Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pe m`sur` ce ne apropiem de sf=r[itul Genezei, ne bucur`m de eliberarea lui Iosif din \nchisoare [i
ridicarea lui la rangul de Prim ministru al Egiptului. “Dumnezeu m-a pus domn peste tot Egiptul”
(Geneza 45:9), a declarat el, recunosc=nd c` Dumnezeu era Cel care i-a dat cu adev`rat aceast` nou` pozi]ie.
Iosif fusese \nchis pe nedrept timp de aproape 10 - 12 ani. Totu[i Dumnezeu a folosit acel timp ca o “[coal`
a spiritului” pentru el. Faraon i-a dat apoi ca so]ie pe Asnat, fiica preotului lui On [i a schimbat numele lui
Iosif \n }afnat Paeneah (descoperitor de taine, sau cel care hr`ne[te). Schimbarea numelui a f`cut ca fra]ii
lui s` nu-l recunoasc` \ndat`, c=nd au venit [apte ani mai t=rziu s` cumpere gr=u (41:54; 42:1-2). Iosif
i-a numit pe fii s`i Manase [i Efraim. |n cultura aceea, numele ar`tau aspira]iile p`rin]ilor pentru copii lor.
Manase (uitare) \nsemna c` Domnul l-a f`cut s` uite toate necazurile, iar Efraim (rodire), c` Dumnezeu l-a
f`cut roditor \ntr-o ]ar` str`in` (41:51-52). Ace[ti doi fii l-au f`cut cu siguran]` s` vad` ceea ce Pavel a scris
mul]i ani mai t=rziu: “De alt` parte [tim c` toate lucrurile lucreaz` spre binele celor ce iubesc pe
Dumnezeu, [i anume, spre binele celor ce sunt chema]i dup` planul S`u.” (Romani 8: 28).
Din pricina foametei, tat`l lui Iosif, Iacov a trimis pe cei 10 fii mai mari ai s`i \n Egipt s` cumpere
gr=u. La aceast` prim` \nt=lnire \ntre Primul ministru [i fra]ii s`i, ace[ti oameni s-au \nclinat f`r` s`
b`nuiasc` ceva \naintea lui, iar Iosif [i-a amintit visele pe care le avusese despre ei (37:6-7). Felul \n care
i-a tratat Iosif poate p`rea crud, dar observ` compasiunea lui: “Iosif a plecat la o parte de la ei, ca s`
pl=ng`.” (42:24a). Inten]ia lui nu era s`-i pedepseasc`, ci s` le trezeasc` con[tiin]a. Vinov`]ia este
nepl`cut`, dar \ntristarea adev`rat` duce la poc`in]` [i poc`in]a sincer`, face ca r`scump`rarea lui
Dumnezeu s` fie dulce ca mierea. |n ciuda modului \n care a fost tratat de ei \n trecut, Iosif s-a ocupat de
ei cu dragoste [i a t=njit s` afle ce mai face tat`l s`u. El l-a re]inut pe Simeon ca ostatec (42:24b),
spun=ndu-le s` revin` cu fratele lor mai t=n`r, Beniamin. Ei au f`cut a[a.
Convins de poc`in]a lor [i de grija lor pentru Iacov, el li s-a descoperit pl=ng=nd [i spun=nd: “Eu
sunt fratele vostru Iosif,.... acum nu v` \ntrista]i [i nu fi]i m=hni]i c` m-a]i v=ndut, c`ci ca s` v` scap
via]a m-a trimis Dumnezeu \naintea voastr`.... a[a c` nu voi m-a]i trimis aici,ci Dumnezeu” (45:4-8).
Imagineaz`-]i [ocul lor! Numai prin harul lui Dumnezeu a putut Iosif s` vorbeasc` cu at=ta generozitate
celor care i-au f`cut at=ta r`u. De unde a avut puterea s`-i ierte cu at=ta bun`tate? |n]elegerea suveranit`]ii
lui Dumnezeu a fost secretul atitudinii sale. El s-a \ncrezut \n Dumnezeu ca el s` conduc` \n toate
situa]iile. Din cauza multelor paralele \ntre el [i Hristos, Iosif este considerat de unii cercet`tori biblici un
“prototip al Domnului Isus”.
