ぎ ′三

F111手 萎:競 々イ
1■ ￨:「 11孝 Fi妻 幸:ミ 、
ミミ
=
ごθ
、β′
″だasァ ″α
ざα′″ ,本
j′
ζパ
αご
yノ
θ・
′ お′
j`σ σ
ノご″
t″ 77rご ノ
θ″ノごο
∬F7'α ″″
JF″ ノ
″
`′ `ご
E′ ι
″,ι ′
〃J″ ια α″ιJ″ este,,″ ρ″ σ夕″α″θαグθ∫ 彎 t,加 ′ 鱈 αルrα ε π刀
′́ “
jC″ “ グθ
cρ Oノ イブ ″ α rJ′ ασα″θ ′αεθ οr`α ″ ′
Cgα /α cν 770α j 7,22′ ′
θsJs`θ 772θ
jグ `″ jα `θ
Zι S′ rα ρ

″´
υ ′●″
j′
鱈 j″ αr′ j刀 ′κグπηοr`α rjグ 権 ′
`θ
′′り ".
`π

I,Jθ Jrrι rar″ J″ ιcxlJ力 rJ“ ι

′ ルτ
P/θ イ α″rmrrι θfrr′ ′
″ ι αsα ′
″/J`α ″
α ″
Js`′ cθ ′
`α `ι `″
``θ
a. In raportul de drept international privat θ′
θ′7oθ 4`IZ′ グθε
χ′rα 4θ j′ α η
"
εοκsル jル Jθ ο εο7,ψ ο4θ η′ αグお θ cJ O″ αrθ グ θεθル ′
jε jη rθ J θθ θれた (subiect,
′ `θ

obicct si continut)′ ο α′θ力 ηb“ σ

`Jκ `α
αル″ 777α α η `″
θ
j`α “
`“ `j intrucat elementul de
extraneitate deterll■ ina uneori,aplicarea norlllelor rnateriale interne ori uniicate iar
alteori,da nastere conflictului de legi.

b. E′θ″ ″′α′ル α ′ 4cJ`α

tθ θs′ θcα ′
′ σα′σα′J刀 グ θ′ θ″つ θん′srrα J4′ rj72
“ `θ
ρ″JS77ι α2/77夕 ′α77夕 7η SiS′ θ77'グ θ″r"′.Precizanl ca tth dreptul international privat nu
j′

este general si universal ca sa poata oferi o reglenlentare unitara rapo■ urilor

juridice cu element de cxtraneitate ci exista,doar sisteme de drept nttionale care
pun in valoare tnlpraurari de fapt determinate,carora le confera calitatea de
elellnente de cxtraneitate. PIIai lnult, complexitatea raporturilor de drept
international privat atrage,uneori,preferinta legiuitorului national pentru stabilirea
unui punct de legatura principal si ale unor punctё de legatura cu vocatie subsidiara
pentru aceeasi ll■ aterie(Codul civil procedeaya astた l de exelllplu in cazul statului
personal,actuluijuridic unilateral,contractului,etc.)

c. I,′ θ″,θ 77′ 夕′ グθ θ

χ α4θ j`α ′
θ 772r CS′ c′
′
Oα ′
θ σαzlz″ ′
′θ, θ′θノ,2θ 72′ z77
′
77′ θrη α′jOん α れ sθ 4sノ ″″″ ′
ν′″ cο ″
Oθ ″タルj′ れただ
′ んα′
′οηα′ `′
.Raporturile juridice de
ら
drept privat cu element strain pot constitui obiect de studiu si pcntru alte ralnuri alc
dreptului pr市 at.Dreptul comertului intemational reglementeaza raporturi
colalerciale cu element de extraneitate,element care este intotdeauna intcrnational,
raportat la particularitatile operatiei comerciale(de pilda,elementul de extraneitate
apare ca elenlent international,↑n sensul propriu al termenului,ln cuprinsul Leg五
uniforll■ e asupravanzarii internationale a obiectelor rnobile corpOrale,adoptata prin
Conventia de la Haga din l iulie 1964)
d. 五 θ θ77`1/′ グθ θ
;′ χ′rα 77θ α
/7ι ′
θ σ04s′ θ′″θ Sα ■ p′ ′
cα ″jj a77ο r /1ο 72θ
j′
J′ 2J′ 772′ r′

