

Nici unul 26 35
Copiii și tinerii din CTF/AP care au o familie
identificată (nume, adresă) pentru o posibilă 1-30% 27 13
reintegrare/integrare (se lucrează cu familia sau se 31-90% 29 24
știe că există ceva șanse de reintegrare)
Toți copiii și tinerii din CTF/AP 18 28

Sursa: Banca Mondială, QQ RezMic Chestionar de evaluare din birou a RezMic (februarie-martie 2018) (N=266 CTF
și 96 AP). Datele sunt ponderate.

116
Bune practici

Un CTF ca o familie mare

„Vizita în acest CTF o pot compara cu vizita la o familie cu mai mulți copii. Promovarea unui cadru familial
de îngrijire, afecțiunea copiilor față de personal, interacțiunea dintre aceștia, activitățile de petrecere a
timpului liber, parteneriatele cu ONG-uri sau voluntariatul, personalizarea casei cu pozele copiilor definesc
într-o lumina pozitivă și reprezintă un exemplu de bune practici. În fiecare vară copiii merg în vacanță la
mare, în excursii ce au diferite obiective turistice, iar ziua de naștere a fiecărui copil este sărbătorită cu
fast în diferite localuri din oraș. Emoționantă a fost povestea unui copil care doar la vârsta de 9 ani și-a
sărbătorit ziua de naștere pentru prima oară. Menționez că multe din activitățile menționate s-au realizat
cu ajutorul sponsorilor (cunoștințe, prieteni ai angajaților).

Mulțumirea copiilor față de mâncarea, îmbrăcămintea primită, plăcerea cu care povesteau despre personal
s-a reflectat și în notele de 10 + pe care le-au dat în urma jocului. La întrebarea ce și-ar dori să facă când
vor fi mari, majoritatea copiilor au asociat meseria cu o persoana reprezentativă din viata lor (un copil
pictează frumos, este talentat, săptămânal face cursuri de pictură cu o voluntară, fapt pentru care dorește
să se facă Pictor; o altă copilă dorește să se facă învățătoare pentru că își iubește invățătoarea și este
premiantă și tot așa).

Personalul CTF promovează și susține menținerea relațiilor personale ale copiilor și contactele directe cu
părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament Spre
exemplu, în fiecare vacanță de vară sau în vacanțele mici două familii din Italia îi duc pe copii în Italia. ...
Sper ca viața de calitate pe care o au copiii în acest CTF, modul în care se face pregătirea lor pentru o viață
independentă să se reproducă și în alte instituții din țară.”

(Studiu de caz CTF, județul Maramureș, Raport de teren asistent social Mihaela Motoc)

Un CTF cu AMP

„La locația CTF 3 locuiește o familie, soț- soție, ambii AMP, care au în plasament 4 copii.... Familia de AMP
locuiește în acest CTF din 2006, toate utilitățile fiind asigurate de DGASPC.

La ultimul control PSI din toamna lui 2017 s-a menționat că această casă nu întrunește condițiile necesare și
se va da amendă în situația în care nu se remediază propunerile făcute de control. Pentru a primi avizul PSI,
familia mai avea nevoie de senzori de fum și de reparații la sistemul de încălzire. DGASPC nu a avut cum să
își plătească amenda, așa că și-a propus închiderea CTF-ului (noiembrie 2017). Pentru cei 4 copii rămași s-au
găsit 2 familii AMP (3 fete la o familie și băiatul la altă familie) în aceeași localitate. Pentru toți cei 4 copii,
dosarele de mutare la alt AMP sunt pe rol. În aprilie, toți copiii vor fi mutați. În acest scop, copiii au avut o
întâlnire cu psihologul și mai multe întâlniri cu managerul de caz. De asemenea, copiii au fost în vizită de
acomodare la noile familii AMP. Ei spun că le place acolo, că sunt aceleași reguli, dar le e foarte greu să se
despartă după „o viață” petrecută cu familie M, pe care îi consideră prieteni și părinți. DGASPC a propus
familiei AMP din CTF să continue activitatea și copiii să rămână în plasament la ei, dar la domiciliul lor.
Aceștia au refuzat și au solicitat retragerea atestatului pentru a putea intra în șomaj. În prezent, aceștia
dețin o casă în apropiere, achiziționată de curând. Oricum, tot ce am văzut aici se potrivește pentru AMP și
nu cu încadrarea acestui serviciu la CTF.”

(Studiu de caz AMP, județul Bistrița-Năsăud, Raport de teren asistent social Nicoleta Pop-Soroceanu)

117
Un tânăr cu comportament delincvent într-un CTF

Vizităm o casuță de tip familial, aflată la marginea județului și la marginea țării, ca o casă de vacanță sau
ca un loc de unde nu mai am cum să pleci pe jos.

Treisprezece copii locuiesc într-o clădire cu pereți pictați vesel, cu camere curate și dotată cu tot ce au
nevoie pentru traiul zilnic.

Copii frumoși, dezinvolți, îmbrăcați curat ne-au încojurat rapid, curioși. Curiozitatea era reciprocă,însă încă
de la primele minute, când au fost puse pe masă dulciurile aduse de vizitatori, am început să avem îndoieli
că aici totul este în ordine: unul dintre băieți, înalt și robust, s-a repezit și și-a umplut buzunarele: „Astea
sunt pentru mine, mie îmi plac astea, le mănânc pe toate.”

Discuția de grup a fost dificil de purtat, tonul agresiv al tânărului a dominat discuția, a ieșit și a revenit în
repetate rânduri. În opinia sa, în căsuță totul este urât, mâncarea este proastă, este mizerie. Oricine
încerca să exprime o altă opinie era imediat redus la tăcere cu o replică pe ton ridicat, și o privire tăioasă,
uneori însoțite de o poziție amenințătoare.

Dorim să fotografiem dormitorul său ca fiind dormitorul cu cei mai puțini copii. Este singurul care nu
împarte camera cu nimeni. În alte două camere dorm câte 4 fete, iar în altă cameră stau 4 băieți,
dormitorul acestora din urmă fiind destul de mic. Se așează în cadrul ușii, cu mâinile larg deschise,
sprijinite în lateral de tocul ușii: „Aici nu veți face nici o poză. Nu intrați aici!”. Apuc să arunc o privire:
camera este spațioasă, luminoasă, are balcon propriu, pereții zugraviți verde deschis, totul este curat și
ordonat. Nici urmă de pereți negri sau mizerie, așa cum afirma tânărul la discuția de grup.

Semnele de întrebare ne-au fost lămurite ulterior de personal: abandonat de la naștere, provenind dintr-o
familie ai cărei membrii adulți fie sunt încă în închisoare, fie autrecut pe acolo,tânărul în vârstă de 17 ani a
săvârșit aproximativ 300 de infracțiuni. A fost condamnat la 2 ani și șase luni închisoare, din care a executat
6 luni, fiind eliberat recent pentru bună purtare. Reîntors în sistemul de protecție, este cazat în această
căsuță izolată, aleasă pe criteriul că nu îi oferă oportunitatea de a mai practica furtul și spargerea
autoturismelor.

În schimb, aici are la îndemână alte victime: colegii din căsuță. Le fură obiectele personale, îi agresează, îi
hărțuiește, nu le permite să aibă opinii diferite de ale sale. Cele două fetițe de 10 și 12 ani nu reușesc să îi
facă față. Ele sunt victimele preferate: le aruncă mâncarea pe jos, le intimidează, le îmbrâncește. A
devenit un lider informal al băieților, care, pe de o parte, se tem de el, pe de altă parte, îl imită și îi
execută supuși ordinele.

Pentru a-i limita „spectacolul” din timpul mesei, s-a luat decizia ca mesele să fie servite în serii, în
bucătărie, astfel încât fetele să poată mânca liniștite.

Cele două fetițe mai mici s-au așezat lângă mine în timpul discuției de grup. Par tot timpul că ar căuta
adăpost, în special cea mică. Către final se apropie de mine și mă întreabă în șoaptă: „Avem voie sa avem
un cățel în cameră? Ne dorim tare mult un cățel.” E singura dintre cei trei frați prezenți care și-ar dori să se
întoarcă acasă, dacă părinții ar avea unde să stea și dacă ar fi împreună cu frații ei. Mă îmbrățișează, în
ciuda faptului că ne-am întâlnit prima dată în urmă cu o oră...

Afară, așezat ostentativ împreună cu alți doi beneficiari pe capota autoturismului cu care trebuie să
plecăm, ne așteaptă tânărul nostru ca presiune asupra managerului de caz pentru a se asigura că acesta nu
va pleca fără să îi fie înmânate reclamațiile pe care tânărul le-a făcut în scris.

Atât tânărul cu comportament delincvent, cât și victimele sale dintre colegi, sunt rezultatele unuisistem de
protecție a copilului care eșuează în această misiune, nedispunând de serviciile necesare. Între sistemul de
justiție și cel de protecție a copilului nu există comunicare, opiniile specialiștilor nu sunt solicitate, iar
resursele comunității și posibilitatea acesteia de a oferi serviciile necesare nu sunt luate în considerare de
către instanță.

118
Tânărul are nevoie de multiple servicii și intervenții specifice: de prevenire a recidivei, prin eliminarea
factorilor de risc (anturaj, oportunități de comitere de infracțiuni) și amplificarea factorilor de protecție
(terapie, educație, mediu sigur, angajarea în proiecte pe termen lung), de conștientizare a consecințelor
comportamentului delincvent, de dezvoltare personală (învățare de abilități sociale, management al
sentimentelor și comportamentelor agresive, creșterea stimei de sine), de schimbare comportamentală,
astfel încât să pună capăt carierei infracționale. Din păcate nu există astfel de servicii comunitare în
România.

Pe de altă parte, tuturor copiilor din căsuța de tip familial trebuie să le fie oferite condițiile necesare de a
se dezvolta într-un mediu protectiv, astfel încât să se simtă în siguranță și să se dezvolte pe măsura
propriului potențial. Altfel, istoricului de abandon, neglijare și abuz căpătat de acești copii în familie i se va
adăuga cel de abuz instituțional.

(Studiu de caz CTF, județul Dolj, Raport de teren asistent social Emilia Sorescu)

Studiu de caz CTF, județul Mureș

119
 Partea 3

MANAGEMENTUL DE CAZ ÎNPROTECȚIA COPILULUI

120
PARTEA 3. MANAGEMENTUL DE CAZ ÎN
PROTECȚIA COPILULUI ÎN ROMÂNIA
Această Parte 3 a Rezultatului #4 prezintă o analiză a managementului de caz, respectiv capacitatea
actualei rețele de manageri de caz să asigure furnizarea în timp util de servicii de calitate și adecvate
nevoilor pentru copiii și tinerii din sistemul de protecție specială. Întreaga analiză are în vedere toate
cele 35 de județe din România în care există cel puțin un centru de plasament pentru copii.

3.1. Datele
Analiza care va fi prezentată în continuare are la bază datele culese de echipa Băncii Mondiale în
februarie-martie 2018. Culegerea datelor a fost realizată de o echipă de sociologi, prin interviuri față
în față.

Pentru colectarea datelor privind implementarea managementul de caz la nivel de judeţ au fost
realizate interviuri cu reprezentanţi din conducerea DGASPC (35 de inteviuri cu directori DGASPC) şi cu
manageri de caz. În această cercetare, selectarea managerilor de caz pentru interviuri a avut la bază 2
criterii: (1) managerul de caz are cel puţin un caz activ de copil cu măsură de protecţie specială şi (2)
managerul de caz nu reprezintă şi serviciul social. Pentru a exemplifica criteriul 2, un manager de caz
care este şi şef de centru pentru aceeaşi copii, este un manager de caz care reprezintă şi serviciul
social; în schimb, un manager care are cazuri active de copii din serviciul rezidenţial, AMP şi
plasamente familiale, dar este şi asistent social doar pentru cei din rezidenţial, îndeplineşte criteriul.
Pe baza acestor două criterii au fost identificați un număr de 785 manageri de caz, dar au fost
realizate interviuri față în față cu 675 dintre aceștia (vezi ghid de interviu IntMc din raportul
metodologic). Datele statistice privind întreaga populație de manageri de caz din sistemul de protecție
specială a copilului au fost colectate pe baza unui formular standardizat – Lista MC.

Tabel 32: Rețeaua de manageri de caz și managerii de caz intervievați, pe județe

Județ Număr total Număr manageri % în total MC
manageri de caz de caz (MC) intervievați
(MC) intervievați
AB 28 25 3.7

AR 19 19 2.8

AG 19 19 2.8

BH 29 27 4.0

BN 11 11 1.6

BT 20 19 2.8

BV 26 25 3.7

BZ 22 17 2.5

CS 16 16 2.4

CJ 24 20 3.0

CT 16 16 2.4

CV 14 12 1.8

121
 DB 28 22 3.3

DJ 23 22 3.3

GL 33 32 4.7

GJ 19 17 2.5

HR 21 16 2.4

HD 22 17 2.5

IL 26 25 3.7

IS 47 35 5.2

IF 20 13 1.9

MM 21 21 3.1

MH 16 14 2.1

MS 18 10 1.5

NT 32 20 3.0

PH 28 19 2.8

SM 16 16 2.4

SJ 10 10 1.5

SB 18 18 2.7

SV 25 21 3.1

TR 18 13 1.9

TM 32 31 4.6

TL 14 11 1.6

VL 30 28 4.1
CL 24 18 2.7
Total 785 675 100

Sursa: Banca Mondială, Recensământul managerilor de caz, februarie-martie 2018

3.2. Rețeaua managerilor de caz

Recensământul managerilor de caz realizat în februarie-martie 2018 de către Banca Mondială a
identificat un număr de 785 manageri de caz.Dintre aceștia, au fost realizate interviuri cu 675
manageri de caz. Datele din această secțiune și Anexa 1 Partea 3 reprezintă date statistice la nivelul
întregii rețele de manageri de caz, pe când informațiile prezentate în secțiunile 3.3 și 3.4 reprezintă
rezultatele la nivelul celor 675 manageri de caz intervievați.

Dimensiunea rețelei de MC: La nivel județean, cele mai extinse rețele de manageri de caz (peste 30
MC) sunt în județele Iași (47 MC), Galați (33 MC), Neamț și Timiș (fiecare cu 32 MC) și Vâlcea (30 MC).
Dintre acestea, numai trei județe (Iași, Neamț și Vâlcea) reprezintă județe cu un număr mare de

122
centre de plasament.138Valorile minime ale dimensiunii rețelei de MC se înregistrează în județele Sălaj
(10 MC) și Bistrița Năsăud (11 MC).

Compoziția rețelei de MC: La nivel național, rețeaua de manageri de caz este predominant feminină
(92%), peste trei sferturi din ei având vârste cuprinse între 30 și 49 ani. Dintre cele 35 de județe
studiate, 10 au o rețea exclusiv feminină de manageri de caz: Arad, Bistrița Năsăud, Cluj, Constanța,
Dâmbovița, Hunedoara, Mureș, Prahova, Tulcea și Călărași. Mai mult de jumătate dintre managerii de
caz au studii în asistență socială, în timp ce 16% dintre ei au absolvit studii superioare în alte
specialități. În șapte județe, peste 90% din rețeaua de manageri de caz are studii superioare în
domeniul asistenței sociale. Acestea sunt: Alba, Bihor, Caraș Severin, Cluj, Iași, Ilfov și Sălaj. În plus,
la nivel național, aproape un sfert din întreaga rețea a absolvit un curs postuniversitar în domeniul
asistenței sociale. SMO 9 privind recrutarea și angajarea managerilor de caz prevede, în cadrul
Ordinului nr. 288 din 6 iulie 2006, că pot fi angajați ca MC persoanele care: (i) sunt asistenți sociali
conform Legii nr. 466/2004 privind Statutulprofesiei de asistent social și au o experiență de cel puțin 2
ani de muncă în servicii pentru protecția copilului; (ii) au studii superioare socioumane sau medicale și
o vechime în servicii pentru protecția copilului de cel puțin 3 ani; (iii) au studii superioare, altele
decât socioumane sau medicale, au absolvit un curs postuniversitar în domeniul asistenței sociale și au
o vechime în serviciile de protecție a copilului de cel puțin 5 ani. Cu toate acestea, acest recensământ
al managerilor de caz a identificat un număr de 59 manageri de caz care nu îndeplinesc condițiile
pentru angajare nici ca manager de caz, nici ca responsabil de caz.

La nivel național, peste jumătate dintre managerii de caz au mai mult de 11 ani vechime în serviciile
de protecție a copilului. Numai 64 manageri de caz au experiență de lucru într-un SPAS/DAS/DAC de la
nivel local.

Organizarea rețelei de MC: Majoritatea județelor studiate (20 județe) au rețeaua de manageri de caz
organizată pe serviciu, nu pe copil. Această structură organizatorică are implicații asupra continuității
cazului, în sensul în care dacă se schimbă serviciul, se schimbă și managerul de caz al copilului. Modul
de organizare se păstrează uneori și în cazul grupurilor de frați, unde criteriile care primează sunt
momentul și serviciul alocat la intrarea în sistem - „Au același MC dacă intră în același timp în sistem;
dar chiar dacă au intrat în același timp, iar un frate are dizabilități și merge în alt serviciu va avea alt
MC. În rezidențial însă frații sunt plasați împreună și astfel au același MC”. Totuși, o parte din județele
care au o rețea organizată pe serviciu, au răspuns că „încearcă pe cât posibil să păstreze același
manager de caz pentru grupurile de frați”.

Volumul de muncă al rețelei de MC: În medie, un manager de caz are un număr de 50 copii, care
corespunde cu ultimele reglementări privind numărul de cazuri active.139 Ponderi egale de manageri de
caz au în responsabilitate între 31 și 50 copii, respectiv 51 și 80 copii cu măsură de protecție specială.
Standardele minime obligatorii prevăd că numărul de MC dintr-un serviciu pentru protecția copilului
sau numărul total de MC de care dispune furnizorul de servicii trebuie să fie suficient astfel încât
nevoile clienților să fie satisfăcute, misiunea serviciului îndeplinită și încarcătura per MC să fie de
maxim 30 de cazuri active.140 Cazurile active sunt considerate cele care sunt în lucru până la perioada
de monitorizare postservicii; cazurile referite și cele în care MC îsi deleagă responsabilitățile parțial
sau în integralitate nu sunt considerate cazuri active. Maximum de cazuri de copii cu măsură de
protecție specială repartizați unui manager de caz este de 185 copii, în timp ce minimum este de 0, în
cazul managerilor de caz recent numiți. Există o variație semnificativă între județe (vezi harta de mai
jos).

138
Vezi Anexa 1 Tabel 2, Centrele de plasament pentru copii din România în funcție de județ și stadiul în cadrul procesului de
închidere (în februarie 2018) din Partea 1 a Rezultatului #4.
139
Standardele minime obligatorii (SMO), stabileau numărul de cazuri active la 30 de copii per manager de caz. Numărul de
cazuri active sa modificat modificat în 50 de copii per manager de caz prin H.G. nr. 797/2017.
140
Standardul 9.4 din Ordinul nr. 288/6.07.2006 prin care se aprobă Standardele minime obligatorii privind managementul de caz
în domeniul protectiei drepturilor copilului.

123
 Harta 5: Numărul mediu de copii cu măsură specială pe manager de caz, pe județe

Sursa: Banca Mondială, Recensământul managerilor de caz, februarie-martie 2018

Sistematizarea informațiilor relevante pentru atingerea obiectivelor/finalităților PIP/PIS necesită

îmbunătățiri. O parte dintre managerii de caz (40) nu știu care este numărul de beneficiari indirecți -
părinți ai cazurilor active de copii cu măsură de protecție specială din prezent. În plus, numai o treime
din managerii intervievați au o listă cu părinții cazurilor active de copii cu măsură de protecție
specială din prezent. 1 din 10 manageri nu știe numărul de beneficiari indirecți - bunici, mătuși și alte
rude până la gradul IV ale cazurilor active de copii cu măsură de protecție specială din prezent și
numai 14% dintre toți managerii intervievați au o listă cu aceste rude. Studiile de caz realizate prin
selectarea aleatorie a unui copil din lista de copii a fiecărui manager de caz au confirmat aceste
rezultate. Aproape o treime dintre managerii de caz intervievați nu reușesc să identifice rapid
informații cheie despre copil și au nevoie de un timp mai îndelungat și de consultarea colegilor/
răspuns direct din partea responsabilului de caz.

Tabel 33: Caracteristicile managerilor de caz

Număr manageri de caz % manageri de caz

Total 785 100

Sex
masculin 59 8
feminin 726 92

Vârstă
<30 ani 43 5
30-39 ani 273 35

124
 Număr manageri de caz % manageri de caz
40-49 ani 357 45
50-59 ani 103 13
60-69 ani 9 1

Studii
fără studii superioare 7 1
în asistenţă socială 490 62
în sociologie sau psihologie 161 21
studii medicale 1 0
alte specialităţi 126 16

Tip MC/RC (studii şi vechime)

MC care indeplinesc standardele, din care: 657 84
AS şi 2+ ani vechime 452 58
sociouman şi 3+ ani vechime 146 19
alte studii superioare, postuniversitar AS şi 5+ ani vechime 59 8
liceu şi 2+ ani vechime (RC) 69 9
nu îndeplineşte condiţiile nici pentru MC şi nici pentru RC 59 8

Vechimea în serviciile de protecție a copilului

0-2 ani 61 8
3-5 ani 68 9
6-10 ani 125 16
11-15 ani 242 31
16+ ani 289 37

Tip MC (funizare de servicii)

MC care nu reprezintă şi furnizorul de servicii 709 90
MC care reprezintă şi furnizorul de servicii 76 10

Număr de cazuri active de copii cu măsură de protecţie

specială (februarie 2018)
0–30 cazuri 161 21
31-50 cazuri 272 35
51-80 cazuri 271 35
81+ 81 10

Medie nr. de cazuri cu măsură de protecție 0

Nr. minim de cazuri cu măsură de protecție 185

Nr. maxim de cazuri cu măsură de protecție 50

Sursa: Banca Mondială, Recensământul managerilor de caz, februarie-martie 2018

Notă: Nu au fost incluși managerii de caz care erau la data efectuării recensământului în concediu de creșterea
copilului

125
3.3. Implementarea standardelor și a managementului de caz
Managerii de caz au menționat în timpul interviurilor următoarele probleme/dificultăți legate de
managementul de caz în sensul implementării de PIP-uri, PIS-uri, PS-uri în prezent, în relație cu
realizarea obiectivelor/ finalităților PIP/ PIS:

• Volumul mare de muncă/ numărul mare de cazuri. Volumul mare de muncă este dat atât de
numărul de cazuri cât și de multitudinea documentelor care trebuie completate (birocrația prea mare,
termenele prea scurte dintre re-evaluări), din cumularea funcțiilor/ pozițiilor (“Suntem și manageri și
responsabili”), alături de încărcarea cu responsabilități care ar fi trebuit să fie realizate la alte
niveluri(de exemplu, evaluarea inițială conține prea puține informații și trebuie completate/ refăcute,
de aici rezultând și necesitatea prelungirii termenului la 30 zile; lipsa specialiștilor sau colaborarea
ineficientă de la nivelul echipei multidisciplinare – „eu sunt echipa”).La acest volum mare de muncă
contribuie și absența serviciilor de prevenire de la nivelul comunităților locale, deficiență sistemică
care menține un număr ridicat de copii în sistemul de protecție specială.

„Noi nu practicăm cu adevărat managementul de caz din cauza amestecului de cazuri

mixte/ manageri de caz pe niște cazuri, responsabil pe total alte cazuri”

„Nu ai echipă, ești singur responsabil, tu ești și manager de caz și responsabil de caz și
asistent social și funcționar public, tu iei decizii, dar nu poți pune asta în PIP că arăți
limitele resurselor instituției”.

• Colaborarea dificilă cu părinții, motivată de distanță (părinți plecați în străinătate), lipsă de interes,
nivelul scăzut de educație, dificultatea identificării domiciliului actual al părinților, probleme speciale/
handicap în familie, motive de sărăcie/ locuință, infracționalitate/ detenție. Această ultimă problemă este
legată de slaba colaborare și cu alte instituții, în special cu direcțiile de evidență a persoanelor. Prin
urmare, unii manageri de caz propun și „o variantă intermediară de finalitate care săacopere lipsa de
interes a părinților când finalitatea este reintegrare în familie și este practic imposibilă reîntoarcerea în
familie”.

„Chiar dacă facem adrese către evidența populației, părinții nu stau de fapt acolo, noi
cerem ancheta socială, putem să cerem timp de luni bune, chiar și un an, am caz în care
cer de 3 ani ancheta și mereu primesc răspuns că persoana respectivă nu trăiește acolo.”

• Colaborarea dificilă cu echipa multidisciplinară. Ideea că “de obicei echipa pluridisciplinară e o

singură persoană” a fost menționată de managerii de caz din diverse județe. În cazurile în care există
totuși specialiști incluși în echipa multidisciplinară, relaționarea este foarte dificilă cu medicii de
familie și cadrele didactice. În învățământul de masă, managerii de caz au menționat discriminarea
copiilor din sistemul de protecție specială de către profesori/ învățători. În relație cu medicii de
familile, a fost menționată relația dintre obținerea adeverințelor/ actelor necesare și nivelul
veniturilor beneficiarilor, în special pentru persoanele/familiile la care copiii sunt în plasament
familial si care au venituri scăzute.

„Managerul de caz e singur: el scrie, el vorbește, nu îl ascultă nimeni, instructorii din

rezidențial nu ascultă de recomandări, rezultatele sunt slabe”.

„Unii copii care nu au grad de handicap dar au un diagnostic, întampină dificultăți în a

face față cerințelor învățământului de masă, iar medicii nu îi susțin în obținerea unei
adaptări a curriculei, motivând ca ar fi copilul leneș”.

• Sărăcia familiei naturale, inclusiv condițiile proaste de locuit ale acesteia. În cele mai multe cazuri,
această situație nu se schimbă, cu impact negativ asupra atingerii finalității PIP de reintegrare în
familie. În plus, această dificultate este în relație și cu slaba colaborare cu SPAS-urile - autoritățile
locale nu sprijină suficient familiile care ar dori să reintegreze copiii în familie.

126
 „Carențe majore - din partea părinților - modești, IQ redus, care din diverse motive la
rândul lor nu sunt integrați în societate, au resurse minime, nu au loc de muncă,
indiferențe afective, dezinteresul”.

• Colaborarea dificilă cu autoritățile locale. Aceasta este o dificultate majoră invocată de managerii
de caz din diferite județe. Explicațiile țin de lipsa specialiștilor în asistență socială la nivel local
(implicit și de lipsa responsabilului de caz141 prevenire din SPAS), de birocratizarea excesivă a muncii
lor, de cumularea responsabilităților de asistență socială cu altele care țin de activitatea primăriei dar
și de o anumită cultură organizațională în care “unele primării - vorbesc între ei și dacă unul nu face
ancheta socială, nu mai face nici celălalt”.

„Colaborarea cu serviciile de la nivelul comunităților locale (implicarea lor), nu se poate

să mă duc eu de la județ să-i arăt unde stă familia x”.

„Comunicarea și sprijinul între noi ca instituție județeană și SPAS-urile - una îmi scriu pe
hârtie, caz fericit când fac ancheta, alta găsim noi. Nimic nu fac pentru familiile copiilor
pentru a le facilita reintegrarea”.

„Prin împărțirea pe localități se suplinește lipsa de personal din cadrul SPAS. Localizarea
într-un județ sărac înseamnă lipsă de fonduri”.142

• Lipsa resurselor de transport – număr insuficient de mașini („avem o singură mașină la 100 manageri
de caz”, “avem două mașini la dispoziție, dar pleacă numai una”), resurse insuficiente de combustibil.
Această situație duce la alocarea unui număr mare de cazuri de vizitat într-un timp scurt și la alte
constrângeri privind orele de vizită.

„Timpul pe teren e foarte scurt pentru a interacționa cu familia de plasament -

beneficiarul. Mergem câte 5 manageri de caz într-o mașină, fiecare cu 4-5 cazuri. Când
avem noi orele de vizite, copiii sunt la școală”.

• Lipsa serviciilor adresate tinerilor care ies din sistem, în special în legătură cu finalitatea PIP de
integrare socio-profesională - „Angajatorii refuză să primească tineri proveniți din sistem. Am mers cu
mulți dintre ei la bursa locurilor de muncă și oamenii nu iau legătura cu tinerii după ce aceștia lasă un
CV acolo. Angajatorii au motivat că tinerii din sistem sunt mai greu de integrat”. De asemenea,
accesul la locuințe este menționat ca fiind problematic pentru tinerii care ies din sistemul de protecție
specială.

• Colaborarea dificilă cu beneficiarii (copiii) legată de relaționarea dificilă cu adolescenții, de o

anumită dependență a beneficiarilor de serviciile furnizate de sistem, de probleme lingvistice în
anumite comunități etnice, de un dezinteres al copiilor în a-și continua studiile. În același timp,
această problemă este explicată și de colaborarea deficitară cu personalul din centrele de plasament,
în special cu educatorii.

„Beneficiarii noști au o anumită mentalitate de învinși – nu putem, trebuie să li se dea, să

li se facă, copiii din centre au fost obișnuiți într-un anumit fel, nu prea au planuri de
viitor, foarte greu se implică ei dacă nu sunt motivați, însoțiți”.

• Lipsa serviciilor și a specialiștilor la nivel local, relevantă mai ales pentru copiii aflați în plasament
la persoane/familii sau la asistenți maternali profesioniști din mediul rural. Managerii de caz
menționează ca problematice lipsa serviciilor adresate părinților (consiliere, planning familial,

141
Prin Ordinul nr. 288/2006, responsabilul cu cazurile de prevenire este un profesionist care îndeplinește condițiile stabilite în
aceste standarde și coordonează activitățile de asistență socială desfășurate în interesul superior al copilului care trăiește
împreună cu familia, care lucrează la elaborarea și implementarea planului de servicii pentru prevenirea separării copilului de
familia sa. Prevenirea cazurilor de prevenire este angajată de serviciul public de asistență socială (SPAS). În cazul comunelor,
acest rol este îndeplinit de către persoana cu responsabilități de asistență socială dacă aceasta îndeplinește condițiile
specificate în aceste standarde. În cazul sectoarelor Municipiului București, acest profesionist este angajat de DGASPC.
142
Opinie exprimată de un reprezentant al conducerii DGASPC.

127
educație parentală), a centrelor respiro pentru AMP,lipsa psihologilor, responsabililor de caz (din
DGASPC și a responsabililor de caz prevenire din SPAS), a medicilor neuropsihiatri sau a consilierilor
școlari.

• Colaborarea dificilă cu familiile de plasament – prezentată și în secțiunea B a Rezultatului #4

privind rețeaua de plasamente la rude și la alte familii sau persoane (PFam). Managerii de caz
consideră că sunt problematice atingerea obiectivelor din PIP legate de educație, parțial datorate
nivelului scăzut de educație al persoanelor de plasament, dar și atingerea finalității de reintegrare în
familie (motivată de nivelul crescut al alocației de plasament, de o relație proastă a persoanelor de
plasament cu părinții copiilor, de o lipsă de comunicare a datelor relevante despre părinți din partea
bunicilor, etc.).

• Colaborarea deficitară cu personalul din centrele de plasament, mai ales în relație cu educatorii.
Recomandarea managerilor de caz este de a realiza investiții în cursurile de formare dedicate în
special personalului din serviciile rezidențiale, pentru că „nevoile se schimbă rapid, specialiștii rămân
în urmă”. În unele județe, managerii de caz au invocat și lipsa unei proceduri clare privind programele
de intervenție specifică (PIS). În orice caz, lipsa formării se reflectă în formalitatea elaborării PIS-
urilor.

„Cei din centrele de plasament nu fac PIS cum ar trebui, le fac cu întârziere, copy-paste,
cu fraze vagi, generale, nu personalizate pe copil. Nu prea sunt specialiști în centrele de
plasament, iar acolo unde sunt specialiști sunt dezinteresați”.

„PIS-urile mereu au fost o problemă pentru că nu s-a știut până de curând cine trebuie să
le facă. Nu a existat o procedură clara, în mod normal se fac de personalul care este în
directă legătură cu copilul dar la noi în județ nu a fost clar”.