Descenden]ii direc]i care au mers cu Iacov \n Egipt au fost \n num`r de 66 de persoane. |mpreun`
cu Iacov, Iosif [i cei doi fii ai s`i, erau \n total 70. Poporul Israel a \nceput cu aceste 70 de persoane [i a
ajuns o mare mul]ime \n Egipt, \mplinind f`g`duin]a f`cut` de Dumnezeu lui Avraam c`-l va \nmul]i
nespus de mult (Geneza 17:2). |n Egipt, Iosif n-a a[teptat pe tat`l s`u la re[edin]a lui guvernamental`, ci s-
a suit \n carul s`u [i l-a \nt=mpinat pe Iacov \n Gosen (46:28-29). Aceast` re\nt=lnire plin` de bucurie, a
avut loc dup` 17 ani de desp`r]ire (47:28). Aceasta i-a dat ocazia lui Iacov s` binecuvinteze pe fiecare din
fii s`i - de la Ruben p=n` la Beniamin - inclusiv Iosif pe care-l iubea at=t de mult.
C=nd a sim]it Iacov c` i se apropie sf=r[itul vie]ii, [i-a exprimat dorin]a s` fie \ngropat \n Canaan
- ]ara f`g`duin]ei. Iosif a \mplinit aceast` dorin]` a lui Iacov c=nd a murit acesta, dup` ce a binecuv=ntat
pe cei doi fii ai lui Iosif. Dragostea mare a lui Iosif pentru tat`l s`u se vede at=t \n triste]ea lui profund`
(50:1), c=t [i \n \nmorm=ntarea fastuoas` pe care a organizat-o (50:10). El a poruncit doctorilor egipteni
s` \mb`ls`meze trupul lui Iacov (50:2), conserv=ndu-l pentru \nmorm=ntarea \n pe[tera Macpela (49:30),
locul de \ngropare a lui Sara, Avraam [i Isaac. C`l`toria funerar` este relatat` \n cap. 50:7-9. |ndat` dup`
\nmorm=ntare, fra]ii mai mari ai lui Iosif, care evident n-au putut uita vina [i p`catul lor fa]` de Iosif, au
trimis mesageri cer=nd iertare [i \ndurare (50:15-17). C=t de adesea p`catul poate h`r]ui con[tiin]a
omului! Atitudinea binevoitoare a lui Iosif fa]` de fra]ii lui, ne aminte[te de dragostea r`scump`r`toare a
Domnului Isus. De fapt numai prin r`scump`rarea Lui, un p`c`tos care se poc`ie[te poate g`si adev`rata
pace (Vezi 1 Ioan 1:9). Iosif a pl=ns c=nd a auzit cererea lor. R`spunsul lui ne mi[c` inima: “Fi]i f`r`
team`!... voi, negre[it, v-a]i g=ndit s`-mi face]i r`u: dar Dumnezeu a schimbat r`ul \n bine... eu v` voi
hr`ni, pe voi [i pe copii vo[tri. {i i-a m=ng=iat [i le-a \mb`rb`tat inimile.” (50:19-21). Aceasta a fost nu
numai o \n]elegere a planului lui Dumnezeu, ci exersarea dragostei lui Dumnezeu. Compar` iertarea dat`
de Iosif cu primele cuvinte ale Domnului Isus pe cruce: “Tat`, iart`-i, c`ci nu [tiu ce fac!” (Luca 23:34).
Cartea Geneza se sf=r[e[te cu cuvintele profetice ale lui Iosif privitoare la \ntoarcerea \n ]ara
f`g`duin]ei: “Eu am s` mor! Dar Dumnezeu v` va cerceta, [i v` va face s` v` sui]i din ]ara aceasta \n ]
ara, pe care a jurat c` o va da lui Avraam, lui Isaac [i lui Iacov” (50:24). Cei 93 de ani \n Egipt \n
slujba sa de excep]ie pentru faraoni, nu l-au \ntors pe Iosif de la credin]a \n Dumnezeul cel viu. El n-a
cerut s` fie \ngropat imediat \n Canaan, dar i-a pus pe fii lui s` jure c`-i vor lua oasele c=nd se vor
\ntoarce \n ]ara promis`. Aceasta a [i f`cut Moise (Exod 13:19). Datorit` \ncrederii sale \n Dumnezeu,
Iosif este inclus \n lista celor credincio[i (Evrei 11:22).
