I Petrica Probleme de Matematica Pentru Gimnaziu PDF

" V
I PEYRICĂ
I ri r . STFFAN
*T ALEXE
• r
' PROBLEME
MATEMATICA
A IL
p r ^ r r s y
G IM N A Z IU a
A
IO N PETRICĂ
CORNEL ŞTEFAN
ŞTEFAN ALEXE
PROBLEM E
DE
M ATEM ATICĂ
PENTRU
G IM N A Z IU
EDITURA DIDACTICĂ Şl PEDAGOGICĂ — BUCUREŞTI, 1985

Referenţi:
Prof. IOAN M ITRACHE
Prof. CO N STA N TIN CĂRBUNARI/
Un colectiv de profesori din sectoru! II din Bucureşti sub conducerea prof. FLORIN
DEAC. Au participat profesorii: MARIAN BO GDAN , VIO REL C H IN A N , LU CIA
C H IŞIU , PARASCH IVA sCIO BAN U , G H EO RGH E CRISTESCU, MAR IA FULGA,
N ICO LA E G H ICIU , EMIL MAVRODIN, PETRE RADU. TAMARA REGMAN.
IOANA SOARE. MIHAI STAN CU , AUREL STROE. GEO RG ETA TOADER.
Observaţii utile au fost primite şi din partea unui colectiv de profesori din
Baia Mare. '
Contribuţia autorilor la elaborarea lucrării:

Ion Petrică 55%
Cornel Ştefan 35%
Ştefan Alexe 10%
Redactor: Prof. VALENTIN RADU

Tehnoredactor: PARASCHIVA GAŞPAR
Coperta: DUMITRU ŞMALENlC
DIN PARTEA AUTORILOR
Concepută in scopul utilizării sale atît de către elevi, in cadrul

studiului individual, cit şi de către profesorii acestora, ca material
ajutător la clasă, prezenta lucrare este in strictă concordanţă cu
programa analitică in vigoare. ,
Primele trei părţi, care acoperă noţiunile prevăzute în programa
ciclului gimnazial, au fost împărţite pe capitole care, în general,
se succed în ordinea ce urmează a fi parcursă la clasă facililînd
astfel o utilizare mai eficientă a cărţii.
Întrucît anumite capitole de algebră cum sînt: Monoame şi
polinoame, Fracţii algebrice, Ecuaţii sînt prevăzute în programele
claselor a Vl-a, a V il-a şi a VlII-a, s-au menţionat la începutul
fiecărui capitol exerciţiile şi problemele care sînt destinate claselor
respective.
Adresîndu-se marii mase a elevilor, lucrarea nu neglijează nici
extremele acesteia în ceea ce priveşte nivelul pregătirii la matematică.
Astfel, în cadrul fiecărui capitol au fost introduse exerciţii şi
probleme cu grade diferite de dificultate, de la simple aplicaţii desti
nate formării deprinderilor de calcul ş i raţionament pînâ la cele ce
vor solicita din plin gîndirea, perspicacitatea şi spiritul de observaţie.
Problemele sînt urmate, după caz, de răspunsuri, indicaţii sau soluţii.
Lucrările pentru verificarea cunoştinţelor, pe lingă faptul că
realizează o recapitulare sistematică a noţiunilor de bază, vor permite
elevilor să-şi testeze singuri stadiul pregătirii lor.
Cea de a patra parte, destinată cercurilor de elevi, cuprinde
şi 13 de lucrări propuse la diverse faze ale olimpiadelor şcolare.
S-a considerat că nu este necesar să fie introduse noţiuni din afara
programei, preferîndu-se să fie propuse probleme cu un grad sporit
de dificultate, dar respectând cadrul acesteia.
în locul tradiţionalului capitol de probleme recapitulative a fost
introdusă partea a cijicea intitulată „Lucrări de s i n t e z ă î n cadrul
acestei secţiuni se găsesc 20 de lucrări de sinteză şi 17 lucrări
propuse la probele de verificare în vederea înscrierii în treapta întâi
de liceu; pentru acestea din urmă, avîndu-se grijă ca enunţurile
problemelor să se situeze strict în cadrul programei actuale.
Celor două colective de referenţi şi Redacţiei de Matematică şi
Fizică a Editurii, de ale căror observaţii judicioase şi utile am bene
ficiat în redactarea finală a materialului, le transmitem pe această
cale alese mulţumiri. ■<
Mulţumim de asemenea colegilor Elena şi dr. Bucur Ionescu
pentru sugestiile pe care ni le-au dat cu ocazia citirii manuscrisului,
precum şi profesorilor Mariana Serafimescu, Nicolae Grădinaru
şi Vasile Ionescu care au avut amabilitatea să testeze la clasă pe
parcursul mai multor ani o bună parte din materialul cuprins în
această lucrare.
RECAPITULAREA UNOR CUNOŞTINŢE DIN CLASA A IY-A
1. Scrieţi cu litere romane anii în care au avut loc următoarele eveni

mente din istoria patriei noastre:
a) primul război daco-roman;
b) urcarea pe tronul Moldovei a lui Ştefan cel Mare:
c) prima unire a Munteniei, Moldovei şi Transilvaniei sub sceptrul lui
Mihai Viteazul;
d) Revoluţia lui Tudor Vladimirescu;
el Unirea Principatelor Române;
f) Războiul de Independenţă; -
g) Unirea Transilvaniei cu România.
2. Efectuaţi următoarele operaţii:
a) 1 500 - {250 : 5 + 1 5 : 3 [265 - (50 : 25 + 2) •65] •150];
b) 1,001 • IO3 - f 255 : IO2 - 0,02 -1 0 ;
c) 123 - 111,25 + 0 ,1 2 5 -1 0 ;
d) 15,11 - 12,329 + (5 - 0,265) •IO3;
e) 2,35 •5 + 0,8 •IO2 - 0,002 •10.
3. Să se transforme în:
a) metri: 2 km; 0,35 km; 0,2 hm; 2,5 dam; 85 dm; 85. cm; 85 mm;
12,5 dm; 1,78 hm; 235,7 dm; 1283,5 cm;
b) în kilograme: 2,37 t; 6 dag; 385,3 dg; 0,32 g; 0,253 hg; 2 358 g;
c) în litri: 155 ci; 2,35 h l; 23,5 dai; 3,5 dl; 35,3 cl; 328 ml;
d) decimetri pătraţi: 1 m2; 1 cm2; 1 583 cm2;0,238 m2; 6,0023 hm2;
0,000025 km2;
e) în metri pătrati: 13,25 ha; 0,25 ha; 3,25 a (la = 1 ar = 100 m2 =
= 1 dam2); 25 000 cm2; 32,002 hm2; 0,28 dam2; 15 km2 ; 3 728 dm2;
0,000005 km2;
f) în minute: — h; 0,25 h; — h; 0,2 h; — h; — h; 120 s; 660 s;
N 5 6 15 12
90 s; 1,5 h; - h;
5
g) în ore:90 min.; 180 min.; 3 600 s; 1 800 s;
• 1 .. 1 . 1
h) în secunde: — min; — h; 0,25 min: — h.
5 5 '6
5
4. Să se afle x din egalităţile:
a) x -f- 15,85 = 17.13; b) x — 3,89 = 13,98.
5. Să se efectueze:
a) (64 •81 •108) : (8 •27 •3< ,
(3-15 - 0,7-60) : (60 :30 + 0,0001-104)
(0,2378 • IO4 - 237 500 000 : IO5) : 3
6. Lotul şcolar este un teren dreptunghiular, care este împrejmuit cu
un gard lung de 300 m şi are lăţimea de două ori mai mică decît lungimea.
Cultivindu-se cu cartofi se obţin de pe fiecare ar 220 kg. Gît valorează recolta
dacă Iq se vinde cu 165 de lei?
7. Pentru 8 creioane s-au plătit 10 lei. Gît vor costa 5 creioane?
8. Gu un sfert din banii pe care îi are, un elev a cumpărat un stilou
de 50 de lei, iar cu o cincime din cît i-au rămas a cumpărat 2 cărţi. Gîţi
lei a avut iniţial şi eîţi lei i-au rămas după cumpărături?
9. Detaşamentul de pionieri ai clasei a IV-a B a plecat în drumeţie.
7
După ce a parcurs — din drum a făcut un popas. De la popas pînă la
destinaţie mai avea de parcurs încă 3 km. Care este viteza medie cu care
au mers pionierii ştiind că din momentul plecării pînă la popas au trecut
două ore.
10. Tatăl şi fiul au împreună 48 de ani. Tatăl este de 3 ori mai in vîrstă
decît fiul. Care este vîrsta fiului? Peste cîţi ani vîrsta tatălui va fi de două
ori mai mare decît a fiului?
6
I. A r i t m e t i c ă
I.l. UTILIZAREA LITERELOR ÎN CALCULE; MULŢIMI
1. Să se afle valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:

a) 4 + 5 = 9; b) 3 - 2 = 1; c) 8 + 2 * 6 ; d) 3 - 1 ^ 4 ; e) 4*5 <
< 4 + 5 ; f) 8 - 6 + 1 -2 == 4 . 7 + 2 - 1 1 ; g) - 5 G {5 }; h) 5 C {5 };
i) 5 = {5 }; j) {3, 4, 5 } c {3, 4, 5, 6 }; k) {3 } € {3 }; 1) {3 } - {3 }:
m) {1, 2, 3 } > {2, 3, 1 }; n) 0 c { 2 } : o) 0 c { 0 } ; p) 0 - {0 };
r) 0 G {0 }; s) 0 c 0 ; t) 0 # {0}; u) 0 G { 0 } .
2. Se consideră mulţimile: A = {1 ,2 ,3 }; B = {2,3, 4, 5 ]; C = {3, 4, 5 ,6 }.
. Să se afle mulţimile:
a) A U B ; b) A D B ; c) A - B ; d) B - A ; e) (A - B) U (B - A );
f) BUC; g) B D C ; b) B-^C; i) ( B - C ) U ( C - B ) ; j) A O B O C ; k) A (1
n S n C f l N ; l) AU5UCUN; m) ( A - 0 ) U ( 0 - A ) ; n) ( A - 0 ) n ( 0 — A).
3. Să se reprezinte fiecare din următoarele mulţimi, scriind elementele
acestora între acolade: ,
a) M i — {x G N |x — 5 = 7 •2 ); b) M2 = {x G X |2x — 5 = x + 3 }:
c) M3 = {x £ N |2x - 4 -= 8 }; d) il/4 = {x G N |Zx + 5= 7 };'
e) M5 = {x G N | 8 = 2 }; f) Me = {x <= N |3a: — 7 = x + 1 };
g) M 7 = {x G N |5 — x — 8 — 2x).
4. Aflaţi valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:
a) „există un număr natural x astfel încît x -f~3 = 5“ ;
b) „există un număr natural x astfel încît x + 3 = 1“ ;
c) „există un număr natural x astfel încît 5x + 1 = 11“ ;
d) „există un număr natural x astfel încît 5x = 11“ .
5. Să se reprezinte fiecare din mulţimile de mai jos scriind elementele
acestora între acolade.
a) M x — {x £ N |x + 5 < 8 }; b) M 2 = {x £ N |x + 5 < 8}':
c) M3 = {x G N |2x < 10}; d) M4 — {x G N [ 2x < 10}. " -
6. Se consideră mulţimile': A = {x G N* | 3x — 5 < 15 — x } ;
B = {a? G N* |5 — x < 14 — 4x}.
a) Să se reprezinte aceste mulţimi scriind elementele acestora între
acolade. •
b) Să se scrie submulţimile lui B, care conţin cîte două elemente. -
c) Să se scrie toate submulţimile lui A formate din cîte trei elemente.
d) Să se scrie toate submulţimile lui B care au cel mult două elemente.
e) Să se scrie toate submulţimile lui A care au cel mult două elemente.
f) Să se scrie toate submulţimile X ale lui A astfel ca X fi B — 0 .
7
7. Fie mulţimea vi = {1, 2, 3, 4, 5}. Să se scrie toate submulţimile
lui A care includ mulţimea {1, 2, 3}.
8. Fiind dată o mulţime oarecare A să se precizeze care din relaţiile de
mai jos sînt adevărate şi care sînt false:
a) A U 0 = 0 U A = A - b ) A D 0 = 0 ; c) A U 0 = 0 ; d) A D 0 = A ;
e) A U A = A ; f) A D A = A.
9. Fiind date mulţimile A şi B astfel Incit i c 5 s e cere să se precizeze
care din relaţiile de mai jos sînt adevărate şi care sînt false:
a) A U B = A ; b) A U B = B\ c) A D B = A-, d) A D B = B;
e) (A - B) U ( B - A) = A - 5 ; f) (A - B) U (B - A ) = B — A.
10. Să se determine mulţimile A şi B astfel încît să fie îndeplinite simul
tan condiţiile:
a) A U B = {1, 2, 3, 4, 5, 6 };
b) A n B = {1, 2, 3 }; c) A - B = {4, 6}.
11. Să se determine mulţimile A şi B astfel încît să fie îndeplinite
simultan condiţiile:
a) A U B = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 };
b) A O B = {3, 4 };
c) yl n {5, 6, 7} = 0 ;
d) {1, 2 } f l S = 0 .
12. Să se determine mulţimile A şi B astfel încît să fie îndeplinite simul
tan condiţiile:
a) A U B = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9};
b) B \ A = {4, 5, 6, 7, 8 };
c) {3, 9} 0 5 = 0 ;
d) A O B = {1}.
13. Să se determine mulţimile A, B şi C care satisfac simultan con
diţiile :
a) ' l U 5 U C = {3, 4, 5 };
b) A fi 5 = {4 };
c) B - A = 0 ; *
d) B - C = A - {5}.
14. Fie mulţimea x -+-16}.
a) Să se reprezinte fiecare din mulţimile de mai jos scriind elementele
acestora Intr-o acoladă:
A = {2x |x £ M} ; B = {3a; |x £ M}\ C = {6a; |x £ M}\
D = {3a; + 1 |a; £ M } ; E = {3* + 2 |a; £ M}.
b) Să se stabilească relaţiile de incluziune dintre mulţimile determinate
la punctul anterior.
c) Să se determine mulţimile: A fi B, A U C, A D C, D U E, (A fi C) U B,
A\J{ CDB) .
15. Notînd: A = {2n |n £ N }; B = {3n \n £ N }; C = {6n |n £ N};
D — {3n - f 1 |n £ N }; E = {3n - f 2 |n £ N} şe cere:
a) Să se stabilească relaţiile de incluziune dintre aceste mulţimi.
b) Să se determine mulţimile A fi 5 , A l ) C, AC\C, Z> U E, {AC\C)0 B,
A 0 (C U B).
8
16. Pentru fiecare din cazurile de mai jos să se găsească mulţimea valo
rilor lui x astfel încît:
a) x G N şi 2x — 3 G {5,6, 7, 8, 9 };
b) x G N şi 3a: G {2,3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 12};
c) x G N si 6x + 1 £ {1,5, 7; 13, 19};
d) x e N şi 6x + 2 <E{2,8, 14, 20, 23};
e) x G N şi 5x — 1 G{4,9, 14, 19}.
17. Să se determine mulţimea valorilor, lui x pentru care sînt satisfăcute
simultan condiţiile:
â.) cc C N *
b) 3x + 5 e {5, 8, 11, 14, 17, 20, 21, 23, 25, 26};
c) 4a; - f 1 < 2 5 ;
d) 3a; — 2 > 7.
18. Fie mulţimea M = {2, 3, 4, 5}.

a) Reprezentaţi fiecare din următoarele mulţimi, scriind elementele
acestora între acolade:
A = {2a; |2a; G M şi x G N }; B = {3a; |3 şi a; £ S ) ;
C — {6a; |6a; G M şi x G N }; D = {4a; |4a; ^ iW şi a; £ N };
E — {9a; j 9a; G M şi x G N}.
b) Stabiliţi relaţiile de incluziune între mulţimile determinate la punctul
anterior. '
c) Să se determine mulţimile: A D B; AC\C\ B O C ; C — B: C — A ;
D n A ; D fi B- D - A ; A - D; E - B\ E n C.
19. Să se determine următoarele mulţimi scriind elementele lor între

acolade:
r 3 1 10
\x G N* - e n ja; £N * — G N
1 a; j x
f 12 „1
\x G N*- e N
1 * j
10 12
e) E = {a ;G N \ {l}| G N ; f) F = { a ; G N * \ { l } j GN
a ;- 1 x —1
Să se determine valorile naturale ale lui x, astfel incit:
a) - G Z ; b) - G Z ; c) - G Z ; , d ) ’- i — G Z; e) — Z;
x x x 2a; — 1 x —2
f ) p - e Z ; g) - l G Z .
4a; — 1 x —7
'. Să se determine valorile lui x, numere întregi, astfel incit:
a) - J L _ . G Z ; b) G N; c) G Z; d) 12 iN;
x —1 x —1 x - 2 x —2
14 16 16
e) G N ; f) G N ; g) z.
3 a ;- 2 2a;- 3 2a;- 3
9
22. Să se determine cele mai mici valori naturale ale numerelor x şi y
astfel încît pentru fiecare caz în parte, fracţiile de mai jos să fie echivalente:
.2 x . y , . 2 . 8
Ş1 £ ± i ; b ) * ş1 — ; ®) -+ ş1 — ; d) — şi — î
2/ — 2 3 y 3 6 x y *
x +1 - . y —7
e) si
15
23. Notînd:
-A = {x G N |x divizor al numărului 36};
B = {x £ Z \x divizor al numărului 36}; ~
C — {x G N I x multiplu de 3 mai mic sau egalcu 36};
D = (a;£ N |x număr par mai mic sau egal cu36};
E — { i £ N |x multiplu de 6 mai mic sau egal cu 36}.
a) Să se scrie într-o acoladă elementele fiecărei mulţimi.
b) Să se stabilească relaţiile de incluziune între aceste mulţimi.
c) Să se determine mulţimile:
A U B; A fi B- C fi D; E D D ; E fi C.
1.2. DIVIZIBILITATE
al 23 - 2 5 : 26;* b) 225 : 220; c ) 3 51: 3 17;
d) (23)10 : 228;. e) (23)9 : (28)3; f) 232 : (22)3;
g) 525 :5 52 : h) (1 + 2 + 2 - 2 + 2 •22) : 15;
i) [(53)12 : 5 ^ — 25] : 5; j) (1 + 3 - 3 2- 34) :( 3 7 + 1);
k) (4 + 2192 : 2188) : 5.
2. Să se afle valoarea de adevăr a propoziţiilor:
a) (5 + 2 -’ 28 + 248 : 218) : [5 + 2 12 : 23 + ( 2 5)6] = 1;
b) (23 + 2 •24 + 29) : (8 + 2 12 : 23 + 2 5) = 2; c) 3 •422S < 4226;
d) 5 - 6 2^ < 526; e) 392 > 322 ; f) (54)5 > 5s2 ; g) 725:5 > 5 5;
h) S236 > 2351; i) 5238 < 3 ^ .
3. Să se găsească ultima cifră a numerelor:
a) 220; b) 290; c) 227; d)245; eje34; f) 639; g) 51983; h) 21322; i) 19223;
319S0 41982 51984 gl986 _j_yl988. gl979 _j_ ^1980
4. Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:

a) Numărul n(n + 3 ) + 1 3 este număr prim pentru orice n £ N.
b) Numărul n{n — 1) + 3 7 este număr prim pentru orice n £ N.
5. Subliniaţi cu o linie numerele divizibile cu 2, cu două linii pe cele
divizibile cu 3 si cu trei linii pe cele divizibile cu 5:
28; 35; 129; 49; 1_294; 5 401; 2 373; 145 342; 225 035; 65.
6. Se dau numerele: 21a:*; 34a;; a;20; 513a;; 24a;0.

Să se înlocuiască litera a; cu o cifră astfel ca numerele să fie divizibile cu :
a) 2; b) 3 ; c) 4; d) 5; e) 9.
Această notaţie se v a folosi numai pentru numerele scrise In baza 10.
10
7. Cîţi divizori are 72? Dar 100?
8. Să se afle mulţimea divizorilor numerelor: 156; 248.
9. Să se afle mulţimea divizorilor comuni ai numerelor 720 şi 540.
• *. *
10. Să se reprezinte următoarele mulţimi prin enumerarea elementelor
lor:
A — [x |x E N şi x este divizor propriu al lui 36},
B = {z |x £ N şi x este divizor al lui 54}.
11. Dacă un număr este divizibil cu 2 şi 3 el este divizibil cu 6. Invers
este adevărat?
12. Dacă un număr este divizibil cu 48 el este divizibil cu 6 şi 8. Invers
este adevărat? Daţi exemple.
13. Un număr are ultima cifră cu soţ, iar suma cifrelor sale este un
multiplu de 3. Arătaţi că numărul este divizibil cu 6.
14. Care este primul număr ce urmează după 1985 care să fie divizibil
cu 9? Dar cu 18?
.15. a) Determinaţi cel mai mic număr de 4 cifre divizibil cu 2 şi cu 3.
b) Determinaţi cel mai mare număr de 3 cifre divizibil cu 3 şi 5.
c) Determinaţi cel mai mare număr de 3 cifre divizibil cu 4 şi 3.
d) Determinaţi cel mai mic număr de 4 cifre divizibil cu 2 şi 9.
e) Determinaţi cel mai mare număr de 3 cifre divizibil cu 4 şi 9.
f) Determinaţi cel mai mic număr de 4 cifre divizibil cu 4, 5 şi 9:
16. Determinaţi toate numerele naturale de forma 2a5b divizibile cu 9.
17. Să se înlocuiască cu cifre literele a şi b din numerele 7aAb\ 64ab

astfel ca aceste numere să fie divizibile cu 8 şi 9, dar nedivizibile cu 5.
18. Determinaţi toate numerele naturale de forma rikab divizibile cu 25.
19. Arătaţi că produsul a 3 .numere naturale consecutive este divizibil
cu 6.
20. Arătaţi că produsul a 5 numere aaturale consecutive este divizibil
cu 120.
2J. O sumă de 375 de lei a fost plătită cu monede de 3 lei şi 5 lei.
Care este numărul minim de monede cu care se poate plăti această sumă?
Dar numărul maxim?
22. Să se demonstreze că pentru orice număr natural n £ N*, expresia
E = 10" - f 17 este divizibilă cu 9.
23. Să se arate că pentru orice n £ N*, expresia E — IO" -f-1 988 este
divizibilă cu 18.
24. Să se arate că diferenţa dintre un număr natural de 3 cifre şi răstur
natul său este un număr divizibil cu 9 şi cu 11.2 *
5
25. Să se determine numerele de forma N = abea în baza 10, divizibile

cu 9, ştiind că a = 2c.
(G.M. nr. 9/1984)
11
26. Să se determine a, astfel ca numărul a •---- să fie natural.
148
(G .M .n r. 2/1985)
27. Să se arate că numărul 9 12 — 712 este divizibil cu 10.
x28. Să se arate că pentru orice n E N*:
E = 52n •72n+1 •Î l 2” + 25n •72n •l l 27l+1 — 52« + i . 4gn. ^ l n

■ ^
se dm de prin 5 005.
(G.M. nr. 2/1981) ;
29. Să se arate că numărul îî = 3n+2 •22n+3 -j- 3n+3 ■4” +2 este divizibil
cu 63.
30. Să se arate că numerele de forma: 15n+1-(-3n+1 •5n - f 3n+2 •5”
sînt divizibile cu 27. /
31. Numerele şi b sînt prime între ele. în ce caz a -\-b şi a b sînt

prime între ele? -
32. Dacă numerele a şi b sînt prime între ele rezultă că a + b şi a2 -f-b 2

sînt prime între ele?
33. Fie b şi c două numere prime între ele. Dacă a este divizibil cu b
şi cu c, atunci a este divizibil cu produsul lor b •c. Rămîne adevărată afir
maţia dacă nu punem condiţia ca b, c să fie numere prime între ele? Daţi
un contraexemplu.
34. Două roţi angrenate au 24 şi, respectiv, 36 de dinţi. Marcînd punctul

lor comun la un moment dat, să se afle cîte rotaţii fac cele două roţi pînă
cînd semnele de pe ambele roţi vor coincide iarăşi.
35. Să se afle cel mai mare divizor comun al numerelor:

a) 252, 356; b) 108, 324; c) 372, 900, 360; d) 825, 375, 1350,
36. Să se găsească cel mai mic multiplu comun al numerelor:
a) 120, 360; b) 225, 150, 325; c) 24, 108, 36; d) 56, 147, 196.
37. Care din următoarele numere sînt prime:

421, 225, 1 009, 2 117, 3 473, 1 111, 3 001, 493, 1 271, 591, 4 213?
38. Aflaţi cel mai mic număr natural care prin împărţire la 5, 7 şi 9
se obţine de fiecare dată restul 5 şi cîtul diferit de zero.
39. Să se afle două numere ştiind că suma lor este 168 şi cel mai mare
divizor comun este 24.4 0
40. Trei autobuze pleacă dintr-o piaţă Ia ora 6 dimineaţa în trei direcţii
diferite şi se deplasează făcînd curse astfel: primul revine după o oră şi
cinci minute şi pleacă din nou după 7 minute; al doilea se înapoiază după
o oră şi un sfert şi pleacă după 5 minute; al treilea se înapoiază după 45 de
minute şi pleacă din nou după 3 minute. La ce oră vor pleca din nou în
acelaşi moment din piaţă cele trei autobuze?
12
41. Circumferinţa roţii dinapoi a unei căruţe este de 225 cm, iar a roţii
dinainte este cu 45 cm mai mică. Care este distanţa minimă ce trebuie
parcursă de căruţă pînă cînd punctele de contact ale celor două roţi cu
pămîntul, la un moment dat, să vină iarăşi în acelaşi timp în contact cu
pămîntul? \
42. Trei sportivi înconjoară un stadion, plecind toţi deodată şi din acelaşi
punct. Primului îi trebuie 3 minute pentru un tur, celui de al doilea
2 V 1
2 minute, iar celui de al treilea 2 — minute. Să se afle după cît timp
3. 2
revin iarăşi toţi trei, în acelaşi moment, în punctul de plecare şi de cite
ori a înconjurat fiecare stadionul.
43. Un muncitor a executat un număr de piese. Numărîndu-le cîte
2, 3, 4, 5, 6 îi rămîne de fiecare dată o singură piesă. Cînd ia cite 7
nu-i, mai rămîne niciuna. Aflaţi numărul de piese executate de muncitor,
considerînd că este cel mai mic cu această proprietate.
44. Să se găsească două numere, ştiind că produsul lor este egal cu 6 750,
iar cel mai mare divizor comun al lor este 15.
45. Să se găsească două numere, ştiind că cel mai mare divizor comun
al lor este 500, iar cîttxl este 0,3(6).
46. Produsul a două numere naturale este 7 776, iar cel mai mic multiplu
comun este 216. Să se afle cel mai mare divizor comun al acestor numere.
47. Să se afle două numere naturale a şi b ştiind că — = — şi că

• b 11
cel mai mic multiplu comun al lor este 1386.
48. Numerele 3 456, 5 435 şi 8 593 împărţite prin acelaşi număr dau
respectiv resturile 6, 8, 14. Să se afle împărţitorul.
49. Împărţind numerele 1 649, 7 043 şi 997 prin acelaşi număr întreg,
obţinem respectiv resturile 11, 5, 7. Care este împărţitorul?
50. Numerele 9 679, 6 575, 3 185 împărţite la acelaşi număr dau res
pectiv resturile 159, 135, 115. Să se afle numărul la care au fost împărţite.
51. împărţind un număr mai mic decît 200 la 6, 7 şi respectiv 8 se
se obţine de fiecare dată citul 5. Aflaţi numărul.
52. Dacă dintr-un număr de trei cifre scădem 7 rezultatul obţinut se
divide la 7; dacă scădem 8 rezultatul obţinut se divide la 8; iar dacă scădem
9 rezultatul obţinut se divide la 9. Care este numărul?
53. Să se afle toate numerele naturale mai mici decît 2 000 care împăr
ţite cu 24," 30, 18 dau de fiecare dată restul 7.
54. Să se afle toate numerele mai mici decît 1 778, care împărţite cu
11, 5 şi 6 dau resturile 1, 2 şi respectiv 0.
55. In numărul natural N = aabc cifrele reprezintă numere consecutive.

Să se afle cifrele numărului N ştiind că suma lor este 11, apoi să se scrie
acest număr sub formă zecimală. i
(Concurs matematică, Jud. CLUJ, 1979)
13
56. Să se scrie încă două cifre la dreapta numărului 1 979, astfel ca
numărul obtinut să fie divizibil eu 36.
(G.M. nr. 6/1979)
57. Arătaţi că un număr este divizibil cu 7, 11, 13 dacă diferenţa dintre
numărul format din ultimele trei cifre ale numărului dat şi numărul format
din celelalte cifre, sau invers, este zero sau este divizibilă respectiv prin 7,
11. 13.
58. Să se arate că numărul N = abcabc este diyizibil cu 7, 11, 13.
59. Arătaţi că numărul N = abbab — 2b este divizibil 'cu 7, 11, iar

numărul N = abbab — 9b este divizibil cu 13 oricare ar fi a, b numere
naturale 1 < a, b < -9.
(G.M. nr. 7/1976)
60. Să se determine cifra x astfel ca numărul 38x54 să se dividă cu 31.
(G.M. nr. 7/1963)
61. Să se determine cifra x astfel ca numărul N = 1x8 125 să se dividă

cu 1 975.
62. Să se determine cifra x astfel ca numărul N = 4x0 472 împărţit

la 1 985 să dea restul 27.
Ia9b_
63. Să se determine fracţiile de forma , care se pot simplifica
1x23 y
cu 44.
(G.M. nr. 9/1979)
64. Să se determine toate fracţiile de forma M = .. unde a, b, c, d

2c3d
sînt cifre nu neapărat distincte, care se simplifică cu 55.
65. Să se arate că la orice număr de trei cifre, la care cifra zecilor este
media aritmetică a cifrelor unităţilor şi sutelor, adunîndu-se o singură dată
numărul dat de cifra unităţilor^ se obţine un număr divizibil cu 7.
66. Să se arate că numărul N = abbl + 2ab este divizibil cu 51.

(G.M.F. nr. 1/1960)
67. Să se găsească toate numerele de trei cifre scrise în baza 10 divizi
bile cu 7 şi care dau acelaşi rest la împărţirea cu numerele 4, 6, 8 şi 9.
(G.M. nr. 7/1979)
1.3. NUMERE RAŢIONALE POZITIVE
1. Dintre două-fracţii cu acelaşi numitor este mai mare aceea cu' numă
rătorul ............
2. Dintre'două fracţii cu acelaşi numărător este mai mare aceea cu nu
mitorul ..........
14
3. Ge se întîmplă cu o fracţie dacăr
a) mărim numitorul cu un număr?
b) mărim numărătorul cu un număr?
c) micşorăm numărătorul cu un număr?
d) micşorăm numitorul cu un număr?
4. Comparaţi fracţiile:
.4 3 '2 5 . 3 3 7 - 7 2 3
a) — - cu -----; b) — cu — — cu — ; q) — cu — • e) — CU —
115 115 9 9 4 7 3 2 5 10
n -4— cu 11 3 5 7 5 3 9 8 4
f) — — cu — : — cu — : l) ~T cu — j) cu —
9 ' 18 20 28 18 16 4 12 18 9
5. Să se scrie în ordine crescătoare fracţiile
7 5 4 11 5 5 5 5
°)
12’ 1 2 ’ 12’ 1 2 ’ 8 • 14’ 9 ’ 3 ;
2 3 -5 ' 7 A 4 7 9 10
U\)
3 ’ 4 ’ 6 ’ 8 ’ 3 ' 6 ’ 8 ’ 9
Folosind cîte o fracţie de la c) şi d) ex. 5, cc
dacă se măresc şi numărătorul şi numitorul unei fracţii cu acelaşi număr.
7. -Să se scoată întregii din următoarele fracţii:
14 9 7 -25 122 162 492 1 969.
5 ’ 4 ’ 2 • 8 ’ 7. ’ 16 ’ 55 23 ’
17 27 39 . 45 392' 122 792 2 356
b)
~3' 12’ 9 ’ 18 ’ 40 ’ 19 ’ 81 ’ 13
8. Să se introducă întregii în fracţiile:
3 9
a) 2- 11 — ; 14 — ; 122 —
4 7 10 12
1 5
b) 3 12 — . 100 - 1-932-
2 ’ 48 3 12
9. Să se simplifice fracţiile:
36 124 125 420 42 24 32
-a)
.54' 93 ' 375 ' 105 ' 6 3 ' 3 6 ’ 4 2 ’ 5 6 ’.
144 225 175 128 54 220 2 430 1225
b) 4 — • 2— ;
256 ’ 625 ' 900 ' 288 ’ 126 ’ 990 ’ 3 528 700
10= Să se aducă la acelaşi numitor fracţiile: ' .
3 4 ,, 5 9 5 £ _5, 4
a) b) — • I ; . ) « 1 . 1 . 1 . i e)
5 ’ 7 ; 2 4 ’ 18 16* 24 . 3 ’ 5 ’ 15 4 ’ 6 5 12 *
20 16 15 8
“■ rH
co
7 42 12 55 4 .v ,5
g )i. ? , M ------------
co 1
f)
COI
16’ 18’ 126 a 9 ’ 72’ 12’ 2 5 ’ 4 8 ’ 4 8 ’ 18
15
11a,â+l +â+¥;b,l+l+ă+l ;<!,l +l +l +Ti

^l+l +T+l ;e,I+â+l +l 1,)!+s+ro+l+l:
2) a) 3 - 1 + 2 - i + l . I ; b) s l + l i l + i ; c) 1 + 2 1 + 4 1 ;
2 3 4 6 o 6 o .2
. . . . 3 , _ 15 , , 5 . ,1 , . 2 . 3 ' . 2 3 , ' 15 , 9
d) 1 0 -----p 5 ----- h l — ; e) 4 ---- b 5 -------- b 6 — j f) 5 -b 6 b3 —
8 25 20 5 3 4 40 24' 16
7 1 14 , 13
3) a) 1 — - — ; b) 5 1L - 2 — ; c) 5 — 4 -----,1 —
/ 7i
24 48 8 6 25 50 10s
d)'— - f — + —) ; e)24— - f l O — + 11 A ] ; f) 5 - - 4 - + 1 - .
9 [t2 24j 25 [ 10 25; 32 16 6
2 5 ‘ 7 9 „ , 1 , . _ 5 8 „ . 1 „ 1
a) — - 6 ; b) — *3; c) — •— ; d) 1 — •4; e) . 3 — . — ; f) 2
3 28 2 4 17 5 ’
, . 3 , 5 ,, 2 9 5 . , „ 1 4 6 1 4 1
j) 3 - 1 . — - 1 -
8 43 3 8 6 "2 5" 9 3 10 8
. , 5 _ 4 30 5 7 27 , 18 55_ 44_
n) « * 2 l . 2? ţ
6 5 19 6 15 49 12 "6 15
J" 81 3 63 ’
\ o 5 i« 5 5
o) 3 — • 12 — ----
6 46 6
/* \
ţ 13. Să se efectueze:
, 2 , 5 4 , , 1 4
2 — ; c) 3 - A - 2 — . — .
3 6 5 2 9 4 . 15 4 33'
' , 2 . 3 , 5 9 , „ 2 , 7 o 1 1
d) 1 — *3 — — 4 ------- ; e) 2 — - 1 -------- 3 — •— *
9 11 6 58 3 8 2 14*
6 1 5 38 9 8J 2 i. 3 2 3) ’
h) — •(— -2 — + 3 — - 2 —
28 1 8 3 3 îo j
25 24 „ ,1 2 4 „ 5 _ 8
a 3 2 : 5 ; b) 7 7 : 8 ; C) Î 7 : 5 ; d) "9 ’ 3 ’ e) 5 : ^ ; f) 7 7 5
g) 9 : 4 — ; h.) 1 2 : 2 — ; i) ; j) - : — ; k) 1 — : 3; 1) 3 - : 7;
2 4 9 3 8 16 2 6
.1
2
4
m; 5 — : — ;
6
4 „ 2 „4 a 2 2
n) 3 — : 2 — ; o) 2 — : 1 -— : — ; p) 3 —
5 19 5 5 3 - 3
1
=(Tf)
16
11
2 — : 2 — 3 1 :11 10— -60
2 17 v 3 2 . 12
q) . 19 40 r) — n r ; s)
1 —:—
81 51
2 1 :5 - 2 — : 3 — *49*
" 9 3 7 2
1 1 1
5 1 .1 :4 * 5 — - 4 — : 31 —
2 4 5 4 2 2
t) u)
1 3 _ 1
— .— •5— 3 1 :21
2 4 3 5 • 15
15. Să se calculeze:
_ 4 5 . 61
5 — : — -1 — 3 1 :1 u ' i . a :3i
9 36 64 9 13 3 2 7
a)
e l - i i . 5! 7 - 5! 3 1 : 6 1 •1 1 '
4 . 5 4 .7 8 3 9
3 6 l : 15 - 9 I : 7 2 —:1 + 241 : 3 1
3_________ 3 8 4 9 3
b) +
12! + 8 '1 : 2 — — 7 1 7 1 - 1531 : 24
3 7 7 3
e)
(1 -1): 7I + 3 I
5 2
12-3 —
1
12
(3 ! + 2— — 51 ] : 41 6+ l l
1 8 20 5) 5 5
2l - l l 2 l . 1i
5 10 9 13
d) 4*
2l - 3 l . l + l o 3 1 3 5î + a l , l + “
2 3 5 4 '7 f 7 85 4 11 85
(2’2 - ! ) - l f
+ 1 + 8 ®.
(1,6+ “ ) - r r 4'3
3 11
[(7 ! + 11,375] - 9 — - 3 , 2 1 6 1 ( 2 0 - ^ 1 - 9,98e)

[[ 8
00 |OI
I 125 J 1 1000 j _
9 9ft
4 — : — + 0,3675 : 0,14 - 1,7
3 3
3 .1 .{l,7 5 — 1 — •1 ,1 2 5 );1 e l : l ! + 1,76 - 9 !

7 V- 3 4 J 12 . 5 8 11
g) :1 9!
163
2 + f!7 0,0425j •400 :11,9 — : 3 ! + 2 ! •2 !
Iso 9 3 9 5
17
2 — Probleme de matematică pentru gimnaziu
14 — — 0,0025 •25
a) —~ ---------------------: 0,2 - 0,004 •30oj 0,015;
4 — : 0,85 + 1 : 0,5
4
1 n
( 6 - 4 i ) : 0,03 ( 0 ,3 -1 ) .
b) 2— •
10 '
( 3 — - 2 ,6 5 ) -4 + — i1,88 + 2—
LV 20 / 5 [ 25/ 80
(Concurs matematică, Tg.JVlureş, 1966)
(l2— -i- — + — 1 —— 6 : — 1•—

A 12 10 15/ 15 28J 11
c)
( s - 2 — - 8 — ] : 42 —
V 5 22/ 2
(O.M.F., Iaşi, 1959)
( '645 _3 4 . 625 ' 1 196 1
1 1071 ( ‘ -1 :5 + —.
Vi 000 ' 10 1 8 0 / V ' 100 7 100 / 13
d) 1 — -
20 151
2 - 1— :7 ...//• '. -
5
(O.M.F. Buc., 1959)
1 +
1 — — •1 — + 3 : 1 — 2 -
5 4 5
e)
f— — 2 — •—) •1 — 7 -
\5 3 7 / 7
i-A
3
(O.M.F. Graiova, 1959)
(°'1 4 ; l - l - ° ' 5)-(5 I + 1 2 -78H 1-344 + 2 l )

f)
(0,7835 + 3,6949)
13
(2 L + 6 — — 3 —) :6
\ 15 3 10/ 24
a)
f3 l + 5 A - 4 l ] : 3 A . A ;
v 2 6 4/ 3 10
18
b)
5± _ A - , 3A _ A
4 9
- •10 A •10 A
6 18 Hî l 4 + 5
3 1 , A A ?___ £
i + 1 416
15; 30 421 1
3 '
4 . 4 , 30 12 11 l 3 4J
1,05 - 9 — (0,1125 - 0,0025)

11
P) + 0,95.
0,175 : 0,25 + 1 1 -4) =1,54
18. Să se afle:
a) A din 12; b) — din 48; c) — din 72; d) — din 50; e) A din 130
' 3 4 12 10 13
\q oq 4
f) — din 540 kg; g) din 1 200 m; h) — din 85 1.
10 100 25
19. Să se afle:
.■ 3 4 , -2 ,. 21 , 4 30 ,, 3 25 , 9 ,. 64
’ 5 9 7 40 15 7 5 9 32 27 '
27 ,. 17
f ) ------ din —
100 27
20. Să se afle numărul ştiind că:

3 7 2
a) — din el este 9; b) — din el este 21; c) — din el este 20;
’ 4 8 5
d) A din el este 45; e) -AA. din el este 58; f) — din el este — *

11 100 10 15'
g) A din el este A • h) A din el este A • i) A din el este A .

5 16 8 8 16 5
21. O bară de fier lungă de 117 cm se taie în două părţi. Ce lungime

- 5
are fiecare parte dacă prima reprezintă ■— din a doua parte?
8
22. Un automobilist parcurge distanţa de 480 km in două etape. In
prima etapă parcurge o distanţă ce reprezintă 0,6 din distanţa parcursă în
etapa a doua.
Cît a parcurs automobilistul în fiecare etapă?
3
23. Un elev citeşte în prima zi — din numărul paginilor unei cărţi, iar
a doua zi restul de 60 pagini. Cîte pagini are cartea şi cît a citit elevul în
prima zi?
19
2*
24. Suma a două numere este 35, iar — din primul număr reprezintă
jumătate din numărul al doilea. Care sînt cele două numere?
25. Diferenţa a două numere este 4. Un sfert din numărul mai mare
este de 3 ori mai mic decît celălalt. Să se afle cele două numere.
- 4
26. Se împarte un balot de pînză în 3 părţi. Prima parte reprezintă —
7 .
dm a doua, iar a treia — din prima. Să se afle lungimea fiecărei părţi ştiind
5
că a treia parte are cu 80 m mai mult decît prima.
27. O brigadă de muncitori poate termina o lucrare în 12 zile, a doua
brigadă în 15 zile, iar a treia brigadă în 20 de zile. In cîte zile se termină
lucrarea dacă cele 3 brigăzi lucrează împreună?
28. Lucrînd singur un muncitor poate termina o lucrare în 12 zile, un

al doilea muncitor ar termina lucrarea în 15 zile, iar un al treilea în 18 zile.
A cîta parte din lucrare ar putea fi executată în 4 zile dacă ei ar lucra
împreună?
29. Un pionier a realizat o economie de 1 800 de lei. Cheltuieşte pentru

1 i
îmbrăcăminte — din sumă; pentru încălţăminte — ; pentru un aparat de
. 1 1
radio — ; pentru o excursie — , iar restul pentru rechizite. Să se afle
5 Q
sumele cheltuite pentru fiecare în parte.
1
30. Din banii pe care îi are un elev cheltuieşte — din sumă şi încă un
2
1 1
leu pentru caiete, — din rest şi încă un leu pentru un stilou, — din noul
2 — 2
rest şi încă un leu pentru un abonament şi îi mai rămîn 27 de lei. Să se
afle cîţi lei avea elevul la început şi cît a cheltuit de fiecare dată.
■ 3 3
31. Ce sumă a avut un elev, dacă după ce a cheltuit — din ea, apoi —
5 4
din cît i-a mai rămas, apoi încă 34 de lei, constată că mai are 14 lei?
32. S-a împărţit un lot de 290 ha în 4 părţi. După ce din prima parte
3 _ 2 3
s-au scăzut — din suprafaţa sa, din a doua parte — , din a treia parte —
şi din a patra parte 33, (3) % , cele patru părţi au rămas egale. Să se afle
cîte hectare avea fiecare parte.
33. Ce sumă a avut un elev dacă după ce a cheltuit — din ea, a mai
3
cheltuit — din cit îi rămăsese, iar după ce a mai cheltuit încă 12 lei con-
5
stată că i-au mai rămas 24 de lei ?
20
34. O C-A.P. a repartizat tot terenul arabil de 190 ha, pentru următoarele
4
culturi: pentru porumb — din suprafaţa tnsămlnţată cu griu; pentru
3
1
mazăre — din suprafaţa rezervată pentru porum b; pentru sfecla de zahăr
2
— din suprafaţa rezervată pentru mazăre, iar pentru grădina de zarzavat o
4
suprafaţă egală cu suprafaţa rezervată pentru sfecla de zahăr. Gite hectare'
au fost repartizate pentru fiecare cultură în parte?
3
35. Un muncitor execută in prima zi — din numărul de piese ce tre-
13
buie să le execute. în a doua zi a executat încă — din restul de piese.
11
4
In a.treia zi a executat — din ceea ce rămăsese neexecutate după a doua zi.
7
A patra zi a terminat de executat piesele.
a) Să se arate prin calcul că s-au executat acelaşi număr de piese în ziua
a doua şi a treia, iar în ziua a patra s-a executat cel mai puţin.
b) Gîte piesa s-au executat în fiecare zi dacă în prima zi s-au executat
cu 6 piese mai mult decît în ultima zi?
36. O C.A.P. termină semănatul porumbului în 4 zile. în prima zi a

semănat — din toată suprafaţa, în a doua zi — din rest, în a treia zi —
5 3 3
din noul rest, iar în a patra zi restul. Să se afle suprafaţa totală semănată
cu porumb şi cît a semănat în fiecare zi, dacă în a treia zi a semănat cu
3 ha mai mult decît în a doua zi. *
(G.M.F.B. nr. 8/1960)
37. Citul a două numere este — , iar diferenţa dintre ele este de 360.
17
Să se afle cele două numere.
38. La un magazin au fost aduse 91 de aparate de radio, casetofoane si

1 1
televizoare. Ştiind că — din numărul aparatelor de radio este egal cu — din
3 2
2
cel al casetofoanelor sau cu — din cel al televizoarelor, să se afle cîte aparate
de radio, casetofoane şi televizoare au fost aduse în magazin.

5 3
39. Dacă la —• dintr-un număr adăugăm — din alt număr obţinem 1605.
9 7
5
Să se afle cele două numere, ştiind că — din primul număr este mai mare
3
cu 855 decît — din al doilea număr.
21
40. Două loturi ale unei G.A.P. au: primul 200 ha şi al doilea 45 ha. Să
se afle cîte hectare se ară pentru cultura griului din fiecare lot, dacă din
4
primul lot se ară cu 80 ha mai mult decît — din al doilea şi astfel mai rămîn
în primul lot de 5 ori mai multe hectare nearate decît în al doilea lot.
. . . 1
41. Doi elevi au împreună 210 lei. Dacă primul dă celui de-al doilea —
1
din cit are, al doilea elev va avea — -din cît îi rămîne primului elev. Cit a avut
fiecare elev? ' -
5
42. Doi elevi au împreună 920 lei. Cît are fiecare elev dacă — din cît
3
are primul elev este cît — din cît are al doilea elev?
5
43. Trei elevi au împreună 400 de lei. Cît are fiecare elev dacă primii
doi elevi au împreună 286 de lei, iar ultimii doi elevi au împreună 230 de lei?
2
44. Doi elevi au împreună 280 de lei. Dacă primul are — din cît are al
doilea, cîţi lei are fiecare elev?

45. Un muncitor, poate efectua o lucrare în 18 zile. Alt muncitor
ar termina aceeaşi lucrare în 24- de zile, iar un al treilea în 30 de zile. Ce
parte din lucrare ar efectua cei trei muncitori dacă ar lucra împreună'6île?
46. Dacă din dublul unui număr scădem 0, (2), iar diferenţa o împărţim
cu 0,3 (5) se obţine 25, (5). Să se afle numărul.
47. Distanţa dintre două localităţi A şi B este parcursă de un auto
turism în. 30 de minute, iar'’ de un autocamion în 40 de minute. Peste cîte
minute ajunge autoturismul autocamionul, dacă primul pleacă la 5 minute
după autocamion,ambele din localitatea A spre B?
48. Apa curgînd din trei robinete poate umple un bazin astfel: prin
2
primul împreună cu al doilea în 2 — ore; prin primul împreună cu al trei-
5 -
lea în 3 ore, iar prin al doilea împreună cu al treilea.în 4 ore. în cît timp ar
putea umple bazinul apa care curge prin fiecare din cele trei robinete?
49. Un elev este întrebat de tatăl lui: Cîţi elevi sînteţi în clasă? El răs
punde că dacă ar fi încă odată pe cîţi sînt, şi încă pe jumătate şi încă pe
sfert şi cu dirigintele ar fi o sută. Cîţi elevi erau în clasă?
50. Două baloturi de pînză au aceeaşi lungime. Din primul se taie
4/15, iar din al doilea 1/6. A doua oară din primul se taie 3/4, iar din al
doilea 4/5' d i» rest. Să se afle cîţi metri au avut cele două baloturi, ştiind că
în primul a rămas cu un metru de pînză mai mult decît în al doilea.
51. Un elev are de 3 ori mai mulţi bani decît altul. Ştiind că după ce
primul cheltuieşte 2/7 din cît are, iar al doilea 3/5 din suma sa, primului
elev ii rămîne cu 122 de lei mai mult decît celui de-al doilea. Aflaţi ce sumă
a avut fiecare elev.
22
52. La numărul elevilor unei şcoli se adaugă îfică pe atît şi Încă 2/5 din
acest număr. După ce se transferă 1/40 din noul efectiv la alte şcoli, mai
rămîn în şcoală 2223 de elevi. Clţi elevi au fost la început în şcoală?
53. Diferenţa dintre două numere este 1 300. Ştiind că 2/7 din numărul
mai mare este 7/18 din al doilea număr, să se afle cele două numere.
5A. Din două oraşe A şi B pornesc în acelaşi timp unul către celălalt
două camioane. Viteza camionului ce pleacă din A este 3/5 din viteza camio
nului care porneşte din B. Să se calculeze viteza fiecărui camion şi cît timp
a făcut al doilea camion pînă la destinaţie, ştiind că distanţa dintre oraşe
1
este de 320 km şi că după 3 — ore de la pornirea lor, mai erau 40 km pină
. - 2 ■
la întîlnire. _
55. Un automobil după ce a parcurs 2/3 din distanţă, mai are de parcurs
8 km pînă a ajunge la 5/6 din această distanţă. Ce lungime are tot drumul?
(G.M. nr. 3/1983)
\
56. Un automobil mai are de parcurs 2/3 din drum. Dacă ar mai merge
3/10 din rest şi încă 20 km ar face 2/3 din tot drumul. Clţi km are tot
- drumul?
57. Un elev cheltuieşte 5/18 din suma pe care o are şi încă 10 lei.
~ 2
Gîţi lei a avut ştiind că i-au rămas — din sumă?
58. Dintr-un balot de pînză se taie 1/5, apoi 3/8 din rest şi se constată
că au mai rămas cu 22 m mai mult decît 2/5 din cantitatea iniţială. Gîţi
metri de pînză au fost iniţial?
59. Trei fraţi au depusă la CEC o sumă de bani. Primul a depus 1/2 din
2
această sumă, al doilea 1/5, iar al treilea 3/10. După ce primul a ridicat —
5
din suma sa, al doilea jumătate din banii săj, iar al treilea — din suma
x ~ 12
sa, au mai rămas la CEC 530 de lei. Să se afle:
a) Ce sumă de bani a depus fiecare?
b) Cît mai are de primit fiecare?
3
60. Doi muncitori pot efectua o lucrare in 3 — ore. Unul din ei poate
efectua aceeaşi lucrare în 6 ore. In cîte ore poate efectua celălalt lucrarea,
dacă ar lucra singur?
61. Două echipe de muncitori trebuie să execute o lucrare în 6 zile.