• Lipsa timpului. Corespunzăr volumului mare de muncă, numărului mic de manageri de caz raportat
la numărul cazurilor active, numărului mare de hârtii solicitate, resurselor insuficiente de transport,
lipsa timpului este menționată de managerii de caz printre dificultățile legate de implementarea PIP-
urilor sau a PIS-urilor: „mi s-ar părea corect să am timp să mă duc la ei să-i văd, să discut cu ei”. În
același timp, mai mult timp alocat discuțiilor individuale cu beneficiarii a fost identificat de managerii
de caz printre aspectele pe care cred că ar fi putut să le facă mai bine în activitatea lor.

• Colaborarea dificilă cu alte instituții este menționată de managerii de caz nu numai în legătură cu
SPAS-urile, dar și cu direcțiile de evidență a persoanelor, școlile care „automat pun etichete dacă vin
din plasamente” sau mai general din sistemul de protecție sau cu instituții la nivelul județului dar și
din alte județe. Pentru instituțiile din alte județe, dificultățile de colaborare cu alte DGASPC-uri vin și
din practicile diferite de lucru ale managerilor de caz – “la noi se face altfel”. Pe lângă colaborarea
dificilă cu alte instituții, managerii de caz atrag atenția și asupra colaborării dificile cu servicii din
interiorul aceleiași instituții, de exemplu informațiile insuficiente incluse în evaluarea inițială realizată
de Serviciul Regim de Urgență sau timpul îndelungat necesar procesării documentelor de către cei de
la Serviciul de Evaluare Complexă.

Cele mai frecvent menționate dificultăți, în opinia managerilor de caz, sunt reprezentate de
colaborarea dificilă cu părinții, cu primăriile și cu echipa multidisciplinară. Alte probleme țin de:

• lipsa resurselor de logistică la nivelul DGASPC (calculatoare, imprimantă - „nu avem pe ce să

lucrăm”);

• lipsa corelării legislației privind Standardele minime obligatorii privind managementul de caz
îndomeniul protectiei drepturilor copilului cu legislația relevantă din educație și sănătate („PIS-urile
nu sunt prevăzute ca instrument de lucru pentru instituțiile din educație și din sănătate”)

128
• lipsa unor prevederi legislative care să vină în sprijinul unei mai bune colaborări cu părinții lipsiți
de interes pentru realizarea reintegrării în familie („nu există cadrul legislativ care să îi constrângă să
își îndeplinească obligațiile; părinții nu colaborează și tu nu poti să faci nimic pentru reintegrare”)

• insuficiența cursurilor de formare atât pentru manageri de caz, cât și pentru AMP. Recomandări de
îmbunătățire a pregătirii profesionale includ și schimburi de experiență cu specialiștii din alte județe,
precum și cursuri dedicate elaborării și implementării PIS și PIP, organizate în alt format “în care să
discutăm concret dificultățile cu care ne confruntăm”.

• lipsa continuității managementului de caz („ni se tot fragmentează cazul”), problema lipsei unei
monitorizări reale a cazului din partea managerului de caz („PIP nu este făcut și monitorizat de
persoana care semnează”), schimbări legislative necesare pentru a ușura elaborarea documentelor
pentru copiii cu dizabilități.

Directorii DGASPC au mai menționat dificultăți legate de SMO 9, Recrutarea și Angajarea – lipsa de
atractivitatea posturilor de manageri de caz scoase la concurs (“responsabilitate mare pe bani puțini”)
motivate de nivelul scăzut al veniturilor pentru cei din funcții publice (diferențe mari de salarii între
funcționarii publici și personalul contractual), lipsa specialiștilor (“nu putem să ocupăm prin concurs
posturile vacante”), limitări privind numărul de angajați (“pleacă doi, vine unu”), slaba pregătire a
candidaților în raport cu cerințele de angajare ca MC (“nici unul dintre cei care au venit la concurs nu
îndeplinește standardele de MC”). În același timp, au mai fost invocate și probleme care țin de:

• fluctuația mare a personalului,

• dispersia mare a cazurilor pe raza județului,

• lipsa bugetului pentru formare dar și calitatea slabă a cursurilor de formare oferite,

• nevoia de a standardiza costurile pentru MC externalizați,

• nevoia dezvoltării unui sistem unitar de salarizare în asistența socială (“este o problemă dacă un
consiliu județean consideră că asistentul social nu este important și dă un salariu minim pentru un
profesionist”)

• concentrarea pe controlul documentelor, nu al calității serviciilor oferite – “Toate controalele care

vin de unde vin nu-i interesează cum o duc copiii. Dacă ai hârtiile puse la punct, ai activitatea bună,
dacă nu, nu. Noi nu avem timp să facem atâtea hârtii”

• modul diferit de finanțare a serviciilor sociale – diferența dintre finanțarea din bugetul CJ a echipei
multidisciplinare față de centrele de plasament și alte servicii finanțate de la bugetul de stat

• nevoia de clarificări legislative astfel încât organizarea managerilor de caz să fie pe copil și nu pe
serviciu.

Ca o concluzie a tuturor tipurilor de dificultăți, managerii de caz au identificatprobleme/ dificultăți de

a realiza obiectivele/ finalitățile PIP/ PIS, în special privind reintegrarea în familie. Specialiștii în
management de caz menționează următoarele situații specifice: (i) colaborarea dificilă cu familia, mai
ales în situații de dezinteres dar și schimbare frecventă a domiciliului, relevantă și pentru atingerea
finalității PIP privind adopția – „mama nu-și dă consimțământul pentru adopție chiar dacă știe că nu va
lua niciodată copilul”; (ii) dificultatea atingerii obiectivelor legate de educație, mai ales în cazul
copiilor cu CES sau în cazul plasamentelor în care persoanele de plasament au un nivel scăzut de
educație sau din cauza unei colaborări dificile/ situații de discriminare întâlnite la școală; (iii)
dificultăți legate de reinserția socio-profesională, motivate de refuzul angajatorilor de a integra în

129
muncă tinerii proveniți din sistemul de protecție; (iv) dificultatea atingerii obiectivelor legate de
sănătate pentru copilul cu dizabilități, legate și de lipsa serviciilor/ specialiștilor la nivel local; (v)
dificultatea atingerii finalității privind adopția în special pentru copilul cu probleme de sănătate.

Totuși, există și o parte a managerilor de caz care nu au identificat nicio dificultate în realizarea
obiectivelor. Posibilele explicații țin de o bună organizare a DGASPC-urilor județene dar și, dimpotrivă,
de o lipsă de responsabilitate a managerilor de caz în elaborarea/ implementarea PIP-urilor/ PIS-urilor
– „Eu ca manager de caz nu am niciun stres, pentru că nu fac nimic, doar semnez. Munca adevărată o
fac ca responsabil de caz”.

Standardele minime obligatorii cel mai bine îndeplinite de MC sunt SMO 7, privind monitorizarea și
reevaluarea și SMO 4, privind evaluarea detaliată/ complexă. Alături de acestea, au mai fost
menționate ca fiind bine îndeplinite SMO 3, privind identificarea, evaluarea inițială și preluarea
cazului și SMO 6, cu referire la planul individualizat de protecție.

La polul opus, standardele minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecției
drepturilor copilului cel mai dificil de îndeplinit sunt Standardul 5, privind echipa multidisciplinară și
Standardul 8, privind monitorizarea post-servicii și închiderea cazului. Ambele sunt percepute ca fiind
în afara sferei de control a managerului de caz.

Tabel 34: Standardele minime obligatorii (SMO) cel mai bine îndeplinite și cel mai dificil de îndeplinit de
rețeaua de manageri de caz (%)
Cel mai bine îndeplinite Cel mai dificil de
de MC îndeplinit de MC
Prima A 2-a Prima A 2-a
opțiune opțiune opțiune opțiune

1. Condițiile de utilizare a metodei 4 1 3 2

2. Etapele managementului de caz 12 5 4 2

3. Identificarea, evaluarea inițială și preluarea cazului 18 9 8 6

4. Evaluarea detaliată/complexă 15 15 9 8

5. Echipa multidisciplinară 6 7 22 9

6. Planul individualizat de protecție și planul de servicii 13 15 7 7

7. Monitorizare și reevaluare 18 25 8 7

8. Monitorizarea post-servicii și închiderea cazului 1 7 13 13

9. Recrutare și angajare 0 1 3 5

10. Rolul și locul managerului de caz, respectiv ale 1 0 1 3

responsabilului de caz prevenire

11. Formarea inițiala/de inițiere și continuă 1 1 2 4

12. Supervizare 0 1 3 4
Total MC care nu au răspuns la întrebare143 71 93 108 209
Total MC 100 100 100 100
N 675 675 675 675

143
Nu cunosc Ordinul, nu consideră că sunt standarde bine/ dificil de îndeplinit sau nu au o a doua opțiune.

130
Sursa: Banca Mondială, Recensământul managerilor de caz, februarie-martie 2018. N=675 MC. Datele nu sunt
ponderate.

Notă: SMO conform Ordinului nr. 288 din 6 iulie 2006.

Dificultatea îndeplinirii SMO 5, privind echipa multidisciplinară, este reprezentată de o slabă

colaborare cu membrii echipei disciplinare, fie din lipsa specialiștilor („nu avem echipă
multidisciplinară, noi suntem echipa”), fie din dificultatea de a stabili un calendar comun de întâlniri
pentru toți specialiștii, fie din lipsa de receptivitate în special a cadrelor medicale și didactice. În alte
cazuri, există specialiști dar numărul lor este prea mic raportat la nevoi - “ajungem să solicităm
serviciile psihologilor doar când sunt urgente, când este deja tardiv și nu se mai poate rezolva mare
lucru” sau “managerul de caz face si munca pe care trebuie să o facă medicul; are plasamente în
localități în care medicul vine doar de două ori pe săptămână și e foarte aglomerat și nu mai are timp
să completeze acte și să discute despre cazuri”.

„La planurile de servicii nu se colaborează cu medicii, nu se implică, nu e semnat nici un act cu ei, nu-
i obligă nimic; nici nu-i mai invităm, oricum nu vin; lucrăm cu psihologul și cu familia de plasament”.

Problemele legate de implementarea SMO 8, privind monitorizarea post-servicii și închiderea cazului,

țin de colaborarea dificilă cu autoritățile locale, lipsa specialiștilor în asistență socială la nivelul
comunităților locale sau de schimbarea domiciliului părinților/ copiilor, în special prin plecarea în
străinătate. Acesta este de altfel principalul motiv explicativ invocat de managerii de caz ca
dificultate a aplicării standardelor.

„SPAS-urile nu monitorizează cazurile post-reintegrare, nu răspund adreselor, nu există rezultate ale

monitorizării pentru că nu se realizează; nu este relevantă monitorizarea pentru ca managerul de caz
nu poate interveni”.

„Dacă e post servicii înseamnă că nu mai e la noi în evidență și că primăria trebuie să monitorizeze, de
multe ori chiar dacă solicităm în scris timp de 3-6 luni nu prea se primește răspuns, iar nu avem atâta
timp ca să mergem să vedem noi și după serviciu”.

În general, explicațiile privind dificultatea aplicării standardelor sunt similare dificultăților legate de
managementul de caz în sensul implementării de PIP-uri, PIS-uri. În plus, mai sunt menționate
problemele legate de responsabilități partajate cu alți colegi/specialiști (nu este numai
responsabiltatea MC), lipsa cursurilor de perfecționare, lipsa supervizării externe, lipsa documentelor
la dosar, dificultatea identificării rudelor copilului.

131
 Figura 26: Explicații pentru dificultatea îndeplinirii SMO de către MC în activitatea de zi cu zi (%)

Proasta co laborare cu APL-urile/ Responsabilitate a SPAS

27
Lipsa timpului pentru a stabili o în taln ire comună a
18
e chipei mu ltidisciplinare/ lipsă co laborare
Lipsa de interes/ acord a beneficiarilor/ părinților/
colaborare dificilă cu familia 14
Lipsa specialiștilor din cadrul echipei multidisciplinare/
e ch ipa nu există în fapt 12
Raport insuficient număr cazuri/ co legi/ lipsă timp
11
Nu e ste numai responsabilitatea MC
7
Dificultatea identificării rudelor
5
Distanța mare/ plecarea în străinatate/ în altă lo calitate
a ben eficiarilor 5
Lipsa mașinii/ problema transportului pentru deplasare
4
Nu e xistă cu rsuri de perfecționare
4
Birocrația pre a mare
4
Lipsă timp/ termene prea scurte
3
Lipsa serviciilor în co munitate
3
Lipsa documentelor la dosar
3
Nu există supervizare / E ne cesară supervizare externă
3
Dificultatea de a le găsi tinerilor un loc de muncă
2
Dificultate a în deplinirii obiective lor PIP
2
Altele
20
NR
16

0 5 10 15 20 25 30

Sursa: Banca Mondială, Recensământul managerilor de caz, februarie-martie 2018. N=675 MC. Răspuns multiplu

Cauzele/ motivele pentru care managerii de caz au fost în situația de a lua/accepta alte
măsuri/decizii, decât cele identificate/planificate în primă instanță și considerate de ei ca fiind cele
mai potrivite pentru binele copilului sunt legate de situațiile tinerilor care la împlinirea vârstei de 18
ani solicită ieșirea din sistem, copiii cu tulburări de comportament, schimbarea situației familiale (test
de paternitate, pierderea veniturilor membrilor familiei naturale), lipsa implicării părinților pentru
atingerea finalității de reintegrare și prin urmare schimbarea finalității din reintegrare în adopție.
Aproape jumătate (46%) dintre managerii de caz intervievați au declarat că în ultimele 12 luni s-au
aflat în situația de a lua/accepta astfel de măsuri/ decizii.

În același context, de remarcat că există și o categorie de manageri de caz care nu cunosc prevederile
legale privind SMO, deși declară că le cunosc.Cele mai frecvente astfel de inadvertențe se observă din
răspunsurile deschise în legătură cu SMO 9 privind Recrutarea și angajarea (managerului de caz și a
responsabilului de caz prevenire). O mică parte dintre manageri au invocat dificultățile de a le găsi un
loc de muncă tinerilor provenind din sistem în legătură cu SMO 9: „recrutarea și angajarea nu a ieșit
pentru niciun copil, sunt copii frustrați care nu au suficientă încredere în ei, îi angajezi, dar renunță
ușor și vor alt loc de muncă” sau, tot cu referire la același standard, „merge greu angajarea tinerilor
pentru că aceștia nu au deschiderea să își caute un loc de muncă, fiind și menajați de familiile de
plasament”. Totuși, aceste dificultăți au fost invocate și de alți manageri de caz în legătură cu
atingerea finalității de integrare socio-profesională (dar nu în legătură cu implementarea SMO 9).

132
Tabel 35: Evaluarea măsurii în care DGASPC oferă resursele necesare pentru implementarea managementului
de caz
Nr. Notă
răspunsuri medie*
valide

Număr suficient de mare de manageri de caz (care îndeplinesc condițiile de numire) 669 7
raportat la numărul de copii în protecție specială

Număr suficient de mare de manageri de caz pentru comunitățile etnice care cunosc 357 5
limba și cultura comunității respective în raport cu comunitățile etnice din județ

Mijloace de deplasare (mașină sau decontare transport) pentru vizite în teren 673 8

Logistică (calculatoare, imprimantă, xerox, telefon, etc.) 675 8

Proceduri și metodologii de lucru 674 9

Rețea de specialiști pentru echipa multidisciplinară 670 8

Cartografiere a serviciilor sociale existente la nivel județean/național 608 8

Spații de arhivare a dosarelor în condiții de confidențialitate 666 8

Salarii decente pentru managerii de caz 670 8

Sursa: Banca Mondială, Recensământul managerilor de caz, februarie-martie 2018

Notă: * pentru cazurile valide

Cel mai slab evaluate resurse puse la dispoziție de DGASPC sunt considerate cele privind numărul
suficient de mare de manageri de caz pentru comunitățile etnice care cunosc limba și cultura
comunității respective în raport cu comunitățile etnice din județ, respectiv numărul suficient de mare
de manageri de caz (care îndeplinesc condițiile de numire) raportat la numărul de copii în protecție
specială.Această din ultimă resursă este relevantă pentru dificultățile menționate privind volumul
mare de muncă alocat managerilor de caz (birocrație, cumulare responsabilități, lipsa datelor
necesare, absența serviciilor de prevenire de la nivelul comunităților locale, etc.). Cele mai scăzute
note pentru adecvarea dimensiunii rețelei de manageri de caz la numărul de copii din protecție
specială se înregistreză în județele Satu Mare și Caraș Severin, ambele cu câte 16 manageri de caz.
Totuși, niciunul dintre aceste două județe nu se numără printre valorile maxime ale mediilor de număr
cazuri/ MC.

3.4. Evaluarea performanței managementului de caz

În ansamblu, perfomanța managementului de caz la nivel de instituție este evaluată ca fiind bună atât
de șefii managerilor de caz cât și de managerii de caz (note peste 8). În plus, performanța personală
este evaluată de managerii de caz ca fiind ușor mai ridicată decât cea la nivel de instituție. Notele
variază pentru cât de eficace este managementul de caz în instituția MC-uluide la un minim de 6,5 în
județul Brașov la 9,31 în județul Dolj. În privința auto-evaluării performanței personale, managerii de
caz din județul Constanța își acordă cea mai mică valoare medie, iar cei din județul Ialomița cea mai
mare.

133
Figura 27: Evaluarea performanței managementului de caz de către managerii de caz și conducerea DGASPC

Media notelor acordate de șefii managerilor de caz

pentru eficacitatea managementului la nivel de 8.3
instituție

Media notelor acordate de managerii de caz pentru

performanța lor personală 8.4

Media notelor acordate de managerii de caz pentru

eficacitatea managementului la nivel de instituție 8.1

0 2 4 6 8 10

Sursa: Banca Mondială, Recensământul managerilor de caz și Interviu Director DGASPC, februarie-martie 2018

Pentru a crește performanțele managementului de caz se impun însă o serie de recomandări desprinse
din implementarea unor standarde care nu se numără printre cel mai bine/ dificil de îndeplinit, dar
care ar putea contribui substanțial la îmbunătățirea capacității actualei rețele de manageri de caz. Ne
referim aici la SMO 11, privind Formarea inițială și continuă și SMO 12, privind Supervizarea.

În legătură cu SMO 11, percepția generală este că „formarea inițială trebuie îmbunătățită și nu există
formare continuă”. Prin urmare, cu toate că „orice tip de formare e binevenită”, managerii de caz au
identificat numeroase nevoi specifice de formare:

• Violența în familie, managementul situațiilor de criză, comunicarea cu beneficiarii

• Psihologia copilului, gestionarea adolescenților, a copiilor cu tulburări de comportament, cu

dependență de alcool, tutun, droguri

• Supervizare

• Studii de caz, metode și tehnici în asistența socială pe cazuri dificile, eficientizarea procedurilor, a
metodelor de lucru

• Utilizarea calculatorului, ECDL

• Schimburi de experiență cu alte județe

• Procedura de deschidere a procesului de adopție

• Modificări legislative

• Comunicarea la nivel comunitar, de exemplu în comunitățile de romi

• Managementul timpului

• Managementul stresului

• Management de caz în general și cu diferite arii specifice cum ar fi consilierea părinților

134
• Instrumentare cazuri, metode de lucru

• Drepturile copilului

• Dezvoltare personală

• Curs pentru elaborarea PIP și PIS.

Pentru dezvoltarea competențelor managerilor de caz este nevoie însă de realizarea unui plan
instituțional de formare la nivelul fiecărui DGASPC, pentru schimbarea actualei situații, în care
„formarea managerilor nu se întâmplă decât dacă o facem pe cont propriu”. Totuși, directorii DGASPC
au menționat printre probleme calitatea slabă a cursurilor de formare oferite, resurse bugetare
insuficiente pentru formare dar și dificultatea selectării prin procedura actuală de achiziții publice a
unei oferte de formare bune calitativ.

Supervizarea legată de implementarea SMO 12 ar putea sprijini în mod eficient calitatea muncii
managerilor de caz. SMO 12 prevede ca Managerii de caz și responsabilii de caz beneficiază
desupervizare din partea unor specialiști pregătiți și cu experiență în acest sens și acest lucru permite
funcționarea serviciilor la randament optim. În practică însă, în prezent:

„Pe teren trebuie să iei decizii singur, nu știi dacă iei deciziile corecte și prin semnătura ta poți
schimba cursul vieții unui copil”.

În acest context, directorii DGASPC vizează optimizarea implementării următoarelor standarde privind
managementul de caz prin planurile instituționale de dezvoltare până în 2020:

• SMO 1. Îmbunătățirea condițiilor de utilizare a metodei prin realizarea unui soft de evidență cu toți
copiii cu măsură de protecție specială și/ sau îmbunătățirea procedurilor de lucru.

• SMO 5. Îmbunătățirea colaborării cu echipa multidisciplinară, inclusiv prin întâlniri mai dese cu
echipele din CP/ AMP.

• SMO 6. Creșterea țintelor fixate managerilor de caz pentru deschiderea procedurii de adopție.

• SMO 9. Mărirea structurii organizaționale prin angajarea unui număr mai mare de manageri de caz și
asigurarea îndeplinirii standardului privind numărul de cazuri, asigurarea unei acoperiri zonale mai
echilibrate sau fixarea unui prag nou, mai aproape de standarde („fiecare MC să nu depășească 50
beneficiari”); ocuparea posturilor vacante; angajarea de manageri de caz conform SMO; în relație cu
procesul de dezinstituționalizare, ar putea crește rețeaua de AMP și, corespunzător, echipa de MC
pentru copiii din AMP.

• SMO 10. Înființarea unui serviciu destinat MC, sau reorganizarea MC într-o singură structură, astfel
încât un copil să aibă un singur MC pe parcursul perioadei petrecute în sistemul de protecție specială;
clarificarea separării responsabilităților MC privind furnizarea de servicii.

• SMO 11. Dezvoltarea formării inițiale și continue prin schimburi de experiență, diferite cursuri de
formare profesională, inclusiv de supervizare, management de caz, calitatea serviciilor sociale sau
„nici un plan până în 2020, doar formare continuă”. Unii directori menționează și necesitatea
includerii personalului din primării în cursurile de formare dar și a formării pentru burnout („devin
roboți după un timp, parcă ar lucra pe bandă”). Motivate și de lipsa bugetului dedicat formării, parte
din directorii DGASPC propun schimburi de experiență cu discutarea anumitor cazuri excepționale cu
colegii din celelalte servicii.

135
• SMO 12. Îmbunătățirea supervizării MC, „acum nu e suficientă, poate ar trebui mai mulți specialiști
sau externalizate serviciile.

Alte propuneri din partea conducerii DGASPC vizează o implicare directă în cazurile copiilor cu
probleme de abandon școlar și violență, îmbunătățirea prevenirii, modificarea legislației, implicarea
pe anumite cazuri punctuale ale copiilor cu probleme de abandon școlar și violență,implicarea MC în
comunități prin crearea unor echipe de voluntari în comunități pentru petrecerea timpului liber și
animarea Structurilor Comunitare Consultative („SCC să nu mai fie doar pe hârtie, pentru a facilita
reintegrarea și a înființa servicii la nivel local”).

Bună practică

Din cauza lipsei de spațiu din birourile DGASPC, am fost invitați să lucrăm în biroul pentru
Abuz, Neglijare și Exploatare. Astfel, am asistat la desfășurarea activității din acel birou.

În timpul petrecut acolo, au sosit două cazuri: unul al unei tinere de 13 ani care, cu o seară
înainte, își agresase fizic familia pentru că aceștia nu doreau să-i dea bani pentru țigări. La
începutul discuției cu asistentul social bunica era agresivă, se răstea și era hotărâtă să lase
fata chiar acolo, în birou. Când a simțit tonul bunicii, copila de 13 ani s-a răstit către aceasta,
spunându-i: „Iar începi?!”. Bunica împreună cu nepoata s-au îngrămădit printre birourile pline
de hârtii pentru că între timp în birou mai intră un caz: o mămică cu o fetiță de 6-7 ani. Țipa,
spunând că nu se mai poate ocupa de copilă, că dorește să o lase în sistemul de protecție
măcar pentru trei luni până reușește să se pună pe picioare, să se angajeze. Psihologul îi
explică mamei cât de complicat va fi să o ia înapoi acasă, cât de complicată este toată această
procedură care nu-și are rostul (este implicată și Instanța de Judecată) și că încearcă să
găsească o alternativă. Mama stă în continuare așezată pe scaun, încercând să convingă
psihologul că aceasta este cea mai bună soluție pentru ea. Psihologul, căuta creioane colorate
și hârtie pentru a-i distrage atenția fetiței de la discuție deoarece începuse să plângă, speriată
că mama ei o va lasă acolo. I-a spus mamei ei să nu o lase, urlând. Aceasta a luat-o în brațe
schimbându-și atitudinea total, spunându-i vorbe de alint dar a continuat în aceeași manieră
când fetița a început să coloreze, crezând sau comportându-se ca și când aceasta nu o auzea.

Am încercat să terminăm cât mai repede ceea ce aveam de lucru. Ne-am dat seama cât de util
ar fi un spațiu de joacă separat pentru copiii care vin la sediul DGASPC împreună cu persoanele
de plasament sau părinții.

Sursa: Raport de teren cercetător Andreea Stănculescu

136
 Partea 4

COMUNITĂȚILE SURSĂ PENTRU SISTEMUL DE

PROTECȚIE A COPILULUI

137
PARTEA 4. COMUNITĂȚILE SURSĂ
PENTRU SISTEMUL DE PROTECȚIE A
COPILULUI
Prin definiție,144 „comunitățile sursă” (rurale și urbane) sunt zone la nivel de localitate sau sub-
localitate de unde, prin comparație cu celelalte localități/zone, ajung în sistemul public de protecție
a copilului un număr semnificativ mai mare de copii. Zonele de tip sub-localitate se pot referi la un
cartier, dar și la o stradă, la un grup de case și/sau blocuri, în zonele urbane, și la un întreg sat, la un
cătun sau doar la un grup de case în mediul rural.

În acest capitol arătăm cum am realizat selectarea comunităților sursă pentru diagnoza serviciilor de
prevenire a separării copilului de familie. Apoi, în comunitățile selectate identificăm principalele
grupuri vulnerabile de copii și tineri și analizăm eficacitatea serviciilor de prevenire și sprijin pentru
copil și familie disponibile în februarie-martie 2018.

6.1. Selectarea comunităților sursă

Atunci când se discută despre impactul negativ pe care îl are separarea de părinţi şi cum poate fi
acesta limitat, una din ipoteze este căprevenirea intrării în sistem este mult mai eficientădin
perspectiva costurilor decât tratarea efectelor separării. Indiferent de cât de tentant este acest
principiu, în teorie, măsurile luate pentru a preveni ca un copil să ajungă în sistemul de protecţie şi
eficacitatea acestora depind de distribuţia geografică a copiilor cu risc de separare. Resursele pe care
sistemul de protecţie specială a copilului ar trebui săle mobilizezeşi acţiunile pe care ar trebui să le
întreprindă ar fi complet diferite dacă acestea ar fi distribuite în mod egal în toatăţara, spre deosebire
de situaţia în care familiile cu risc sunt concentrate în comunităţi compacte. Multiplele situaţii ce se
pot întâlni de la un judeţ la altul, sau chiarşi în interiorul aceluiaşi judeţ, reprezintăunul din motivele
pentru care este greu să se facă analize cost-beneficiu ale măsurilor de prevenire, pentru ca apoi
acestea să fie extrapolate în alte teritorii. Prin urmare, modul în care riscul de separare este
concentrat sau răspândit la nivelul sau în interiorul localităţilor este esenţial pentru formulareaşi
evaluarea ex-ante a măsurilor de prevenire.

Un studiu145 recent a arătat deja că, în baza datelor CMTIS,146 un procent de 14% dintre copiii aflați în
sistemul de protecție specială vin din comunitățile sursă. Majoritatea acestora provin din mediul rural
(60%), din toate județele, însă predomină Brașov, Constanța, Covasna, Sibiu, Vâlcea și Vaslui.147

În prezenta cercetare am reluat analiza comunităților sursă folosind datele din studiul de diagnoză al
centrelor de plasament, prezentat pe larg în Rezultatele #1 și #2 ale Acordului actual.148 În cadrul
studiului de diagnoză a tuturor centrelor de plasament din țară, a fost înregistrată localitatea (și satul
unde a fost cazul) de proveniență pentru fiecare dintre copiii și tinerii din aceste centre la data de
31.10.2016. Din analiza acestor date am identificat comunitățile sursă, adică comunitățile cu o
probabilitate mai ridicată de a trimite copii în sistemul de protecție a copilului.

144
Stănculescu et al (2016).
145
Idem.
146
Sistemul Informatizat de Urmărire şi Monitorizare a Copiilor (CMTIS) reprezintă sistemul informaţional de management al
sistemului de protecţie a copilului din România, gestionat de ANPDCA.
147
Din comunitățile sursă vin mai mulți băieți decât fete (54%), de toate etniile, procentul celor de etnie romă fiind totuși peste
medie (15% față de media de 10%).
148
Acordul privind Serviciile de Consultanță încheiat între Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare și Autoritatea
Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție la 12 mai 2016 pentru implementarea proiectulului ”Elaborarea
planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea tranziției îngrijirii acestora în comunitate” – cod SIPOCA 2,
finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă.

138
(1) În primul pas, a fost agregat numărul mamelor cu copii în centre de plasament la nivel de unitate
administrativ teritorială. Nu a fost posibilă agregarea și la nivel de localitate componentă (sat) pentru
că de multe ori această informație nu este completată în dosarele copiilor, așa cum arată Tabelul 36.

Tabel 36: Datele despre localitățile unde locuiesc mamele copiilor din centrele de plasament din
țară
Număr total de copii în centrele de plasament din țară 6.514
Număr de copii pentru care există informație despre unitatea
4.190
administrativ teritorială în care locuiește mama în prezent
Număr de mame pentru care există informație despre unitățile
2.964
administrativ teritoriale în care locuiesc, din care:
- urban 1.017
- rural 1.947
Număr de mame pentru care există informație despre unitățile
administrativ teritoriale în care locuiesc – din cele 35 de județe 2.741
cu centre de plasament, din care:
- urban 908
- rural 1.833
Număr comune în care sunt cele 1.833 de mame 994

Sursa: Banca Mondială, Recensământul centrelor de plasament pentru copii (octombrie 2016) (N=167 centre cu
6.514 copii).

În total, am identificat 994 comune în care locuiesc mame ale copiilor din centrele de plasament din
țară. Cele mai multe dintre aceste comune au doar 1-2 mame.

Tabel 37: Distribuția comunelor în care locuiesc mame ale copiilor și tinerilor din centrele de
plasament din țară în funcție de numărul de mame

Număr mame 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total

Număr comune 573 227 99 43 22 11 7 5 2 2 2 1 994

% comune 58 23 10 4 2 1 1 1 0 0 0 0 100

Sursa: Banca Mondială, Recensământul centrelor de plasament pentru copii (octombrie 2016).

Pentru că informația era extrem de slabă am încercat să identificăm alte variante prin care să putem
îmbunătăți identificarea comunităților în care era nevoie de intervenție mai întâi. În acest scop, am
adăugat și informație privind existența comunităților marginalizate și procentul persoanelor în
comunități marginalizate în fiecare dintre cele 994 comune. Zonele marginalizate reprezintă zone
extrem de defavorizate, în care populaţia are cel mult studii gimnaziale, câştigă venituri informale
(mai ales din agricultură) şi trăieşte în locuinţe precare, chiar şi după standardele rurale, care au în
general un acces redus la infrastructura şi utilităţile de bază (case supraaglomerate şi/sau fără acces
la apă ori curent). Aceste zone marginalizate sunt considerate “problematice” din cauza unei
combinaţii de factori, mai precis numărul mare de gospodării cu venituri mici, nivelul scăzut al
educaţiei şi al calificărilor cerute pe piaţa muncii, preponderenţa mamelor singure, numărul mare de
copii şi rata ridicată a infracţiunilor minore. Într-o măsură mai mare decât celelalte comunităţi, mai
ales în mediul rural, zonele marginalizate sunt caracterizate printr-o proastă accesibilitate fizică, cu
drumuri de pământ, locuinţe necorespunzătoare, expunere la riscuri de mediu (inundaţii, alunecări de
teren etc.) şi proasta calitate sau absenţa serviciilor publice.149

149
Swinkels et al. (coord.) (2014) Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate și Teșliuc et al. (coord.) (2015) Atlasul Zonelor Rurale
Marginalizate.