ノ ′́
′′
Z`′ ξ
θ″推″
′′θ
.Ca regula,elenlentul de extraneitate deterinina fle connictele de
 legi(Caz in care isi gasesc aplicabilitatea norlllele con■ ictuale),ie atrage aplicarea
nornlelor nlateriale interne sau a norinelor rnateriale uniicate.

e. P/θ zο 77′ α θ′
θ77,θ 77′ Zr′ Zrブ ″θ θ
χ′″α77θ J′ r′
r‐ θ ″′
s″ 77gθ rα ρο″ ′
θ ″θ ″ θρ′
7´

′
77′ 77α ′
′077α ′′″ソα′″θ ′
′ οα′
θ εO′ θ′
α′′
θ ″αρο″ ″θ グ″θρ′ρ″′ ソα′
`rrr′
・ In doctrina se
`″
apreciaza ca elementul de extraneitate este `Frrノ
criteriul principal, care cOntra
flzionolllie proprie raporturilor din dreptul international privat.Se poate airnla,
deci, ca elenlentul de extraneitate constituie diferenta speciica a raporturilor de
drept international privat..In terllleni diferiti, dar sugerandu_sc aceeasi idee, s― a
mentionat ca,,analiza rapoltului juridic cu element de extraneitate constituic
punctul de plecare al oricarui studiu.de drept international privat,intrtlcat cxistenta
acestui tip aparte de raporturijuridice ducc la aparitia tuturor prOblemelor speciicc
dreptului international privat.''

ノ
。3.2.Prθ τ I・ ι′
χθ″
ψ:びiC″ ″αθ
′θ″
1627,′ ι
′θr″ θι
χα,2θ ルα′
ι
`″ `″ `ル `″
Tinand cont de elementele raportului juridic elementele de extraneitate pot
consta in urlllatoarcle:

a)″ ψ ο″′
α′′
αs″ わたε′
θ′θr"ο ″′′
″ Ji1/″ ′
グ′α
“
― pentru pel・ soanele flzice:cetatenia,donliciliul,resedinta si,ln anunlite sisteme de
drept,rcligia(de exelllplu,un cetatean rolnan si un cetatean strain incheie in tara
noastra un contract de vanzare_cumparare a unui bun nlobil);
―pentru persoanele jundice:nationalitatca,sediul,fondul de comert(o soCietate
colnerciala,persoana juridica romana,lncheie un contract cu o irma■ anceza cu
sediul in Paris).

b)ノ・
α′θ″α′′
αοわicσ ′
″′″
ciθ ο zィ ′
r′ zrjブ ι
/7・ ′
″′θ(lllai cxact,bunl11 la care sc
ret〕 ra conduita partilor,nunlit si obiect derivat al raportului juridic):10Cul situar五
bunului mobil sau ilnobil(bunul care ice obiectul contractului de vanzare_
cumparare se a■ a in tara straina);