După ce prima echipă a lucrat 5 zile a venit şi echipa a doua lucrînd încă
4 zile împreună şi terminînd lucrarea. In cîte zile ar fi terminat" lucrarea fie
care echipă dacă ar fi lucrat separat?
62. Să se calculeze aria dreptunghiului cunoscînd că suma dimensiunilor

sale este 13 m, iar lăţimea este 0,(4) din lungime.
23
63. Să se transforme în fracţii următoarele numere zecimale:
a) 0,25; 0,424; 1,53; 4,045; 15,47;
b) 0,(5); 0,(45); 0,(225); 1,(6); 12,(25);
c) 0,2(42); 1,15(75); 0,43(143); 0,3(113);
dl 0,33...; 1,092092...; 0,015015...;
e) 0,20016016...; 1,14040404...; 0,3524524524...
•>(i)’»(IM# (ir+(#
0 ( { + 3 i : 14J ; g)
65. Să se afle media aritmetică a numerelor:

a) 10; 16; b) 7; 11; 36; c) 12;119; 237; 134; d)29,2; 37,8; e) 0,375;
' , ao ,, 3 7 . 25 175 ,, 1 1 3 4 1
0,493; f) — ;•— ; g) — s —— ; h) — . — » — ; î) 3, — , — i
4 ' 8 3 ' 4 2 5 10 5 6’
.. 0 3 4 _ ,. 1 1 2 , , 3 .5 41 5
J 2 5 . 4 6 9 8 12 16 9
66. Media aritmetică a două numere este 31, iar unul din numere este 40.
Care este celălalt număr ?
67. Media aritmetică a trei numere este 15. Să se afle al treilea număr
ştiind că două din ele sînt 7 şi 21.
68. Dacă media aritmetică a 3 numere este 6 şi un al patrulea număr

este 18, să se afle media aritmetică a celor patru numere.
69. Gunoscînd că media aritmetică a 4 numere este 20 şi că media arit

metică a primelor 3 numere este 24 să se afle cel de-al patrulea număr.
70. Media aritmetică a trei numere pare, consecutive este 22. Să se

afle numerele.
71. Media aritmetică a trei numere este 22, iar media aritmetică a pri
melor două este 28. Să se afle numerele ştiind că al doilea este de 0,6 ori
mai mic decît primul.
72. Să se afle 3 numere ştiind că două cîte două au media aritmetică
egală cu 13, 17 respectiv 16- \
2
73. Pentru a parcurge distanţa dintre două localităţi în 3 — ore, un
5
3
autoturism trebuie să'ruleze cu o viteză medie de 65 fcm/h. După 1 — ore
5
are o pană şi întârzie 12 minute. Să se calculeze cu ce viteză medie trebuie
să ruleze în continuare pentru a ajunge l a . destinaţie în timpul stabilit.
24
74. Un tren cu viteza de 54 km/h ajunge"un pieton care circulă în acelaşi
sens cu viteza de 6 km/h şi îl depăşeşte în timp de 6 secunde. Care este lun
gimea trenului?
1
^ 75. Un autoturism parcurge o distanţă în 2 — ore, iar un autocar
4
parcurge aceeaşi distanţă în 2 — ore. Să se afle după cite minute autoturis-
5
mul ajunge autocarul, ştiind că autoturismul pleacă după 15 minute de la
plecarea autocarului din acelaşi loc în aceeaşi direcţie şi în acelaşi sens.
1.4. NUMERE ÎNTREGI; NUMERE RAŢIONALE NEGATIVE
1. Să se completeze tabelele de mai jos:
a)
a b c a + 5+ e a — 5+ e a — 5— c a - (b + e} a — ( b — e)
1 2 3 l+2+3=6 1— 2 + 3 = 2 1— 2 — 3 = — 4 1— ( 2 + 3 ) = — 4 1 — (2— 3 ) = 2
3 3 -6 34-3-5- A 3 - 3 + S - 5 â - f t 'S h if
7-4 -6
-71-2
3
— îoj— 5 _4|
b)
a b c db a :b abc o — 25 + c — o — 5 + 2e - ]
2 - 1 - 3 2(— 1) = — 2 2:(— 1 ) = — 2 2(— 1) (— 3 ) = 2 — 2(— 1)+(— 3) = — 2 — (— 1)+2(— 3) =[

=2-3=6 = 2 + 2 — 3=1 = — 2+1— 6 = — 7 !
-4 2 -1
-6 3 5
-10-5 -2
10, 5 2 -
c)
a 5 a2 i2 (— a)* -o2 (-5)2 -s3 cfi + b* ^ - f - 5 3)
-2 -3 4 9 4 -4 -27r -27 — 8 — 2 7 = — 35 — 8 — (— 27)=19

2 -4
-3 4
3 5
25
a) 8 : [ - 2 + 4 : (-4 ) + ( - l ) (-2 )];
b) 10 : [5 - ( - 4 ) + (—2 )3 : 4' + ( - 3 )3 : ( - 9 ) ] ;
c) 5 + 2 •( - 3 ) - 0 : 5 + 0 * ( - 7 ) ( - 1 ) ( - 1 9 528);
d) (—2 )3 •(—23) : 64; e) [ ( - 2 )15]30 : ( - 2 ) « 8;
f) ( - 1)* + ( - l )*+1 + ( - l )*+2 + (_ !)» + » , unde k e N.
3. Să se completeze tabelele de mai jos
a)
b
'
e <*
a
7
c
7 K)H)l rK) (ir (ir
2 -3
3 5
-i
6 -25
4
2
3
i
4
2
(-IMiM Hr—*
1 _
3 ’4 “
1
6
(
l
2 )2_ 4
8/ 9
-1 -2 -3 -4
5 7 -10 -21
-1 -2 3 5
-2 3 l! - 4
b)
/J_ J_ \
0,1
b) 12 + 1
J_
-
0,1
: (-1 -0 ,1 2 5 );
2 /
£
2
c)
2 *
1 -
1 - 1 4
3
25
d) ( - } ) ’ • ( { ) " ' ; e) 3-* ; [ 2-> + (-0 ,1 )»• (9 ,1 ) -];
f) (0,2 )3 : (5"1)2 + (0,125)2 : (2 '1)3;
g) O8 . ( 5 V 25 +
1333333/ K)T+BH
hi Hi
4 •(0,125 + 0,25 : 0,5) ’
i) _NHL. j)
i -
i -
1.5. RAPOARTE ŞI PROPORŢII; PROCENTE
1. Dimensiunile unui paralelipiped dreptunghie sînt 4 m, 5 m, 10 m

Aflaţi toate rapoartele posibile dintre aceste dimensiuni.
2: Lungimea unei ferestre este de 124 cm, iar înălţimea de 96 cm. Aflaţi
raportul dintre lungime şi înălţime.
3. Raportul dintre baza şi înălţimea corespunzătoare a unui triunghi

5
este — . Să se afle aria triunghiului ştiind că înălţimea este 18 cm.
16
4. Raportul diametrelor a două cercuri este — . Să se afle raportul
ariilor lor şi apoi raportul circumferinţelor lor.
5. Dacă preţul unui caiet este de 6 lei şi raportul dintre preţul unui caiet
20
şi cel al unui creion este — , să se afle preţul unui creion.
6. Cunoscînd că raportul ariilor a două dreptunghiuri este — şi că

+. +- •* 8
3
raportul lungimilor lor este — să se afle> raportul lăţimilor dreptunghiurilor.
^ 2
7. Să se găsească numerele de două cifre ştiind că raportul dintre suma
5
cifrelor şi diferenţa cifrelor este — .
*7
8. O suprafaţă de 225 ha se repartizează în patru feluri de culturi astfel:
. . '' 1
raportul părţii întîi şi a doua să fie egal cu — , iar al părţii a doua şi
2
5 2
a patra să fie — ; partea a treia să fie — din a patra. Cîte hectare au cele
4 părţi?
9. Numărul 100 se împarte în părţi direct proporţional cu numerele

1 1 1
2 — , 3 — . 4 — . Care sînt numerele rezultate?
2 3 6
10. Să se împartă numărul 4 200 în părţi direct proporţionale . cu
numerele 5, 9, 12 şi 14.
11. Să se împartă numărul 180 în trei numere astfel: al doilea să
2
fie jumătate din primul şi cît — din al treilea.
3 <■
12. Ştiind că trei numere sînt direct proporţionale cu 5, 7, 11 şi că dife
renţa dintre cel mai mare şi cel mai mic este 42, să se găsească cele trei numere.
13. Să se găsească trei numere ştiind că ele sînt direct proporţionale

cu numerele 4, 7 şi 12 şi că suma celor două mai mari este 380.
1 1 1 .
14. Să se găsească trei numere invers proporţionale cu — . — . — ştiind
_ 3 5 8
că suma lor este 32.
15. Să se împartă numărul 1 268 în patru părţi invers proporţionale cu

, 2 3 4 5
num GrgIg — > — > — * — -
3 4 5 6
16. O roată dinţată face 60 de rotaţii pe minut. O altă roată dinţată
angrenată cu prima face în acelaşi timp 40 de rotaţii. Să se afle numărul
dinţilor roţii a doua, dacă numărul dinţilor primei roţi este 30.
17. Un rezervor cu apă este golit de o pompă în 16 ore. în cit timp

poate fi golit un alt rezervor cu un volum de 3 ori mai mare cu ajutorul
a 4 pompe identice cu prima?
18. - Un sacou costă 576 de lei. După două reduceri consecutive cost
sacoului a rămas 400 de lei. Ştiind că reducerile au fost proporţionale cu
noile preţuri ale sacoului, să se afle preţul sacoului după prima reducere
de preţuri.
1
19. Un strungar realizează 160 de piese în 3 — ore. Cîte piese realizează
5
în 6 ore?
20. Printr-un robinet curg 84 m3 de apă in 4 — ore. în cît timp pot

. 5
curge 420 m 3 de apă prin acelaşi robinet? .
28
21. Din 36 kg apă de mare se obţin 900 g de sare. Ce cantitate de apă
de mare este necesară pentru a se obţine 10 kg de sare?
22. 6 muncitori pot termina o lucrare în 5' zile lucrlnd cîte 8 ore pe zi.
în cîte zile pot termina aceeaşi lucrare 10 muncitori care vor lucra 6 ore pe zi?
23. Diametrul unei roţi este de 300 mm, iar viteza ei de rotaţie este
de 400 rotaţii pe minut. Să se calculeze diametrul altei roţi antrenată de
prima printr-o curea de transmisie, ştiind că aceasta face 1200 de rotaţii pe
minut.
24. Un număr de 63 de muncitori lucrînd cîte 8 ore pe zi, timp de
10 zile, au pavat o stradă dreptunghiulară lungă de 750 m şi lată de 20 m. Q ţi
lucrători pot pava în 9 zile, lucrînd cîte 7 ore pe zi o altă stradă dreptun
ghiulară lungă de 625 m şi lată de 18 m?
1
26. Suma a două fracţii cu acelaşi numărător este 1 — . Raportul numi
torilor este — . Să se afle cele două fracţii.

3
G.M. nr. 1/1981)
26. Să se determine x, y, z cunoscînd că:
V + z
x —y — si că x -)- 2z = 24.
3
27. Dintr-o suprafaţă s-a arat 64% . Restul suprafeţei a fost reparti-
. 1
zată, la doi tractorişti, în părţi invers proporţionale cu numerele 0,3 şi — .
Primul tractorist a arat cu 18 ha mai mult decît al doilea.

a) Cîte hectare a arat fiecare tractorist şi cîte hectare are toată supra
faţa ?
b) Cît la sută din toată suprafaţa a arat fiecare tractorist?
(G.M. nr. 7/1980)
28. Două aliaje au titlurile de 0,910 şi 0,750. Ce cantitate trebuie luată

• din fiecare aliaj pentru a obţine 8 kg de aliaj cu titlul de 0,850?
29. într-un rezervor se află 720 de litri de apă sărată cu o concentraţie
de 8 % . Dacă se adaugă 280 de litri de apă distilată, să se afle noua
concentraţie.
30. Media aritmetică a trei numere naturale este 20. Primul număr
este de trei ori mai mic decît al doilea şi media aritmetică dintre al doilea
şi al treilea este 25. Să se afle numerele"
31. Media aritmetică a 5 numere este 33,6. Să se afle cele 5 numere,

ştiind că primul, al doilea şi al treilea sînt direct proporţionale cu 2, 7 şi 12
si că al treilea, al patrulea şi al cincilea sînt invers proporţionale cu numerele
3, 4 şi 10.
32. Să se afle numerele a, b, c ştiind că sînt proporţionale cu nu
merele 4, 6 şi 12 şi că produsul lor este 36 000.
29
33. Să se arate că dacă — = — = — = 1 3 , atunci:
„ a b c
a) (3 - a)a + (4 - b)b + (12 - c)c = 12;
b) (3 + a)a (4^+ b)b + (12.-f- c)c — 14;
c) az + b2 + °2 — 1*
Generalizare.
(G.M. nr. 4/1983)
34. Media proporţională a numerelor 60 şi x este un număr natural mai
mic decît 100. Să se afle x.
(G.M. nr. 6/1983)
35. Doi muncitori primesc pentru o lucrare suma de 3 444 de lei.
Primul muncitor a lucrat 15 zile, iar al doilea 12 zile. Cît a primit fiecare
muncitor ştiind că primul muncitor primeşte pe zi cu 25% mai mult decît
primeşte al doilea ? ' .
36. Trei muncitori execută o lucrare astfel: primul 40% din lucrare,
al doilea 1/3 din rest plus 5 % din toată lucrarea, iar al treilea restul. Să se
afle cite procente din lucrare a executat al treilea muncitor. Cît se cuvine
fiecărui muncitor dacă costul întregii lucrări este 400 de lei?
(G.M.B. nr. 2/1962)
37. Să se afle care a fost preţul unui costum de haine înainte de cele
două reduceri de preţuri, dacă prima reducere a fost de 5 % , iar a doua de
15% şi azi preţul a devenit 1 292 de lei.
38. Un stilou şi o carte costă împreună 179,20 de lei. Cît costă fiecare,
ştiind că preţul cărţii reprezintă 28% din costul stiloului?
39. Intr-un rezervor se află 3 200 dm 3 de apă sărată cu concentraţia

de 8 % . Dacă se mai adaugă 800 dm 3 de apă distilată, să se afle noua con
centraţie a amestecului.
40. Cărbunele de pămînt conţine 79% carbon, turba 54% carbon, iar
antracitul 95% carbon. Dintr-un amestec de 325 kg de turbă şi cărbune de
pămînt s-a obţinut tot atîta carbon cît din 240 kg antracit. Ce cantitate'
din amestec este cărbune de pămînt şi cît este turbă?
41. Se topesc la un loc 20 g aur cu titlul de 0,825, 15 g aur cu titlul

de 0,620 şi 12 g cu titlul de 0,900. Ce titlu va avea noul aliaj obţinut?
42. Dintr-un aliaj cu titlul de 0,850 se iau 12 g. Cîte grame trebuie

luate din alt aliaj cu titlul de 0,650 pentru a se obţine prin topire un nou
aliaj cu titlul de 0,710?
43. După un an, o sumă depusă la CEC împreună cu dobînda respectivă

este de 1 470 Iei. Dacă dobînda ar fi fost cu 1 % mai mare suma ar fi fost
1484 Iei. Să'se afle suma depusă şi suma rezultată din dobîndă.
44. După două reduceri de 5 % şi 4 % un palton costă 1 094,40 de lei.

Să se afle costul iniţial al paltonului, înainte de cele două reduceri.
30
1.6. RĂDĂCINA PĂTRATĂ
1.; Să se calculeze: '
a) (33)2; b) (3 •5)2; c) (3 •5 •6)3; d) (2 •32)2; e) (2 * 5 2 - 7)2; f)
g)( l ) 4; h) (^ )3; i} ( w j ’ j) °’33; k) °l052; 0 °,023; m) 1,92;

n) [0,(2)]2; p) [1,(6)]2; q) [1,(361]*;:-r) [0,(75)]2; s) [3 • 10 •0,(3)]2;
t) \ ± : 0,(18) j. u) [0,(5) : 0,(15)]3.

[12
r A
a) 1/I2I; 1 /4 9 ; J /2 2 5 ; 1^1225; 1 /961; 1 /1 0 2 4 ; ]/ T 02 0 Î;
b) 1 /6 889; 1 /1 5 129; 1/1 2 11 0 4; 1 /1 0 5 0 6 2 5 ; 1 /1 4 4 0 0 ; 1/9610000;
c) 1/0,0361; 1/0,1225; 1 /0 ,0 5 7 6 ; 1 /1 ,7 16 1 ; 1/156,25;
d) 1 / 9 - 1 6 / 1 / 2 5 - 8 1 ; 1 /1 4 4 *3 6 1 ; i/1 0 0 -2 1 0 2 5 ; /4 8 4 -1 0 2 4 ;
e) 1 /7 ^ 2 8 ; -1X6^24; J /5 ^ 4 5 ; 1 / 5 - 3 - 6 0 ; 1 / 6 - 8 -3 ;
f) 1 /3 •53 •35 •5; 1 /2 3 •53 ■ 10 ; 1 /Î2 8 - 9 8 - 2 5 ; 1 / 6 - 8 - 2 7 ;
g)
1/25/1 / 625 . 1/ 9 1L k ] 25 _
F81; 1 324 * 12 401 v 16* 144 *
l/±> i
1 /5 0 . 1 /5 0 0 . 1/72.. 1 /1 2 5 . 1 /2 4 2 . 1 /2 0 0 0
10 ’ 10 ' 6 * 5 * 11 ? 20
3. Să se calculeze cu două zecimale exacte:

ţ / 7 ; ,1 /I Î ; 1 /Î 5 ; 1 /2 4 ; 1 /Î 5 6 ; l/p ; 1 /0 ^ 4 ; 1/1^56; 1/3,421.
i Să se calculeze:
/ 245
12 1 . 1 . 1 : 13 + 1/65,61 l]
3 5 37 5 . V ' 2) j 1
a)
1/441/12 30f
1+
42/3
1/2025 9 rt„ r / ,.1 , 0 ,1
!î-------: -------- 0,25 + 4 — : 1,3 •1 — ; ------ ------ -------
1225 7 3 2 n / 225 - 5
256 V 4 *
31
^ 7, 3 - 2 l + 7 , 9 ) . A . 3 ] : l I [(5,83+ | ) : 6,1.]: 4
b)
84
|jl5,75 - 8 , l + -|j:8,9 [j/46,24 + 7,8]- A : 3
51 /O
h m + a r
5,(7) :[3,(5): 1,(7)-0,0(2)-0,008(3)] I 2 401 \7 J
c) i,/3136 -
[0,(3)]3- 1/6^61 + V 59^9 133 - 130,(6)
2,3 + 5 : 6,25 781 3
[ 0,78 : 2,6 8 •0,0125 + 6,1 900 10?
(3,625 + 0,25 + 2 -| j:^28,75 + 92 ~ - 15j : 0,0625

e)
656
^ _ 2 1 + 0,625j: ^ j/0 ,000625 + 5,375 - 2 ^ j
723
[(0,20 •3)H - (0,4 -0 ,5 /]
f)
1/0,001296+1/0,000016
fl,5 + 2,(6) + 3 —^3,6 1 / 5,76 •7 — + 2 ‘— 1/17,015625

2 11
g) +-S Î-
103
14 - 15— : 2 5,8(3) -2
8
(2— - l ) . — + 2 ( l ,0 8 - — ): —
b) ____ i l ____ I______ l2i - l . (2 _ 0,8 : 2 l) . l / l
( 5— — 3 — ) : 1 — + 2 l 5' ’
1 3 4) 12
' (l6 — 4 —): 3 — + 4 — : 0,85 + 1: j/1^25
i) l h> 5______ 1___________________ ,
' O Q fv -
5 + 11,5-4.— - 3 — +4,8: —
3 4 25
( l5 .| -6 ,» 5 : +4,25)
2- 53
1 1/146,41: 1 -| 61l): i
23 •5®
63
k) 2.8+ 5 l : ( 3 + ° , 2 . 2 l ) - } . ] / .
175
2 -.
5
^5 i • 4 - | : 8 + 2,45 : 4 j .| - 1/^ 625
(R.M.T. nr. 2/1971)
32
Ş.iSă se scrie în ordine crescătoare numerele:
W _ ____ O 2 ___
a) ţ /5 - 4 5 ; 3 ]/ 2 -î8 ; j/5 0 ^ 8 ; -1 /1 2 -3 ;
5 9
_5
.,)]/ A l / * '.- .
y4 27' 2 r 27 3 ' 125 8
6. Să se afle cel mai mic număr natural, pătrat perfect, de patru cifre
care să aibă cifra unităţilor 1.
7. Să se afle dimensiunile unui dreptunghi de arie 75 cm2, ştiind că

*3
lăţimea lui este egală cu — din lungime.
. 4
8. Să se afle dimensiunile unui dreptunghi a cărui arie este egală cu

aria pătratului de latură 12, iar lungimea este de 4 ori mai mare decit
lăţimea. ^
9. Ştiind că volumul unui cub este de 125 cm3, să se afle latura cubului.
10. Să se afle volumul paralelipipedului dreptunghic care are baza un

3
pătrat de arie 144 cm 2 şi înălţimea este — din latura bazei.
11. Să se afle raza cercului de arie 3,24tt cm2. Să se afle diametrul

unui cerc a cărui arie este 225- cm2.
12. Rădăcina pătrată din produsul numerelor 3 ^ şi 3 A este egală cu
3 — . Să se determine numerele a si b.
20
(G.M. nr. 2/1979)
13. Să se arate că numărul:
(5 + 15)2 + A - - a 2 - A A A . a2 _ | / i 6o 000
22 t /9
N= - a
■(10 + 3 ) •2 - 1 /6 2 5
nu poate fi pătrat perfect oricare ar fi a G S, a ^ 0.

(G.M. nr. 2/1973)
14. Să se determine a; din egalitatea:
8
8 0,2 -f-a; 1, ( 6) 232
15 H ~ A ]
2,1(3) 415
33
Io. Să se afle media aritmetică şi geometrică a numerelor:
100 + 9,8(3)
82 1 ■ ® .
0,075 + + 4 -1 : 6
575 1) ■ < « > - f •2
2’
|: 6 — — — — |/4,1616 .
5 \-23 23./ 5 25 ;
(G.M. nr. 11/1979)
16. Două creioane şi un pis costă 17 lei. Două pixuri şi un stilou costă
55 de lei, iar două stilouri şi un creion costă 51 de lei. Gît costă fiecare?
a■
17. Patru elevi au economisit o sumă de bani pentru o excursie. Ce sumă
a economisit fiecare dacă sumele la cîte 3 elevi din patru sint respec
tiv de 180 de lei, 190 de lei, 200 de lei şi 210 lei?
18. Să se afle numerele pozitive x, y, z ştiind că xy — 54, xz = 96,
yz = 144.
19. Calculaţi volumul unei cutii de chibrituri, ştiind că perimetrele
feţelor care au un vîrf comun sînt: 12 cm, 10 cm şi 18 cm.
(G.M. nr. 10-11/1984)
-i
1.7. METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR

DE ARITMETICĂ
A. METODA REDUCERII LA UNITATE
1. Să se afle cît costă 5 m de stofă, ştiind că pentru 8 m s-au plătit

2 560 de lei.
\
2. înmulţind un număr cu 2 •
— se obţine 70. Care este rezultatul înmul-
2
ţirii aceluiaşi număr cu 7 ?
3. Un elev trebuie să plătească 0,75 din costul unei excursii. Cîţi lei tre-
2 - '
buie să mai achite ştiind că pentru -— din preţul excursiei a plătit 126 de lei ?
AFLAREA A DOUĂ NUMERE CÎND SE CUNOSC SUMA

ŞI DIFERENŢA LOR SAU SUMA ŞI RAPORTUL LOR
4. O bară metalică lungă de 255 cm este tăiată în două părţi. Să se

afle lungimea fiecărei părţi ştiind că prima parte este cu 25 cm mai lungă
decit a doua.
5. Suma a două numere este 73, iar diferenţa lor este 15. Să se afle
numerele.
34
6. Gîţi băieţi şi cîte fete sînt într-o clasă de 35 de elevi ştiind că numă
rul fetelor întrece cu 7 numărul băieţilor?
7. Prin topirea a două metale se obţine un aliaj cu masa de 4,8 kg. Să
se afle masa fiecărui metal ştiind că diferenţa dintre masele lor este de
0,86 kg.
8. într-un siloz se găsesc 25 t de mere. După ce se livrează o anumită
1
cantitate pentru consum, mai rămîn în siloz cu 4 - t mai mult decit s-a
livrat. Să se afle cîte tone s-au livrat şi cîte au rămas în depozit.

9. Trei elevi au împreună 200 de lei. Primul are cu 35 de lei mai mult
decît al doilea, iar al treilea are cu 45 de lei mai mult decît al doilea.
Să se afle ce sumă are fiecare.
10. Un pix, o carte şi un joc costă împreună 63 de lei. Pixul costă cu 5 lei
mai puţin decît cartea, iar cartea împreună' cu pixul costă cu 7 lei mai
mult decît jocul. Să se afle preţul fiecărui obiect în parte.
11. Suma a trei numere este 208. Al doilea este egal cu primul, iar al
treilea este cu 16 mai mare decît al doilea. Să se afle numerele.
(Concurs de matematică, Bucureşti, 1979)
12. Suma a cinci numere consecutive este 95. Să se afle numerele.
13. Suma a patru numere consecutive este 102. Să se afle numerele.
14. Suma a două numere este 480. Primul număr este de 4 ori mai mare
decît al doilea. Să se afle cele două numere.
15. La un concurs de şah primii trei clasaţi au în total 35 de puncte.
Primul concurent are cu un punct mai mult decît al doilea, iar al treilea cu o
jumătate de punct mai puţin decît al doilea. Cîte puncte are fiecare din cei
trei concurenţi?
16. O frînghie lungă de 42,5 m se împarte în trei părţi. Prima parte
este cu 2,2 m mai lungă decît a doua, iar partea a treia este cu 4,7 m mai
scurtă decît a doua. Cîţi metri are fiecare parte?
17. Suma a trei numere este 2 450. Primul număr este cu 250 mai mare
decît al doilea şi cu 180 mai mare decît al treilea. Să se afle cele trei numere.
18. Pe cele 3 750 ha de pămînt arabil al unei unităţi agricole s-a semă
nat grîu, porumb şi floarea-soarelui. Suprafaţa semănată cu grîu este cu 790 ha
mai mare decît suprafaţa semănată cu porumb,, iar eu floarea-soarelui s-au
semănat cu 1 060 ha mai puţin decît s-au semănat cu porumb. Să se afle
suprafeţele semănate cu fiecare cultură.
19. Să se împartă numărul 455 în două părţi astfel ca cele două părţi
să fie în raportid .
20. Suma a trei numere este 260. Raportul dintre primul si al doilea
3
număr este. — , iar diferenţa dintre primul număr şi al doilea este 40. Să se
afle cele trei numere.
35
3*
B. METODA COMPARAŢIEI
a) ELIM INAREA UNEI NECUNOSCUTE PRIN SCĂDERE
21. Să se afle cît costă un kilogram de zahăr şi cît costă un kilogram de

făină ştimă că: 5 kg de zahăr şi 12 kg de făină costă 130 de lei, iar 14 kg
de zahăr şi 12 kg de făină costă 256 de lei.
22. Pentru 4 m de pînză şi 15 m de stambă s-ştu plătit 530 de lei, iar
pentru 3m de pînză şi lOm de stambă 360 de lei. Cît costă un metru
de pînză şi cît costă, un metru de stambă?
23. Dacă 20 de caiete şi 35 de creioane costă 54 de lei, iar 15 caiete şi
9 creioane costă 26,70 de lei, să se afle preţul unui caiet şi preţul unui creion.
24. La un magazin s-au vîndut 320 kg de mere şi 160 kg de pere încasîndu
se 3 520 de lei. Dacă 350 kg de mere şi 180 kg de pere costă 3 880 de lei, se
cere să se afle preţul unui kilogram de mere şi cel al unui kilogram de pere.
25. Să se afle preţul unui kilogram de zahăr, al unui kilogram de făină

şi al unui pachet de unt ştiind că: 20 kg de zahăr, 6 kg de făină^şi 5 pachete
de unt costă 371 de lei; 8 kg de zahăr, 9 kg de făină şi 4 pachete de unt costă
210 lei, iar 30 kg de zahăr, 15 kg de făină şi 9 pachete de unt costă 609 lei.
26. Pentru 3 creioane, 2 radiere şi 4 caiete un elev plăteşte. 10,70 lei.

Dacă âr fi cumpărat 1 creion, 4 radiere şi 2 caiete ar fi plătit 6,90 lei. Ştiind
că 3 creioane,'2 radiere şi 2 caiete costă 7,70 lei, să se afle preţul fiecăruia
din cele 3 obiecte.
27. Pentru golirea unui bazin plin cu apă se pot utiliza 3 robinete. Dacă
primul robinet este deschis 2 ore, al doilea 3 ore şi al treilea 6 ore se evacuează
în total 220 hl de apă. Lăsîndu-le deschise 3 ore, 2 ore şi respectiv 6 ore
se evacuează 210 hl de apă, iar dacă primul şi al doilea sînt deschise cite
2 ore, iar al treilea 3 ore, se scurg 145 hl de apă. Să se afle debitul în hl/oră
al fiecărui robinet.
b) ELIMINAREA UNEI NECUNOSCUTE PRIN ÎNLOCUIREA EI
28. Pentru 5 m de stofă şi 3 m de tergal s-au plătit 3 450 de lei. Cît costă
1 m de stofă şi cît costă 1 m de tergal, dacă 1 m de stofă este de 4 ori mai
scump decît’ lm de tergal?
29. Vîrsta tatălui este de 4 ori mai mare decît a fiului. Ştiind că cei
doi au împreună 40 de ani se cere vîrsta fiecăruia.
30. Să se afle două numere ştiind că : al doilea număr este de 7 ori

mai mare decît primul, iar suma dintre dublul .primului număr şi triplul
celui de al doilea este 690.3
*
1
31. Suma a trei numere este 540. Primul număr este de două ori mai
mare decît al doilea şi de trei ori mai mic decît al treilea. Şă se afle cele
trei numere.
36
32. Mergînd pe jos 3 ore, călătorind cu autobuzul 1,5 ore şi cu trenul o
oră, un excursionist parcurge 180 km. Să se alle cîţi kilometri a mers pe jos,
cîţi kilometri a călătorit cu autobuzul şi respectiv cu trenul, dacă viteza cu
care merge pe jos este de 12 ori mai mică declt viteza autobuzului şi de
15 ori mai mică decît a trenului.
33. O barcă cu motor parcurge pe un rîu 132 km, deplasîndu-se 12 ore
împotriva curentului şi 7 ore în sensul curentului apei. Viteza de deplasare
împotriva curentului este de 3 ori mai mică decît viteza în sensul curentului.
Care este viteza cu care se deplasează un obiect care pluteşte pe apa rîului?
34. Suma a trei numere estg 340. Suma primelor două este mai mare
decît suma ultimelor două cu 80, iar al doilea număr este cu 50 mai mare
decît al treilea. Să se afle cele trei numere.
35. Un costum de haine costă cît două uniforme şcolare, iar o uniformă
costă Cît cinci cămăşi. Să se afle preţul fiecăruia din aceste obiecte, ştiind că
40 de costume, 150 de uniforme şi 120 de cămăşi costă împreună 81 280 de lei.
C. METODA FALSEI IPOTEfZE

’ ' * €
36. La o serbare şcolară s-au vîndut 415 bilete la preţul de 4 iei şi.
respectiv, de 6 lei biletul, încasîndu-se în total 2 160 de lei. Cîte bilete de
fiecare categorie au fost vîndute?
37. Un elev cumpără caiete la preţul de 3 lei şi, respectiv, 5 lei caietul,
cheltuind 58 de Iei. Ştiind că a cumpărat în total 16 caiete, să se afle cîte
caiete a cumpărat la preţul de 3 lei caietul şi cîte la preţul de 5 lei.
38. Suma a trei numere este 199. Primul este cu 14 mai mic decît al
doilea şi cu 5 mai mare decît triplul celui de al treilea. Să se afle numerele.
39. Un muncitor execută 200 de piese de două categorii care cîntăresc

împreună 67,5 kg. Fiecare piesă din prima categorie cîntăreşte 0,3 kg şi fie
care piesă din a doua categorie cîntăreşte 0,45 kg. Să se afle cîte piese din
fiecare categorie a executat muncitorul.
40. Pentru 420 kg de struguri şi piersici s-au încasat 3 120 de lei. Dacă 1 kg
de struguri costă 7,90 lei, iar preţul unui kilogram de piersici este de 7 lei,
se cere să se afle cîte kilograme de struguri şi cîte kilograme de piersici au
fost vîndute. -
41. Pentru umplerea cu apă unui bazin sînt folosite 4 robinete prin
care curg 250 1/oră şi respectiv 2701/oră. într-o oră, prin cele 4 robinete, curg
1 060 1 de apă. Să se afle cîte robinete au debitul de 250 1/oră şi cîte au
debitul de 270 1/oră.
42. Întrebat fiind, cîţi porumbei şi cîţi iepuri are, un pionier a răspuns:
„în total sînt 51 de capete şi 132 de picioare". Cîţi porumbei şi cîţi iepuri
are pionierul?4
*
3
43. într-un bloc sînt în total 42 de apartamente de două camere şi de

patru camere. Ştiind că blocul are'130 de camere, să se afle cîte aparta
mente au 2 camere şi cîte ău 4 camere.
37
44. Preţul unui radioreceptor este de 1 300 de lei şi a fost plătit în
bancnote de 25 de lei şi 100 de lei. Cîte bancnote de fiecare fel au fost, ştiind
că numărul lor total este 25?
45. Pentru cumpărarea unei cărţi un elev dă o bancnotă de 100 de lei.

El primeşte restul o pătrime din preţul cărţii şi încă 5 lei. Ştiind că a primit
in total 6 monede de 5 lei şi 3 lei se cer:
a) preţul cărţii; b) restul primit; c) numărul monedelor de 5 lei^ res
pectiv 3 lei.
46. Intr-un bloc sînt 39 de apartamente cu 4 şi 3 camere. Cîte aparta

mente de fiecare fel sînt, dacă numărul tofal al camerelor este 141?
D. METODA DRUMULUI INVERS
•47. Un producător vinde cireşe la trei cumpărători. Primului îi vinde

jumătate din cantitate şi încă o jumătate de kilogram; celui de-al doilea,
jumătate din cantitatea*"rămasă şi încă o jumătate de kilogram, iar celui
de-al treilea, jumătate din cantitatea rămasă după plecarea celui de-al doilea
şi încă jumătate de kilogram. Ştiind că după plecarea celui de-al treilea cum
părător au mai rămas 3 kg de cireşe, se cere să se afle cîte kilograme de
cireşe a avut producătorul şi ce cantitate a cumpărat fiecare dintre cei trei
cumpărători.
48. Un elev are o sumă de bani. După ce dublează această sumă, chel
tuieşte 150 de lei. Dublează apoi suma rămasă şi mai cheltuieşte 200 de lei.
După ce dublează noul rest şi cheltuieşte încă 250 de lei, constată că i-au
mai rămas 50 de lei. Care este suma iniţială pe care a avut-o elevul?
49. Dintr-un coş cu mere se ia jumătate din numărul merelor şi încă

2 .3
un măr; apoi — din numărul merelor rămase şi încă 2 mere, apoi — din
rest şi încă 3 mere. După ce se mai ia jumătate din numărul merelor

rămase si încă 5 mere, se constată că au mai rămas în cos 4 mere. Cîte
mere au fost în coş şi cîte mere s-au luat de fiecare dată.
50. La un centru de vînzare a pîinii înainte de închidere erau patru

cumpărători care au cumpărat toată cantitatea de pîine. Să se afle cîte
pîini au fost,dacă fiecare cumpărător a cumpărat jumătate din pîinea care
se mai găsea în momentul cînd i-a venit rîndul şi încă cîte o jumătate de
pîine. '5
1
51. Pentru confecţionarea unor coşuleţe detaşamentul de pionieri al

clasei a V-a B a folosit întreaga cantitate de sîrmă repartizată pentru această
lucrare în felul următor:
In prima zi 0,(3) din toată- sîrma şi încă 80 m.
A doua zi 0,(3) din rest şi încă 60 m.
A treia zi 0,'(6) din noul rest şi încă 60 m.
Să se afle lungimea totală a sîrmei şi cît s-a folosit în fiecare zi.
38
1.8. PROBLEME RECAPITULATIVE
1. Două detaşamente de pionieri A şi B au convenit să facă împreună

1 . . .
o excursie. Deoarece lui A nu-i ajunge — din costul total al excursiei şi
3
5
lui B nu-i ajung — , e le . au plătit această excursie împreună şi ]e-au
9
rămas 400 lei.
a) Cît a costat excursia?
b) De ce sumă dispunea fiecare detaşament?
x j/~ab _ 0,5
c) Să se afle x din - proporţia ştiind că a =
a -f- b 0,0025 20
5
(Concurs matematică, Dîmboviţa, 1973)
2. Cinci cărţi şi trei caiete costă 50,85 lei, iar trei cărţi şi cinci caiete
41,55 lei. Gîte cărţi şi cîte caiete se pot cumpăra cu 40,35 lei, dacă s-au cum
părat 9 bucăţi?
/ ’ ( g .m . nr. 4/ 1974)
3. Să se găsească două numere ştiind că raportul între cel mai mic mul
tiplu comun şi cel mai mare divizor comun este 14 şi citul lor este 3,5.
4. Se consideră numărul de patru cifre N = a 2 3 b (a, b sînt cifre).

a) Să se determine a şi b astfel încît numărul N să fie multiplu de 18.
b) Să se determine a şi b astfel încît N să fie divizibil cu 36. Aceeaşi
întrebare pentru 72.
c) Să se determine a şi b astfel încît numărul N să fie divizibil cu 45.
(Concurs matematică, Bucureşti, 1974)
5. Care este cel mai mic şi care este cel mai mare număr de patru cifre
care împărţit la 74 să dea rest 19? Cîte numere de .patru cifre împărţite la
74 dau rest 19?
v .
6. Un automobil a mers 30 km cu viteza de 36 km pe oră şi apoi 100 km
cu viteza de 60 km pe ofă. Care a fost viteza medie, exprimată în metri pe
secundă, a acestui automobil?
7. O tarla a unei cooperative agricole de producţie a fost semănată astfel:

1 5
cu porumb — din ea mai puţin 60 ha, iar cu grîu — din rest şi încă 180 ha.
2 8
Să se calculeze cîte hectare are întreaga târle.
39
8. a) Care este cel mai mic număr natural mai mare decît 1974 şi care
să fie pătrat perfect?
b) Care este cel mai mic număr natural mai mare decît 1974, care să
fie pătrat perfect şi multiplu de 6?
c) Care este cel mai mic număr natural mai mare decît 1974, care să
fie şi pătrat perfect şi multiplu de 7?
2 3
9. Petre a plecat în oraş cu — din banii economisiţi, iar Mihai cu —
3 ’ 4
3
din banii săi. Fiecare a cheltuit din banii cu care a plecat în oraş — ,res-
2 _ _ •
pectiv — . Să se explice care a cheltuit mai mult dacă acasă au lăsat sume
egale.
10. Trei numere naturale a, 3a, 6a satisfac condiţia că produsul P al

lor se divide prin suma lor S.
a) Justificaţi că suma celor trei numere se divide prin 50.
" b) Cîtul dintre produsul P şi suma S este un număr natural multiplu
de 45. De ce?
11. O sumă de bani s-a distribuit la 3 muncitori A, B, C direct pro-

1 1 1 - - •
portional cu numerele — . — . — . Unul din muncitori constată că el
6 5 3
primeşte astfel cu 462 mai mult decît dacă aceeaşi sumă s-ar fi distribuit
invers proporţional cu numerele 12, 10 şi 15 respectiv. Să se afle:
al Care a fost întreaga sumă?
b) Cît a primit fiecare din cei trei muncitori?
(Concurs matematică cls. a Vl-a, et. judeţeană 1974)
12. Să se afle cu cit se modifică produsul a 4 numere dacă primul se

măreşte cu jumătatea lui, al doilea se măreşte cu a treia parte, al treilea
se micşorează cu a patra parte, iar al patrulea se micşorează cu a treia
parte din el.
3 -=
13. Un dreptunghi are lăţimea — din lungime şi aria 1 215 m2. Să se
5
afle perimetrul dreptunghiului.
14. Un mobil mişcindu-se uniform şi rectiliniu parcurge o anumită

distanţă într-un anumit timp. Dacă viteza se micşorează cu 2 km/h mobilul
parcurge aceeaşi distanţă într-un timp de două ori mai mare. Să se afle
viteza mobilului.
1
40
15. Ariile a trei pătrate sînt direct proporţionale cu numerele 9, 16
25, iar diferenţa dintre cel mai mare şi cel mai mic perimetru este de 16 m.
Să se afle laturile fiecărui pătrat.
16. O sumă de bani între 500 lei şi 600 lei a fost plătită în bancnote de
10 lei şi 25 lei. Ştiind că raportul dintre numărul bancnotelor de 10 lei şi
numărul bancnotelor de 25 lei este 3/4 să se afle: suma de bani, numărul
bancnotelor de 10 lei şi numărul bancnotelor de 25 lei.
(G.M. nr. 6/1984)
17. Cum putem lua 6 litri de apă de la robinet dacă avem un vas de
4 litri şi altul de 9 litri?
18. Cum putem împărţi 10 litri de apă în două părţi egale avînd la dis
poziţie trei canistre a cîte 3, 7 şi 10 litri?
19. Cum putem măsura. 5 litri de apă avînd la dispoziţie un vas de
3 litri şi altul de 7 litri?
20. Cum putem scoate dintr-un vas cu volumul mai mare de 10 litri
8 litri, dacă dispunem de un vas de 10 litri şi de un altul de 6 litri?
21. Avînd la dispoziţie trei vase: unul de 9 litri, unul de 6 litri şi unul
de 100 litri şi folosind numai aceste vase, trei la număr, să se măsoare pe
rînd următoarele cantităţi de lichid: de 5 litri, de 17 litri şi de 20 de litri.
22. Un muncitor a executat 10 lăzi cu piese de aceeaşi mărime, dar o ladă
are toate piesele defecte, fiecare avînd o greutate cu 10 grame mai mică decît
celelalte. Cum poate fi depistată lada cu piesele defecte dintr-o singură cîn-
tărire folosind o balanţă cu greutăţi, dacă lăzile conţin un număr diferit de
piese şi fiecare ladă conţine cel puţin 10 piese, cunoscîndu-se greutatea nor
mală a unei piese?
23. Suma cuburilor a două numere naturale este 280, iar pătratul rapor
tului lor este 9/4. Să se afle numerele.
24. Diferenţa pătratelor a două numere naturale este 28, iar raportul
cuburilor lor este 64/27. Să se afle numerele.
25. Să se rezolve în mulţimea numerelor naturale ecuaţia:
x v - t — 1 983 = 1.
'' (G.M. nr. 4, 5/1984)
26. Să se determine a şi b în următoarele cazuri:
1) 0,(a) + 0,(06) = 0,(79);
2) 0,(a) + 0,(ab) = 0,(85);
3) 0,(a) + 0 ,a (J ) = 0,(8);
numerele fiind scrise în baza 10.
27. Suma a trei numere este 60. Dacă înmulţim al doilea număr cu —
4
obţinem acelaşi rezultat ca şi atunci cind ii adăugăm 5. Ştiind că al treilea
număr este cu 6 mai mare decît primul, să se afle numerele.
(G.M. nr. 4, 5/1984)
41
28. Distanţele parcurse de două trenuri sînt proporţionale cu numerele
3 93
— s i -----. Primul tren a parcurs în acelaşi interval de timp cu 165 km mai mult
4 * 168
v 1
decît al doilea tren. Dacă primul tren parcurge 25 % din drumul său în 1 — ore,
' 2
iar al doilea 40% din drumul său în 2 ore, să se afle vitezele celor două trenuri.
29. Dintr-o bară metalică lungă de 11,9 m s-au tăiat trei bucăţi de
1 - „
lungimi proporţionale cu numerele: 2, 2,(6), 3— , partea rămasă reprezen-
2
3 .
tind — din lungimea barei întregi. Din cele trei bucăţi tăiate un muncitor
produce la strung piese de acelaşi fel. Să se'calculeze:

a) Lungimea fiecărei bucăţi.
b) Numărul de piese rezultate din fiecare bucată, ştiind că din a treia
s-au produs cu 36 piese mai mult decît din prima. „
(Concurs matematică, Constanţa)
n2 — n -+- 2
30. Fie fracţia: n £ N. Să se arate că nu există valori
n2 + n + 2
n £ N, pentru care fracţia este ireductibilă.
(G.M. nr. 3/1982)
31. Fie n un număr natural mai mare sau egal cu 2, Dovediţi că an

poate fi scris ca suma a două numere naturale impare consecutive dacă a
este număr par şi că an poate fi scris ca suma a trei numere naturale con
secutive dacă a = 3k (k natural).
32. Care este numărul de 4 cifre care înmulţit cu 10 este un pătrat per
fect, iar înmulţit cu 175 este un cub perfect?
33. Să se demonstreze că două numere întregi pozitive? nu pot avea un

divizor comun mai mare decît diferenţa lor.
34. Să se demonstreze că orice număr de forma n4 + 4, n întreg diferit

de 1, nu este număr prim. . •3
7
6
5
35. Să se determine toate perechile de numere prime (a, b) pentru care

suma şi diferenţa lor sînt tot numere prime.
- (G.M. nr. 9/1978)
36. Dacă suma pătratelor a două numere întregi se divide prin 7, atunci
fiecare din aceste numere se divide prin 7. " -
(Matematica v şcole)
37. în clasele a V l-a A şi a V l-a B ale unei şcoli sînt 64 de elevi. Dacă
s-ar muta 3 elevi din prima clasă în cealaltă, prima ar avea nu 2 elevi mai
mult decît a doua. Giţi elevi sînt în fiecare clasă?
(G.M. nr. 3/1984)
42
1.9. LUCRĂRI DE VERIFICAREA ÎNSUŞIRII
UNOR CUNOŞTINŢE DE BAZĂ
Lucrarea nr. 1
1. Fie numerele: 122; 1274; 1 944; 32 940; 14 430; 3 448. Subliniaţi

pe cele divizibile cu 3 şi 4.
2. Subliniaţi numerele naturale scrise mai jos care sînt divizibile cu 3

si 5 : 375; 1 225; 3 783; 1 440; 19 245; 41 730.
3. Subliniaţi numerele scrise mai jos care sînt divizibile cu 9 : 1 395;

47 290 ; 39 856; 47 250; 74 394; 21 708; 1010 - 1.
4. Fie numerele: 1470 ; 39 710; 40 443 ; 3 430; 5 005; 35 035 ; 333 336.
a) Scrieţi separat pe cele divizibile cu: 7, cu 11, respectiv cu 13.
b) Care sînt divizibile cu 7 •9 • 13 ?
5. Înlocuiţi cu cifre literele a şi b din numerele: 7aib; 64ab astfel ca

numerele să fie divizibile cu 8 şi 9 -dar nedivizibile cu 5.
6. Scrieţi numerele prime cuprinse între 120 şi 150.
7. Descompuneţi în factori primi numerele: 14 400; 12100; 720; 356.
8. Aflaţi cel mai mare divizor comun şi cel mai mic multiplu comun al .
numerelor: 1440; 1560; 2 880.
■ 9. într-o şcoală sînt mai puţin de 200 de elevi. Dacă se formează grupe
de cîte 6, de cîte 7 şi de cîte 8 elevi, rămîne mereu o grupă necompletă for
mată din 5 elevi. Cîţi elevi sînt în acea şcoală?
{Timp de lucru 90 de minute)
Lucrarea nr. 2
1. Să se simplifice fracţiile:
156 56 32 800
299 ; 1 456 1 12 400
2. Să se aducă la acelaşi numitor fracţiile:
, ~
3 7 9 ', 3 3 4 11 . 12 72 39
8 ’ 12* 36 16' "i -, 20 C ) W 99S 143
2 , 3o . 1i , > .-o
3 , 0 î . , 12 9 4
a) + — + — ; t ) l —- + 3 — + 4, c) — + — + —-■
7 7 7 4 4 15 45 5
43
a) —_ 1 ; b) — — — ; c) 3 - ( 5 - — — )•
9 3 33 11 l 4 4j
5. Calculaţi: a) — din 5; b) — din — ; c) 1 — din — .