139
Am introdus acest criteriu de selecție în baza studiului150 nostru anterior care a demonstrat că există o
asociere puternică între numărul de mame cu copii în sistemul de protecție și existența unei
comunități marginalizate în comună.151 Astfel, conform Figurii 29, doar 17% din comunele care nu au
mame ai căror copii să fie în sistemul de protecție specială includ cel puțin o zonă marginalizată, însă
probabilitatea ca o astfel de zonă să existe este cu mult mai ridicată în cazul comunelor unde se
regăsesc cel puțin 11 mame (65%).152

Figura 28: Proporția comunelor cu zone marginalizate în funcție de numărul de mame din comună
cu copii în sistemul de protecție specială (%)

65

34 34
17

0 1-10 11+ Total

Numărul de mame din comună care au copii în sistemul de protecție specială

Sursa: CMTIS.

Notă: Analiza exclude județele în care doar un număr mic de mame aveau adresele înregistrate în CMTIS (Bistrița-
Năsăud, Botoșani, Harghita, Ialomița, Mureș, Olt, Sălaj, Teleorman, Călărași și Giurgiu).

De asemenea, la nivel de sat, așa cum arată Figura 29, cu cât este mai mare numărul mamelor dintr-
un sat, care au copii în sistemul de protecție specială, cu atât este mai mare probabilitatea de a avea
în acel sat și o zonă marginalizată.

Figura 29: Proporția satelor cu zone marginalizate în funcție de numărul de mame din sat cu copii
în sistemul de protecție specială (%)
74

44 46
30
22
11 16

0 1 2 3 4 5 6 sau mai
multe mame
Numărul de mame din sat care au copii în sistemul de protecție specială

Sursa: CMTIS.

Notă: Analiza exclude județele în care doar un număr mic de mame aveau adresele înregistrate în CMTIS (Bistrița-
Năsăud, Botoșani, Harghita, Ialomița, Mureș, Olt, Sălaj, Teleorman, Călărași și Giurgiu). Procentul a fost estimat
pentru mamele în dreptul cărora numele satului a fost înregistrat în CMTIS.

150
Stănculescu et al (2016).
151
Din analiza datelor CMTIS rezultă că există o concentrare a mamelor care au copii în sistemul de protecție a copilului în
câteva localități rurale. Din totalul de 2.111 comune cuprinse în analiză, în 59 sunt concentrate cel puțin câte 16 mame cu copii
în sistemul de protecție, în timp ce în 103 localități numărul mamelor variază între 11 și 15. Aceste 162 de localități rurale, deși
reprezintă doar 8% din totalul comunelor analizate, trimit 28% din copiii aflați în prezent în sistem.
152
Relația este confirmată și de corelația între procentul agregat al persoanelor care trăiesc în toate zonele marginalizate la
nivel de comună și numărul mamelor din CMTIS, agregate la același nivel. De exemplu, în comunitățile rurale cu mai puțin de
2000 de locuitori și cu mai mult de 10 mame care au copii în sistem, în medie 27% din persoane trăiesc în zone marginalizate, în
timp ce în localitățile de aceleași dimensiuni, dar fără copii în sistem, procentul persoanelor din zonele marginalizate este, în
medie, de doar 2%.

140
Prin introducerea criteriului suplimentar de existență a unei zone marginalizate, observăm că în 42%
(sau 420) dintre cele 994 comune în care locuiesc mame cu copii în centrele de plasament există
comunități marginalizate.

Tabel 38: Distribuția comunelor în care locuiesc mame ale copiilor din centrele de plasament în
funcție de numărul de mame și prezența unei zone marginalizate în comună
Număr Număr Număr comune cu % Comune cu Număr mediu de % Populație în
mame comune o zonă/zone o zonă/zone populație în zona/zonele
marginalizate marginalizate zona/zonele marginalizate în total
marginalizate populație din comună
1 573 224 39 218 6
2 227 92 41 287 7
3 99 46 46 300 7
4 43 22 51 294 6
5 52 36 69 734 13
Total 994 420 42 272 7

Sursa: Banca Mondială, Recensământul centrelor de plasament pentru copii (octombrie 2016).

Folosind datele din Tabelul 38 am grupat comunele în care locuiesc mame ale copiilor din centrele de
plasament în trei categorii de comunități sursă:

• Comune cu 5 mame sau mai mult de 5 mame

• Comune cu 3-4 mame și cu cel puțin o comunitate marginalizată

• Alte comune (fie cu 1-2 mame, fie cu 3-4 dar fără nici o comunitate marginalizată).

Comune cu Comune cu 3-4 mame Alte comune Total comune

5+ mame și zonă marginalizată
Număr
52 68 874 994
comune:

Anexa 4. Tabel 1 prezintă distribuția comunelor pe județe și pe cele trei categorii de comunități sursă.
Se poate observa că în județele cu mai mulți copii în centre de plasament (cele 35 de județe strudiate)
numărul de comune este relativ mai mare, ceea ce era de așteptat ținând cont de datele de la care
am pornit (privind copiii și tinerii din centrele de plasament).

Conform acordului, dintre toate comunitățile sursă identificate trebuiau selectate 30 de comunități
pentru a realiza hărți ale serviciilor de prevenire și ale serviciilor alternative.153

Limitele metodei folosite pentru identificarea comunităților sursă vin din faptul că datele folosite
aveau în vedere doar copiii și tinerii din centre de plasament și nu din toate serviciile de protecție
specială. Din acest motiv, comunitățile identificate reprezintă comunități sursă pentru centrele de
plasament (și nu pentru întregul sistem de protecție specială). A fost nevoie de informații
suplimentare pentru a depăși limitările datelor disponibile. Astfel, am adoptat o metodă participativă
pentru selectarea celor 30 de comunități sursă. Și anume, am inclus un capitol separat despre selecția
comunităților în interviurile cu directorii DGASPC (vezi raportul metodologic).

153
De asemenea, în fazele viitoare ale proiectului, în aceste comunități vor fi culese date pentru fiecare dintre copii (pentru a-i
identifica pe cei cu riscuri) și se va întocmi un plan de dezvoltare a serviciilor de prevenire a separării copilului de familie la
nivel de comună.

141
Directorii DGASPC au fost rugați să aleagă între comunitățile sursă identificate în județ, ținând cont
de: (1) comunitățile de unde intră în sistem (în orice serviciu de protecție specială) relativ mai mulți
copii decât din celelalte comunități rurale din județ și (2) unde DGASPC are în plan să intervină sau
consideră că ar fi mai stringentă dezvoltarea serviciilor de prevenire a separării copilului de familie.
Ca regulă, în cazul în care într-un județ erau comune din prima categorie - comune cu 5+ mame -
directorul DGASPC era rugat să aleagă între acestea. Dacă în județ nu există comune din prima
categorie, directorul DGASPC era rugat să selecteze dintre comunele din a doua categorie - comune cu
3-4 mame și zonă marginalizată. Dacă nu existau nici astfel de comune, se selecta orice comună din
categoria a treia - alte comune.

În cazurile în care directorul DGASPC considera că în județ există alte comune decât cele din listă care
au trimis un număr mai mare de copii și tinerii în sistemul de protecție (indiferent de serviciul de
protecție specială în care se găsesc aceștia), atunci, după verificări, această nouă comună putea fi
selectată. Aceasta a fost regula mai ales pentru cazul județelor cu puține centre de plasament dar cu
servicii alternative la îngrijirea în instituții (AMP, plasamente familiale) numeroase. Spre exemplu, în
județul Bihor, comuna Tinca nu se afla pe lista inițială de comunități sursă, căci toți copiii din sistem
proveniți din Tinca se află într-un serviciu alternativ și nu într-un centru de plasament. După verificări
împreună cu DGASPC Bihor, a devenit evident că Tinca, cu peste 140 copii trimiși în sistem, este
alegerea cea mai bună.

În acest mod au fost selectate 32 de comunități sursă din 32 de județe (din cele 35 județe cu centre de
plasament).154În plus, în județul Bihor a fost adăugată comuna Tinca, așa cum am explicat anterior. Iar
în județele Caraș-Severin și Constanța au fost adăugate câte o comunitate. Spre deosebire de celelalte
comune, aceste două comune - Mehadica și Cogealac - sunt comunități sursă indicate de DGASPC (care
nu erau incluse în listele inițiale de comunități sursă) și, în același timp, reprezintă concentrări de
servicii de protecție specială a copilului, adică sunt comune în care DGASPC a dezvoltat un număr
mare de AMP și plasamente la persoane/familii în comună. Deci, în final, în 32 de județe au fost
selectate 35 comunități sursă, dintre care 2 sunt și concentrări de servicii de protecție specială a
copilului.

Tabel 39: Lista comunităților sursă selectate

Județ Comuna Număr Comuna are Populație Populație în Procent al
mame cel puțin o totală zona populației din
cu copii comunitate (Recensământ marginalizată comună care
în marginalizată 2011) din comună locuiește în
centre 1 - da (număr zona
0 - nu persoane) marginalizată
AB CETATEA DE BALTA 1 1 2930 699 24
AR VLADIMIRESCU 2 0 10710 0 0
AG CALINESTI 3 1 10872 1139 10
BH DRAGESTI 3 1 2586 704 27
BH TINCA 2 1 7793 1117 14
BT COPALAU 4 1 4053 242 6
BV APATA 5 1 3169 1604 51
BZ VERNESTI 7 1 8633 736 9
CL SPANTOV 4 1 4605 1262 27
CS BERZOVIA 1 0 3891 0 0
CS MEHADICA 0 0 870 0 0
CJ MINTIU GHERLII 1 0 3746 0 0
CT PESTERA 6 0 3307 0 0

154
Nu au fost selectate comunități sursă în județele Bistrița-Năsăud, Ilfov și Suceava. În Ilfov nici nu au fost nici identificate
comunități sursă potențiale.

142
 CT COGEALAC 2 0 5039 0 0
CV VALCELE 7 1 4475 2176 49
DB I. L. CARAGIALE 1 1 7697 927 12
DJ ORODEL 3 1 2731 332 12
GL MASTACANI 4 1 4606 198 4
GJ BUSTUCHIN 5 0 3376 0 0
HR CIUCSANGEORGIU 3 1 4839 316 7
HD TURDAS 2 0 1801 0 0
IL TRAIAN 3 1 3168 605 19
IS VOINESTI 5 1 6815 3218 47
MM RUSCOVA 1 0 5541 0 0
MH SIMIAN 1 1 9650 473 5
MS ALBESTI 1 0 5345 0 0
NT VANATORI-NEAMT 8 1 7595 537 7
VALEA
PH 7 0 10657 0 0
CALUGAREASCA
SJ NUSFALAU 3 1 3600 379 11
SM BOTIZ 3 1 3622 237 7
SB ROSIA 7 0 5241 0 0
TR BRANCENI 1 1 2881 245 9
TM SANPETRU MARE 5 0 3145 0 0
TL TOPOLOG 5 1 4698 782 17
VL RACOVITA 1 1 1822 307 17

Notă: Liniile marcate cu culoare arată comunitățile sursă indicate de DGASPC, care nu erau incluse în listele
inițiale de comunități sursă pentru centrele de plasament.

Dintre cele 35 de comunități sursă, 11 sunt comune cu 5+ mame cu copii în sistemul de protecție
specială, 10 fac parte din a doua categorie - comune cu 3-4 mame și zonă marginalizată, iar 14 sunt au
1-2 mame, cu sau fără o zonă marginalizată. Marea majoritate din comunitățile sursă selectate - 21
comune conțin una sau mai multe zone marginalizate.

Tabel 40: Distribuția comunelor selectate pe categorii de comunități sursă și în funcție de

existența unei zone marginalizate în comună

Număr comune selectate

Fără Fără Fără
ZRM ZRM ZRM
Comune cu 5+ mame de copii în CP 5 6 11
Comune cu 3-4 mame și cu zonă marginalizată 0 10 10
Alte comune 9 5 14
Total comune 14 21 35

Sursa: Banca Mondială, Recensământul centrelor de plasament pentru copii (octombrie 2016).

Notă: „Alte comune” se referă la comunele cu 1-2 mame de copii în centre de plasament sau cu 3-4 mame și fără
nici o zonă marginalizată. ZRM = zonă rurală marginalizată.

143
Microzona funcțională

Pentru a realiza hărți ale serviciilor de prevenire și ale serviciilor alternative în cele 35 de comunități
sursă selectate am introdus conceptul de microzonă funcțională.

Microzona funcțională conține comuna selectată și aria accesibilă pe o rază de aproximativ 30 minute
cu ceva mijloace de transport sau eventual cu mașina. Deci, între satele pe care le cuprinde o
microzonă funcțională trebuie să existe drumuri/acces, căci altfel existența unui serviciu social în
microzonă nu este relevantă pentru populația din comunitatea sursă selectată.

Delimitarea propriu-zisă a microzonei funcționale pentru fiecare comunitate sursă a urmat trei pași. În
primul pas, echipa de cercetare a alcătuit o listă exhaustivă a localităților (unități teritorial
administrative și satele aferente) vecine cu comuna selectată ca fiind comunitate sursă. În pasul doi,
în cadrul interviului cu primarul, viceprimarul sau secretarul de primărie din comunitatea sursă, a fost
discutată lista exhaustivă de localități pentru a identifica toate satele care se află în aria accesibilă pe
o rază de aproximativ 30 minute. Pentru că selecția din lista exhaustivă s-a făcut la nivel de sat,
numărul de sate conținute de microzonele funcționale este mai mic decât numărul de sate total din
UAT-urile corespunzătoare.

În pasul trei, microzona funcțională a fost cartografiată și toate datele colectate au făcut referire la:

• comunitatea sursă - comuna selectată

• microzona rurală care conține toate satele învecinate ce sunt accesibile pe o rază de circa 30
minute

• microzona urbană care conține orașele sau municipiile învecinate, inclusiv satele ce țin
administrativ de acestea.

Tabel 41: Distribuția comunităților sursă selectate în funcție de tipul de microzonă funcțională

Număr

Comune doar cu microzone rurale 9

Comune doar cu microzone urbane 1
Comune cu microzone urbane și rurale 25
Total 35

În total, celor 35 de comunități sursă (cu 172 de sate) le corespund 151 comune (cu 477 sate), în
microzonele rurale, și 30 de orașe și municipii (care au 83 localități componente), în microzonele
urbane.

6.2. Datele
Analiza pe care o prezentăm în continuare are la bază datele culese de echipa Băncii Mondiale în
februarie-martie 2018. În fiecare din cele 32 județe în care au fost selectate comunități sursă, echipa
a început cu un interviu cu directorul DGASPC privind selecția comunității sursă. Apoi, tot în cadrul
DGASPC a fost completată (i) Lista copiilor din sistemul de protecție specială (indiferent de serviciu),
în februarie 2018, care provin din comunitatea sursă selectată și (ii) Interviu cu specialistul/specialiștii
DGASPC care răspund de comuna selectată cu privire la:

a. Evaluarea serviciilor din comunitatea sursă selectată din perspectiva DGASPC

b. Lista noilor servicii ce ar trebui dezvoltate în comunitatea sursă selectată, în opinia DGASPC

144
Apoi, în cadrul unor vizite de teren în fiecare dintre cele 35 de comune selectate, echipa de cercetare
alături de specialiștii DGASPC desemnați pentru această activitate a realizat:

a. Interviu cu primarul, viceprimarul sau secretarul de primărie

b. Interviu la SPAS, care a inclus și Lista tuturor mamelor cu copii care au intrat în sistemul de
protecție specială în ultimii 5 aniși o verificare a listei copiilor care sunt în sistem în prezent

c. Interviu cu directorul de școală coordonatoare

d. Interviu cu medicul de familie (sau asistenta medicală din comună)

e. Interviu cu reprezentanți SCC (Structura Comunitară Consultativă) sau orice alt actor local
(preot, grup informal, polițist etc.) cu inițiative în prevenirea separării copilului în familie sau
protecția copilului

f. Fișe pentru serviciile sociale identificate în comunitate sau în microzona funcțională rurală
care au printre beneficiari doar copii sau adulți și copii.

În total, în 32 DGASPC și în cele 35 comunități sursă, au fost realizate 233 interviuri la care au
participat 276 specialiști, așa cum arată și Figura 30. Numărul de participanți la interviuri pentru
fiecare comunitate sursă este disponibil în Anexa 4. Tabel 3. Interviurile au durat în medie 75 minute.

În plus, pentru completarea Fișelor de servicii sociale, asistenții sociali din echipa de cercetare au
realizat încă 69 de interviuri cu reprezentanți ai serviciilor sociale identificate în comunitățile sursă
sau în microzonele lor rurale.155

Figura 30: Numărul de participanți la interviurile realizate în DGASPC și în comunitățile sursă

52 54

36 37 37
32
28

Directori DGASPC Primari SPAS Director Medic de Reprezentant

DGASPC (primar școală familie/ SCC
adjunct asistentă
sau medicală
secretar)

Culegerea datelor a fost realizată de o echipă formată din 19 asistenți sociali, membri ai CNASR. Ca un
indicator suplimentar al efortului presupus de cercetare, pentru realizarea vizitelor în teren echipa de
cercetare a parcurs peste 6.500 km.

6.3. Comunitățile sursă și serviciile de protecție a

copilului
Relația între comunitățile sursă și sistemul de protecție specială a copilului este una duală. Pe de o
parte, comunitățile sursă trimit copii și tineri în sistem în număr relativ mai mare decât alte
comunități locale. Prin urmare, către aceste comunități ar trebui cu prioritate țintite atât eforturile

155
Fișele nu trebuiau completate pentru serviciile sociale identificate în microzona urbană și nici pentru serviciile care nu au
copii printre beneficiari.

145
de dezvoltare a serviciilor de prevenire a separării copiilor de familie, cât și cele de lucru cu familiile
în vederea reintegrării copiilor care sunt deja în sistemul de protecție specială. Pe de altă parte,
DGASPC a înființat servicii de protecție (AMP, plasamente familiale, CTF, AP, centre de plasament) în
unele comunități sursă, în care sunt plasați copii din alte comunități și uneori chiar din comunitatea
respectivă. Următoarele două secțiuni se ocupă de aceste două dimensiuni ale relației între
comunitățile sursă și sistemul de protecție a copilului.

6.3.1. Copiii din comunitățile sursă care sunt în sistemul de protecție specială

Datele folosite în această secțiune sunt din Listele de copii din sistemul de protecție specială care
provin din comunele selectate. În total din cele 35 comune selectate, în februarie 2018, proveneau în
sistemul de protecție peste 1000 de copii, din toate categoriile de comunități sursă, cu și fără zone
marginalizate (Tabel 42). Numărul de copii per comunitate sursă variază între 3 (comuna Brânceni,
județul Teleorman) și 145 (în comuna Tinca, județul Bihor). În fapt, din 10 comune provin doar câte 3-
14 copii și tineri din fiecare, în timp ce 12 comune au trimis fiecare în sistemul de protecție între 30 și
maximul de 145 copii și tineri.

Tabel 42: Distribuția copiilor din sistemul de protecție care provin din aceste comune, pe categorii
de comunități sursă și în funcție de existența unei zone marginalizate în comună

Număr copii în sistem care

provin din comunele selectate
Fără Fără
Total
ZRM ZRM
Comune cu 5+ mame de copii în CP 120 232 352
Comune cu 3-4 mame și cu zonă marginalizată 0 205 205
Alte comune 315 132 447
Total comune 435 569 1004

Sursa: Banca Mondială, Recensământul centrelor de plasament pentru copii (octombrie 2016).

Notă: „Alte comune” se referă la comunele cu 1-2 mame de copii în centre de plasament sau cu 3-4 mame și fără
nici o zonă marginalizată. ZRM = zonă rurală marginalizată.

Pentru a organiza o intervenție eficace este esențial să cunoaștem dacă în aceste comune copiii
separați de familie sunt răspândiți între sate sau sunt concentrați în anumite sate. Dintre cele 35
comune:

• 6 comune au un singur sat și au trimis în sistemul de protecție 143 copii. În cazul acestor comune,
este impropriu să discutăm despre răspândirea sau concentrarea copiilor la nivel de sat.

• 8 comune au mai multe sate fiecare (45 sate, în total), dar nu sunt disponibile date privind satele
de proveniență ale copiilor. Din aceste comune au ajuns în sistem 296 copii despre care nu avem însă
informații privind concentrarea la nivel de sat.

• 7 comune au mai multe sate fiecare (în total, 50 sate), iar cei 139 de copii ajunși în sistem din
aceste comune sunt răspândiți în toate sau majoritatea satelor aparținătoare.

• 14 comune care cuprind în total 71 de sate sunt caracterizate de o înaltă concentrare a copiilor în
câteva sate. Astfel, din 20 de sate provin aproape 80% din totalul de 426 copii separați de familie
(adică, 325 copii și tineri).

În concluzie, în comunitățile sursă, peste jumătate din copiii și tinerii din sistemul de protecție (569
copii și tineri) provin din doar 26 de sate din 20 comune. Alți 139 copii și tineri sunt răspândiți în
aproape 50 de sate din 7 comune, iar pentru ceilalți 296 copii și tineri este necesară o cercetare mai

146
aprofundată a celor 8 comune de proveniență (cu un total de 45 de sate) pentru a identifica gradul de
concentrare la nivel de sat.

Situația la nivel de comunitate sursă și, dacă este cazul, lista satelor în care se concentrează copiii și
tinerii separați de familie, sunt furnizate în Anexa 4. Tabelul 4.

În cadrul sistemului de protecție specială, în februarie 2018, copiii și tinerii din comunitățile sursă
erau răspândiți în toate tipurile de servicii de protecție specială. Deși comunitățile sursă au fost
determinate pornind doar de la copiii în centre de plasament, Figura 31 arată că, din aceste
comunități, copiii care au ajuns în sistem sunt mult mai numeroși. Doar unul din cinci copii care au
ajuns în sistem se află într-un centru de plasament, pe când ceilalți patru sunt în marea lor majoritate
într-un serviciu de tip familial - AMP sau PFam.

Figura 31: Distribuția copiilor din sistemul de protecție care provin din comunitățile sursă
studiate, pe tipuri de servicii de protecție

3. AMP 4. Plasament
36% familial la rude 5. Plasament
până la gradul IV familial la alte
23% familii/persoane
8%

2. CTF/AP 1. Centre de
9% 6. Alte servicii
plasament
(CPRU, CM etc.):
21%
3%

Sursa: Banca Mondială, Studiu în comunitățile sursă, februarie-martie 2018 (N=1004 copii și tineri).

Cei peste 1000 copii și tineri din sistemul de protecție specială care provin din comunități sursă sunt
fete și băieți, de toate vârstele, așa cum arată Tabelul43.

Tabel 43: Copiii și tinerii din sistemul de protecție care provin din cele 35 comunități sursă

Număr %

Fete Băieți Total Fete Băieți Total

0-3 ani 55 45 100 5 4 10
4-10 ani 165 137 302 16 14 30
11-14 ani 151 152 303 15 15 30
15-17 ani 111 102 213 11 10 21
18+ ani 46 40 86 5 4 9
528 476 1004 53 47 100

Sursa: Banca Mondială, Studiu în comunitățile sursă, februarie-martie 2018.

Un procent de 93% dintre copii și tinerii din sistemul de protecție care provin din comunitățile sursă
aveau mama cunoscută și în viață. Ceilalți 7% aveau mama decedată, necunoscută sau dispărută. În

147
total, 586 mame erau cunoscute și în viață, dintre care peste două treimi aveau în sistemul de
protecție specială un singur copil.

Tabel 44: Copiii și tinerii din sistemul de protecție din comunitățile sursă și mamele acestora
cunoscute și în viață, în funcție de numărul de copii în sistem pe care îi are mama

Numărul de copii în Mame Copii și tineri

sistem per mamă N % N %
1 copil 375 64 375 40
2 135 23 270 29
3 40 7 120 13
4-11 copii 36 6 169 18
586 100 934 100

Sursa: Banca Mondială, Studiu în comunitățile sursă, februarie-martie 2018.

Notă: Cei 70 copii și tineri cu mame decedate, necunoscute sau dispărute nu sunt considerați.

Majoritatea mamelor locuiesc încă în comunitatea sursă de proveniență, însă una din trei fie s-a mutat
undeva în țară (de obicei, într-un oraș mare), fie a plecat în străinătate sau, mai rar, nu se cunoaște
adresa unde poate fi găsită. Distribuția copiilor și tinerilor din sistemul de protecție specială din
fiecare comunitate sursă în funcție de domiciliul în fapt al mamei se găsește în Anexa 4. Tabelul 5.

Figura 32: Distribuția mamelor cunoscute și în viață în funcție de domiciliul lor în fapt, în
februarie 2018 (%)

Mama încă locuiește în comuna de proveniență

64%

Mama s-a mutat în altă localitate din RO

Mama a plecat în străinătate

5% 7% 24% Mama este cunoscută și în viață, dar nu se știe unde se

află sau schimbă adresele

Sursa: Banca Mondială, Studiu în comunitățile sursă, februarie-martie 2018 (N=934 mame cunoscute și în viață).

Anexa 4. Tabelul 6 arată că ponderea mamelor rămase în comună variază între 0% și 100%, cu
diferențe marcante între comunitățile sursă. În 10 comune numărul de mame cu copii în sistemul de
protecție era deja mic, iar după plecările unora dintre mame în alte localități sau în străinătate a
scăzut la mai puțin de cinci mame. Cu alte cuvinte, din cele 35 de comunități sursă selectate, există
10 comune care în februarie 2018 deja nu se mai calificau a fi comunități sursă. Alte 5 comunități
ajunseseră în urma plecării unor mame la doar 5-6 mame per comună. În fine, în celelalte 20
comunități sursă situația varia între înjumătățirea și păstrarea integrală a numărului de mame cu copii
în sistemul de protecție, număr însă suficient de mare pentru a califica aceste comune ca fiind
comunități sursă.

Mai mult de jumătate dintre copiii și tinerii din comunitățile sursă (51%) aveau tată necunoscut sau
decedat. Doar 30% dintre copii au tați care în februarie 2018 locuiau încă în comunitatea sursă. Ceilalți

148
copii aveau tații mutați în alte localități din țară (14%) sau plecați în străinătate (2%).156 Distribuția
copiilor și tinerilor din sistemul de protecție din fiecare comunitate sursă în funcție de domiciliul în
fapt al tatălui se găsește în Anexa 4. Tabelul 7.

Figura 33: Distribuția copiilor și tinerilor din sistemul de protecție din comunitățile sursă în funcție
de situația părinților (%)

Mama & Tata decedați, necunoscuți, în străinătate, fără adrese identificate

22%
38% Mama locuiește în comuna de proveniență & Tata decedat, necunoscut
9%
Mama plecată din comuna de proveniență & Tata decedat, necunoscut

31%
Mama & Tata locuiesc încă în comuna de proveniență

Sursa: Banca Mondială, Studiu în comunitățile sursă, februarie-martie 2018 (N=1004 copii și tineri).

Doar 22% dintre copiii și tinerii din sistemul de protecție care provin din comunitățile sursă aveau
ambii părinți care în februarie 2018 încă mai locuiau în comună. Iar 31% au doar mama încă în comună.

6.3.2. Serviciile de protecție a copilului din comunitățile sursă

Comunele selectate sunt comunități sursă, dar în același timp fac și parte din rețelele județene de
servicii de protecție a copilului dezvoltate de DGASPC. Astfel, alături de copiii și tinerii din familii, în
comunitățile sursă trăiesc aproape 700 copii și tineri (care în cea mai mare parte provin din alte
comunități) aflați în servicii de tip familial (AMP și PFam) sau în servicii rezidențiale de mici
dimensiuni (CTF-uri).

Tabel 45: Serviciile de protecție și copiii și tinerii din serviciile de protecție, în comunitățile sursă,
în februarie 2018

Număr de copii și tineri în

Număr servicii
servicii de protecție...
AMP PFam CTF/AP AMP PFam CTF
Comunitate sursă 380 287 27 380 287 3
Microzona urbană 733 1166 802 733 1166 133
Microzona rurală 441 650 100 441 650 13

Sursa: Banca Mondială, Studiu în comunitățile sursă, februarie-martie 2018.

6.4. Grupurile de copii și tineri din comunitățile sursă în

situații de dificultate
Pe lângă copiii și tinerii separați de familie care au ajuns în sistemul de protecție specială, în
gospodăriile din comunitățile sursă trăiesc copii și tineri în diferite situații de dificultate. Pentru a afla
care sunt grupurile vulnerabile de copii și tineri în fiecare comunitate sursă, în cadrul interviurilor am
cules informații despre 35 astfel de grupuri.157

156
O pondere de 3% dintre copii și tineri au tatăl cunoscut și în viață, dar nu se cunoaște domiciliul în fapt sau schimbă frecvent
adresa.
157
Interviuri au fost realizate cu reprezentanți DGASPC, primar/viceprimar/secretar primărie, Structura Comunitară Consultativă
(SCC), SPAS, director școală coordonatoare și medic de familie/ asistentă medicală. Dintre cele 35 de grupuri vulnerabile, doar

149
La nivelul celor 35 de comunități sursă selectate, următoarele grupuri vulnerabile de copii și tineri au
fost menționate de peste jumătate dintre intervievați din toate grupurile de respondenți, respectiv de
peste trei sferturi dintre directorii de școală și medicii de familie:

Grupurile vulnerabile de copii și tineri dominante în Cu o frecvență medie estimată de

comunitățile sursă ...

• Copii în sărăcie (inclusiv în familii cu mulţi copii, familii 120-160 copii și tineri per comunitate
monoparentale)

6-100 copii și tineri per comunitate

• Copii și tineri din zone marginalizate

43 copii și tineri per comunitate

• Copii cu părinți plecați în străinătate

8-39 copii și tineri per comunitate

• Mame minore

20 copii și tineri per comunitate

• Copii cu dizabilităţi

20 copii și tineri per comunitate

• Copii cu CES

15 copii și tineri per comunitate

• Copii care au abandonat sau părăsit școala

25 copii și tineri per comunitate

• Copii de 6-15 ani, cu risc de abandon școlar

• Copii și tineri care au nevoie de transport către o unitate 68 copii și tineri per comunitate
de învățământ din alte localități

• Copii și tineri care au nevoie de sprijin pentru pregătirea 57 copii și tineri per comunitate
documentelor necesare acordării gradului de handicap

• Copii peste 1 an și sub 10 ani care prezintă întârzieri de 13 copii și tineri per comunitate
dezvoltare

Sursa: Banca Mondială, Studiu în comunitățile sursă, februarie-martie 2018.

Totuși, datele furnizate în interviuri sunt „slabe”, reprezentând estimări în absența unor informații
solide. De aceea, pentru a fundamenta un plan de dezvoltare a serviciilor de prevenire și suport la
nivel de comunitate, în majoritatea comunităților sursă este absolut necesară o evaluare sistematică a
grupurilor de copii și tineri expuși diferitelor tipuri de vulnerabilități, mai ales cu risc de separare de
familie.

despre 20 am cerut informații tuturor respondenților, în timp ce celelalte 15 au avut în vedere vulnerabilități legate de educație
sau sănătate.

150
6.5. Eficacitatea serviciilor de prevenire a separării
copilulului de familie din comunitățile sursă
Conform prevederior art. 112 alin. (3) lit. a) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011 cu modificările
și completările ulterioare, autoritățile administrației publice locale - DGASPC, de la nivel județean și
primăriile de la nivel de comună - „elaborează, în concordanţă cu strategiile naţionale şi nevoile locale
identificate, strategia judeţeană, respectiv locală de dezvoltare a serviciilor sociale, pe termen mediu
şi lung, după consultarea furnizorilor publici şi privaţi, a asociaţiilor profesionale şi a organizaţiilor
reprezentative ale beneficiarilor şi răspund de aplicarea acesteia”. De asemenea, conform
prevederilor lit. b) din art. mai sus menționat „în urma consultării furnizorilor publici şi privaţi, a
asociaţiilor profesionale şi a organizaţiilor reprezentative ale beneficiarilor elaborează planurile
anuale de acţiune privind serviciile sociale administrate şi finanţate din bugetul consiliului
judeţean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care cuprind date detaliate
privind numărul şi categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente, serviciile sociale propuse
pentru a fi înfiinţate, programul de contractare a serviciilor din fonduri publice, bugetul estimat şi
sursele de finanţare.“

Prin urmare, toate autoritățile administrației publice locale au obligația să cunoască și să țină cont în
elaborarea propriilor strategii locale obligatorii, de serviciile sociale existente. Tocmai în acest sens,
ca parte a hărții serviciilor, această secțiune prezintă o analiză sintetică a serviciilor de prevenire și
sprijin pentru copil și familie care existau în comunitățile sursă selectate, în februarie-martie 2018.
Analiza este organizată pe servicii sociale, servicii educaționale și servicii medicale, fiecare dintre
aceste servicii fiind privite fie de sine stătătoare, fie ca intervenții/activități. Analize detaliate la
nivel de comunitate sunt disponibile în rapoartele județene de sine stătătoare.