C)″ αρο″
′α′′
ασ077′ ′
η夕′
z/′ /61ρ θ″
′
2/′ Zr′
ブIrr′ ″′
σ .・

- locul incheierii actului juridic h sensul de η

agο ′イ
777ノ ″
ガ Jι S.・ o■ rma romana
selllneaza in strainatate un contract cu o irnla straina in vederea prestar五 de catre
aceasta a unor servic五 pe teritoriul tar五 noastre;
locul intocmirii inscrisului constatator (locus regit actunt) in sensul de
instrumenturu probationes - care poate fi un alt stat dec6t cel in care s-a realizat
acordul de vointa;
locul unde urmeaza sa-si produca efectele un contract (locus executionzs sau locus
solutionis);
locul producerii faptului ilicit cauzator de prejudicii (lex loci delicti conunissi) de
exemplu, un cetatean rom6n este victima unui
accident de circulatie produs pe teritoriul Elvetiei;
locul aparitiei prejudiciulur - lex loci laesionis - atunci cAnd acesta este altul decAt
locul producerii delictului;
locul solutionarii litigiului (doi soti, cetateni englezi, scilicita desfacerea casatoriei
infata unei instante de judecata din Rom6nia);
―autoritatea care a pronllntat llotarareajudecatoreasca sau hotararea arbitrala este o
autoritate straina― αlrε ′
οr rcgj`α ε′
夕772.

:キ ,1ィ Iて ,11`,、 11::き ヽ

￨lt卜 1:1:ぐ :,111111

3.2.1.Deflnitia normei conflictuale ｀

Norina conflictuala este deflnita ca flind norina juridica speciflca dreptului

intcmational pr市 at,care desellllleaza legea interna apicabila raportului juridic cu
element de extraneitate.

In ansamblul lor norl■ lcle conflictuale sunt prevazute↑ n sistemul de drept

intern al flecarui stat formand sistemul conflictualist al acestuia, conlponenta a
sistemului juridic national.Instanta de judecata sau un alt organ jurisdictional,in
momentul solutionarii unui raport cu element de extraneitate vaお losi↑ ntotdeauna

pentru deternlinarea leg五 aplicabile norlmele conilictuale din propriul sistcm de

drept.De la aceasta prerllisa,porneste legiuitorul roman ttn codul civil,art.2557
Pr"θ ″
alin.(1)care dispune:′ ′ εα″た cψ r′ ″″θれοr77Zθ ′θん′
′2グ αθ″
7η
j4α rθ α′ jj
鱈
`α ′
′
■
p′ ′
εαわj′ a lr772j rαροr′ グθ″rθ ρ′′
77′ θ″″α′
j077α ′
′″′να′ .

Norlna con■ ictuala solutioneaza con■ ictele de lcgi↑ n sensul ca stabileste

care dintre sistell■ ele de drept tn prezenta trebuie sa se aplice cu privire la rapottul
juridic respect市 .Din momentul desemnar五 legii colllpetente(legii interne)101ul
normei con■ ictuale inceteaza si intra↑ n actiune norma de dreptintem(de exemplu:
de dreptul ci宙 1,dc dreptul familici)a tar五 Care va cttmui rcaportul juridic cu
element strain. Sistemul de drept (legea competenta care va cArmui raportul juridic
cu element strain) astfel determinat(a) poarta denumirea de ,,legea cauzei" (lex
causae). Un astfel de exemplu este il constituie art. 2587 alin. 1 din Codul civil
potrivit caruia ,,Forma incheierii casatoriei este supusa legii statului pe teritoriul
caruia se celebreaza."

Normele conflictuale determina cAmpul de aplicare a dreptului intern si al

celui strain tinAnd seama de coexistenta unor sisteme juridice de egala valaore,
expresie a unor suveranitati de stat egale. Ele sunt proprii fiecarui sistem de drept,
regasindu-se in acte normative interne si in conventii internatioanie.

3.2.2. Izvoarele normei conflictuale

Normele conflictuale sunt cuprinse in: a).dreptul intern;
b). conventii sau tratate internationale la care Rontd.nia este parte.
a). Dreptul intern
Normele conflictuale se regasesc in dreptul intern al fiecarei tari. in acest
sens precizarn ca, in sistemul de drept romAnesc, daca pAna la intratea in vigoare a
noului Cod civil principala sursa interna de norma conflictuala o consituia Legea
nr. 105/1992 cuprivire la reglementarea raporturilor de drept internotionol privat
in prezent principala sursa interna de norma conflictuala o consituie Codui civil,
mai exact, Cartea a VII-a intitulata ,,Dispozitii de drept international privat."