4 3 4 4 7
6. Doi elevi au împreună suma de 50 lei. Cit are fiecare elev, daoă
2
primul are — din toată suma?
5
7. Doi muncitori primesc pentru o lucrare suma de 2 800 de lei. Cît
3
primeşte fiecare dacă primul a primit — din cît a primit al doilea?
4
(Timp de lucru 60 de minute)
Lucrarea nr. 3
1-. Să se efectueze:
E =
I l 7 —. — 8 - t * — )•
\ 2 4 11/ K :2f +3I)
.^14-| - 5 1 j : 4j
{4 0 10 7
i o l ] . 2 - ( 5 H - 3 ?-6)
2) 9 1. 72 45
E =
— {‘M [ 2 *4’37
(0,2)s
- 3,5(6) |
')5'07 - îsjj
T_ —
3
— -^ -(5 ,4 -— + — 1: 7
263
2 5 0 li 2 10/ 60
2—
7
Lucrarea nr. 4
1 . - „ .
1. Un elev are o sumă de bani. La început cheltuieşte — dm sumă şi
5
1 1
încă 5 lei, apoi — din rest şi încă 3 lei şi ultima dată — din noul rest
5 5
şi încă 2 lei. Ce sumă a avut elevul dacă i-a rămas suma de 210 Ieşi?
44
2. Vîrsta tatălui împreună cu vîrstele celor doi fii ai săi este de 70 de ani.
Care este vîrsta fiecăruia ştiind că vîrsta tatălui este de două ori mai mare
decît a fiului cel mare, iar vîrsta fiului cel mic este jumătate din vîrsta frate
lui său?
3. Un pix şi o carte costă 23 de lei. Dacă micşorăm cu 2 lei preţul cărţii
şi mărim cu 4 lei preţul pixului, atunci pixul costă de 4 ori mai mult decît
cartea. Cît costă fiecare?
4. Diferenţa a două numere naturale este 271. împărţind numărul
mai mare la numărul mai mic se obţine cîtul 7 şi restul 13. Să se afle numerele.
Lucrarea nr. 5
1. Numărul elevilor şi personalului dintr-o şcoală este 2 496. Ştiind că

numărul personalului reprezintă 4 % din numărul elevilor, să se afle cit per
sonal şi cîţi elevi are şcoala.
2. Numărul băieţilor dintr-o clasă este mai mare cu 20% decît numărul
fetelor. Cîţi băieţi şi cîte fete sînt în clasă dacă în clasă sînt cu trei fete mai
puţin decît băieţi?
Lucrarea nr. 6
1. Suma a patru numere este 345. Să se afle numerele, ştiind că al doilea

este 80% din primul, al treilea 75% din al doilea, iar al patrulea este 6 0%
din al treilea.
2. Un vînzător vinde în 3 zile 1 809 kg cartofi. In prima zi vinde de 3 ori

mai mult decît în a doua zi şi încă 1 kg de cartofi. în a treia zi vinde cu
1 kg mai puţin decît jumătate din cît a vîndut în a doua zi. Cîte kilograme
de cartofi a vîndut în fiecare zi?
3. După ce un pieton a străbătut 1 km si încă jumătate din drumul

1
care a rămas, mai are să parcurgă — din tot drumul plus 1 km. Care este
3
lungimea drumului?
4. La un magazin s-au vîndut sandale cu 90 de lei perechea şi pantofi cu
210 lei perechea, încasîndu-se suma de 24 000 de lei. Cîte perechi de sandale
şi cîte de pantofi s-au vîndut, dacă s-au vîndut de 3 ori mai multe perechi
de sandale decît de pantofi?
5. într-un atelier şcoală se execută 168 de piese în 8 ore. Ştiind că în’ ate
lier pot fi executate 26 „de piese mici sau 16 piese mari într-o oră, să se
afle cîte piese de fiecare fel se execută în 16 ore.
45
Lucrarea nr. 7
d . c
1. Se consideră fracţiile — şi — , unde a, b, c, d sînt numere pozitive,
b d '
a - j - c a 4- c a — c
diferite, cu a < c şi b > d. Se mai formează fracţiile
b + d b — d b -\-d
a—c
Scrieţi cele 6 fracţii în ordine crescătoare.
b —d
(G.M. 1982)
2. Un elev cumpără un stilou şi o carte care costă 126 de lei. Plata a
făcut-o numai in monede de 3 lei şi 5 lei şi a avut mai multe monede
de 5 lei. Să se afle cîte monede de fiecare fel a avut, ştiind că a dat numărul
cel mai mare posibil de monede.
3. Intr-o urnă sînt 15 bile albe, 12 bile negre şi 25 de bile roşii. Care.este
numărul cel mai mic de bile pe care trebuie să le scoatem, fără a ne uita
în urnă, pentru a fi siguri că am scos 5 bile de aceeaşi culoare.
Lucrarea nr. 8
1. Să se arate că fracţia:
3n+1 •5n + 3" • 5n+2 + 6 •3n •5n
22n+1 •3n + 3n+1 •4n -j- 2n+1 •6n+1
se simplifică cu 17, oricare ar fi n £ N.
(G.M. nr. 8/1984)
2. Fie numărul N = 5n+4 •3n •2" - f 5” •3n+2 •2n+z, unde n £ N. Să
se determine valorile lui n pentru care 1983 divide pe N.
(G.M. nr. 7/1984)
33 •23n •35" - 14n+1
3. Arătaţi că fracţia se simplifică cu 19, pentru
58 •23n •5n — 2n
/i£ N .
4. Dacă la produsul a trei numere consecutive se adaugă numărul din
mijloc, se obţine cubul numărului din mijloc.
5. Fie n un număr întreg şi pozitiv (n £ N*) să se demonstreze că:
a) Dacă n este par atunci N = 3" + 63 este divizibil cu 72.
b) Dacă 3 " .+ 63 este divizibil cu 72 atunci n este un număr par.
6. Aflaţi toate numerele de forma 2 yz divizibile cu 6.
(G.M. nr. 5/1983)
7. Determinaţi toate numerele de două cifre, scrise în baza 10, pentru
care suma dintre număr şi răsturnatul său este pătrat perfect. .
(G.M. nr. 5/1983)
46
Lucrarea nr. 9
1. în două biblioteci sînt 23 400 de cărţi. Dacă din prima bibliotecă

s-au transferat celei de-a doua 1800 de cărţi, in ea au rămas de două ori mai
puţine cărţi decît în a doua. Gîte cărţi au fost la început în fiecare bibliotecă.
2. într-un siloz sînt de două ori mai multe tone de grîu decît în
altul. Dacă din primul siloz se scot 750 t şi se aduc în al doilea 350 t,
amîndouă silozurile conţin aceeaşi cantitate de grîu. Gîte tone de grîu au
fost la început în fiecare, siloz?
2
3. Raportul a două numere este — . Dacă micşorăm numărul mai
mare cu 400, iar pe cel mai mic îl mărim tot cu 400 raportul devine
4
— . Să se afle numerele.
5 '
4. Un tată are 61 de ani, iar fiul său 29 de ani. Cu cîţi ani în urmă a
fost tatăl de 9 ori" mai în vîrstă decît fiul ?
5. Doi elevi au împreună 120 de lei. Dacă primul elev ar avea de două
ori mai mulţi lei, iar al doilea ar avea de 5 ori mai mulţi lei, ei ar
avea împreună 360 de lei. Cîţi lei are fiecare elev?
6. într-un magazin s-a vîndut stambă şi pînză încasîndu-se pentru

fiecare aceeaşi sumă. Ştiind că s-au vîndut cu 40 de metri mai multă pînză.
decît stambă şi că un metru de stambă costă 18 Iei, iar unul de pînză 14 lei,
să se afle cît. s-a încasat pentru toată vînzarea.
Lucrarea nr. 10
1. Suma pătratelor numărătorului şi numitorului unei fracţii este 85,

. • . 85
iar suma dintre fracţie şi inversa ei este — . Care este fracţia?
' 42
2. Diferenţa a două numere este 77. împărţind numărul mai mare la

numărul mai mic obţinem citul 2 şi restul 25. Să se afle cele două numere.
3. Să se afle dimensiunile unui dreptunghi cu perimetrul de 168 dm,

ştiind că dreptunghiul este asemenea cu un altul cu dimensiunile de 15 m
şi 20 m.
4. Roata din faţă a unei căruţe are diametrul de 8 d m ,ia r cea dinapoi
are diametrul de 12 dm. La un drum ele au făcut în total 6 280 rotaţii com
plete. Să se afle cile rotaţii a făcut fiecare dintre roţi şi care a fost lun
gimea dramului.
47
5. Să se afle aria unei suprafeţe dreptunghiulare, ştiind că dacă mărim
4 f , .
lungimea de i ori, iar lăţimea o micşorăm de 0,(3) ori, aria suprafeţei
5
se micşorează eu 120 m2,
Lucrarea nr. 11 >
1. O marfă a intrat în depozit la preţul de 1 080 lei. După două reduceri

consecutive de preţuri, acea marfă s-a vîndut cu 874,80 lei. Ştiind că redu
cerile au fost proporţionale cu noile preţuri ale mărfii, să se afle preţul aces
teia după prima reducere.
(G.M. nr. 1/1984)
2. Pentru a hrăni 12 cai şi 20 vaci se dădeau 250 kg fîn pe zi. Mărindu-se
raţia de fîn pentru cai cu 25% şi pentru vaci cu 20% , s-au dat 306 kg fîn
pe zi. Cîte kilograme de fîn se dădeau la început, pe zi, pentru un cal şi
cîte pentru o vacă? Să se calculeze cu cîte procente era mai mică raţia
iniţială decît ultima raţie pentru fiecare cal şi respectiv pentru fiecare vacă.
3. Pentru prepararea mortarului, raportul dintre volumul varului şi al

nisipului este de 1/2. Prin uscare are loc o micşorare a volumului de mortar
cu 25 % faţă de suma volumelor de nisip şi var utilizate. Să se afle cît var
şi cît nisip este necesar pentru 0,45 m3 mortar uscat. 1
, (G.M.F. nr. 12/1961)
4. O piesă turnată dintr-un aliaj de 3 metale, în cantităţi proporţio

nal cu numerele 3, 4 şi 5, costă 283,50 lei, din care 5 % s-a plătit pentru
manoperă. Să se afle masa piesei, ştiind că 3 g din primul metal costă cît
două grame din al treilea şi un gram din al treilea costă cît două grame
din al doilea, al cărui preţ este de 1,50 lei gramul.
(G.M.F. nr. 10/1959)
Lucrarea nr. 12
1. Să se demonstreze că dacă unui număr oarecare i se adaugă de 8 ori

suma cifrelor sale, se obţine un număr divizibil cu 9.
2. Să.se demonstreze că, dacă la un număr de 3 cifre se adaugă de 5 ori

cifra sutelor, de 4 ori cifra zecilor şi de 6 ori cifra unităţilor, se obţine un
număr divizibil cu 7.
3. Intr-un sertar se găsesc 155 de lei în monede, de 1 leu, de 3 lei şi

de 5 lei. Numărul monedelor de 1 leu este egal cu numărul monedelor
de 3 lei. Ştiind că în total sînt 55 de monede, să se afle cîte monede sînt
de fiecare fel.
(Timp de lucru 60 de minute).
48
INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI
1.1. UTILIZAREA LITERELOR ÎN CALCULE;7 MULŢIMI

5
1. a) adevărată; b) adevărată; c) adevărată; d) adevărată; e) falsă;

f) adevărată; g) adevărată; h) falsă; i) falsă; j) adevărată; k) falsă; m) falsă;
n) adevărată; o) adevărată; p) falsă; r) falsă; s) adevărată; t) adevărată;
u) falsă.
2- a) (1, 2, 3, 4,-5}; b) (2, 3 }; c) (1 ); d) (4, 5 }; e) (1, 4, 5 }; f) (2, 3
4, 5, 6 }; g) {3, 4, 5 }; h) {2 }; i) (2, 6 }; j) {3 }; k) {3 }; 1) N; m) A : n) 0 .
3. a) Mi = {19}; b) M 2 = {8 }; c) M3 = {6 }: d) M* = 0 : e) Ms = 0 ;
f) M6 = { 4 }; g) M7 = {3}, ■
4. a) adevărată; b) falsă; c) adevărată; d) falsă.
5. a) M x = {0, 1, 2 }; b ) M 2 = { 0, 1, 2, 3 ); c) Mz = {0,' 1, 2, 3, 4, 5 };
d) M a = (0, 1, 2, 3, 4}. -
6. a) A = {1, 2, 3, 4 }; B = {1, 2, 3 }; b) {1, 2 }; {1, 3 }; {2, 3 }; c) {1,
2, 3 }; .{1, 2, 4 }; {1, 3, 4 }; {2, 3, 4 }; d) 0 ; {1 }; {2 }; {3 }; {1, 2 }; {1, 3 };
.{2, 3 }; e) 0 ; •{!}; {2 }; {3 }; {4 }; {1, 2 }; {1, 3 }; {1, 4 }; {2, 3 }; {2, 4 };
{3, 4 }; f) {4}, 0.
7. {1, 2, 3 }; {1, 2, 3, 4 }; {1, 2, 3, 5 }; (1, 2, 3, 4, 5}.
8. a) adevărată; b) adevărată; c) falsă; d) falsă; e) adevărată; f) ade
vărată. -
9. a) falsă; b) adevărată; c) adevărată; d) falsă; e) falsă; f) adevărată.
10. A = {1, 2, 3, 4, 6 }; B ----- {1, 2, 3, 5}.
. 11. A = {1, 2, 3, 4 }; B = {3, 4, 5, 6, 7}.
12. A . = { !, 2, 3, 9 }; B = {1, 4, 5, 6, 7, 8}.
13. Problema admite mai multe soluţii:
A = {4, 5 }; B = {4 }; C =» {3, 5} sau A = {4, 5 }; B = {4 }; C = {3}
sau A {4 }; B = {4 }; C = (3, 5} sau: T = {3, 4, 5}; B = { 4}; C = { 3, 5}.
14. M = {0, 1, 2, 3, 4}.U
a) A = {0, 2,4, 6, 8 }; B = {0, 3, 6, 9, 12}; C = {0,6, 12, 18, 24}:
B = {1, 4, 7, 10, 13}; £ = {2, 5, 8, 11, 14}. _
b) Nu există relaţii de incluziune între mulţimile A, B , C, D, E.
c) A H B = {0, 6 }; ^ U C =. {0, 2, 4, 6. 12, 18, 24}: ,4 fl C = {0, 6 }:
D U E — {1, 2, 4, 5, 7, 8, 10, 11, 13, 14}; (A n C) U B = {0, 3, 6, 9, 12};
A U (C 0 B ) = {0, 2, 4, 6, 8, 12}.
15. a) C c A ; C cz B-, b) A n B = C; A U C = A : A fiC = 'C :
D U E = Ar\ 5 ; ( i 0 C) U 5 = B\ A H (C U B) = A n B = C.
16. a) x G {4, 5, 6 }; b) £ £ {1, 2, 3, 4 }; c) rr £ .{0 , 1, 2, 3 }; d) s .£ {0,
1, 2, 3 }; e) a; £ {1, 2, 3, 4}. 4
49
17. x £ {3, 4, 5, 6}.
18. a) A = {2, 4 }; B = {3 }; C = 0 ; Z)^= j4 i . E = 0 .
b| J n B ' c c D ‘ E c A ; E c B; E c D ; E Q C : C C A.
n n°4 - nn5 ~r>0Â d n C = 0 ; Ba0 C<T 0 ; c - 5 c ~ A = 0;
£ n c = 0 ’ 'D n 5 = = 0 ; £>_A = 0; 4 - Z) = {2 }; ■£ - B = 0;
,, n1?! jo 4 , “ î 1' 3}! b ) # = { L 2 >5> 10}; c) C = {1, 2, 3, 4, 6, 12};

ă) D - (2, 4 }; -e) E = (2, 3, 6, 11}; 1)F = {2, 3, 4, 5; 7, 13}. . *
2^'rn ) ? b ) * G {1. 2>5- *0}'; c) x e (1, 2, 3, 4, 6, 12};

8, 9, 12? 17}. 3 }; e) X e (0, -1, 3’ 4’ 5, 8 }; 0 * e (°. O ? 8) * € ‘{2, 5, 6,
A 4 2o' f 1 I r 2, 1)1 2’ 4^ b ) x G {2> 4L c) X E { —10, —4, —2, —1,

°! *»3’ 4> 6» 8> 14}; d ) i £ (3, 4, 5, 6, 8, 14}; e) a £ {1, 3 }; f) a £ - { 2 } ;
22. a) Pentru a: + 1 = 2 şi y — 2 = 3 se găsesc x = 1 si y = 5 rezultă

* + 1 2
------- -- = — • Analog găsim:
y —2 3
b) x = 2\ y = 3; c) a = 1; y — 2; d) a = 1; y "= 4; e) a = 0; y = 10.
23. a) A = {1, 2, 3, 4, 6, 9, 12, 18, 36}.
B = { - 3 6 , -1 8 ; -1 2 , - 9 , - 6 , - 4 , - 3 , -2 , -1 , 1, 2,
3, 4, 6, 9, 12, 18, 36}.
C = {0, 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30, 33, 36}.
D = (0, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22, 24, 26, 28, 30,
32, 34, 36}.
E = {0, 6, 12, 18, 24, 30, 36}.
b) B ^ A ; E c C ; E c D ;
c) A U B = B- A n B = A ; C fi D = E; E D C = E; E CI D = E.
1.2. DI VIZIBILITATE
1. a) 4; b) 25; c) 334; d) 22; e) 23; f) 23; g) 57'; h) 1; i) 120; j) 1; k) 4.

2. a) adevărată: bl falsă; c) adevărată; d) falsă; e) adevărată; f) falsă;
g) adevărată; h) 3236 = 32 - 118 = (32)118 = 9118;.2354 = 23‘ 118 = (23)118 = 8 118,
adică 9118 > 8 118, adevărată; i) adevărată.
3. a) 6; b) 4; c) 8; d) 2; e) 6; f) 6 ; g) 5; h) 1; i) 9; j) 9; k) 6.
4. a) falsă; b) falsă. -
15. a) 1002; b) 990; c) 996; d) 1 008.
e) Indicaţie: Numărul este de forma 36 - A:; i G N. Pentru A: = 27,
se obţine numărul 972.
f) Numărul este de forma 4 •5 •9A; = 180 k; k €E N. Pentru k = 6, se
obţine numărul 1 080.
16. Găsim numerele 2 052; 2151; 2 250; 2 259; 2 358; 2 457; 2 556:
2 655; 2 754 ; 2 853; 2 952.
50
17. Pentru ca numărul 7aib să fie divizibil cu 9 trebuie ca 7 + a 4- 4 4-b
să fie divizibil cu 9, deci 7 + a + 4 + '6 = 18 sau 7 + a + 4 + /> = 27,
adică a + b — 7 sau a -f- b = 16. Numărul fiind divizibil cu 8, trebuie ca
numărul akb să fie divizibil cu 8. Deoarece numărul este nedivizibil cu 5,
trebuie ca b să fie diferit de 0 şi 5. Dacă a + b = 7, atunci b poate lua valo
rile 2, 4, 6, de unde rezultă că a £ {1, 3, 5}. Se găsesc numerele 542, 344,
146 şi 848. Singurele numere care respectă condiţiile din enunţ sînt 344 şi
848. Numerele căutate sînt 7 344 şi 7 848. Analog, pentru numărul 64ab,
găsim b — 8; a = 0, adică numărul 6 408, care respectă condiţiile din enunţ.
18. Pentru ca numărul 34ab să fie divizibil cu 25 trebuie ca numărul ab

să fie divizibil cu 25. Rezultă că numerele naturale de forma 34ab, divizi
bile cu 25, sînt: 3 400; 3 425; 3 450; 3 475.
19. Fie re primul număr. Celelalte vor fi re -J- 1 şi re -j- 2, Produsul lor,
N = re(re 4- 1) (re -}- 2) este divizibil eu 2, deoarece dintre 2 numere naturale
consecutive cel puţin unul este număr par, şi este divizibil cu 3, deoarece
dintre 3 numere naturale consecutive cel puţin unul este divizibil cu 3.
Fiind divizibil eu 2 şi cu 3, numărul este divizibil cu 6.
Sau: a) re poate fi de forma 2k sau 2k + .1 ; k £ N. Pentru re = 2k,
N = 2k(2k + 1) (2k + 2) este divizibil cu 2. Pentru re = 2k + 1, N =
= (2/c + 1) (2/c + 1 + 1) (2k + 1 + 2 ) = (2A + 1) (2k + 2) (2k + 3) =
= 2(2k -j- 1) (k + 1) (2k + 3) este divizibil cu 2. Deci, în orice situaţie, N
este divizibil cu 2.
b) Numărul re poate fi scris: 3/c'; 3k' - f 1; 3k' + 2. Pentru re = 3k'
rezultă N = 3k'{3k' + 1) (3k' 4- 2) divizibil cu 3. Pentru re = 3&' + l.
rezultă N = (3k' 4- 1) (3/c' + 1 + 1) (3/c' + 1 + 2) = (3/c' + 1) (3 /c'+
+ 2) (3k' + 3) = 3(3A:' -}- 1) (3k' + 2) (k' + 1), care este divizibil cu 3. Pentru
re = 3/c' + 2, rezultă N = (3/c' + 2) (3/c' + 2 + 1) (3A' + 2 -ţ- 2) =
= 3(3k' + 2) (k1 -ţ- 1) (3k' + 4) care este divizibil cu 3. Fiind divizibil cu
2 şi cu 3, rezultă că N este divizibil cu 6.
20. Se arată că produsul a cinci numere consecutive este divizibil cu 3,
5 -şi 8, la fel ca la exerciţiul precedent.2
*
1
21. Cum numărul 375 este divizibil şi cu 3 şi cu 5, scăzînd din el un
multiplu de 3, trebuie să rămînă un multiplu de 5, pentru a avea şi un
număr întreg de monede de 5 lei. Cu cît vom lua mai puţine monede de
3 lei, cu atît numărul total de monede de 3 şi 5 lei lâ un loc va fi mai mic.
Cel mai mic număr^de monede de 3 lei pe care-1 putem lua (excludem cazul
ca suma să fi fost plătită numai în monede de 5 lei) este 5. Suma ce poate
fi plătită cu 5 monede de 3 lei este de 15 lei. Rezultă că vor fi (375 — 15) :5 =
= 72 monede de 5 lei. Numărul minim de monede cu care poate fi plătită
suma este de 72 -f- 5 = 77 monede. Analog, găsim că numărul maxim de
monede cu care poate fi plătită suma este 3 -j- 120 = 123 monede.
22. Scriem expresia sub formă zecimală:
. E = 10" + 17 = 10 000 ... 0 + 17 = 1,000... 017.
de n ori dc n —2 ori
Deoarece suma cifrelor expresiei E- luate ca simple unităţi este 1 +

+ 0 + ... + 0 + 1 + 7 = 9, rezultă că expresia este divizibilă cu 9.
de n—2 ori
51
4*
23. Analog ca la exerciţiul precedent; se arată în plus că ultima cifră a
expresiei este un număr cu soţ. \
24. Fie N = abc, a > c; abc — cba = 100a + 10b + c — 100c — 10b —
— a — 99a — 99c = 99(a — c), care este un număr divizibil cu 9 şi cu 11.
25. Suma cifrelor numărului N, luate ca simple unităţi, este numărul:
a + b + c + a — 2 c Jt- b - { - c - \ - 2 c = bc + b, care trebuie să fie multiplu
de 9. Avem cazurile:
- a) c = 1; b = 4; a = 2,deciN = 2 412;
b) c = 2; b = 8; a — 4,deciN = 4 8 24;'
c) c = 3; b = 3; a = 6,deciiV = 6 336;
d) c = 4; = 7; a = 8, deci N = 8 748.
Alte cazuri nu convin.
26. Numărul a •aaa se poate scrie a2 •111. Dar 148 = 22 •37. Cum 111
este divizibil cu 37, rezultă că numărul dat este natural dacă a <= {2, 4, 6, 8}.
27. Ultima cifră a lui 9 12 este lfia r ultima cifră a lui 712 este tot 1. Prin
scăderea celor două numere se obţine ultima cifră 0, deci numărul este divi
zibil cu 10. -
28. Expresia se poate scrie:
JJ _ ^2n . 7 . 72n . _j_ 52n . 7271 . ^ n 5 . 52n . 72n . ^ 2n _
= 52» . 7271. 112t. •(7 + u _ 5) = 5 .7 . u z » . 13>
Cum expresia conţine ca factori primi pe 5, 7, 11 şi 13, iar produsul

acestora este 5 005, rezultă că E este divizibilă cu 5 005.
29. Numărul N se poate scrie: N = 3n+2 •22n+3 + 3n+3 •4n+2 =
= 3n •3 2 •2m • 23 + 3n •33 • 4" • 4 2 = 3" • 22n • 9 •8 + 3” • 22» • 27 ■ 16' =
= 9 •8 •3" •2271•(1 + 3 •2) = 7 •9 •8 •3n •22n, care este divizibil cu 7 şi
9, deci este divizibil cu 63.
30. Analog ca la 29.
31. Condiţia necesară ca numerele a şi b să fie prime între ele este ca
ambele să fie fără soţ sau unul cu soţ şi celălalt fără soţ. Dacă ambele
sînt ftră soţ, atunci a + b şi a — b sînt numere cu soţ, deci nu sînt prime
între ele. Dacă a este număr cu soţ şi b este număr fără soţ, atunci a -\- b
şi a — b sînt numere fără soţ, deci pot fi prime între ele.3
*
5
4
2
32. Nu. De exemplu: 3 şi 5 sînt prime între ele, dar a - f b = 8 şi a2 +
+ b2 = 34 nu sînt prime între ele..
33. Nu. De exemplu, 24 nu este divizibil cu 6-8 = 48.
34. Se află cel mai mic multiplu comun al numerelor 24 şi 36. Se găseşte
72. Prima roată face 3 rotaţii, iar a doua roată face două rotaţii.
35. al 4; b) 108; c) 12; d) 75.
37. 421; 1 009; 3 001.

38. Se află cel mai mic multiplu comun al numerelor 5, 7 şi 9, care este
315. Adăugăm 5 la 315 şi obţinem 320, care este numărul căutat,
52
39. Fie a şi b cele două numere = a .-j- b — 168; a — 2ka' şi b — 246',
cua' şi 6' prime între ele; 24a' + 246' — 168, de unde a' + b' — 7. Dacă
a’ = 1 şi b’ = 6, găsim numerele 24 şi 144. Dacă a' = 2 şi b' = 5,găsim
numerele 48 şi 120. Dacă a' — 3 şi b' = 4, găsim 72 şi 96.
40. Primul autobuz pleacă după 72 de minute, al doilea după 80 de
minute, iar al treilea după 48 de minute. Aflăm cel mai mic multiplu co
mun al numerelor 72, 80 şi 48. Găsim numărul 720. Deci autobuzele vor
pleca din nou în acelaşi moment după 720 ; 60 = 12 ore, adică la ora 18.
41. Circumferinţa roţii din spate este 225 cm, iar a roţii din faţă est
de 180 cm. Aflăm cel mai mic multiplu comun al numerelor 225 şi 180 şi
găsim numărul 900. Deci distanţa minimă pe care o parcurge căruţa este
de 9 m.
42. 2 ore; 40; 45; 48.
43. Se află cel mai mic multiplu comun al numerelor 2, 3, 4, 5 şi 6 care
este 60. Deoarece atunci cînd se iau cîte 2, 3, 4, 5 şi 6 piese una rămîne
singură, numărul de piese va fi de forma N = 60k + 1. Numărul N trebuie
să fie divizibil cu 7. Dînd lui k valorile 1, 2, 3 şi 4 se obţin numere care nu
sînt divizibile cu 7. Pentru re = 5 se obţine iV = 301, care este divizibil
cu 7. Deci numărul minim de piese este 301.
44. Fie a şi b cele două numere. Deoarece cel mai mare divizor comun
al lor este 15, acestea pot fi scrise: a = 15 •a'; b = 15 •b', cu a' şi b' numere
prime între ele. Avînd a - 6 = 6 750, rezultă 15a' •15b' = 6 750, adică
a' •b' = 30. Cum a' si b' sînt numere prime între ele distingem cazurile:
a' = 1 şi b' = 30; a' - 2 şi b' = 15; a‘ = 3 şi b' = 10; a' = 5 şi 6' = 6.
Numerele care îndeplinesc condiţiile din enunţ sînt: 15 si 450; 30 şi 225;
45 şi 150; 75 şi 90.
45. Fie a şi b cele două numere, (a, b) = 500, de unde a = 500 a' şi
b — 500 6', unde a' şi b' sînt prime între ele. Deoarece — = 0,3(6), rezultă
b
500a' 36 — 3 a' 11 , , , 0A
------ = ------------ - sau — = — j de unde a = 1 1 : b = 3 0 .
5006' 90 V 30
Deci numerele sînt: a = 500 •11 = 5 500; b — 500 •30 = 15 000.
46. Fie a şi b cele două numere, d cel mai mare divizor comun, iar m
cel mai mic multiplu comun al acestora. Atunci a = d •a' şi b = d •b\ unde
a' şi b' sînt numere prime între ele şi a •b — 7 776, de unde d •a' ’ d •b' = 7 776;
m = d •a' •6', deci d - a’ •b' = 216. Rezultă că 216d = 7 776, de unde d =
= 7~ 7- . adică d = 36.
216
47. Procedînd ca la 46, se găsesc numerele 126 şi 231.
48. Fie d împărţitorul. Dacă scădem din numerele 3 456, 5 435 şi 8 593
respectiv numerele 6, 8 şi 14 obţinem numere care se împart exact la d. Deci:
3 456 - 6 = 3450; 5 435 - 8 = 5427; 8 593 - 14 = 8 579. Numerele
3 450, 5 427 şi 8 579 au un singur divizor comun şi anume pe 23.4 9
49. 18. 50. 280. '
53
51. Cel mai mic multiplu comun al numerelor 6, 7 şi 8 este numărul
168. Deoarece prin împărţirea numărului la 6, 7 şi 8 obţinem restul 5, rezultă
că numărul cerut este 168 + -5 = 173.
52. Se află cel mai mic multiplu comun al numerelor 7, 8 şi 9; se găseşte
504 care este numărul căutat.
53. Cel mai mic multiplu comun al numerelor 24, 30 şi 18 este 360. Nume
rele care împărţite la 24, 30 şi 18 dau restul 7 vor fi de forma N = 360 •k + 7.
Se dau lui k valori numere naturale pînă cînd obţinem primul număr mai
mare ca 2 000.. Se găsesc numerele: 7; 367; 727; 1087; 1 447; 1807.
54. Numerele pot fi scrise sub una din formele: N = 11k + 1; N = 57+2;
N — 6m cu k, l, m numere naturale. Observăm că primul număr care înde
plineşte condiţiile impuse este 12. Pentru îndeplinirea condiţiilor impuse,
numerele următoare trebuie să fie multiplii de 11 •5 •6 cărora le adăugăm 12,
deci N = 330^? -j- 12, cu p număr natural. Se găsesc numerele: 12; 342; 672;
1002; 1332; 1 662.
55. Dacă-N = aabc, cifrele se pot scrie: 5 = a + 1; c = b + 1 = a + %

Cum a + a + b + c = 11 rezultă a — 2; 5 = 3. şi c = 4, Numărul este
N = 2 234. Scrierea sub forma zecimală este: N = 2 • 103 + 2 •IO2 +
+ 3 -1 0 + 4.
56. FieiV = î 979 ab. Ca să fie divizibil cu 36, acesta trebuie să fie divi
zibil cu 4 şi cu 9. Deci ab trebuie să fie divizibil cu 4, iar 1 + 9 + 7 + 9 +
+ a + b să fie un multiplu de 9, adică a + b + 8 să se împartă exact la 9,
Deci a + b + 8 = 9 sau a + b + -8 = 18, de unde obţinem: a + 5 = 1,
care nu convine, şi a + b = 10. Cum ab este divizibil cu4,rezultă că b poate
lua valorile: 0, 2, 4, 6 şi 8. Corespunzător, cazurilorde mai sus găsim:
a) b= 0 şi a— 10, nu convine;
b) b= 2 şi a— 8, nu convine;
c) b= 4 şi a= 6, convine, deci N = 197 964;
d) b= 6 şi a~ 4, nu convine;
e) b= 8 şi a= 2, convine, deci N = 197 928.
57. Fie N numărul dat.- Notăm cu A numărul reprezentat de ultimele

trei cifre ale numărului N si cu B numărul exprimat de toate celelalte cifre.
Deci N = 4 000 B + + = 1 000 B + A + B - B = 1 001B + A — B.
Deoarece 1 001 = 7 -1 1 - 1 3 , rezultă că 1 001 este divizibil cu 7, 11 şi 13.
Avem cazurile: a) dacă A = B, rezultă N = 1 0 0 1 5 , care este divizibil cu
7, 11 şi 13; b) dacă A < 5 , atunci N — 1 001 B — (B — A ) şi, pentru ca N
să fie divizibil cu 7, 11 sau 13, trebuie ca B — A să fie divizibil cu 7, 11
sau 13; c) dacă A > B, atunci N = 1 001 B + A — B şi trebuie ca A — B
să fie divizibil cu 7, 11 sau 1 3 .'
58. Notăm A — abc şi avem N = 1 OOOA + A = 1 001 A. Analog ca la

problema 57, găsim că N = abcabc este divizibil cu 7, 11 şi 13.5
9
59. Numărul N = abbab — 2b se poate scrie:

N = IO4 •a + IO3 •b + IO2 •b + 10-a + b - 2 b = 10 010a + 1 0995. Dar
10 010 şi 1 099 sint divizibile cu 7 şi 11; rezultă că N este divizibil cu 7 şi 11.
Analog se arată că N — abbab — 9 5 este divizibil cu 13.
54
60. Numărul 38 x 54 poate fi scris: 38 •1 000 -f- *-100 -j- 54 = 38 054 -j-
+ 100 a:. Restul împărţirii lui 38 054 la 31 este 17, iar restul împărţirii lui
100 la 31 este 7. Deci pentru ca numărul 38 a: 54 să se dividă cu 31 trebuie
ca 100 a;-(-17 = 93 £ -f- 7 £ + 17 să şe împartă exact la 31 sau 7 x - f 17 să
fie divizibil cu 31. Deoarece x reprezintă o cifră, rezultă că 7a; + 17 poate
lua numai valorile 31 sau 62. Dacă 7 a; + 17 = 31, rezultă I x = 14, deci
x = 2. Dacă 7 x + 17 = 62, rezultă 7 a; = 45 şi x nu este întreg. Deci numă-
ul căutat este 38 254.
61. Procedînd analog ca la 60, se găseşte x = 4, adică N = 148 125.
1 892 1 496 i 892 1 496

62. x = 7. 63.
19 232 ' 19 232 ’ 15 236 15 236
3190 3190 3 795 3795
64.
2 530 ' 2 035 ’ 2 530’ 2 035 *
65. Fie N = abc, cu a + c = 2b. N = abc = 100a -f- 10b -j- c = 100a +
■jr 5 (a -j- c\ -j- c = 105a + 6c •N + c = 105a + 6c + c = 105a + 7c, care
66. N = abbl + 2 •ab — 100ai + 51 -(- 2ab = 102 •ab + 51, deci N este
divizibil cu 51.
67. Numerele sînt de forma 7p, unde p este număr natural. Cel mai mic
multiplu comun al numerelor 4, 6, 8 şi 9 este 72. Numerele sînt şi de forma
N = 72k 4- l cu k şi l numere naturale. Avem egalitatea: 7p = 72k + l.
Deoarece prin împărţirea numerelor la 4, 6, 8 şi 9 obţinem acelaşi rest,
acesta poate fi unul din numerele 1, 2 sau 3 (am exclus cazul cînd numerele
f x 4. - , - o a\ 72k + l 70k + 2k + l , 2k + l
s-ar împărţi exact la 4, 6, 8, 9). p = — - — = --------- —---------= 10A -î------ ^ —
Cum p este natural, trebuie ca (2k -(- l) să se împartă exact la 7. Avem

situaţiile:
a) pentru l = 1, găsim k = 3 şi k = 10, deci numerele sînt 217 şi 721;
b) pentru 1 — 2, găsim k — 6 şi k = 13, deci numerele sînt 434 şi 938;
c) pentru 1 — 3, găsim k — 2 şi k = 9, deci numerele sînt 147 şi 651.
1.3. NUMERE RAŢIONALE POZITIVE
1. Mai mare. 2. măi mic. 3. a) se micşorează; b) se măreşte; c) se mic

şorează; d) se măreşte.
, 4 . 4 3 . 2 5 , 3 3 ,.7 7 . 2 3
4. a) ------ > - — ; T ) — < — ; c ) ^ - > — ; d) — < — ; e) — > — -
115 115 9 9 4 7 3 2 5 10 ’
.. 4 11 , 3 5 , 7 5 ..3 9 ... 8 4
9 < 18’ g 20 < 2 8 ’ h 1 8 > 16 ’ 1 4 _ 12’ J 18 9 *
55
4 5 7 1! _ 5 5 5 . _2 _3 1_
b , ! •: — • — ; c)
1 2 ’ 12 ’ 1 2 ’ 12 ’ 1 4 ’ 9 ' 8 ’ 3' 3 ' 4 ' 6 ; 8
9 7 4
d)
8 ' 6 ' 3 '
6. Dacă fracţia este supraunitară pozitivă se măreşte, iar dacă este

subunitară pozitivă se micşorează.
7. a) 2 — ; 2 — 3 — ; 3 — ; 17 — ; 10 — ; 8 — ;•85 — -
5 4 2 ' 8 7 8 - 55 23 '
b) 5 — ; 2 — ; 4 — ; 2 — ; 9 — ; 6 — ; 9 ^ ; 181— .
3 4 3 2 5 19 9 13
0 ,11 25 119 173 491 7 37 38 1 205 17395

8- a) — : — ! - 7TT-: i - 7- ; b )
4 ' 7 ' 10 ’ 142 ’ 4 2 ' 8 ' 3 ’ 12 ' 9
9. —. • 4 i_ . _2 £ A. A . bv— — 7_7 _44 j 3 _2

3 ' 3 ' 3 ’ ’ 3 ' 4 ' 7 * 7 * '1 6 ' 2 5 5 3 6 ' 9 ' 7 9 '
135 ^
196 ' 4 ’
15 28, 10 9 9 10 7
10. a) — • — ; — . - ; d) h e)
3 5 ' 35 7 2 ’ 72 ’ 48 ’ 48 15 ; 15.’ 15 12’ 12’ 12’
117 56 48 3 10 8 100 192 80
f) h)
144 ' 144 ’ 144 ' 18’ 18’ 1 8 ’ 240 ’ 240 ’ 240 '
75 40
240 ’ 240
ii n u !7 3 7 11 19 . 3
U . 1)
2) a) 7 — ; b) 1| A ; 0) 7 — ; d) 1 7 - ; e) 16 — : f) 1 5 - .
12 6 3 40 60 80 ’
. 47 , 23 . Q 5 . 49 „ 41 _
3 ) a )4 l; b , 2
“4 ;C ) 3 ;d ) ^ ; e ) 1 M ; , ) 2 S -
12. a) 4; b) 2 ; o) 1 ; d) 6 ; e) 2; f) 18; g) 6 ; h) ; i) - ţ ; j) 1 ~ j
1 4 o o 2
i , 3 , 1 ,2 . 49
k) — ;m) — ; n) — ; o) 38 — .
14 3 27 721
3
13. a) l i ; b) 2 ^ ; c) d) 3 - i ; e) 4 - i ; f) 0; g) e | ; h) 1.
o 2 80 4 4 3
56
14. a) A ; b) — ; c) — ; d) - ; e) 6; f) 6 — ; g) 2; h) 4 - ;
32 77 85 27 8 11 3/
i) 2; k) — ; 1) — ; m) 8 — ; n) 1 ---- ; o) 3; p) 4; q) — ; r) 1 — •
J 2 42 4 200 4 3 ’
s) 16 - ; t) 13 — ; u) - •
8 3 2
15. a) 104; b) 1 0 ^ ; c) 6; d) 2 -| ; e) 9; f) 66; g) 2-|*

12 15 5
16. a) 205; b) 9 ^ ; c) 75; d) | j; e) 0; f) 10.
17. a) 1 — ; b) 0; c) 1. 20. a) 12; b) 24; c) 50; d) 99; e) 200; f) 1 — ;

5 - 3
g) — ; h) 1; i) 10 — . 21. 45 cm ; 72 cm. 22. 180 km, 300 km. 23. 105;

16 . 25
45. 24. 15; 20. 25. 12; 16. 26. 200 m, 250 m, 280 m. 27. 5 zile.
■ - . 1 " . 1
28. Primul muncitor execută intr-o zi — din lucrare, al doilea — din
12 15
1 1 1
lucrare iar al treilea — din lucrare. împreună execută Intr-o z i ----- P ------ţ-
18 • 12 15
1 37 37 37
-f — = - ^ din lucrare. în 4 zile execută împreună 4 - - ----- - = — din
18 180 180 45
lucrare.
29. 600 lei; 450 lei; 360 lei; 300 lei; 90 lei. 30. 230 lei; 116 lei; 58 lei;
29 lei. (A se vedea problemele nr. 47—51 cap. II.)
31. 480 lei.
3 10 2
32. Luîndu-se — din primul lot, au mai rămas — din el; luindu-se —
13 . 13 7
5 3
din al doilea lot, au mai rămas — din el; luîndu-se — din al treilea lot au
7 8
5 •. 2
mai rămas — din el; luîndu-se 33,(3)% din al patrulea lot au mai rămas —
8 3
10
din el. Cum părţile rămase sint egale rezultă: — din prima parte reprezintă
— din a patra parte sau prima parte reprezintă ^ ^ = ^ din a . patra

2 2
parte; — din a doua parte reprezintă — din a patra parte, adică a doua
parte reprezintă = ^ din a patra parte; din a treia parte repre-
57
zintă — din ultima parte, adică a treia parte reprezintă — • — = — din
3 ^ r 3 5 15
ultima parte. Cele 4 părţi la un loc reprezintă suprafaţa de 290 ha. Deci:
13 14t 10 ' ' 58
----- j------- j------- j- 1 din a patra parte reprezintă 290 ha sau — din a patra
15 15 15 15
15
parte este de 290 ha, de unde a patra parte este de 290 •— = 75 ha; prima
, 58 .
13 14
parte este de — •75 = 65 ha; a doua parte este de — •75 ha = 70 ha; a
^ 15 . 15 ’
16
treia parte este de — •75 = 80 ha.
15
33. Notăm cu 1 (un întreg) suma. Cheltuind — din aceasta, i-au mai
rămas 1 — — = — din sumă. Cheltuind — din — , înseamnă că a doua oară

7 7 5 7
a cheltmt — •— = — dm suma. I-au mai r a m a s -----------= — din suma.
5 7 35 7 35 35
8 35
Deci: — din sumă reprezintă 12 + 24 = 36 lei. Suma este de 3 6- — =
35 8
= 157,50 lei.
34. 57 ha pentru grîu; 76 ha pentru porumb; 38 ha pentru mazăre;

1 - ■ ' '
9 — ha pentru sfeclă şi zarzavaturi.
35. a) Notam cu 1 (un întreg) numărul total de piese. în prima zi au fost

3 3 io
efectuate — din numărul total de piese. Au rămas 1 ------ = — din nu-
13 13 13
4 . 10 . 4 10
mărul total de piese. A doua zi au fost efectuate — din ■— , adică— . —
11 13 11 13
70
din numărul total de piese. Au rămas — — ^ din numărul
13 11 • 13 41 •13
4 70 4 70
de piese. A treia zi au fost efectuate: — din ----------, adică — •
7 11 3* 13
5 7 1 1-13
40
din numărul total de piese. Aşadar, în ziua a doua s-au executat
11 •13
• , ' 3 40
cît în ziua a treia. In ziua a patra s-au efectuat: 1 ---------------- -------
13 11 • 13
40 143 - 33 - 40 - 40 30
din numărul total de piese,
11 •13 1 1 -1 3 11 •13
prin urmare în ziua a patra s-a executat cel mai puţin.
30 33 — 30 3
« A - reprezintă 6 piese.
13 11 -13 11 •13 11 •13
58
11 •13
Numărul total de piese este 6 •- — = 286. In prima zi s-au executat
3 40 -
286 •— = 78 de piese. în a doua si a treia zi s-au executat cîte 286 •-------— =
13 . ' 1 1-13
30
80 de piese: în a patra zi s-au executat 286 = 60 de piese.
11 •13
36. 240 ha; 48 ha; 72 h a ; '75 ha; 45 ha. 37. 150; 510.
38, 42 aparate de radio; 28 de casetofoane; 21 de televizoare. 39. 2 214;
875. 40. 100 ha; 25 ha.
41. 168 lei: 42 lei. 42. 420 lei; 500 lei. 43. 170 lei; 116 lei: 114 lei.
47 53
44. 80 lei; 200 lei. 45. — din lucrare. 46. 4 —
60 81
47. Notăm cu 1 (un întreg) distanţa dintre localităţi. Autoturismul

1
parcurge într-un minut: 1 :3 0 = — din distanţă. Autocamionul parcurge
1 r
într-un minut, 1 : 40 = — din dislantă. Distantele parcurse de maşini
40 . ’ L ’
1 1 1 1
în fiecare minut reprezintă:,---------- = ------- . Camionul parcurge în 5 mi-
30 40 120J
1 1 '
nute — •5 = — din distantă. Aflăm peste cîte minute autoturismul ajunge
40 8 /
autocamionul: = 15 minute (distanţa care le separă se anulează).
8 120
48. Notăm cu 1 (un întreg) volumul bazinului si cu a. b, c robinetele.
1
Cînd a si b sînt deschise împreună, acestea umplu ------ din bazin într-o oră; a
2i
O
1 1
si c — din bazin într-o oră; b si c, — din bazin într-o oră. Însumînd debitele
3 4 •
1 1 1
respective găsim: ——-J------i— - = 1/2 din bazin, adică apa din a, b şi c
2 3 4
1 .
umple— din bazin într-o oră. De aici, rezultă că prin al 3-lea robinet curge
2
1 1 1 ’'
---------------- — din bazin într-o oră, adică apa care curge prin acesta umple
2 02 12
2 5
1 1 1 . .
bazinul in 12 ore; prin al doilea robinet curge---------- = — din bazin într-o
2 3 6
oră, adică apa care curge prin acesta umple bazinul în 6 ore; prin primul robinet
1 1 1
curge ----------= — din bazin într-o oră, adică umple bazinul în 4 ore.
2 4 4
59
49. Notăm cu 1 (un întreg) numărul elevilor din clasă. Numărul tuturor
1 1 11
elevilor care se adună, adică 100 — 1 = 99, reprezintă 1 + 1-1------j------ = —
2 4 4
11 -
din numărul elevilor clasei. Dacă — din numărul elevilor reprezintă 99 de

4
elevi, atunci 1 (un întreg) reprezintă 99 •— = 36 de elevi.
11
4 11
50. în primul balot au rămas 1 ------ = — părţi din el. In al doilea
15 15
1 5 ,
balot au rămas 1 -------= — părţi din el. A doua oară în primul balot au
6 6 ’
1 1 3 1 1 1 1 1 1 1 l
r ă m a s --------------- ------------- ---- --- părţi din el. — părţi din al doilea balot =
15 4 15 4 15 60 6
11 .
= — părţi din primul balot, mai puţin 1 m. Al doilea balot are — • 6 =
11
60 H ’ * ’ 60
11
= — părţi din primul balot mai puţin 6 m. Dar baloturile au acelaşi
11 10 . .
număr de metri de pînză, deci: — părţi din primul balot — — părţi din
primul balot reprezintă 6 m. Deci — părţi din primul balot reprezintă 6 m,
adică primul balot are 6 •10 = 60 m. Rezultă că fiecare balot conţine

60 m pînză.
2 5
51. Primului elev îi rămîn 1 -------= — părţi din cît a avut, iar celui
7 7 .
3 2 . . 5
de-al doilea îi rămîn 1 ------ --- — părţi din cît a avut. Deci — părţi din suma
5 5 7
2
primului elev este cu 122 lei mai mare decît -g- părţi din suma celui de-al
doilea. Dacă notăm cu 1 (un întreg) suma celui de-al doilea elev, acesta
avînd de 3 ori mai puţin decît primul, rezultă că suma celui dintîi Ara
— 2 1 61
reprezenta 3 (trei întregi). Deci 3 — -------- = — părţi din suma celui de-al
5 5 25
7 61 .
doilea reprezintă — • 122 lei, adică — părţidin suma celui de-al doilea
5 25
7
este — • 122 lei. De unde rezultă că suma celui de-al doilea elev este de.
5 •
7 25
— •122 •— = 70 lei. Suma primului este de 210 lei.
5 615
3
2
52. Se procedează analog ca la problemele anterioare. 950 elevi.

53. 4 900; 3 600.
60
54. Notăm cu v viteza camionului care pleacă din B spre A. Viteza camio-
3
nului care pleacă din A spre B este — din v. Mergînd in sens opus camioanele
5
3
8
se apropie unul de celălalt *n fiecare oră cu v - f — v =
— v. Camioanele au
55
1
parcurs în total 320 — 40 = 280 km. Parcurgînd în 3 — ore distanţa de
* 2
1 7 2
280 km rezultă o medie orară de 280 :3 — = 280 : — = 280 — = 80 kmfh.
2 . 2 7
8 5 3
Dacă — v reprezintă 80 km/h, atunci v = 80 •— = 50 km/h; — v —
5 , 8 5
— *50 30 km/h: 320 : 50 = 6 — ore.
5 5
55. 48 km. 56. .150 km. 57. 180 lei. 58. 220 m.
59. a) 600 lei; 240 lei; 360 lei. b) 200 lei; 120 lei; 210 lei.
60. 8 ore.
61. Notăm cu 1 (un întreg) lucrarea. Intr-o zi ambele echipe ar fi execu-
1 1 2
tat — din lucrare. Lucrînd 4 zile împreună au executat 4 • — = — din
6 6 3
2 1 1
lucrare. A mai rămas de executat 1 -------= — din lucrare. Dar, — din lu-
3 3 3
crare este executată de prima echipă în 5 zile, deci toată lucrarea va fi
1 1 2
executată în 5 : — = 15 zile. în 6 zile puma echipă execută — •6 = —
3 * 15 5
2 3
din lucrare. Restul de 1 — — = . — din lucrare îl execută a doua echipă
5 5
în 6 zile. Deci toată lucrarea poate fi executată de a doua echipă în
6 : — = 10 zile.
5
62. 36 cm2. 73. 73 — km/h.
8
74. Diferenţa dintre viteza trenului şi a pietonului, este 54 — 6 =
= 48 km/h = 40/3 m/s (aceasta este viteza cu care trece trenul pe lîngă
pietonul în mişcare). în 6 secunde trenul parcurge în raport cu pietonul
— — •6s = 80 m. Deci lungimea trenului este 80 m.
3 s
75. Notăm cu 1 (un întreg) distanta. Autoturismul si autocarul parcurg
1 . 1
într-o oră ----- respectiv ----- din distanţă. Deci într-o oră autoturismul
2 — 2—
2 10 25
1 1 .
parcurge cu —------------ din distanţă mai mult decît autocarul. Autocarul
2Io 2T
1 4
61
1 1 5 • ■ .
parcurge in 15 m in u te -----. — — din distanţă. Autoturismul ajunge
„ 4 4 56
2 5
1 1 5
autocarul după atitea -ore de cîte ori se cu p rin d e----------— = — în
2- 2A 42
2 i0 2 5
' . 5 5 3
distanţa care le separa la început, adică: — — = — ore = 45 minute.
56 42 4
1.4. NUMERE ÎNTREGI;

NUMERE RAŢIONALE NEGATIVE
2. a) - 8 ; b )-1 d): 1; f) 0.' 4. a) - 1 1 ; b) 85 i ; c) 3 ^ ; d)

ii y o ^
. 100 13 , . 9 .. , . 5 .,1
e) ; f) — ; h) — ; i) 1 5 — ; j). — ■
597 40 10 7 2
1.5. RAPOARTE ŞI PROPORŢII
3. 135 cm2. 4. — , — .o. 0,90 lei. 6. — . 7. 91; 19. 8. 25 ha;

625 ‘ 25 4 v
50 ha; 60 ha: 90 ha. 9. 25; 33 — : 41 — ;
10. 525: 945; 1260; 1 470.
3 3 .
11. 80: 40: 60. 12. 35; 49: 77. 13. 80: 140: 240. 14. 6 ; 10; 16. 15. 360;
320; 300; 288. 16. 45; 17. 12 ore.
18. Notăm cu x preţul sacoului după prima reducere. Prima reducere a
fost de 576 — x lei. iar a doua reducere a fost de x — 400 lei. Formăm
,. 576 — x x — 400
p rop orţia :-------------=
x 400
576 — x + x
Adunăm numitorii la numărători si obţinem: -
x
x — 400 4- 400 _ 576 x , , „ , nA , •
----- ------------------ . a d i c a ------- = ------- , de unde: x 2 = 576 • 400, deci
400 x 400 '
x = ţ/5 7 6 •400 = 24 •20 = 480.
Prin urmare, după prima reducere, preţul sacoului a fost de 480 lei.
19. 300 piese. 20. 21 ore. 21. 400 kg. 22. 4 zile. 23. 100 mm.
24. 60 lucrători.2
*
5
25. Fie fracţiile — si — , cu x si y numere prime între ele. Avem:

y ’ 3y
CC jC 1 ^ tC C 1 0 ■ »
----- j- -— = 1 —•, sau — = — . Deoarece x şi y sînt numere prime între
y 3y 15 3// 15 ’
62
ele, la fel ca şi numerele' 16 şi 15, rezultă că 4* = 16, deci x = 4, şi
' 1 1 4 . 4 ■
3 y = 15, deci y — 5. Fracţiile căutate sînt — şi —
5 15
. ... ’ -- • ' -
26. Şirul de rapoarte se poate scrie:
x — y y + z z x — y + y + %+ z x + 2z 24 ,
—= — ^ 1 J------ = — = 3, deunde
1 3 1 + 4 + 3 8 8
Z "U Iz
rezultă că — = 3, adică z = 9, şi —------- = 3, sau y + 9 — 12, deci y = 3.
3 4
Cum a: — y — 3, rezultă a; = 6.
27. a) Notăm cu a; şi y suprafeţele arate de primul, respectiv, de ce

de-al doilea tractorist.
Formăm şirul de rapoarte egale:
x - y 18 18-3 27
10 2 ~_4 “ 4 “ 2 '
— — 2
3 3 3
de unde:
— = — , adică x = — . — = 45 ha a arat primul tractorist. Cum — = — ,

10 2 2 3 2 2
găsim că y = 27 ha. împreună, aceştia au arat 45 + 27 = 72 ha.