6.5.1. Serviciile sociale

Serviciile sociale sunt foarte rare în comunitățile sursă și în microzonele rurale aferente. În total, în
cele 35 comunități sursă și în cele 151 comune din microzonele rurale (care cuprind un total 649 sate),
în februarie-martie 2018 funcționau doar:

• 3 centre de zi (unul pentru sprijinirea integrării/reintegrării copilului în familie și două pentru

dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă),

• 1 centru de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat,

• 7 instituții pentru adulți (două în comunitatea sursă și cinci în microzona rurală). (vezi Tabelul 46)

Centrele sunt mai numeroase în microzona urbană corespunzătoare celor 35 de comunități sursă
selectate. Totuși numărul lor este relativ mic dacă ținem cont că microzona urbană cuprinde în total
30 de orașe și municipii.

Serviciile sociale sunt ceva mai răspândite, dar rămân accesibile în prea puține comunități sursă și
microzonele funcționale ale acestora. Dintre aceste servicii cele mai slab reprezentate sunt cele
pentru care copiii sunt beneficiari indirecți, mai exact întreprinderile de economie socială și serviciile
de asistență destinate agresorilor (vezi Tabelul 47).

Centrele de reabilitare pentru adicții, centrele de tip comunitate terapeutică și echipele mobile sunt
foarte rare atât în rural cât și în urban.

De asemenea, doar circa o treime dintre comunități beneficiază de acces la servicii de kinetoterapie,
de abilitare/ reabilitare, mai ales în microzona urbană, precum și de servicii de educație parentală.

151
 Tabel 46: Serviciile sociale din comunitățile sursă și în microzona funcțională rurală/urbană (număr de comunități sursă)

Comunitatea sursă Microzona rurală Microzona urbană

DGASPC SPAS
Există în
Dacă NU, Dacă NU, comunitatea
DA
Există? Vrea DGASPC Ar trebui Există? Există? Există? sursă sau în
DGASPC
să dezvolte? dezvoltate? microzonă
/SPAS
(rurală sau
Nu D Nu Nu Nu Nu
Da Nu Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu urbană)?
știu a știu știu știu știu
5. Centru maternal 0 35 0 1 26 8 1 26 8 0 35 0 0 28 6 6 10 10 6
6. Alte servicii rezidențiale pentru copii 0
0 35 1 25 9 1 25 9 0 35 0 0 29 5 7 11 8 7
(CPRU etc.)
7. Centre de zi pentru sprijinirea 0
0 35 4 23 8 4 23 8 1 34 1 0 30 4 3 11 12 4
integrării/reintegrării copilului în familie
8. Centre de zi pentru copilul cu 0
1 34 2 25 7 11 15 8 1 34 1 0 26 8 9 8 9 13
dizabilități
9. Centre de zi pentru dezvoltarea 0
1 34 2 24 8 2 24 8 2 33 2 0 28 6 1 13 12 3
deprinderilor de viaţă independentă
10. Centre de orientare, supraveghere şi 0
sprijinire a reintegrării sociale a copilului
0 35 1 25 9 1 25 9 0 35 0 0 27 7 1 16 9 1
care a săvârşit fapte penale şi nu
răspunde penal
11. Centre de consiliere pentru copilul 0
0 35 2 25 8 2 25 8 1 34 1 0 28 6 4 12 10 5
abuzat, neglijat, exploatat
12. Centre de zi pentru consiliere şi 0
sprijin pentru părinţi şi copii/ pentru 2 33 3 23 7 23 4 6 0 35 2 0 28 6 4 12 10 7
gravide în dificultate
13. Locuințe protejate 0 35 0 1 26 8 1 26 8 0 35 0 0 27 7 5 12 9 5
14. Instituții pentru adulți (CITO, CRRN, 0
CIA, unitate medico-socială,centru 1 34 1 26 7 1 26 7 2 33 2 5 24 5 9 9 8 12
rezidențial pentru îngrijiri paliative etc.)
15. Adăposturi de zi sau de noapte 0 35 0 2 26 7 2 26 7 0 35 0 0 27 7 8 10 8 8
 16. Centre de prevenire, evaluare, 0
0 35 0 26 9 0 26 9 0 35 0 0 27 7 4 12 10 4
consiliere antidrog
17. Centre de reabilitare pentru adicții 0 35 0 1 26 8 4 22 9 0 35 0 1 27 6 1 14 11 5
18. Centre de tip comunitate terapeutică 0 35 0 1 26 8 5 20 10 0 35 0 1 27 6 1 15 10 5
19. Centre/servicii multifuncționale 2 33 0 2 24 7 16 12 5 5 30 5 0 25 9 6 7 13 11
21. Centre comunitare de servicii 1
1 33 3 23 8 20 8 6 2 33 3 3 21 10 4 9 13 8
integrate
33
72. Echipe mobile 2* 2* 1* 22* 11* 4* 6* 16* 6
*

Sursa: Banca Mondială, Studiu în comunitățile sursă, februarie-martie 2018.

Notă: Pentru echipele mobile, un medic/asistent a răspuns în privința existenței lor.

153
 Tabel 47: Serviciile sociale de tip intervenții/activități din comunitățile sursă și în microzona rurală/urbană (număr de comunități sursă)

Există în comunitatea sursă sau în

Microzona Microzona
Comunitatea sursă microzona funcțională (rurală sau
rurală urbană
urbană)
DA (SPAS sau DA (SPAS sau
DA (DGASPC sau SPAS
Director Director școală
sau Director școală sau
școală sau sau (DA în cel puțin una dintre cele 3)
Medic/asistent
Medic/asistent Medic/asistent
medical)
medical) medical)
14. Servicii de educație parentală 10 5 7 14
18. Servicii de consiliere psihologică 12 8 16 22
22. Servicii de logopedie 10 6 15 19
23. Servicii de kinetoterapie 5 5 16 16
24. Alte servicii de abilitare/ reabilitare 4 1 11 14
25. Servicii pentru prevenirea abuzului, neglijării și exploatării 4 2 5 8
26. Servicii de consiliere pentru prevenirea şi combaterea violenţei
11 5 7 15
în familie
27. Servicii de asistență destinate agresorilor 1 0 0 1
28. Servicii de tip masă pe roți sau cantină socială 2 1 4 7
55. Întreprindere de economie socială 0 0 1 1
71. Servicii de locuire socială (locuințe ANL, locuințe sociale,
5 3 7 10
locuințe de necesitate etc.)
72. Sprijin pentru renovarea sau amenajarea locuinței 8 0 1 9
81. Servicii de asistență juridică 3 4 6 7

Sursa: Banca Mondială, Studiu în comunitățile sursă, februarie-martie 2018.

154
6.5.2. Serviciile educaționale

Situația serviciilor educaționale este mai bună decât cea a serviciilor sociale (Tabel 48). Instituții de
învățământ de nivel preșcolar, primar și gimnazial se găsesc în aproape toate comunitățile sursă. Un
liceu sau un liceu tehnologic se află în microzona funcțională pentru 21, respectiv 25 de comunități
sursă. Servicii educaționale de sprijin158 sau învățământ special integrat, la nivel de învățământ primar
sau gimnazial, sunt disponibile pentru copiii din aproape jumătate dintre comunitățile sursă selectate.
În plus, copiii din 13 comunități au acces la o școală specială în microzona funcțională urbană.

Servicii de consiliere și orientare precum și activități sportive sau de club se găsesc în peste 30 dintre
comunitățile sursă. Servicii de școală după școală sunt disponibile în peste jumătate dintre comunele
studiate, iar în aproape o treime se găsesc A doua șansă și servicii care fac legătura între educație și
piața muncii (Tabel 49).

6.5.3. Serviciile medicale

Unitățile medicale disponibile în comunitățile sursă și în microzonele funcționale rurale sunt mai
puține decât instituțiile de învățământ dar mai multe decât serviciile sociale (Tabel 50). În aceste
comunități, cele mai frecvente (dar în număr mic) sunt centrele medicale de permanență. La spitale și
policlinici au acces în microzona urbană doar jumătate dintre comunitățile sursă.

Servicii de planificare familială, de educație sexuală pentru tineriîn 23-24 comunități sursă.

6.5.4. Specialiștii din comunitate

Recensământul SPAS realizat de Banca Mondială în anul 2014 (Serviciile de asistență socială la nivel de
comunitate) a pus deja în evidență existența unui deficit serios de resurse umane la nivelul SPAS-urilor
din localităţile rurale şi cele urbane mici.159 Datele culese în comunitățile sursă în februarie-martie
2018 par să indice faptul că situația nu s-a îmbunătățit prea mult. Tabelul 52 arată că din cele 35 de
comunități sursă doar 24 au un Serviciu public de asistență socială (SPAS), doar 14 au cel puțin un
asistent social profesionist și nici măcar nu există în toate cel puțin o persoană cu atribuții de asistență
socială.

158
Serviciile educaţionale de sprijin necesare pentru realizarea integrării copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educative speciale
sunt asigurate de profesorii itineranţi si de sprijin, în colaborare cu toţi factorii implicaţi. De regulă, beneficiarii serviciilor
educaţionale de sprijin sunt: (1) copii/elevi cu certificat de orientare şcolară si profesională eliberat de comisia de evaluare si
orientare scolară si profesională din cadrul CJRAE; (2) părinţi; (3) cadre didactice; (4) copii/elevi cu dificultăţi de învăţare, de
dezvoltare sau de adaptare școlară care se găsesc la un moment dat în situaţie de eșec şcolar sau în risc de abandon şcolar şi
beneficiază de servicii de educaţie remedială/consiliere psihopedagogică din partea cadrelor didactice de la clasă / consilierului
şcolar / profesorului logoped, etc. În funcţie de evoluţia elevului, cadrele didactice care au lucrat cu acesta pot recomanda
evaluarea de către Comisia de Orientare Şcolară şi Profesională din cadrul CJRAE, în vederea asigurării unui profesor itinerant şi
de sprijin.
Serviciile Educaţionale de Sprijin din cadrul CJRAE asigură: (a) Întocmirea/revizuirea adaptării curriculare, a planului de
intervenţie personalizat, în colaborare cu cadrul didactic de la clasă; (b) Asistenţă educaţională şi terapeutic-recuperatorie
pentru copiii/elevii cu CES integraţi în unităţile de învăţământ de masă; (c) Compensare prin terapii specifice pentru
copiii/elevii cu dificultăţi de învăţare, dificultăţi de dezvoltare, dificultăţi de adaptare, tulburări de comportament, deficienţe
mentale, fizice și neuromotorii, deficiențe senzoriale etc.; (d) Informarea şi consilierea familiilor copiilor cu CES cu privire la
problematica educaţiei copiilor lor; (e) Informarea și consilierea personalului didactic în domeniul educaţiei incluzive.
159
Teșliuc, Grigoraș și Stănculescu(coord., 2015).
 Tabel 48: Instituțiile de învățământ în comunitățile sursă și în microzona funcțională rurală/urbană (număr de comunități sursă)

În comunitatea sursă În microzona rurală În microzona urbană Există în

comunitatea sursă
Da Nu Nu știu Da Nu Nu știu Da Nu Nu știu sau în microzonă?

51. Grădiniță 35 0 0 31 0 3 17 1 8 35
52. Școală primară 31 3 1 30 2 2 17 2 7 32
53. Școală primară cu servicii educaționale de
10 25 0 7 17 10 10 2 14 18
sprijin/ învățământ special integrat
54. Școală gimnazială 31 4 0 26 3 5 17 0 9 33
55. Școală gimnazială cu servicii educaționale de
7 28 0 4 24 6 11 3 12 15
sprijin/ învățământ special integrat
56. Școală specială 0 35 0 1 29 4 13 9 4 13
57. Liceu 2 33 0 5 26 3 19 3 4 21
58. Liceu tehnologic 11 24 0 11 19 4 16 3 7 25

Sursa: Banca Mondială, Studiu în comunitățile sursă, februarie-martie 2018. Interviurile cu directorii școlilor coordonatoare.
 Tabel 49: Serviciile educaționale de tip intervenții/activități din comunitățile sursă și în microzona rurală/urbană (număr de comunități sursă)

Există în comunitatea sursă sau în

Microzona Microzona
Comunitatea sursă microzona funcțională (rurală sau
rurală urbană
urbană)
DA (SPAS sau
DA (DGASPC sau SPAS DA (SPAS sau
Director (DA în cel puțin una dintre cele 3)
sau Director școală) Director școală)
școală)
19. Servicii de consiliere și orientare școlară 24 15 18 32
20. Servicii de consiliere și orientare profesională/ vocațională 18 12 16 26
21. Servicii educaționale de sprijin 17 6 7 19
41. Servicii de școală după școală (afterschool) 7 8 14 19
42. A doua șansă 2 5 9 13
51. Servicii de evaluare a abilităților pentru ocuparea unui loc de
4 6 9 14
muncă
52. Servicii de consiliere și mediere pe piața muncii 3 4 11 14
53. Sprijin în căutarea unui loc de muncă, inclusiv acompaniere 2 2 5 7
54. Servicii de formare profesională pentru adulți 3 4 13 14
61. Activități de club sportiv școlar, echipă de fotbal și similar 25 18 16 30
62. Activități de clubul copiilor, ansamblul folcloric, alte activități
26 19 17 31
de timp liber relevante

Sursa: Banca Mondială, Studiu în comunitățile sursă, februarie-martie 2018.

157
 Tabel 50: Unitățile medicale din comunitățile sursă și în microzona funcțională rurală/urbană (număr de comunități sursă)

Există în comunitatea sursă sau în

Microzona Microzona
Comunitatea sursă microzona funcțională (rurală sau
rurală urbană
urbană)
DA (DGASPC sau SPAS DA (SPAS sau DA (SPAS sau
sau Medic/asistent Medic/asistent Medic/asistent (DA în cel puțin una dintre cele 3)
medical) medical) medical)
22. Centre medicale de permanență 11 9 6 18
73. Spital, policlinică 2 2 14 17

Sursa: Banca Mondială, Studiu în comunitățile sursă, februarie-martie 2018.

Tabel 51: Serviciile medicale de tip intervenții/activități din comunitățile sursă și în microzona rurală/urbană (număr de comunități sursă)

Există în comunitatea sursă sau în

Microzona Microzona
Comunitatea sursă microzona funcțională (rurală sau
rurală urbană
urbană)
DA (SPAS sau DA (SPAS sau
DA (DGASPC sau SPAS Director școală Director școală
sau Director școală sau sau sau (DA în cel puțin una dintre cele 3)
Medic/asistent Medic/asistent Medic/asistent
medical) medical) medical)
15. Servicii de planificare familială 17 13 15 24
16. Servicii de educație sexuală pentru tineri 19 11 11 23
29. Ambulanță socială 0 1 6 6

Sursa: Banca Mondială, Studiu în comunitățile sursă, februarie-martie 2018.

158
 Tabel 52: Tipurile de specialiști din comunitățile sursă (număr de comunități sursă)

DGASPC SPAS Director școală Medic/ Asistent medical DA

Nu Nu Nu DGASPC/SPAS/
Da Nu știu Da Nu știu Da Nu știu Da Nu Nu știu Director/Medic
1. Serviciu public de asistență socială (SPAS, DAS, DAC etc.) 23 12 0 11 21 3 24
2. Asistent social profesionist (unul sau mai mulți) 13 21 1 8 26 1 14
3. Persoană cu atribuții de asistență socială (una sau mai multe) 29 5 1 28 6 1 32
4. Asistent medical comunitar (AMC) 17 9 9 16 18 1 14 15 6 20
5. Mediator sanitar 5 16 14 7 27 1 10 23 2 11
6. Medic de familie 34 1 0 33 1 1 34 1 0 35
71. Asistenți medicali 33 1 1 33
72. Logoped 3 29 3 3
73. Kinoterapeut 3 28 4 3
74. Ergoterapeut 0 32 3 0
7. Mediator școlar 7 14 14 11 23 1 12 23 0 15
51. Consilier școlar 12 22 1 12
52. Profesor itinerant și de sprijin 14 20 1 14
53. Profesor logoped 4 30 1 4
54. Profesor pentru copii cu nevoi speciale (altul decât
0 34 1 0
profesorul logoped)
8. Mediator sau facilitator comunitar 0 20 15 3 31 1 2 33 0 5
9. Structură Comunitară Consultativă - SCC (sau Consiliu
13 13 9 15 17 3 13 19 3 8 22 5 18
Comunitar Consultativ - CCC) funcțional
10. Grupuri de suport care oferă sprijin copiilor și familiilor în
3 20 12 3 29 3 5 27 3 3 24 8 9
situații de vulnerabilitate
11. Grupuri religioase care oferă sprijin copiilor și familiilor în
13 10 12 13 17 5 17 17 1 12 18 5 24
situații de vulnerabilitate
12. Grupuri caritabile 4 12 19 9 24 2 7 26 2 2 24 9 14
13. ONG-uri active în domeniul protecției copilului 9 19 7 8 24 3 9 22 4 3 22 10 12
Sursa: Banca Mondială, Studiu în comunitățile sursă, februarie-martie 2018. Notă: Celulele gri indică informații care nu au fost solicitate de la respondenții respectivi.

159
• Slaba dezvoltare a serviciilor de asistență socială în comunitate explică de ce doar pentru 56%
dintre copii și tinerii din sistemul de protecție specială cineva de la SPAS a vizitat la domiciliu familia
(inclusiv familia extinsă) cel puțin o dată în ultimele 12 luni. Numărul de vizite per familie pe an
variază între 1 și 12, cu o medie de 3-4 vizite și cu diferențe semnificative între comunități cu un
număr mediu sub 2 vizite și altele cu o medie 6 vizite pe an pe familie.

• Dincolo de vizite la domiciliu, pentru și mai puțini dintre copiii și tinerii separați de familie, SPAS-ul
a lucrat cu familia „în mică măsură” (22%) sau „în mare măsură” (18%), după ce copilul a plecat de
acasă, pentru a crește șansele de reîntoarcere a copilului în familie.

• Ponderea copiilor și tinerilor din sistemul de protecție specială pentru care, în ultimele 12 luni,
SPAS-ul a oferit familiei vreun fel de sprijin în vederea reintegrării copilului din sistem scade și mai
mult, până la 29%. În cele mai multe cazuri, sprijinul oferit acestor familii a constat în acordarea de
beneficii (mai ales VMG și ASF), informare și consiliere.

Dintre specialiștii în domeniul îngrijirii sănătății, doar medic de familie există în toate comunitățile
sursă analizate. Al doilea tip de specialiști ca frecvență sunt asistentele medicale și (doar în 10 cazuri)
asistenții medicali comunitari.

Specialiștii în domeniul educației sunt de asemenea puțini. Un mediator școlar și/sau un consilier
școlar și/sau un profesor de sprijin a fost raportat în doar 12-15 comunități.

Deși Legea 272/2004 descrie cum autoritățile locale pot forma Structuri Comunitare Consultative
(SCC),160 acestea nu sunt funcționale decât în circa jumătate dintre comunitățile sursă. Mai general,
mai multe studii recente au arătat că SCC-urile nu oferă un răspuns corespunzător cu privire la
prevenirea separării copilului de familie și nici nu sunt suficient de active și eficace în sprijinirea
procesului de reintegrare a copilului în familie.

160
Legea 272/2004 și HG 49/2011 prevăd obligația autorităților locale de a forma grupuri informale de susținere a activităților de
protecție socială, în procesul de identificare a nevoilor comunității și de soluționare la nivel local a problemelor sociale care
privesc copiii. Printre membrii acestor SCC se numără factori de decizie locali, precum primarul/ viceprimarul, secretarul
primăriei, asistenţi sociali, doctori, poliţişti, reprezentanţi ai şcolii sau preoţi.
BIBLIOGRAFIE
1. ANPDCA - Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (2014) Strategia
naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2020. Disponibil la adresa:
http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/3172-2014-02-03-
proiecthg-strategiecopii
2. ANPDCA (2010-2017) Buletin statistic în domeniul muncii şi protecţiei sociale. Evoluţii în domeniul
protecţiei copilului. Disponibil la adresa:
http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/statistici/buletin-statistic
3. Banca Mondială (2016) Supplemental Concept Note Romania, Reimbursable Advisory Services (RAS) on
Development of Plans for De-Institutionalization of Children Deprived of Parental Care and their
Transfer to Community-Based Care.
4. Banca Mondială (2017a) Progress Report No. 1. Reporting Period: May 12, 2016 - November 30, 2016,
January 2017, Reimbursable Advisory Services (RAS) on Development of Plans for De-Institutionalization
of Children Deprived of Parental Care and their Transfer to Community-Based Care.
5. Banca Mondială (2017a) Output #1: Descriptive Report on the Evaluation of the Existing Resources of
Residential Centers, February 2017, Reimbursable Advisory Services (RAS) on Development of Plans for
De-Institutionalization of Children Deprived of Parental Care and their Transfer to Community-Based
Care.
6. Banca Mondială (2017b) Output #2: Operational Plan for the Closing of Residential Centers, February
2017, Reimbursable Advisory Services (RAS) on Development of Plans for De-Institutionalization of
Children Deprived of Parental Care and their Transfer to Community-Based Care.
7. Banca Mondială (2017d) Output #3: DIAGNOSTIC STUDY: Evaluation of a representative sample of
children from placement centers and analysis of focus groups with various types of beneficiaries with a
view to creating alternatives to the closed down placement centers, November 2017, Reimbursable
Advisory Services (RAS) on Development of Plans for De-Institutionalization of Children Deprived of
Parental Care and their Transfer to Community-Based Care.
8. Comisia Europeană (2013) 2013/112/UE: Recomandarea Comisiei din 20 februarie 2013 Investiția în
copii: ruperea cercului vicios al defavorizării. Disponibil la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013H0112&from=RO
9. Dărăbuș St., Pop, D., Stegeran, B. și Tohătan, R. (2017) Închiderea instituțiilor pentru copii. Intervenție,
implementare și plan de acțiune, HHC Romania Printing House. Disponibil la
adresa:https://childhub.org/ro/biblioteca-online-protectia-copilului/studiu-hhc-inchiderea-institutiilor-
pentru-copii-interventie
10. EEG - European Expert Group on the Transition from Institutional to Community-based Care (2012)
Common European Guidelines on the Transition from Institutional to Community-based Care. Bruxelles.
Disponibil la adresa:http://www.deinstitutionalisationguide.eu/
11. Mulheir, G. și Browne, K. (2007) De-institutionalizing and transforming children’s services. A guide to
good practice. Birmingham: University of Birmingham.
12. Paulhus, D. L. (1991) “Measurement and control of response bias”. în J. P. Robinson, P. R. Shaver & L.
S. Wrightsman (Eds.) Measures of personality and social psychological attitudes (pp. 17-59), San Diego,
CA: Academic Press, Inc.
13. Stănculescu, M. S. și Marin, M. (2012) Helping the invisible children.Evaluation Report. UNICEF,
București: Vanemonde. Disponibil la adresa: http://www.unicef.org/romania/Raport_HIC_engleza.pdf
14. Stănculescu, M.S., Grigoraș, V., Teșliuc, E. și Pop, V. (coord.) (2016) România: Copiii din sistemul de
protecție a copilului. București: Editura Alpha MDN. Disponibil la adresa: http://www.unicef.ro/wp-
content/uploads/Copiii-din-sistemul-de-protectie-a-copilului_UNICEF_ANPDCA_BM_2016.pdf
15. UN - United Nations (2010) Guidelines for the Alternative Care of Children. Disponibil la adresa:
http://www.unicef.org/protection/alternative_care_Guidelines-English.pdf

161
 ANEXE

162
ANEXE

ANEXE PARTEA 1: Date statistice

Anexa 1. Tabel 1: Centrele de plasament pentru copii din România (în februarie 2018)
Cod Județ Localitate Denumire centru rezidențial

101 ALBA Blaj Servicii comunitare pentru protecţia copilului Blaj - Centrul de
plasament

201 ARAD Arad Centrul de recuperare şi reabilitare pentru copii cu dizabilităţi Arad

202 ARAD Arad Centrul de Plasament "Oituz" Arad

203 ARAD Arad Centrul de Criză Arad

204 ARAD Zădăreni Centrul de Plasament Zădăreni

301 ARGEŞ Câmpulung Centru de tip rezidenţial pentru copii cu dizabilităţi - Complexul de
Servicii Comunitare pentru Copii cu Dizabilităţi Câmpulung

302 ARGEŞ Câmpulung Centru de tip rezidenţial - Complexul de Servicii pentru Copilul în
Dificultate Câmpulung

303 ARGEŞ Costeşti Centrul de tip rezidenţial pentru copii cu dizabilităţi - Complex de
Servicii pentru Copii cu Dizabilităţi Costeşti

304 ARGEŞ Piteşti Centru de tip rezidenţial pentru copii cu dizabilităţi şi respite -
care - Complex de Servicii pentru Copilul cu Handicap Trivale
Piteşti

305 ARGEŞ Piteşti Centrul de tip rezidenţial - Complexul de Servicii Comunitare

Pentru Copilul în Dificultate Sf. Constantin şi Elena Piteşti

306 ARGEŞ Piteşti Centrul rezidenţial pentru copii cu dizabilităţi şi respite-care -

Centrul de Copii "SF. Andrei", Piteşti

307 ARGEŞ Rucăr Centrul rezidenţial - Complex de Servicii pentru Copilul în

Dificultate Rucăr

501 BIHOR Oradea Centrul de plasament pentru copii cu dizabilităţi nr.6 Oradea

502 BIHOR Oradea Centrul de Plasament Oradea - Modul Dalmaţienii

503 BIHOR Oradea Centrul de Plasament Nr.2 Oradea

504 BIHOR Popeşti Centrul de plasament pentru copii cu dizabilităţi Popeşti

601 BISTRIŢA Beclean Centrul de Plasament de tip familial pentru copii din cadrul CPC
NĂSĂUD Beclean

602 BISTRIŢA Năsăud Centrul de Plasament de tip familial pentru copii din cadrul CPC
NĂSĂUD Năsăud

603 BISTRIŢA Bistriţa Centrul de Plasament de tip familial pentru copilul cu dizabilităţi
NĂSĂUD din cadrul CPC Bistriţa

163
701 BOTOŞANI Botoşani Centrul de plasament Prietenia

702 BOTOŞANI Pomarla Centrul de plasament Dumbrava Minunată

703 * BOTOŞANI Trusesti Centru de plasament Sf. Nicolae

801 BRAŞOV Codlea Centrul de Plasament "Aurora" Codlea - Complex de servicii Măgura
Codlea

802 BRAŞOV Codlea Centrul de plasament pentru copilul cu handicap "Speranţa" -

Complex de servicii Măgura Codlea

803 BRAŞOV Codlea Centrul de reabilitare şcolară "Albina" - Complex de Servicii Măgura
Codlea

804 BRAŞOV Făgăraş Centrul de Plasament "Casa Maria" - Complex de Servicii Făgăraş

805 BRAŞOV Făgăraş Centrul de reabilitare Şcolară "Floare de Colţ" Făgăraş - Complex de
Servicii Făgăraş

806 BRAŞOV Ghimbav Centrul "Sfântul STELIAN" Ghimbav

807 BRAŞOV Jibert Complex de servicii "Dacia"

808 BRAŞOV Rupea Centrul de Plasament "Casa Ioana" Rupea

810 BRAŞOV Săcele Centrul de plasament Ghiocelul - Complex de Reabilitare Şcolară

Brădet

811 BRAŞOV Victoria Centrul de Plasament "Azur" Victoria - Complex de servicii Victoria

812 BRAŞOV Codlea Centrul de plasament Alice - Complex de servicii Măgura Codlea

1001 BUZĂU Beceni Centrul rezidenţial pentru recuperarea şi reabilitarea copilului cu

tulburări de comportament nr. 5 Beceni

1002 BUZĂU Buzău Serviciul rezidenţial pentru copilul aflat în dificultate socială , din
cadrul Complexului de servicii comunitare nr. 2, Buzău

1003 BUZĂU Buzău Centrul rezidenţial din cadrul Complexului de servicii pentru copilul
cu handicap sever nr. 8, Buzău

1004 BUZĂU Buzău Centrul rezidenţial pentru copiii cu handicap nr. 9, Buzău

1101 CARAŞ SEVERIN Caransebeş Centrul "Bunavestire" Caransebeş fost Complexul de servicii sociale
"Bunavestire" Caransebeş - Modulul Centrul de plasament pentru
copii cu dizabilităţi

1102 CARAŞ SEVERIN Reşiţa Centrul "Speranţa" Reşiţa fost Centrul de Plasament "Speranţa"
Reşiţa - Modulul Centrul de plasament

1103 CARAŞ SEVERIN Zăgujeni Centrul "Casa Noastra" Zăgujeni fost Centrul de Plasament "Casa
Noastră" Zăgujeni - Modulul Centrul de plasament

1201 CLUJ Cluj Complexul de servicii destinat protecţiei copilului nr. 2-Centre
Napoca rezidenţiale pt. copilul separat temporar sau definitiv de părinţii
săi: centre de plasament

164
1202 CLUJ Cluj Complex de servicii pentru recuperarea copiilor cu handicap uşor şi
Napoca mediu nr. 9 "Ţăndărică"- Centre rezidenţiale pt. copilul separat
temporar sau definitiv de părinţii săi

1203 CLUJ Cluj Complex de servicii pentru recuperarea copiilor cu handicap

Napoca neuropsihic sever nr. 10 "Pinochio" - Centre rezidenţiale pt. copilul
separat temporar sau definitiv de părinţii săi: centre de plasament

1301 CONSTANŢA Agigea Centrul de Plasament "Delfinul"

1302 CONSTANŢA Constanţa Centrul de plasament "Antonio"-componenta modulată

1303 CONSTANŢA Constanţa Centrul de plasament "Ovidiu"

1304 CONSTANŢA Constanţa Complex de servicii comunitare "Cristina"

1305 CONSTANŢA Constanţa Complex de servicii comunitare "Orizont"

1306 CONSTANŢA Constanţa Centrul de plasament "Traian"

1307 CONSTANŢA Techirghiol Complex de servicii comunitare "Sparta Rotterdam"- Componenta

modulată ( D)

1401 COVASNA Baraolt Centrul rezidenţial pentru copii cu dizabilităţi Baraolt -

funcţionează în cadrul Complexului de servicii comunitare Baraolt

1402 COVASNA Olteni Centru de plasament nr. 6 Olteni

1403 COVASNA Tg. Centru de plasament "Borsnyay Kamilla" Tg Secuiesc

Secuiesc

1501 DÂMBOVIŢA Găeşti Complexul de Servicii Sociale Găeşti, Centrul de plasament pentru
copilul cu dizabilităţi

1601 DOLJ Craiova Centrul de plasament "Noricel"

1602 DOLJ Craiova Centrul de plasament "VIS DE COPIL"

1603 DOLJ Craiova Centrul de Plasament "PRICHINDEL"

1605 DOLJ Craiova Centru de plasament "Sf Apostol Andrei"

1702 GALAŢI Galaţi Centrul de asistenţă pentru copilul cu cerinţe educative speciale
Galata

1703 GALAŢI Galaţi Centrul de plasament nr.3 Galaţi

1704 GALAŢI Munteni Centrul de reabilitare şi reintegrare socială a copilului- Casa "David
Austin" Munteni

1705 GALAŢI Tecuci Centrul de asistenţă pentru copilul cu cerinţe educative speciale
Tecuci

1801 GORJ Tg. Centrul de Plasament destinat protecţiei rezidenţiale a copiilor -

Cărbuneşti din cadrul CSC-CD Tg-Cărbuneşti

1802 GORJ Tg. Jiu Centrul de plasament destinat protecţiei rezidenţiale a copiilor cu
dizabilităţi-din cadrul CSC-CNS Tg. Jiu (copii cu dizabilităţi)

165
1803 GORJ Tg. Jiu Centrul de plasament destinat protecţiei rezidenţiale a copiilor cu
dizabilităţi -din cadrul CSC-CH Tg-Jiu (copii cu dizabilităţi)

