Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Acest pasaj relateaz` poate cel mai mi[c`tor episod din Pentateuh. De-a lungul vie]ii lui Iosif, vom
vedea \m-plinirea planului lui Dumnezeu \n ciuda interferen]ei umane. F`g`duin]a Sa c` va fi cu poporul
S`u \n toate \mprejur`rile (Isaia 43:1-3), este o realitate. Cea mai mare parte a tinere]ei lui Iosif a fost
petrecut` \ntr-o ]ar` p`g=n` [i \n \nchisoare. G=nde[te-te la aceasta! La v=rsta de 17 ani Iosif a fost
v=ndut rob [i la v=rsta de 30 de ani Faraon l-a ridicat la pozi]ia de Prim ministru. Aceast` perioad`
foarte \ncercat`, a constituit pentru Iosif “[coala spiritului.”
Atmosfera de acas` \n care a crescut Iosif n-a fost ideal`. Poligamia a produs \ntotdeauna
ne\n]elegeri [i invidie. Unii \l vor \nvinui pe Iacov c` l-a iubit pe Iosif mai mult dec=t pe ceilal]i fiii, dar
atitudinea lui nu era neobi[nuit`. Iosif era fiul n`scut la b`tr=ne]e [i copilul preaiubitei sale Rahela.
Favorizarea lui Iosif a creat probleme \n familie. Mai multe fapte a]=]aser` ura \n inimile fra]ilor vitregi
ai lui Iosif. Iacov i-a d`ruit lui Iosif o hain` pestri]` (sau cu m=neci lungi), (simbol al autorit`]ii), care a
alimentat gelozia fra]ilor s`i. Visurile profetice ale lui Iosif au produs resentimente; chiar [i Iacov a fost
ofensat: “Tat`l s`u l-a mustrat, [i i-a zis: “Ce \nseamn` visul acesta, pe care l-ai visat? Nu cumva vom
veni, eu, mama ta [i fra]ii t`i, s` ne arunc`m cu fa]a la p`m=nt \naintea ta?” (37:10). A fost imposibil
pentru fra]ii s`i, s` accepte aceast` viziune profetic` (de[i \ntr-o zi, ei se vor pleca cu adev`rat \naintea
lui). Ei l-au ur=t at=t de mult \nc=t au pl`nuit s`-l omoare. Ocazia s-a ivit c=nd Iacov l-a trimis pe Iosif
s`-i caute pe fra]ii s`i la Dotan [i s`-i aduc` [tiri despre ei. Complotul a fost z`d`rnicit totu[i de Ruben fiul
cel mai mare al lui Iacov, c=nd a intervenit [i a sugerat ca Iosif s` fie aruncat viu \ntr-o groap`. El a
pl`nuit s`-l scape pe Iosif la prima oca-zie, ned=ndu-[i seama de ura profund` a fra]ilor s`i. |n timp ce
Ruben [i-a continuat lucrul, ceilal]i au hot`r=t s` v=nd` pe Iosif unor Ismaeli]i \n trecere. Iosif a fost dus
ca rob \n Egipt. Cum s` explice acum tat`lui lor dispari]ia lui Iosif ? Au n`scocit un plan ca s` acopere
fapta lor [i s` se dezvinov`]easc`. Ei au \njunghiat un ]ap, au \nmuiat haina lui Iosif \n s=ngele lui [i i-au
ar`tat-o lui Iacov, care a fost zdrobit de durere. El l-a jelit timp \ndelungat pe Iosif.
|n vremea lui Iosif, Faraoni ai Egiptului erau regii Hicso[i. Potifar - c`pitanul g`rzii care l-a
cump`rat pe Iosif - era un ofi]er de-al lui faraon [i de]inea o func]ie respecatat` \n guvern. Domnul era cu
Iosif. Chiar p`g=nul lui st`p=n, Potifar, [i-a dat seama c` el \nsu[i prosper` datorit` acestui t=n`r rob
evreu. Dumnezeu este Omniprezent; de aceea binecuv=nt`rile Sale \i urmeaz` pe ai S`i oriunde ar
merge, \n libertate sau \n robie. Iosif era o m`rturie vie pentru Domnul. |n experien]a lui Iosif cu Potifar,
vedem un necredincios care s-a \ncrezut complet \n robul s`u evlavios. Potifar i-a \ncredin]at toate
afacerile sale personale pentru c` el credea \n integritatea lui Iosif.
Standardul moral al lui Iosif a fost serios \ncercat. Descris ca frumos la statur` [i pl`cut la chip, el
a c=[tigat respect \n ochii lui Potifar. Cu timpul a devenit o ispit` pentru so]ia st`p=nului, care a \ncercat
s`-l seduc`. R`spunsul s`u a fost superb: ”Cum a[ putea s` fac eu un r`u at=t de mare [i s` p`c`tuiesc
\mpotriva lui Dumnezeu?” (39:9b). Dar ea a persistat f`r` ru[ine. |ntr-o zi, c=nd nu era nimeni prin
preajm`, ea l-a apucat de hain`. C=nd el a fugit l`s=nd haina \n m=inile ei, ea s-a sim]it jignit`. D=ndu-[i
seama c` n-avea nici o [ans` s`-[i satisfac` pofta, ea l-a acuzat \n mod fals pe Iosif c` a \ncercat s-o
violeze. Potifar s-a m=niat, probabil sim]indu-se \n[elat personal [i umilit public, dar \n loc s`-l omoare
pe Iosif, l-a aruncat \n \nchisoare. Probabil con[tient de caracterul necredincios al so]iei sale, Potifar s-
a \ndoit de adev`rul acuza]iilor ei.