Dar, 72 ha - reprezintă 36% din întreaga suprafaţă, deci aceasta este de
72 : — = 72 •— - = 200 ha.
100 36
b) 2 0 0 . . . / . . . . . . . . ___ . . . 100%
45. . ^ . .......... ................ x % ,
45 . ioo • .
de unde x — ■- = 22,5% din toată suprafaţa a arat primul tractorist.
200. •100%
27. • y %
27 • 100
de unde jl= — — = 13,5% din toată suprafaţa a arat al doilea tractorist.2
8
28. 5 kg; 3 kg. 29. 5,76% .
30. Fie;*-primul număr şi y al treilea număr. Al doilea număr este 3*.
Avem ^- = 20 si — ■ ^ = 25. Găsim că : * + 50 = 60 de unde

3 ' 2
— 10; 3* = 30 şi y ~ 20. Deci numerele sînt 10; 30; 20.
63
31. Notăm cu a, 6, c, d, e cele 5 numere. Avem:
a “I- b -{- c “j- d —
I- o g# cl b - c ^. c d c
~5 = ’ ’ 2 = y = 12 Ş1 J = T = T '
3 4 10
Relaţiile de mai sus pot fi scrise sub forma:
a + £ + c + d + e = 168 (1)
a b c a -\-b a -\-b c d e d + e d+ e
de unde
l f = T = 12= 2 + 7 = 9 _1 1 “ 1 ~ 7
— + —
3 4 40 4 10 20
, , 9c 3c .21
găsim: a + b= — = — 2) sia + c = — c. (3)
6 12 4 20
3c 21c
înlocuind relaţiile (2) si (3) în relaţia (1) găsim: — 4- c + — f- = 168,
4 20
adică: 56c = 168 • 20 de unde c = 60. Găsim uşor celelalte numere: a = 10;
b = 35; d = 45; e = 18. -
32. Scriem şirul de rapoarte: — . Folosind o proprietate a
■ 4 6 12
şirului de rapoarte egale avem:
( aY fP Y f CY ______a^c — 36 000 = 125.

U J = l ' e j ~ \ n ) ~ 4 •6 -.12 "■ 4 - 6 -12
Rezultă că = 125 adică — = 5, deci a = 20. Analog găsim b — 30; e = 60.

(ÎJ- 4
3
33. Soluţia I. a) Din şirul de rapoarte egale avem: — = 13 adică
a
3 • , 3 U 3\. 3 36 . 108
(!)
13 ’ 43 V 13j 13 13
4 4 4 f 4\ 198
(2)
V = 13 >dică 6 “ Î 3 5i b {i m (4 _ i a ) = 169 '
1728
— = .1 3 adică c - ~ si c(12 - c) = — -(l2 - — ) = (3)
c 13 13 V W 169 ‘
Prin însumarea relaţiilor (1), (2) şi (3) obţinem:
108 + 192 + 1728 2 028
a(3 — a) + b( 4 — b) + c(12 — c) = = 12.
169 169
b) Analog ca la punctul a).
3 4 12
c) Dacă a = — ; b = — s i c = — atunci:
13 13 13
9 16 jA4_ 169
a2 + b2 + c2 _ = 1.
169 + 169 + 169 169
64
Soluţia a II-a: Vom demonstra mai întîi relaţia de la punctul c). Din
şirul de rapoarte egale — = — = — = — rezultă:
a b c 1
16 144 169 9 16 144 9 + 16 + 144 169 169
sau — = — =
a‘ 0‘
b2 c2 1 " a2 b2 c2 _ a2 4- b2 - f c2 a2 1
de unde deducem că a2 -f- b2 + c2 = 1.
. 3 4 12 * 13 3 -a 4 —b 12 13 - 1
a) — = — = — = — sau ------ —
a b c 1 a
(3 - a ) - a (4 — b) •b (12 - c )
de unde: = 12, deci:
a2 b2 c2
(3 - a ) - a _ (4 - b) ■b _ (12 - c) •c _ (3 - a)a 4- (4 - b)b + (12 - c)c =
= 12.
a2 b2 c2 a2 + b2 + c2
Din a2 ± b2 + c2 = 1, rezultă că:

(3 — a) •a + (4 — b) •b -ţ- (12 — c)j c — 12.
b) Analog ca la punctul a).
Generalizare:
x y
Dacă — t, x , y, z, t numere pozitive şi dacă x2 + y 2 +
a b
+ z2 — t2, atunci:
a) (x — ă)a + (y — b)b + (z — c)c — 1 — 1.
b) (x + ă)a + (y + b)b + (z + c)c = t + 1.
c) a2 + b2 + c2 = 1.
Demonstraţia se face ca pentru cazurile particulare.
34. Media geometrică a numerelor naturale 60 şi x este numărul notat
cu \/60x.^Pentru ca \/60x = {/22 •3 •5x să fie natural trebuie ca x să fie
de form a3-5 -k2 unde A:GN. In acest caz avem: ] / 60a: = 1/22 •3 •5 •3 •5 -k2=
= 2 •3 •5k = 30k. Pentru k = 1 avem x = 15. Pentru k — 2 avem x = 60.
Pentru k — 3 avem x — 135. Alte cazuri nu convin.
35. Primul muncitor primeşte în 4 zile cît primeşte al doilea in 5 zile.
5
Deci în 12 zile primul muncitor primeşte cît primeşte al doilea în 15 •— zile;
Dacă ar lucra numai al doilea muncitor, atunci acesta ar fi lucrat

5 123
15 •— -f- 12 = ------ zile şi ar fi primit 3 444 lei. Pentru o singură zi ar fi
4 4 ’
123 .
primit 3 444 : — = 112 lei. Pentru 12 zile, al doilea muncitor a primit
112 -12 = 1344 lei. Primul a primit pentru 15 zile suma de 3 444 —
- 1 344 = 2 100 lei.
*36. 40; 25; 35; 160 lei; 100 lei; 140 lei.
65
■ 37. A doua reducere fiind de 45% şi preţul costumului devenind 1 292 lei,
înseamnă că 85% din preţul costumului, după prima reducere, era de
85 129 200
1292 : = 1 520 lei.
100 85
Prima reducere fiind de 5 % şi preţul devenind 1 520 lei, înseamnă că
95% din preţul costumului, înainte de reducere, reprezintă 1 520 lei, adică
95
preţul costumului este de 1 520 : ------ 1600 lei.
- ' 100
38. 140 lei; 39,90 lei. 39. 6 ,4% . 40. 250 kg; 125 kg. 41. 0,800. 42. 28 g.
43. 1 400 lei; 70 lei. 44. 1200 lei.
1.6. RĂDĂCINA PĂTRATĂ

27 1
1. a) 729; b) 225; c) 729 000; d) 324; e) 122 500; f) — ; g) 5 — •
64 16'
h) ; i) 10 ; j) 0,027; k) 0,0025; 1) 0,0008; m) 3,61; n) ^ ;
1 000 10 201
xo 7 x «« , 9 . , , fll\2 . / 7 22
р) 2 — ; q) 1 ----; r) — ; s) 100; t) — ; u) 47 — .
9 121 16 l24j 27
2. a) 11; 7; 15; 35; 31; 32; 101;
b) 83; 123; 348; 1 025; 120; 3 100;
с) 0,19; 0,35; 0,24; 1,31; 12,5;
d) 12; 45; 228; 1450; 704;
e) 14; 12; 15; 30; 12; f) 675; 100; 560; 36;
,3 5 ,7 3 ,1 ,1
g) — . — ; 1 — » — v i — * 1 — .
4 ' 9 18’ 4 9 ’ 4 ’ 12’
, . . 1 5 , 1 , 3
} 13 ’ 1 “ ; 5; -I O1
•
i) V 5; K 2 ; ]/-5 ; ]/ 2 ; 1 /5 .
3. 2,64; 3,31; 3,87; 4,89; 12,49; 0,17; 0,48; 1,24; 1,85.
4. a) | ; b) 0; c) 64; d) | ; e) 1 ; f) 30; g) 210; h) 25; i)
j) 1; k) l| ; 1) 1.
y
7. 10 cm ; 7,5 cm. 8. 24 cm ; 6 cm. 9. 5 cm. 10. 1 296 cm3. 11. 1,8 cm ;
o—3 sau 48 + a 75 + b 63 ,
30 cm. 12. Avem I /3 î - - 3 ! = 3 —— , adica
r. 16 25 20 16 25 20
|/^(48 + «)(75 4- b) = 7 - 9 de unde: (48 -)- -j- b) = 72 •92. Cum a < 16,
singura valoare convenabilă a lui a este 1, iar a lui b este 6. Deci numerele
. , 3
smt o—1 si- oq —
6 .1
6
16 ’ 25
66
13. Făcînd calculele rezultă JV = a2 + a = aţa 4- 1), dar produsul a
dduă numere naturale consecutive nu este un pătrat perfect.
14. 3. 15. 52; 20. 16. 1 leu; 15 lei; 25 lei.
17. 50 lei; 60 lei; 70 lei; 80 lei.
18. Se înmulţesc, membru cu membru, cele trei egalităţi si se obţine
x 2 - y2 -z 2 = 54 •96 •144, de unde x 2y 2z2 = 2 •33 •25 •3 •24’- 32 = 210 •36,
adică: xyz = 25 •33 sau xyz — 32 •27. Prin urmare: 54z = 32 •27, deci
z = 16; 96y = 32 • 27* adică y = 9; 144a: = 32 • 27, decima; = 6.
19. Dacă notăm cu x, y, z respectiv lungimea, lăţimea şi înălţimea,
rezultă că: x 4- y = 9; x z = 6; y z = 5. Insumînd cele trei ecuaţii
găsim 2x 2y 2z — 20 de unde x + y ' + z = 10. Prin urmare: z = 1 cm;
y = 4 cm ; x = 5 cm. Volumul paralelipipedului este: 20 cm3.
1.7. METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR

DE ARITMETICĂ
1. 1 600 lei. 2. 196 lei. 3. 15,75 lei.

4. Fie A B partea mai mare şi CD partea mai mică (fig. 1.7.4). Luăm
pe A B punctul E astfel ca A E = CD. Porţiunea BE, cu care partea mai mare
întrece partea mai mică, este de
25 cm. Înlăturînd această por A E B-i
ţiune obţinem două segmente AE t—
U 3
şi CD egale care au împreună 25c m •255cm
255 — 25 = 230 cm, deci o parte D
are 230 : 2 = 115 cm, care este
partea mică. Partea cea mare are Fig. 1.7.4
115 - f 25 = 140 cm ..
De reţinut: Atunci cînd cunoaştem suma şi diferenţa a două cantităţi,
adunînd suma cu diferenţa se obţine de două ori cantitatea mai mare, iar
dacă scădem din sumă diferenţa, obţinem dublul cantităţii mai mici.
5. 44 şi 29. 6. 21 fete şi 14 băieţi. 7.. 2,83 kg şi 1,97 kg. 8. 14,625 tone
şi 10,375 tone.
9. Scăzînd din 200 lei, sumele.pe care le au în plus primul şi ultimul
elev, obţinem de 3 ori cît are al doilea elev. Deci 200 — (35 -j- 45) = 120 lei.
Deci: 120 : 3 = 40 lei are al doilea elev; 40 + 35 = 75 lei are primul elev;
40 -f- 45 = 85 lei are al treilea elev.
10. Reprezentăm preţurile prin segmente, astfel: A B reprezintă preţul
pixului, CD reprezintă preţul cărţii şi EF preţul jocului (fig. 1.7.10). GD
reprezintă diferenţa'dintre preţul cărţii
şi al pixului, adică 5 lei. EH reprezintă
preţul pixului, plus preţul cărţii, plus
preţul jocului. Cum FH = EH — EF
înseamnă că FH reprezintă 7 lei. Dar,
costul a două pixuri depăşeşte cu 5 lei
preţul jocului, de unde rezultă că jocul
costă cu 2 lei mai puţin decît două pixuri. Fig. 1.7.10
67
5*
Un pix, o carte şi un joc costă cu 5 lei mai mult decît două pixuri şi un joc,
deci costă cu 3 lei mai mult decît 4 pixuri. Rezultă că 4 pixuri costă 63—
— 3 = 60 lei. Un pix costă 60 : 4 = 15 lei; o carte costă 15 + 5 = 20 lei;
un joc costă 63 — 15 — 20 = 28 lei.
11. 64; 64; 80.
12. Al doilea număr este cu 1 mai mare declt primul; al treilea este cu
2 mai mare decît primul, al patrulea este cu 3 mai mare decît‘ primul. Scă-
zlnd din 95 suma ( 1 + 2 + 3 + 4 ) = 10 obţinem de 5 ori primul număr.
Deci 95 — 10 = 85 si 85 : 5 = 17 primul număr. Numerele sînt: 17; 18;
19; 20; 21.
13. Procedind la fel ca la problema anterioară, obţinem: 24; 25; 26; 27.
14. Dacă presupunem că al doilea număr ar fi 1, atunci primul număr

ar fi de 4 ori mai mare, adică 4, deci suma lor ar fi 5. Dar-suma numerelor
este 480 adică este de 480 : 5 — 96 de ori mai mult. Deci al doilea număr
este 1 •96 = 96, iar primul este 96 •4 = 384.
CC CI
Observaţie: Dacă x + y = s si — = — , cele două numere sînt:
V b
s •a s •b
x = ; V— . In cazul de faţă S — 480; a = 4; 6 = 1.
a+ b a+ b
15. 12 — ; 1 1 — ; 11. 16. 17,2 m; 15 m; 10,3 m. 17. 960 lei; 710 lei;
2 2
780 lei. 18. 2 130 ha; 1 340 ha; 280 ha. 19. 195; 260. 20. 120; 80; 60.
21. Utilizăm următoarea aşezare:

5 kg zahăr .........12 kg făină____. . . . . . 130 lei
14 kg zahăr.................12 kg făină.................. 256 lei
Observăm că s-a cumpărat aceeaşi cantitate de făină. Diferenţa de preţ

rezultă din diferenţa cantităţilor de zahăr. Deci, pentru 14 — 5 = 9 kg
zahăr în plus s-au plătit 256 — 130 = 126 lei. Rezultă că 9 kg de zahăr
costă 126 lei. Deci 1 kg de zahăr costă 126 : 9 = 14 lei. Deci 12 kg făină
costă 130 — 70 = 60 lei. Rezultă că 1 kg făină costă 60 :12 = 5 lei.
22. 4 m pînză.....................15 m stambă...................... 530 lei

3 m pînză.....................10 m stambă.......................360 lei.
Sau încă:
12 m pînză .............45 m stambă ......................... 1 590 lei
12 m pînză ....................... 40 m stambă .................. . . 1440 lei.
Se judecă la fel ca în problema precedentă şi se obţin preţurile: 30 lei

pentru un metru de stambă şi 20 lei pentru un metru de pînză.2 3
23. 1,30 lei; 0,80 lei. 24. 8 lei; 6 lei. 25. Se adună cantităţile din primele
două cazuri şi se compară cu ultimele. Se obţin preţurile: 14 lei; 6 lei; 11 lei.
26. 1,10 lei; 0,70 lei; 1,50 lei.
68
27. 20 hl/h~ 30 hl/b; 15 hl/h.
28. Preţul unui metru de stofă este cît preţul a 4 m de tergal, deci in
loc să se cumpere 5 m de stofă se pot cumpăra 4 •5 = 20 m de tergal. Pentru
5 m de stofă şi 3 m de tergal se plăteşte tot atit cît pentru 20 + 3 = 23 m
de tergal şi costă 3 450 m. Deci: 1 m de tergal costă 3 450 : 23 = 150 lei
şi 1 m de stofă costă 150 •4 = 600 lei.
29. 32 ani; 8 ani. 30. 30 ; 210. 31. 120; 60; 360.
32. Intr-o oră cu trenul călătorul parcurge o distanţă pe care ar par-

1
curge-o mergînd pe jos în 15 ore, iar în 1 — ore mergînd cu autobuzul parcurge
2
1-
cît ar parcurge în 12 - 1 — = 18 ore mergînd pe jos. Dacă ar merge toată
._ 2
distanţa pe jos ar trebui să meargă 3 -f- 15 -f- 18 = 36 ore, timp în care ar
parcurge 180 km, deci: 180 : 36 = 5 km/h este viteza cu care merge pe jos;
5 •12 = 60 km/h este viteza autobuzului; 5 •15 = 75 km/h este viteza tre-
** ^
nului. Distanţele parcurse sint: 3 •5 = 15 km, pe jos; 6 0 -1 — = 90 km,
^ ■ 2
cu autobuzul şi 75 km, cu trenul.
33. 4 km/h. 34. 150; 120; 70. 35. 640 lei; 320 lei; 64 lei.
METODA IPOTEZELOR
36. Dacă s-ar fi vîndut numai bilete de 6 lei bucata, s-ar fi încasat
415 - 6 = 2 490 lei, deci cu 2 490 — 2 160 = 330 lei mai mult. Cum pentru
fiecare bilet de 4 lei s-ar fi încasat cu 2 lei mai mult. Rezultă că au fost
330 : 2 = 165 bilete de 4 lei.
37. 11; 5. '

38. Dacă primul număr ar fi egal cu al doilea, atunci suma celor trei
numere ar fi 199 — 14 = 185 (vezi figura nr. 1.7.38).
Deci, suma a trei numere
este 185, primele două numere primul număr
sînt egale iar triplul celui de-al
treilea este cu 5 mai mic decît al doilea număr
fiecare din primele două numere.
al treilea 14
Presupunînd că triplul celui de E număr f
al treilea este egal cu fiecare din
primele două numere, atunci Fig. 1.7.38
suma celor trei numere ar fi
185 — 2 •5 = 175. Problema s-a redus la următoarea problemă: „Suma a
trei numere dintre care primele două sînt egale este 175. Să se afle cele
trei numere ştiind că triplul celui de-al treilea este egal cu fiecare din pri
mele două.“ Aşadar, de 7 ori numărul al treilea este 175. Rezultă că:
* numărul al treilea este 175 : 7 = 25; primul număr este 25 •3 4- 5 = 80,
iar al doilea este 80 -j- 14 = 94.
69
39. 150; 50.
40. 200 kg, 220 kg.
41. 1 robinet, 3 robinete. 42. 36 porumbei, 15 iepuri. 43.19; 23. 44.16; 9.

45. a) Preţul cărţii (1 întreg) plus restul din preţul cărţiij reprezintă 95 lei.
1 5
Cu alte cuvinte, 1 -|----- = — din preţul cărţii reprezintă 95 lei. Deci, cartea
4 4
5
costă 95 : — = 76 lei. b) Aşadar, elevul a primit 100 — 76 = 24 lei rest.
c) Presupunînd că cele 6 monede ar fi fost de cîte 5 lei, atunci elevul ar fi

primit cu 6 •5 — 24 = 6 lei mai mult. Această diferenţă provine din faptul
că fiecare monedă de 3 lei (din cele presupuse a fi de 5 lei) valorează cu
2 lei mai puţin decît una de 5 lei. Rezultă că au fost 6 : 2 = 3 monede de
3 lei şi 3 monede de 5 lei. 46. 24, 15.
METODA MERSULUI INVERS
47. UHimul cumpărător a luat jumătate din cantitatea de cireşe şi

1 .
încă — kg. Dacă nu lua jumătatea de kilogram atunci el ar fi cumpărat
2 -
jumătate din cantitatea care era şi ar fi rămas în coş o cantitate de cireşe
1 '• .
egală cu aceea cumpărată de el, adică 3 — kg. Deci, la plecarea penultimului
cumpărător producătorul mai avea 7 kg de cireşe. Cînd el s-a prezentat pentru

cumpărare, dacă ar fi cumpărat-numai jumătate din cantitatea care mai era,
1 .1 1
i-ar fi rămas 7 — kg, deci înainte de a cumpăra mai erau 7 — kg + 7 — kg =
2 2 . 2
= 15 kg. Aceste 15 kg sînt rămase după plecarea primului cumpărător.
- 1
Dacă acesta n-ar fi cumpărat acea jumătate de kilogram ar fi rămas 15 — .
.2
adică jumătate din cantitatea avută iniţial de producător. Aşadar, la început
producătorul a avut 31 kg de cireşe. Cantităţile cumpărate de cei trei pro
ducători sînt respectiv de: 16 kg; 8 kg; 4 kg.
48. înainte de a cheltui cei 250 lei, elevul avea 300 lei, sumă care este
dublul sumei rămase după ce a cheltuit 200 lei. Deci înainte de a cheltui
cele două sute de lei el mai avea 300 : 2 -f- 200 = 350 lei. Cei 350 lei repre
zintă dublul sumei rămase după ce el a cheltuit 150 Iei. Rezultă că înainte
de a cheltui cei 150 lei, elevul avea 350 : 2 -f- 150 = 325 lei. Această sumă
reprezintă dublul sumei avute iniţial.4 9
49. 518; 260; 174; 66; 14. 50. 15 plini. 51. 660 m, 300 m, 180 m, 180 m.
70
1.8. PROBLEME RECAPITULATIVE
11. a) Notăm cu 1 (un întreg) costul total al excursiek Deoarece lui A

1 1 2
nu-i ajungea ■*- din costul total al excursiei,- el avea 1 ------ = — din costul
3 * 3 3
5 4
acesteia. Al doilea avea 1 -------= — din costul excursiei. împreună aveau
. 9 9
-f- din preţul excursiei. Întregul fiind preţul excursiei, înseamnă
10 1
că — — 1 = — din costul excursiei reprezintă 400 lei. De unde rezultă
9 9
2
că excursia a costat 9 * 400 = 3 600 lei. b) — din 3 600 lei reprezintă
4
2 400 lei, cît avea detaşamentul A ; — din 3 600 lei reprezintă 1 600 lei, cit
9
avea detaşamentul B. c) x = 100.
2. 8,10 lei; 3,45 lei; 2 cărţi; 7 caiete.
3. 216 şi 62.
4. Indicaţie: Pentru ca N să fie divizibil cu 18 trebuie c a a -J -2 + 3 4 -ft

să fie multiplu de 9 şi b să fie număr cu soţ. Deci a -J- ă = 4 sau a -J- b = 13.
Se găsesc: N — 4 230; N = 2 232; N = 9 234; N = 7 236; A = 5 238.
b) Pentru N divizibil cu 72 găsim N = 2 232. c) N = 8 235 şi N = 4 230.
5. 1 055 şi 9 935; 121. 6. 14,(4) m/s. 7. 840 ba.
8. a) 2 025; b) 2 304; c) 2 401. 9. Mihai a cheltuit mai mult.
10. a) S — a -f- 3a -ţ- ba = 10a; P = a •3a •6a = 18a3.

P 9a2
— = — G Z => a = 5k(k G Z) => S = 10a = 50k = MbO.
S 5
P Q/72 Q • 95Â-2
b) — = — = = A/45. 11. 2025 lei; 525 lei; 630 lei; 1 050 lei.
S 5 5
12. Nu se modifică. 13. Perimetrul este 2(27 + 45) = 144 m. 14. 4 km/h.
15. Indicaţie: Dacă x, y, z sînt lungimile laturilor pătratelor atunci
x2 y2 z2 . . x y z
— = — = — , de unde — = — = — , sau:
9 16 15 3 4 5
4z 4t/ 4z 4z — 4a; 16 0 c ^ 0
— = — = ------------= — = 8 . Se găsesc: x — 6;w = 8 ; z — 10.
12 16 20 20 - 12 2 •
71
16. Notăm cu x şi y numărul bancnotelor de 10 lei, respectiv 25 lei şi
cu S suma. — = — ; 10a; + 25y = S. Folosind proprietăţile proporţiilor
V 4
10a; 30 - . . iOx 30 ,. „ 10a? 3
găsim: ----- •= -----, sau inca ------------ = ----------- ■, adica —;-------— = — »
2by 100 25y+10a; 100+30 25y+10y 13
3 „ , . 3
de unde 10x = — •S, deci: x — S. Cum S este cuprins între 500 şi
13 130
3
600, putem scrie 500 < S- <.600. înmulţind inegalităţile respective cu
130
3 3 a 3 150 180 7
găsim: 500 • ----- < ------ S < 600 • — - , sau ------< ar < ------ , adica 11 — <
130 130 " 130 13 13 13
12
< x < 13 — . Dar x este un număr natural si deci 11 < x < 1 3 . Deoarece
13
2? 3 • •
— = — si x, y sînt naturale, singura valoare care convine pentru a; este 12,
y 4
iar y = — •x\ y = 16. Suma S = 10 •12 + 16 •25 = 520 lei.
3 •
17. Notăm cu + vasul de 41 şi cu B vasul de 91. Cu vasul A umplem
vasul B făcînd 3 operaţii. în vasul A rămîn 31. Răsturnăm vasul B. Tur
năm cei 31 din A în B. Umplem de două ori vasul A şi turnăm în B. Vasul
B se umple, iar în + rămîn 2 1. Răsturnăm vasul B, iar cei 2 1 din A îi turnăm
în B. Umplem vasul + şi îl răsturnăm în B, unde avem 2 + 4 = 61.
18. — 21. Analog ca la 17.
22. Din prima ladă se ia o piesă, din a doua două piese ş.a.m.d., din a
10-a ladă 10 piese. Se cîntăresc împreună cele 55 de piese. Dacă ies 10 grame
in minus faţă de greutatea normală a celor 55 de piese, piesele defecte sînt
în prima ladă, dacă ies. 20 grame în minus faţă de greutatea normală, piesele
defecte se găsesc în lada a doua ş.a.m.d.
23. Fie a şi b cele două numere. Din datele problemei rezultă că:
f aY 9 a 3 „ ' . I a \3 (3 \ 3
— = — => — - — (a, b smt numere naturale), sau — = I— .
UJ .4 _b 2 , WJ UJ
,. „ ~ 27
adica — = — . Folosind proprietăţile proporţiilor derivate, rezultă:
b3 8
Y
b _ + 1,3 - 280 _ 8
27 8 ~ 27 + 8 ~ 35 ~ ’
de unde: a3 = 33 •23 a 6;
b3 = 23 •23 b 4.
24. 8 şi 6.
25. Ecuaţia se poate scrie: x v •t — 1 984. Descompunem în factori
primi numărul 1 984 şi ecuaţia devine: •t — 26 - 31. Cum x, y, t sînt
numere naturale,rezultă că: x = 2: ?/ - 6; t — 31. Se mai găsesc soluţiile:
(2; 5; 62); (2; 4; 124); (2; 3; 248); (2; 2; 496); (2; 1; 992); (1, y, 992);
(31; 1; 64); (62; 1; 32); (124; 1; 16); (248; 1; 8); (496; 1; 4); (992; 1; 2);
(1984; 1; 1); (x ; 0; 1 984).
72
h 79
26. 1) Numărul O,(a) + 0,(06) = 0,(79) se poate scrie: — H----= — >
9 99 99
adică: 11a + 6 = 79 şi scăzînd 6 din ambii membri, rezultă: 11a = 79 — b.
Trebuie deci ca numărul 79 — b 'să fie divizibil cu 11. Singura valoare con
venabilă a lui b este 2 şi atunci rezultă 11a = 79 — 2, sau 11a = 77, deci
ci db 85
a = 7. 2) Numărul 0,(a) + 0,(a6) = 0,(85) se poate s c r i e : ----- 1------= —>
9 99 99
adică: 11a + ab = 85, de unde 11a + 10a + b = 85. Scăzînd numărul b
din ambii membri, rezultă: 21a = 85 — 6. Trebuie ca 85 — 6 să fie divizibil
cu 21. Cum 1 < 6 < 9 şi cel mai mare număr divizibil cu 21 dar mai mic
decît 85 este 84, rezultă că 6 = 85 — 84, sau 6 = 1, de unde 21a = 84; a = 4.
3) Numărul 0,(a) + 0,a(6) = 0,(8) poate fi scris: — + —----- = — , sau:

9 90 9 ’
10a + 10a -f- 6 — a = 80. 19a -j- 6 = 80. 4) Folosind raţionamentul de la
cazul 2), găsim a = 4; 6 = 4.
27. Notăm cu 1 ,(un întreg) al doilea număr şi cum — din al doilea număr
a ■ 4
5 1
este egal cu primul număr plus 5, înseamnă c ă -------1 = — din al doilea
4 4
număr este 5. Deci al doilea număr este 4 •5 = 20 iar 60 — 20 = 40 repre
zintă suma dintre primul şi al treilea număr. Aflăm primul şi al treilea număr,
folosind metoda de aflare a două numere cînd cunoaştem suma şi raportul
lor şi găsim 17 şi respectiv 23.
28. Notăm cu x şi y distanţa parcursă de primul, respectiv al doilea tren.
Formăm proporţia:
x JL
¥ 93
4 168
Folosind proprietăţile proporţiilor, găsim:
x y x —y 165 165 •168

= 840, de unde:
_3 93 _3_ 93 126 - 93 33
4 168 4 168 168
q qq
x = — •840 = 630 km şi y = 840 •----- = 465 km.
4 168
1 • 1 . • w 1'
Primul tren parcurge — •630 = 162,5 km în 1 — ore, deci are o viteză de
4 * 2
q o q oc \
162,5 : — = 162,5 •— = — - = 108 — km/oră. Al doilea tren parcurge
2 3 3 34
5
6
465 = 186 km în 2 ore, deci are o viteză de 186 :2 = 93 km/oră.
10
73
3 3
29. Partea rămasă este — din 11,9 adică — • 11,9 = 2,1 m.
17 17
Fie x, y, z lungimile bucăţilor tăiate.
x _ y _ z _ x + y + 2 _ - 9,8 _ 9,8 _ 6
2 2’ (6> 3— 2 + 2,(6) 4 - 3 - 2 + 2 - + 3— 8 — 5
2 2 3 2 6
deci: x = 2 - — = 2 , 4 m; y = 2 — . — = 3,2 m; z = 3 — . — = 4,2 m.

5 3 5 . 2 5
Diferenţa dintre numărul de piese obţinute din a treia bară şi prima bară
rezultă din diferenţa de lungime. Deci, din 4,2 — 2,4 = 1,8 m s-au produs
30
36 piese. Dintr-un metru de material se produc — = 20 de piese. Numă-
1,8 9
rul de piese rezultate din cele 3 bucăţi sint respectiv: 48, 64 şi 84.
30. Fracţia se'poate scrie: F = T

^ —--- - —— . Deoarece n(n — 1) şi
7i(n 1) -ţ* 2
n(n + 1) sînt numere divizibile cu 2, pentru orice n £ N, atunci şi
n(n — 1) 2 şi n(n + 1) + 2 sînt divizibile cu 2, deci fracţia se poate
simplifica cu 2 pentru orice n £ N. '
„„ 2an an an an . an . n „ _T
31. an = --- = ------ 1----- = ---------1-)---------- J- 1. Pentru a — 2p, p £ N,
2 2 2 2 2
an (2p)n •7)** " /jn nil
avem: — = - = 2n_1 •p n £ N. Deci -------1 şi — + 1 sînt
2 2 2 ^ 2 ■ '* 2 ^
numere naturale şi, cum este par, rezultă că , — — 1 şi — + 1 sînt

2 2 2
impare. Diferenţa lor fiind egală cu 2, rezultă că ele sînt numere impare
consecutive.
3 •(3*)" = (3KT _ 4 + (3*T + ( 3 W + L

an = (3k)n =
3 3
(3&)n m n (3£)n (3 A)*

Deoarece N - i , 4- 1 sînt numere
naturale; se observă că sînt şi consecutive.
32. Fie N=abcd. Pentru ca lOiV să fie un pătrat perfect trebuie ca d—0.
175N = 52 •7 •aTcO = 52 •7 •S e - 2 •5 = 2 •53 •7 •ăfcc.
1757V este cub perfect dacă conţine factori pe 23-73 (deoarece conţine ca
factori primi pe 2 şi 7). Trebuie deci să mai conţină pe 22 •72 = 196.
Rezultă că a = 1; b = 9; c = 6. Deci iV = 1 960.
74
33. Fie numerele a, fi întregi, pozitive şi d cel mai mare divizor comun
al lor.
Putem scrie: l a ^ 0,1 unde ax, bx E N*.

| b = d - bx
a — b — dai ~ dbx = d •(ax — bx) şi ax — bx > 1.
Deoarece a — b este produsul dintre d şi un număr întreg, pozitiv, mai
mare sau egal cu 1, rezultă că a — b = d(ax — bx) > d, adică d este mai
mare decît a — b.
34. Numărul N poate fi scris sub forma:
N = re4 + 4n2 + 4 — 4n2 = (n2 + 2)2 - 4n2 = (n2 + 2 - 2n) (n2 + 2 + 2n).
Pentru n > 1, rezultă că n2 — 2n + 2 şi n2 + 2n -J- 2 sînt numere naturale
mai mari decît 1, deci numărul N nu este prim.
35. Suma şi diferenţa a două numere prime este un număr prim dacă
cele două numere sînt de parităţi diferite. Dar cum singurul număr prim
par este 2, rezultă că unul din numere este 2. Fie, deci a = 2. Pentru b = 3
sau b = 4 nu sînt îndeplinite condiţiile din enunţ; b = 5 îndeplineşte con
diţiile din enunţ, deoarece 5 + 2 = 7 ;5 — 2 = 3, numerele 7 şi 3 fiind numere
prime. Arătăm că nu mai există perechi de numere care să verifice condiţiile.
Un număr prim poate fi scris sub una din formele b = 3k + 1 sau b =
= 3k + 2, unde k E N. Dacă b = 3k + -1, atunci a - t - i = 2 - j - 3 A + l =
= 3k -f- 3 = 3(k -}- 1), care nu este prim, deci suma nu este număr prim.
Dacă b — 3k + 2, atunci b — a — 3k + 2 — 2 = 3k, de asemenea nu este
prim. , .
36. Fie a, b două numere întregi pentru care (a2 + b2) •7. Dacă presu
punem că a şi b nu sînt divizibile cu 7, atunci putem scrie:
a — 7k ± 1) 7k ± 2, 7k ± 3;
b = 71 ± 1, 71 ± 2 , 7 1 ± 3 -
a2 + b2 = (7k + p )2 + (71 -f- q)2, unde p si q pot lua orice valoare din mulţi
mea: A = { - 3 , - 2 , - 1 , 1, 2, 3}.
a2 + b2 = 49 k2 + 14 k •p + p 2 + 4 9 12 + 14 Iq + q2 =
= 49 (k2 + l2) + 14(kp + lq) + p 2 + q2 = M 7 + p 2 + q2.
Depi a2 + b2 \ 7, revine la a arăta că p 2 + q2 • 7. Dar din orice combi
naţie de tipul respectiv, făcută cu numerele din mulţimea A, se obţin numere
care nu sînt divizibile cu 7.
Intr-adevăr ( —l ) 2 + (—l ) 2 = 2,
, ( - l ) 2 - M - 2 ) 2 = 5,
( - 1 ) 2 + ( - 3 ) 2 = 10,
(—2)2 + (—2)2 = 8,
(—2)2 + (—3)2 = 13, ‘
(—3)2 + (—3)z = 18.
Analog pentru valorile pozitive ale lui k şi l. Deci, în aceste cazuri,
a2 + b2 nu este divizibilă cu 7 (contradicţie). Rămîne deci că a = 7k, b = 71,
adică a şi fi sînt divizibile cu 7.
75
37. Dacă la clasa a Vl-a B ar fi fost iniţial cu 2 elevi mai mult decî
sînt în prezent, atunci numărul elevilor din şcoală ar fi fost 66. în aceste
condiţii, mutîndu-se din clasa a Vl-a A 3 elevi în clasa a Vl-a B, numărul
elevilor din fiecare clasă este acelaşi, deci este egal cu jumătatea lui 66.
Prin urmare în clasele a V l-a A şi B ar fi fost 66 : 2 = 33 elevi. Dacă la clasa
a V l-a A se mută cei 3 elevi, atunci clasa are 33 -j- 3 = 36 elevi. Clasa a
Vl-a B are 64 — 36 = 28 elevi.
1.9. LUCRĂRI DE VERIFICAREA ÎNSUŞIRII

UNOR CUNOŞTINŢE DE BAZĂ
Lucrarea nr. 1. 5. 7 848 ; 6 948 ; 6 984. 9. 173.

Lucrarea, nr. 2. 6. 20 lei; 30 lei. 7. 1200 lei; 1600 lei.
Lucrarea nr. 3. 1. 145 — » 2.4,145. 3.10.

6 •
Lucrarea nr. 4. 1. 425 lei. 2. 40 ani; 20 ani; 10 ani. 3. 16 lei; 7 lei.
', . ... a—13
4. Fie a şi b cele două numere. Din teorema împărţirii cu rest, a vem :------ =
a - 13 1_
= 7 sau şi, folosind proprietăţile proporţiilor, rezultă
1
a — 13 — b 7 -1 a — b — 13___ 6_
adică de unde — ------— = 6,
b 1 b “ 1
deci 6b = 258, adică b = 43; găsim a = 314.
Lucrarea nr. S. 1. 2 400 elevi; 96 personal muncitor. 2.18 băieţiţ 15 fete.
Lucrarea nr, 6. 1. 125; 100; 75; 45. 2. Notăm cu 1 (un întreg) cît a
vîndut în a doua zi. în prima zi a vîndut de 3 ori mai mult decît în a
. . 1 -
doua zi si încă 1 kg de cartofi. A treia zi a vîndut — din cît a vîndut în
2
a doua zi, mai puţin 1 kg de cartofi. Deci în cele trei zile a vîndut: ^3 -}- 1 + Ă j
din cît a vîndut în ziua a doua, plus 1 kg cartofi, minus 1 kg cartofi, adică
9
a vîndut — din cît a vîndut în ziua a doua, ceea ce reprezintă 1 809 kg.
2
9 2
în ziua a doua a vîndut: 1 809 : — = 1 809 ■ — = 201 •2 = 402 kg. Găsim
2 9
că în prima zi a vîndut 3 •402 + 1 = 1 207 kg, iar în ziua a treia a vîndut:
•402 — 1 = 200 kg. 3. 9 km. 4. La o pereche de pantofi s-au vîndut
3 perechi de sandale, prin urmare, s-a încasat suma de 210 lei pe o pereche
de pantofi şi 3 •90 = 270 lei pe 3 perechi de sandale, adică 210 -f- 270 =
= 4 8 0 lei. împărţind suma totală la cît costă o pereche de pantofi şi 3 perechi
de sandale, găsim numărul perechilor de pantofi, adică 24 000 : 480 = 50 pe
rechi pantofi; 5 0 x 3 = 150 perechi sandale. 5. 208 piese m ici; 128 piese mari.
76
Lucrarea nr. 7
1. Din a < c şi b > d, rezultă a — c < O şi b — d > 0.

Comparăm fracţiile două cîte două. Cum:
a— c a— c , ,l 1 1 ■) , v i — d — b— d
c)
b+d (b + d) (b — d)
(a — c) •( —2d) „ . a —c a— c
' ' — > 0, găsim: - > (1)
(b + d)(b- d) b+d b - d
a c „ . a a—c a
Deoarece --------< 0 şi — > 0 , rezulta--------- < — (2)
b+d b b+d b
a + c ab + ad — cb —bc ad — bc cum 0 < a < c şi 0 <
Din
b+ d b(b + d) b(b -J- d) t
a+ c
< d <b, rezultă 0 < ad <bc, sau ad bc < 0, deci: — —
b b+ d
ad — bc ^ c\ T v CL
-------- - < 0, adica — < — 1—
OL - 4- C
(3)
b{b + d) b b+ d
sau
a+ c c ad + dc — bc — dc " ad — bc n wa + c _ c ...
— = ----- -----------------------= ----------------- < 0. adică — -— < — (4)
b+d d (b + d)-d .-< b + d)-d b+ d d
f* d _L. q #
Se compară — cu — '— şi, ţinlnd cont de relaţiile 1)—4), se găseşte ordinea:
d b —d
a—c a c a a+ c a + c sau a — c a — c a a+c a+c c
b —d b + d b b+d d b —d b — d b+d d ' b+d b—d d
2. Notăm cu x numărul monedelor de 3 lei şi cu y numărul monedelor
de 5 lei. Avem: 3# + by = 126, de unde^ 5y = 126 — 3x, sau y = ------- »

5
. „ 125 + 1 — 3a; „ 1 — 3a; _ . . .
adica y = --------------------sau 25 H-------------- • Cum x şi y sint numere naturale,
5 5
trebuie ca 1 — 3a; să fie divizibil cu 5, adică x poate lua valorile: 2; 7;
12; 17; 22; 27; 32; 37, iar valorile corespunzătoare ale lui y sînt: 24; 21;
18; 15; 12; 9; 6; 3. Cum numărul monedelor de 5 lei a fost mai mare, rămîn
valabile situaţiile: (x, y) de forma (2; 24), (7; 21) şi (12; 18), cazuri în care
avem: x -j- y — 2 + 24 = 26; x + y = 7 + 21 = 28; x+ y = 12 + 18 = 30.
Soluţia problemei se găseşte pentru x = 12; y = 18, adică numărul maxim
de monede este de 12 + 18 = 30 (şi numărul monedelor de 5 lei este mai
mare decît al celor de 3 lei).
3. Pentru a fi siguri că am scos 5 bile de aceeaşi culoare, trebuie să scoa

tem minimum 13 bile.
77
Lucrarea nr. 6
1. Fracţia se poate scrie:
3 •3” •5n + 3" •5n •52 + 6 •3n •5" . 3” •5n (3 + 25 + 6)

2 •2271 •3” + 3 •3n •4” + 2 •2n •3 •2 •3n •2n “ 22n- 3 n (2 + 3 + 12) =
5" •3 4 (i7 2 •5n (

deci s-a putut simplifica prin 17.
2 » •17 2Zn
2. Numărul iV = 5n •54 •3n •2" + 5n •3n •32 •2n •22 = 5n •3n •2n(54 +
+ 32 •22) = 5n •3n •2” (625 + 36) = 5n •3n •2” •661.
Dar 1 983 se' descompune în 3 •661. Cum numărul N îl conţine ca factor
pe 661 şi o putere a lui 3, înseamnă că N este divizibil cu 1 983, pentru
orice număr natural, diferit de zero.
3. Analog ca la problema 1.
4. Notăm cu x — 1, x, x -f- 1 cele 3 numere consecutive. Produsul lor

este P = (x — 1) - x •(x + 1) = x(x — 1) (x + 1) = x (x 2 — 1) = x 3 — x.
Rezultă că P + x = x 3 — x + % — x 3, care este un cub perfect.
5. Dacă n este par, atunci n = 2n şi N = 32,î' + 63 = (32)” ' -{- 32 * 7 =

= 9n' + 9 •7 = + 7) = 9[(8. + *l)n'-1 + 7] - 9(M8 + 1 + 7 ) . -
= 9 ■(M8 +- 8), care este divizibil cu 72. Reciproc, dacă 3” -+ 63 este divi
zibil cu 72, atunci 3n -+- 63 = 3n — 9 + 9 + 63 = 3n — 9 + 72. Deoarece:
3n — 9 = 3n — 32 = 32(3n_2 — 1), care este divizibil cu 72, adică 3"-2 — 1
este divizibil cu 8. Pentru n = 2ri + 1, rezultă 32n'+1-2 — 1 = 32» '-1 — 1 =
= 3 •3271'- 2 — 1 = 3 * [(32)” '- 1 - 1] = 3 •9 "'-1 - 1 = 3 • (8 + l ) " '- 1 - 1 =
= 3(M8 + 1) — 1 = 3 - M8 + 3 — 1 = M8 + 2, care nu este divizibil cu 8.
3 n—2 n —2 n —2
3«~2 — 1 = 3 2 - 1= 9 2 - 1 = (8 + 1) 2 - 1 = (8 + l ) 2 - 1
si. pentru ca numărul 3n_2 — 1 să fie divizibil cu 8, trebuie ca — £ N*,

2
adică n - 2n'. Rezultă: (8 + l ) 2 — 1 = (8 + l ) n'-1 — 1 = M 8 + 1 —1 = M 8 .
6. Indicaţie: Se pune condiţia ca z să fie număr cu soţ sau zero, apoi

se pune condiţia ca 2 + y + z să fie divizibil cu 3. Se găsesc numerele:
204: 210; 216; 222; 228; 234; 240; 246; 252; 258; 264; 270; 276; 282; 288; 294.
Sau: Numerele de forma N = 2yz, divizibile cu 6 sînt numerele cuprinse
între 200 şi 300, divizibile cu 6.
7. Fie numărul dat N — ab. Răsturnatul său N' este ba şi N + N' =
= ab + ! m = 10a + b + 10b + a = ll(a + b). Pentru ca ll(a + b) să fie
pătrat perfect trebuie ca a + b să fie 11, şi, în acest caz, avem N + N' — l i 2-
Avem situaţiile a = 2, b = 9; a = 3, b — 8; a = 4,b = 7; a — 5, b — 6;
a = 6, b — 5; a = 7, b = 4; a = 8, b — 3; a = 9, b = 2. Deci numerele
sînt: 29; 38 ; 47; 56; 65; 74; 83; 92. '
78
Lucrarea nr. 9
1. 9 600 cărţi, 13 800 cărţi. 2. 2 200 tone; 1 100 tone.
3. 3 600; 5 400. 4. 25 ani.
5. Dacă primul elev şi al doilea ar avea de două ori mai mulţi lei, ei ar
avea împreună 240 lei. Dacă primul ar avea de două ori mai mulţi lei şi
al doilea de 5 ori mai mulţi lei, ei ar avea împreună 360 lei. Rezultă că
diferenţa 360 — 240 = 120 lei reprezintă de 5 — 2 = 3 ori mai mulţi lei
decît are al doilea elev. Înseamnă că al doilea elev are 120 : 3 = 40 lei, iar
primul elev are 120 — 40 = 80 lei.
6. Un metru de stambă costă cu 18 — 14 = 4 lei mai mult decît un metru

de pînză. Pentru 40 metri de pînză în plus se obţine suma de 560 lei. Cum
la fiecare metru de stambă se acoperă suma de 18 — 14 = 4 lei din suma
de 560 lei, înseamnă că toată suma se acoperă pentru 560 : 4 = 140 metri
stambă. Deci au fost vînduţi 140 metri stambă, pentru care s-a încasat suma
de 140 X 18 = 2520 lei, şi 180 metri pînză, pentru care s-a încasat tot suma
de 2 520 lei, adică în total s-a încasat suma de 5 040 lei.
Lucrarea ur. 10
1. — . 2. 129; 52. 3. 36 dm; 48 dm.

6
4. Aflăm cel mai mic multiplu comun al numerelor 24 şi 36, care este
72. Deci la 3 învîrtituri ale roţii din faţă corespund două învîrtituri ale roţii
dinapoi. Deci pe distanţa de 72 dm roţile fac împreună 5 învîrtituri. împăr
ţind pe 6 280 la 5, obţinem de cîte ori roata din faţă face 3 învîrtituri şi
cea din spate face două învîrtituri, adică 6 280 : 5 = 1 256, de unde rezultă:
1 256 X 3 = 3 768 învîrtituri face roata din faţă;
1 256 X 2 = 2 512 învîrtituri face roata din spate.
Lungimea drumului a fost 3 768 •14 = 90 432 dm.
5. 300 m2.
.Lucrarea nr. 11
1. Vezi problema nr. 18 de la pag. 28.

2
2. 10 kg; 6,5 kg; 20 procente; 16 — procente.
3
3. 0,2 m3 var; 0,4 m3 nisip.
4. .120 g.
79
Lucrarea n r. 12
1. Fie numărul N = axa2 ... an. Avem iV + 8(a! + a2 + ••• + «n)- Să

arătăm că numărul obţinut este divizibil cu 9. Suma cifrelor lui este ax +
+ az + ... + + 8(ax + a2 + ... + a„) = 9(ai + a2 + ... + «„) care este
un număr divizibil cu 9, deci N 4- 8 («i + a2 + ----- b an) este divizibil cu 9.
2. Fie abc numărul dat. Avem abc + 5« + + 6c = 100a + 10b +

+ c + 5a + 42> 4- 6c = 105a 4- 14b 4 - 7 c = 7(15a -{■ 2b c) care este un
număr divizibil cu 7.
3. Presupunînd că toate monedele'ar fi de 5 lei in sertar ar trebui să

fie 55 •5 = 275 lei. Dar în sertar sînt numai 155 lei. Diferenţa de 275 — 155 =
= 120 lei a apărut deoarece la fiecare monedă de 1 leu şi 3 lei (acestea
fiind în număr egal) apare diferenţa faţă de două monede de 5 lei a d ică 2 -5 —
— 1 — 3 = 6 lei. Rezultă că sînt 120 : 6 = 20 monede de 1 leu. Cum numă
rul monedelor de 1 leu şi cel al monedelor de 3 lei este acelaşi, rezultă
că au fost 20 monede de 3 lei. Restul monedelor au fost de 5 lei, adică 55 —
— 20 — 20 = 15 monede.
II. A l g e b r ă
I I 1. MONOAME; POLINOAME*'
® Să se reducă termenii asemenea:

a) 5x ~j- 3 y — 6y + 8x — 10y ; b) 2x 2y — 3x y 2 + x — x 2y — 7 xy2 r- x;
c) — ab2x y 3 -----— a2bx2y + 0,5 ab2x y 3 + 0,25 a2bx2y ;

2 4
Xd) x s + 2x y + {xy — x 3) — (3x y — a;3);
ej x 4 — x 3 + 2a;2 — (—x 3 + 2a;2 — a;4);
f) 2a + 5 + (3a - 2) + ( - 5 a — 1) ^ ( - 5 a + 7) - (6a + 2);
( g) 5ai + {3n — [2 to + 5 — (m + n)]} — [3m — (—2m — 5ra)].
2) Să se efectueze:
a") 2a; —; 3a;(2 — x) + x\ b) m + 7m(8m — 1) — 6m(8m — 1);
c) x 3(x 2 + 5x — 2) — x 2(x3 — 4a;2 + 2a; — 5);
d) x + 2 - {- 3 a ; + 5 [3a; - 2 (a; + 2)]};
x e) 2mpx2 (~ 3 m x + p x — 5mpx2) — (6m2p x 2 — 10/n2pa;2)a;.
/1D Să se scrie sub formă canonică monoamele:
^~a) 7x2(—3 x ) ; b) —5a(—a); c ) ( —by3a ) { —4ya)-,d)2x2y (—x y 3)-,
e) '( —a)5 - ( —a)2; f) (8x2y) : ( —2x); g) {—x 2y)3\ h) ( —3x2y 3z)4-,
i') (~5a;3):(- 5 a ;2); j) i | - .a ;V z j:| - | - a ;2yzjj. k) ( ~ x sy 3z) : [ ~ ~ x 4yz^.
4/ Se consideră:
^4 = 3a; -j- 5y; B — x — 4y, C = 2x — y\ D — —5a; -f- y.
Să se calculeze: ^ /
al + . 5 + C + Z ) ; ^ y A - 2B - C - 52); c) - 3CZ>.;
d) 2A + 3 5 + 4C + 5Z); e) 4 ( 5 + C ) ; ^ A B + AC;
g) B(C + D - 2 4 ); h) BC + BD - 2 B A ; i) ABCD.
5. Să se arate c ă :'
a) (x + y) (x3 — x 2y + x y 2 ■
— y3) = (x — y) (x3 + - x 2y + x y 2 + y 3);
b) (m -\- p) (m4 — m3p + m2p 2 — mp3 + p 4) — p 5 = m5.
*) Pentru rezolvarea exerciţiilor 1, 2, 3, 4a), b ), d), 8, 9, 10, e), 11, 21— 27 sînt
suficiente numai cunoştinţele programei clasei a V l -a , iar pentru exerciţiile 4 —7, io ,
12— 20, 28 — 51, 54, cunoştinţele programei clasei a V il-a .
81
6 — Problema de matematică pentru gimnaziu
6. Se consideră.*
. Pi(x) = {x + 1) (x + 3) + 2 şi P2(x) = (a: + 2) (a: + 2) + 1.
Să se arate că pentru orice valoare a lui x avem: Pi(x) = P 2(x). *’
7 / Se consideră:
Pi(x) = (z 4 + 5) (a;4 — 5) şi P 2{x) = {x4 4- 5) (x 4 4- 5) — 50
unde a; E
Să se arate că pentru orice valoare a lui x, Pi(x) < P 2(x).
8. Se consideră:
Pi(x) = x 4 + x 2 -h 5 şi P 2(x) = 3a:6 + x 2 4- 2.
Să se justifice de ce nu există nici o valoare a lui x astfebîncît:
a) Pi(x) < 0; b) P 2{x) < 0 ; c) P ^ x ) 4- P 2(x) < 0;
d) P t (x) •P 2(x) < 0 .
9. Să se efectueze:’
a) (6x2y 3z -j- 9x2yz2 — 12xyz) : 3xyz\
b) (x 3y 5 — x 2y 3 -)- 5xy2) :.(—x y 2);
c) — (25a2bx3y — 35a2x 2y 4 - 5a2x y 3) : (—5axy)\
' d) ("f x3y3 ~ T x2y2 + T xy) : [ ~ T xy\*

e) ^ a2bc + ^ ab2c3j : (—0,(3)a&c).
a) (p + g)41 — (? 4 * i>)41; b) (to + re)51 + (—m — rc)51;
c) (a - b)42 - ( b - a)42; d) (a - b)2h + (b - a)2B;
e) x{a 4- b) — 5x{a 4 - b) + 3a;(a - f b) — x(a 4- b);
f) (5a2b + 3ab2 — 5a + 6b)17 + 5(5a2b + 3ab2 - 5a + 6b)17 -
—3[2a + 2(5a2b + 3a62 - 5a 4- 6&)17].
11. Se consideră polinoamele:
P i(x) = 5a;2 — 3a; 4 - 5; P 2(x) = x 3 — x 2 + 6x — 1.
a) Ce polinom trebuie adăugat la P x(x) + P 2(x) pentru a obţine ca
rezultat x G4 - x 5 — 3a:4 4 - 2a;3 — 5a; -j- 1 ?
b) Determinaţi polinomul Q(x), astfel încît: Pi[x) •P 2(x) — [P z{x) 4 -
+ Pz{xY\ — Q{x) să aibă ca rezultat —9.
12. Fie polinomul:
P {x) - - 3a:4 — 2a:3 — x 2 — 2x -j- 1.
Se cere să se calculeze:
a) -P(l); b) P ( - 1); c) d) P ( V 2) ; e) P ( - 2 K 3 ) ; . 'f ) i>(l, 5).
11, Se consideră polinomul:

-P(a:) = a0a^” 4* aia:2"4-2 4- azx2n+i + asa:2n+6, unde n E N.
a) Să se calculeze P( 1) şi P ( —1). Ce observaţi?
82
b) Dacă ,P(1 985) = 516 •IO6, se cere să specificaţi care este valoarea
polinomului pentru x — — 1 985.
c) Pentru a £ Q calculaţi P(a) — P ( —a).
d) Să se calculeze 2P(5) -j- 3 P (—7) — 15P(225) 5 i> (-2 2 5 ) +

-i-
+ P(7) + J - P ( - 5 ) J .
14': Fie polinoniul:

/ P{x) = a0x2n+1 -1- a 1a:2n+3 - f a^x231* 5 +
a3x2n+'! -J- oix2n+a, unde n £ N
a) Să se calculeze P (l) şi P ( —1). Ce observaţi?
b) Dacă P(528) = 1 985, se cere P ( —528).
c) Pentru m £ Q, calculaţi P(m) 4- P { —m).
d) Să se calculeze 2P(5) + 3 P ( - 7 ) - 15P(225) + 3j[ - 5 P ( - 225) +
+ P(7) + j - P ( - 5 )
Fie:
E(x) = x 100 4- (5a: - 6)137 + (4 - 3x)80 - (x - l ) 24 - 3(9z - 8)67.
Se consideră polinomul, scris sub formă canonică şi notat cu P(x), ce rezultă
din transformarea expresiei anterioare. S& cere să se calculeze suma coefi
cienţilor acestui polinom.
16i Să se scrie sub formă canonică polinoamele:
^ ) (x + IO)2; b) (5 - 2a:)2; c) (2 J /3 - ]/ 2 x)2;
d)
(IH)V e) (4a; + 2) (4a; - 2); f) ( ]/2x + 3) ( - ]/2x 4- 3);
g) (2a;- 1 ) (2a:+ 1) (4a:2 + 1) (16a:4 + 1);

h) + x + 1) (x2 -jr x — 1); i) {a — b + c) (a — c 4- b).
17) Să se restrîngă sub forma pătratului unui binom:
a) 4a;2— 4a; -4- 1; b) x i + — -j- x 2; c) l x 2 - f 2 ]/ 7 x + 1;

4
d) 2a:2 — 2 | /l 0 x 4- 5; e) (x + y)2 — 2{x2 — y 2) + {x — y)2;
f) (x 2 - 6x + 9) + (x + 3)2 - 2(a;2 - 9).
18. Ce lipseşte pentru a avea-pătratul unui binom?
a) « 2 + A ; b) x 2 + - ţ j c) 4xy -f- y 2; d) 4a;2 -)- 1.