1901 HARGHITA Bilbor Centru de plasament Bilbor

1902 HARGHITA Cristuru Centru de plasament pentru copii cu handicap sever Cristuru
Secuiesc Secuiesc

1903 HARGHITA Ocland Centru de plasament Ocland

1904 HARGHITA Subcetate Centru de plasament Subcetate

1905 HARGHITA Topliţa Centru de plasament pentru copii cu handicap sever Topliţa

2001 HUNEDOARA Brad Centrul de plasament Brad

2002 HUNEDOARA Hunedoara Casa familială pt copilul cu dizabilităţi Hunedoara

2003 HUNEDOARA Hunedoara Centrul specializat pt copii cu dizabilităţi Hunedoara

2004 HUNEDOARA Lupeni Centrul de Plasament Lupeni

2101 IALOMIŢA Slobozia Centrul de Plasament nr. 2 Slobozia

2102 IALOMIŢA Slobozia Centrul de Plasament nr. 3 Slobozia

2103 IALOMIŢA Urziceni Complex de Servicii Urziceni (Serviciul Rezidenţial)

2201 IAŞI Horlesti Complex de Servicii Comunitare ''Bogdăneşti'

2202 IAŞI Iaşi Complex Servicii Comunitare Bucium

2204 IAŞI Iaşi Complex de servicii comunitare "Sf. Andrei"

2205 IAŞI Iaşi Centrul de recuperare pentru copilul cu handicap sever Galata -
Casa Modulară SERA

2206 IAŞI Iaşi CP "Ion Holban" Iaşi

2207 IAŞI Iaşi CP "CA Rosetti" Iaşi

2208 IAŞI Paşcani Complexul de servicii" M. Sadoveanu" Paşcani

2209 IAŞI Paşcani Subunitatea Sf. Stelian

2210 IAŞI Paşcani Complex de servicii "Sf. Nicolae" Paşcani

2211 IAŞI Tg. Frumos Complex de servicii sociale Tg. Frumos Centrul "Sf. Spiridon"

2301 ILFOV Periş Centrul de Plasament nr. 5 Periş

2302 ILFOV Periş Centrul de Plasament nr. 1 Periş

2303 ILFOV Periș Centrul de Plasament "Piticot"

166
2304 ILFOV Voluntari Centrul de Plasament nr. 6 Voluntari

2401 MARAMUREŞ Sighetu Centrul de plasament, asistenţă şi sprijin a tinerilor care părăsesc
Marmației sistemul de protecţie

2501 MEHEDINŢI Dr. Tr. Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilităţi 0-7 ani
Severin (funcţionează în cadrul complexului de servicii sociale pentru
copilul preşcolar)

2502 MEHEDINŢI Dr. Tr. Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilități

Severin

2503 MEHEDINŢI Dr. Tr. Centru de plasament "Sf. Nicodim "

Severin

2601 MUREŞ Sighișoara Complex de servicii pentru copilul cu deficienţe neuropsihiatrice

Sighişoara - Serviciul Rezidenţial

2701 NEAMŢ Piatra Modulul Casa "Traian" funcţionează în cadrul Complexului de

Neamţ servicii "Ion Creangă", Piatra Neamţ

2702 NEAMŢ Piatra Modulul Casa "Floare de Colţ" funcţionează în cadrul Complexului
Neamţ de servicii "Ion Creangă", Piatra Neamţ

2703 NEAMŢ Piatra Modul Casa "Călin" funcţionează în cadrul Complexului de servicii
Neamţ "Elena Doamna", Piatra Neamţ

2704 NEAMŢ Piatra Modul Casa "Smărăndiţa" funcţionează în cadrul Complexului de

Neamţ servicii "Elena Doamna", Piatra Neamţ

2705 NEAMŢ Piatra Centrul rezidenţial pentru copilul cu dizabilităţi Piatra Neamţ
Neamţ

2706 NEAMŢ Roman Complex de servicii "Romaniţa", Roman

2707 NEAMŢ Piatra Modulul Casa "DECEBAL" funcţionează în cadrul Complexului de

Neamţ servicii "Ion Creangă", Piatra Neamţ

2901 PRAHOVA Băicoi Complexul de Servicii Comunitare “Rază de Soare” Băicoi-Centru de

plasament

2902 PRAHOVA Câmpina Complexul de Servicii Comunitare «Sf. Filofteia» Câmpina, Centru
de plasament

2903 PRAHOVA Câmpina Centrul de Plasament Câmpina - Centru de Plasament

2904 PRAHOVA Filipeştii de Centrul de Plasament Filipeştii de Târg - Centru de plasament

Târg

2905 PRAHOVA Ploieşti Complexul de Servicii Comunitare «Sf. Andrei» Ploieşti, Centru de
plasament

2906 PRAHOVA Plopeni Centrul de Plasament Plopeni - Centru de plasament

2907 PRAHOVA Sinaia Centrul de Plasament Sinaia - Centru de plasament

2908 PRAHOVA Vălenii de Complexul de Servicii Comunitare “Sf. Maria” Vălenii de Munte,
Munte Centru de plasament

3001 SATU MARE Halmeu CPC ”Floare de colț” Halmeu

167
3002 SATU MARE Hurezu CPC “Roua” Hurezu Mare
Mare

3101 SĂLAJ Cehu Centru de Plasament din cadrul Complexului de Servicii Sociale
Silvaniei Cehu Silvaniei

3102 SĂLAJ Jibou Centru de Plasament din cadrul Complexului de Servicii Sociale
Jibou

3103 SĂLAJ Șimleul Centru de Plasament din cadrul Complexului de Servicii Sociale
Silvaniei Şimleu Silvaniei

3201 SIBIU Agîrbiciu Centrul de Plasament Agârbiciu

3202** SIBIU Cisnădie Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilități "Tavi Bucur"
Cisnădie

3204 SIBIU Orlat Centrul de plasament Orlat

3205** SIBIU Sibiu Centrul de plasament Gulliver, Sibiu

3206 SIBIU Sibiu Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilități "Prichindelul"

Sibiu - Complexul de servicii "Prichindel" Sibiu

3207 SIBIU Turnu Roşu Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilităţi Turnu Roşu

3301 SUCEAVA Siret Servicii pentru copilul aflat în dificultate Siret - Centrul terapeutic
modular pentru copilul cu nevoi speciale "Ama Deus" Siret

3302 SUCEAVA Solca Centrul de plasament "Mihail şi Gavril" Solca

3303 SUCEAVA Suceava Centrul de plasament "Speranţa" Suceava

3401 TELEORMAN Alexandria Centrul de recuperare pentru copilul cu nevoi speciale "Pinochio"
din cadrul Complexului de servicii pentru copilul cu nevoi speciale

3501 TIMIŞ Găvojdia Centrul de plasament Găvojdia

3502 TIMIŞ Lugoj Centrul de plasament Logoj

3503 TIMIŞ Lugoj Serviciul de îngrijire de tip rezidențial pentru copilul cu dizabilități
din cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică
pentru Copilul cu Handicap Lugoj

3504 TIMIŞ Recaș Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilități Recaș

3505 TIMIŞ Timișoara Serviciul de îngrijire de tip rezidențial din cadrul Centrului de
recuperare și reabilitare neuropsihiatrică pentru copii Timișoara

3601 TULCEA Mahmudia Centrul de plasament Mahmudia

3603 TULCEA Tulcea Centrul de plasament pentru recuperarea şi reabilitarea copilului

cu handicap sever Pelican

3604 TULCEA Tulcea Centrul de plasament Speranţa

3605 TULCEA Sulina Centrul de plasament Sulina

168
3606 TULCEA Topolog Centrul de plasament Sâmbăta Nouă

3607 TULCEA Somova Centrul de plasament Somova

3802 VÂLCEA Băbeni Casa "Pinocchio" Băbeni

3803 VÂLCEA Rm. Vâlcea Centrul de Plasament "Andreea"

3804 VÂLCEA Rm. Vâlcea Centrul de Plasament "Ana "

3805 VÂLCEA Rm. Vâlcea Serviciul de tip rezidenţial pentru recuperarea copilului cu
dizabilităţi Rm. Vâlcea

3806 VÂLCEA Rm. Vâlcea Centrul pentru Copilul cu Dizabilităţi Rm. Vâlcea

3807 VÂLCEA Rm. Vâlcea Centrul pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat

3808 VÂLCEA Rm. Vâlcea Serviciul de tip familial pentru deprinderi de viață și integrare
socioprofesională a tinerilor din sistemul de protecție - componenta
rezidențială

5101 CĂLĂRAŞI Călărași Serviciul rezidenţial în cadrul Centrului de Servicii Sociale pentru
Copil şi Familie ”SERA”

5102 CĂLĂRAŞI Călărași Serviciul Rezidenţial (în cadrul Complexului de servicii comunitare
pentru copilul cu handicap sever Călăraşi)

5103 CĂLĂRAŞI Oltenița Serviciul rezidenţial pentru copilul cu handicap sever - din cadrul
C.S.C. Olteniţa

Sursa: Banca Mondială (N=147). Municipiul București nu este inclus.

Note: * CP format prin comasarea Casei Rurale Traian cu Casa Rurală Decebal. **Complexul de Servicii Sibiu din
care făceau parte Centrul de plasament Gulliver, Sibiu și Centrul de plasament "Tavi Bucur" Cisnădie a fost
desființat, cele două centre de plasament au devenit entități distincte, iar cel din Cisnădie a fost transformat în
centru de plasament pentru copilul cu dizabilități.

169
Anexa 1. Tabel 2: Centrele de plasament pentru copii din România care au fost desființate între 31 octombrie
2016 și 1 februarie 2018
Cod Județ Localitate Denumire centru rezidențial

401 BACĂU Bacău Centrul rezidenţial "Henri Coandă" Bacău

CP închis cu sprijin HHC.

704 BOTOŞANI Trusesti Casa Rurală Decebal comasat cu Casa Rurală Traian Centru de
plasament Sf. Nicolae

809 BRAŞOV Săcele Centrul de plasament Brânduşa - Complex de Reabilitare Şcolară Brădet
CP a ars și s-au construit CTF-uri cu sprijin SERA.

1005 BUZĂU Buzău Centrul rezidenţial pentru copilul cu deficienţe de auz nr. 10, Buzău
CP închis și transformat în internat școlar ce ține de ISJ.

1006 BUZĂU Buzău Centrul rezidenţial pentru copilul cu deficienţe de vedere nr. 11, Buzău
CP închis și transformat în internat școlar ce ține de ISJ.

1204 CLUJ Huedin Centrul de plasament nr. 8 "Speranţa" - Centre rezidenţiale pt. copilul
separat temporar sau definitiv de părinţii săi
CP închis și s-au construit CTF-uri cu sprijin SERA.

1701 GALAŢI Galaţi Centrul de plasament "Negru Vodă"

CP închis cu sprijin SERA.

1706 GALAŢI Tecuci Centrul de asistenţă pentru copilul cu deficienţe neuromotorii

2203 IAŞI Iaşi Complex Servicii " Veniamin Costache"

CP închis cu sprijin HHC.

3203 SIBIU Mediaş Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilități Mediaş - Complexului
de servicii "Sf. Andrei”

3801 VÂLCEA Băbeni Centrul Rezidenţial de recuperare a tinerilor cu afecţiuni

neuropsihiatrice Băbeni
CP închis și s-au construit un CTF cu sprijin SERA.

3901 VRANCEA Focşani Centrul rezidenţial pentru copii cu dizabilităţi Focşani

Sursa: Banca Mondială (N=12).

170
 Anexa 1. Tabel 3: Centrele de plasament pentru copii din România în funcție de județ și stadiul în cadrul
procesului de închidere (în februarie 2018)
CP pentru care CP pentru care se CP pentru CP declarat de Total
DGASPC (și CJ) nu dorește închiderea căruia DGASPC a fi în
dorește închiderea cândva DGASPC a proces de
închiderea nici în în viitor, fără ca întreprins discuții, închidere (proces
prezent și nici în DGASPC să fi negocieri, acțiuni în derulare)
viitor întreprins ceva (proces în faza
concret în acest incipientă)
sens

ALBA 1 0 0 0 1

ARAD 4 0 0 0 4

ARGES 2 3 2 0 7

BIHOR 2 1 1 0 4

BISTRITA NASAUD 0 1 1 1 3

BOTOSANI 1 0 1 1 3

BRASOV 1 4 0 6 11

BUZAU 1 0 2 1 4

CALARASI 3 0 0 0 3

CARAS SEVERIN 0 3 0 0 3

CLUJ 3 0 0 0 3

CONSTANTA 1 2 0 4 7

COVASNA 1 1 0 1 3

DAMBOVITA 1 0 0 0 1

DOLJ 4 0 0 0 4

GALATI 2 0 2 0 4

GORJ 1 0 2 0 3

HARGHITA 0 1 4 0 5

HUNEDOARA 4 0 0 0 4

IALOMITA 0 3 0 0 3

IASI 2 1 1 6 10

ILFOV 0 4 0 0 4

MARAMURES 0 0 0 1 1

MEHEDINTI 2 0 1 0 3

171
MURES 1 0 0 0 1

NEAMT 4 0 0 3 7

PRAHOVA 4 1 1 2 8

SALAJ 0 2 0 1 3

SATU MARE 2 0 0 0 2

SIBIU 4 1 1 0 6

SUCEAVA 1 0 1 1 3

TELEORMAN 0 0 0 1 1

TIMIS 0 1 2 2 5

TULCEA 4 0 1 1 6

VALCEA 0 2 0 5 7
Total 56 31 23 37 147

Sursa: Banca Mondială. Municipiul București nu este inclus.

172
 Anexa 1. Tabel 4: Lista centrelor de plasament cu probabilitate relativ mare de a fi închise
CP pentru
închiderea
căruia
DGASPC a
întreprins
discuții, CP declarat
negocieri, de DGASPC a
acțiuni fi în proces
(proces în de închidere
faza (proces în
Cod Județ Localitate Denumire centru rezidențial incipientă) derulare)

302 ARGEŞ Câmpulun Centru de tip rezidenţial - Complexul de 1 (b)

g Servicii pentru Copilul în Dificultate
Câmpulung

307 ARGEŞ Rucăr Centrul rezidenţial - Complex de Servicii 1 (b)

pentru Copilul în Dificultate Rucăr

503 BIHOR Oradea Centrul de Plasament Nr.2 Oradea 1

601 BISTRIŢA Beclean Centrul de Plasament de tip familial 1

NĂSĂUD pentru copii din cadrul CPC Beclean

602 BISTRIŢA Năsăud Centrul de Plasament de tip familial 1

NĂSĂUD pentru copii din cadrul CPC Năsăud

702 BOTOŞANI Pomarla Centrul de plasament Dumbrava Minunată 1

703 (*) BOTOŞANI Trusesti Centru de plasament Sf. Nicolae 1 (b)

801 BRAŞOV Codlea Centrul de Plasament "Aurora" Codlea - 1 (b)

Complex de servicii Măgura Codlea

803 BRAŞOV Codlea Centrul de reabilitare şcolară "Albina" - 1 (a)

Complex de Servicii Măgura Codlea

805 BRAŞOV Făgăraş Centrul de reabilitare Şcolară "Floare de 1 (b)

Colţ" Făgăraş - Complex de Servicii Făgăraş

810 BRAŞOV Săcele Centrul de plasament Ghiocelul - Complex 1 (a)

de Reabilitare Şcolară Brădet

811 BRAŞOV Victoria Centrul de Plasament "Azur" Victoria - 1 (a)

Complex de servicii Victoria

812 BRAŞOV Codlea Centrul de plasament Alice - Complex de 1 (b)

servicii Măgura Codlea

1001 BUZĂU Beceni Centrul rezidenţial pentru recuperarea şi 1 (b)

reabilitarea copilului cu tulburări de
comportament nr. 5 Beceni

1002 BUZĂU Buzău Serviciul rezidenţial pentru copilul aflat în 1

dificultate socială , din cadrul
Complexului de servicii comunitare nr. 2,
Buzău

1004 BUZĂU Buzău Centrul rezidenţial pentru copiii cu 1 (a)

handicap nr. 9, Buzău

173
1301 CONSTANŢA Agigea Centrul de Plasament "Delfinul" 1 (a)

1303 CONSTANŢA Constanţa Centrul de plasament "Ovidiu" 1 (a)

1304 CONSTANŢA Constanţa Complex de servicii comunitare "Cristina" 1 (a)

1305 CONSTANŢA Constanţa Complex de servicii comunitare "Orizont" 1 (a)

1402 COVASNA Olteni Centru de plasament nr. 6 Olteni 1 (b)

1702 GALAŢI Galaţi Centrul de asistenţă pentru copilul cu 1 (b)

cerinţe educative speciale Galata

1703 GALAŢI Galaţi Centrul de plasament nr.3 Galaţi 1 (b)

1802 GORJ Tg. Jiu Centrul de plasament destinat protecţiei 1

rezidenţiale a copiilor cu dizabilităţi-din
cadrul CSC-CNS Tg. Jiu (copii cu
dizabilităţi)

1803 GORJ Tg. Jiu Centrul de plasament destinat protecţiei 1

rezidenţiale a copiilor cu dizabilităţi -din
cadrul CSC-CH Tg-Jiu (copii cu dizabilităţi)

1901 HARGHITA Bilbor Centru de plasament Bilbor 1 (b)

1902 HARGHITA Cristuru Centru de plasament pentru copii cu 1 (b)

Secuiesc handicap sever Cristuru Secuiesc

1904 HARGHITA Subcetate Centru de plasament Subcetate 1 (b)

1905 HARGHITA Topliţa Centru de plasament pentru copii cu 1

handicap sever Topliţa

2201 IAŞI Horlesti Complex de Servicii Comunitare 1 (a)

''Bogdăneşti'

2202 IAŞI Iaşi Complex Servicii Comunitare Bucium 1 (b)

2205 IAŞI Iaşi Centrul de recuperare pentru copilul cu 1

handicap sever Galata - Casa Modulară
SERA

2206 IAŞI Iaşi CP "Ion Holban" Iaşi 1

2207 IAŞI Iaşi CP "CA Rosetti" Iaşi 1 (b)

2209 IAŞI Paşcani Subunitatea Sf. Stelian 1 (b)

2211 IAŞI Tg. Complex de servicii sociale Tg. Frumos 1

Frumos Centrul "Sf. Spiridon"

2401 MARAMUREŞ Sighetu Centrul de plasament, asistenţă şi sprijin a 1

Marmației tinerilor care părăsesc sistemul de
protecţie

2503 MEHEDINŢI Dr. Tr. Centru de plasament "Sf. Nicodim " 1 (b)
Severin

174
2703 NEAMŢ Piatra Modul Casa "Călin" funcţionează în cadrul 1
Neamţ Complexului de servicii "Elena Doamna",
Piatra Neamţ

2704 NEAMŢ Piatra Modul Casa "Smărăndiţa" funcţionează în 1

Neamţ cadrul Complexului de servicii "Elena
Doamna", Piatra Neamţ

2706 NEAMŢ Roman Complex de servicii "Romaniţa", Roman 1 (a)

2906 PRAHOVA Plopeni Centrul de Plasament Plopeni - Centru de 1 (a)

plasament

2907 PRAHOVA Sinaia Centrul de Plasament Sinaia - Centru de 1 (a)

plasament

2908 PRAHOVA Vălenii de Complexul de Servicii Comunitare “Sf. 1 (b)

Munte Maria” Vălenii de Munte, Centru de
plasament

3102 SĂLAJ Jibou Centru de Plasament din cadrul 1 (b)

Complexului de Servicii Sociale Jibou

3204 SIBIU Orlat Centrul de plasament Orlat 1

3302 SUCEAVA Solca Centrul de plasament "Mihail şi Gavril" 1

Solca

3303 SUCEAVA Suceava Centrul de plasament "Speranţa" Suceava 1 (b)

3401 TELEORMAN Alexandri Centrul de recuperare pentru copilul cu 1

a nevoi speciale "Pinochio" din cadrul
Complexului de servicii pentru copilul cu
nevoi speciale

3501 TIMIŞ Găvojdia Centrul de plasament Găvojdia 1 (a)

3502 TIMIŞ Lugoj Centrul de plasament Logoj 1

3503 TIMIŞ Lugoj Serviciul de îngrijire de tip rezidențial 1 (a)

pentru copilul cu dizabilități din cadrul
Centrului de Recuperare și Reabilitare
Neuropsihiatrică pentru Copilul cu
Handicap Lugoj

3505 TIMIŞ Timișoara Serviciul de îngrijire de tip rezidențial din 1

cadrul Centrului de recuperare și
reabilitare neuropsihiatrică pentru copii
Timișoara

3603 TULCEA Tulcea Centrul de plasament pentru recuperarea 1 (b)

şi reabilitarea copilului cu handicap sever
Pelican

3604 TULCEA Tulcea Centrul de plasament Speranţa 1 (a)

3803 VÂLCEA Rm. Centrul de Plasament "Andreea" 1 (b)

Vâlcea

175
3804 VÂLCEA Rm. Centrul de Plasament "Ana" 1 (b)
Vâlcea

3805 VÂLCEA Rm. Serviciul de tip rezidenţial pentru 1

Vâlcea recuperarea copilului cu dizabilităţi Rm.
Vâlcea

3806 VÂLCEA Rm. Centrul pentru Copilul cu Dizabilităţi Rm. 1 (b)

Vâlcea Vâlcea
3807 VÂLCEA Rm. Centrul pentru copilul abuzat, neglijat, 1
Vâlcea exploatat
Total 23 37

Sursa: Banca Mondială (N=60). Municipiul București nu este inclus.

Note: (*)CP format prin comasarea Casei Rurale Traian cu Casa Rurală Decebal. (a) DGASPC declară că pentru
finanțarea închiderii acestui CP va aplica la POR apelul în derulare în februarie 2018. (b) DGASPC declară că
pentru finanțarea închiderii acestui CP va aplica la POR/POCU apelurile viitoare.

176
 Anexa 1. Tabel 5: Lista centrelor de plasament cu probabilitate mică sau zero de a fi închise
CP pentru
care se
dorește
închiderea
cândva în
viitor, fără
ca DGASPC
să fi CP pentru care
întreprins DGASPC (și CJ)
vreun nu dorește
demers închidere nici
concret în în prezent,
Cod Județ Localitate Denumire centru rezidențial acest sens nici în viitor
101 ALBA Blaj Servicii comunitare pentru protecţia 1
copilului Blaj - Centrul de plasament

201 ARAD Arad Centrul de recuperare şi reabilitare 1

pentru copii cu dizabilităţi Arad

202 ARAD Arad Centrul de Plasament "Oituz" Arad 1

203 ARAD Arad Centrul de Criză Arad 1

204 ARAD Zădăreni Centrul de Plasament Zădăreni 1

301 ARGEŞ Câmpulung Centru de tip rezidenţial pentru copii cu 1

dizabilităţi - Complexul de Servicii
Comunitare pentru Copii cu Dizabilităţi
Câmpulung

303 ARGEŞ Costeşti Centrul de tip rezidenţial pentru copii cu 1

dizabilităţi - Complex de Servicii pentru
Copii cu Dizabilităţi Costeşti

304 ARGEŞ Piteşti Centru de tip rezidenţial pentru copii cu 1

dizabilităţi şi respite - care - Complex de
Servicii pentru Copilul cu Handicap
Trivale Piteşti

305 ARGEŞ Piteşti Centrul de tip rezidenţial - Complexul de 1

Servicii Comunitare Pentru Copilul în
Dificultate Sf. Constantin şi Elena Piteşti

306 ARGEŞ Piteşti Centrul rezidenţial pentru copii cu 1

dizabilităţi şi respite-care - Centrul de
Copii "SF. Andrei", Piteşti

501 BIHOR Oradea Centrul de plasament pentru copii cu 1

dizabilităţi nr.6 Oradea

502 BIHOR Oradea Centrul de Plasament Oradea - Modul 1

Dalmaţienii

504 BIHOR Popeşti Centrul de plasament pentru copii cu 1

dizabilităţi Popeşti

603 BISTRIŢA Bistriţa Centrul de Plasament de tip familial 1

NĂSĂUD pentru copilul cu dizabilităţi din cadrul
CPC Bistriţa

701 BOTOŞANI Botoşani Centrul de plasament Prietenia 1

177
802 BRAŞOV Codlea Centrul de plasament pentru copilul cu 1
handicap "Speranţa" - Complex de
servicii Măgura Codlea

804 BRAŞOV Făgăraş Centrul de Plasament "Casa Maria" - 1

Complex de Servicii Făgăraş

806 BRAŞOV Ghimbav Centrul "Sfântul STELIAN" Ghimbav 1

807 BRAŞOV Jibert Complex de servicii "Dacia" 1

808 BRAŞOV Rupea Centrul de Plasament "Casa Ioana" Rupea 1

1003 BUZĂU Buzău Centrul rezidenţial din cadrul 1

Complexului de servicii pentru copilul cu
handicap sever nr. 8, Buzău

1101 CARAŞ Caransebeş Centrul "Bunavestire" Caransebeş fost 1

SEVERIN Complexul de servicii sociale
"Bunavestire" Caransebeş - Modulul
Centrul de plasament pentru copii cu
dizabilităţi

1102 CARAŞ Reşiţa Centrul "Speranţa" Reşiţa fost Centrul de 1

SEVERIN Plasament "Speranţa" Reşiţa - Modulul
Centrul de plasament

1103 CARAŞ Zăgujeni Centrul "Casa Noastra" Zăgujeni fost 1

SEVERIN Centrul de Plasament "Casa Noastră"
Zăgujeni - Modulul Centrul de plasament

1201 CLUJ Cluj Complexul de servicii destinat protecţiei 1

Napoca copilului nr. 2-Centre rezidenţiale pt.
copilul separat temporar sau definitiv de
părinţii săi: centre de plasament

1202 CLUJ Cluj Complex de servicii pentru recuperarea 1

Napoca copiilor cu handicap uşor şi mediu nr. 9
"Ţăndărică"- Centre rezidenţiale pt.
copilul separat temporar sau definitiv de
părinţii săi

1203 CLUJ Cluj Complex de servicii pentru recuperarea 1

Napoca copiilor cu handicap neuropsihic sever nr.
10 "Pinochio" - Centre rezidenţiale pt.
copilul separat temporar sau definitiv de
părinţii săi: centre de plasament

1302 CONSTANŢA Constanţa Centrul de plasament "Antonio"- 1

componenta modulată

1306 CONSTANŢA Constanţa Centrul de plasament "Traian" 1

1307 CONSTANŢA Techirghiol Complex de servicii comunitare "Sparta 1

Rotterdam"- Componenta modulată ( D)

1401 COVASNA Baraolt Centrul rezidenţial pentru copii cu 1

dizabilităţi Baraolt - funcţionează în
cadrul Complexului de servicii comunitare
Baraolt

178
1403 COVASNA Tg. Centru de plasament "Borsnyay Kamilla" 1
Secuiesc Tg Secuiesc

1501 DÂMBOVIŢA Găeşti Complexul de Servicii Sociale Găeşti, 1

Centrul de plasament pentru copilul cu
dizabilităţi

1601 DOLJ Craiova Centrul de plasament "Noricel" 1

1602 DOLJ Craiova Centrul de plasament "VIS DE COPIL" 1

1603 DOLJ Craiova Centrul de Plasament "PRICHINDEL" 1

1605 DOLJ Craiova Centru de plasament "Sf Apostol Andrei" 1

1704 GALAŢI Munteni Centrul de reabilitare şi reintegrare 1

socială a copilului- Casa "David Austin"
Munteni

1705 GALAŢI Tecuci Centrul de asistenţă pentru copilul cu 1

cerinţe educative speciale Tecuci

1801 GORJ Tg. Centrul de Plasament destinat protecţiei 1

Cărbuneşti rezidenţiale a copiilor - din cadrul CSC-CD
Tg-Cărbuneşti

1903 HARGHITA Ocland Centru de plasament Ocland 1

2001 HUNEDOARA Brad Centrul de plasament Brad 1

2002 HUNEDOARA Hunedoara Casa familială pt copilul cu dizabilităţi 1

Hunedoara

2003 HUNEDOARA Hunedoara Centrul specializat pt copii cu dizabilităţi 1

Hunedoara

2004 HUNEDOARA Lupeni Centrul de Plasament Lupeni 1

2101 IALOMIŢA Slobozia Centrul de Plasament nr. 2 Slobozia 1

2102 IALOMIŢA Slobozia Centrul de Plasament nr. 3 Slobozia 1

2103 IALOMIŢA Urziceni Complex de Servicii Urziceni (Serviciul 1

Rezidenţial)

2204 IAŞI Iaşi Complex de servicii comunitare "Sf. 1

Andrei"

2208 IAŞI Paşcani Complexul de servicii" M. Sadoveanu" 1

Paşcani

2210 IAŞI Paşcani Complex de servicii "Sf. Nicolae" Paşcani 1

2301 ILFOV Periş Centrul de Plasament nr. 5 Periş 1

2302 ILFOV Periş Centrul de Plasament nr. 1 Periş 1

179
2303 ILFOV Periș Centrul de Plasament "Piticot" 1

2304 ILFOV Voluntari Centrul de Plasament nr. 6 Voluntari 1

2501 MEHEDINŢI Dr. Tr. Centrul de plasament pentru copilul cu 1

Severin dizabilităţi 0-7 ani (funcţionează în cadrul
complexului de servicii sociale pentru
copilul preşcolar)

2502 MEHEDINŢI Dr. Tr. Centrul de plasament pentru copilul cu 1

Severin dizabilități

2601 MUREŞ Sighișoara Complex de servicii pentru copilul cu 1

deficienţe neuropsihiatrice Sighişoara -
Serviciul Rezidenţial

2701 NEAMŢ Piatra Modulul Casa "Traian" funcţionează în 1

Neamţ cadrul Complexului de servicii "Ion
Creangă", Piatra Neamţ

2702 NEAMŢ Piatra Modulul Casa "Floare de Colţ" 1

Neamţ funcţionează în cadrul Complexului de
servicii "Ion Creangă", Piatra Neamţ

2705 NEAMŢ Piatra Centrul rezidenţial pentru copilul cu 1

Neamţ dizabilităţi Piatra Neamţ

2707 NEAMŢ Piatra Modulul Casa "DECEBAL" funcţionează în 1

Neamţ cadrul Complexului de servicii "Ion
Creangă", Piatra Neamţ

2901 PRAHOVA Băicoi Complexul de Servicii Comunitare “Rază 1

de Soare” Băicoi-Centru de plasament

2902 PRAHOVA Câmpina Complexul de Servicii Comunitare «Sf. 1

Filofteia» Câmpina, Centru de plasament

2903 PRAHOVA Câmpina Centrul de Plasament Câmpina - Centru 1

de Plasament

2904 PRAHOVA Filipeştii Centrul de Plasament Filipeştii de Târg - 1

de Târg Centru de plasament

2905 PRAHOVA Ploieşti Complexul de Servicii Comunitare «Sf. 1

Andrei» Ploieşti, Centru de plasament

3001 SATU MARE Halmeu CPC ”Floare de colț” Halmeu 1

3002 SATU MARE Hurezu CPC “Roua” Hurezu Mare 1

Mare

3101 SĂLAJ Cehu Centru de Plasament din cadrul 1

Silvaniei Complexului de Servicii Sociale Cehu
Silvaniei

3103 SĂLAJ Șimleul Centru de Plasament din cadrul 1

Silvaniei Complexului de Servicii Sociale Şimleu
Silvaniei

3201 SIBIU Agîrbiciu Centrul de Plasament Agârbiciu 1

180
3202 SIBIU Cisnădie Centrul de plasament pentru copilul cu 1
dizabilități "Tavi Bucur" Cisnădie

3205 SIBIU Sibiu Centrul de plasament Gulliver, Sibiu 1

3206 SIBIU Sibiu Centrul de plasament pentru copilul cu 1

dizabilități "Prichindelul" Sibiu -
Complexul de servicii "Prichindel" Sibiu

3207 SIBIU Turnu Roşu Centrul de plasament pentru copilul cu 1

dizabilităţi Turnu Roşu

3301 SUCEAVA Siret Servicii pentru copilul aflat în dificultate 1

Siret - Centrul terapeutic modular pentru
copilul cu nevoi speciale "Ama Deus" Siret

3504 TIMIŞ Recaș Centrul de plasament pentru copilul cu 1

dizabilități Recaș

3601 TULCEA Mahmudia Centrul de plasament Mahmudia 1

3605 TULCEA Sulina Centrul de plasament Sulina 1

3606 TULCEA Topolog Centrul de plasament Sâmbăta Nouă 1

3607 TULCEA Somova Centrul de plasament Somova 1

3802 VÂLCEA Băbeni Casa "Pinocchio" Băbeni 1

3808 VÂLCEA Rm. Serviciul de tip familial pentru deprinderi 1

Vâlcea de viață și integrare socioprofesională a
tinerilor din sistemul de protecție -
componenta rezidențială

5101 CĂLĂRAŞI Călărași Serviciul rezidenţial în cadrul Centrului de 1

Servicii Sociale pentru Copil şi Familie
”SERA”

5102 CĂLĂRAŞI Călărași Serviciul Rezidenţial (în cadrul 1

Complexului de servicii comunitare
pentru copilul cu handicap sever Călăraşi)
5103 CĂLĂRAŞI Oltenița Serviciul rezidenţial pentru copilul cu 1
handicap sever - din cadrul C.S.C. Olteniţa
Total 31 56

Sursa: Banca Mondială (N=87). Municipiul București nu este inclus.