Rezumat personal: Iertarea nu este o problem` de sentiment - ci de voin]`. Cere-I lui Dumnezeu
s` te ajute s` ier]i pe cineva care ]i-a gre[it. Puterea Lui este \ndat` la dispozi]ie c=nd dore[ti s` ier]i. “Pot
totul \n Hristos, care m` \nt`re[te”. El a spus: “Acesta este s=ngele Meu, care se vars` pentru mul]i,
spre iertarea p`catelor” (Matei 26:28). Orice p`cat pe care l-ai f`cut sau \l vei face, este iertat prin
Hristos. ”Dac` ne m`rturisim p`catele, El este credincios [i drept ca s` ne ierte p`catele [i s` ne cur`]easc`
de orice nelegiuire” (1 Ioan 1:9). M`rturise[te-]i p`catele \naintea lui Dumnezeu [i bucur`-te de
f`g`duin]a Lui de iertare [i cur`]ire. Tr`ie[te \n libertatea unei vie]i iertate. |mp`rt`[e[te aceast` libertate cu
ceilal]i, iert=nd. “Fi]i buni unii cu al]ii, milo[i, [i ierta]i-v` unul pe altul, cum v-a iertat [i Hristos”
(Efeseni 4:32). E[ti capabil s` spui cu Iosif: “Voi, negre[it, v-a]i g=ndit s`-mi face]i r`u: dar Dumnezeu a
schimbat r`ul \n bine” (Geneza 50:20). Aceast` declara]ie ferm`, va deveni un adev`r viu, personal,
atunci c=nd te vei \ncrede \n Dumnezeu [i \n planul S`u des`v=r[it pentru via]a ta.
Pentateuh - Ghid de studiu, Lec]ia 12, Pagina 2
|NTREB~RI PENTRU STUDIU PERSONAL
*b. Este aceast` binecuv=ntare aplicabil` spiritual pentru tine ast`zi? Cum?
*c. Exist` domenii de robie spiritual` \n via]a ta? |mp`rt`[e[te cu grupul, sau conduc`torul grupului [i
permite-le s` se roage \mpreun` cu tine cu privire la aceasta.
b. |n via]a de zi cu zi.
10) Define[te cuv=ntul exod, folosind un dic]ionar. Ce este exodul spiritual al unei persoane?
*b. Cum este exemplul lor, un model potrivit pentru to]i p`rin]ii credincio[i?
b. P`rin]ii lui?
Dumnezeu poart` de grij` lui Moise, recite[te Exod 2:1-10; Fapte 7:21-22.
14) Ce este impresionant referitor la modul \n care S-a \ngrijit Dumnezeu de Moise \n primii ani de
formare, cu mama sa adev`rat`?
15) a. Discut` avantajele educative, culturale, [i sociale pe care le-a avut Moise \n palatul lui faraon.
16) De[i mul]i Evrei se \nchinau zeilor Egiptului, (Iosua 24:14), p`rin]ii evrei ai lui Moise, au apar]inut
r`m`[i]ei care s-au \ncrezut \n Iehova (Evrei 11:23). Cum \i poate \ncuraja pe p`rin]ii de ast`zi,
loialitatea lui ca adult, fa]` de Dumnezeu? (Vezi Proverbe 22:6).
G=nd personal: Copii sunt un dar de la Dumnezeu, “o mo[tenire de la Domnul” (Psalmul 127:3). I-ai
mul]umit vreodat` lui Dumnezeu pentru copiii t`i [i pentru al]i copii apropia]i ]ie? |i vei preg`ti [i \nv`]a
cu dragoste pentru |mp`r`]ia lui Dumnezeu pe copii care ]i-au fost \ncredin]a]i ]ie?
Pentateuh - Ghid de studiu, Lec]ia 12, Pagina 4