16 x 2>
19. Dacă a — b = 1, -se cere să se calculeze a2 -ţ- a — 2ab -j- b2 — b.
20. Dacă a = -c 1, să se arate că a(b — 1) — c(b — 1) — b + 1 = 0.
Să ^descom p u n ă în factori:
,21. 8a; — $y -1- 16. 22. a(x + y) — ab{x 4 - y).~23. a(a + 5) + 5(a + 5).
24; 3a;(« — 1) 4- 3(1 — a) — 5a 5.
83
e*
•"-25. (1 942a3 - 40a2 + 41) (1 942a3 - 40a2 + 43) - . ( 1 942a3- 4 0 a a+41)^
26. (7x - 3y) (5a - 2b) + (6x - 2y) (2b - 5a). 2 7 / a;3 4- 2 ^2 4-, 2* + 4,
' 28, a* - 16;" 22, x* - 5. 5a;2 - 1. 3 l> 16a;3 - x.
32. 25a: - 49a:?/2. 33. 16a:4? /V - 1. 34. 16a;4 - 625?/4,
( 35. (5a: - 3?/)2 - 16?/2. 36. 25a:2 - (4a; + 3y)2.
37. 9(2a; + 5y)2 - 100a;2. 38. 49(a: + y)2 - (7 - x)s.
39. 100(7a; - 3y)2 - 9(4a: 4- 5?/)2./4 0 . 81a:4 - 32y 2.
41. 81a:8 - 32y 8. 42. 4a;2 - 4a: + 1 - y2. 43. 4a;2 + y 2 - z2 + 4xy.
44. 16 — x 2 — 4xy — 4?/2. 45. 14?/ — 49?/2 -J- 100a;2 — 1.
46. 4a:2 — z2 — i x y + 2z — 1 - f ?/2.
/-' 47. 4(a; -j- y)2 — 4(a:2 — y 2) + (x — ?/)2 — s2.
1
48. x2 + x + 4?/2 + 4?/z — z2.
1 1
49. Dacă a -j----- = 5, se cere să se calculeze a2 4~ —
50. Ştiind că a2 + 3a = —1, se cere să se arate că:

a4 -j- 6a3 + 12a2 -j- 9a + 2 este zero.
( 51. Să se descompună în factori:
a) 4a;4 + ?/4; bl 4a:2 + 1; c ) a2 + A - J d) 25a;4 4 - ?/4;

a2 *
e) a^ — 5a; 4- 6 ; f) a:4 — 5a;2 + 4.
a) (2a; + l ) 3; b) (1 — 5a;)3; c) (x — 2y -f- a:2)2; d) (a:2 — x + l ) 2;
e) (a; — 4) (a;2 + 4a; + 16); f) (xe + 1) (a:12 — x 6 + 1);
g) (a; + y — 2) [(x + y)2 + 2a; + 2y + 4].
53. Să se descompună în factori:

a) 8a;3 + 125?/3; b) 27a;3 - ? / 3;
c) (a; 4- y)3 + o ( x + y ) ( x 2 — y 2) + 3 ( x — y ) ( x 2 — y 2) + ( x - y ) 3- 27y 3;
d) (a + b)3 - (a - &)3 - 3(a + ă) (a2 - ă2) + 3(a - b) (a2 - b2) 4- 64a3;
e) a;2 4- 4x y — 10a; — 20y + 4?/2 4- 25;^f) a;4 — 6a;3 4- 11a;2.— 24a; 4- 16;
( g) x 5 — 5xi 4- 4a;3 — a;2 4- 5a; — 4;
h) a;6 4- 5a^ — 20a;4 - 130a;3 - 131a:2 4- 125z 4-1 50 ;
i) a;4 4- 3a;3 4- 6a;2 4- 3a; 4- 5; j) x G— 49a:4 — x 3 4- 49a;;
k) x6 — 7x3 — 8; 1) x6 — 117a;3 — 1 000; m) x 5 4- 2a:4 -J- 3a;3 -f- 2a:2 4- x\
n) 9a;6 4- 18a;5 4- 26a;4 4- 16a;3 + 6x2 — 2a; — 1; o) a;3 — 6a;2 + l î x — 6;
p) x 3 — 5a;2 — 2a; 4- 10; r) ( x .+ 2y)3 + (3a; — y)3.
84
54. Fie P(x) — x 2 4 3a: — 1 şi Q(y) = y 2 — y 4 2.
Calculaţi: a) P{Q{y))\ b) Q(P(x)); c) P (P {x)); d) Q{Q(y)).
55. Scrieţi polinomul P(x) = 2 x3 — x 2 — x + i sub forma:
P(x) — a(x — 2)3 4 b(x — 2)2 4 c(x — 2) 4 11.
56. Efectuaţi împărţirile:
a) (2a:5 4 a;4 — 5x3 — 8x 4 1) : (a:2 — 3);
b) (2a:5 4 3a;4 4- 4a:3 4 3a;2 4 6x — 4) : (2a:3 4 x 2 4 x 4 1);
c) (a;6 — xs — x i -ţ- x 3 — 2a:2 4 5a: — 4) : (x2 — 2a: 4 3);
d) (18a;4 — 25a:2 4 10# — 3) : (6a;2 4 2a; — 1);
e) (a:5 — 2a;4 — 3a:3 — 4a;2 - f 5a; — 6) : (x3 — x 2 4 2a: — 3);
f) (a;7 — 3a;6 4 2a^ 4 2a:4 — 2a:3 — 2a:2 4 3a: — 1) : (x 2 — 2a: 4 1) 1
g) (x22 — x xl 4 x 10 4 a:5 4 2a:2 4 2) : (a:2 4 x 4 1).
[ 5 7 j Fie polinomul:
P(x) = 5a:3 4 a:2 — a: 4 3.
Se cere restul împărţirii lui P(x) la binomul:
a) a: — 1; b) a: — 2; c) a; 4 2; d) x + ] / 5 ; e) x — J / 3 .
t^jp^Dacă a g { —3, —2, —1, O, 1, 2, 3}, se cere să se precizeze valorile
lui a pentru care polinoamele următoare sînt divizibile cu x — a.
a) P x(x) — a;4 4 x 3 4 -*2 4 * 4 1; b) P 2(x) — x 3 4 x 2 4 x 4 1; *
c) .? 3(a;) = x 4 — 5x2 4 4; d) ^ 4(3:) = x 8 — 14a;6 4 49a;4 — 36a:2.
59. Să se afle restul împărţirii polinomului 4a:5 4 mx4 + x3 + x 2 — î
la x — 2, ştiind că împărţit la a; — 3 dă restul 2.
60. Se cer valorile lui m şi n, ştiind că polinomul P(x) — x 2 4 mx 4 n
dă restul 2 la împărţirea cu x 4 1 Şi restul 3 la împărţirea cu x — 2. -
[6lJ Se cere să se determine polinomul de gradul doi, care este divizibil
cu x — 1, dă restul 4 la împărţirea cu x 4 1 şi restul 1 la împărţirea cu x — 2.
! împărţind polinomul 4a;3 4 (2m 4 l ) z 2 — (2 « — 3)a; 4 3 la x — 2
şi x ^ "1 , obţinem în ambele cazuri restul 5. Ce rest se va obţine dacă-1
împărţim la x — 1 ?
63. Fie un polinom P(x) de grad mai mare decît doi. Se ştie că P[x)
dă restul 5 la împărţirea cu x — 1 şi restul 2 la împărţirea cu a; 4 2. Se
cere restul împărţirii polinomului P{x) la (x — 1) (x 4 2).
64. Se cere restul împărţirii unui polinom P{x), de grad mai mare decît
doi, la (x — a) (x — b) ştiind că împărţit la x — a dă restul rx şi, respectiv,
restul r2, la împărţirea cu x — b, (a =£ b).
X
Î65. Să se determine parametrii reali p şi q astfel încît polinomul P(x) =
== $a;4 7- 2a:2 4 (2p — q — Y)x 4 p 4 3q — 11 să se dividă prin (a:—1) (x —2).
66. Fie polinoamele:
P(x) = 8 x5 — 32a;3 şi Q(x) = 5a:3 — 20x2 4 20x.
a) Să se descompună în factori ireductibili;
85
b) Să se scrie polinoamele care sînt divizori comuni ai lui P(x) şi Q{x)\
c i Să se afle cel mai mare divizor comun al polinoamelor P(x) şi Q(x).
67. Aflaţi cel mai mare divizor comun al polinoamelor:
a) \ x - 2 ) 3(x + i ) 4(x + 6)3 şi {x — 2)2(x + l ) 7(a: + 6)4;
3.
b) 5x2(x — l ) 4(a;2 + l ) 2 şi 8 x3(x — l ) 5(a;2 + 1 )
c) x 3 + x 3 şi x 3 + 2 x2 + x\ d) 16a:2 -f- 8a: + 1 şi 64a;3 + 1;
e) 9a;2 — 6x + 1 şi 27x 3 — 1; f) x 4 — 3a;2 — 4 şi a:5 + x 3 + 8a;2 + 8;
g) x 3 + 3a:2 — 13a; — 15 şi a;3 — Ba;2 + 5a; + 12;
b) x 4 - 18a;3 + 93a;2 - 80a; - 192 si x 4 - 12a:3 + 3a;2 + 208x + 192;
i) x 4 — x 3y 3 şi x 4 — 2x 2y 2 + y 2;
î) 6(x2 — 4 î/2)3 -şi 9(a;4 — 4y 2) (x — 2 y ?
68. Să se scrie un polinom P(x), de gradul doi, astfel încît cel mai mare
divizor comun al lui P(x) şi Q{x) să fie D(x), rinde:
a) Q{x) = x 3 + 8, D(x) = x + 2;
b) Q(x) = 3a;2 — 12, D(x) = x + 2;
c) Q(x) = 16a;2 — 40a; -j- 25, D{x) = 4a; — 5;
d) Q(x) = x 3 — 64, D(x) = x — 4;
e) <?(a;) = a;6 — 1, D(x) = x + 1.
69. Să se afle cel mai mic multiplu comun al polinoamelor:
a] (a; + l ) 2(a; + 2) (x — 3)4 şi -1-l ) 3(a; + 2 )2(a; - 3)2(a; + 7).;
. b j (x - 5 ) (a: 4- 6) (a; - 7 ) şi (a; - 5)2(a; + 2) (a: - 7);
t ) {x — 2)5 şi (a; — 2)3(a; 4 - 4)2;
d) a;2 — (2m + 3n)x + 6mn şi x 2 — (2m + 5p)a; + 10mp;
e) a;4 — 4a;2 şi a;4 — 8a;2 + 16;
fl x 2 + 8a; — 9 şi x i -\-9x — 10;
g) 25a;2 — 20a; + 4 şi 125a;3 — 8 ; h) 1 — x, 1 + x, 1 — X2 şi 1 — a;4;
i) (x — 5), (x — 5)2, (x — 5)3 şi (x — 5)4;
j) 16a;4 — 1, 8a;3 — 1 şi 4a;2 — 4a;+ 1;
k) ^4 — 1 şi x 4 + x 2- — 2; 1) a;3 + 6a;2 + 11a; + 6 şi x 4 + 3a;3 + 3a;2 +
+ 3a; + 2;
m) x 5 — 6a:4 + 19a;3 — 20x2 + 25a; şi a:3 — a;2 — x + 10;
n) x 4 — y 4 şi a;6 — y 6.
Jaj'Determinaţi numerele a, b, c ştiind că polinomul P(x) = (x + 3)3 +
+ a(x + 3)2 + b(x + 3) + c are forma canonică x 3 + 17a;2 + 63a; + 65.
b) împărţind polinomul x 3 + 17a;2 + 63a; + 65 la x + 3 se obţine un
cit Q{x) şi un rest r1; apoi împărţind polinomul Q(x) la x + 3 se obţine un cît
C(x) şi un rest r2, iar citul C{x) împărţit la x + 3 dă un cît şi un rest r3- Ce
observaţi?7 *
2
1
71. Fie P(x) = ax2 + bx + c cu a £ Rj b G R, c £ R. Arătaţi că, dacă
există trei numere reale diferite m, n, p, astfel încît P(m) = P\n) — P(p) = 0,
atunci P este polinomul zero. >
72. Fie m un parametru real. Determinaţi, în funcţie de parametrul m,
gradul fiecăruia din polinoamele de mai jos:
a) P(x) = (m — 5) (m + 4)a;4 + (m + 4) (m — 3)a;3 + (m — 1) (m — 2)a;2+
+ (5m — 2) (3m — l ) x + m2 + 2;
. b) P(x) — {m2 + 2m + l)a;3 + (m3 + l)a:2 + (m2 — 4)a; + m2 + 1;
c) P(x) = (4m2 — 9)a;4 + (16w2 + 8m + l)a:3 + (m2 — 125)a;2 +
+ (m + 4) a; + 7-
86
73. a) ')Să se arate că, pentru orice re număr natural, polinomul:
P x(x) — 2x*+i — 2xn+1 — 2xn — n{x2 — x) + x + 1
se divide cu x — 1.
1») Să se arate că polinomul:
P2(x) = (re + l)x n+2 + (2re + l ) x n+1 + n(xn - x) - re
se divide cu x + 1, oricare ar fi re G N.
c) Să se arate că, pentru orice re G N şi oricare ar fi numerele real
a, b, c, polinomul:
P3(x) = axn+1 + (b — 2a)xn — 22>a4-1 + cx — 2c
se divide cu a; — 2.
74p Se consideră polinoamele Pi(a:) = x 3 + 2a:2 — 5x - f 7, P 2(a:) =
= x z ~ 1 şi P 3(a;) = mx3 + 2a:2 — 5x + P unde m, p £ R.
a) Să se împartă polinomul Pi(x) la P 2(x) şi apoi să se verifice rezultatul
obţinut utilizînd teorema împărţirii cu rest.
b) Să se determine m şi p ştiind că împărţind P 3{x) la P 2{x) se obţine
restul R(x) = —4a: 4- 9.
75. Fie polinomul P(x) — —4a:2 + 12a; — 4.
a) Să se arate că polinomul se poate scrie sub forma:
P(x) = 5 — (mx + p )2,
unde m şi p sînt două constante reale ce vor fi determinate.
b) Să se arate că pentru orice a : £ R există relaţia P(x) < 5.
c) Să se determine x astfel încît P(x) = 5.76
76. Se consideră polinomul P(x) = —x 2 + 2a: -f* 2.
a) Să se arate' că polinomul' se poate scrie sub forma:
P(x) = p — (x — i j 2,
unde p este o constantă ce trebuie determinată.
b) Determinaţi x pentru care polinomul ia valoarea maximă.
P(x) = x 3 + mx2 + 3a: + re; /re, re G Z \ { 0 } , m < re;
Q(x) = x 3 + ax2 + bx + 3, a, b G R ;
R(x) = p 2x 2 — 2p 2x + P2 unde p G R \ { 0 } -
a) Să se determine m şi re ştiind că P(x) este divizibil la x — 1 şi împărţit
la x — 3 dă-restul 8.
b) Să se determine a şi b ştiind că polinomul Q este divizibil cu
( x - 1) (x + 3).
c) Cu valorile lui m, re, a, b determinate la punctele precedente să se
descompună în facfori ireductibili polinoamele P(x) şi Q(x).
d) Să se arate că —P(x) + Q(x) este un pătrat perfect, pentru m, re, a
şi b determinate anterior.
e) Să se determine valoarea lui x pentru care —P(x) + Q(x) + R(x) = 0.
în cazul m = —3re, re = —1.
87
78. Se consideră polinomul P(x) — -x4 + 6xs + l i x 2 -j-6x.
a) Să se descompună în factori.
b) Să se arate că pentru orice a £ Z , numărul P(a) este divizibil cu 24.
79. Să sa determine polinomul de grad cel mai mic care împărţit la
x + 1 să dea restul 2 şi împărţit la x — 1 să dea restul — 3.
80. Fie polinoamele P{x) = (x4 — x 3 + x 2 — x + l ) 2 —'x8 şi Q(x)•=
= x 3 — x 2 + x — 1. Să se arate că P(x) este divizibil cu Q[x).
81. Fie polinoamele: P(x) = (a:100 + a;99 + x 98 + ... x + l ) 2 — x 200 şi
polinomul Q(x) = a:99 + x 98 + ••• + % + 1. Să se arate că polinomul P(x)
este divizibil cu polinomul Q(x). 1
82. Fie polinomul P(x) = (xn x71-1 + ••• + x + l ) 2 — x2n şi
Q(x) = a;n_1 + a:"-2 + ... + x + 1 cu n £ N; n > 2.
Să se arate că P{x) este divizibil cu Q{x).
83. Fie polinoamele: P(x) = (a;3 -j- x 2 + x + l ) 2 — a;3şi Q ( x ) = x 2-\-x Jr l.
Să se arate că polinomul P(x) este divizibil cu polinomul Q (x).'
84. a) Să se arate că x 5 — 1 = (x — 1) (x i + a;3 -j- x 2 + x + 1).
b) Fie polinoamele P(x) = (x5 + x i + x 3 + + %+ l)2 — şi '
^(a:) = x i + a:3 + a:2 + * + 1.
Să se arate că P(x) este divizibil cu Q(x).
85. 'a) Să se arate că x 8 i — {x i) (xi — x 3 x2 — x 1 ).'
b) Se consideră polinoamele P(x) = (x5 xi — x3 x 2 ~ x -j- î ) 2 x5
şi Q[x ) = —a;4 + a;3 — x 2 + x — 1. Să se arate că polinomul P(x) se divide
cu polinomul Q(x).
II.2. FRACŢII
j ALGEBRICE RAŢIONALE*1
»
4. a) Ce înţelegeţi prin fracţie algebrică?

P(x) cu poli-
b) Ce obţinem prin amplificarea fracţiei algebrice
Q(x)
nomul R(x)?
- P(x) ■ R(x)
c) Ce obţinem prin simplificarea fracţiei algebrice cu poli-
Q{x) • R(x)
nomul R(x)?
P{x)
d) Fie F(x) = o fracţie algebrică şi c un număr real.
Q(x)
P(c)
1°. Dacă Q{c) # O, ce înţelegeţi prin
Q(c)
2°. Cind spunem că fracţia algebrică F nu este definită pentru valoa
rea în c? ,
e) Cînd spunem că o fracţie algebrică este ireductibilă?
f) Definiţi noţiunea de „fracţie raţională11.
*) Pentru rezolvarea exerciţiilor 1 —5, 6a) — o), 7a)—i), 1) — o), 9 — 11, 14, 18a) — c)
sînt suficiente cunoştinţele programei clasei a V ll-a .
88
g) Ce operaţii cu fracţii algebrice cunoaşteţi şi ce proprietăţi au aceste
operaţii?
' fl * -
h) Fie fracţia raţională -— , unde polinoamele R şi S sint diferite de
S
' • ji
polinomul 0. Ce înţelegeţi prin inversa fracţiei raţionale — ?
~ S
2. Amplificaţi următoarele fracţii algebrice:
1 . •
a) — cu 2, —5, x şi a;2 — 1;
x
x
b) cu 6, —3, x, 3x — 1 şi 2a — 5a;;
25 bx2y3
c) — cu 4, —2, a, b, a — b, bxy4 şi 8 — abxy.
2 a
3. Amplificaţi fracţiile algebrice următoare astfel incit fracţiile obţinute
să aibă acelaşi numitor:
a) 5a2b
Ş1
1 b) _ l _ f 7
10a362c ’ ' 36a2' 48a
-5
72a2*
1 -2 x + 3
c) si î d) si
7(a 4- i» + c) ’ 14(a -f- 6 + c) ’ 2x + 1 3# — 3
4. Pentru ce valori , ale lui a: următoarele fracţii nu sint definite (nu
au sens) ?
Q\ 1 • m ~ 3 \ 5 x 4- 4 x 2
x x 2a; x —5 a ;- j- l x —b
e) — — ; h) :— — r . ; 0 — :-----------------; j ) ——
x + b
; t)
(x 4- y f x —a — b — c ar — x a;2 4- 3a;’
x 1 \ x + 5 \ 3a;2 4- 2a;
1) ; m) ; n) - r ; °)
(2a;-2 — x) (4a; 4- 1) 8a;3 - 1 64a;3 + 1 100a;2 — 4
x 3 4- x 2 4- 5 3 2a; 4- 1 5
p) — 7^— ; r) ; s) ; t)
4a:2 — 4a; 4- 1 9a:2 - 6a; 4- 1 x 2 4- x — 2 a;2 4- 9a: - 10’
1 5a; * x 4 -1 , 1
u) ; v) ; w) —--------- ; z) —
. ( x 2 ~ 4 ) ( x 2 + 3)(9x2 ~ x ) a;4 - 1 x6 — 64 a;4—10a44-9
5. Să se simplifice:
a) • b) 4a;2 • c ) 39a;y _ —9a;4 . 1Qx5y*z3
■ ' 25y ’ ' 20x y 3 ’ ° 3x y 2z . ’ 18a;6 ’ 6 S x ^ y h 3’
30(—a;)3 x 4- 5 , 4 x 4- 4 x 4- y 5a;
f) — ^ — — ; g) — - ; b) w ; 0 -------— - ; j)
—60(—a;)4 ’ 6 (a ;+ 5 ) 2a; 4- 3 mx + my x 2 4- x y ‘
9x2 4- 3a;y _ x 2 — 8a; ________2a; 4- 3y________
3xy 4- 9y2 x 3 — 8a;2 ’ 2ax 4- 3ay 4- 2bx 4- 3by '
3x — y a; 4- 7y
n) 5 o)
3ax — ay 4- 3bx — by bmx — 3nx 4- 3bmy — 21 ny
89
(6ySimplificaţi următoarele fracţii algebrice:
xy±2y x“ 4 xy . 5x — 20 ... 8x 4- 24
c> —---------; d) — —!------ .»
•x2 + 2x itxy — 16y 2 x2 — 16 a:2 — 9
5x2 + 15x7/ _ 10a: — 20 > 30a:2 —I x
30 ; h, ^
9x3 - 81 x y 2 5 ’ 20a:2 - 40a; *’ g' 5a: + 5 a:3 - 49a:'
i} (2a: + 3)(x - 5)2 - 9(2x + 3) . a:6 - f x 2 + 20xy + 25y 2
; k)
' (x - 14) (4a:2 - 9) a:9 — x 6y 3 x 2 — 25 y 2
7x4 - 7yi . a;2 - 28a: + 196 ’ 15a:2 30a:
1) ; m ) ------- ------ — ---- ; n)
9 x 2y 2 + 9yi x 2 - 196 15a;2
x4 + x 3 + x2 x 3 + 27 125 y 3 27x3 - 64y3
o) ; p) ; r) ; s)
x° 1 a:2 + a: x 2 — 25^2 9x2 — 24x7/ + 16t/2'
8x3 + 1 a;2 — 4 t/2 4yz — z2 2x3 + 2 t/3
t) î u) ; V)
4a;2 - 2a: + 1 4 y 2 — x 2 — 2xz — 5a; + 5 t/ '
8x3 + 1 + (2a; + l ) 3
w)
lOx + 5
Simplificaţi fracţiile algebrice:
Ix x4 + '8 x 3 + 16x2 — 4 9a;4 - 12x3 + 10x2 - 4x + 1
x 3 + 4x2 -J- 2x 9a;4 - 12x3 + 4X2 - 1
x4 + 6x3 + 19x2 + 30x + 25 4x6—20xs+ 2 5 x 4—12x3+ 3 0 x 2+ 9
c) d)
x4 + 6x3 + 9x2 — 25 10x3 - 25x2 - 15
16 — 4x2 — 4c2 + a2x 2 x4 - 10x2 + 9
4 — a2 ' 4x2 - 36 ;
16x4 - 104x2 + 25 9x4 + 41 x2 — 20
(4x2 + 4x + l)(4 x 2 - 20x + 25) ’ ^ x6 + 125 '
â )', ~ x* + (y + 5)^ — b v _______ y 2 — 36 _

L/ 25x2 - x4 - 25y2 + x 2y2 ’ Uf 36X2 + y i - 37y2 + 36 ’
x 3y 2 — lOOx — x 2y 3 + lOOy + x 2t/2z — lOOz
^ x 3y 3 — 1 000 '
- 25z2 — 4x2 + 12x7/ — 9y2
^ 25z2 + 4x2 + 9 t/2 + 20xz —. 30t/z — 1 2 x t / '
-,£ v 4x2y2 — (x2 + y 2 z2)2 . ^ Gx2y + x - 6 xt/ 2 - y \
■vJ X2 - y 2 + 2?/z - z2 ’^ 6x3y + x2 - 6 xt/3 - t/2‘
xi + y i — — y 2)2 + ş 2 + y 2 — (x — y)2
7x5?/5 + 7 x 27/2 ^
p) '(g + y)3 — %{x + y)2(g — y) + 3 (X + y) (X — t/)2 — (X — y )3 _
' (2 t/ — x)2 + 2x (2 t/ — af) + x2 4
90
(* - y) (x2 — Z2) — (X — z) (x2 - y 2)
x 2 — (y + z)x + yz
x 2y*z2 x 2y 2zi 4- x iy 2z2 — x izi 4(g - 2)2 + 9 + 12(ag - 2)
s)
2/4 + x 2y 2 — z2?/2 — z2a;2 8a:3 - 1
‘ 7a;2 + 9a; — 16
mv, . / « <*‘ - 3> a ! ~ 7> + 4 ; rtffi
7a;3 4- s 2 - 8a; ^ (a;2 - 3) (x 2 - 6) + 2 O ' 8a;2 + 9a; - 17
8. Simplificaţi fracţiile algebrice:
(a;24-a;-i-l)34-3(a;24-a;4-l)2(4a;—l)4-3(a;24-a;4-l)(4a; — l ) 24~(4a; — l ) 3
a)
: _ - x 4 4- 10a;3 + 25a4 ~ ?
(ax + by 4- cz)2 — 2(cz 4- 11 (ax 4- by 4- cz) 4- (cz 4- l ) 2
b)
a2x z 4- b2y 2 4- 1 4- 2abxy — 2ax — 2by c __ ‘
x a;4 4* x z 4- 1 a:4 4- x 2y 2-4- y i x3 + 6a;2 4- Ha: 4- 6
C) o . ? el
a;3 — 1 a:4 4- a;?/3 a;3 4- 7a;2 4- 16a; 4 -1 2 ’
a;4 4- 2a;3 4- 2a;2 4- 2a; 4- 1
f)
a;4 — 3a:3 — 3a;2 — 3a:— 4 ?
g) P ^ x) unde P(x) = a; 4* Î ş i <?(*) = ~ P ( x ) ;

Q5(x) 4- Q3(x) — Q2(x) — 1 . - Ki ’ -
P 3(x) •Q(y)
0,125P3(a;) - 1 + Q(y)
8
h) unde P(x) = 8a: 4- 2 Şi
0,25 [P 2(a;) + 2P(x) 4- 4] [Q(y) 4- 1]
Q(y) este un polinom oarecare diferit de polinomul constant —1;
6 P 2(x)-Q2( y ) - 3 P 3( x ) - Q ( y ) - 3 P ( x ) -Q3( y ) + [ P ( x ) - Q (y)lp 3 (x ) ^ 0 3lv]i
1 . [Q(y) - *(*)] i p2(*) + Q2w - 2pw • <?(?/)]

2P 2(x) 4- 16jP(ar) - 18
j) , unde P(x) — x 2 4" x 4- 1;
P 2(x) 4- 5P(x) - 6
5 P 2(x) - 4P(x) - 1
k) , unde P(x) 6 x -------;•
bP(x) - 5 5 ’
P 2(x) - 2P(x) - 3
l) , unde P(x) = a;2 4- 2a;;
P 2(x) - 9, »
5P(x) 4- 10
m) , unde P(x) — x 4- ~
2 P 2(x) 4- 1 3P (tf)4-18’ ' ' 2 5*
5p2(x) -*■ U P ( x ) + 2 d = J_ + JL
n)
P(a) - 2
[ > ( * ) - 3 ][P 2(a;) 7 ]4 -4
o) , unde P(x) = x 4- 1;
[P 2(a;) — 3] [.P2(a;) — 6] 4- 2
P \ x) 4- P 2(x) •? % ) 4- Qi(y) p ( \ _ T . , ... m ,
p) — ’ und (*} + 1 v ,Q (y )= ~ y ~ i;
91
r) 6/><g)JP(z) - 4 i)(y) P&) - 2 1 0 * ) + 1402/) unde
3 P (x )-2 P (y ) ’
1 1 7
0 z ) = — z2 H----- 2 -)-------*
2 2 2 '
s) ^ ^ ( y ) ~ + Q(y) - n * ) + 0*) - i unde P(x)==

P^)-Q(y)
P (x )-Q (y )-P (x )
— x + 1 şi Q(y) este un polinom oarecare, diferit de polinomul constant 1;
- t* ) W * ) + W * ) + S P H * ) + W * ) ^ ţ * f unde p {g) = * _ 3 ;
P 3(x) + 4P \ x) + P(x) - 6 -
^ ) - l ] ^ 2( 4 - 3] + i , unde P(x) = x* + 'l;

[ 0 ( * ) - l] [ 0 ( a ;) - 4] + 2
8PHx, y) - 30P 2(x, y ) 0 a;, y) 4- 3 7 0 a ; y) <?2(a;, y) - l5 Q ^ rV ) _
-8P3(ar, y j ^ l O P H x , y) Q(x, y ) ^ l £ 0 s , y) (0 a ^ y) 4- 15(?3(av7 ) '
unde 0 » , y) = 5a:2 + 5y2 + 3 şi 0 a ;, y) = 4a;2 + 4y2 + 7;
w 1) 2 ^ 5 unde -P(a;, y) = a;4 — y4 — 4xzy - f 2y2— 1 şi

y)
0 a ;, y) = * 4 + (2/ - D2 + (2/ - l ) 2];
z)
(0 (* ) - 2) [(0 a ) 4 - 3 0 * )] [Q\x) _ 3]
[P2(a;)+2|/2P(a;) 4 ^ K ? ^ + 21030 a;) + 3]C<?2(4;) + (3 —l/3 )0 a ;) — 3j/^3]
unde P[x) = ^2 x — l/~2 şi 0a:) = a;2 * 1^3.
9. Efectuaţi;
a; *a; ,. ** J. 2a; j 5V ~ 3a;
i. §£ ; b) ^ *+ 2*
------H------------|
a) i + t + t + 3 y y y ' '
, a; a; — 1 I 2* + 5 . c n _ , ! £ + i - L £
c ) -----i-------- — + " T ’ } *+ 5 ■ 2
' 2 3
a; 2y 3z _ a:
d) ;^|2 2 ^ + & + * + 2 y + 3 z a; + 2y + 3z ’ * ' 5?
, ~ 2 — g . g) * + h) l 42± _ ± s
f) 2a; 2 ’ 2 4- a; 2a; 3a: ‘
1 2 3 - 1 1 1
i) — + ; î)
4a;2 7a; 14® 2(a; + l) 3(aa + 1 ) 6(a; + l ) f
2
k ) 5*-10 3 a; - 6 * - 24
1
+
l)
x y (x + yz(x + y + z> za^ + y + z) 1
92
1 1 5 x + 2 x + 4
m) + + ; n)
x 2 -\-xy xy + y x + y ' ' x —2 x —3
\ r, A , 2x — 2x4 2a;2 — x -f- 2 2a; — 1
o) 2# - 1 + — -— - ; P)
' x3 — 1 ®2y zy
r) 2g ~ + 1 | 3a; + y — 2 x + y + 8 x —y —5
a; — V 2 (x — y) 3(x — y) 4(x — y) ?
S) 5(2a; — y) 3(x — iy\ , 7(x — y) . 2(x — y) 4(x — 2y)
8x 2x 6x ’ 3x(x + y) . 5x(x + y)
2a + 6 2a; 4- ia — 5ă 2a; + a + & x — 7a
u)
15 (a — ă) 20 (a — b) 10(a — ă) 30(a - b)1
6a;2 — 4a;2 : 2a; + 3x(l — 2a;) 2—x
y)
8x — 2 ~4 1
x2 + x y 4(3x2 + 3a;?/ + 0,75 y2)
w)
2x 2x + y
^ 4a;2 — 8xy i 2 a;4 — 8xsy + 8x2y2 x
z) - (-
x * ■2x3y
-5 a ;2
a) b) £ £ , .
y2 x2 y4 x 3 6y
, o 5 a;2 ’ 2X5 . . , . 2x{ 9 x y \ f—IA 2x; + 7
e) -2 a ; . . f) . g) — ------- f - — ; t ) -
x4 4 y 7y4 / 3y\ y2 6 x ) ,> x + 8 x + 7
(2x — 3y)3 (2x + 3y)3 .. mx + my x —3 . . x2 x lOx2 2a;
x2 — 3x x + y y y y3 y;,2 *
mx ra r . 8x 3y 2z _ —2x 2y _ ' ax + ay x —y
an)
ny3 ny3 ’ 7xy3z5 14x5z5 ’ bx — by x + y ’
x + y ax + ay , / 5 + /25\2 . (x 5x x\ ( x \
P)
x —y bx — by r) ( ~ x ) : U ) ; s) “ 7 — ) :f e ) *
hx ( x x , 5x\ , / x x 2x\ / x x x
t)
36 : l 4 - i + Î 2 j ; . UU T - 2 + ^ J : (t - T - f J^
v ) rr5
^r * + * i: r * z i » + j a
L 12 4 6 ) 2 J [ 3 2 6+
tH
CSJ
1
( 2 _
x 4xJ X 3xJ?
Ml-ft
x ■+ 1 4x + 4 x
Z)
y2 ’ y3 2
H
11. Fie fracţia algebrică: F(x) — X x ^ .
2a:2 + 3
a) Calculaţi F(0), F( 1), F ( 1 /2 ) , F ( J /5 ), F ( ~ ] / 3), F ( ~ 2 ) ;
b) Arătaţi că pentru orice număr real a, avem F ( —a) — F(a).
5x2 — 3a; -{- 1 .

12. Fie fracţia F(x) — şi numărul real a.
x 2 4- x 4-1
a) Calculaţi F(2a + 1);
b) Calculaţi F unde P{x) — (x + l ) 3 — (a; — l ) 3 —3[(a; 4- 2)2 +
4- (a; - 2)2].
- ,w\
13. Fie fracţia:
y x 2 — 2 x y 4- a:2 — a; + y 4-
F(x, y) =
a) Să se simplifice;
b) Calculaţi F^2, - i j g
c) Calculaţi
F ( 1 4 -1 /3 , K& - 2 K 7) •P ( - 8 | / 3 4- 2, ţ / î l 4- 2 ţ/13) • F(l, a),
unde a £ E \|
14*. Fie fracţia:
X15 -f- x 9 4- x y — x 2 — x — 4
F(x) = > a £ R \ {1}.
a:9 4- a:8 4- a;7 — a:2 — x — 1
a) Să se simplifice;
•b) Calculaţi F(a) atunci cînd 1.

a2 4- « 4- 1
/^ \
15. Fie fracţia:
9a;4 4- 4y 2 — 6a; — 4y 4- 12xy
F { x , y)
9a:2 — 4 4- 4y 2 4- 12xy
a) Simplificaţi fracţia;
b) Calculaţi F (2, 3);
c) Calculaţi F(a, a 4- 1), unde a £ R \ j — g-j*
94
16. Fie fracţia:
3 [ix 2(2x - !>•+ 2ăr — 1 + Ax(2x - 1)] + 2(16a:4 + 8 x3 4 2x + 1)
F{x)
16a;4 4 8a;3 4 2a; + 1
a) Simplificaţi fracţia;
31
b) Calculaţi F( 1) •^ ( - 1 ) •^(3)
Îl'
, 17v'Efectuaţi, simplificînd pe cit posibil rezultatul:.
a“ — ax — ar 1 x a
a)
x 3 — a3 a—x x 2 4 ax + a2'
c 4 : 25 - 0,0464 - (a2b2 - 64) : 25 a2a: - a 2 - b2x + b2
b)
[a3 — a2b) : 5 ax — a + bx — b
a4 b
j : (6 .-o ) + 5;
1 1 2a: 2a; 8a;

1—x 1 4a; 6 — 3x x 4 2 17—4a;
c)
1 1 x —4 a? a;2
l-a ; 1 4 a; x - 2
(2a; l)2— 2(1—2a;) (2a;4t) 4 (2a;+l)2 _ „v
d) -I R-r3_4 N o- .(2 ** + * » + ! ) ,
1 , 8a;3 - 1 "2a; +I 11 -(roa; X)
2a; - 1 + 4a;2 + 4a; + 1 ‘ 2a; - 1

4a;3 — 8a;2 x 2 — 4\ x — 2 1 x 4 -1
e) 4
•[( 8a;2 4a;
x 2 4 8 \ _ x 4 -1 , x2 + x
4 4 $ f) E(a;, y) •[^(a;) — G(y) 4- 6], unde:
i2 y 6 2
1- a;2
« ( * , V) = L ± ^ - + i
x 2 — 2xy 4- ?/2
1 —y 2
E(a;) =
( y + 1 y 4 3 \ 4y2 — 4
G(îf) =
\ 2 y -2 2 î/2 - 2 2 y + 2 j' 3
a2a: — ca;2 a3 4- a2a: ax2 —- x3
4 2a;
a“ — ar a2 4- 2ca; 4- x ‘ ~a2 — x 2
g) (b2 - x 2)-,
/ bx 2bx3
4
b4 x b2 4 x 2 b2 — x 2 b4 — x ■
$5
( x - - ţ Ş L + y\.J x_______V 2xy \
h)
x4 — y4
a?+2 x y + y 2
_ a;3+ x y 2
x + y
x+ y
*
%+ y
x
y—x M x 2~ y 2)
1— x ys x 2 + 2x + 1 — 4
1 3y 2 1 - x2
+ 1—x — y
3(1'+ x ) x 2 — 2x + 1
£ 2(a, 6)
a2b2 [ 3E 1(a, b) + ^ h * L 3Ez(a, b) —
][ 27
j)
a3b3 + a2b2 + ab + 1
unde:
2a2b + 2a£>2 1 a3b3
Ei (a, b) — ■fi-11.
3a2 + 6ab + 3b2 a + b U2 a2) 3a2 - 3b2
si
E z(a, b) = — — 1------— ------•----- 1— R

[a b ) 4b2 - 9a2 2b + 3 a ’
4a;2 + 12a: + 9 / " 5 2 2x 4- 9
k) + -
4 1 2a: + 3^ 3 -
y 2
+
\x2 + x y ' x + y
1) F 2(x) •[(x3 + 3a:2 — x — 3) •E(x) + 4a: + 1],
unde: \
1 . a: + 3 / a: + 2 V _____ x + 2
E{x) = - 1 — 4 *
a; — 1 a:2 + 4a: + 4 1 a; — 3 \ a: — 1 J a;2 + 2a: + 1
/a ; — 1 + a; + 2
(a: + 1 j ’ a; — 1
si
X2 + 8 x 1 x“
8 "r x 2 + 2a: + 4 x — 2 ) la:2 — 4 2—x
E(x) * (* ) ^ G ( x ) 1 16a;2 — 9
unde:
m)
[ (a; + 1) (a: — 3) x —3 a: + 1 J a;2 — 2a: — 3
(a: ~ l)2 4a:3 - 32

E(x) = ( x --------— 1- - 1 - ---- H - , +(a;) =
V X — î J X2 — x — 1 a:3 + (ar 4- 2 )3
si
x2 — x — 6
G(x) =
a:2 — 6a: + 9"’
96
{[* - E(x)Ţ + [y - F ( y ) f + [ z - G(z)]2}2 - 1 . .
n) (a + y2 + 22 - l),
x2 + y2 + z2 + i
unde:
E{x) = (x* ~ 2x + 1 ~ 4fl2 + 2a\ + 2(a; - 1) + 1 - x 2,
V x + 2a — 1 ;
4a2 — 4a?/ + î/2 — (26 + y)2 4
E(y) - 2
2a + 2b 1—b— y
si
z2 + 3 z - z i - 3z3 1 '2
G(?) = - i — J2 + 2(z + 1) + l j : (z + 2)2 - 1;
z2 - f 3z
f[a; + l?(a;)]3 - [ y - i % )]3 8a;3 +

I
y3
o) - 2a;+ 1J : ( X 2- D + l ,
x2 + xy 4- y2 4a;2 — 2 y + y‘
unde:
25a;2 - 7a; : 28a;3' 10a;2 - ! 1
E(x) =
2a; x
5a; —
2x
si
a2y 2 — 4a2 4- y2 —4 a/
F{y)
-[( a2y 2 4-
18 J Efectuaţi, aducînd la forma cea mai simplă:
y2 y +
Y - l U
27 J
= I + i ,
y y
8a;3 + -2 7 \i 5 _ 2 , 2a; + 9 j 4a;2 4- 12a; + 9 1

|
Ll2a; + 3 2a; — 3 1 4a;2 — 9 J 1 8 J
r: - 1
2x2 1 /
1,
fi
c)
LIx 2y + y3
'l
y 3 ~ x y 2 + x 2y — x 3J \1
y~ i
x
^Yj
x 2)\
+
x+ 1 a;3+ 1 a:2— x 1
1 1- 1
+ : (x2 + x + î)
i _ l i _ i
1+ - ~ + \
X X X 2 a; x2 x
e)
x2 — 1
6 x 2 — 5a; — 1 36a;2 — 1 6a; — 1
f)
(x + y2
= ® -:
72a;3 + 60a;2 - 12a; [
&
12
— yi ~
216a:3 -
X2 - y 2 \
108a;2 + 18a; =î)»
l a+ b a3 + b3 a2 — ab + b2 )
g)
a;2 — 3a: + 2
97
a2 -f ab + b 2 a 2 -j- 2a& 4- b2 a2 — £>2
-£ 3 a 3 + 53 ' a 2 - a b + b2
b)
(7a3 + <z& 4- 65)(2a - 3Z>) - b3 + a3
. x 3 — 3x 2a + 3xa2 — a ? x 2 — 2ax + a2
a;3 3
9 — a9 a;2 -j- ax + a2 x2
-D]
j) F(x) •G(a;) + E(x) — G(x),
+ 1+
x -f 2 '
unde:
a;2 a: + 1
£ (* ) = [7 27 W * M l
LU + 1 ' a;2 + 2a; + 1 J U 2 - 1 x + i)\ a;
1 Y* + i 2a; + 5V| f 1
^ (s )= [(' - * +
a; + 2 a;2 — 4j\ a; — 1 ■ - -r J 1 1 «- - i 2a;/
si
-C x2- a , ■
4a;2 — 1 4a;2— 4a; -j- 1 s
G(x) =
8a;3 + 1 ' 4a;2 - 2a; -j- 1 Ş
|2 + \j[x3 — X6 ~i-i ~ x3) : + ^ ~ 3x2 + 3a:] : ^ ~ 2x +

k)
x 4 + 2a:3 -j- 4x2 + 6x + 3
x s - f x 4 — 9a; — 9
x 4 + 3a;2 + 4
■+ x — 1
x2 ~ x + 2
v -
+ - * * - * * J : (1 - *> [ = ( t o + <,)
m)
a:4 + a4 -j- 1 x':6+ 2a;4— 2a;5— 2a;3+ a;5
(« : (s» — 1) + ;
a:2 — x + 1 -* »] x 5 — x 4 + a:3 — x 2
n) (1 4- 6xy 4- 9y 2x 2) :
[(12a;2y - 8)(3x2y + 2) : 4 + 4 - x 2f + 18x°y2— 2x4 x2 - 1
: {2 9a;4?/2 — a;2 — 9a;2?/2 - f 1 a;4 j'
+ y 2 4- 1 — 2,xy + 2a; — 2y x 2 — x y -f- x

o) - 1;
x 2 — y 2 — 1 + 2y y 2 4- x y — y
fr9a2— (2a + 3&)2 -p 1
|[ ----- 5g _j_ 3/>— “ + 3 5 )J + 18a2i 2+ a 4a;2-i-8154a;2| :[(l+ a ;2)—18a252]
p) _ _ _ _ _ _ - î
(** + 1) : (f <4 l ‘ + . 8* + 4><2* ~ 2> ’f + t f L ,
- — - ÎL 8(g + 1) ' j 1
r
I (3a:2 — 6x + 3 ) l x 4- 1) 2 „ „ 1 ;
1 J + 2" 2 - 2 ): (* 2 + 1) - 2 , + 2
: (* - 2/) - 2(* — y)
H i
p ( y — 1) ' + z{ 1 — y) — y + 1'
i | (y + i)j | : ( y - l ) + 2y + 2
X —Z — 1
(l + a;2f,2 + x8~ 3a;V + 2/8 4 ]

|: 4- x 2)
t) *• v4 4- a;2?/2 — x4 J
- t - m - r xn
1 + 13a;2 — 6a; , „
L < * * ~ 6 * )(* -l). + I 3* 4 _2J
r ( 9 8 ^ ^ - 5Qxi y - t e W y + _ 20
u) L l k x 5y — 4a;4 J
+
343x 3y 3 — 1 ( i9x2y 2 + 2) (343x 3y 3 - 1) ’
v) 5xiy 2 4- 6x2y 4- 1
:9 - 2
x 3 - 8 - 6 x 2 + 12x
(* + 2)
w) • x 2 — 4a; + 4
( x 2 + 4a;)2 - 4
{[^ 4a: 4- 2
+6 — x y — 2y + a;2 + 2a; J : [ 2(âr + 4) - y]
HWEW gi G(a;)
jF(«) ’ £ (a ) - F(x)
unde:
Hi
a(x - l)2 — a:2 4- x + ax — a
E{x) + 2 a ;: [x2(x2 — 1) ] +
a —1
+ z9 - a;5| : (z8 - z4),
3 — x 2 — 2x
F(x) =
x + 3
J a:2 - b2 2 a;2 — l>2 l 3 r a;2 - b2 12) t x 2 - b2
G(x)
i(z + b)2 + Z [ { x + b)2\ + [ ( 7 + 7 T 2 '{x + b f
Şî
1 2a; V a ; - n
H(x) = [17 x .
11 a; + 1 1 - a; x 2 — 1J U - m ] * + 1 + J 1
99
19. Efectuaţi, aducînd la forma cea mai simplă:
{x2y 4- au/2)2 — (x + y)2
1+ : [(a: 4- y T ~ (x - y )2]
x 3y 4- 2x 2y 2+ x y 3 + (x + y )2.
a)
3a;z2 4- 3yz2 — 3x y 2 — 3y 3
+ 1
6xz 2 4* 6î/z2 — 6a;?/2 — 6a/3
2 1
f (4a;4 — 7a; : 14a;2) (ix* 4- — )
L { 2x) 16a;4
b) a:12 4* 4 -1 6 : ( x 12- 16);
32a;10 - 1
x 2 4- 2au/ 4- y2 . x 2(x — y) + y \ y — x) 4- x y ( x 4- y)
y 2 — ar x 2{y — x ) -* x(x — ?/) — z/2('a; 4-11
c)
r
1+
a;z — î/z —'a:?/ + y
( 2a2z
a2x — 2ax2 a3 4- a2x ax 2 — a;3\
d)
[x3 4- a3) +
' a2 4- 2aa; 4- x ‘
+
a2 — x2 J
2ax
1 :
x 2 —r ax 4 a
+
x 2 4- a,x 4* a2
, +
x 4 4- a2x 2 4- a4, ) '
y x 4 — î/4 x 3 4- x y 2
4- -4- a;
x X2 4- 2xy 4- y 2 ~ g 4- y
: x:
______ ) . _ IV
ţa;2 4- 1 a;3 — x 2 4- x — 1 ) \ x 2)
x y 2 •D{x, y)
(3 (x2 — x y — y 2)2 — (x2 — xy 4- y2)2
unde D(x, y) reprezintă cel mai mare divizor comun al polinoamelor
Pi(x, y) = x 2 — x y şi P 2[x, y) = x 2'— 2xy 4- y 2\
M(x, y)
g)
Qx2]/2 — 3x 3y — 3x y 3 4- (x — y)(x3 — y3)
(y — x){x2 4- y 2 — 2xy)
unde M{x, y) reprezintă cel mai mic multiplu comun al polinoamelor
Pi(x, y) = X 2 — x y şi P 2(x, y) =-- x 2 — 2x y 4- y 2;
6 12y 41
b) U . î 7 _
1
: D(x, y),
«S10
4
Ho
(M
y 4- 2a;
1
unde D(x, y) reprezintă cel mai măre divizor comun al polinoamelor