181
ANEXE PARTEA 2A: Date statistice despre asistenții maternali
profesioniști (AMP)
Anexa 2A. Tabel 1: Datele utilizate pentru analiză
Lista AMP QQ AMP SC AMP
QSefAMP Recensământul Evaluare din birou a Studii de caz: Evaluare
Interviu cu șeful AMP unui eșantion de AMP AMP în teren
Județ Serviciului AMP (număr AMP) (număr AMP) (număr AMP)
AB Da 96 19 1

AR Da 102 20 1

AG Da 242 12 2

BH Da 367 19 0

BN Da 137 18 3

BT Da 213 20 2

BV Da 95 20 2

BZ Da 195 20 2

CS Da 419 18 0

CJ Da 131 10 1

CT Da 271 20 2

CV Da 131 20 2

DB Da 285 12 1

DJ Da 248 12 2

GL Da 315 12 4

GJ Da 152 20 0

HR Da 208 12 1

HD Da 146 20 1

IL Da 75 19 1

IS Da 795 9 1

IF Da 76 20 2

MM Da 255 19 1

MH Da 158 20 0

MS Da 233 11 1

NT Da 426 20 2

PH Da 216 20 2

SM Da 238 19 2

SJ Da 76 18 2

182
 SB Da 144 20 2

SV Da 381 12 0

TR Da 192 11 3

TM Da 555 18 2

TL Da 171 20 0

VL Da 305 20 2
CL Da 198 12 1
Total 35 8,247 592 51

Anexa 2A. Tabel 2: Numărul de AMP și numărul de copii cu măsură de protecție specială la AMP în cele 35
județe cu centre de plasament, în perioada 2010-2018
Numărul de copii cu măsură de protecție Numărul de asistenți maternali profesioniști
specială la asistenți maternali profesioniști DGASPC
Județ 31.12.2010 31.12.2017 Februarie- 31.12.2010 31.12.2017 February-
martie 2018 March 2018
(*) (*)

AB 214 166 165 140 91 96

AR 160 136 123 106 109 102

AG 431 360 369 294 241 242

BH 687 650 646 395 365 367

BN 268 248 243 163 137 137

BT 456 423 420 237 206 213

BV 351 170 172 182 100 95

BZ 424 318 322 230 199 195

CS 607 497 498 535 443 419

CJ 222 193 201 148 134 131

CT 459 478 478 298 264 271

CV 322 239 242 161 132 131

DB 735 539 524 380 295 285

DJ 326 379 382 178 257 248

GL 797 615 610 486 320 315

GJ 167 215 220 131 154 152

HR 426 437 437 209 209 208

HD 362 244 237 182 153 146

IL 125 93 93 104 76 75

183
 IS 1,199 1,486 1,462 850 824 795

IF 115 114 116 81 77 76

MM 410 332 328 318 258 255

MH 251 279 269 177 166 158

MS 446 431 419 252 238 233

NT 617 565 568 503 429 426

PH 448 383 385 303 220 216

SM 433 466 469 252 239 238

SJ 173 112 111 111 79 76

SB 445 277 274 273 150 144

SV 670 581 582 472 381 381

TR 345 359 361 187 193 192

TM 1101 1016 1001 607 574 555

TL 275 296 298 203 175 171

VL 547 478 471 379 318 305

CL 418 243 229 350 210 198

Total 15,432 13,818 13,725 9.877 8.416 8,247

Sursa: www.copii.ro, ANPDCA (2010-2017). (*)Banca Mondială, Recensământul asistenților maternali profesioniști.

Anexa 2A. Tabel 3: Distribuția asistenților maternali pe gen și județ (%)

Județ Femei Bărbați Total
AB 8 92 100

AR 16 84 100

AG 3 97 100

BH 9 91 100

BN 8 92 100

BT 4 96 100

BV 11 89 100

BZ 2 98 100

CS 18 82 100

CJ 5 95 100

184
 CT 4 96 100

CV 7 93 100

DB 7 93 100

DJ 14 86 100

GL 3 97 100

GJ 1 99 100

HR 4 96 100

HD 9 91 100

IL 0 100 100

IS 15 85 100

IF 9 91 100

MM 9 91 100

MH 6 94 100

MS 6 94 100

NT 6 94 100

PH 2 98 100

SM 4 96 100

SJ 1 99 100

SB 11 89 100

SV 5 95 100

TR 4 96 100

TM 19 81 100

TL 0 100 100

VL 1 99 100

CL 4 96 100
Total 8 92 100

Sursa: Banca Mondială, Recensământul asistenților maternali profesioniști (februarie-martie 2018).

185
 Anexa 2A. Tabel 4: Distribuția asistenților maternali pe grupuri de vârstă și județ (%)
Județ 21-30 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-59 ani 60-69 ani 70-81 ani Total
AB 0 4 19 60 17 0 100

AR 1 11 32 43 14 0 100

AG 1 10 36 49 5 0 100

BH 1 11 44 39 5 0 100

BN 1 12 37 48 3 0 100

BT 0 10 39 48 4 0 100

BV 0 3 27 59 11 0 100

BZ 0 10 38 48 3 0 100

CS 0 7 41 35 15 1 100

CJ 0 8 37 30 23 2 100

CT 1 10 36 41 12 0 100

CV 0 5 27 44 24 0 100

DB 0 7 43 48 2 0 100

DJ 2 12 44 35 7 0 100

GL 0 8 37 41 14 0 100

GJ 2 20 37 38 3 0 100

HR 1 13 38 40 8 0 100

HD 1 8 33 51 8 0 100

IL 0 5 40 53 1 0 100

IS 1 14 47 29 9 0 100

IF 0 1 37 47 14 0 100

MM 0 9 38 40 14 0 100

MH 2 15 33 41 9 0 100

MS 0 9 42 45 4 0 100

NT 1 7 38 39 15 0 100

PH 0 1 27 59 13 0 100

SM 0 8 39 44 9 0 100

SJ 1 11 36 51 1 0 100

SB 0 8 26 47 17 1 100

186
 SV 2 10 41 45 3 0 100

TR 2 7 42 44 5 0 100

TM 1 9 31 37 21 2 100

TL 0 12 42 44 2 0 100

VL 0 5 46 48 1 0 100

CL 1 5 35 48 12 0 100
Total 1 9 38 42 10 0 100

Sursa: Banca Mondială, Recensământul asistenților maternali profesioniști (februarie-martie 2018).

Anexa 2A. Tabel 5: Distribuția asistenților maternali pe nivel de educație și județ (%)
Școală Facultate
Profesională, postliceală, (inclusiv
Primar (I- Gimnazial prima treaptă Liceu (IX- școală master,
Județ IV) (V-VIII) liceu (IX-X) XII) maiștri doctorat) Total
AB 0 14 41 39 2 5 100

AR 0 13 38 45 3 2 100

AG 0 6 36 55 0 2 100

BH 0 5 31 59 3 2 100

BN 0 4 60 31 4 2 100

BT 0 2 54 40 1 2 100

BV 0 13 42 43 0 2 100

BZ 0 11 52 36 0 1 100

CS 1 24 18 51 4 1 100

CJ 0 14 47 37 1 2 100

CT 0 14 39 44 1 2 100

CV 0 15 40 40 3 2 100

DB 0 5 46 47 0 2 100

DJ 0 1 42 53 0 4 100

GL 0 12 54 32 0 2 100

GJ 0 3 15 76 2 4 100

HR 0 11 44 42 2 1 100

HD 1 8 36 47 5 3 100

IL 0 3 25 71 0 1 100

187
 IS 1 24 48 25 1 1 100

IF 0 9 42 39 0 9 100

MM 0 15 47 33 3 2 100

MH 1 11 25 56 3 4 100

MS 0 8 55 35 2 0 100

NT 0 12 56 28 1 2 100

PH 0 13 50 35 1 1 100

SM 0 40 11 44 2 3 100

SJ 0 0 43 50 3 4 100

SB 0 5 49 42 1 3 100

SV 0 6 57 34 2 1 100

TR 0 1 24 72 2 2 100

TM 1 16 45 33 2 5 100

TL 0 11 49 37 0 3 100

VL 0 5 40 50 3 2 100

CL 0 12 43 39 3 3 100
Total 0.2 12 42 42 2 2 100

Sursa: Banca Mondială, Recensământul asistenților maternali profesioniști (februarie-martie 2018).

Anexa 2A. Tabel 6: Distribuția AMP în funcție de numărul de copii în îngrijire în februarie 2018 și cei îngrijiți
vreodată (de la prima atestare ca AMP), pe județe (%)
Județ Numărul de copii îngrijiți de rețeaua de Numărul total de copii îngrijiți de
AMP în februarie 2018 actualii AMP (de la prima atestare), în
perioada 1998-2018 (*)
(A) (B) (A)%(B)

AB 165 454 36

AR 123 478 26

AG 369 757 49

BH 646 1,052 61

BN 243 420 58

BT 420 835 50

BV 172 519 33

BZ 322 933 35

188
 CS 498 719 69

CJ 201 531 38

CT 478 1,050 46

CV 242 464 52

DB 524 1,508 35

DJ 382 1,045 37

GL 610 1,101 55

GJ 220 543 41

HR 437 893 49

HD 237 556 43

IL 93 204 46

IS 1,462 2,416 61

IF 116 309 38

MM 328 539 61

MH 269 472 57

MS 419 673 62

NT 568 842 67

PH 385 1,159 33

SM 469 855 55

SJ 111 278 40

SB 274 480 57

SV 582 1,532 38

TR 361 789 46

TM 1,001 1,549 65

TL 298 608 49

VL 471 1,090 43

CL 229 450 51
Total 13,725 28,103 49

Sursa: Banca Mondială, Recensământul asistenților maternali profesioniști (februarie-martie 2018).

Notă: (*)Copiii îngrijiți de AMP în februarie 2018 sunt incluși.

189
 Anexa 2A. Tabel 7: Modul de utilizare a rețelelor de AMP județene (%)
AMP care de-a AMP care pe lângă ... 2 ... 3 ... între 4 și Total Total
lungul carierei au copiii îngrijiți în alți alți 21 alți copii % N
îngrijit doar copiii februarie 2018 a mai copii copii
plasați și în avut în îngrijire încă
februarie 2018 ... 1 alt copil
AB 28 11 10 9 41 100 96

AR 20 7 17 16 41 100 102

AG 40 24 11 9 17 100 242

BH 44 28 15 7 7 100 367

BN 43 20 21 7 9 100 137

BT 33 23 13 11 20 100 213

BV 24 15 12 6 43 100 95

BZ 18 13 18 11 39 100 195

CS 67 21 8 2 2 100 419

CJ 28 14 16 11 31 100 131

CT 34 18 13 14 21 100 271

CV 37 18 16 15 14 100 131

DB 14 12 15 18 41 100 285

DJ 36 14 8 8 33 100 248

GL 34 23 21 10 12 100 315

GJ 34 13 20 11 23 100 152

HR 25 19 24 13 19 100 208

HD 41 12 15 8 24 100 146

IL 27 32 19 13 9 100 75

IS 41 28 15 6 9 100 795

IF 34 17 8 13 28 100 76

MM 49 32 11 4 4 100 255

MH 41 30 15 5 9 100 158

MS 48 20 16 8 7 100 233

NT 57 29 8 3 2 100 426

PH 12 12 18 15 44 100 216

SM 39 25 14 6 16 100 238

190
SJ 25 18 21 14 21 100 76

SB 40 27 12 8 13 100 144

SV 18 23 22 16 22 100 381

TR 36 14 18 9 24 100 192

TM 50 22 16 7 5 100 555

TL 34 20 15 12 19 100 171

VL 18 27 20 19 15 100 305

CL 45 25 15 10 6 100 198

Total cele
35 de 37 22 15 9 16 100 8,247
județe

Sursa: Banca Mondială, Recensământul asistenților maternali profesioniști (februarie-martie 2018).

Notă: Celulele marcate cu culoare indică valori semnificativ mai mari.

Anexa 2A. Tabel 8: Numărul mediu de ani petrecuți de un copil la același AMP, pe județe

Numărul total de Numărul de Numărul de ani petrecuți de un copil la același AMP

copii îngrijiți de AMP în
actualii AMP (de la februarie
Județ prima atestare), în 2018
perioada 1998-2018
(*) Medie Medie Medie Medie

AB 454 96 4.2 3.7 0.5 16

AR 478 102 2.6 2.6 0 14

AG 757 242 6.7 5.1 0 17

BH 1.052 367 7.5 4.5 0 20

BN 420 137 6.0 5.1 0 17

BT 835 213 4.8 4.1 0 17

BV 519 95 3.9 4.1 0.3 15

BZ 933 195 3.0 2.0 0.5 13

CS 719 419 8.9 4.7 0 18

CJ 531 131 3.9 4.0 0 18

CT 1.050 271 3.7 3.6 0 18

CV 464 131 6.0 4.4 0.5 16

DB 1.508 285 4.0 3.4 0 20

191
 DJ 1.045 248 2.5 2.4 0 16

GL 1.101 315 5.3 4.0 0.3 17

GJ 543 152 3.1 3.2 0 16

HR 893 208 4.6 3.6 0 19

HD 556 146 5.6 4.7 0 16

IL 204 75 6.8 3.7 1 15

IS 2.416 795 5.9 4.3 0 18

IF 309 76 5.0 4.3 0 18

MM 539 255 8.6 4.8 0 19

MH 472 158 6.4 4.6 0.6 19

MS 673 233 6.4 4.5 0 18

NT 842 426 8.5 4.5 0 18

PH 1.159 216 4.2 3.4 0.3 16

SM 855 238 6.8 4.8 0 18

SJ 278 76 4.8 3.9 0 16

SB 480 144 6.9 5.1 0.3 18

SV 1.532 381 4.8 3.5 0.4 18

TR 789 192 4.5 3.8 0 17

TM 1.549 555 6.7 4.6 0 18

TL 608 171 3.8 3.6 0 16

VL 1.090 305 6.4 3.7 1 18

CL 450 198 8.5 5.0 0 18

Total 28.103 8,247 5.8 4.5 0 20

Sursa: Banca Mondială, Recensământul asistenților maternali profesioniști (februarie-martie 2018).

Notă: (*) Copiii îngrijiți de AMP în februarie 2018 sunt incluși. Pentru copiii care sunt încă în sistem, durata medie
se referă la numărul de ani de la instituirea măsurii la AMP și până în februarie 2018.

192
 Anexa 2A. Tabel 9: Managerii de caz pentru AMP, pe județe
Număr manageri de caz
Județ Numărul de AMP Raport AMP/MC
(MC) pentru AMP
AB 96 10 10

AR 102 2 51

AG 242 7 35

BH 367 21 17

BN 137 4 34

BT 213 10 21

BV 95 7 14

BZ 195 8 24

CS 419 16 26

CJ 131 4 33

CT 271 0 -

CV 131 6 22

DB 285 7 41

DJ 248 4 62

GL 315 18 18

GJ 152 8 19

HR 208 11 19

HD 146 2 73

IL 75 5 15

IS 795 23 35

IF 76 0 -

MM 255 7 36

MH 158 4 40

MS 233 5 47

NT 426 11 39

PH 216 7 31

SM 238 3 79

SJ 76 4 19

193
 SB 144 5 29

SV 381 4 95

TR 192 11 17

TM 555 17 33

TL 171 2 86

VL 305 30 10

CL 198 7 28
Total 8.247 290 28

Sursa: Banca Mondială, Interviuri cu șefii Serviciilor pentru AMP (sau similar) din DGASPC (februarie-martie 2018).

Anexa 2A. Tabel 10: Lista de localități care reprezintă concentrări teritoriale de AMP
Județ SIRSUP Număr de Număr de copii plasați
AMP la AMP

Total rețea 8.247 13.725

- Total în mediul URBAN (233 orașe), din care 2.945 4.586

concentrări teritoriale în:

BH 26564 ORADEA 31 51

BT 35731 BOTOSANI 71 140

CS 50790 RESITA 70 74

CT 60419 CONSTANTA 66 112

CV 63394 SFINTU GHEORGHE 30 51

DB 65342 TIRGOVISTE 32 51

DJ 69900 CRAIOVA 46 66

GL 75098 GALATI 120 215

IL 92658 SLOBOZIA 44 51

IS 95060 IASI 68 95

IS 95355 HIRLAU 69 115

MM 106318 BAIA MARE 57 66

MH 109773 DROBETA-TURNU SEVERIN 54 79

SM 136483 SATU MARE 37 64

SM 136526 CAREI 28 52

194
SM 136642 TASNAD 25 57

SV 146539 FALTICENI 51 62

SV 148006 DOLHASCA 51 84

TR 151790 ALEXANDRIA 40 61

TR 151870 ROSIORI DE VEDE 55 98

TM 155243 TIMISOARA 65 89

TM 155350 LUGOJ 44 70

TL 159614 TULCEA 51 77

VL 167473 RAMNICU VALCEA 72 96

CL 92569 CALARASI 119 135

Total concentrări urbane de AMP 1.396 2.111

- Total în mediul RURAL (1,129 comune), din 5.302 9.139

care concentrări teritoriale în:

AG 14673 BOTENI 16 29

AG 18242 PRIBOIENI 12 20

AG 18527 RUCAR 35 49

BH 27686 BRATCA 22 34

BH 27757 BRUSTURI 14 21

BH 28335 CEICA 13 24

BH 29154 DOBRESTI 15 27

BH 30229 OLCEA 15 25

BH 31510 SUNCUIUS 17 28

BH 31789 TINCA 38 67

BH 31841 TULCA 15 30

BH 31878 TETCHEA 7 20

BN 34280 REBRISOARA 39 73

BT 38063 MIHAI EMINESCU 12 24

BT 39391 TUDORA 11 21

BZ 45003 BECENI 23 40

BZ 46377 COCHIRLEANCA 13 23

195
CS 52115 CORNEA 22 30

CS 52856 FOROTIC 14 21

CS 53274 MEHADIA 21 24

CS 53327 MEHADICA 46 61

CJ 55918 BAISOARA 16 23

CT 61372 COGEALAC 55 98

CV 64318 GHELINTA 12 22

DB 67773 LUCIENI 33 65

DB 68565 PUCHENI 15 29

DB 68921 TATARANI 11 21

DB 179640 VULCANA-PANDELE 19 37

DB 179891 RACIU 45 87

DJ 71910 COTOFENII DIN DOS 15 26

DJ 72383 GALICEA MARE 34 60

GL 75356 BERESTI-MERIA 15 30

GL 76139 CUCA 20 42

GL 76353 FUNDENI 13 26

GL 76969 PECHEA 11 23

GL 77288 SUCEVENI 13 27

GJ 79834 CRASNA 16 21

HR 83981 CIUCSINGEORGIU 26 53

HR 84102 CARTA 15 30

HR 85760 SINDOMINIC 47 95

HR 85788 SANMARTIN 20 43

HR 86453 TOMESTI 9 20

HD 92177 ZAM 14 29

IS 95792 BALTATI 11 22

IS 96147 CEPLENITA 18 31

IS 96192 CIORTESTI 9 24

196
IS 96593 COZMESTI 43 79

IS 96904 DOLHESTI 36 73

IS 97009 ERBICENI 13 23

IS 97063 FOCURI 16 31

IS 97189 GORBAN 23 39

IS 97875 MIRONEASA 11 22

IS 97919 MIROSLAVA 13 27

IS 98202 MOSNA 52 108

IS 98505 POPRICANI 16 27

IS 98649 PROBOTA 20 34

IS 98685 RADUCANENI 33 64

IS 98916 SCANTEIA 43 85

IS 98998 SCOBINTI 48 89

IS 99290 SCHEIA 21 40

IS 99780 TIBANESTI 17 30

IS 99879 TIGANASI 13 26

IS 100317 FANTANELE 23 41

IF 100969 BALOTESTI 15 22

MM 107546 CALINESTI 23 28

MM 108035 DUMBRAVITA 15 26

MM 109041 SUCIU DE SUS 26 33

MH 112370 ISVERNA 17 39

MH 112879 PATULELE 13 24

MS 115520 BATOS 12 24

NT 121732 BORLESTI 17 20

NT 123371 PASTRAVENI 59 101

NT 124616 TAZLAU 29 39

NT 125016 VINATORI-NEAMT 28 35

PH 131835 GURA VITIOAREI 14 26

197
PH 133214 FILIPESTII DE TIRG 12 20

PH 133795 IZVOARELE 15 25

PH 134050 MAGURENI 11 21

PH 134096 MANECIU 25 44

SM 137540 CULCIU 16 35

SM 138208 MOFTIN 12 25

SM 138280 ODOREU 13 23

SM 138663 SANISLAU 24 54

SJ 140208 BANISOR 27 38

SB 145961 VALEA VIILOR 11 20

SV 146904 BAIA 39 64

SV 147054 BOGDANESTI 53 76

SV 147465 BUNESTI 18 34

SV 148097 DOLHESTI 14 20

TR 153605 PLOSCA 18 35

TR 155092 BEUCA 10 20

TM 155546 BALINT 24 46

TM 155840 BETHAUSEN 40 79

TM 156106 BOLDUR 35 69

TM 156473 COSTEIU 14 24

TM 157246 GIARMATA 10 20

TM 158181 PISCHIA 50 94

TL 160644 JURILOVCA 20 34

TL 160724 MAHMUDIA 12 22

TL 161035 NICULITEL 15 29

TL 161302 SOMOVA 15 26

VL 171539 MUEREASCA 15 27

VL 173061 SLATIOARA 28 46

VL 173533 STROESTI 10 20

198
VL 173686 SIRINEASA 17 26

VL 173935 TOMSANI 15 25
Total concentrări rurale de AMP 2.279 4.071

Sursa: Banca Mondială, Recensământul asistenților maternali profesioniști (februarie-martie 2018).

Anexa 2A. Tabel 11: Caracteristicile copiilor aflați în asistență maternală

Număr Procent

Total 420 100

Sex

Masculin 205 49

Feminin 215 51

Age

0-3 ani 71 17

4-10 ani 155 37

11-14 ani 119 28

15-17 ani 58 14

18+ ani 17 4

Copii cu dizabilități 92 22

Copii cu CES 57 14

Copii cu orice alte nevoi speciale 57 14

Copii cu frați la aceiași AMP 152 36

Sursa: Banca Mondială, Recensământul asistenților maternali profesioniști, februarie-martie 2018.

199
 Anexa 2A. Tabel 12: Numărul de plângeri/petiții/acuzații la adresa AMP, pe județe
Există o procedură clară și
De-a lungul transparentă pentru situațiile Pe o scală de la 1 la 10, cât de
timpului, 1998- În ultimele în care unui AMP i se aduc bine cunosc și înțeleg corect
2018 (*) 12 luni (**) acuzații? (**) AMP această procedură (**)
AB 0 0 Da 9

AR 0 0 Da 10

AG 20 0 Nu -

BH 0 0 Da NR

BN 31 8 Da 9

BT 11 2 Da 9

BV 5 2 Da 7

BZ 10 0 NR -

CS 93 2 Nu -

CJ 13 1 Da 8

CT 0 0 Da NR

CV 0 0 Da 8

DB 24 1 Da 9

DJ 21 4 Da 8

GL 0 1 Da NR

GJ 0 0 Da 9

HG 0 1 Da 8

HD 0 0 Da 8

IL 0 0 Da 10

IS 88 NR Da 8

IF 0 0 Da 9

MM 27 1 Da 9

MH 0 3 Da 6

MS 42 0 Da 8

NT 43 1 Da 9

PH 0 0 Da 7

SM 0 2 Nu -

200
SJ 0 0 Da 8

SB 22 1 Da 9

SV 32 0 Da 8

TR 0 2 Nu -

TM 0 1 Da 8

TL 9 1 Da 10

VL 61 0 Da 9

CL 0 0 Da 9
552 34 8.5

Sursa: Banca Mondială, (*) QQ AMP Chestionar de evaluare din birou a AMP (februarie-martie 2018) (N=8,247 AMP).
Datele sunt ponderate. (**) Interviuri cu șefii Serviciului AMP din DGASPC privind practicile de la nivel județean
legate de AMP (februarie-martie 2018) (N=35).

Notă:Sunt considerate plângerile/petițiile/acuzațiile la adresa AMP, indiferent de sursă, incluzând

cazurile/suspiciunile de abuz, neglijare sau exploatare a copilului în care au fost implicați membri familiei AMP,
rudele acestora, vecinii sau membri ai comunității. NR = Non-răspuns.

Anexa 2A. Tabel 13: Formarea rețelei de AMP în 2017, pe județe

% AMP au Număr mediu
A fost organizată beneficiat de de ore de % AMP pentru care
formare suplimentară formare în formare în sunt identificate
Numărul de pentru AMP în 2017 2017 2017 per AMP nevoile de formare
Județ AMP (*) (**) (**) (**)
AB 96 Da 90 17 47

AR 102 Da 100 21 95

AG 242 Nu 8 60 0

BH 367 Da 100 19 89

BN 137 Da 100 8 83

BT 213 Nu 75 12 90

BV 95 Da 15 40 30

BZ 195 Da 85 3 55

CS 419 Da 100 3 61

CJ 131 Da 50 15 70

CT 271 Nu 0 0

CV 131 Da 100 21 10

DB 285 Nu 0 50

DJ 248 Da 83 40 25

201
GL 315 Da 58 7 8

GJ 152 Da 85 4 0

HR 208 Da 50 60 92

HD 146 Da 10 2 100

IL 75 Da 100 10 48

IS 795 Da 44 14 11

IF 76 Nu 0 5

MM 255 Nu 0 0

MH 158 Nu 0 10

MS 233 Da 73 4 100

NT 426 Da 100 6 0

PH 216 Nu 0 25

SM 238 Nu 0 89

SJ 76 Da 95 17 67

SB 144 Da 100 28 100

SV 381 Da 100 6 92

TR 192 Nu 73 60 82

TM 555 Da 89 19 33

TL 171 Nu 0 20

VL 305 Nu 0 15

CL 198 Da 50 6 67
Total 8.247 56 15 43

Sursa: Banca Mondială, (*) Interviuri cu șefii Serviciului AMP din DGASPC privind practicile de la nivel județean
legate de AMP (februarie-martie 2018) (N=35). (**) QQ AMP Chestionar de evaluare din birou a AMP (februarie-
martie 2018) (N=8,247 AMP). Datele sunt ponderate.

Notă: Numărul mediu de ore calculat doar pentru AMP care au beneficiat de instruire. NR = Non-răspuns.

202
ANEXE PARTEA 2B: Date statistice despre plasamentele
familiale (PFam)
Anexa 2B. Tabel 1: Datele utilizate pentru analiză
Județ QSefPFam Lista PFam QQ AMP QQ AMP SC AMP
Interviu cu șeful Recensământul Evaluare din birou Evaluare din birou Studii de caz:
Serviciului PFam PFam a unui eșantion a unui eșantion Evaluare AMP în
(număr PFam) de PFam rude de PFam nerude teren
(număr PFam (număr PFam (număr PFam
rude) nerude) rude)

AB Da 306 20 5 1

AR Da 335 18 5 1

AG Da 244 12 5 2

BH Da 438 19 5 1

BN Da 208 17 6 2

BT Da 365 20 5 2

BV Da 400 20 6 2

BZ Da 338 20 5 3

CS Da 190 9 6 1

CJ Da 213 14 7 1

CT Da 612 20 5 2

CV Da 229 20 5 2

DB Da 339 12 5 1

DJ Da 438 11 6 2

GL Da 284 11 6 2

GJ Da 234 20 5 2

HR Da 124 13 4 1

HD Da 443 20 5 2

IL Da 238 19 5 1

IS Da 705 11 5 1

IF Da 284 19 6 2

MM Da 346 18 6 1

MH Da 202 20 5 0

MS Da 438 11 5 1

NT Da 334 19 6 2

PH Da 449 18 7 2

SM Da 275 20 5 2

203
 SJ Da 220 18 5 2

SB Da 216 20 7 4

SV Da 409 19 5 1

TR Da 141 11 5 1

TM Da 423 17 6 2

TL Da 189 19 6 2

VL Da 345 20 5 2

CL Da 346 11 3 1

Total 35 11,300 586 188 57

Anexa 2B. Tabel 2: Numărul de copii cu măsură de protecție specială în plasamente familiale în cele 35
județe cu centre de plasament, în perioada 2010-2018
Numărul de copii cu măsură de Numărul de copii cu măsură de Numărul de
protecție în plasamente la rude protecție în plasamente la alte plasamente... în
până la gradul IV familii sau persoane februarie-martie 2018
Feb.- Feb.- ... la
31.dec. 31.dec. martie 31.dec. 31.dec. martie ... la alte
Județ
2010 2017 2018 2010 2017 2018 rude familii/
(*) (*) persoane

AB 377 316 331 65 67 59 260 46

AR 342 287 273 114 159 169 203 132

AG 257 223 212 56 92 90 164 80

BH 394 288 292 184 274 263 229 209

BN 364 194 188 46 70 66 150 58

BT 510 362 353 98 115 121 260 105

BV 747 371 371 162 182 160 277 123

BZ 335 326 320 106 114 117 239 99

CS 422 193 213 54 59 40 158 32

CJ 338 227 224 70 52 54 172 41

CT 915 902 601 232 312 181 452 160

CV 306 268 258 41 45 29 203 26

DB 392 349 334 80 83 106 256 83

DJ 390 486 463 79 108 127 334 104

GL 624 214 215 97 152 144 161 123

GJ 353 234 252 38 31 34 207 27

204
HR 287 123 126 75 38 30 95 29

HD 595 465 456 95 108 102 361 82

IL 396 259 250 48 64 59 186 52

IS 1,078 713 710 161 222 213 528 177

IF 204 305 228 48 53 110 178 106

MM 464 372 379 142 90 86 284 62

MH 283 207 199 38 54 66 150 52

MS 618 406 393 132 201 173 306 132

NT 581 340 328 122 82 84 256 78

PH 518 436 426 79 135 139 331 118

SM 320 273 269 70 88 91 200 75

SJ 502 244 227 55 53 48 181 39

SB 168 167 171 80 136 139 117 99

SV 334 383 376 110 127 128 299 110

TR 147 81 99 94 121 87 70 71

TM 525 433 414 246 116 132 319 104

TL 102 155 154 48 79 69 125 64

VL 633 305 313 82 115 109 252 93

CL 323 326 324 37 109 120 238 108

Total 15,144 11,233 10,742 3,284 3,906 3,745 8,201 3,099

Sursa: www.copii.ro, ANPDCA (2010-2017). (*) Banca Mondială, Recensământul plasamentelor familiale.