ln civil sunt si alte acte normative ce constituie izvoare de

afara Codului
drept intemational privat, spre exemplu: Ordonanta de Urgenta a Guvernului
19412002 privind regiruul strainilor in Romdnia cu ultimele modificari si
completari aduse prin Legea nr. 1 5812013; etc.
Normele conflictuale vor diferi de la stat la stat, cum este de exemplu,
norma conflictuala in materie de stare civila si capacitate, care este, in general,
pentru tarile de pe continentul european, legea nationala (lex patriae), iar pentru
alte tari, de pilda Anglia, Danemarca, Norvegia, unele tari din America Latina,
legea domiciliului (lex domicilii) ; dar norma conflictuala poate fi identica pentru
mai multe state, desi este adoptata in dreptul intern, cum este de exemplu, regula
locus regit actwn care este cunoscuta de majoritatea legislatiilor.

b). Conventii sau tratate internationale la care Rorudnia este parte.

 Conventiile sau tratatele internationale cuprind norme conflictuale care
sunt uniforme pentru statele participante Ia conventie sau tratat.

Categoria de norme prevazute in conventiiie sau tratatele internationale lcr

care Rontdnia este parte se numeste norme conflictuale unificate.

Mentionan pentru exernplificare urmatoarele tratate bilaterale incheiate de

tara noastra Tratatul dintre Rontdnia si Republica Celta privind asistenta judiciara
in ntaterie civitc/; Tratcttul dintre Rorndnia si Republica Polonia privind asistenta
jt,Lridica si relatiile jotridice fit ccruzele civiletl; Tratatul intre Rontdnia si Repttblica
Moldova privind asistenta juridic,a in ntaterie civila si penala2; Tratatul dintre
Romiinia si (Jcraina privind asistenta jnridica si relatiile juriclice tn cauzele civile.3
in dreptul intemational privat contemporan remarca o preocupare constata
se
pentru unificarea progresiva a normelor conflictuale, realiz,ata in cadrul mai multor
organtzatri internationale, cum ar fi: Consiliul Europei; Conferinta de la Haga de
Drept International Privat (HCCH); insitututul International pentru Unificarea
Dreptului International Privat (U|{IDROIT); Comisia Natiunilor Unite Pentru
Dreptul Comertului International (I-INCITRAL), q1..
Dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Amsterdam, cooperarea judiciara
in materie civila si comerciala intre statele membre ale Uniunii Europene a capatat
un statut apafte, prin transferarea competentei de reglementare in aceasta materie
institutiilor comunitare, creAndu-se astfel premisele conturarii treptate a unui
veritabil ,,nLtcleLt de drept procedural europeat't".
Regulamentele elaborate ia nivelul Uniunii europene contin raporturi de
drept international privat, creAnd un drept uniform, ce cuprinde norme conflictuale
direct aplicabile, care inlatura de la aplicare normele conflicituale interne ale
statelor membre in domeniul de reglementare al regulamentului respectiv.
Vom mentiona cu titlu de exemplu, o serie de regulamente care contin
norme conflictuale, elaborate la nivelul Uniunii Europene Regulcunetttul (CE) al
Cortsilitrltri nr. 44/2001 din 22 clecentbrie 2000'lasa numitul Bruxelles I) privinct