Pi(x, y ) = 280 x 4y — 280 x 3y 2 4- 70 x 2y3 şi P 2(x, y) — 336x3y2 — 42y B;
— ar
i) D(x) 1 4- 2a; x 3 24 - 12a
. 4 - 4 2a;
4*
3a; - 6 ^ 4 - x 2) 6 4 - 13a; - 2x2’
unde D{x) reprezintă' cel mai mare divizor comun al polinoamelor
P\{x) = 6a;6 4- 12a;5 — 24a;4 — 48a;3 şi P 2(x) — 8xs 4- 48a;4 4- 96a;3 4- 64a;2;
100
x i + 2x3 — 2a: — 1
+ x + a^j : ( x + 1),
(3 [ M(x) ~
unde M{x) reprezintă cel mai- mic multiplu comun al polinoamelor
Pi(x) = x + 1, P 2{x) x 2 — 1, P 3{x) = x 2 + 2x + 1;
M Z(X) _l_|fx2 — x 2 a;2 \ /

U2+ 1 x3 - x2 + x - î ) \H i
)
k)
1 (x + y)2 + 2y2 1 , x + y
L x3 — y3 x —y ' x 2 + xy + y2]-i ( i - 3
unde Mi{x) reprezintă cel mai mic multiplu comun al polinoamelor

•Pi(^) — x 2 — 1, P 2(x) = x 2 4- x — 2 şi P3(x) — x 3 — x 2 — 4a; + 4 , iar
jjf2(a;) cel mai mic multiplu comun al polinoamelor Qi(x) — x? + a;4 —
— 5a;3 — 5a;2 4- 4a; + 4' şi Q2{x) = x 3 + a;2 — 4a; — 4;
j. f M2(x) •P 2{x) 8x \|_ (6x2y 2 — 15a^ : 5a;) •(8xy2 + 8)
V Mx(x) X2 — X + lj 12a;V - 3a; _ *
unde Mx(x) reprezintă cel mai mic multiplu comun al polinoamelor
Pi(x) = x 3 — 2x2 + 2x — 1, P 2[x) = x 3 + 2x2 4- 2a; 4- 1, P 3{x) — x z 4- 1,
Pi(x) = x3 — 1 şi P5{x) — x 2 — 1, iar M2(x) şi D2[x), cel mai mic
multiplu comun, respectiv cel mai mare divizor comun al polinoamelor
Qi(x) — x 2 — 2x + 1, Q 2[x ) = a;3 — 1 şi Q3(x) = 8x2 — 8;
[2(a;2 + V2) — 4 xy + 6(a; — y)2] 3]

m) Jz>(a;, y) • M{x, y) •J-
2(a;2 — y 2) (x - y)
: 64(a; - y),
TI
unde D(x, y), M(x, y) reprezintă cel mai mare divizor comun, respectiv cel
mai mic multiplu comun al polinoamelor ' *
Pi(x, y) = x 2 — y 2, P 2{x, y) = a: 4- y, P 3{x, y) = a;3 — x y 2 + x 2y — y3 şi
P*{x, y) — x 2 4- 2xy + y2;
x- 2x? -j- x 2 — 16 3a;4 + x 3 4- 4a;2 + x 4- 3
n) 3a:2 :[ +
x2— x — 4 3a;2 - 2a: + 3
x i 4- 2a;3 + 5a;2 + 4a; 4- 4
+
a;2 4- x 4- 2
( M(x) 3a;2 + 1 4 - 2a;3 + 3a; z® + 6a;5 + 9a:4 — 9a;2 — 6a; — 1

o) + X'
U>(*) 4- x 4- 1 a;4 + 6a;3 + 10a;2 + 6x + 1
unde M(x), D(x) reprezintă cel mai mic multiplu comun, respectiv cel mai
mare divizor comun al polinoamelor Px{x) = 10a;3 + 5a;2 — i x 2{2x + 1) +
+ 4a;2 + 4a; + 1 şi P 2{x) = x 2 + 2a; + 1 — 2a;2(a; 4- l ) 2;
f5x + 51|2 2a; + 2 2a; 4- 1 .1|. 2a; + 1
[ 5a; Jl + * X + J a;2
1 (X*1+ 2a;5' 4 - x 3 - 2x2 - 2) : (x3 + 2x2 + 2) '
-101
x(x + l ) 2 •( X 2 + 1) + 1
X+ {x 4- 1) — X
x 3 -1- x 2 4- 1 1
r) +
x 2 4- 3x -4- 2 x 4- 1 ’
x2 + x — 2
( x - V + a: + y W a :24 - ?/2 + 1'j xy 2+ 2a;+2?/
+ 1
U + y x — y j [ 2xy J, ^ + y J a: — y
x ■2x + 1
4 a:2
(a: - a/)2
s) a:4 4- 2a:3 -4- 2a:2 - f 2a; 4- 1
t) |(
[f 8a; 2+ 13^
a:2 — 7x 4- 6
-6 + 4- ar+ 2) ; ( a ; + l ) - l J : ţ ( l 4 - a:)2 - (1 - z ) 2j ;
1. Se consideră funcţia f : A -> B, unde A = ( —3, —1, 0, 1, 3} şi

B = { —2, 0, 1, 2, 4}, definită prin: f{x) = x 4- 1.
a) Se cere să se calculeze: f ( ~ 3); f ( —1); /‘(O); /*(1) şi / ,(3).
b) Să se reprezinte grafic această funcţie.
2. Dacă funcţia f : A -*■ B, unde A = {0, 1, 2}, este definită prin
f(x) = — x 2 4- 2-a; — 1, se cere să se determine mulţimea valorilor acestei
funcţii, adică mulţimea B.
3. Fie funcţia f : R R, definită prin:
— x 4- 2 dacă x £ ( —co, — 1],
4 -3 dacă x £ ’(—1, 0),
f{x)
x 4- 3 dacă x £ [0, 5),
2a; — 2 dacă x £ [5, oo).
Să se calculeze: / ( —2); 5 f ( 0 ) ;7 ( i ) ; A 10)-
Pentru rezolvarea problemelor 1 —15 s;nt suficiente cunoştinţele programei

claseii a
a VTT
V I I -ao. -
102
4. Să se specifice care dintre graficele funcţiilor de mai jos conţin ori
ginea axelor:
a) f : R -* R, definită prin f(x) = x 8 — 70a:3 4- 50a;;
b) g : R -» R, definită prin f[x) — — >

x 4
c) h : R -* R, definită prin f(x) = mx, m £ R.
5. Se consideră funcţia f : R ->■ R, definită prin f ( x ) 7 x —- 14. Să se

specifice care din punctele de mai jos aparţin graficului acestei funcţii:
a) i4i(0; 2); b) 4 2(0; —14}- c) A z{2, 0); d) A z(2, 5);
e) A s(3, 7).
6. Fie mulţimile: A = {0, 1, 2, 3} şi B = {a, b}.
a) Construiţi 6 funcţie care să aibă ca domeniu mulţimea A şi mulţimea B
codomeniu.
b) Cîte astfel de funcţii se pot construi?
7. Să se completeze domeniul de definiţie, respectiv codomeniul, pentru

fiecare dintre funcţiile de mai jos:
a) f : A -> R definită âstfel: f(x) = — - — .•

« . x + 1 '
b) f : {1, 2, 3 } -+ B ,* definită astfel: f(x) — x 2 + x + 1;
x2 - f 2 dacă x £ {—1}
d) f : R -> B, definită prin f(x) — x2.

I
2x — 5 dacă x £ {0}
x — 1 dacă x £ {1}
S. în definirea funcţiilor de mai jos s-a greşit. Să se găsească în fiecare

caz care este greşeala şi să se corecteze:
a) f : 1, 0, 1, 2 } -* {1, 0}, unde f(x) = —x 4- 1;
b) f : R -> [1, oo), unde f(x) = x2;
c) f : R — *[0, oo), unde f(x) = — x2;
1
d)‘ f : R -* R, unde f(x) — — •
x
Se consideră funcţia liniară f : R -*■ R, definită prin:
f(x) = (m — 5)x + 2 — m, unde m £ R.

Se cere:
1) Să se găsească valorile lui m, astfel încît funcţia să fie crescătoare.
2) Să se găsească valorile lui m, pentru care funcţia este descrescătoare.
3) Să se reprezinte grafic această funcţie în fiecare din cazurile de
mai jos:
a) m == 5; b) m = 2; c) m = l ; d) m = 0.
103
10. Se consideră funcţia liniara f(x) — mx -j- re.
Să se reprezinte grafic în următoarele cazuri:
1) a) m = 1 şi re — 0; b) m = 1 şi re — —1; c) m = 1 şi re — 1;
d) m = 1 şi re = 3. Ce observaţi?
2) a) m = 1 şi re = 0; b) m =>2 şi re — 0 ; c ) m — —1 şi re = 0;
d) m = —2şi re = 0. Ce observaţi?
3) a) m = 0 şi re = 0; b) m = 0 şi re = —1; c) m = 0 şi re= 2.
11. Să se reprezinte grafic funcţiile de mai jos:
a) f : (—oo, —1] -> [1, oo), definită prin f(x) — —x;
b) g : [ —1, 1] -* {1}, definită prin f{x) = 1;
c) h : [1, oo] -»• [1, oo), definită prin f{x) = x.
- 12. Să se reprezinte grafic funcţia:
— x dacă x (E (—oo, —1]
f(x) = 1 dacă x £ (—1, 1)
x dacă x G [1, oo).
13. Să se reprezinte grafic următoarele funcţii:
x 4- 1 pentru x G ( - o o , —1)
a) /": R -*■ R, f(x) = x pentru x G [ —1, 2] ;
2 pentru # G (2, oo)
x 4- 1 pentru x G 2}
0_ -pentru x G { ~ 1 }
b) f : ( - 2 , - 1 , 2, 4} - » ( - 1 , 0, 2}, f(x) =
a; pentru a; G {2 }
2 pentru x G {4}
x — 2 pentru x e ( —oo, 3]_
c) f R -♦ R, fi*) = |
4 — x pentru a: SE (3, oo) '
-- 1 dacă X G (~ o o , -
d) f R -*■ R, f(x) = x + 4 dacă X G ( - 3 , 0]
—2a; + 4 dacă X G (0, oo)
—a: dacă x G (—oo, 0)
- 0 dacă x = 0
e) f R R, f(x) = ' x dacă x G (0, 1)
1 dacă x G [1, 3)
x dacă x G [3 ,o o )
—3a: + 6 dacă. x G (—oo, 2),
—3 dacă a; = 2,
f) / : R -» R , f(a:) = < a: — 5 dacă a: G (2, 6),
—1 dacă a: G [6, 8),
—a; 4- 9 dacă a; G [8, oo);
—1 dacă x G ( - o o , 0),
g) f » - { - 1 , 0 , 1}, f{x) 0 dacă x — 0,
1 dacă x G (0, oo).
104
U J S ă se determine funcţia liniară al cărei grafic conţine punctele
A ( - < - 1 ) Şi B{2, 4).
•15. Fie funcţia-' liniara f : R -+ R, f(x) — ax + b şi x x ^ x 2 două numere
reale oarecare. Arătaţi că, în aceste condiţii, f ( xx) ^ f ( x 2).
1 6 ./Să se determine funcţia pătratică al cărei grafic treq&prin punctele:
a ) -'A (1,'0); B(2, 9); C ( - 1, - 6 )
b ) A?(0, 0); A (l, 2); C ( - i , 2).
m = 3,
17. Care funcţie pătratică îndeplineşte condiţiile: A —1) = 5,
f( 2) =11?
18. Să se reprezinte grafic următoarele funcţii pătratice:
a) f R -» R, f { x ) = ^ 2 x 2\
b) f R -> R, f( x ) = l‘ x 2 4 -1 ;
c) f R R, f(x) = 2a:2 - 1;
d) f : R R, f(x) = -
3 *
e) f : R —►R, f(x) = —a:2 3-
19. Să se reprezinte grafic următoarele funcţii:
1,2 dacă a: £ (—oo, 0],
a) / : R -»■ R, f(r) = j ^
2 dacă a: £ (0,oo);
1 — 2a; pentru x £ (—oo, 0],
b) / : R -» R, f(x) = —x 2 pentru a: £ (0, 3),
2a; — 1 pentru a; £ [3, -j-oo);
-x pentru x £ ( —oo, —1],

c) / : R -> R, f(x) = x 2 pentru x £ ' ( —1, 0),
— a:2 pentru a; £ [0, 1),
x — 2 pentru a; £ [1, oo);
d) / : (0, 1, 2, 3} -> {0, 1, 4, 9}, f(x) = + x 2; -
e) / : [0, 3] ->[0, 9], f( x) — x 2.
20. Se spune că funcţiile f : A -> B si g: C -+ D sînt egale dacă A — C,
B = D şi f( x) — g(x), oricare ar fi a: £ A.
Se cere să se determine a, b, m, n £ R astfel ca funcţiile f\ [a, f>] —>R,
definită de relaţia f(x) = mx 4- 1, şig :[0 , 1] -*■ R, definită pring(x) = 2x 4- n,
să fie egale.
21. Fie funcţia liniară/: R ~>-R, definită astfel: f(x) = ax-\-b, a £ R \ { 0 } ,
b £ R. Să se arate că, oricare ar fi numerele reale y şi z, are loc relaţia:
f(y) + m
105
22. Să se arate că oricare ar fi numerele reale a şi b, funcţia f: R -► R,
unde f(x) = ax 4- b, satisface relaţia:
f ( x — 1) + 2f(x + 2) = 3f(x -±- 1). '
23. Să se determine funcţiile pătratice de forma f(x) = x1 2 4- ax + b,
ale căror grafice intersectează axa Ox în punctele de abscisă a şi b.
24. Care este funcţia pătratică al cărei grafic intersectează axele de

coordonate în punctele de abscisă —1 şi 1, respectiv în punctul de
ordonată —1?
25. Determinaţi o funcţie f: R -+ R, cu proprietatea că, pentru orice

x G R. are loc relaţia: f { —x ) = f ( x ) .
26. Determinaţi o funcţie f : R -*■ R, cu proprietatea că, pentru orice

x G R, are loc relaţia: f ( —x) = s—f(x).
27. Dacă a, b £ R, atunci se notează cu max(a, b) şi min(u, b) cel mai

mare şi, respectiv, cel mai mic dintre numerele a şi b. Deci
a dacă a > b, a dacă a < b.
;m ax(a, b)
= { b dacă a < b,
min(a, b) = |
l b dacă a > b .
a) Precizaţi funcţia f: R -+ R, unde f(x) = max(a; — 2, 1 — x).
b) Se consideră funcţiile g, h: R -+ R, definite prin:
x — 2, dacă x < — »
2
g<x) = h(x) = min(a; — 2, 1 — x).
1 — x, dacă x > — .
2
Să se arate că funcţiile g şi h sînt egale.
28. Determinaţi funcţiile liniare f, g : U -> R, ştiind că:

7f ( x 4- 1) + 3g(x - 1) = 23a: + 10,
a) pentru orice R;
2f(x + 1) — g(x — 1) = x + 1,
2f ( x 4- 2) — g( 1 — a;) = —6a: — 19,
b) pentru orice a: G R.
f ( x + 2) 4- 3g(l — x) = —17a: 4- 1,
29. Să se determine funcţia f: R -» R, astfel încît:

2f(x) + 3/(1 — x) = 4x — 1, pentru orice x G R-
30. a) Săê determine funcţia f care verifică relaţia:

4f(x) + 3f(—x) = C |x |, pentru orice x G R, iar C este o constantă
reală.
b) Să se traseze graficul funcţiei f determinată la punctul a), pentru
r = 2.
106
II.4. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII*>
Să se rezolve următoarele ecuaţii:

1. 3 (s + 2) - 2(1 - x) = 4a; 4- 5. 2^5(2z - 1 ) - 3(4a; - 5) = - 3x 4-11.
3. 2 •3 •4 •5 •6 •7 •8 •a; -1- 3 •2 •3 •4 •5 •6 •7 •8 •a; — 2 •2 •3 •4 •5 ■6«
•7 ‘ Q ' x == 10 •2^3 •4 •5 •6 •7 •8 • a;.
4. 5î _ 3 a ;+ .2 4 . S . 5i* - 2» _ _■ 5 + 2*.
2 6 4 3
x —1 5(* - 3) ? y + 17 5y — 7 = _ 2
6. 4a; —
2 4 5 4
2(a;- 1 ) 3(a; — 2) 4(a? — 3) x —5
8. — + i .
2 3 6 6 '
2a: - 1 2 2 4 - 4a; _3
9.
2
4— 3—
15
\i0 J 4 l - 3± ): 11 + = -« L + 7 -f-a:.
\ 10 15) 5 41.0,7? 3 J i± 4
3
M- 1 — : 15 —
3 2 5
r . - ^ 2 /6 -
4 — (4 -a :) ^ (2 3 ;-1 ) — —
12 2 _____ _ _ 5 J ______ _ 21 5 2P 84
3 " 2 10 4 - 5 : —
2
1 1
2 :— + 3 :—
+ -------- ? -------- 4 : 3 6 - 1 * 1
1 :2 6 -1 :3 35
2 3
13. Să se rezolve ecuaţiile:
,«) l l ± l + l i ± i = 0 ; b )l + — A —
X—1 1—X x x(x — l) x(x — 1) '
a: 4- 1 a:— 1 4a:+ 1 ,, a: — 1 x -1
C) • a ) --------- Ce observaţi?
1 x 4 -1 a;2 — 1 ’ ,x + l
*) Pentru rezolvarea exerciţiilor 1 — 12 sînt suficiente cunoştinţele programei clasei
a V I-a , iar pentru exerciţiile 13— 27 şi 5 a —63, cunoştinţele programei clasei a V il-a .
107
Să se rezolve ecuaţiile, punînd de fiecare dată condiţiile ca expresiile
respective să fie definite: -
3x - 5
14. . 15.
a ;- 2 1 2a; — 4 3a; w-' “ ■ î ( 4 H ( 4 F - -
2a; 4- 19 17 3
16.
5a;2 - 5 a;2 - 1 1 — a:
x 4-1 1 — X 4a;2 '
1 +/ _____ L z » _ i Y | = o:
4- x r2— l j [
ar ţa:3 + a;2 a;2 JJ
6 (s’- z , 2a;2 ţ
18. -----h fl 1 1 0.
X ia;2 -b 1 ‘ x s — a;2 4- a; — lj i z2)
x x —1 a: 4- 1
19. + = 25.
x -2 1 1 '
a; — 1 a; + l a;2 — 1
1 - 1 - *
a:
' 1
20. 1 — = — . 21. = 2 •-
1 2a; Jl_
1+
16
1 - 1 1-1
x
[ x1— 1
5 x a; + 1 . a; + 1
22. T” =* 8.
x —1 a;2 + 1 x + 1 s2- 1
a; + 1.
2a; 4 -1 2a; — 1 4a;2 — 3a; + 3
23. -1 = 0 .
3a; — 2 3 — 2a; 6a;2 — 13a; 4- 6
4a;2 - 2 3 4- 2a; _ 5 4- 2a:
24. 4- x = 0.
' 7 + 16a; 4- 4a;2 + 1 + 2a: ~ 7 4 - 2a;
12 — 3a; 4—x
4- 5
x 4 -6 - 6 3 12 — 3a: 10 - 3a;
25. x 4 - 4.
x 4" 1
1 -
x _3
26.
4
2 -
2 -
2 4- —
2
108
0,5 0,5
+
9 — 6# + x 2 x 2 4- 6x 4- 9
27. = 4.
2x
(—
\2x + 6 + 9—— 3 x )) x—— 15 x2 - 9
Să se rezolve ecuaţiile, în care necunoscuta este x:

b 4- x
28. a2b - = ab2 ; ab ^ 0.
b a
x + a x 4~ a x 4-b 2 ( x — b)
29. a + bV 0; a — b ^ 0.
a—b a 4~ b a+ 6 a—b
a a 4r b a i , r\ , n « . x 4- a x 4-b
30. = — 1; b 4 o, x 4 0. 31. --------- = 1;
b x a
ăb =£ 0; a £ b.
nn a2 4- x a2 — x A(abx 4- 2a2 — 2b2) „ ,A . ,a

82- b - x * ° ' b + * * 0;
33. ~ Xi „ J # 0 .
b
x —a _ 6(1 + a)
34. ; a + 2b * 0; 6(26 + a + 2) ^ a2.
x —b b(2a 4 - b 4 - 2 ) — a2
x x x 1
35. +
a4 1 a2 1 a3 — a2 + a — 1 a3 + a2 + a + 1
a 4- 6 — c a—6+ c
; 36. ; 6 ^ c; a: ^ 1; x 4 — 1.
x —1 s + l
Să se discute în funcţie de parametrul real m şi, în caz de compatibilitate,
să se rezolve următoarele ecuaţii:
3 7 j.
Zl.Jmx 4- 5 = 3x — 15m. 38y mx + 2 = 4x — m.
39. (m 4- 9)x — 5 = 0. 40. mx — m + m2 = 0.
41. (m + b)x — ra2 + 25 = 0. 421 m2x + 3 = 9x + m.
43. (m + 5)(m — 3)x — m + 5. 44. (mz — 3m + 2)x = m — 1.
45. m2x + 1 = m(x + 1). 46. to2(1 — mx) — 4(1 4- 2x).
47. m2(mx — 1) = 4(2x — 1). 48. mx — 4a; + 3m = 7.
in x—1 , n ea , x a , m 4 9
49. x — m = — — ; m ^ 0. 50. — ------- 1- — — 1 = —m 4--------- —
m 20m 20 20
51. (m — 1)(m — 2)(to2 — 9)x = m3 — Im + 6.
109
Să se discute în funcţie de parametrii reali a şi m şi, în caz de compati
bilitate, să se rezolve următoarele ecuaţii:
m m\
52. (m 4- 5)x = 5x — a. 53. 2a(x — 2a) = _
~~3j'
s i T / m 4- l)a: -j- = x.
Să se rezolve următoarele sisteme:
* —i y + 1 —
3
----- i
‘ x 4-
+ yv = -------. /o -» 2 5 2
/5 5 , 2 , 56,
4 —x 1—y
4a: 4- 3y = — 1. = - 1.
. v ------
^+ 4 , 5 , , c
— -----1---------------h x + 5y = —3,
57,
x 4- iOy . x — by 5 _ Q
3 5 3
a :-l 1- y _ n
4 - — - --------
4 3
58.
. a' + 2/ 1 2a; — ?/ _ 15 1 a; 4-_ 2y - 1
x —y x —y 2x — 2y 2 2x — 2 y 4a: — 4 y
2y — x 4- 1 5 ___2
. 2a: 4- y + 19 3
59.
x —5 7—y
+ 3x — 2y = —1.
1 _ £ ± M = l [ 2 _ 2(a:_ 7 ) - y ] ,
7 .21
60.
a: — 19 14- y , , ,0 <
-------------------- — 4- x 4- 18y = 1.
x
l/3a/ = 5, + 7sT- = 2,
61. { + \ 62. 1 /5 -1 1 /5 4 - 1
w l 51
/ 2/ a2 :a —
: - 2 [ / 3z/ = 4. '
(1 — l/5 )a : 4- ( 1 4 1 / 5 )y = 4 |/5.
1 1 2
63. J ( I / 5 4 - 1 / 3)a; 4- ( | / 5 — / 3)?/ = 4,

2a: 4- 3?/ = 5 | / 5 — ţ / 3 .
g| a;
1 + 1 -3 1
y
a: y
110
238 182
+ 10y = 0,
x x y
m 66/
5_
- f 49 y = 1. X
x
L ± ] ^ + ( 4 + l/2 )2 / = 12, x —i y + 3 ^ ^
A
67, 68, 2 ^ 3 6 6
— + 2 / + l / 3 + j / r2 — 5. x + y = — 2.
a:
X
X- 1 y + 3 a :— 1
69. 2 3 6
a; +* V — 1-
2a; -J-<■.y + 2z = 3, x — y 4- z = 8,
70. 3x + 2 y — 2 — 2, 71. z+ y —z= 2,
5a: + 3y — 2z = 2. —a; 4- 2/ 4- z = 12.
* + ^ + - = 4 4 ,
2 3 4-
2x + 3y i z = 90,
* , y , 2 _ oa
72. 3a; + 2y + z = 60, 73.
3 'r T + ¥ “ 31’
5a; — -j- 3z = 40.
± + ± + ±=2o.
4 5 6
2a; + 6y _ 7 1 1
- + - = 17,
10a; 4- 24z 9 a; z
1 1
74. 9y + 20z _ g 75. — + — = 9,
y z
2x — 96y
JL + i . = 12.
2x 4- 3y -J- 4z = 128. a: y
5 2
«■ 1 = 2,
X + z x+3 y a; + 4y a; 4- 5z 15
. 15 4 32
76. = 9, 77.
x + z z — 2y a; + i y z + 3y 45
10 7 5 2 11
= 9.
a;4 -3 y z — 2y x + 5z z + 8y 18
Rezolvaţi următoarele sisteme, în care necunoscutele sînt x şi y:
x 4- y = 2a — b, ( 4a; — 5y — —11a 4- 255,
78 79. |'
3x — 2 y — a 2b. 3a: + 2y — 9a 4-135.
x —a b—y
■+ x ■
(x + y ) — (x — y) = 2a, a
80. 81.
(a + c)x — by = bc. x + y —5 ' x —y —a _
= 0.
a ' b
111
x________ y
= 2b,
a 4- b a—b (a + 2b)x — (a — 2b)y = 6ac,
82. 83.
x — y x + y (a + 3 c)y — (a — 3c)a: = 4 ai.
2a6 a2 4- 62
a(a 4- 3J)s 4- b(b 4- 3a)y = (a + b)3,

84. J
a{a — 3 b)x — b(b — 3 a)y = (a — b)3.
(a2 — bz)(ax + by) = ab(a2 4- &2),

(jJy&C %' -
85.
az2/----------+ (a 4- b + c)bx = &2t/ 4- a£(a + 2&).
a + o
a — a:- b—y a2 — b2 x —a , y— b
— ^------1-------^
b a ab
86. 87.
a—x t b—y ' (a — b)2 x —b ' y —a
- ---------------- *= ----------------- • £.
— — -h — - - -
b a ab
2x 3y 5# 2w
— 4--------- 5(a — 5), — ----- r-----3(a 4- b),
o a a b
88. 89.
x. y y
= a 4 -£ . — a — b.
a—6 b—a a+ b a 4~ b
£ 4- 2/ = 2a3,
ai
a 4-5 —
90. x a 4- b
y ab
a — b 4-
a—b
II.5. REZOLVAREA UNOR PROBLEME CU AJUTORUL

ECUAŢIILOR SAU AL SISTEMELOR DE ECUAŢII*1
1. Un număr este de două ori mai mic decît altul. Dacă micşorăm primul
număr de 3 ori şi pe al doilea îl mărim cu 6, atunci acesta devine de 9 ori
mai mare decît primul. Să se afle numerele.
2.
Numărătorul unei fracţii este cu 8 mai mic decît numitorul. Dacă
_ 8
mărim numărătorul cu 5 şi micşorăm numitorul cu 1, se obţine — . Să se
afle fracţia. **
*>Notă. Recomandăm să se dea şi soluţii utilizînd metodele aritmetice. Totodată,

este in dicat-ca şi pentru problemele propuse în partea I (Aritmetică) să se dea soluţii
utilizînd algebra. Spre exemplu, penfru problemele: 40— 52 capitolul 1 .2 .de la 21 la 61
şi de la 66 la 75 ; cap. 1.3 de la 35 l a . 4 5 ; cap. 1.4 toate problemele de la 1.6 şi 1.7.
112
3. Două tarlale de pămînt au împreună 42 ha. După ce din prima tarla
se seamănă 18 ha, iar din a doua 6 ha, suprafeţele nesemănate ale celor două
tarlale sînt egale. Cîte hectare are fiecare tarla?
4. Trei elevi au împreună 170 de lei. Primul are cu 15 lei mai mult decit
al doilea şi cu 5 lei mai puţin decît al treilea. Cîţi lei are fiecare iW
5. într-o urnă sînt 250 de bile albe, negre şi roşii. Bilele albe sînt de două
ori mai puţine decît cele roşii şi cu 30 mai multe decît cele negre. Cite bile
de fiecare culoare sînt în urnă?
6. Diferenţa a două numere este 72. Să se afle cele două numere, ştiind
că raportul lor este — •
40
7. Dintr-un'vas plin cu apă s-a scos jumătate din acesta şi încă 3 litri,
rămînînd în el 40% din volumul vasului. Cîţi litri încap în vas?
8. Suma a trei numere este 279. Primul număr este 75% din al doilea,
iar al treilea este 25% din primul. Să se afle cele trei numere.
2
9. Raportul a două numere este — . Dacă mărim primul număr cu 9 şi
îl micşorăm pe al doilea cu 10, primul număr astfel obţinut este cu 1 mai mare
decît cel de-al doilea. Să se afle numerele.
10. Un bazin este prevăzut cu trei robinete. Primul robinet,prin care curge
apă la temperatura de 16°C , poate umple bazinul în două ore. Al doilea robinet,
prin care curge apă la temperatura de 36°C, poate să umple bazinul în trei ore.
Cel de-al treilea robinet, prin care curge apă la temperatura de 84°C,poate
să umple bazinul în 6 ore. Cele trei robinete sînt deschise simultan.
Să se afle în cît timp se va umple bazinul şi ce temperatură va avea apa
din bazin.
11. La săritura în înălţime, 8 dintre elevii unei clase au îndeplinit baremul
din prima încercare, iar jumătate din cei rămaşi l-au îndeplinit din a doua
încercare. Să se afle cîţi elevi sînt în clasă, ştiind că numărul elevilor care nu au
trecut proba este jumătate din numărul acelora care au îndeplinit-o.
12. Retribuţia băiiească a unui ţăran cooperator este mai mică decît
3 180 lei cu atîţia lei cît ar primi peste 3180 lei dacă i s-ar dubla retribuţia.
Care este retribuţia bănească a cooperatorului?
13. Doi muncitori trebuie să execute în total, conform planului, 110

piese pe zi. Depăşind norma, primul cu 12% iar al doilea cu 10% , ei au efectuat
122 de piese. Care este norma zilnică a fiecărui muncitor?
14. Dacă execută 20 de piese pe oră, un muncitor realizează cu 32 de piese

mai puţin decît norma zilnică. Executînd 27 de piese pe oră acesta depăşeşte
norma zilnică cu 24 de piese. Cîte piese, conform normei, trebuie să execute
muncitorul?
113
g — Probleme de matematică pentru gimnaziu
15. Din cantitatea de lichid care se găseşte într-un vas, se scot pe rînd:
1 . 2 3
— din conţinut şi încă 1 1, apoi — din rest şi încă 2 1, ă treia oară — din
2 ’ 3 5
1
noul rest şi încă 4 1, a patra oară — din cît a mai rămas şi încă 5 1,
rămînind astfel în vas 1 1. Ce cantitate de lichid a fost iniţial în vas?

16. Televizoarele dintr-un magazin au fost vîndute în trei zile astfel:
3 ' 2
în prima zi — din numărul lor, a doua z i — din cîte au rămas, iar a treia zi
S 3
restul. Ştiind că în prima zi s-au vîndut cu 24 de televizoare mai mult decît
în a treia zi, se cere să se afle cîte televizoare s-au vîndut în fiecare zi.
17. Triplul unui număr a fost mărit cu 4 şi rezultatul obţinut înmulţit
cu 5. Scăzînd 4 din acest rezultat şi apoi împărţind la 7 se obţine 2 8/ Care
este numărul?
18. Din cei 4500 de lei depuşi de o persoană la C.E.C., o parte sînt pe un
livret cu o dobîndă de 5 % pe an, iar altă parte pe un livret cu 3 % dobîndă.
Anual, dobîndă la întreaga sumă este de 150 de lei. Ce sumă a fost depusă cu
dobîndă de 5 % şi ce sumă a fost depusă pe livretul cu dobîndă 3 % ? "
19. Un biciclist parcurge distanţa din localitatea A pînă în localitatea B
cu o viteză medie de 11 km/h, iar din localitatea B spre localitatea A, pe
acelaşi itinerar, cu viteza medie de 8 km/h. Să se afle distanţa dintre cele
două localităţi ştiind că plecînd din A ajunge în B apoi se înapoiază imediat
şi soseşte în A după o oră şi 45 de minute de la plecare. -
20. Roata din faţă a unei trăsuri are lungimea circumferinţei de 1,5 m,
iar cea din spate de 2 m. Să se afle distanţa parcursă, de trăsură ştiind că pe
această distanţă roata din faţă a făcut cu 150 de rotaţii mai mult decît
roata din spate.
21. Roata din faţă a unui vehicul are lungimea circumferinţei cu 52 cm
mai mică decît lungimea circumferinţei roţii din spate. Pe o anumită distanţă
prima roată face 50 de rotaţii iar cea de a doua 60 de rotaţii. Să se afle
distanţa respectivă şi lungimile circumferinţelor celor două roţi.
22. Deplasîndu-se pe un fluviu, in sensul curentului,o barcă cu motor par
curge distanţa dintre două porturi în 13 ore şi 30 de minute. Aceeaşi distanţă,
însă împotriva curentului, o parcurge în 18 ore. Să se afle în cîte ore va stră
bate distanţa dintre cele două porturi a luntre care pluteşte pe apă.
23. O barcă cu motor deplasîndu-se în sensul curentului unui fluviu a
parcurs 72 km în 3 ore. Să se afle în cît timp va parcurge barca cei 72 km,
deplasîndu-se contra curentului, ştiind că viteza bărcii în apă stătătoare
este de 20 km pe oră.
24. Un drum care uneşte două localităţi A şi B este format dintr-o parte
orizontală, urcuşuri şi coborîşuri. Distanţa A B este de 78 km, iar pe această
distanţă lungimea coborîşurilor este cît 0,7 din lungimea urcuşurilor. Un
biciclist a cărui viteză pe drum orizontal este de 25 km/oră, la deal 15 km/oră,
iar la vale 30 km/oră, merge de la A la B şi apoi se întoarce de la B la A.
Ştiind că diferenţa dintre timpurile în care el a parcurs ambele drumuri este
de 24 minute, să se afle: a) lungimea părţii orizontale a urcuşurilor şi a
coborîşurilor de pe drumul de la A la B. b) Timpul în care biciclistul parcurge
drumul de la A la B şi înapoi, de la B la A.
114
25. Un pieton trebuie să ajungă într-o localitate într-un anumit timp.
După ce a parcurs într-o oră 3 km, el a calculat că dacă ar merge cu aceeaşi
viteză va întîrzia 2.0 de minute. In consecinţă a mărit viteza cu 0,5 km/h şi
a ajuns la destinaţie cu 40 de minute mai devreme decît îşi propusese. Ce
distanţă a parcurs pietonul?
26. în acelaşi moment din localitatea A şi respectiv din legalitatea B
pornesc unul către celălalt doi biciclişti care se întîlnesc la 5 km de locali
tatea A. Continuîndu-şi deplasarea, primul ajunge în B şi se înapoiază către A,
iar cel de-al doilea ajunge în A şi se înapoiază către B intîlnindu-se astfel,
pentru a doua oară,la 3 km depărtare de localitatea B. Să se afle distanţa
dintre cele două localităţi.
' . 27. Un tren circulă cu o viteză constantă. în timp ce trece pe lingă un
observator fix, un alt observator care se deplasează, de asemenea cu o viteză
constantă, face 6 paşi. Să se afle lungimea trenului ştiind că în timp ce trenul
trece peste un pod lung de 210 m, acelaşi observator mobil face 20 de paşi.
28. Două avioane zboară în aceeaşi direcţie şi în acelaşi sens, primul cu o
viteză de 500 km/h, iar al doilea cu o viteză de 350 km/h. La un moment dat,
primul avion se găseşte în spatele celui de-al doilea la o distanţă de 120 km.
După cit timp primul avion va ajunge din urmă pe cel de-al doilea? .
29. Un tren circulă cu viteza medie de 80 km/h. Un călător vede de la
fereastra compartimentului său timp de 2,5 de secunde un alt tren care se
deplasa pe o linie paralelă în sens contrar. Să se afle viteza celui de-al doilea
tren ştiind că lungimea sa este de 125 m.
30. Viteza curentului apei unui fluviu este de 2,5 km/h. O barcă cu motor
pleacă de la un debarcader şi se înapoiază după 3 ore. La ce distanţă de debar
cader poate să ajungă barca ştiind că viteza sa în raport cu apa este de
30 km/h? t
31. Viteza unui biciclist este cu 8 km/h mai mare decît viteza unui
pieton. Pietonul se deplasează din localitatea A spre localitatea B, iar bici
clistul din localitatea B spre localitatea A. Ştiind că cei doi au început depla
sarea în acelaşi moment şi că s-au întîlnit după 2 ore şi 15 minute într-un
punct P, astfel încît distanţa A P este un sfert din distanţa dintre localităţi,
se cere să se afle distanţa de la A la B, precum şi viteza pietonului.
32. Distanţa dintre două oraşe este de 63 km. în acelaşi moment pornesc
din cele două oraşe unul către celălalt doi biciclişti. Cei doi biciclişti se întîlnesc
după 3 ore. şi constată că unul a parcurs cu 3 km mai mult decît celălalt.
Care este viteza cu care s-a deplasat fiecare biciclist?
33. într-o unitate agricolă, în timp de două săptămîni, s-au semănat 400 ha
cu grîu şi 250 ha cu secară. Suprafaţa semănată cu grîu în prima săptămînă
a fost de două ori mai mare decît aceea semănată cu secară. în a doua săptă
mînă s-au semănat cu 40 ha mai mult grîu decît secară. Aflaţi suprafeţele
semănate cu grîu şi respectiv secară, în fiecare săptămînă.
34. Un motociclist urcă o pantă cu viteza de 28 km/h şi o coboară cu
viteza de 48 km/h. Timpul de urcare este cu 15 minute mai mare decît timpul
de coborîre. Aflaţi lungimea pantei.
35. Viteza curentului apei unui fluviu este de 2 km/h. O şalupă parcurge
distanţa de la portul A la portul B şi retur în 9 ore. Ştiind că şalupa a navigat
timp de 5 ore contra curentului apei, se cere distanţa dintre cele două porturi.
115
8*
36. Două trenuri circulă în sens contrar, pe două linii paralele alăturate,
cu "vitezele de 72 km/h şi respectiv 90 km/h. O persoană din primul tren vede
trecind prin faţa sa cel de-al doilea tren timp de 3 secunde, iar o persoană din
al doilea tren"vede primul tren timp de 4 secunde. Se cere să se afle:
a) lungimea fiecărui tren;
b) în cît timp ar fi trecut cele două trenuri prin faţa persoanelor respective,
dacă trenurile ar fi circulat în acelaşi sens?
37. Opt muncitori pot termina o lucrare în 12 zile. După ce cei ^muncitori
lucrează 3 zile, pentru a urgenta lucrarea mai vin încă 4 muncitori. In cîte
zile se va termina lucrarea?
38. Două autoturisme pornesc în acelaşi moment, primul cu o viteză

medie de 90 km/h dini localitatea A spre localitatea B, iar al doilea din
localitatea B spre A cu o viteză medie de 70 km/h. Autoturismele se întîlnesc
la 30 km depărtare de punctul care marchează jumătatea distanţei dintre
cele două localităţi. Să se afle distanţa dintre localităţi.
39. Din două localităţi, in acelaşi moment, pornesc unul către

4
celălalt doi biciclişti ale căror viteze de deplasare sînt în raportul -— Ştiind
5
că un biciclist parcurge pînă la întilnire cu 3 km mai mult decît celălalt, se
cere să se afle distanţa dintre cele două localităţi.
40. Intr-un atelier trebuie să se execute în timp de 3 zile un număr de
piese. în prima zi au fost executate — din numărul total de piese, iar în a
4
doua zi jumătate din numărul pieselor ce mai rămăsese de executat. Ştiind
că în ziua a tfeia au fost executate cele 40 de piese rămase, se cere să se
afle numărul total de piese.
41. Suma a două numere este 122. împărţind numărul mai mare la numă
rul m ai mic se obţine cîtul 4 şi restul 7. Să se afle numerele.
42. Suma a două numere este 15. Dacă înmulţim primul număr cu 4,
pe al doilea cu 7 şi adunăm produsele obţinem 99. Să se afle cele două numere.
43. Aflaţi un număr de două cifre, ştiind că cifra zecilor este de dou$ ori
mai mică decît cifra unităţilor, iar răsturnatul numărului este cu 18 mai mare
decît numărul dat.
44. Un tată are cu 24 de ani mai mult decît fiul său. Peste 3 ani va avea
dublul vîrstei fiului său. Cîţi ani are fiecare?
45. După plan, o cooperativă agricolă de producţie trebuie să semene

60 ha pe zi. Semănînd însă în fiecare zi cîte 78 ha, aceasta a terminat semă
natul cu dovf!? zile mai devreme, semănînd astfel cu 6 ha mai mult decît
era prevăzut în plan. In cîte zile s-a terminat semănatul şi cîte hectare au fost
semănate?
46. Suma a două numere este 236, iar diferenţa lor este 72. Să se afle
numerele.
116
47. Suma a două numere este 170. Mărind numărul mai mic cu 12 şi-
micşorînd numărul mai mare cu 10, numerele devin egale. Aflaţi cele două
numere.
48. în două lăzi se găsesc 96 kg mere. După ce din prima ladă punem
6 kg în a doua ladă, în prima ladă sînt tot atîtea kilograme cîte erau, la
început, în a doua ladă. Cîte kg de mere erau, la început, in vfiecare ladă?
49. într-un depozit este de două ori mai mult cărbune decit în altul.
Dacă în primul depozit s-ar mai aduce 44 tone, iar din cel de-al doilea s-ar
scoate 12 tone, atunci în primul depozit ar fi cu 100 tone de cărbune mai puţin
decît în al doilea. Cîte tone de cărbune sînt în fiecare depozit?
50. Un număr este de 3 ori mai mare decit altul. Dacă mărim primul
număr de 5 ori şi pe al doilea de 2 ori, diferenţa numerelor este 13. Să se afle
cele două numere.
. . •»
51. Numitorul unei fracţii este de 3 ori mai mare decît numărătorul său.
Dacă se măreşte numărătorul cu 14 şi se micşorează numitorul cu 3, se obţine
2
— Care este fracţia?
3
52. Distanta dintre oraşele A şi B este de 50 km. Din localitatea A,
1
porneşte spre B un biciclist iar după 1 — ore de la plecarea sa, tot din A
2
spre B porneşte un motociclist. Raportul dintre viteza de deplasare a moto-
. . .. _ 5
ciclistului şi aceea a biciclistului este — - Ştiind că motoeiclistul ajunge în
. 2
oraşul B cu o oră înaintea biciclistului se cere să se afle viteza fiecăruia.
53. Raportul dintre numărul muncitorilor din două secţii ale unei între-
4 . . . . .
prinderi este — . Transferînd 7 muncitori din secţia a doua în prima secţie,
5
numărul muncitorilor din prima secţie devine cu 6 mai mare decît numărul
muncitorilor din secţia a doua.
a) Să se afle cîţi muncitori erau iniţial în fiecare secţie.
b) Să se afle cîţi muncitori sînt în întreprindere,ştiind că numărul munci
torilor din cele două secţii reprezintă 6 % din numărul muncitorilor din între
prindere.
54. Intr-o curte sînt 120 de păsări şi oi. Cîte păsări şi cîte oi sînt în curte,
dacă în total sînt 298 de picioare.
55. Intr-un bloc sînt 102 apartamente cu 2 şi 3 camere, totalizind 238 de

camere. Cîte apartamente de fiecare fel sînt?
56. Trei metri de pînză şi cinci metri de stambă costă 120 de lei, iar
cinci metri de pînză şi patru metri de stambă costă 122 de lei. Să se afle
preţul unui metru de pînză şi al unui metru de stambă.
57. Preţul unui kilogram de mere de calitatea a Il-a este de 6 lei, iar de
calitatea I este 8 lei. Un cetăţean care cumpără 24 kg de mere socoteşte că a
plătit 7,50 lei pe kilogram. Cîte kilograme de mere din fiecare calitate a cumpă
rat?
117
58. Dacă nişte ciori se aşază fiecare pe cîteunpar, o cioară rămîne fără
loc, iar dacă se aşază cîte două pe fiecare par, rămîne un par liber. Cîte ciori
şi citi pari sînt? - ' s
3 -
59. Să se găsească fracţia care devine — dacă adăugăm şi la numitor
5
1 . . .
si la numărător două unităti si care devine — dacă scădem şi din numitor
’ * 2
şi din- numărător 3 unităţi.
60. Un număr de două cifre împărţit la suma cifrelor sale dă cîtul 6 şi

restul 2. Dacăîmpărţim răsturnatul său la suma cifrelor sale obţinem cîtul 4
şi restul 12. Să se afle numărul.
61. Un vapor a parcurs, în 9 ore, 100 km în sensul cursului apei şi 64 km

împotriva cursului apei. Altă dată, vaporul a parcurs, în acelaşi timp, 80 km
împotriva cursului apei şi 80 km în sensul cursylui apei. Să se determine viteza
vaporului în raport cu apa, precum şi viteza curentului apei.
62. Doi tractorişti au arat într-o săptămînă 90 ha. în săptămîna următoare

primul tractorist a depăşit norma zilnică cu.25% în primele 4 zile şi cu 50%
In următoarele două zile. Al doilea tractorist, în săptămîna următoare, şi-a
i.
depăşit norma cu — faţă de cît a lucrat zilnic în prima săptămînă. în cea
de-a doua săptămînă, ambii tractorişti au arat fiecare aceeaşi suprafaţă. Cît a
arat zilnic în prima săptămînă fiecare tractorist?
(Admitere cls. a V lII-a, Constanţa, 1962)
63. Muncitorii unui atelier, lucrînd fiecare cîte 24 de piese pe zi, depăşesc
cu 2 0% planul pe o zi al atelierului. Dacă numărul muncitorilor ar
2
creşte de 1 — ori şi fiecare muncitor şi-ar depăşi norma zilnică cu 5 piese,
5 _ ■
atelierul ar realiza zilnic cu 2400piese mai mult decît şi-a planificat. Cîţi mun
citori avea angajaţi atelierul şi cîte piese ayeau planificate pentru o zi?
(Admitere cls. a V lII-a, Jd. Olt, 1963)
64. în două silozuri se aflau 1400 tone de cereale. în primul ^siloz s-au
3
mai adus — din cantitatea care era în al doilea si, în acest fel, în cele două
10 . _
silozuri se âflă 1628 tone de cereale. Cîte tone de cereale se aflau în fiecare siloz ?
65. Doi pionieri au depus la CEC o sumă de bani. Dacă primul ar mai
3 .
depune — din suma sa, iar al doilea ar mai depune 20% din suma sa, atunci
4
1
ar avea împreună*260 lei. Dacă însă primul ar mai depune— din suma sa,.
4
iar celălalt ar rămîne cu aceeaşi sumă, atunci ei ar avea la CEC sume egale.
Ce sume de bani au la CEC cei doi pionieri?
(Admitere cls. a IX-a, Constanţa, 1965)
118
66. Doi muncitori au primit, pentru munca depusă, sume de bani al
2 3
căror raport este — . Ge sumă a primit fiecare, ştiind că — din suma primită
3 _ 5
de-al doilea, mărită cu 30% din suma primită de primul, este cu 1560 lei mai
mică decît suma primită de cei doi muncitori împreună?
(Admitere cls. a IX-a, Constanţa, 1965)
67. Un strungar a lucrat într-o săptămînă 2 5% .din totalul de piese pe

care trebuia să le execute într-o lună. In săptămînă următoare a executat
40% din rest. Raportul dintre numărul de piese lucrate în săptămînă a treia şi
numărul pieselor executate în cea de-a patra săptămînă este egal cu rapor
tul numerelor 2,(18) şi 1,5.
Ştiind că în săptămînă a patra a executat 33 de piese, să se afle numărul total
de piese lucrate în luna respectivă.
f (Admitere cls. a V lII-a, Jud. Olt., 1963)
68. Un aliaj de 200 g, cu titlul de 0,870 se topeşte împreună cu alte două

aliaje de mase egale: unul cu titlul 0,880 şi celălalt cu titlul 0,790. Se obţine
un nou aliaj cu titlul 0,850. Care este masa aliajului obţinut?
69. In două eprubete sînt două feluri de lichide. Dacă am lua 10,8 g
din primul lichid şi 4,8 g din al doilea, densitatea relativă a amestecului ar fi
1,56. Dacă am lua lichidele cu masele egale, densitatea ar fi 1,44. Care este
densitatea fiecărui lichid?
70. Intr-un depozit s-au adus 3 000 kg fructe. Ştiind că numărul kilo
gramelor de mere împreună cu numărul kilogramelor de pere întrece cu 200
triplul numărului kilogramelor de prune şi că numărul kilogramelor de mere
este jumătate din cel al perelor şi prunelor, să se afle cîte kilograme de fructe,
de fiecare fel, au fost aduse în depozit.
71. O cooperativă agricolă de producţie repartizează pentru diferite cul

turi 425 de hectare împărţite în 3 sectoare. După ce s-a arat din primul sector
1 . 1
— din suprafaţa sa, din al doilea — din suprafaţa sa şi din al treilea 0, (3)
3 5
din suprafaţa sa, suprafeţele de pămînt rămase nearate au devenit egale. Să
se afle aria fiecărui sector.
•
72. Sa se găsească 3 numere, ştiind că jumătate din primul număr este
cît o treime din cel de-al doilea număr şi respectiv o pătrime din cel de-al trei
lea număr, iar suma celor 3 numere este 54.
73. Trei muncitori, lucrînd împreună, termină o lucrare în 10 zile. Lucrînd

împreună, primii doi muncitori termină lucrarea în 12 zile. Lucrînd împreună,
ultimii doi termină lucrarea în 20 de zile. In cîte zile ar termina lucrarea fie
care dintre muncitori?
74. Dacă tata ar avea cu 7 ani mai mult decît are, atunci vîrsta actuală a
1 . i
fratelui mai mic ar fi — din vîrsta tatălui. Peste 15 ani vîrsta mea va fi — din
3 2
vîrsta tatălui. Să se afle vîrstele fiecăruia, ştiind că peste 18 ani vîrsta mea
plus vîrsta fratelui va fi cît vîrsta tatălui.
119
75. Pentru extinderea unei plantaţii de pomi fructiferi s-au cumpărat
puieţi de meri şi pruni plătindu-se pentru un puiet de măr 5 lei, iar pentru
un puiet de prun 3 lei. Ştiind că puieţii au costat 126 de lei şi ca au fost
cumpăraţi mai mulţi meri decît pruni, să se calculeze numărul maxim de
puieti care se vor planta (a se da si soluţia aritmetică).
(G.M. nr. 51/1963)
76. Pentru a evacua apa dintr-o mină, s-au adus trei pompe. Prima
pompă poate să scoată apa în 12 ore, a doua în 15 ore şi a treia în 20 ore.
Primele trei ore au funcţionat prima şi a treia pompă, apoi s-a pus în funcţiune
şi pompa a doua. în cît timp se va evacua toată apa din mină?
77. Un bazin poate fi umplut cu apa ce curge printr-un robinet în două
ore, iar de un alt robinet în 5 ore. Bazinul poate fi golit printr-un robinet de
scurgere în 10 ore. în cît timp poate fi umplut bazinul dacă se deschid con
comitent- cele 3 robinete?
78. Ûn bazin are două robinete, unul de umplere şi unul de scurgere. Dacă
3
se deschid concomitent ambele robinete bazinul se umple în — ore. Dacă sînt
5
lăsate deschise timp de 6 minute, apoi se închide robinetul de scurgere,
bazinul se umple în 10 minute. în cît timp s-ar umple bazinul dacă primul
robinet ar fi deschis şi al doilea închis? în cît timp s-ar goli bazinul dacă
primul robinet este închis şi al doilea deschis?
79. Să se găsească două numere naturale, ştiind că cel mai mare divizor
comun al lor este 11, iar diferenţa pătratelor lor este 1331.
II.6. INECUAŢII; SISTEME DE INECUAŢII; INEGALITĂŢI*1
1. Se consideră mulţimile:
y
4 = { î G R I — oo < x < 3 }; B = {x R |—oo < x < 3 };
C — {x £E R |3 < x < o o }; D = {x £ B. |3 < a; < o o };
£ = { i £ R | -1 < î <4}; F = {x £ R i — 1 < x < 4 };
G — ja; £ R |■
— < x < 5j • = (a: G R |3 < a; <"5}.
a) Să se scrie sub formă de interval mulţimile de mai sus.