Anexa 2B. Tabel 3: Etapele de formare a rețelei de plasamente familiale și durata petrecută de un copil în
plasament familial, pe județe
PFam care primiseră primul copil Durata (în ani) petrecută de un copil în
Total
în îngrijire (%) plasament familial
1994- 2005- 2015- % N Min Max Medie
2004 2014 2018

AB 4 52 44 100 306 0 19 4.7

AR 6 62 32 100 335 0 19 5.1

AG 5 55 40 100 244 0 16 4.9

BH 13 42 45 100 438 0 20 5.1

BN 0 63 37 100 208 0 12 5.3

205
BT 3 52 45 100 365 0 20 4.5

BV 2 53 45 100 400 0 17 4.8

BZ 6 53 41 100 338 0 18 4.7

CS 7 62 31 100 190 0 22 5.8

CJ 5 58 37 100 213 0 19 5.3

CT 2 54 44 100 612 0 17 4.4

CV 2 53 45 100 229 0 20 4.2

DB 11 41 48 100 339 0 23 4.2

DJ 1 41 58 100 438 0 17 3.2

GL 16 48 36 100 284 0 20 5.6

GJ 5 59 36 100 234 0 16 5.4

HR 8 65 27 100 124 0 20 6.2

HD 1 50 49 100 443 0 18 3.8

IL 4 51 45 100 238 0 16 4.5

IS 15 54 31 100 705 0 20 5.8

IF 2 36 63 100 284 0 17 3.4

MM 16 52 32 100 346 0 21 5.8

MH 1 64 35 100 202 0 15 5.1

MS 16 50 34 100 438 0 19 5.3

NT 17 52 31 100 334 0 20 6.1

PH 7 55 38 100 449 0 20 5.2

SM 0 47 53 100 275 0 12 3.9

SJ 14 58 28 100 220 0 19 6.7

SB 7 41 51 100 216 0 19 3.9

SV 3 56 41 100 409 0 19 4.4

TR 16 50 33 100 141 0 21 5.7

TM 1 58 40 100 423 0 15 4.6

TL 1 39 60 100 189 0 15 3.4

VL 22 40 38 100 345 0 19 6.0

CL 4 40 55 100 346 0 18 4.0

206
Total 7 51 42 100 11,300 0 23 4.8

Sursa: Banca Mondială, Recensământul PFam (februarie-martie 2018).

Anexa 2B. Tabel 4: Distribuția plasamentelor familiale pe tipuri de PFam și județe (%)
Plasamente la Plasamente la Total Total
Plasamente
rude până la alte Pfam Pfam
mixte
gradul IV familii/persoane % N
AB 84 15 1 100 306

AR 61 39 0 100 335

AG 67 33 0 100 244

BH 52 48 0 100 438

BN 72 28 0 100 208

BT 70 29 1 100 365

BV 68 31 1 100 400

BZ 70 29 1 100 338

CS 83 17 0 100 190

CJ 81 19 0 100 213

CT 73 26 0 100 612

CV 89 11 0 100 229

DB 75 24 1 100 339

DJ 75 24 1 100 438

GL 56 43 1 100 284

GJ 88 12 1 100 234

HR 73 23 3 100 124

HD 81 19 0 100 443

IL 78 22 0 100 238

IS 74 25 1 100 705

IF 62 37 0 100 284

MM 82 18 1 100 346

MH 73 26 1 100 202

MS 69 30 1 100 438

NT 76 23 1 100 334

207
 PH 73 26 1 100 449

SM 72 27 0 100 275

SJ 81 18 1 100 220

SB 52 46 2 100 216

SV 73 27 0 100 409

TR 48 50 1 100 141

TM 75 25 0 100 423

TL 66 34 0 100 189

VL 73 27 0 100 345

CL 68 31 1 100 346
Total % 72 27 1 100
N 8,133 3,099 68 11,300

Sursa: Banca Mondială, Recensământul PFam (februarie-martie 2018).

Notă: Plasamentele mixte sunt plasamentele cu mai mulți copii, dintre care unii în plasament la rude și alții la
alte familii/persoane. Celulele marcate în culoare arată valorile semnificativ mai mari.

Anexa 2B. Tabel 5: Grupările de PFam și de PFam cu AMP în aceleași gospodării, pe județe (%)
Total Total
Doar un PFam în Mai multe PFam în PFam și AMP
Pfam Pfam
gospodărie gospodărie în gospodărie
% N
AB 99.3 0.7 0.0 100 306

AR 96.1 0.0 3.9 100 335

AG 100.0 0.0 0.0 100 244

BH 98.9 0.7 0.5 100 438

BN 100.0 0.0 0.0 100 208

BT 98.4 0.0 1.6 100 365

BV 99.3 0.5 0.3 100 400

BZ 97.3 1.2 1.5 100 338

CS 99.5 0.0 0.5 100 190

CJ 99.1 0.9 0.0 100 213

CT 98.7 1.1 0.2 100 612

CV 100.0 0.0 0.0 100 229

DB 96.8 3.2 0.0 100 339

DJ 98.6 0.9 0.5 100 438

208
 GL 100.0 0.0 0.0 100 284

GJ 100.0 0.0 0.0 100 234

HR 99.2 0.8 0.0 100 124

HD 98.9 1.1 0.0 100 443

IL 99.6 0.0 0.4 100 238

IS 98.9 0.3 0.9 100 705

IF 99.3 0.7 0.0 100 284

MM 99.4 0.0 0.6 100 346

MH 99.5 0.0 0.5 100 202

MS 98.2 1.4 0.5 100 438

NT 98.2 1.2 0.6 100 334

PH 100.0 0.0 0.0 100 449

SM 98.2 1.1 0.7 100 275

SJ 98.6 1.4 0.0 100 220

SB 99.1 0.5 0.5 100 216

SV 97.6 0.2 2.2 100 409

TR 95.7 0.0 4.3 100 141

TM 99.8 0.2 0.0 100 423

TL 97.4 2.6 0.0 100 189

VL 95.7 1.2 3.2 100 345

CL 98.8 0.9 0.3 100 346

Total % 98.7 0.7 0.7 100
N 8,133 3,099 68 11,300

Sursa: Banca Mondială, Recensământul PFam (februarie-martie 2018).

Notă: Plasamentele mixte sunt plasamentele cu mai mulți copii, dintre care unii în plasament la rude și
alții la alte familii/persoane. Celulele marcate în culoare arată valorile semnificativ mai mari.

209
 Anexa 2B. Tabel 6: Tipuri de plasamente familiale
PFam la alte
PFam la rude
familii sau PFam mixte Total PFam
până la gradul IV
persoane
Număr % Număr % Număr % Număr %

Total, din care: 8133 100 3099 100 68 100 11300 100

PFam la o persoană singură

(necăsătorită, divorțată, separată, 3041 37 880 28 27 40 3948 35
văduvă)

- Femeie 2756 34 741 24 25 37 3522 31

- Barbat 285 4 139 4 2 * 426 4

PFam la persoană căsătorită sau în

1790 22 766 25 18 26 2574 23
uniune consensuală

- Femeie 1580 19 654 21 16 24 2250 20

- Barbat 210 3 112 4 2 * 324 3

PFam la un cuplu (familie) 3302 41 1453 47 23 34 4778 42

Total Pfam în care copiii trăiesc în

5092 63 2219 72 41 60 7352 65
fapt într-o familie

Sursa: Banca Mondială, Recensământul PFam (februarie-martie 2018).

Notă: Plasamentele mixte sunt plasamentele cu mai mulți copii, dintre care unii în plasament la rude și alții la
alte familii/persoane. * Celule cu mai puțin de 5 cazuri.

210
Anexa 2B. Tabel 7: Distribuția plasamentelor familiale în funcție de îngrijitorul copiilor/copilului cu măsură
de protecție specială (%)
PFam la o PFam la o PFam la o PFam la PFam la Total Total
persoană familie persoană singură persoană un cuplu PFam PFam
(necăsătorită, căsătorită (familie) % N
divorțată, sau în
separată, uniune
văduvă) consensuală

BH 82 18 21 18 61 100 306

GL 41 59 25 15 60 100 335

BN 62 38 27 48 25 100 244

IF 35 65 29 16 55 100 438

IS 73 27 31 15 54 100 208

MS 42 58 32 24 44 100 365

DJ 43 57 32 27 41 100 400

SJ 71 29 33 24 43 100 338

AR 65 35 33 8 59 100 190

TM 51 49 33 33 35 100 213

BV 67 33 33 10 57 100 612

CT 53 47 34 33 33 100 229

SB 69 31 34 40 25 100 339

PH 58 42 34 17 48 100 438

NT 41 59 35 18 47 100 284

SV 55 45 35 23 41 100 234

CL 64 36 35 25 40 100 124

MM 62 38 36 25 39 100 443

SM 86 14 36 24 40 100 238

AB 46 54 36 45 18 100 705

GJ 45 55 36 18 45 100 284

BT 61 39 37 4 58 100 346

CV 63 37 38 16 47 100 202

AG 57 43 38 23 39 100 438

DB 53 47 38 31 31 100 334

211
 BZ 51 49 38 33 28 100 449

HR 61 39 39 27 34 100 275

IL 55 45 40 46 14 100 220

MH 74 25 40 23 37 100 216

TL 59 41 40 19 41 100 409

CJ 62 38 40 11 49 100 141

TR 65 35 40 21 38 100 423

CS 61 39 43 22 35 100 189

HD 59 41 45 18 37 100 345

VL 60 40 46 13 41 100 346
Total % 57 43 35 23 42 100
N 6,496 4,804 3,948 2,574 4,778 11,300

Sursa: Banca Mondială, Recensământul PFam (februarie-martie 2018).

Notă: Plasamentele mixte sunt plasamentele cu mai mulți copii, dintre care unii în plasament la rude și
alții la alte familii/persoane.

Anexa 2B. Tabel 8: Distribuția persoanelor ocrotitoare din plasamente familiale pe gen și județe (%)
Județ Femei Bărbați Total % Total N
AB 75 25 100 362

AR 60 40 100 534

AG 68 31 99 340

BH 60 40 100 703

BN 72 28 100 260

BT 61 39 100 578

BV 61 39 100 627

BZ 73 27 100 433

CS 65 35 100 257

CJ 58 42 100 317

CT 71 29 100 811

CV 65 35 100 336

DB 67 33 100 443

DJ 64 36 100 618

212
 GL 59 41 100 454

GJ 65 35 100 340

HR 69 31 100 166

HD 68 32 100 609

IL 79 21 100 271

IS 61 39 100 1,087

IF 60 40 100 440

MM 68 32 100 481

MH 68 32 100 277

MS 65 35 100 631

NT 64 36 100 491

PH 63 37 100 666

SM 68 32 100 384

SJ 66 34 100 315

SB 72 27 100 271

SV 67 33 100 578

TR 65 35 100 195

TM 68 32 100 569

TL 67 33 100 266

VL 67 33 100 486

CL 67 33 100 483
Total 66 34 100 16,079

Sursa: Banca Mondială, Recensământul PFam (februarie-martie 2018).

213
 Anexa2B. Tabel 9: Distribuția persoanelor ocrotitoare din plasamente familiale pe gen și tipuri de PFam (%)
Femei Bărbați Total N

Plasamente la rude până la gradul IV 67 33 100 11,435

Plasamente la alte familii/persoane 63 37 100 4,553

Plasamente mixte 70 30 100 91

Doar un PFam în gospodărie 66 34 100 15,870

Mai multe PFam în gospodărie 69 31 100 101

PFam și AMP în gospodărie 67 33 100 108

PFam la o persoană 88 12 100 6,536

PFam la o familie 50 50 100 9,543

PFam la o persoană singură (necăsătorită, divorțată, separată, 89 11 100 3,949

văduvă)

PFam la persoană căsătorită sau în uniune consensuală 87 13 100 2,574

PFam la un cuplu (familie) 50 50 100 9,556

Total 66 34 100 16,079

Sursa: Banca Mondială, Recensământul PFam (februarie-martie 2018).

Notă: Plasamentele mixte sunt plasamentele cu mai mulți copii, dintre care unii în plasament la rude și alții la
alte familii/persoane.

Anexa 2B. Tabel 10: Distribuția persoanelor ocrotitoare din plasamente familiale pe grupe de vârstă și județe
(%)
Județ 17-30 30-39 40-49 50-59 60-69 70-90 Total Vârsta
ani ani ani ani ani ani medie
(ani)
AB 1 6 23 27 36 8 100 56

AR 1 9 25 35 24 6 100 53

AG 1 7 20 26 34 12 100 57

BH 2 15 29 26 23 4 100 51

BN 3 7 18 27 37 10 100 56

BT 3 7 18 29 31 12 100 56

BV 1 9 16 32 35 7 100 55

BZ 3 6 19 30 33 9 100 56

CS 2 6 16 29 40 7 100 57

CJ 1 8 18 33 30 9 100 56

CT 3 7 23 30 30 7 100 54

214
 CV 1 4 18 30 34 11 100 57

DB 2 7 19 28 33 11 100 56

DJ 2 8 22 29 28 11 100 55

GL 1 6 21 23 40 9 100 57

GJ 2 4 18 33 30 13 100 57

HR 1 4 25 28 30 12 100 57

HD 2 8 20 31 30 8 100 55

IL 5 6 16 36 31 6 100 54

IS 2 7 19 27 34 12 100 57

IF 3 15 30 25 21 7 100 51

MM 3 8 21 29 29 10 100 55

MH 1 7 22 26 38 7 100 56

MS 1 7 19 31 33 9 100 56

NT 2 10 18 28 30 13 100 56

PH 3 8 22 27 30 10 100 55

SM 1 14 28 25 24 7 100 52

SJ 3 5 20 33 31 8 100 56

SB 3 9 21 30 31 7 100 54

SV 3 5 21 24 35 12 100 57

TR 1 8 17 27 36 11 100 56

TM 1 7 21 28 33 9 100 56

TL 1 5 22 29 34 8 100 56

VL 2 5 20 33 28 12 100 56

CL 1 6 20 23 39 10 100 57

Total 2 8 21 29 31 9 100 55

Sursa: Banca Mondială, Recensământul PFam (februarie-martie 2018).

215
Anexa 2B. Tabel 11: Vârsta medie a persoanelor ocrotitoare din plasamente familiale, pe tipuri de PFam (ani)
N Vârsta
medie
(ani)

Plasamente la rude până la gradul IV 11,435 57

Plasamente la alte familii/persoane 4,553 52

Plasamente mixte 91 56

Doar un PFam în gospodărie 15,870 55

Mai multe PFam în gospodărie 101 56

PFam și AMP în gospodărie 108 53

PFam la o persoană 6,536 57

PFam la o familie 9,543 55

PFam la o persoană singură (necăsătorită, divorțată, separată, văduvă) 3,949

- Femei 3,523 60

- Bărbați 426 56

PFam la persoană căsătorită sau în uniune consensuală 2,574

- Femei 2,252 53

- Bărbați 322 53

PFam la un cuplu (familie) 9,556 55

Total 16,079 55

Sursa: Banca Mondială, Recensământul PFam (februarie-martie 2018).

Notă: Plasamentele mixte sunt plasamentele cu mai mulți copii, dintre care unii în plasament la rude și alții la
alte familii/persoane.

216
 Anexa 2B. Tabel 12: Distribuția persoanelor ocrotitoare din plasamente familiale pe nivele de educație și
tipuri de PFam (%)
Cel mult Profesională Peste
NR Total
gimnaziu sau liceu liceu

Plasamente la rude până la gradul IV 1 61 34 4 100

Plasamente la alte familii/persoane 0 26 55 19 100

Plasamente mixte 0 75 23 2 100

Doar un PFam în gospodărie 1 52 39 8 100

Mai multe PFam în gospodărie 5 53 37 5 100

PFam și AMP în gospodărie 0 11 86 3 100

PFam la o persoană 1 58 35 6 100

PFam la o familie 1 47 42 10 100

PFam la o persoană singură (necăsătorită, 1 62 32 6 100

divorțată, separată, văduvă)

PFam la persoană căsătorită sau în uniune 1 53 40 6 100

consensuală

PFam la un cuplu (familie) 1 47 43 10 100

Vechimea PFam: - 1994-2004 1 57 37 5 100

- 2005-2014 1 55 38 6 100

- 2015-februarie 2018 1 46 42 11 100

Total 1 51 40 8 100

Sursa: Banca Mondială, Recensământul PFam (februarie-martie 2018) (N=16.079 persoane în PFam).
Notă: Plasamentele mixte sunt plasamentele cu mai mulți copii, dintre care unii în plasament la rude și
alții la alte familii/persoane. NR = Non-răspuns.

217
Anexa 2B. Tabel 13: Distribuția persoanelor ocrotitoare din plasamente familiale pe nivel de educație și județ
(%)
Județ NR Fără Primar Gimnazial Profesională, Liceu Școală Facultate Total
școală (I-IV) (V-VIII) prima (IX-XII) postliceală, (inclusiv
treaptă liceu școală master,
(IX-X) maiștri doctorat)

AB 0 12 20 23 24 14 1 5 100

AR 2 14 16 21 10 28 2 8 100

AG 9 1 13 24 25 17 4 6 100

BH 0 2 19 14 21 26 2 15 100

BN 0 5 17 24 28 20 1 5 100

BT 0 0 12 34 33 15 2 3 100

BV 0 5 12 30 27 18 3 6 100

BZ 0 10 23 30 16 17 1 4 100

CS 0 3 16 44 10 24 1 2 100

CJ 0 10 15 28 23 12 2 11 100

CT 0 11 16 37 13 16 1 6 100

CV 0 12 41 24 13 9 1 1 100

DB 0 2 14 35 25 17 3 3 100

DJ 0 19 18 24 14 17 1 7 100

GL 0 5 10 29 27 20 3 6 100

GJ 0 5 13 22 27 27 1 5 100

HR 0 5 11 31 24 25 3 1 100

HD 0 7 13 35 18 19 3 5 100

IL 0 14 26 28 19 9 2 3 100

IS 0 2 18 34 31 9 1 6 100

IF 0 4 3 35 14 23 1 20 100

MM 0 9 17 30 21 17 2 4 100

MH 0 2 27 31 9 23 1 6 100

MS 0 9 16 27 29 9 4 6 100

NT 0 3 20 35 23 10 2 6 100

PH 0 4 12 24 32 13 5 10 100

SM 16 10 14 20 14 17 1 9 100

218
SJ 0 7 29 24 19 16 2 3 100

SB 0 13 12 25 16 22 3 9 100

SV 0 2 17 27 31 17 1 4 100

TR 3 2 14 25 25 31 0 1 100

TM 1 6 11 30 22 19 2 10 100

TL 0 5 19 31 28 13 1 3 100

VL 7 4 8 22 23 31 3 2 100

CL 0 4 25 35 19 13 1 2 100
Total 1 6 16 29 22 17 2 6 100

Sursa: Banca Mondială, Recensământul PFam (februarie-martie 2018) (N=16.079 persoane în PFam).
Notă: NR = Non-răspuns.

Anexa2B. Tabel 14: Managerii de caz pentru copiii din plasamente familiale, pe județe
Județ Numărul de Numărul de copii Număr manageri Raport copii
copii în PFam în PFam la alte de caz (MC) în PFam/MC
la rude familii sau pentru AMP
persoane
AB 331 59 12 33

AR 273 169 19 23

AG 212 90 5 60

BH 292 263 8 69

BN 188 66 5 51

BT 353 121 7 68

BV 371 160 16 33

BZ 320 117 5 87

CS 213 40 4 63

CJ 224 54 4 70

CT 601 181 14 56

CV 258 29 5 57

DB 334 106 22 20

DJ 463 127 24 25

GL 215 144 9 40

GJ 252 34 6 48

HR 126 30 6 26

219
 HD 456 102 9 62

IL 250 59 26 12

IS 710 213 10 92

IF 228 110 11 31

MM 379 86 Non-răspuns Non-răspuns

MH 199 66 6 44

MS 393 173 2 283

NT 328 84 11 37

PH 426 139 8 71

SM 269 91 4 90

SJ 227 48 6 46

SB 171 139 10 31

SV 376 128 7 72

TR 99 87 4 47

TM 414 132 17 32

TL 154 69 3 74

VL 313 109 29 15

CL 324 120 8 56
Total 10,742 3,745 341 42

Sursa: Banca Mondială, Interviuri cu șefii Serviciilor de MC sau celor pentru PFam (sau similar) din DGASPC
(februarie-martie 2018).

Anexa 2B. Figura 1: Numărul de manageri de caz cu care a lucrat PFam de când a primit copilul și în ultimele
12 luni (număr)

34
35
30
25
De-a lungul perioadei ca
20 16 PFam
14
15 12
10 In ultimele 12 luni
10 8
6 5
5 3 2 1 1 1 1
0
Nu stie 1 MC 2 3 4 5 6 10 MC

Sursa: Banca Mondială, Studiile de caz pentru PFam (februarie-martie 2018) (N=57).

220
 Anexa 2B. Tabel 15: Distribuția plasamentelor familiale pe tipuri de PFam și mediu de rezidență
Urban Rural Total % Total N

Plasamente la rude până la gradul IV 44 56 100 8133

Plasamente la alte familii/persoane 49 51 100 3099

Plasamente mixte 41 59 100 68

Doar un PFam în gospodărie 45 55 100 11149

Mai multe PFam în gospodărie 45 55 100 76

PFam și AMP în gospodărie 39 61 100 75

PFam la o persoană 48 52 100 6495

PFam la o familie 41 59 100 4804

PFam la o persoană singură (necăsătorită,

divorțată, separată, văduvă)
- Femeie 51 49 100 3520

- Bărbat 46 54 100 426

PFam la persoană căsătorită sau în uniune

consensuală
- Femeie 45 55 100 2250

- Bărbat 38 62 100 324

PFam la un cuplu (familie) 41 59 100 4778

Vechimea PFam:- 1994-2004 49 51 100 4778

- 2005-2014 46 54 100 4778

- 2015-februarie 2018 44 56 100 4778

Total 45 55 100 11300
5,104 6,196 11,300

Sursa: Banca Mondială, Recensământul PFam (februarie-martie 2018).

Notă: Plasamentele mixte sunt plasamentele cu mai mulți copii, dintre care unii în plasament la rude și alții la
alte familii/persoane. Celulele marcate în culoare arată valorile semnificativ mai mari.

Anexa 2B. Tabel 16: Lista de localități care reprezintă concentrări teritoriale de PFam
Județ SIRSUP Număr de Număr de copii în
PFam PFam
Total rețea 11,300 14,487

- Total în mediul URBAN (320 orașe), din care 5,104 6,369

concentrări teritoriale în:

AB 1017 ALBA IULIA 56 73

AR 9262 ARAD 97 125

221
BH 26564 ORADEA 112 125

BN 32394 BISTRITA 53 65

BT 35731 BOTOSANI 89 106

BV 40198 BRASOV 107 127

BV 40438 SACELE 42 66

BZ 44818 BUZAU 80 101

CJ 54975 CLUJ-NAPOCA 60 82

CT 60419 CONSTANTA 127 149

CT 60847 MEDGIDIA 47 65

DB 65342 TIRGOVISTE 59 70

DJ 69900 CRAIOVA 161 212

GL 75098 GALATI 125 144

HD 87059 LUPENI 53 72

IS 95060 IASI 170 210

MM 106318 BAIA MARE 130 163

MH 109773 DROBETA-TURNU SEVERIN 56 75

MS 114319 TIRGU MURES 54 66

NT 120726 PIATRA NEAMT 64 82

PH 130534 PLOIESTI 121 153

SM 136483 SATU MARE 81 99

SB 143450 SIBIU 46 60

TM 155243 TIMISOARA 141 163

VL 167473 RAMNICU VALCEA 65 72

CL 92569 CALARASI 80 92
Total concentrări urbane de PFam 2,276 2,817

- Total în mediul RURAL (1.930 comune), din 6,196 8,118

care concentrări teritoriale în:

AB 4927 IGHIU 9 12

AB 6761 ROSIA MONTANA 9 10

AB 7099 SASCIORI 10 13

222
AR 10293 BUTENI 8 10

AR 10827 FELNAC 7 13

AR 11423 MISCA 9 14

AR 11842 SAVIRSIN 5 10

AR 12368 SIRIA 8 11

AG 18527 RUCAR 13 15

BH 26582 SINMARTIN 19 23

BH 27383 BATAR 15 19

BH 28335 CEICA 8 14

BH 29154 DOBRESTI 11 16

BH 29662 HUSASAU DE TINCA 11 17

BH 29813 LAZARENI 12 15

BH 30149 NOJORID 9 15

BH 30274 OSORHEI 7 10

BH 30568 POPESTI 8 11

BH 31789 TINCA 33 43

BH 31976 VADU CRISULUI 4 10

BN 33989 NIMIGEA 8 11

BN 34690 SIEU-MAGHERUS 11 19

BN 35090 TIHA BIRGAULUI 8 10

BT 36756 CORNI 11 11

BT 36907 CRISTESTI 8 12

BT 36952 CRISTINESTI 9 11

BT 37324 FRUMUSICA 7 11

BT 37912 LUNCA 5 11

BT 38544 POMIRLA 11 19

BT 38893 SANTA MARE 6 11

BT 39872 VORONA 9 14

BV 40526 APATA 17 22

223
BV 40955 FELDIOARA 10 13

BV 41088 HARMAN 7 15

BV 42003 TARLUNGENI 8 10

BZ 45003 BECENI 7 10

BZ 45753 CALVINI 5 10

BZ 47300 LUCIU 8 10

BZ 47453 MEREI 10 12

BZ 49484 SIRIU 4 10

BZ 49894 ULMENI 7 10

BZ 50102 VERNESTI 11 14

CS 52696 DOGNECEA 9 12

CJ 58259 JUCU 5 12

CT 60945 ALBESTI 6 10

CT 61005 ALIMAN 9 12

CT 61210 CHIRNOGENI 10 10

CT 61283 CIOCIRLIA 7 10

CT 61318 COBADIN 10 10

CT 61372 COGEALAC 18 29

CT 61513 CORBU 14 19

CT 61620 CUMPANA 25 31

CT 61871 INDEPENDENTA 10 14

CT 62191 MIHAIL KOGALNICEANU 10 14

CT 62253 MIHAI VITEAZU 8 10

CT 62280 MIRCEA VODA 9 12

CT 62538 OSTROV 11 13

CT 62878 SACELE 10 11

CT 63125 VALU LUI TRAIAN 9 13

CT 63152 LUMINA 11 16

CV 63802 BATANI 10 15

224
CV 63866 BELIN 13 15

CV 64041 BRADUT 15 24

CV 64096 BRETCU 11 13

CV 64942 VILCELE 11 12

DB 67167 CRINGURILE 14 19

DB 67737 I. L. CARAGIALE 5 12

DB 67773 LUCIENI 10 14

DB 68002 MANESTI 8 12

DB 68789 SALCIOARA 6 11

DB 69526 VOINESTI 7 10

DB 179640 VULCANA-PANDELE 10 13

DJ 70637 AMARASTII DE JOS 6 12

DJ 70744 ARGETOAIA 7 10

DJ 71457 CALOPAR 7 10

DJ 72383 GALICEA MARE 13 14

DJ 73996 SADOVA 9 12

DJ 74554 URZICUTA 9 12

GL 75356 BERESTI-MERIA 7 13

GL 76157 CUDALBI 12 15

GL 76353 FUNDENI 6 10

GL 76601 IVESTI 9 13

GL 76807 NICORESTI 5 10

GJ 78873 BENGESTI-CIOCADIA 7 11

IL 92989 BORDUSANI 7 13

IL 94795 VLADENI 5 12

IL 100852 ALEXENI 6 11

IL 180064 BARBULESTI 7 10

IS 95293 TOMESTI 12 15

IS 95499 ION NECULCE 7 12

225
IS 95747 ARONEANU 13 18

IS 95792 BALTATI 8 11

IS 95872 BELCESTI 8 10

IS 96254 CIUREA 14 16

IS 96904 DOLHESTI 12 15

IS 97009 ERBICENI 7 10

IS 97189 GORBAN 11 18

IS 97606 LESPEZI 8 14

IS 97875 MIRONEASA 30 45

IS 97919 MIROSLAVA 11 14

IS 98505 POPRICANI 13 16

IS 98685 RADUCANENI 14 23

IS 98916 SCANTEIA 12 17

IS 99290 SCHEIA 6 12

IS 99780 TIBANESTI 19 28

IS 99879 TIGANASI 12 15

IS 100148 VLADENI 12 23

IS 100219 VOINESTI 11 15

IF 100834 AFUMATI 7 10

IF 101298 BRANESTI 11 11

IF 101742 CERNICA 11 15

IF 103130 GANEASA 9 11

IF 179249 CHIAJNA 10 10

IF 179383 JILAVA 8 11

IF 179463 MOGOSOAIA 10 18

MM 107001 ARDUSAT 2 10

MM 107733 COPALNIC-MANASTUR 11 11

MM 179846 COLTAU 7 10

MH 112030 GRUIA 12 21

226
MH 112879 PATULELE 8 10

MS 114382 SINCRAIU DE MURES 9 11

MS 115389 BAND 8 11

MS 115575 BAGACIU 13 17

MS 116493 DANES 12 15

MS 116652 ERNEI 10 13

MS 117042 GHINDARI 7 12

MS 117113 GLODENI 11 15

MS 117426 HODAC 8 12

MS 118799 PETELEA 8 14

MS 120254 VINATORI 11 18

NT 120771 DUMBRAVA ROSIE 7 10

NT 121732 BORLESTI 10 15

NT 123914 RAUCESTI 8 12

NT 124616 TAZLAU 7 10

NT 124938 ALEXANDRU CEL BUN 9 12

PH 130678 BLEJOI 8 10

PH 132574 CERASU 8 12

PH 133964 LIPANESTI 9 11

SM 138164 MICULA 8 11

SM 138280 ODOREU 13 17

SM 138869 SOCOND 8 15

SJ 140280 BOBOTA 11 12

SB 143557 SELIMBAR 11 25

SB 144152 BAZNA 9 16

SB 144303 BLAJEL 6 12

SV 146904 BAIA 8 12

SV 151344 ZVORISTEA 5 10

TM 156213 CARPINIS 5 11

227
TM 157246 GIARMATA 10 11

TM 158181 PISCHIA 10 18

TM 159213 VARIAS 4 10

TM 159473 TOMNATIC 9 11

TL 160993 NALBANT 8 13

TL 161035 NICULITEL 11 12

TL 161384 TOPOLOG 8 10

TL 161561 VALEA TEILOR 10 12

VL 170514 IONESTI 10 13

VL 172153 PERISANI 8 11

VL 172509 RACOVITA 17 22

VL 173374 STOILESTI 13 15

VL 174290 ZATRENI 4 10

CL 92587 MODELU 15 19

CL 93281 CUZA VODA 8 10

CL 93370 DOR MARUNT 12 18

CL 93487 DRAGALINA 12 17

CL 94312 ROSETI 7 10

CL 102419 CURCANI 10 14

CL 102945 FRUMUSANI 11 17

CL 104181 MANASTIREA 18 22

CL 105605 ULMENI 4 10
Total concentrări rurale de PFam 1,647 2,364

Sursa: Banca Mondială, Recensământul PFam (februarie-martie 2018).

228
 Anexa 2B. Tabel 17: Caracteristicile copiilor în plasamente familiale, în funcție de tipul de PFam

PFam la rude PFam la alte Plasamente Total PFam

până la gradul IV familii sau mixte
persoane

Număr % Număr % Număr % Număr %

Total, din care: 10580 100 3745 100 162 100 14487 100

- băieți 5392 51 1818 49 79 49 7289 50

- fete 5188 49 1927 51 83 51 7198 50

- 0-3 ani 451 4 305 8 7 4 763 5

3082 29 890 24 63 39 4035 28

- 4-10 ani

- 11-14 ani 3145 30 975 26 46 28 4166 29

2670 25 1044 28 42 26 3756 26

- 15-17 ani

- 18+ ani 1232 12 531 14 4 * 1767 12

Copii cu dizabilități 797 8 532 14 13 8 1342 9

589 6 381 10 7 4 977 7

Copii cu CES

Copii cu orice alte nevoi 351 3 218 6 6 4 575 4

speciale

Copii cu frate/soră în 4175 39 748 20 105 65 5028 35

același plasament

În îngrijire la ...

- rude de gradul II 8327 79 0 0 69 43 8396 58

2208 21 0 0 15 9 2223 15
- rude de gradul III

- rude de gradul IV 45 0 0 0 1 * 46 0

- alte rude 0 0 59 2 1 * 60 0

- persoane neînrudite 0 0 3686 98 76 47 3762 26

Sursa: Banca Mondială, Recensământul PFam (februarie-martie 2018).

Notă: Plasamentele mixte sunt plasamentele cu mai mulți copii, dintre care unii în plasament la rude și alții la
alte familii/persoane.