Iosif a rugat pe mai marele paharnicilor s`-[i aminteasc` de el dup` ce va fi scos din \nchisoare
(40:14). Mai marele paharnicilor a promis c` o va face, dar c=nd a fost afar` din \nchisoare, a uitat de el
timp de doi ani. Totu[i Dumnezeu l-a l`sat acolo cu un scop. El a fost gata c=nd a venit timpul ca s`
interpreteze visul lui Faraon. Dumnezeu a avut un moment dinainte stabilit, c=nd s` stea Iosif \naintea
\mp`ratului Egiptului. |n cele din urm`, mai marele paharnicilor [i-a adus aminte de Iosif [i i-a spus lui
Faraon, care a trimis dup` el. C=nd l-a \ntrebat faraon despre visele sale, Iosif a r`spuns: “Nu eu!
Dumnezeu este Acela care va da un r`spuns prielnic lui Faraon!” (41:16). Faraon a perceput cu siguran]`
integritatea acestui t=n`r evreu, [i i-a descris f`r` ezitare cele dou` visuri. Faraon a recunoscut capacitatea
lui Iosif [i a fost de acord cu sfatul s`u de a se preg`ti pentru foametea care avea s` vin`. El a recunoscut
de asemenea c` Iosif avea Duhul lui Dumnezeu. Prin providen]a lui Dumnezeu, Iosif a fost \n`l]at pe al
doilea loc, \n conducerea Egiptului, similar celui de Prim-ministru.
G=nde[te-te la aceasta: Dumnezeu [tie ce face, [i va preg`ti pentru noi cele mai bune \mprejur`ri
pentru slava Sa [i binele multora. Caut` prietenii [i rudele sfatul t`u? Data viitoare c=nd va veni cineva
s`-]i cear` sfatul, po]i urma exemplul lui Iosif. Va fi bine s` spui: “S` ne rug`m \n leg`tur` cu problema
aceasta, [i s` ne \ncredem \n Dumnezeu pentru \n]elepciunea de care avem nevoie.”
|n explicarea viselor lui faraon, Iosif s-a referit deseori la Dumnezeu. Observ` c` el men]ioneaz`
de patru ori pe Dumnezeu (Elohim) (41:23-36). Impactul a fost inevitabil. Faraon i-a \ntrebat pe slujitorii
s`i: “Am putea noi oare s` g`sim un om ca acesta, care s` aib` \n el Duhul lui Dumnezeu?” (41:38). Acest
\mp`rat p`g=n a folosit un termen corect pentru Duhul lui Dumnezeu, Ruah Elohim. Faraon a
recunoscut \n]elep--ciunea lui Iosif, [i a fost de acord cu sfatul s`u. Se pare c` Dumnezeu \i d`duse lui
Iosif o \n]elepciune deo-sebit` \n timp ce era \n “[coala spiritului”. Dumnezeu \l a[ezase \n casa lui
Potifar, unde a r`spuns de tot ce avea st`p=nul s`u. Aceasta l-a preg`tit pentru sarcina care-i st`tea \nainte,
c=nd va conduce tot Egiptul. Cu siguran]`, el a fost un elev silitor [i un adev`rat ucenic al lui Dumnezeu:
“L-a pus domn peste casa lui, [i dreg`torul tuturor averilor lui, ca s` lege dup` plac pe domnitorii lui, [i
s` \nve]e pe b`tr=nii lui \n]elepciunea.” (Psalmul 105:21-22).
3) Descrie:
a. Pozi]ia de autoritate a lui Iosif
4) a. Explic` diferen]a dintre manifestarea exterioar` [i sentimentele interioare ale lui Iosif fa]` de fra]ii
s`i, c=nd s-au \nt=lnit.
*b. De ce crezi c` i-a acuzat Iosif pe fra]ii lui c` sunt spioni, [i le-a poruncit s`-l aduc` pe fratele lor
cel mai t=n`r?
6) Cite[te Geneza 41:1-34. Iuda este un str`mo[ al lui Mesia (Matei 1:2). |n ciuda hot`r=rii mai dinainte
de a-l vinde pe Iosif, cum a ar`tat Iuda o inim` transformat` \n preocuparea sa pentru Beniamin [i
tat`l s`u?
b. De ce era Gosenul (sau Ramses) un ]inut potrivit pentru familia lui Iosif?
b. Care a fost f`g`duin]a lui Dumnezeu cu privire la o ]ar` pentru copii lui Israel \n viitor? (Vezi de
asemenea 50:24).
b. Descrie caracterul [i personalitatea lui Dumnezeu a[a cum reies din numele care I s-au dat.
*b. Ce \nve]i din credincio[ia neclintit` a lui Iosif, \n bun`tatea lui Dumnezeu?
c. Compar` versetul 19 cu Romani 12:19 [i Evrei 10:30. Cum explic` aceste versete atitudinea [i
r`spunsurile corecte ale credinciosului, fa]` de cineva care i-a gre[it ?
13) Din studiul t`u despre Iosif, de ce crezi c` l-a ales Dumnezeu pe el s` scape pe poporul S`u de
foamete?
G=nd personal: “Voi, negre[it, v-a]i g=ndit s`-mi face]i r`u; dar Dumnezeu a schimbat r`ul \n bine.”
(Geneza 50:20). Nici un plan omenesc nu poate z`d`rnici planul perfect al lui Dumnezeu pentru tine.
Aplic` acest verset la via]a ta.