b) Să se determine mulţimile:
A U B\ A fi B ; A fi H ; B D H ; G fi E\ G fi F; E fi G fi H\ A fi B fi H.
“2*: Să se rezolve următoarele inecuaţii:
a) —x -4* 2 > 0 ; b) —3x 4 - l < 0 ; c) — 7x — 1 > 0 ; •d) —4a; > — 2ac-4-3;
4 —x
e) —6z > —8a;; f) 10(a: — 1 ) — < 5(as + 2) — x:
*>Pentru rezolvarea exerciţiilor 1, 2, 7, 9 a ) - d l , n , 12 sînt suficiente cunoştinţele

programei clasei a V i l-a .
120
1—X
g) 5 ( 4 - 2 , ) - 2 . 4 ~3 % .2 ( 5. z - 1 .) - 3-71
h) <x — l ) 2 + 7 > (x -|- 4)2; i) ( i + 1) (.f + 2) + 3(1 - * ) < ( * _ , ) »

j) (x -jr l ) 3 + (1 — a:)3 «S (x 4- 1) (1 — x) + x 2.
3. Să se rezolve sistemele de inecuaţii:
—----- ------ (1 — 4a;) > — x — _?___52a^

x — 5 > 0, 4
a)
2a; — 8 < 0; 5a; 47 a; 13 > x 11
7 + ~2T - 2Î "" ¥ 21 ‘
x 3 x r
0 3a; 5 4a; — 3
o -------> ------------------- > ■2 + 4 > l 5 + f '
2 8 6 d)
* 3 . 2 -j—3a;
2x(2x - 5) - 27 < (2a; + l ) 2; 4- > 5;
(a; — 1) (2a; + 3) < (2a; — 5) (x 4- 4),
e)
(4a; 4- 2) (a; - 1) > (2a; - 5) (2a; + 1);
3a; - 1 13
x ^ 7x
--- _—
l l ( x 4- 3)
------------------------------—
^
5 3 2 6
f)
2x4-7 3x + 5 10 — 3*
< 4 8 4
35
4 — x < 0,
x — 1 > 0,
5x — 3 > 1 4- x,
g) 2x + 3 > 0, h)
5x — 4 > 0 ; — - 3x < — x - 5;
2 v 3
x—
I j
x 1 5—x fi — x 2 — x\
> 5x
i) 2 3 7 " 10
6x — 7 > 5x — 1,
3x 4- 6 > 8 x — 4;
5x 4 -1 9 > 0,
j) 7x -1- 6 > 5x 4- 12,
3x — 18 < 4x — 20.
'fU, Să se determine x £ R pentru care următoarele fracţii sînt pozitive:
!< x - 3 , , .1 — x x —3
a ) --------s ") . | c)
x 4- 5* 7 1 4-x' 5 —x
\\ — ■ - .. - ......
Să se determine valorile numere întregi ale lui x pentru care urmă

toarele fracţii sînt strict pozitive:
x x 4-10 7x + 3
a) b) c)
5—x' —2x + 1
—x
121
6. Să se determine următoarele mulţimi;
x —5 z —5
n 0 J, B = j z e N >0
2 -3 z 2 — 3z
x 4- 3 z+ 3
c = j x e n
5z — 10
7 — 2a:
<o|ş d
1
M\x e z
5z - 10
7-
< -0 j;
2z
E £ Z < -0 f zg E «0
{* —z + 5 —z + 5 ’}=
7. Să se găsească valorile lui z £ R, pentru care expresiile de mai jos
sînt definite:
a) E{x) = J /5 — z ; b) E(x) -
_____ y ş = ţ i c) £ ( I ) VÎ*
____________
d, EM
= ]f£ ± i, e) - y ^ f i o “ 1 /— T 1 -
8. Să se rezolve următoarele inecuaţii:

. z + l . z2 — 2 z 4 - 3 . . 1 —1
a) -------- : > 1 ; b ) --------- —f ------< x + 1; c ) -------- - <
2z — 1 z + l 1 — z*
z + l
d) (z — 2) (z — 3) < 0; e) <
z —3 z —2
2z2 x 2 — 6 z .+ 9
f) < i; g) <0;
z — 1 z 4- 1 (z + 1) ( z — 1) z
x + 2
h) > 0; i ) — > 0 ; j) z 2(z 4 4 - z 2 + 1) (1 — z) < 0;
4z2 + 4z + 1 z - 1
, , z3 2z2 n lx x 3 + 2z2 n x z4 + 6z3 4- 9z2~ ^ n
k) — --------- > 0; 1) — ----------- > 0; m) ------------- --------- > 0 ;
3 — z 3 — x . x —5
n) z2(z2 + 1) |z2 + z +*-^-j (2 — z) < 0;
(z 3 + 3 z2 + 3z + 1) (z + 1) ( z — 1)
o) > 0;
z —5
(z 256 + z 90 + z 40 + z2 + 1) (3 - z) < 0
^ (z 4 + z 2 + 1) (—z + 1)
9. Să se demonstreze următoarele inegalităţi:
a) a2 + b2 > 2ab, oricare ar fi a, b £ R.
b) 2(a2 + b2) > (a + b)2, oricare ar fi a, i g R .
°> ( 4 ^ 1 > ab, oricare ar fi a, i £ R.
—r a + &
d) ]/" ab , oricare ar fi a, J £ (0, oo).
- + {
e) a2 + 62 + c2 > a£> + ic + ca, oricare ar fi a, b, c £ R.
122
b+ > 6, oricare ar fi a, b, c £ (0, oo).
f)
10. Se consideră funcţia pătratică f(x) = — x 2 + 2x 4- 4. Se cere să se

găsească x £ . R pentru care funcţia ia valoarea maximă şi apoi să se deter
mine această valoare.
11. Fie a, b, c lungimile laturilor unui triunghi. Să se araf£ că produsul
(p — a) (p — b) ia valoarea maximă în cazul în care triunghiul este isoscel.
S-a notat cu p semiperimetrul triunghiului.
12. Arătati că:
1 1 1 1
a) - + - + - + -
6 7 8 9
+4 <l;
10
b) + — + 1 + 1
4 5 + 6 + 8. 9 +ro<2;
c) — + ■ <3;
3 5 6 7 8 9 10
1 1 1 1 1 1 7
d) — + — + — + — - f — 4-; . . 4- < —
l 2 ‘ 22 32 42 52 62 IO2 4
(G.M, 10-11/1983)
II.7. ECUAŢII DE GRADUL AL DOILEA
1. Daţi definiţia ecuaţiei de gradul al doilea.

r 2. Pentru ce valori ale lui m şi n ecuaţia x 2 -f1 mx + n = 0 admite
soluţiile 1 şi 8?
3. a) Formaţi ecuaţiile de gradul al doilea care au coeficienţii a, b, c
daţi în tabelul următor, primul rînd fiind completat ca model;
b) Verificaţi, pentru fiecare dintre ecuaţii, dacă vreun element din
mulţimea j 0, -jj.» —1, 3 j este soluţie.
123
4. Precizaţi coeficienţii,a, b, c pentru fiecare dintre ecuaţiile:
a) 3a:2 4- 2x 4 -1 5 = 0;
b) x 2 — x — 1 = 0;
c) —x 2 + x = 0;
d) 8a:2 = 0;
e) 2a;2 - 18 = 0;
f) (x - l ) 2 + (* + 2 )2 - 2 = 0 ;
g) a:2 + 3a;-l- l / 3 a ; 4 - l - 1 / 3 = 0; '
h) {m2 -j- 3)a;2 -ţ- (7m — 4)a: — 5 + m = 0;
i) a:2 — (a 4- b)x 4- ab = 0;
j) a:2 - 5aH - P = 0.
5. Precizaţi, care dintre ecuaţiile următoare sînt echivalente cu ecuaţii

de gradul al doilea:
a) (x - 2)(x 4- 2)(x2 4- 4) = (x2 - l ) 2; .
b) (* + l ) 3 — (ar — 2)3 = (x + 4)2;
c) (a: — 5) (a; 4- 2) (a; — l).= -(a; 4- 3) (x — 1) (ar + 8);
d) (ar2 4- x + l ) 2 4- (ar2 + x 4- 2)2 = (2a:2 4- 5a: - l ) 2.
6. a) Aflaţi valoarea lui m, ştiind că 1 este soluţie a ecuaţiei:
■8a:2 — (m — 5)x 4- 9 — 2m = 0;
b) Pentru ce valoare a parametrului p ecuaţia: p x 2 4- a: — 9 = 0, are

soluţia 3?
7. Rezolvaţi ecuaţiile:
a) 2a:2 = 0; b) —3a;2 = 0; c) a:2 = 6a;; d) a;2 = -7 a ;; e) -3 a ;2 = —12a:;
f) 5a;2 - 3a; = 0; g) -3 a ;2 4 - 4a; = 0; h) 0,1a;2 - 0,3a; = 0;
i) x 2 — 25 = 0; j) 3a;2 — 300 0; k) x 2 — 7 = 0;
.1) 4x 2 — 25 = 0; m) 169a;2 = 1; n) 3x 2 4- 2 = 0;
o) - 2a;2 - 5 = 0 ; p) a;2 = 2 - ] / 5 ; r) (a; _ 3)2 - 4 = 0 ;
s) x 2 4- 6a; 4- 9 = 25; t) a;2 — 16a: 4-6 0 = 0;
u) (x - 9)(x 4- 2) = 0; v) a;2 4- ( 1 / 5 4- V 7) x 4- ] / 3 5 = 0;
w) x 2 - ( t: 4- V 5)ar'4- n ] / 5 = 0.
8. Rezolvaţi ecuaţiile (a, b şi m fiind parametri reali): .

a ) x 2 = a2;^î>) x 2 + mx = 0; c) x 2 = a2 + b2; d) x 2 - 3bx = 0;
e) 25a;2 = a2 - 2ab 4- ă2; f) (a4 4- 2a2ă2 4- b*)x2 = a4 - 2a2ă2 4- b\
unde a2 4- b2 # 0;
g) a;2 — ( 2m 4- 3n)x 4- 6mn = 0.
124
9. Completaţi tabelul; următor, primele trei rlnduri fiind completate
ca model:
Ecuaţia a b c A Numărul soluţiilor dis

tincte; valorile 'acestora
a;2 + 7a; - 8 = 0 1 7 -8 81 2; x x = 1; x 2 = — 8
, 1
9a:2 — Qx + 1 ■= 0 9 -6 1 0 1; x 1 = x 2 = —
O
3a;2 + x + 2 = 0 3 1 2 -2 3 0; ecuaţia nu are
soluţie în R.
x 2 — 6a; + 8 = 0 ♦
{
" - 3 a ;2 + 2a;—.5 = 0
25a;2 + 10a; + 1 = 0
-
x2 + x + —= 0
4
2a;2 + 3a; + 4 = 0
7a;2 — x — 6 = 0
—a;2 — x + 2 = 0
___________ :______________ 1
10. -Rezolvaţi ecuaţiile:
15a:2 - 22a;_+ 8 = 0; 1,5a:2 - 2,2a; 4- 0,8 - 0;
150a;2 - 220a; + 80 = 0.
Ce observaţi?
1 1 ./Stabiliţi dacă ecuaţiile următoare au sau nu soluţii şi, în caz afir

mativ, rezolvaţi-le:
a) ar — 8a: -1- 15= 0 : b) x 2 + 7x + 10 = 0; cj) x 2 + 95a; — 96 = 0;
dj)73x2 — 40a: — 33 = 0; e); ar — x + = 0; d j ) 3 x 2 — 5x — 1 = 0;
e j ) 100a;2 + 20a: + 1 = 0; fp30a:2 + 2a; + 5 = 0;

gŢ)(x + l ) 2 + (x + 2)2 - 2(x - 3)2 = -5a;2;
h) (a; - l)(a; + 4) - 5(a; + 2)(a; - 3) = (x + Î l2 - (x - 3)2;
i) (x — 3)2 + 2(a; — l ) 2 = 4a; + 3;
jj (x + 5) (x — 4) + 3(a; + 2)(a; — 3) — (x 3)2 + 13;
2a: — 1 x + 1 . i) fL + 1 ■ * ~ 1 25
a; + 1 x - 2 1 x - 1 x + 1 Î2 ;
1 3a;2
m) + + = 0;
x —2 x —5 4(a; — 2) (x — 5)
125
2 0 x 4- 4
n) ---------- == Z — ----------ţ>
x2 ~ l x —1 î + 1 '
3a; — 6 15a; — 13 2a; 7x 4- 14 7a;+ 63
o) + +
2a:2 - 7 a : + 6 ‘ 11a; + 33 a; + 3 3a:2 + 5a; - 2 11a; + 33
___________ 42____________
(2a; - 3) (3a: - 1) (x + 3) 5
a; . 25 1 13
l PX +
2a;- 1 4a:2 - 1 27 l-2 a ;'
r) (x — a)2 + (x — b)2 = a2 + b2; s) n2x 2 mx m x + nx\
2a + b -4- x x — 2a b
t)
x 4—2a 2a + b — x 1
. 2a + b — x a
_
x 4- b
u) - '
2b + a — x b x + a

. x -+- a x a a(3x + 2a)
a ) ----------+
a x 4- a x 2 — a2
a + b 1 b 4- 1
b) +
2a — ax 4- 2—x a+ 1 2a: — x 2!
c) x 2 — 2(a — 2)a; + a2 — 4a + 3 = 0;.
4a + 3b — x 2a + b 2a + 3b + x
d)
46 + 3a — x 2b + a 2b + 3a + x *
x 2 — ax 4 - b x 2 + bx — a
e)
x 2 — bx + a x2 -\r ax — b ’
3a; - 4\2 4 — 3a;
0 + 20 = 9
x —2 2 - a; '
(a — x)2 b (a x)(x — b) + {x b)2 49
g)
(a — x)2 — (a — x)(x — b) + (x — b)2 19?
(a:2 — a2)2 + (x2 — b2)2 :
b) ,2«
(x2 - a2)2 - (x2 - b2)2 = b2 - a“
i) c4a;4.+ (a2c2 — b2c2)x2 a2b2 = 0; c ^ 0; a # 0.
13. Să rezolve ecuaţiile:

a) (a:2 — 3a;)2 — 2(a;2 — 3a:) — 8 = 0;
b) (x2 — 5a;)2 + 3a;2 — 15a; — 4 = 0;
c) [x + 2) (x + 3) (x — 4) (x — 5) = 44;
d) (x + 1) (x + 2) (x + 3) (x + 4) = 8.
126
.Demonstraţi că pentru orice m real, ecuaţia:
(m 4- l)®2 4- (m2 4 2m 4 2)x + w + i = 0,
are soluţii:
b) Calculaţi soluţiile, presupunînd m > 0;
o) Aflaţi valorile parametrului m pentru care ecuaţia are o gjpgură
soluţie.
15. Se dă ecuaţia:
x 2 4- 8 (m 4 i ) x 4- 16m2 4 5m — 3 = 0, x £ R,
unde m este un parametru real. Pentru ce valori ale parametrului m, ecuaţia
dată:
a) nu are soluţii;
b) are o singură soluţie;
c) are două soluţii?"
d) pentru m = 0 aproximaţi, cu eroare de cel mult 0,01, soluţiile ecuaţiei.
IGy'Ştiind că ecuaţia:-
(2m 4 3)x2 4 [m 4 2)x — (rri 4 1) = 0
admite rădăcina x = —1, să se determine parametrul m şi să se afle cea de
a doua rădăcină a sa.
17. Să se determine m astfel ca ecuaţia:
(m2 + m 4 l ) x 2 - (2m 4 3)a; 4 m2 4 '2 m 4 2 = 0
să admită rădăcina x = 1. Să se determine apoi cealaltă rădăcină.
18. Să se determine p şi 5 şi să se rezolve ecuaţiile de mai jos ştiind că
ele admit aceleaşi rădăcini:
(5p — 52)x2 — (4 — p ) x 4 4 = 0;
(2q 4 i ) x 2 — 5qx 4 20 = 0.
19. Calculaţi suma, produsul şi suma pătratelor rădăcinilor polinoa-
melor:
a) 8a;2 — 5x — 3; b) 9a:2 4 x — 10; c) x 2 — 4a; 4 3; d) 8a;2 — 2;
e) 6a;2 4 3a:; f) 3x2 — x\ g) x 2 — (a + b ) x a b .
iuma a două numere este 25, iar produsul lor este 144. Să se afle
numere.
( 2l i Perimetrul unui dreptunghi este 46 cm, iar aria lui este. 120 cm2.
Să se afle dimensiunile dreptunghiului.
22. Roata dinainte a unei căruţe face cu 70 învîrtituri mai mult decît
cea dinapoi, pe distanţa 840 m. Care este lungimea circumferinţei fiecărei
roţi şi cîte învîrtituri a făcut fiecare roată, dacă lungimea circumferinţei
roţii din faţă este cu 1 m mai mare decît cea a roţii din spate?
23. Distanţa dintre două localităţi este 120 km. Un autoturism parcurge
această distanţă cu o oră mai repede decît un camion. Ştiind că viteza auto
turismului este cu 20 km pe oră mai mare decît a camionului, se cer vitezele
celor două autovehicule.
127
24. Un număr de elevi au făcut o excursie cu autocarul ONT, care ar
fi trebuit să coste 3 600 de lei. La plecare în excursie, s-au prezentat în plus
6 elevi şi, din această cauză, excursia a costat în plus 48 lei, iar fiecare elev
a plătit cu 2 lei mai puţin faţă de costul fixat iniţial. Să se calculeze cît tre
buia să plătească iniţial fiecare elev şi cîţi elevi au luat parte la excursie.
(G.M., nr. 7/1966)
25. Prin două robinete curg în total 432 1 de apă în 16 minute..
Primului robinet ca să dea singur aceeaşi cantitate de apă i-ar trebui cu
9 minute şi 12 secunde mai mult decît celui de-al doilea. Cîţi litri de apă
curg prin fiecare robinet pe minut?
26. Două secţii ale unei întreprinderi se asociază şi execută în 70 de zile o
lucrare, primind o sumă de 2 400 000 de lei. Suma este împărţită între secţii
în părţi invers proporţionale cu timpul necesar efectuării lucrării de fiecare
secţie în parte. Să se afle: 1) In cîte zile ar fi executată lucrarea de fiecare
secţie în parte, dacă prima ar fi depăşit pe a doua cu 48 de ore? 2) Cît a
primit fiecare secţie?
27. Preţul de cost iniţial al unei truse de scule era de 1 800 de lei. După
două reduceri succesive cu acelaşi procent, preţul a* scăzut la 1 458 de lei.
Cu ce procent a fost făcută reducerea?
3
28. Două robinete pot umpla un bazin în 9 — ore. Dacă ar curge se-
5
parat, primul robinet ar umple - bazinul respectiv cu 8 ore mai jmţin
decît al doilea robinet. Să se afle timpii în care fiecare robinet ar putea
să umple bazinul.
, . (G.M.F., 1959)
29. Distanţa dintre două localităţi este 60 de km. Un biciclist parcurge
această distanţă cu 40 de minute mai repede decît un alt biciclist. Viteza
primului biciclist este cu 3 km mai mare decît a celuilalt biciclist. Care
este viteza fiecărui biciclist’?
II.8. LUCRĂRI PENTRU VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR
Lucrarea nr. 1
^ lL Să se efectueze:
a) 9x 3y 2z : ( —3 xy 2); b) —x 2 + { —x)2 -4- x 3 4- (—x)3;
c) —x 271 + ( —xl2" 4- a;2" -1"1 + ( —a:)2n+1, unde n £ N;
d) {x — y\21 4- ( y — x)21- + (x + y)21 4- ( —x — y)21.
2. Jjje consideră: A = x — y; B = — x 4- y 4- 1; C = —x 4- y — i
şi se cere să se calculeze:
a) A + 5 4 - C ; b) A 4- B - <7; c) A - ( £ + <7); d) A — C;
e) (A + B - C ) ( A - C ) - ,
f) (A + B + C) ( A - C ) + 2 ( x - y ) ( x 4 - y ) + x ± y + 4y 2.
128
P(x) = x s — 2a:2 + a: — 1 şi Q(x) = 2x 4 — 5a;3 — 3.
a) Să se determine polinomul C(x) care adunat ia polinomul P(x) dă
ca rezultat Q(xj.
b) Să se calculeze Q(x) — P(x) — C(x).
4. Să se calculeze: **
a) 9x3y2z:(—3xzy )—3x2yz2: j x*j - 3xV * 3• ^ : Y *3j +

+ 9xyz 4- 4x3yz2 : (0,(3)x?z).
b) 2ab2c(a — 2c 4- 1) — (a — b — c — 1) (—2a -j- b — c) +
4- 2a(2ă2c 2 — b2c —- 2a -j- 1) 4- c(l — c — a) — b(2a2bc 4- a .4- 6 — 1).
Lucrarea nr. 2~
(V. Folosind formulele de calcul prescurtat, să se efectueze:

a) (a - 6) (a + b) (a2 -j- b2) (a4 4- 64) (a 8 4- b8);
b) (2a: — 3y) (2a: 4 - 3y) (4a;2 4- 9z/2); .
c) [2(a; 4- 2/) 3] •[2(a; 4- y) 4 -3 ];
d) x — 3y 4-1 j Q a; - 1 4- 3?/j ;
e) (2a; — 3y 4- 4a — 5&) (2a; 4 -5 b — 3y — 4a);

f) [(a + l )2 - 2(1 - a2) 4- (1 - a)2 - i] ■[& 4- (1 4- «)2 + 2(a 2 - 1 ) 4 -
+ (1 - a)2]-
1 1 1
2. Fie numerele x — a 4---- y = a 2 4------- z = a 44------, unde a £ R \ { 0 } .
a ’ a2’ a4
Se cere să se exprime y şi z în funcţie de x.
"]3;. Folosind metoda „factorului comun", să se descompună in factori
expresiile următoare:
a) am — 2an 4- a 4- bm 4 - b — 2bn;
b) (x 4- y) (a — 2b) 4- (2b — a) (x — y) 4- 2b — a;
c) a ( x '— y 4- z) 4- b ( x — y) 4- z(b 4- c) 4- c(a; — y);
d) (* - l )2 4- (2 4- *) (1 - *) 4- 3(a;2 - 2x 4- 1) - 3(1 - x).
Â\
Restrîngeţi expresiile de mai jos:
a) a-2 4- - - 2 ; b) (a - 2b)2 4- (a 2 - 4i 2) 4- — (a 4- 2ă)2;

a;4 4
c) 2a;2 - 2 [ / 2a; + - 1.
5) Pentru fiecare din expresiile de mai jos, specificaţi ce termen lipseşte
pentru a avea pătratul unui binom:
a) 2bxi y 2 — 10a;2?/; b) a;4 4- 1 ; c) —6xy2 4- a;3.
129
Lncrarea nr. 3
; 1. Să se descompună în factori următoarele expresii:

Tf) x 4y4z — sa4; b) x8(x — y) — y s(x — y); c) 100(x2 — 2xy + y2) — 49;
d) 81 — x 2 + 2xy — y 2; e) 25( —6 xy2 4- 9a:2 4- y4) + 25(ab — a2 — b2);
f) (2a:2 — a:)2 4- 2xy(2x — 1) -\- y 2 — (2a:2 — l ) 2 4- y — x 4- 1.
'
2. Punînd în evidenţă un pătrat perfect, să se descompună în factori
expresiile:
a) 4a;4 + y 4; b) 16a;4 4- 1.
3. Dacă P(x) = x 2 — 2a; — 1 iar Q(y) = y2 -1-1, se cere:
v'-4) Să se calculeze: a) P {x 4- 1); b) P ( x — 1); c) Q(y 4 -3 ); d) P(Q(y))-
2) Să se descompună în factori:
a) P{Q[y)) - 2Q(y) + 5; b) P ( x + 1) 4- P ( x - 1) + 2.
6 ) Să se calculeze: a) i> ( 1 + 1 / 3 ) ; b) i > ( l - j / 3 ) ; c) P ( | / 2 ~ l / 3 ) .

4. Utilizînd formula (a — b) (a 4- b) — a2 — b2, să se calculeze:
a) 9 9 -1 0 1 ; b) 95-105-10025.
Lucrarea nr. 4
1. Utibzînd formulele de calcul prescurtat, să se calculeze:
a) (2a; 4- 3y)3; b ) —y j (x2 - f x 4- l ) 2;(d }; {x2 — x 4- l ) 2;
e) (x 2 - a; - l ) 2; f) (3x - 2) (9a;2 - f 6x 4- 4);

' ^g) (3xy 4- 2z) (9x2y 2 — 6xyz 4- 4z2) ;
h) — V) (z 2 4- x y 4- y 2) (x 6 4- x 3y 3 + y3);
i) (x — 1) (x2 -J- x 4- 1) (a;6 4- x3 4- 1) (x18 + x9 4^4);
.% Să se restrîngă expresiile de mai jos:
a) 8x3 + 36x2y 4- 54xî/2 4- 27y 3; b) x3 — — x 2y 4- — x y 2 -----— y s;

2 4 8
c) x4 4- 2x3 4- 3x2 4- 2x 4- 1; d) x4 - - 2x3 - f 3x2 — 2x 4- î ;
e) y4 — 2y 3 — y 2 4- 2y 4- 1;
f) (3x4-2p)3—3(3x—2?/) (9xz—4 t/2)4-3(3 x + 2y) (9x2 - i y 2) - ( 3 x - 2y)3;
g) (3x — y)3 4- 3(3x — y) [a 4- b) (3x — y - f "a 4- 6 )-4 q X 4 - ^)3-
/ i i
3. Cunoscînd că c 4 --- = 2, a £ î t \ { 0 } , se cere să se calculeze a3 4------ •
a a3
% Să se descojnpună in factori:
/a ) 21x 3 - 8y3; b) (x - 2)3 - l ; ( c ) x6 - y3;
â) a2 4- b2 4* c2 4* 2(aă — ac — ic) — 1;
e) x3 — 3(x3 — x2) -j- 3x(x2 — 2x 4- 1) — (x — l ) 3 — y 3.
130
Lucrarea nr. 5
1
<a că a — — = 3 , unde a G R \ { 0 } , se cere să se calculeze
Fie poîinoamele: P(x) = x 4 — 4a;3 + 6a;2 — 4a; 4- 1 şi

Q(x) = x i — 4a;3 4- 4a;2 — 1.
b) Sa se arate că, dacă x 2 — 2x = — 1, cele două polinoame au aceeaşi
valoare.
/ / ' N,
1 3. Să se efectueze împărţirile şi, utilizînd teorema împărţirii cu rest, să
se verifice rezultatele obţinute.
, a) (a;4 — 2a;3 + x 2 — 5x + l) : (x2 — 3x + 1);
b) i x 5 — "3a;2 4- 2) : (x2 + a: + 1);
. . c) (3a;3 - 2a;2 4- 1) : ( - * 4- 2).
y O Fără a efectua împărţirile, să se afle, pentru fiecare caz în parte,
restul împărţirii polinomului: P(x) = x4 — x 3 — 2a;2 — 3a; -f- 1 prin:
1
a) x 4- 1; b) x — 1; c) x 4- 2; d) x 4- —
_ ( p A Aflaţi
î l a ţ restul împărţirii polinomului Pţ 1 Ia
x 4~2, ştiind
ştiin< că este divizibil cu R-
6. Polinomul P(x) = x 3 4- ax2 4- bx 4- 1 este divizibil cu x 2 — 1.
Se cer:
a) Să se descompună în factori P(x), determinând în prealabil numerele
reale a şi b;
b) Să se descompună în factori polinomul Q{x) = (x — l) P(x) 4- {x 4- l ) 4-
Lucrarea nr. 6
âs^Scrieţi cel mai mare divizor comun şi cel mai mic multiplu comun
pentru poîinoamele de mai jos:
a) 2a;(â; — 1) (x 4~ l)3 ( x — 2) şi 3 x 2(x — l)2 ( x 4- 1) (% — 2)â; '•
‘ b) x 3 — 1,'a;2 4- x + 1 şi ( x — l)2;
■c) x 3 y- x 2 — x 4- 1, x 3 — x 2 4- x — 1, x 4 — 1, x 2 — 2 x 4- 1 şi
a;3 — 3 x 2 4- 3a; — 1.
2. Să se amplifice fracţiile de mai jos în aşa fel încît să aibă acelaşi
numitor: -
. 2a; 4 -3 x . 2
a) —------ -, -------- şi ----------------- •
x3 — 1 x —1 ’ a;2 -f- x 4-1 *
b) X ~ V \ 2x 2x ~ 3 y + î gi 1 — 3y
, _x24- y 2 x 4— y 4 x 2— 2 x y + y 2 ’ x 2+ 2 x y + y 2 ’
x —1 y 4-1 ^ a; f y ri i — y
x 3—3x2y Jr 3 x y — y3 x 2— y 2 x 2 + 2xy-\-y2 x 2— 2 y + y 2 ’ (x + y)3
131
9*
3. Să se pună condiţiile ca expresiile de mai jos să fie definite:
^ i_ _ _ l ___ 2a: 4 - 3 x — 3y 4- 2z
x x —l ’ X2 - 2x 4- 1 ' 1 - X2
x-\-y 3a: 4 -2 y 2x — 5 x + 2y x —3
b)
x — y' x 4- y ’ x 2 — y 2 ’ x 2 — 2a; 4- y2’ 2x + 3y
Lucrarea nr. 7.
Să se simplifice fracţiile:
2a; + 4 a 2x — 2y g x 2 — 2xy + y 2 t x —2
X 2. . 4.
4a: 4- 8 4a;2 — 4y2 x4 — y4 a;3 - 8
- [(2x y — z) (2x y + z)]2 4- 8x2y 2z2 — 2z4
2xy — z
6 25a:2 4- 30a; 4- 9 - bxy2 - 3y2 {2b ^ + 0’ 1(6)a;2 2b + q
5x2 — x y 2 4- 8a; 4- 3 — y 2 12bx - 5a; - 12& 4- 5

______ AO
2a:2 - 5 ] / 0,0256 + —
25 . 9. x 4 — x 2 — x 2 4- x "
8.
0,8 4- 2a; a;4 - 2a:2 4- 1
jq (5a 4- 3)a; 4~ 1 — (5a 4- 3) — x x 2 — -y2 4- xz —- yz
(5a 4- 3)a; — 1 — (5a 3) + x x 2 4- y 2 — z2 4- 2xy -
3 i o 22 , 3 , 2/ i \2 0,125a2a;2— a2 — — a;24-
12. x y + 2 x v + x y 4- xy {x 4- y) _________ _8_______
(x + y ) { x y 2 — X — 2/(1 — y 2)1 ’ (a 4- b) (0,125a;2 — 1)
14 4 y 2z2 — ( y 2 4- z2 — x 2)2 y g x 2 — 3a;y 4- xz 4- 2 y 2 - 2 yz

(z2~ x 2— y 2)2 — 4x 2y 2 x 2 — y 2 4- 2yz — z2
16 a3xS bZx3 + 125(a3 4- b3) a;6 4- x y 5 — x 3y 3 — x 4y 2

ax2 4- 5aa; 4- bx2 4- 5bx (x — y)2 (x2 4- x y 4- y 2) '
8a2a:3 4~ g2y 3 4- 8abx3 + aby3 {x2 — 1) (5a 4- 3b)2

12a;2 — Gxy 4- 3y 2 5ax3 4- 3bx3 — 3bx — 5ax
20. (a:2 4- x 4- l ) 2 — 1 gl x 2 4- 7a: 4- 6

£4 + 2£3 4- 5a;2 4- 4a; 4- 4 (a; -f- 6) ( x 2 4- 6a; 4- 5)
0,027a;3 4- 8 - - 8y3
22. xi ^x% ^ 1 000
23.
x3+ x 2- 8 x - 8 (0,09a:2 4- 0,6a; 4- 4) (y2 4- y 4-1)
132
(* + l ) 3 + 3(* + l ) 2 (2* - 1) + 3(* + D (2a? - l ) 2 + V * - j j l .
■i, 4‘ (5* - i ) 3 - 3(5* - l ) 2 (2* - 1 ) 4 - 3(5* - 1) (2* - l ) 2 - (2* - l ) 3
25 a3* 2 + 63* 2 + 3aS*2(a + b) + (a - f b)3
a3*3 + 2a2bx3 4- ab2x 3 + a*(a + i ) 2
(Două etape a cîte loC de minute)
Lucrarea nr. 8
Să se efectueze
fa. ( x —_ v _ _ y + x + 3x2 + y 2 + (* + y)2 — (* — y)2

2xy
4* ; (s + 2/)2 + (a- — y )2
* y
’x +' y , * — y x *2+ y2 x*
~2
y xy xy 4- î/2 a;2 + *J
3/ ■'2 , *x ‘2+
, * - y \ . / * 2 + *y ^ y + x^ — x y — y* + x* yy + jyr _ j r V
H ;
/ l * 2y xxyy 2 ) [ *‘ xy y
[G
] x y 2— 4*2?/ + 4*3_ 2* 4*2
_ );( 2* - + — )1
y 2 + 4*y + 4*2 ’ Ll2* -0 y 4*2+ 4 * y + 2/zJ \4*2 — 2/2 2/ — 2*JJ
y2
* 3 - - î/3
-:[(* + y — — --------- + - r ?Li)l-
* 3 + x 2y 4- *2/2 li ■ a; + 7// \* 4- y y — X X —y )J
yA * .f * __ y_____* 2..+ x 2] + _____L

A 2/2 - * 2 ' l * + 2/ a: — y x 2 — y 2) 2 { x + y)
A ^ 2 x 2 + 16* 4- 32 17 2* 2* 8*
-):2
— -I -
/ V 3 *2 — 48 LV* + 2 6 — 3* x2 4/ a; — 2 J
( 3 x 4- 2 18*3 — * — 9 3* — 2 1| * 24-, 10* -t- 25
U *2+ 1 9*4 — 1 3*2 — 1 ;r 9x4 — i
(* 2- 1 )4 -2 -
1:
* 2 4- 4* — 5
Lucrarea nr. 9
l^ S a se rezolve următoarele ecuaţii:

. * —1 * 4- 1 1 — 3* _ 2*2 — 3 1 4 -2 *
a) o 1
* — 1 * 2 — * * — * 1 '
*2 - 1
b) (* — l )2 — (3* 4- 2) 4- : (* — 1) (* 4 - 1) —■3:
* - 1
*2 4- * 4- 1_ *2 — * 4 -1 _ __ ( 2* 4- 1) (* 4- 1) (1 — *)
c)
*3 — 1 *3 4- 1 ' (*2 - l ) 2
133
2. Să se rezolve ecuaţiile, discutîndu-se după. valorile parametrului
real m: •^ •
a) (m — x ) (m + x) -p m x — 2 m { x -)- 1) = m2 + (1 x) (1 -j- x) —
— m 2i x -4- 3) \ m 1:
b) £------ ™ _J_ £ _ Z _ £ u = (3m 4- x) (/« 4U *) + .* ( * - m) - 1.

x—m x -j- m
3. Lungimea unui dreptunghi este dublul lăţimii sale. Mărind lăţimea

cu — din ea si micşorând lungimea cu 3 cm, se obţine un dreptunghi a cărui
3 ’ J
4 .
arie este cu 12 cm2 mai mică decît— din aria dreptunghiului dat. Deter-
3
minaţi lungimea laturii pătratului a cărui diagonală este medie gebmetrică
între dimensiunile dreptunghiului iniţial.
4. Colectivul clasei a VUI-a şi-a propus să efectueze o drumeţie eşalo-
1
nată în 5 etape. In prima etapă a parcurs cu 3 km mai mult decît — din
5
lunsimea itinerariului, în a doua etapă a parcurs cu 2 km mai puţin decît
1
— din distanţa rămasă, în a treia etapă a parcurs cu 4 km mai mult decît
un sfert din distanţa rămasă -după cea de a doua etapă, iar în a patra
1 .
zi — din distanţa iniţială. Aflaţi lungimea itinerariului propus, precum
6 ’ ' -
şi distanţele parcurse în fiecare etapă, ştiind că pentru cea de-a cincea etapă
au mai rămas de parcurs 10 km.
5. Un atelier a executat în trei luni 3 240 de piese. în prima lună nu
şi-arealizat planul cu 7%, în a doua şi-a depăşit planul cu 10%, iar în luna
a treia a realizat cu 10% mai multe piese decît în luna a doua. Care a fost
numărul de piese prevăzute în planul lunar de producţie şi cîte piese s-au
executat în fiecare lună? ,
Lucrarea nr. 10
y~\
1. Să se rezolve sistemele de ecuaţii:
2(x - 1) + (x + y) (x - y ) = (x + l )2 - (y - l )2 - 10,
a) = - { 3 - 2[x + 3(1 - y + '* )]}: | ;
2 o ş 2
j 8x — 14y = —48,
^ j - 3^ - 2(^ ~ 2/ + 3) - 1 (~x - l) r.-. 4;
c) [0,(3)x - 0,1(6)2/]: = 3,
— 12x + 6y = — 18.
134
2. Rezolvaţi sistemul şi verificaţi soluţia găsită:
(|/ 2 + l )a? , U /2 7 - 6 ) j = _ _ 2 ,
3 + 1/18 r 3(2 - ] / 3 ) 3 ’
: a3 - 1 y - x 2 3(1 4- x) _ Q
a:2 — 2a; 4- 1 a: — 1 1 — x2
g 3.7Necunoscutele fiind x şi y, se cere să se rezolve sistemele:
n^
— - - = a2 - b2,
x y
a)
a -\-b a — b _ 2ab b2 — a2
x y <ib - ’
m(a; — w) -Ţ- (x 4- y) (m — n) = 2m(m — » 4 -1 ).
b)
mx 4- n?/ = m(m 4- n + 1) — n.
Lucrarea nr. 11
/Să se rezolve inecuatiile:

2a; — 1 3a; 4- 2 1 . a-2 4- 1 n j. ^ 4 1 _
a) •b ) -------- < 1; c) ------— < 0 ; d ) ---------- < 2
a- - 2 x 4- 2
1
e) — (x - 1) 4- (1 - 2 a :) : < 3x — 7; f) (15 — 3a;) (x + 4) < 0.
4 2
-Să se rezolve sistemele de inecuatii:
V) 3(x — 5) < 2(4 - 5a:),

x —1 3a; — 1 _
— ------1--------— > 2;
b)
2(1 — x)
3
x < 3:
x — 7
2
’ 7
—----------------------- < x ---------,
3
(a: - 1) (2 - x) + ( x - 2)2 < 5,

c) * 4- 2 3(a; — 1) 7
------------------------ < — •
3 € 6
J5ă se determine următoarele mulţimi:
a = {a; e z !^— - > 2U 5 = \x e '- > 2

l j« — 5 j’ l \x 5
Se consideră expresia:
£ (* )
a; — 1
a) Să se scrie sub forma E(x) = ?na; 4- w + . cu m, n, p £ Z.

»- 1
b) Să se determine valorile lui x £ Z pentru care £(a;) £ Z.
135
5. Se consideră expresia:
' EW = î l i v ! î L ± 3 £ ± l + 2.
X + 1
a) Să se arate că oricare ar fi x £ R \ { —1}, E(x) > 2 .

1
b) Să se arate că > 0, oricare ar fi x R \ { —1}-
E{x) - 2
c) Să se găsească y £ R astfel încît E ( y 2) să ia valoarea minimă şi să
se găsească această valoare.
Lucrarea nr. 12
]
Să se introducă factorul sub radical:
a )i-1 / 3 ; b , 2 y | ; ^
\
2 / Să se efectueze:
/ . ; .
a) J /Î 2 4- 2 1/27 + 3 J/75 - 9 ]/4 8 ;
b) ( 1 / 3 + 1) (1 /3 - 1) + 2 K 3 ( 1 / 2 - 3 1 /3 ) - 1 /2 4 ;
c) (2 J /3 2 + 3 1 /2 + 4) : 8 1/2.
Utilizînd formulele de calcul prescurtat să, se efectueze:
a) ( 1 / 2 + 2 1 /3 ) 2; b) ( 1 / 2 + l ) 3; c) (1 - 1 /3 ) 3;
d) (2 1 /3 + 5 i / 2 ) (5 K 2 - 2 1 /3 ); e) (7 + 2 1 /6 ) ( 7 - 2 1 /6 );
f) / 7 + 2 1 / 6 - V 7 - 2 1 /6 ; g) ţ/9 — 3 { / 5 •/ 9 + 3 ] / 5 .
4 Să se rationabzeze numitorii:
/ *
1 1
a) ; b) ^ ; d ) i k 2 ± l ; e) 3 - 2 ^
1 /3 / s 2 j / 3 / "3 1 /2 ' 1 -2 J /3 3 j/5
o. Să se simplifice expresiile de mai jos:
1/6 + 1 /2 _ ^ 1/27 + 1 / 4 5 _ M 1/75 — ţ/54

1 /3 + 1 K 3 + K 5 _ : c) 5 - 3 J /2 ;
K 6 + K 3 + 1 /2 + 1 2x2 + 2 / 2a:y + y2
d) e)
^ ( 1 / 3 + ,4 ) ( 1 / 2 + 1) 2 s2 - y2
1‘
a) I /+ 1 '■ [ ( V X + \/ y f - 2 { /z /l ; a: > 0 , y > 0;
[f]
Lii y ( a: J Vxy.
136
^. I X — Vy
b) • ( V x + V y ) \ x > O, X * y;
V v x V x ~ V y
y > 0; x # - y . '
(Timp de lucru ^pO de minute)
Lucrarea nr. 13
1. Se cere să se reprezinte grafic, în raport cu acelaşi sistem de ase,

funcţiile: a) f(x) = —2x; b) f(x) — —x\ c) f(x) = x:; d) f(x) = 2x; e) f(x) = 3x.
Ce observaţi? Justificaţi afirmaţia şi generalizaţi problema.
yâ. Acelaşi enunţ pentru funcţiile: a) f(x) = 2x; b) f ( x ) = 2 x + î ;
c) f ( x ) = 2xf - 2 ;. d) f(x) = 2x + 3; e) f{x) = 2x - 5.
3. Acelaşi enunţ pentru funcţiile: a) f { x ) = —1; b) f{x) = 3; c) f(x) = —4-
4. Există o funcţie liniară al cărei grafic să conţină punctele: A{ 1, 1);
B { ~ 2, - 2 ) ; C { - 2, 0)?
5. Să se determine funcţia pătratică al cărei grafic conţine punctele:
■0(0, 0); Â(i, 1); B ( - l , 1).
0 6. Să se reprezinte grafic următoarele funcţii:
x-2 pentru X £ ( - oo, -
0 pentru X £ ( - 2, 0],
a) f : R -> R, definită prin f{x) ■
X 2 pentru X £ (0, 1),
X pentru X £ [ ! , oo);
■ { - 2, 0, 1, 2}
definită prin:
X e {- 4 ; -2 },> -
0 X € {-1 ,5 ; - 1 } ,
f(x)
X 6 {0; 1},
x pentru Xx € {2; 3 } ;
X pentru x
£ ( — oo , - 1 ) :
c) f : R -+ R, definită prin f(x) - X 2 pentru x
£ [ - 1 , 0),
X 2 pentru x
£ [0, 1]
X + 3 pentru x
£ (1, oc>).
Lucrarea nr. 14
i Să se rezolve următoăreleêcuaţii:
a) (x - 3) (x + 3) + 9 = 0; b) (x + l ) 2 + {x - l ) 2 = (x + 2) ( z - j - l ) ;
\ 9-r x —3
c) x 2 + x + ~ = 0 ; d ) ^ - = ------ e) 3^+1 2 Z - 3 = 8.
4 a; + 3 z + 6? 2a: - 3 3x + 1
137
2. Să se rezolve ecuaţiile, în care necunoscuta este x iar m € R \ { 0 } ;
a) mx2 — 2{m + l)a; + m + 2 = 0;
b) x 2 — 3mx + 2m2 = 0; ,
3. Fie ecuaţia:
4a;2 — 4(m -4- l)a; + m(m + 2) = 0, ale cărei rădăcini. sînt x x şi x 2.
a) Să se arate că oricare ar fi m R, ecuaţia admite două rădăcini.
■£) Să se găsească valorile lui m pentru care x xx 2 + m{xx + x 2) < m -f- l._
4. Să se arate că:
^^2 [l/2 — 2 \/n -f- 1 - f n + l/2 + 2 ] / n 4-1 + n] — 1 pentru orice

zi > 2, n G 8 .
Lucrarea nr.
1. Se consideră polinomul:
P(a:) = x i — x 3 — 6x2 + 4a; - f 8.
a) Să se arate că P(x) este divizibil cu x — 2 şi cu x + 2.
b) Să se descompună în factori.
X '^ — x 3 — ,6a;2 + 4a; -f- 8
c) Să se simplifice fracţia F{x) — —
a;4 - 1 6 '
d) Rezolvaţi ecuaţia f[x) = 0.
2. Fie polinoamele:
P(x) = x 6 — 5a;4 + 4a:2 şi (>(a;) = a;4 + 3a;3 + x 2 + mx + n; zn, rc E R.
a) Să se descompună polinomul P(x) în factori.
b) Să se arate că, pentru orice Z, restul împărţirii polinomului P ( x )
prin x — a este divizibil cu 360.
c) Să se determine m şi tî, ştiind că polinomul Q(x) este divizibil cu poli
noamele x — 1 şi x + 1.
d) Folosind eventual punctul c), să se descompună în factorb polinomul
Q(x).
P(x)
e) Să se simplifice fracţia F(x) -- ----------
Q{x)
f) Să se determine x Z pentru care fracţia obţinută după simplificarea
lui F(x) este strict negativă.
Lucrarea nr. 16
1.1 Se consideră expresiile:
x — 1 x + 1 a;
E i( x) =
a ;— l ^ a i + l +
-1” :! — a:2
138
SJ
x 2 — 3x 4- 9
' = ( - — ■ + - ----- - - l ) :
\x — 3 " x ) 3a:
Se cer:
a) să se aducă expresiile Ei(x) şi E2(x) la forma cea mai simplă;
b) pentru ce valori ale lui x expresiile E\(x) şi E 2(x) nu au sens?
c) să se rezolve ecuaţia:
[E1( x ) - E 2( x ) ] : - ^ - = -1 ;
d) să se rezolve inecuaţia:
[Ei(x) -j- E 2(x)] : > 0:

x —3
e) să se reprezinte grafic funcţia definită de legea:
1
f(x) = - 4-
Ei(x) E2{x) t ^
(Admitere în treapta I de liceu, 197S, judeţul Olt)
2. Fie fracţia:
(3a; + 1)* + (3a; - l ) 2fe + '( * - 3)a+1
F(x) = . unde k, n F N.
2(4a; + 5)™ + (Ax - 4 ) 2n + (x - 4)2" - 1
Este fracţia ireductibilă?
3. Fie funcţia f : R -+ R, dată de:

x i — 2ax3 + 3a2a;2 — 2a3x 4- a* 4- 9
fix) =
x 2 — ax 4- a2
Se cere să se determine valoarea minimă a acestei funcţii, ştiind că a G [ —2,
2 ]\ {0 }.
Lucrarea nr. 17
l.)F ie fracţiile:
x h + a;4 — 13a;3 — 13a;2 + 36a; + 36
F i(ş)
xh - a;4 - 13a;3 + 13a;2 + 36a; - 36 ’
a:5 + 2a;4 - 10a;3 - 20a:2 + 9a; + 18

F 2{ x )
x h — 2a:4 — 10a;3 + 20a;2 + 9a; — 18
45 + 3a;4 - 5a;3 - 15a;2 + Ax + 12

F 3( x )
a;5 — 3a;4 — 5a;3 + 15a;2 + 4a; — 12
139
ajl Să se simplifice fracţiile respective.
%) Precizaţi funcţiile f z, f 3 asociate fracţiilor F ±, F 2, F a.
'-c) Să se găsească pentru ce valori naturale ale lui x , valorile fi(x), f z(x)
şi f3{x) sînt simultan numere întregi şi să se determine aceste numere.
i»
2. Fie expresia:
EV_ _ 2x2 + 8y 2 — 4yx 3 — 2xy 2 4- 2a: 4- 4y + 8xy

x‘ \x > </) 2; --------------- --------——------ ----------------- -— -----------
arz + 4y*z + l y z + xz + 4xyz '
a) Să se aducă la forma cea mai simplă.
b) Să se arate că dacă y = 0, atunci E(x, y, z) devine o expresie ce
depinde numai de variabila z.
c) Să se afle valorile întregi ale lui z, pentru care E(x, y , z), obţinut
la punctul b), este număr întreg.
Lucrarea nr. 18)
E{x) —
r2 + 2a; + 2
a) Să se aducă la forma, cea mai simplă.
b) Precizaţi funcţia g asociată expresiei date.
c) Reprezentaţi grafic funcţia definită de legea:
f(x) = (x 3 - f 2a:2 — x — 2) •g(x).
d) Pentru ce valori ale lui x. expresia E(x) adusă la forma cea mai simplă,
nu are sens?
. \
(Admitere în treapta I de liceu, 1978, jud. Olt)
2. Fie numerele:
a = 19 761 9794 + 2 -1 9 761 97S2 + 4 • 19 761 979 - . 1 . şi
b = 19 761 9794 — 2 •19 761 9802 - 4 -1 9 761 979 + 3.
a) Să se arate că a şi b sînt pătrate perfecte.
c~ n ,• V a ~ 2x V~b
b) Sa se afle x din proporţia: -—--------- = --------—
]/~Ţ> ]/~â 4- 2a:
3. Fie fracţia:
x 4 -{- ia.3x 4- 3a4
F(x) unde a G
x 3 — a2x 4- 6a3
a) Să se simplifice fracţia.
b) Precizaţi funcţia raţională f(x) asociată fracţiei.
c) Rezolvaţi inecuaţia f(x) > 0.
140
:v d) Pentru « = 1 şi x ^ —2, să se scrie fix) sub forma:
c f t
f(x) — ax - f b -]-----------, unde a, b şi c sînt numere întregi, care trebuie
x + 2
determinate.
e) Determinaţi valorile întregi ale lui x pentru care f(x) ia valori numere
întregi.
f) Să se determine mulţimile: A = {x £ N I (3 — x) •h(x) > 0}:
B = {x £ Z |(3 — x) •h{x) > 0 };
> 0 }. unde h(x) = f(x) — x, f fiind funcţia deter-
5 —x
minată la punctul d).
Lucrarea nr,. 19
1. -Se consideră polinoamele P{x) — x 2 — 4a: + 6 şi Q{x) = x 2 — i x 4- 7.

a) Să se arate că pentru orice x £ R, P(x) > 2 şi să se determine va
loarea lui x pentru care P(x) = 2.
b) Fie expresia E(x) — . Să se arate că E{x) £ (1, —