229
ANEXE PARTEA 2C: Date statistice despre serviciile
rezidențiale de mici dimensiuni - case de tip familial (CTF) și
apartamente (AP)
Anexa 2C. Tabel 1: Evoluția numărului de copii și tineri din serviciile rezidențiale de mici dimensiuni, pe
tipuri, în perioada 31.12.2010-31.12.2017
Număr de copii și
Număr de instituții Raportul copii/instituție
tineri în instituții
publice publică
publice
AP CTF AP CTF copii/AP copii/CTF

31-Dec-10 412 427 2566 4902 6 11

31-Dec-11 415 418 2731 4956 7 12

31-Dec-12 415 433 2642 5155 6 12

31-Dec-13 395 431 2504 5250 6 12

31-Dec-14 387 428 2514 5183 6 12

31-Dec-15 386 431 2410 5124 6 12

31-Dec-16 386 424 2270 4985 6 12

31-Dec-17 383 427 2225 4619 6 11

Sursa: www.copii.ro, ANPDCA (2010-2017).

Anexa 2C. Tabel 2: Numărul de servicii rezidențiale de mici dimensiuni și numărul de copii și tineri cu măsură
de protecție specială în aceste servicii, în cele 35 județe cu centre de plasament, în februarie-martie 2018
Număr total Număr total Număr AP Număr CTF Număr copii și Număr copii și
Județ
AP CTF funcționale funcționale tineri în AP tineri în CTF
AB 6 14 5 14 23 163

AR 0 17 0 17 0 175

AG 16 4 16 4 97 40

BH 2 16 2 16 4 127

BN 0 3 0 3 0 27

BT 29 7 28 7 164 88

BV 0 12 0 12 0 109

BZ 8 9 8 9 66 137

CS 31 2 18 2 48 23

CJ 9 20 9 19 45 148

CT 1 11 1 11 4 127

CV 3 12 2 12 14 140

DB 1 4 0 4 0 39

230
 DJ 21 4 17 4 98 51

GL 10 2 10 2 84 34

GJ 10 5 10 4 43 35

HR 6 39 6 37 42 297

HD 1 7 1 7 6 69

IL 0 6 0 6 0 80

IS 13 12 13 12 80 129

IF 0 0 0 0 0 0

MM 0 27 0 27 0 257

MH 32 0 10 0 37 0

MS 7 36 7 35 33 340

NT 10 1 9 1 54 15

PH 0 3 0 3 0 57

SM 0 13 0 13 0 137

SJ 0 12 0 11 0 111

SB 0 4 0 4 0 28

SV 14 19 14 19 71 231

TR 64 1 27 1 246 12

TM 2 2 2 2 6 13

TL 8 7 8 7 55 64

VL 7 3 4 3 21 32

CL 0 13 0 13 0 159
Total 311 347 227 341 1341 3494

Sursa: Banca Mondială, Recensământul serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni (februarie-martie 2018).

Notă: Serviciile funcționale sunt cele care găzduiau copii în februarie-martie 2018.

Anexa 2C. Tabel 3: Datele utilizate pentru analiză

Județ Lista AP Lista CTF QQ RezMic QQ RezMic SC RezMic
Recensământul Recensământul Evaluare din Evaluare din Studii de caz:
AP CTF birou a unui birou a unui Evaluare CTF
(număr AP) (număr CTF) eșantion de AP eșantion de în teren
(număr AP) CTF (număr CTF)
(număr CTF)
AB 6 14 5 13 1

231
AR 0 17 0 16 1

AG 16 4 5 4 2

BH 2 16 2 15 1

BN 0 3 0 3 2

BT 29 7 6 7 2

BV 0 12 0 12 2

BZ 8 9 5 9 2

CS 31 2 5 2 2

CJ 9 20 3 12 1

CT 1 11 1 11 1

CV 3 12 2 12 2

DB 1 4 0 4 1

DJ 21 4 5 4 2

GL 10 2 5 2 0

GJ 10 5 5 4 2

HR 6 39 3 12 2

HD 1 7 1 7 2

IL 0 6 0 5 1

IS 13 12 5 11 1

IF 0 0 0 19 0

MM 0 27 0 0 1

MH 32 0 5 0 0

MS 7 36 5 11 1

NT 10 1 4 1 1

PH 0 3 0 3 2

SM 0 13 0 13 2

SJ 0 12 0 11 2

SB 0 4 0 4 2

SV 14 19 5 13 1

TR 64 1 5 1 1

232
 TM 2 2 2 2 2

TL 8 7 8 7 2

VL 7 3 4 3 2

CL 0 13 0 13 1
Total 311 347 96 266 50

Anexa 2C. Tabel 4: Lista de localități care reprezintă concentrări teritoriale de CTF-uri
Județ SIRSUP Număr de Număr de copii
CTF plasați în CTF
347 3,494
Total rețea

- Total în mediul URBAN (73 orașe), din care 239 2,397

concentrări teritoriale în:

AR 12091 SANTANA 5 52

IL 92658 SLOBOZIA 4 53

AB 1017 ALBA IULIA 5 54

HR 83525 CRISTURU SECUIESC 10 58

MS 114319 TARGU MURES 5 59

TL 159614 TULCEA 6 61

IS 95060 IASI 3 62

BT 35731 BOTOSANI 6 63

AR 9574 LIPOVA 8 78

SV 146584 GURA HUMORULUI 7 78

BH 26564 ORADEA 11 86

MM 106559 SIGHETU MARMATIEI 9 88

HR 83320 MIERCUREA CIUC 12 90

MM 106318 BAIA MARE 10 94

CT 60419 CONSTANTA 8 95

BZ 44845 RAMNICU SARAT 7 98

Total concentrări urbane de AMP 116 1,169

- Total în mediul RURAL (63 comune), din care 108 1,097

concentrări teritoriale în:

AB 7767 STREMT 1 20

233
 HR 85582 SECUIENI 2 21

BN 34985 TEACA 2 22

CL 94606 ULMU 2 22

CV 64194 CERNAT 1 23

SJ 142337 PLOPIS 2 23

BT 38544 POMIRLA 1 25

DJ 72052 DIOSTI 2 25

PH 132404 BREBU 1 26

IS 98051 MIROSLOVESTI 3 31

SV 148765 FUNDU MOLDOVEI 1 33

MS 115959 CEUASU DE CIMPIE 3 34

IS 97517 HORLESTI 6 36

HR 84415 FRUMOASA 3 46

MS 114382 SINCRAIU DE MURES 12 91

CL 94223 PERISORU 8 103

Total concentrări rurale de CTF 50 581

Sursa: Banca Mondială, Recensământul serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni (februarie-martie 2018).

234
 Anexa 2C. Tabel 5: Lista de localități care reprezintă concentrări teritoriale de AP
Județ SIRSUP Număr de Număr de copii
AP plasați în AP
311 1,341
Total rețea

- Total în mediul URBAN (41 orașe), din care 306 1,314

concentrări teritoriale în:

NT 120860 ROMAN 10 54

IS 95060 IASI 10 63

TR 151790 ALEXANDRIA 21 65

BZ 44818 BUZAU 8 66

GL 75098 GALATI 9 76

AG 13169 PITESTI 13 81

DJ 69900 CRAIOVA 21 98

BT 36006 DOROHOI 27 154

TR 151870 ROSIORI DE VEDE 41 181

Total concentrări rurale de AP 160 838

Sursa: Banca Mondială, Recensământul serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni (februarie-martie 2018).

Anexa 2C. Tabel 6: Distribuția locurilor disponibile în rețeaua de CTF-uri pe județe

CTF-uri funcționale cu locuri disponibile în
CTF-urile nefuncționale în februarie-martie 2018
februarie-martie 2018
Număr locuri Număr locuri Număr locuri Număr locuri Număr locuri Număr locuri
disponibile ocupate disponibile ocupate disponibile disponibile

AB 0 135 170 35

AR 0 72 89 17

AG 0 28 36 8

BH 0 77 100 23

BN 0 14 23 9

BT 0 63 72 9

BV 0 72 85 13

BZ 0 28 32 4

CS 0 11 12 1

CJ 0 8 8 116 159 43

235
CT 0 32 38 6

CV 0 57 61 4

DB 0 39 56 17

DJ 0 26 28 2

GL 0 0

GJ 0 8 8 9 10 1

HR 0 14 14 168 233 65

HD 0 45 72 27

IL 0 0

IS 0 49 63 14

IF 0 0

MM 0 208 276 68

MH 0 0

MS 0 6 6 92 112 20

NT 0 15 16 1

PH 0 26 28 2

SM 0 33 38 5

SJ 0 10 10 44 51 7

SB 0 19 27 8

SV 0 138 177 39

TR 0 12 16 4

TM 0 13 18 5

TL 0 31 42 11

VL 0 20 24 4

CL 0 73 84 11
Total 46 483

Sursa: Banca Mondială, Recensământul serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni (februarie-martie 2018).

Notă: Numărul de locuri ocupate = numărul de beneficiari cu măsură de protecție specială, la momentul
cercetării, în serviciul rezidențial respectiv (au fost numărați copiii și tinerii prezenți efectiv, plus cei plecați
temporar la școală, tratament sau din alte motive). Număr locuri disponibile = Capacitate - Număr locuri ocupate.

236
 Anexa 2C. Tabel 7: Distribuția locurilor disponibile în rețeaua de AP pe județe
AP-uri funcționale cu locuri disponibile în
AP-urile nefuncționale în februarie-martie 2018
februarie-martie 2018
Capacitate Capacitate Capacitate
Număr locuri Număr locuri Număr locuri
(număr (număr (număr
ocupate ocupate ocupate
locuri) locuri) locuri)

AB 0 6 6 12 17 5

AR 0 0

AG 0 36 44 8

BH 0 0

BN 0 0

BT 0 6 6 34 45 11

BV 0 0

BZ 0 7 8 1

CS 0 48 48 46 80 34

CJ 0 33 49 16

CT 0 4 6 2

CV 0 7 7 0

DB 0 6 6 0

DJ 0 24 24 66 83 17

GL 0 7 8 1

GJ 0 4 5 1

HR 0 13 15 2

HD 0 0

IL 0 0

IS 0 10 12 2

IF 0 0

MM 0 0

MH 0 52 52 19 26 7

MS 0 7 10 3

NT 0 6 6 15 18 3

PH 0 0

237
 SM 0 0

SJ 0 0

SB 0 0

SV 0 11 17 6

TR 0 214 214 118 162 44

TM 0 6 10 4

TL 0 19 23 4

VL 0 18 18 3 6 3

CL 0 0
Total 387 174

Sursa: Banca Mondială, Recensământul serviciilor rezidențiale de mici dimensiuni (februarie-martie 2018).

Notă: Numărul de locuri ocupate = numărul de beneficiari cu măsură de protecție specială, la momentul
cercetării, în serviciul rezidențial respectiv (au fost numărați copiii și tinerii prezenți efectiv, plus cei plecați
temporar la școală, tratament sau din alte motive). Număr locuri disponibile = Capacitate - Număr locuri ocupate.

238
ANEXE PARTEA 3: Date statistice despre managerii de caz
(MC) în protecția copilului

Anexa 3. Tabel 1: Distribuția managerilor de caz pe gen și județ (N)

Județ Bărbați Femei Total
AB 1 27 28

AR 0 19 19

AG 2 17 19

BH 1 28 29

BN 0 11 11

BT 3 17 20

BV 1 25 26

BZ 3 19 22

CS 2 14 16

CJ 0 24 24

CT 0 16 16

CV 5 9 14

DB 0 28 28

DJ 1 22 23

GL 1 32 33

GJ 1 18 19

HR 2 19 21

HD 0 22 22

IL 2 24 26

IS 3 44 47

IF 2 18 20

MM 2 19 21

MH 1 15 16

MS 0 18 18

NT 2 30 32

PH 0 28 28

SM 1 15 16

SJ 2 8 10

239
 SB 1 17 18

SV 7 18 25

TR 4 14 18

TM 4 28 32

TL 0 14 14

VL 5 25 30
CL 0 24 24
Total 59 726 785

Sursa: Banca Mondială, Recensământul managerilor de caz, februarie-martie 2018.

Anexa 3. Tabel 2: Distribuția managerilor de cazpe grupuri de vârstă și județ (N)

Județ <30 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-59 ani 60-69 ani Total
AB 0 14 12 2 0 28

AR 3 7 7 2 0 19

AG 2 10 7 0 0 19

BH 0 9 17 2 1 29

BN 0 8 2 1 0 11

BT 0 6 11 3 0 20

BV 0 9 11 5 1 26

BZ 3 4 11 4 0 22

CS 2 6 5 2 1 16

CJ 1 10 10 3 0 24

CT 0 3 7 6 0 16

CV 1 8 2 3 0 14

DB 0 9 15 4 0 28

DJ 2 9 9 3 0 23

GL 0 12 19 2 0 33

GJ 1 4 12 2 0 19

HR 1 7 8 5 0 21

HD 2 8 10 2 0 22

IL 2 6 15 3 0 26

IS 4 18 21 4 0 47

IF 5 10 5 0 0 20

240
 MM 0 6 11 4 0 21

MH 0 6 8 2 0 16

MS 3 9 4 2 0 18

NT 1 10 19 1 1 32

PH 1 11 11 4 1 28

SM 1 5 8 2 0 16

SJ 0 8 2 0 0 10

SB 2 6 8 1 1 18

SV 0 8 12 5 0 25

TR 1 3 12 2 0 18

TM 2 6 18 4 2 32

TL 1 4 4 5 0 14

VL 0 11 13 6 0 30
CL 2 3 11 7 1 24
Total 43 273 357 103 9 785

Sursa: Banca Mondială, Recensământul managerilor de caz, februarie-martie 2018.

Anexa 3. Tabel 3: Distribuția managerilor de cazpe nivel de educație și județ (N)

Studii superioare
Județ Nu Da, în Da, în Da, studii Da, în alte Total
asistență sociologie sau medicale specialități
socială psihologie
AB 0 27 0 0 1 28

AR 0 17 1 0 1 19

AG 0 12 3 0 4 19

BH 0 29 0 0 0 29

BN 0 8 3 0 0 11

BT 0 16 4 0 0 20

BV 0 10 11 0 5 26

BZ 0 18 1 0 3 22

CS 0 16 0 0 0 16

CJ 0 22 2 0 0 24

CT 0 5 3 0 8 16

CV 0 8 3 0 3 14

241
 DB 0 16 7 0 5 28

DJ 1 13 4 0 5 23

GL 0 5 7 0 21 33

GJ 0 11 4 0 4 19

HR 0 13 5 0 3 21

HD 0 6 11 0 5 22

IL 3 5 13 0 5 26

IS 0 44 2 0 1 47

IF 0 19 0 0 1 20

MM 0 18 2 0 1 21

MH 0 14 1 0 1 16

MS 0 13 5 0 0 18

NT 0 21 9 0 2 32

PH 0 19 7 0 2 28

SM 1 9 2 0 4 16

SJ 0 9 1 0 0 10

SB 0 7 4 1 6 18

SV 0 13 5 0 7 25

TR 1 1 8 0 8 18

TM 0 23 4 0 5 32

TL 0 8 5 0 1 14

VL 0 7 12 0 11 30
CL 1 8 12 0 3 24
Total 7 490 161 1 126 785

Sursa: Banca Mondială, Recensământul managerilor de caz, februarie-martie 2018.

242
ANEXE PARTEA 4: Date statistice
Anexa 4. Tabel 1: Distribuția comunelor pe categorii de comunități sursă (determinate în funcție
de numărul de mame ale copiilor din centrele de plasament și prezența unei zone marginalizate în
comună) pe județe (număr comune)

Comune cu Comune cu 3-4 mame Alte Total

5+ mame și zonă marginalizată comune comune

ALBA 6 6

ARAD 13 13

ARGES 3 41 44

BIHOR 1 22 23

BISTRITA-NASAUD 1 31 32

BOTOSANI 1 27 28

BRASOV 4 5 25 34

BUZAU 4 6 43 53

CARAS-SEVERIN 12 12

CLUJ 20 20

CONSTANTA 2 2 34 38

COVASNA 2 4 22 28

DIMBOVITA 23 23

DOLJ 1 33 34

GALATI 1 36 37

GORJ 1 25 26

HARGHITA 4 22 26

HUNEDOARA 6 6

IALOMITA 1 21 22

IASI 24 17 41 82

MARAMURES 3 3

MEHEDINTI 27 27

MURES 16 16

243
 NEAMT 9 5 37 51

PRAHOVA 2 2 58 62

SATU_MARE 1 13 14

SALAJ 6 23 29

SIBIU 1 3 25 29

SUCEAVA 1 18 19

TELEORMAN 11 11

TIMIS 1 44 45

TULCEA 1 1 25 27

VILCEA 43 43

CALARASI 3 28 31

Total 52 68 874 994

Sursa: Banca Mondială, Recensământul centrelor de plasament pentru copii (octombrie 2016).

Notă: „Alte comune” se referă la comunele cu 1-2 mame de copii în centre de plasament sau cu 3-4 mame și fără
nici o zonă marginalizată.

Anexa 4. Tabel 2: Număr de localități în microzonele funcționale ale comunităților sursă

Microzone urbane Microzone rurale

Număr Număr Număr

Nume comună sate în Număr localități Număr localități
Județ
sursă comunitat UAT-uri component UAT-uri componen
ea sursă urbane e urbane rurale te rurale

CETATEA DE
ALBA 4 1 4 5 26
BALTA

ARAD VLADIMIRESCU 4 1 1 4 11

ARGES CALINESTI 12 2 10 4 10

BIHOR DRAGESTI 5 0 0 4 28

BIHOR TINCA 5 1 1 5 23

BOTOSANI COPALAU 3 1 5 6 21

BRASOV APATA 1 0 0 3 4

244
BUZAU VERNESTI 11 1 1 5 35

CALARASI SPANTOV 3 1 1 3 5

CARAS-SEVERIN BERZOVIA 3 1 1 4 11

CARAS-SEVERIN MEHADICA 1 0 0 2 5

CLUJ MINTIU GHERLII 6 2 9 4 25

CONSTANTA PESTERA 5 1 3 4 18

CONSTANTA COGEALAC 5 0 0 5 16

COVASNA VALCELE 4 1 3 4 10

DIMBOVITA I. L. CARAGIALE 3 1 1 5 14

DOLJ ORODEL 5 0 0 5 9

GALATI MASTACANI 2 1 3 3 6

GORJ BUSTUCHIN 8 0 0 3 3

CIUCSANGEORG
HARGHITA 9 1 4 5 12
IU

HUNEDOARA TURDAS 4 1 1 0 0

IALOMITA TRAIAN 1 1 2 5 15

IASI VOINESTI 5 1 1 4 13

MARAMURES RUSCOVA 1 0 0 4 4

MEHEDINTI SIMIAN 8 1 1 4 8

MURES ALBESTI 9 1 5 2 7

VANATORI-
NEAMT 4 1 4 3 11
NEAMT

VALEA
PRAHOVA 15 0 0 5 24
CALUGAREASCA

SALAJ NUSFALAU 2 1 4 7 30

SATU MARE BOTIZ 1 2 6 3 11

SIBIU ROSIA 6 2 2 4 12

TELEORMAN BRANCENI 1 1 1 4 6

SANPETRU
TIMIS 2 1 1 7 10
MARE

245
 TULCEA TOPOLOG 7 0 0 12 13

VILCEA RACOVITA 7 1 8 4 21

TOTAL 172 30 83 151 477

Anexa 4. Tabel 3: Numărul de participanți la interviurile realizate pentru cele 35 de comunități

sursă

Respondenți

Primar/
Director/ Medic/
Comunitate viceprimar/ Număr
Județ DGASPC SPAS secretar Asistent SCC
sursă secretar total
școală medical
primărie

Cetatea de
ALBA 2 1 2 1 1 1 8
Baltă

ARAD Vladimirescu 1 1 1 1 1 1 6

ARGEȘ Călinești 2 1 1 1 1 1 7

BIHOR Drăgești 2 1 1 1 2 0 7

BIHOR Tinca 2 1 2 3 1 1 10

BOTOȘANI Copălău 1 1 3 1 1 1 8

BRAȘOV Apața 2 1 2 1 1 1 8

BUZĂU Vernești 2 1 2 1 1 2 9

CĂLĂRAȘI Spanțov 1 1 1 1 1 1 6

CARAȘ-
Berzovia 2 1 1 1 1 1 7
SEVERIN

CARAȘ-
Mehadica 2 1 1 1 1 1 7
SEVERIN

CLUJ Mintiu Gherlii 2 1 2 1 1 1 8

CONSTANȚA Cogealac 1 1 1 1 1 0 5

CONSTANȚA Peștera 1 1 1 1 1 0 5

COVASNA Vâlcele 1 1 2 1 1 1 7

I. L.
DÂMBOVIȚA 2 1 2 1 1 1 8
Caragiale

246
DOLJ Orodel 2 1 1 1 2 0 7

GALAȚI Măstăcani 1 1 2 1 1 1 7

GORJ Bustuchin 1 1 1 1 1 1 6

HARGHITA Ciucângeorgiu 2 1 2 1 1 1 8

HUNEDOARA Turdaș 1 1 1 1 1 0 5

IALOMIȚA Traian 1 1 2 1 1 0 6

IAȘI Voinești 1 1 2 1 1 2 8

MARAMUREȘ Ruscova 1 1 1 1 1 1 6

MEHEDINȚI Șimian 1 1 2 1 1 1 7

MUREȘ Albești 2 1 2 1 1 1 8

Vânători-
NEAMȚ 1 1 3 1 1 1 8
Neamț

Valea
PRAHOVA 2 1 2 1 1 0 7
Călugărească

SĂLAJ Nușfalău 1 1 1 1 1 1 6

SATU MARE Botiz 2 1 1 1 1 1 7

SIBIU Roșia 1 1 1 1 1 0 5

TELEORMAN Brânceni 1 1 2 1 1 1 7

Sânpetru
TIMIȘ 1 1 1 1 1 1 6
Mare

TULCEA Topolog 2 1 1 1 1 0 6

VÂLCEA Racovița 2 2 1 1 1 1 8

Total 52 36 54 37 37 28 244
Sursa: Banca Mondială, Studiu în comunitățile sursă, februarie-martie 2018.

247
 Anexa 4. Tabel 4: Concentrarea copiilor și tinerilor separați de familie la nivel de sat în
comunitățile sursă studiate

Există
informații
privind
satul de Există o concentrare a
Număr de copii și Număr de proveniență copiilor și tinerilor
tineri în sistemul de sate în a copiilor și separați de familie la
Nume comună protecție, în comunitatea tinerilor din nivelul unor sate din
Județ sursă februarie 2018 sursă sistem? comună?

CETATEA DE Da, concentrare în

AB 18 4 Da
BALTA satul Cetatea de Balta

AR VLADIMIRESCU 19 4 Nu NȘ

AG CALINESTI 40 12 Da Nu există concentrare

Da, concentrare în
BH DRAGESTI 19 5 Da
satul Drăgești

Da, concentrare în
BT COPALAU 19 3 Da
satul Copălău

BV APATA 46 1 Un singur sat în comună

Da, concentrare în
BZ VERNESTI 27 11 Da
satul Cândești

CS BERZOVIA 8 3 Da Nu există concentrare

CJ MINTIU GHERLII 8 6 Da Nu există concentrare

CT PESTERA 13 5 Da Nu există concentrare

Da, concentrare în
CV VALCELE 38 4 Da satele: Vâlcele, Hetea
și Araci

DB I. L. CARAGIALE 30 3 Nu NȘ

Da, concentrare în
DJ ORODEL 9 5 Da
satul Orodel

Da, concentrare în
GL MASTACANI 35 2 Da
satul Mastacani

GJ BUSTUCHIN 10 8 Nu NȘ

HG CIUCSANGEORGIU 22 9 Nu NȘ

Da, concentrare în
HD TURDAS 15 4 Da
satul Turdaș

248
IL TRAIAN 14 1 Un singur sat în comună

Da, concentrare în
IS VOINESTI 73 5 Da satele Slobozia și
Voinesti

MM RUSCOVA 6 1 Un singur sat în comună

Da, concentrare în
MH SIMIAN 52 8 Da satele: Cerneti, Simian
și Dudasu

MS ALBESTI 24 9 Nu NȘ

VANATORI- Da, concentrare în

NT 34 4 Da
NEAMT satul Vânători Neamț

VALEA
PH 27 15 Da Nu există concentrare
CALUGAREASCA

SJ NUSFALAU 16 2 Nu NȘ

SM BOTIZ 14 1 Un singur sat în comună

Da, concentrare în
SB ROSIA 41 6 Da
satele Nou și Rosia

TR BRANCENI 3 1 Un singur sat în comună

TM SANPETRU MARE 29 2 Da Nu există concentrare

TL TOPOLOG 14 7 Da Nu există concentrare

Da, concentrare în
VL RACOVITA 29 7 Da
satul Balota

CS MEHADICA 60 1 Un singur sat în comună

BH TINCA 145 5 Nu NȘ

CT COGEALAC 30 5 Nu NȘ

Da, concentrare în
CL SPANTOV 17 3 Da
satul Spantov

Total 1004 172

Sursa: Banca Mondială, Studiu în comunitățile sursă, februarie-martie 2018.

Notă: NȘ = Nu se știe.

249
 Anexa 4. Tabel 5: Distribuția copiilor din comunitățile sursă în funcție de domiciliul în fapt al
mamei în februarie 2018 (număr de copii și tineri din sistemul de protecție)

Mama este
Mama în
Mama s-a cunoscută și în
februarie Mama
mutat în Mama a viață, dar nu
Nume comună 2018 încă decedată,
Județ altă plecat în se știe unde se Total
sursă locuiește în necunoscută,
localitate străinătate află sau
comuna de disparută
din RO schimbă
proveniență
adresele

CETATEA DE
AB 12 1 0 5 0 18
BALTA

AR VLADIMIRESCU 10 3 0 4 2 19

AG CALINESTI 30 5 0 0 5 40

BH DRAGESTI 14 0 0 1 4 19

BT COPALAU 4 12 1 0 2 19

BV APATA 22 15 7 1 1 46

BZ VERNESTI 20 5 0 0 2 27

CS BERZOVIA 5 3 0 0 0 8

CJ MINTIU GHERLII 2 4 1 0 1 8

CT PESTERA 10 3 0 0 0 13

CV VALCELE 33 3 0 0 2 38

DB I. L. CARAGIALE 30 0 0 0 0 30

DJ ORODEL 0 3 0 0 6 9

GL MASTACANI 23 1 7 3 1 35

GJ BUSTUCHIN 8 1 0 0 1 10

HG CIUCSANGEORGIU 22 0 0 0 0 22

HD TURDAS 7 6 0 0 2 15

IL TRAIAN 8 5 1 0 0 14

IS VOINESTI 27 20 19 7 0 73

MM RUSCOVA 1 0 0 0 5 6

MH SIMIAN 42 10 0 0 0 52

250
MS ALBESTI 21 3 0 0 0 24

NT VANATORI-NEAMT 16 5 2 2 9 34

VALEA
PH 19 2 0 6 0 27
CALUGAREASCA

SJ NUSFALAU 15 0 0 0 1 16

SM BOTIZ 4 4 0 0 6 14

SB ROSIA 24 3 0 12 2 41

TR BRANCENI 3 0 0 0 0 3

TM SANPETRU MARE 10 18 0 0 1 29

TL TOPOLOG 2 8 0 0 4 14

VL RACOVITA 17 9 2 1 0 29

CS MEHADICA 5 49 2 2 2 60

BH TINCA 112 6 20 0 7 145

CT COGEALAC 17 10 0 0 3 30

CL SPANTOV 6 6 4 0 1 17

Total 601 223 66 44 70 1004

Sursa: Banca Mondială, Studiu în comunitățile sursă, februarie-martie 2018.

251
 Anexa 4. Tabel 6: Comunitățile sursă în funcție de numărul de mame cu copii în sistemul de
protecție

Număr de mame cu
Număr de mame copii în sistemul în
Număr de copii și cunoscute și în viață protecție care în
tineri în sistemul de care aveau copii în februarie 2018 încă
Nume comună protecție, în februarie sistemul de aveau domiciliul de
Județ sursă 2018 protecție fapt în comună

CETATEA DE
AB 18 15 9
BALTA

AR VLADIMIRESCU 19 12 6

AG CALINESTI 40 18 14

BH DRAGESTI 19 9 8

BT COPALAU 19 10 3

BV APATA 46 30 16

BZ VERNESTI 27 16 11

CS BERZOVIA 8 4 2

CJ MINTIU GHERLII 8 7 2

CT PESTERA 13 8 6

CV VALCELE 38 21 18

DB I. L. CARAGIALE 30 16 16

DJ ORODEL 9 1 0

GL MASTACANI 35 19 12

GJ BUSTUCHIN 10 8 7

HG CIUCSANGEORGIU 22 14 14

HD TURDAS 15 9 5

IL TRAIAN 14 9 6

IS VOINESTI 73 45 17

MM RUSCOVA 6 1 1

MH SIMIAN 52 31 24

MS ALBESTI 24 18 16

252
 VANATORI-
NT 34 19 11
NEAMT

VALEA
PH 27 15 10
CALUGAREASCA

SJ NUSFALAU 16 9 9

SM BOTIZ 14 4 3

SB ROSIA 41 24 13

TR BRANCENI 3 3 3

TM SANPETRU MARE 29 15 6

TL TOPOLOG 14 8 2

VL RACOVITA 29 23 15

CS MEHADICA 60 29 2

BH TINCA 145 86 71

CT COGEALAC 30 18 10

CL SPANTOV 17 12 4

Total 1004 586 372

Sursa: Banca Mondială, Studiu în comunitățile sursă, februarie-martie 2018.

Notă: Celulele marcate arată cele 10 comune care în februarie 2018 deja nu se mai calificau a fi
comunități sursă.

253
 Anexa 4. Tabel 7: Distribuția copiilor din comunitățile sursă în funcție de domiciliul în fapt al
tatălui în februarie 2018 (număr de copii și tineri din sistemul de protecție)

Tatăl este
Tatăl în cunoscut și în
februarie Tatăl s-a viață, dar nu
2018 încă mutat în se știe unde se Tatăl
locuiește în altă Tatăl a află sau decedat,
Nume comună comuna de localitate plecat în schimbă necunoscut,
Județ sursă proveniență din RO străinătate adresele dispărut Total

CETATEA DE
AB 3 2 0 1 12 18
BALTA

AR VLADIMIRESCU 4 4 0 2 9 19

AG CALINESTI 16 17 0 0 7 40

BH DRAGESTI 4 0 0 6 9 19

BT COPALAU 9 1 0 0 9 19

BV APATA 9 6 2 1 28 46

BZ VERNESTI 15 0 0 0 12 27

CS BERZOVIA 0 1 0 0 7 8

CJ MINTIU GHERLII 2 0 0 0 6 8

CT PESTERA 7 1 0 0 5 13

CV VALCELE 11 2 0 1 24 38

DB I. L. CARAGIALE 15 5 0 0 10 30

DJ ORODEL 0 0 0 0 9 9

GL MASTACANI 20 3 0 1 11 35

GJ BUSTUCHIN 7 2 0 0 1 10

HG CIUCSANGEORGIU 4 0 0 0 18 22

HD TURDAS 8 3 0 0 4 15

IL TRAIAN 1 1 1 1 10 14

IS VOINESTI 16 9 3 0 45 73

MM RUSCOVA 0 5 0 0 1 6

MH SIMIAN 24 3 0 1 24 52

254
MS ALBESTI 4 3 0 0 17 24

NT VANATORI-NEAMT 10 3 4 1 16 34

VALEA
PH 13 3 4 3 4 27
CALUGAREASCA

SJ NUSFALAU 4 4 0 0 8 16

SM BOTIZ 3 1 0 0 10 14

SB ROSIA 14 4 0 0 23 41

TR BRANCENI 2 0 0 0 1 3

TM SANPETRU MARE 8 4 0 3 14 29

TL TOPOLOG 7 5 0 0 2 14

VL RACOVITA 2 5 1 0 21 29

CS MEHADICA 0 28 0 9 23 60

BH TINCA 40 9 4 2 90 145

CT COGEALAC 13 3 0 2 12 30

CL SPANTOV 7 3 1 0 6 17

Total 302 140 20 34 508 1004

Sursa: Banca Mondială, Studiu în comunitățile sursă, februarie-martie 2018.

255
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și
Adopție

Bdul. Ghe. Magheru nr. 7, Sector 1, București

Telefon : 021.310.07.89
E-mail : office@anpfdc.ro
Material gratuit

Competenţa face diferenţa!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă cofinanţat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

„Elaborarea planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea

tranziției îngrijirii acestora în comunitate, SIPOCA 2”
Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare
Mai 2018
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială
a Uniunii Europene sau a Guvernului României

256