l ratificatde Romdnia prin Legea nr.4411995 (M. Of. nr. 106 din 31 'mai 1995). ttratificatde Rom6nia
prin Ordonanta Guvernului nr.65/1999 (M. Of. nr.414 din 30 august 1999).
2
ratificat de Rom6nia prin Lege nr.17711997 (M. Of. nr. 310 din 13 noiembrie 1997).
3
ratificat de Rom6nia prin Lege nr. 3/2005 (M. Of. nr. 183 din 03 martie 2005).
o
JOCE , L 12 din 16 ianuarie 2001. Actele juridice comunitare potficonsultate la adresa: http://eur-
lex-eutepir. eu/frl ndex. htm. ttt J OC E, L 338 di n 23. 12. 2003.
σOノ 7ψ θ ′θ αブ ング′
J7′ε
ブα″α , ″
cc夕 770α S′ θ
″Oα s'θ χθεν′α″θα力0`α ″′ ′′
′οr′ η777α ′θ″ jθ
εJν ′′αsj
σO′ ,tarC′ α′・
α′Rθ gが α″,θ η′
ν腸′rの α′cο れ s′ んν′ν′η″
.22θ 2″ θ θ 3グ ′4 2 7 η οJθ 772み ″
jθ

′′
2θ θダ (asa numitul Bmxelles IIわ ′ s)ρ rル J4グ εο777Pθ ′
θ72rα ′rcc夕 ηοαSた ″θα sJ
の ε夕たrθ αttο ′ α比,″ οrブングθ Cα ′
j′
οrω 力2 ′
2α ″
Jθ 7η α ″ ο4jα ル sj ル 77tα ′ θrjα
`θ
rα だ
`j
フ ″ 2グ θ
ガ α″
j′ Jη ′
θ ,sJ′ θ
s′ ′ η′
″γαb7´οgα ″αRθ g"′ α″
θ tθ ″′
夕′タノiCE)α ′Cο ηSj′ ttj η乙
`θ '“ jγ
Zイ

・
ノ3イ 7/_2θ θθりθ ・
`θ

3.2.3.Strucutra normei conflictuale

E)in punct de vedere al structurii logico」 uridice,norlmele de drept cuprind
urnlatoarele elemente:

ipoteza prevede descrierea clara, precisa a ttmprdurarilor, a faptelor sau a

condit五 lorttn care apar relat五 le de drept pentru a se perinite subiectelor rapotturilor
juridice sa respecte regula de conduita prescrisa in vederea realizar五 scopului
urnlarlt;

dispozitia prevede conduita subiectelor de drept vizate de aceste norll■ e;

sanctiunea arata care sunt consecintele nerespectar五 dispozitiei.

In doctrina ttn privinta structur五 norinei｀ contlictuale s― au conturat doua

opin五 .Intr― o prirna opinie,norina conflictuala este alcatuita din: doua elemente
continut si legatura.In cea dc― a doua opinie,norllla conflictuala este alcatuita din
trei elemente:continut,legatura si legea aplicabila.

3.2.4.Continutui normei conflictuale

ei conflictuale reprezinta ipoteza acesteia, adica acea
Continutul norl■ ■
categorie dc raporturi juridicc(sau materia)la care rcspect市 a norma connictuala
se refera.

Continutul norinei coniictuale poate consta↑ n urinatoarele: starea civila si

capacitatea juridica a persoanei izice,forma exterioara a actului juridc,regimul
matrilnonial,lnostenire,etc..

Spre exenlplu, potrivit, a■ . 2595 alin. l din Codul civil ,コ ヽ

萄 ι
″′′
θ グθ `sι

た 力αた sj ιPOzα わj′ ′

′ 夕わ′ α′θα ″θg′ 27zJ′ ″,α ″′
/770η Jα ′/夕 ′
α グθ ′
θr′ J s24′ sψ 夕sθ θg′ j
′
“
″jη2077jα ′
λ
p′ ′
εαわJ′ θr3gj7722′ νj/7zα ′ ."

Constituie continut al acestei nornle conflictuale expresia ,″ 物勉str/′ ′

θ グθ
′励 ′ α
jθ
J′ sj υ οzα わ ′
J′α′θαrttj“ グルj″ ″j“ οんJα ′
力′α″θ ′
′J`り ."
`θ 'α `θ
Continutul norlmei conflictuale deternlina campul de aplicare↑ n spatiu al unel legi.