P(x) 2
2. Fie polinomul P { x ) ' = x 4 — 2a:3 — 3a:2 + 4a: + 4. Se cere valoarea

acestui polinom pentru cazul în care x 2 — x — 2 = 0.
3. Se consideră funcţia f : A -*• D definită prin relaţia:

f(x) = 3a:2 -J- 2a: — 6. In cazul în care domeniul de definiţie este
A = - - { ] /2 ; — 1 /2 ; K 3 ; K * + K 3 } , se cere să se determine mulţimea
valorilor funcţiei, notată cu B C D.
4. Se consideră mulţimea A = {|/^2; |/2 — ]/"3; 1 — ]/"2 ; 1 —1 /3 }

şi funcţia : 34 -* 2? definită prin legea /(a;) = ] / 2 x + { /3 .
a) Să se determine mulţimea valorilor fun,cţiei notată cu C.
b) Să se arate că C O Q = 0- Aici Q este mulţimea numerelor raţionale.
c,k Cercetaţi dacă AC1Q = 0 .
5. Dacă a: — 2y = 3z 4- 1 şi x y = z2, se cere să se exprime in funcţie

de z- expresia: E{x, y) = x 2 + 4r/2 + x 2y 2 — 4a;y — 2a:2y i x y 2, (x, y , z
sînt numere reale).
6. Fie funcţia / : R R definită prin

2 — x pentru x £ ( —oo, 2],
relaţia f(x) =
x — 2 pentru x £ (2, oo).
Se cere să se determine valorile parametrului real m. pentru care ecuaţia
m
2m + 1 are soluţii.
f(x)
141
II.l. MONOAME ŞI POLINOAME
4. a) x + y, b) 24a; 4- 9y; c) 33a;2 — 28x y — 17a/2; d)—ga; — y\

-e) 9a;2 — 25y 2\ f) 9a;2 — 25a/2; g) —9a;2 + 26xy + 40y2\
h) —9a;2 + 26xy + 40a/2; i) —30a;4 + 91 x 3y — 148x 2y 2 — 133xya + 20a/4.
Observaţie: Rezultatele de la punctele e şi f se explică prin proprietatea
de distributivitate a înmulţirii faţă de adunare, adică A { B + C) = A B + AC.
Pe baza aceleiaşi proprietăţi B(C + D — 2A) = BC + BD — 2BA.
o, 6. Se efectuează operaţiile în fiecare membru al egalităţii obţinîndu-se
acelaşi rezultat. -
7. Cum Pi(x) = a;8 — 25, P 2(x) = £8 + 10a:4 — 25, rezultă că P 2(x) =
= PRa;) + 10a;4, iar pentru orice x £ R \ ( 0 } , x 4 > 0 . Egalitatea are loc
pentru x — 0. .
10. a) [p + ? )41 — {q + p ) 41 = (p + ? î 41 — (P + q)n = 0 ;
b) (m + n)51 + ( —m — n)hl = (m+ n)51 + [ —(m + n)]51 = (m + n)51 —
- ( m - ţ - n ) 51 = 0; d) {a — b)25 + [ —(a — ă)]25 = 0; f) —6a. Puteţi' nota
(5 a2b + 3ah2 — 5a + 6J)17 = y.
12. d)_ P( 1 /2 ) = 3 ( 1 / 2 )4 - 2 ( ] / 2 ) 3 - ( | /2 )2 — 2 | /2 + 1 = 3 - 4 -
- 2 - 2 1 / 2 — 2 - 2 1 /2 + 1 e tc .;_ e) aP(— 2 [ / 3 ) = 3 ( - 2 ] / 3 / -
- 2( — 2 | /3 ) 3 — ( — 2 ţ / 3 ) 2— 2( — 2 1 / 3 ) '+ 1 = 3 - 24 - 32 — 2 (—23 - 3 | / 3 ) —
- 22 •3 + 4 | /3 + 1 etc.
13. a) P (l) = P ( —1) = a0 + ax + a2 + a3; b) Deoarece oricare ar fi
a £ R, a2p = (—a)2p, rezultă că P (1 9 8 5 )= P (—1985); c) Cum P{a) — P ( —a)
avem P(a) — P ( —a) = 0; d) 0.
'14. Deoarece x este la puteri impare, rezultă că P (— 1) = — P (l) şi,
în general, —P(m) = + P ( —m).
15. în general, pentru polinomul P(x) — a0xn-j- aia;n_1 + ... + «n-i^ + <*n»
suma coeficienţilor a0 + a i '+ ... + an este egală cu P (l). în cazul de faţă
P (l) = - 2 .
16. Pentru a) — d) se folosesc formulele (a + b)2 — a2 £ 2ab + b2, iar
pentru e) — i) formula (a + b)(a — b) — a2 — b2\
h) (a;2 + x + 1) (a;2 + x — 1) = [(a;2 + x) + 1] •[{x2 + x) — 1] —
= (a;2 + a;)2 — 1 etc.; i) (a — b + c)(a — c + b) = [a — (b — c)] •[a + ( b — c)] =
= a2 — {b — c)2 etc.
17. e) Dacă notăm x + y — A şi x — y = B atunci (A + B)2 —
= (z + y + x — a/)2 = 4x2.
18. a) + - ^ x ; b) + 2 ; c) 4a;2; d) + 4 x .
2
19. a2 + a — 2a£> + ă2 — ă = (a — i ) 2 + a — 6.
20. a(6 - 1) - cţb - 1) - (5 - 1) = (b - l)(a - c- 1) = 0.-
142
21 —27. Se foloseşte metoda factorului comun: 22. a(x -j- y)( 1 — b).
23. (a + 5)2; 24. 3x(a - 1) + 3(1. - a) - ba 4- 5 = 3x(a - 1}
- 3(a - 1) - 5(a — 1) = (a - l)(3x - 8).
25. 2(1942a3 - 4Qa2 + 41). 26. (5a - 2b)(x - y).
27. (x + 2){x2 + 2). 28—48. Se foloseşte formula a2 — &2— (a — 6)(a - f ij.
28. (x - 2){x + 2)(x 2.4- 4).
29. ( x - ]/ b ) ( x 4 - ] / 5 ) . 30. ( [ / 5 x — l ) ( [ / 5 x 4 - l ).
31. x(4x - l)(4 x + 1). 32. x(5 - 7y)(5 + 7y).
33. (2xyz — 1)(2xyz + 1)(4x 2y 2z2 4- 1).
34. (2x b y)(2x + b y ) ( i x 2 + 2by2). 35. a = 5x — 3?/; 6 = 4y,

(5x — 3// — 4//)(5x — 3?/ -j- 4 t/) = (5x — 7y)(bx 4- y).
36. 3(x — 3y) (3x - f 2/). 37. E3(2x + 5y) - lOx] •[3(2x -j- by) + lOx] =
= (—4x + 15?/)(16x -f- 1by). 38. a = 7(x+ y); b = 7 — x; deci
(7x + 7y — 7 + x)(7x + 7y + 7 — x) = (8x + 7y — 7)(6x + 7y + 7).
42. (2x - l )2 - y 2 ^ (2x + y - l)(2x - y - 1). -14. 16 - (x + 2y)2 etc.
45. _î00x 2 — (7y — l )2 etc.
46. (2x — y )2 — (z — l )2 = (2x- — y — z + 1) (2x — y 4- z — 1).
47. [2(x+?/) — (x - y ) f — z2^ (x -f 3y)2 —z2 = ( x + 3y — z)(x + 3y + z).
48. |x + ~ j - (2y - z)2 = |x 4- - 2y + zj|x 4- - i 4 2y - i j
| 1 ( IV
49. a2 4----- = a2 4-2 4 — 2 = |a 4~ — 1 — 2 = 25 — 2 = 23.
a2 a \ a)
50. a4 4- 6a3 - f 12a2 - f 9a 4- 2 = (a2 4- 3a)2 4- 3(a 2 4- 3a) -4- 2 =
= (—1)2 + 3 - ( —1) + 2 = 0.
51. 4x 4 4- y i = 4x 4 - f y 4 4- 4x 22/2 — Âx2y 2 = (2x 2 4- y 2)2 — 4x 2t/2 =

= (2x 2 -4- a/2 — 2xî/) •(2x 2 4- y 2 4- 2xy); b) 4x 44- 1 = 4x 4 — 4x 24- 1 -4- 4x 2=
= (2x 2 4- 1)* - 4x 2 ==. (2x 2 4- 1 - 2x)(2x 2 - f 1 4- 2x); c) a2 + — 4 - 4 - 4 =
~ - a2
= ja 4- — j — 4 e tc.; e) x 2 — 5x 4- 6 = x 2 — 2x — 3x 4- 6 = x(x — 2) —
—3(x — 2) = (x — 2)(x — 3); f) x 4 — 5x 2 4- 4 = x 4 — x 2 — 4x 2 -f 4 =

= x 2(x2 - 1) - 4(x - 1 ) ( x + 1) = (x2- 1 ) ( x2- 4 ) = ( x - 1 ) ( x 4-1)( x - 2 ) ( x + 2).
« - s. - - _ - -
53. a) — d) se folosesc formulele a3 4- b3 = (a 4- b) (a 2 — af> 4- b2) şi
a3 — b3 = (a — b) (a 2 4- a£ 4- 62); c) [(x 4- y) 4- (x — 2/)]3 — (3 //)3 = (2x )3 —
— (3y)3 — (2x — 3y)(4x 2 4~ 6x 2/ 4- 9 / ) ; - d) [(a + b) — (a — 6)]3 4- (4a)3 =
= (2b)3 4- (4a)3 = (2b + 4a)(462 - 8ab + 16a2) = 8(6 - f 2a)(b2 ~ 2ab 4- 4a2):
143
e) (x 4- 2y — 5)2; f) (x2 — 3 x 4 - 4)2; g) (x — l ) 2(x — 4) (x2 4 - x 4-1);
h) (x - 5) (x - l)(x 4- !)(* • + 2) (x + 3)(x + 5); i) (x2 + l)(x 2+ 3 x + 5);
j) x(x 7)(x + 7)(x - l)(x 2 + x -4-1); k) (x + l)(x - 2)(x2 - x 4- l)(x 2
+ 2x + 4): 1) x6 - 117x3- 1 000 = x6 + 8x3 - 125x3— 1 000 = x3(x3 + 8) —
— 125(x3 + 8) = (x3 - 125) (x3 4- 8) = (x - 5) (x + 2) (x2 + 5x 4- 25) (x2 +
4- 2x - f 4); m) x(x2 -J- x 4- l ) 2; n) (3x — 1) (3x -4 1) (x2 4- x + l ) 2;
o) (x — l)(x — 2)(x — 3); p) (x — 5) (x + l / ‘2 )(x — J /2 ;
r) 7(4x 4- y ){ x2 — x y + y 2).
54. a) P(Q(y)) = \Q[y)f + 3Q(y) - 1 = (y2~ y + 2)2 + 3(y2 - y + 2 ) -
— 1 = y* - 2y3 + 8y2 - l y + 9; b) Q(P(x)) = [ P { x ) f - P(x) + 2 = (x2 +
4- 3x + l ) 2 — (x2 4- 3x + 1 ) + 2 = x4 4- 6x3 4- 6x2 — 9x 4- 4; c) P(P(x)) =
= [.P(x)]2 4- 3P(x) — 1 = x4 -j- 6x3 + 10x2 + 3x — 3.
55. P(x) = 2(x - 2)3 4- l l ( x - 2)2 + 19(x - 2) + 11.
56. a) Citul este C(x) = 2x3 + x2 4- x + 3, restul este R(x) = —5x4-10.
Formula împărţirii cu rest se scrie în acest caz astfel: 2x5 4- x4 —. 5x3 — 8x 4-
4- 1 = (x2 - 3)(2x3 4 - x 2 4 - x + 3) 4 - ( - 5 x 4- 10);- b) Citul este C(x) =
= x 2 4- x 4- 1, iar restul este 4x — 5; c) Citul este x4 4- x3 — 2x2 — 6x — 8,
restul este: 7x 4- 20; d) Citul este 3x2 — x 4- 5, restul este —x 4 -2 ; e)' Citul
este x2 — x — 6 ,restul: — 4x2 4- 5x — 6; f) Citul este x5 — x4 — x3 - f .x 2 -)-
4- x — 1, iar restul zero; g) Citul este: x20 — x19 -f- x 17 — x16 — xls 4- 2x14 —
— x13 — x12 -j- 2x14 — x 10 — x 9 4 - 3x8 — 2x7 — xfi 4- 3xs — 2x4 .-f- 2x2 —
— 2x 2, iar restul zero.
57. a) r = P ( i) = 8; b) r = P ( 2) = 45; c) r = P { —2) = —31;
d) r = P ( - 1 /5 ) = - 2 4 1 /5 4 -8 ; e) r = P (1 /3 ) * = 6 + 14 J /3 .
58. a) Deoarece Pi(a) 0, oricare ar fi a £ { —3, —2, —1, 0, 1, 2, 3},
rezultă că P\{x) nu este divizibil cu x — a în nici unul din cazurile de mai
sus: b) a = —1.; c) a £ { —2, —1, 1, 2 }; d ) s g { —3, —2, — 1, O, 1, 2, 3}.
335
59. Din condiţia P(3) = 2 rezultă m = , apoi se calculează restul
27
1 607
P( 2) =
27
60. Scriind că P ( —1) = 2 şi P(2) = 3 se obţine sistemul
| m n 4- 1 — 2 ê unê rezujtă ^ — şi n = — .
I 4 4- 2/re -ţ- n = 3 3 ’ ‘ 3
61. .P(x) = ax 2 4- bx 4- c şi se impun condiţiile: P (l) = 0 ; P( — 1) = 4
şi P(2) = 1, de unde rezultă P(x) = x 2 — 2x 4- 1.6 3
2
62. Din condiţiile P[2) = 5, şi P( —1) = 5 ,rezultă m = —2 şi n — 6,
de unde P (l) = —5.
63. Conform teoremei împărţirii cu rest, putem scrie:
P(x) = (x - l)(x 4- 2) • C(x> 4- ax + b,
de unde P (l) = a -f- b, iar P( —2) = —2a 4- b, deci j ^ ^ ° •

[ — 2a -j- b — 2
se obţine a = 1 şi b = 4, deci restul este R(x) — x 4- 4.
144
64. P{x) = (x — a) (x — b)C(x) + mx - f n şi impunînd condiţiile
P(a) — ri şi P(b) = r2 obţinem: | ma + n r* ; de unde m = — -----—
| mb + n = r2 a—b
ar2 — brx r1 — r2 ar2 — brx ţ , ,. .x. .. . ,
şi « = -------------, adica R(x) = -----------x -j- —-----------. In definitiv, ţmmd
a —b a —b a—b
seama că rx = P(a) si rz — P(b), putem scrie restul şr sub forma
n (x ) = pw ~ pM x + d p y » -b m .
a -b b -a
65. ' Dacă P(x) este divizibil prin (x — 1) (ar — 2), atunci el este divizib
şi la x — 1 şi la x — 2. Deci .P(l) = 0 şi P(2) = 0, de unde rezultă p = — —
Şi
66. a) P(x) = 8x3(x — 2){x + 2); Q ( x ) = b x ( x —2)2; c) D { x ) = x ( x —2).

67. a) (x — 2)2 (x + l ) 4 (x + 6)4; b) x 2(x — l ) 4 (x2 + l ) 2; c) x(x + 1);
d) 4a; + 1; e) 3a: — 1; f) (x + 2) (x2 - f 1); g) (x — 3) (x + 1); h) (x — 8)2
(x + 1); i)_. 1; j) 3(x — 2y)2.
68. a) (x + 2)2; b) x 2 + x — 2; c) 16a;2 — 25; d) x 2 — 16; e) x 2 +
4- 6x + 5. Evident că soluţiile nu sînt unice. Puteţi găsi pentru fiecare caz
cîte polinoame doriţi.
69. a) (x + l ) 3(a:+ 2) 2(a; - 3)4(s + 7); b) (x - 5)2(x + 6)(x + 2)(x - 7);
c) (x — 2 f ( x -j- 4)2; d) (x — 2m)(x — 3n)(x — 5p); e) x 2(x — 2)2(x -J- 2)2;
f) (x - i) (x + 9)(x 4-10); g) (5a: - 2)2(25x2+ 10a: + 4); h) 1 - z 4: i) (x - 5)4;
j) (2x - l ) 2(2x + 1) •(4a:2 + 1)(4^2 4- 2* + 1); k) (a;2 - l)(a ;2 + l)(a ;2+ 2);
1) x 3 + 6 x 2 + l l x + 6 = (x + l)(a: + 2)(x + 3) şi a;4+ 3a:3+ 3x2 + 3a: + 2 =
= (x -ţ- l)(a: + 2)(a;2 + 1), deci cel mai mic multiplu comun este
(x 4- l)(a; + 2)(a: 4- 3)(a;2 + 1);' m) x ( x2 — 3a; 4- 5)2(a: + 2); n) (a; — y)
\x + y)(x2 4- y 2)(x2 4- x y + y2){x2 — xy 4- y 2).
70. a) a = 8; b = —12; c = 2; b) r3 = a\ r2 = f>; rx = c.
P{m) = 0
71. Rezolvînd sistemul: P{n) = 0 rezultă a = b = c = 0.
P{p) = 0
72. a) Dacă m E R \ { —4; 5}, atunci grad P 4; dacă m = 5, grad
P = 3 ; dacă m = —4, grad P = 2;
[ 3, dacă m E R \ { —1},
b) grad P -
1, dacă m = —1;
3
c) grad P —
3, dacă m E (—
3^
2
73. a) P x(l) = 0; b) P 2( - 1) = [ ( - i r +2 4- 2 (—l)«+i 4- ( - ! ) « ] » 4-.
4- ( —l ) n+2 4- (— l ) 7^"1"1 = 0, deoarece n şi « 4 - 1 sînt numere de parităţi
diferite. Sau se scrie J°2(ar) = (x 4- 1) [(« 4- l)a:n+1 4- nxn — « ]; c) P 3(2) = 6,
sau se scrie P 3{x) = [ x — 2)(aa;n 4- bxn~x + c).1 0
145
74. b) Scriind teorema împărţirii cu rest rezultă: (1) mx3 -J- 2a:2 —
— 5a: + p — (x2 — 1) q(x) — 4a: -j- 9. Pentru x — 1 şi x — —1, rezultă
sistemul: j m + 2 ~ 5,+ P = ~ 4 + 9
} —7jz -j- 2 -f- 5 -4- p = 4 -f- 9 etc.
75. a) Se obţine succesiv: P(x) = —4a;2 -ţ- 12a: — 4 - f 5 — 5 = 5 —
— (4a;2 — 12a: + 9) = 5 — (2a; — 3)2, deci m = 2 şi p = —3.
b) Deoarece (2a; — 3)2 > 0 rezultă că 5 — (2a; — 3)? < 5 şi în conse
cinţă P(x) < 5 oricare ar fi x £ R.
- 3
c) Egalitatea are loc pentru (2a; — 3)2 — 0, adică x = — •
2
76. a) P{x) = - a : 2 + 2a; + 2 = - x 2 + 2a; - 1 + 3 = 3 - (x2 -
— 2a; + 1) = 3 — (x — l ) 2, deci p = 3;
b) Deoarece P{x) = 3 — (x — l ) 2 => P{x) < 3, deci valoarea maximă
a polinomului este 3 şi are loc pentru (x — l ) 2 = 0, adică pentru x = 1.
77. a) Punînd condiţiile: P (l) = 0 şi P(3) = 8 rezultă m = —3
şi n = — 1; '
b) Cum Q{x) este divizibil cu (x — 1) (x + 3) rezultă că (x — 1) |Q(x)
şi (x -4- 3) j Q(x) şi în consecinţă avem: @(1) = 0 şi Q(—3) = 0, de unde
rezultă că a = 1 şi b = —5.
c) P(x) = { x — l ) 3 şi Q{x) = { x — i ) 2(x + 3); d) — P(x) + Q{x) =
= ( x - i ) 2[x + 3 - a; + 1] = (x - l ) 2 •4 = [2 •(x - l)]2. e) — P(x) + Q(x) +
-j- R(x) = 0 = 4 <=> (x — l ) 2 + p 2(x — l ) 2 = 0 x = 1, fiindcă o sumă de
numere pozitive este zero, dacă şi numai dacă fiecare termen este zero.
78. a) P(x) — x (x + 1) (x -f- 2) (z - f 3). *
b) P(a) = a(a -j- 1) (a + 2) (a + 3); a £ Z
Produsul a două numere întregi consecutive "se divide cu 2, produsul a
trei numere consecutive este multiplu de 3, iar produsul a patru numere
întregi consecutive este divizibil cu 4.
79. P(x) = ax + b; a # 0 şi f ( —i) = 2 şi f( 1) = —3. Deci P(x) —
5 1
= -------x ------- ■
2 2
80. Se observă că: P{x) — [a:4 — (?(a;)]2 — a:8 = x 8 — 2:p4(?(a;) - f Q2(x) —

—.a:8 = <^(2;)[^(^) — 2a;4]. Pentru 81 şi 82 se procedează în., mod analog
ca la exerciţiul 80.
83. Se observă că se poate scrie: P{x) = (a;3 + Q)2 — x 3 — x6 + 2a;3^ +

+ Q* - x 3 = x 3(x3 - 1) + 2x3Q + Q2 = x 3(x - 1) (ct2 + a; - f 1) + 2x 3Q +
+ ^ 2 = x 3{x — i)Q + 2x3Q-\-Q2 = Q(x* — x 3 -\-2x3 -\-Q) = Q(x)(xi x 3-\-Q(x)).
84. a) Se poate verifica direct efectuînd operaţiile în membrul drept al

egalităţii.
b) Se procedează în mod asemănător exerciţiului 85 şi se foloseşte rezul
tatul de la p#nctul a).
85. b) P{x) = (x s — Q(x))2 -j- x 5 = x 10 — 2a;5() + ^ 2+a:6 = x s(xs + 1) —

— 2x3Q + Q2 = x5(x + l)(a;4 — x 3 + x 2 — x + 1) — 2x5Q - f Q2 — xh(x +
+ 1 )( - Q ) - 2x 5Q + Q2 = ^(^(a:) - 2a;s - a;6 - a:5) = - Q(x) •(a;6 + 3a;5 - Q(x)).
146
II.2. FRACŢII ALGEBRICE RAŢIONALE
; , 2 -5 x x 2 — 1 , . 30 — bx —15 - f 3a; bx — x 2
2‘ a> Tr-J ; b)
2 x ' —bx f x 2’ x 3 — x bx — 6 —3z + 3 x2 — x 1
—3a;2 -4- 16a;— 5 5a;2 — (2a 4- 25)a; + 10a _ I00bx2y 3** —bbbx2y 3
3x2 - 4a; 4- 1 ’ ~^-5o:2 + (2a 4- 5)® - 2a ’ ° 8a ' -4 a ’
2babx2y s 2bb2x 2y 3 2babx2y3 - 2bb2x 2y3 2bb2x 3y l 200bx2y 3 - 2bab2x 3y i
2a2 ’ 2ab ’ 2a2 — 2ab 1 2abxyi ' 16a — 2a2bxy
4abc 1 21a -1 0
3. a) ; b) ; c>
10a362c^ 10a362c 144a2* 144a2' 144a2 ^ ( a + ft + c ) '
—2 _ „ 3a;2 — 9a: + 6 2a;2 4- lx 4- 3
; d)
14l(o + 6.+-c) ’ • 6a;2 - 3a: - 3 ’ 6a;2 - 3a; - 3
4. a) a: — 0; b) a: == 0; c) a: = 0 ; d) a; = 5; e) a; = —1; f) x = b;
g) x = - b ; h) x — —y\ i) x = a + b 4- c; j) î € { 0 ; 1};
. 1 , 1
k) x € (0; -3 }; 1) a e {o, ^j ; m) x = — ; n) a; = ------s
2 4 k
i i
; p) a; = — ; r) a; = — ; s) x G {1; - 2 } ;
t) x G {î; -1 0 }, ii) a; e J—2; 2; 0; -i ; v) a: 6 {-1 ; 1};

w) * G { - 2 ; 2 }; z) * € { - 3 , - 1 , 1, 3}.
yz . 2a;* — 2a; " 6 2 ^

1 .. 5 . lrX 3a;2 4 - Xy 1% 1 s 1 , 1 . 1
i) — ; j) , k ) ------------ - • 1) — ; m) -------- ; n) -------- • o ) --------— .
m x+ V * y + 3y2 x a+ b a+ b bm -3n
6. a) — ; b) ± ; c) 5 d) î e) ------------- ; f) J _ .
x 4y x 4- 4 x —3 9(x — 3y) 2x’
g) 6(a - 1); h) ; i) a ,- 10^ + 16 ; j ) £ l ± l ! ; k) £ ± 6 f ,
* + 7 ( a ; - 1 4 )(2 a -3 ) a:6 ’ x -b y !
, l(.x2- y 2)_ x -1 4 ' a -2 . a;2 . . ,
V: 7T“® > m' " : tt ; n) ----------; o) ---------— ; p) ireductibilă;
9y 2 x+U x —1
r) t + ^ l + ^ L -,). g î * + i^y ± 16y», 2l +
x oy 3x — 4?y
u) x — 2y — z . 2(a;2 — x y . + y 2) . . 2(4a;2 + a; + 1)
—a + 2jr — z ’ 5 ’ 5
7. a) ** + « » - . ? : b ) ■ c, ^ ! ± i £ ± 5 .
3a;2 - 2a; - 1 o;2 4- 3a; - 5 1
d) — ~ ^ x ~ 3. î e) - a ; 2 + 4; f) x * ~ 1 ■ g) i 2x + !) (2a; + 5) _
5 4 (2a; - 1) (2a - 5 )'
147
io*
8 *1
XZ . , l ~ z x 9\
ti
f i S ~ x £ + /^9P — zx 6 ’ hi + x£l * ' Z + x i - zx^ (A
,(<?- o)09 *, + a?)ggp t xn t { f i - x)zi
ti
' 988 + *8 n ' %P + XZ ~ ’ ’ ^POP + XZZ ' LI - ^.PS - *88 1
. A x .A , , , (8 ~ ®) (8 - ®) . { (£ + s)/te ** -ztix
(d tT ~ (° * ---- , , — -------- (u î Hxq
g„ „ +, c - ,f x„ (m — - ({
H
8+ *8-
«*8S XQ
(i i — (tj î — (S
88- *8 - 8T- ' L 8 XL
8 . ( , 4 OP 8P
(J ---- (3 i ţ P ------------- (,o i ti ig (q l . X £ (b -6
Z ~ XL x17 5 + X£l PP + x 9\
_____________ ZX — fX_____________ / z 4 P + ^ 8 —ţfi +yC _
(e/l - * - ,®) {z A z - x + «*) 1 ' \ - a z - za - zx
{fi lx ) d
{fi ‘x ) d ţs (ţ - &z - t& - ,* ) (P + fiz ~ zâ + Zx ) = {fi ‘x )d :m a u i p q o
■ z fi,£ j o ţ B jguinu B[ apeos bs is BunpB 9g

, a i - z^til + zx 0^
£Z—
[{fi ‘x ) d 9 + {fi l<e ) d i \ • P ‘® ) d 8 ~ {^ ‘x ) d Z 3 • P ‘x ) d - (/î ‘s ) j ]
(*A
' [{fi ‘x )ds - {^ ‘x ) d *] •[(£ ‘* )d e - )rfe] •[(« ‘* )d - (£ ‘x ) d ]
>8 - şgg +
(n ‘
’ T - «*8 + f® 8P + *8 — zx
[8 + (®)cf1 *[8 + (®)rf] •[p - (*)(f] \+ x
(ţ; ti
[9 + {x )d + (* W J •t8 + (®)rf] •[p - (®)rf-] ' T \ + x + zx
<z + z u + x ){i + %) , e - ® e + «® \n
2 p q- fi - x + fix + zfi + ea; ’ * - x Z + ,*
g + rc 8 + XZ + zx L + ® + z*
i® (« ! - 2 - r — (“ ; T
r +, -^ (?
l ^8 +, „ (I ‘ *9 (Î i (ot + 27 +
8 + *e + sa; [p + (®W M p + (®)*rf]_
- W d (! i®ţ (q i
^8 + ^ .. [p + (27)e(f] •[p - (®)*cr3
[p - (®)«fll- Cp+ f®),^] _ [p + (®),d] - [p- + (®),d](®)8d ,t-'®
'[p+(®W]*[p-(®)«cf] tT11 (*)8tfj + [p - (®W](®W ( 5
, 8 -l- ® ■ ■, ^® + «® t ţ —«
P+ « •JiC +L fix + zx (P • ; ' , „ „ (o •
hţ
vV(q
H iargT
+ g'za: (« *8
\ + x ~ z x
■» + ^ (M .? ± ^ („ i . l ± 5 ± 5 (,
9l+*Z S-,i' 6+^S ' \ ~ X Z
iA * ( « . ! * - » (•> !<S (d ; (L + . ^ - A ^ ) ^ z (0 , 1 + i („
i(, + « + I _ )(2+ ^ + a:) , m t f î Z f Ş ± 3 , f OOt + feot +

fiZ + x z — zq u
Jf_ t i
(op -+- fix) (z -f- fi — x)
\ ~ 3“
8^- +' MT.
ZX , (8 -t - X ) ( â + X) t qz + zx q - f X
ti
P P ? '’ ■ f ~ zx 6
, , ,x 10a; , 8 5 .. , , . x
10 . a) x ; b) — ; c) ——; d) — ;e) —— ;f) 4x?y; g)— *
y r y 2x y2’
1 .. 2a; — 3y . m . ,, 5a; , .
h) — — ; !) -— — îJ) — ;k ) * ; 1)— ;m ) 1 ;
x + 8 . 2x + 3 y x y
—56xsz a(x 4- y)2 b 1 1
n) — — ; o) ,V ^ ; P) - ; r) - -L ; s) —11; t) - f ;
tr 6(a; — z/)2 5a;
31a; + 5y 33
1 3 — _ 04
11. a) i?(0) = - ; F( 1) = - 5 ^ ( K 2 ) = 1; aP( 1 /5 ) =
^ ( - 1 /3 ) = Ş ; F ( —2) = ; b) F ( - a ) = F(a) = - +>C ,ţ 1'<

9 11 2a2 + 3
a; — 1
12. a) ; b) 9 ; 13. a) ; b) -0 ,2 (6 ); c)0 .
4a2 + 6a + 3
(x + 1 )
(-1)
J|»*. a) Se adună şi se scade la numărător x8, obţinînd, după simpli-
~ x8+ x2+ x -f 1 3x + 2y .. u 6 . ^ 5 a + 2
ficare: — —— ----- — — ; b) 2. 15. a) ---------------- -- ; b) — ; c) -— — •
x9 + x + 1 3a; 4- 2y + 2 7 5a + 4
■ . -
.. , 8a;2 4- 2a; — 1 a:2 -j- a 2 ...

16. a) — — - — 7 ; b) 15. 17. a) -- --- - „ ; b) 6 ; c) x ; d) 1;
4a;2 — 2a: + 1 x 3 — a3
3a;2 2x -\r 3 ^ (x + l ) 2 1 , n . q
r ; g) T ------- ; b ) 0 ; 1) - a ; - 3 ;
6) 4 ’ ' 3(1 + y) (1 - 2a?) b—x
x2+ 3
j) a* — 1; k) x — y + 3; 1) E(x) = ■,F(x)=
(x + l)(x — l)(x + 3 ) x -f- 2
x
Se obţine în final. 1; m) ; n) 1 ; o)
4a; -J- 3 x - 1
18. a) x + 2; b) 1; c) (a; + 2)3; d) x 2; e) — —t ; f) \ * ; g) —a:;

x +1 x2 + x*
f
h )0 ; j ) * ; ‘ k )x 2- 3 ; . l ) l + x; m )l; n) ; o) V *
3x y x
a2 — 9&2 . x . y —x Ixy + 1
p) ; r) t — 7 ’ Or.— 7 7 ; t ) 1 + * ; u)
a2 + 9b2 x -l / ' ( y - 1)2 ’ 4 9 x V + 7xy + 1 *
x *y + 1 .
w) a? - 2 ; v) - ; z) £ (x ) = 1 + x, -J?(x) = 1 — x, G(x) = 4a4,
5x2y
1—x n . H{x) •J?(x) . . G(x)
= 2x.
U[ ' 1+ x ^ (x) ’ £ (* ) — F{x)
149
19. a) b) --- ------ ; c) 1; d) 2; e) 1; f) - y ; g) x(y - x);
6x6 + 4 4
1
h) Z>(:r, y) = i i y ( 2 x — y) si se obţine ---- ; i) D(x) = 2x2(x 4 2)2,
14y
obţinând în final: ^x2(x + 2); j) M{x) = x 3 + x 2 — x — 1 şi, în final: x + 1;
k) M 4(x) = xi — 5a;2 4- 4, M2(x) — Qi(x) şi rezultatul final este xy\
l) Mx{x) = x* - 1, M 2( x ) = 8(* - l ) 2(a; + 1) (x2 + x + 1), Z)8(a?) =.
= x — 1, deci rezultatul final este 4; m) D ( j:j ) = î + î/, M(a;, i/) ==
= (x — y)(x -J- y)2 şi, în final: 1; n) 1; o) M(x) = (x + 1)2(1 — 2x2)(2x -J- 1),
1 , x
D{x) = (a: + l ) 2 şi ca rezultat final: x 2 — 1; p) — ; r)
a;2 4- x + 1 ■x + r
1 ,. x . 1 # -j- ^ x4
s) ~2~ 1 , ; ’*) t ; u) ; o - ■ *> *•
ar 4- 1 4 2/
U.3. FUNCŢII SI GRAFICE
y 1. Cum f(x) — x + 1, rezultă f ( —3) =

,
= —3 4- 1 = —2 etc.; b) Vezi figura 11.3.1.
11
1 2. Se calculează f ( 0), f ( l) si f(2);. . B =
"f = { - 1 , 0}.
« 1
-3 -1 ! ! '
1 1 3. Spre exemplu, pentru calculul lui /■(—2),
1 1 3 * se observă că —2 £ ( —oo, — 1] şi pe acest interval
i- “2 f(x) = —x + 2 rezultă'/^—2) = - ( —2)4-2 = 4;
pentru calculul lui f ( — X- ) se observă că
I 5734J
Fiş. n.3.1 -----— £ ( — 1, 0), deci f ( --- —) = 3.

5734 V5 734/
4. Pentru ca originea să aparţină graficului unei funcţii trebuie ca valoarea
funcţiei pentru x = 0 să fie 0. Cum f ( 0) = 0, g(0) — 0,’ A(0) = 0 rezultă că
toate cele trei grafice conţin originea axelor,
*
5. Pentru ca un punct P(a, b) să aparţină graficului unei funcţii f, trebuie
ca f(a) = b. Deoarece/'(O) =£ 2, A x nu aparţine graficului, f (0) = — 14, deci A 2
aparţine graficului funcţie:, f ( 2) = 0 deci A 3 aparţine graficului funcţiei,
f { 2) ¥= 5, deci A 4 nu aparţine graficului, f(3) = 7, deci A 5 aparţine graficului.
6. Spre exemplu f : A -* B, definită prin: /(0) = a; f( 1) = b; f(2) = a;
f(3) = a.
7. a) A = R \ { - 1 } ; b) B = {f( 1), f ( 2), /(3 )}, adică B = {3, 7, 13};
c) B = { - 5 , 0, 3 }; d) B = [0, 00).
8. a) f: { - 1 , 0, 1, 2 }-> {—1,0, 1, 2 }; b) f: R->[0,oo); c) f : R - ( - o o , 0]:
d) f: R \ {0} -» R.
9. Funcţia liniară f{x) = ax + b este crescătoare dacă a > 0, este descres
cătoare dacă a < 0 şi este constantă dacă a = 0. A ici a = m — 5 si = 2 — m.
1) m £ (5, 00); 2) m £ ( —00, 5).
150
10. 1) Graficele funcţiilor sînt nişte drepte paralele. 2) Graficele funcţiilor
liniare de forma y = mx sînt drepte care trec prin origine; 3) a) axa Ox\
b) şi c) paralele la axa Ox.
12. Figura II.3.5.
13. a) Figura II.3.6; b) figura II.3.7; c) figura II.3.8;
2
-2 -1 1
: r . x
1 2 3 4 *
L -- --1
Fig. H.3.7
151
d) figura 11,3.9; e) figura II.3.10;
f) figura II.3.11; g) figura II.3.12.
0 ' x
-1
-■
Fig. H .8.12
14. Funcţia liniară are forma f ( x ) = ax + b. Se pun condiţiile f ( —3) =

—3a + b = —1, ' i
= —1 şi f ( 2) = 4, obţinîndu-se sistemul: „ , , , de unde a = 1
2a + b = 4,
şi b = 2, deci funcţia căutată este f\x) = x -j- 2.
15. Fie Xj. ^ x2 £ R- f ( x i) = axi + 5, /( x 2) = ax2 + f(xx) — f ( x z) =

a(x — Xj) ^ 0 pentru a £ R \ { 0 } ŞÎ x i ^ # 2-
16. Funcţia pătratică este funcţia / : R -» R, definită prin: f(x) = ax2 -f-
+ bx + c, cu ^ R \ { 0 } ; b, e £ R . a) Se pun condiţiile: /(1 ) = 0, f{2) = 9
a -ţ* b -j- c — 0,
I 4a + 26 -4- c = 9,
a — b 4- c = —6,
6 = 3 şi c = — 5, deci f(x) = 2x2 + 3x — 5; b) f(x) = 2x2.
de unde a = 2,
152
17. ţ(x) = 3a:2 - * + 1.
18. Se alcătuiesc; în prealabil, tabele de valori, iar graficele se construiesc

prin puncte.
19. a) Figura II.3.13; b) figura II.3.14; c) figura 11.3:15;**
d) figura II.3.16; e) figura II.3.17.
8-
7-
F i g . n .3 .1 6 F ig . XL3J.7
20. c — 0; 6 = l;iw = 2;.« = l. __
21 f(y) + f(*) _ ay + b + «g + &- _ a(y + z) b iar f ( y ± * \ a .

2 2 2 ' \ 2 )
.l± * + b.
2
22. f ( x — 1) = a{x — 1) + b; f (x + 1) = a(x + 1) + b; 2)—
— a{x + 2) + b şi se verifică relaţia.
153
23. De fapt, trebuie ca f(a) = O şi f(b) = O, ceea ce conduce la sistemul:
| a2 + a2 + b = O | 2a2 + b = O
j 6Z -{- -f- 6 = O | b(a -j- b -f- 1) = O
dacă 6 = 0, atunci a — O şi funcţia estef(x) = x 2; dacă 6 ^ 0 ş i c + 6 + l = 0 ,
adică b = —a — 1, introducînd în prima ecuaţie, rezultă 2a2 — a — 1 = O-»-
<*[a — l)(2a + 1) = O, de unde a = 1 şi b = —2, deci f{x) = x 2 + x — 2
1 1 1 i -
sau a = — — si b = ------ deci f(x) — x 2 --------- x ---------
2 2 2 2
24. Se pun condiţiile f { —1) = O, f( 1) = O şi /'(O) = 1.
25. Spre exemplu: f{x) = x 2+ 1 sau f(x) = î 4 + * 2 + !•
26. Spre exemplu: f(x) = x 3sau f(x) = a:5 + a;3 + x.
— 2 pentru x — 2 > 1 — x,
27. a) Conform definiţiei /'(a:) adică
-l-î: x pentru x — 2 < 1 — a:,
x — 2 dacă x > — a; — 2 dacă a: < — .
2 2
/■(x) = b) /i(a;) = -
1 — x dacă x < — ;■ 1 — a: dacă a: > — •
| 7f(x + 1) 4- 3^(a: - 1) = 23a; + 10

28.
^ I 2f(x + i \ — g ( x - l) = x + 11
| 7f ( x + 1) + 3^(a: - 1) = 23a; + 10 ^ j 13/(a; + 1) = 26a; + 13
16f(a; + 1) — 3£(a: — 1) = 3a; + 3 ( g(x — 1) = 2 f ( x + i) — x —1
f ( x + 1) = 2a; + 1 *
Dacă f{x) = ax + 6, atunci f ( x 4- 1) = a(x + 1) + b
\g{x — 1) = 3a; + 1
şi f ( x + 1) = 2a; + 1 <=> ax + a + b = 2a;+ 1 o « = 2 ;.-a + 6 = l o
o f ( x ) = 2x — 1; analog se obţine g(x) = 3a; + 4. Altfel, dacă f ( x + 1) =
= 2a; + 1, notînd x + 1 = t <=> x — t — 1 şi f(t) — 2(t — 1) + 1; f(t) = 2t — 1
şi revenim la vechea variabilă f(x) = 2a; — 1. Să observăm că prin această
metodă nu am mai utilizat faptul că funcţia este funcţie liniară. Deci exer
ciţiul putea fi enunţat fără să se mai specifice că funcţiile f şi g sînt funcţii
liniare, b) Se procedează ca mai sus, obţinîndu-se f ( x + 2) = — 5a: — 8
şi g{ 1 — x) = — 4x + 3, de unde f ( x ) = — 5x + 2, g(x) —A x — 1.
II.4. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII
17
1. x — 1. 2. x = 1. 3. x — 0. 4. x — 2. 5. x = —6. 6. x — --------
9
7. y = 6 . 8. x = 6. 9. x = — . 10. x — 1; 11. x = 5.12. x = 3.

21 15
154
13. Se pune condiţia x — 1 ^ 0 , deci £ £ R \ { 1 } . Ecuaţia se scrie succesiv:
^ — = 0 =» 3® + 2 — 2x — 3 = 0 => a; = 1, dar x = 1 s R \ { l } .
x —1 a:— 1
Dacă nu aţi pus condiţia ca x — 1 ^ 0 , atunci în mod greşit aţi găsit
rădăcina x = 1. înlocuind în ecuaţie veţi obţine la numitori 0. £upă cum se
ştie împărţirea prin zero este o operaţie căreia nu-i atribuim nici un sens.
Aşadar, trebuie reţinut faptul că dacă necunoscuta figurează la numitor se va
pune în mod obligatoriu condiţia ca numitorul să fie diferit de zero. în cazul
de mai sus ecuaţia nu are soluţie, deci putem scrie x £ 0 .
3
16. x = 3. 17. x = - 18; a: = - 1. 19. x — —
2 ' 8
3 -1
. 21. z = 22. x = 2. 23. a: = 2. 24. x = —
4 2 8
1 _ 21
25. x = -- 2 . 26. x = 27. a; 28. x = a2b2 — a — b.
2 ' 40'
ab
29. x = 3b. 30. x = —b. 31. x ■ . 32. * = 4 ^ = - ? '. 33. * = a + b.
a—b
a2 - 2 b a
34. x = 35. x — 36. x =
a + 2b a2 + cl + 1 c—b
37. Pentru.m = 3, ecuaţia nu,are nici o soluţie; pentru m ^ 3, ecuaţia
„ , .. 5 (1 .+ 3m)
are o singura soluţie x = ------- !---------
3 —m
38. Pentru m — — 6 ecuaţia este incompatibilă (imposibilă; nu are
nici o soluţie); pentru m £ R \ { —6}, ecuaţia are o singură soluţie
5
x — — -— —. 40. Pentru m = 0, orice număr real x este soluţie a ecuaţiei,
m+ 6
iar pentru m # 0 ecuaţia are soluţia unică x 1 — 771.
41. Pentru m = —5, orice număr real x este soluţie a ecuaţiei, iar
pentru m A —5, ecuaţia are o singură soluţie x = m — 5. 42. Pentru
m = 3, orice număr real x este soluţie a ecuaţiei; pentru m = —3, ecuaţia
nu are nici o soluţie; pentru m £ R \ { —3, 3}, ecuaţia are o singură soluţie
1 . . . .
x — — ------ . 43. Pentru m = —5, orice număr real x este soluţie a ecuaţiei;
77Î 4- 3
pentru m = 3 ecuaţia nu are nici o soluţie, pentru m £ R \ {—5, 3},
1
ecuaţia are o singură soluţie x = - -----— . 44. Pentru m = 1, orice număr
777 — 3
real este soluţie a ecuaţiei; pentru m = 2, ecuaţia nu are nici o soluţie; pentru
1
m £ R \ { 1 , 2}, ecuaţia are o singură soluţie x -- ------------
’ . 777 — 2
. 45. 777 = 0, nici o soluţie; m = 1, orice număr real este soluţie; pentru
1
777 £ R \ { 0 , 1}, soluţie unică x = — •
777
155
46. Pentru m = —2, orice număr real este soluţie a ecuaţiei; pentru
_ ^ _2
m 7^—2, o singură soluţie x — —______ _____. 48. m — 4, nici o soluţie;
rn 2 — 2 w -4- 4 ' -i
y _
pentru m £ R \ { 4 } soluţie unică a: ==------------. 49. Pentru j» = 1, orice
m—4
număr real reste soluţie a ecuaţiei; pentru m ^ 1-, ecuaţia are soluţie unică
x — m -f- 1. 50. Dacă m = 1, orice număr real este soluţie a ecuaţiei; dacă
m = —9, ecuaţia nu are nici o soluţie; pentru m < E R \ {—9, 0, 1}, ecuaţia
admite soluţia unică x = ----- ^ m . *

9+ m
51. Dacă m £ { — 3, 1, 2}, atunci orice număr real este soluţie a ecuaţiei;
dacă m = 3, atunci ecuaţia nu are nici o soluţie; dacă m £ R \ { — 3, 1, 2, 3},
. . 1
atunci ecuaţia are soluţia unică x -- ------------
m —3
52. Dacă m = 0 şi a 0 ecuaţia nu are nici o soluţie; dacă m = 0 şi

a = 0, orice număr real este soluţie a ecuaţiei; dacă m ^ 0, ecuaţia are soluţie
unică x — — — . 53. Dacă 2a ^ ~ , ecuaţia admite o singură soluţie:

m 3
x = 2a 4- — ; dacă 2a = — , atunci orice număr real x este soluţie a

3 3 .
ecuaţiei. 54. Vezi exerciţiul 52.
55.
(f 4 56. (4, - 1 ) . 57.
(- 4 ) . 58. (5, 4). 59. ( ! - ! ) ■
60. (19, - 1 ) . 61. ( j / 2 ; 1 /3 ). 62. 0 / 5 -1 ; \/b + l ) .
63. 0 / 5 — J /3 ; 1 /5 + 1 /3 ). 64.. Se notează — = t, z = — , x 0,

x y
1 1 1
y ^ 0 şi rezultă x = — ; y = — . 65. Se notează — = z, x ^ 0 şi rezultă
5 3 x
X = W ’ y = ~ L 66' (17’ 13^ 67‘ ( ~ 1 + 2 ^ i 4 “ l / s ) - 6S- După calcule,

f '* + y = - 2 ,
sistemul se scrie
ie: { _ deci este compatibil nedeterminat.
1x A r y = -2 ,
69. Sistemul este incompatibil. 70. ( — 1, 3, 1). 71. (5, 7, 10).
72. (10, 10, 10). 73. (12, 60, 60). 74. 75. f - , - ,
\2 3 4j O0 2 l)
1
76. (2,1,1). Se poate nota —-— = u; — -— = v; — -— = w.
z + z x-\-Zy z — 2y
77. (1, 1, 1). 78. (a, a, - b); 79. (a + 55; 3a - b). 80. (5, a). 81. (a, b).
156
82. ((a 4- b)2, (a - 6)2). 83. (a - 2b + 3c, a + 26 - 3c). 84. (a, 6).
,85. ( —— — ) —— —V* a ^ b; a *£ — b. 86. (b, a); a ^ 0; b ^ 0.

ţa 4- b ‘ a — b)'
'21a — 106 206 — 9a
87. . 88. (6(a — b), a(a — 6)).«»
^ 5
89. (a(a + b); b(a 4- b)). 90. (a3 — 63; a3 -f- 63).
II.5. REZOLVAREA UNOR PROBLEME CU AJUTORUL

ECUAŢIILOR SAU A SISTEMELOR DE ECUAŢII
1. 6; 12. 2. — . 3. 27 ha; 15 ha. 4. 60 lei; 45 lei; 65 lei. 5. 70; 140; 40.

19
6. 320; 248. 7. 30 litri. 8. 108; 144; 27. 9. 36; 54.
10. Notăm cu x capacitatea bazinului şi cu y temperatura apei. Prin
primul robinet curg într-o oră — litri, prin al doilea — litri şi prin al treilea
2 3 1
x
— litri. Prin toate robinetele curg într--o oră j — -f- — - f — ] = x litri, deci
6 \2 3 6/
bazinul se umple intr-o oră.
Temperatura amestecului va fi:
£ . 16° + • 36° + — • 84°

2 3 6 z •8° + z •12° -j- x -141? _
y -
X X X X
2 + t + 6
x(8° + 12° + 14°)
= 34°.
11. Notăm cu x numărul elevilor din clasă. Dacă 8 elevi au trecut norma
din prima încercare, au mai rămas x — 8 elevi. Din a doua încercare au trecut
norma —— - . Se formează ecuaţia:
„ x —8
8 —------
x —8 2
x = 24 elevi.
12. Notăm cu x retribuţia. Formăm ecuaţia: 3180 — x = 2a; — 3180.

de unde x = 2120 lei.
157
13. Notăm cu x numărul de piese realizate de primul muncitor pe
Al doilea realizează 110 — x.
Primul muncitor, depăşindu-şi norma cu 12%, realizează în plus
piese pe zi, iar al doilea, depăşindu-şi norma cu 10%, realizează
i
m plus n ar\ — x)* 10 = —
(110 HO——
— x piese
. pe zi.
100 10
Rezultă ecuaţia
3x 110- x
12, de unde x = 50 piese.
25 + 10
Deci norma primului muncitor era 50 de piese, iar a celui de-al
doilea de 60 de piese.
14. Notăm cu x cîte ore pe zi lucrează muncitorul. Formăm ecuaţia:
20a; -I- 32 = 21x — 24, de unde x — 8 ore.
Norma zilnică a muncitorului este 20 •8 + 32 = 192 piese.
15. Notăm cu x numărul litrilor de lichid din vas. Prima dată s-au scos:
-— 4 - 1 l.
2
Au rămas x
A doua oară s-au scos
A - X A
i(H
I X , M----- --------1
X X
+ 2 - * - 2 + 2 - * + *,.
4
3 3 3 3
Au ram as-------1 — ------------ --------------------

2 A3 3) 2 3 3
3a; — 6 — 2a; — 8 x — 14
6 • 6
. . . „ 3 a ; — 14 x — 14
A treia oara s-au s c o s :-------------------f- 4 = -------------- h 4 =
5 6 .10
x — 14 4- 40 x 4- 26
l.
10 10
x — 14 x + 26 5x — 70 — 3a; — 78
Au rămas
1(P 30
2a; - 148 74
30 15
1 * - 74 , _ x - 74 4- 150 76
Ultima oară s-au scos: 4 -5 = —
15 30 30
, : ■ » - 74 * 4- 76 2a; - 148 - x - 76 x - 224.
Au ram as:,-------------------------= ----------------------------- = — —— t.
15 30 30 30
224
Deci, = 1, de unde x = 254.
30
158
16. Notăm cu x numărul televizoarelor din magazin. In prima zi au
3 5x
'ost vîndute — x. Au rămas x — — = __ A doua zi au fost vîndute:
8 8 8
2 5x 5x . „ 5x 5x 15a; — 10a; 5a; ^ . A .
— si au .ramas: -----------= -------- — — - = — . Deci in a treia zi
3 8 12 ’ 8 12 24 24
3cc 5x
au fost vîndute — televizoare. Formăm e c u a ţ ia :---------— = 24, rezultă
24 8 24
x — 144 televizoare.
3
în prima zi au fost vîndute: — • 144 = 54 televizoare.
8
■• 5
A doua zi au fost vîndute: — • 144 = 60 televizoare.
12
A treia zi au fost vîndute: — • 144 = 30 televizoare.

.2 4
17. 12. 18. Notăm cu x suma depusă cu dobînda de 5 % . Suma depusă
cu dobînda de 6 % este 4500 — x. Formăm ecuaţia:
5 6 -
— - •x -)---- — (4500 — x) = 243. După rezolvare, obţinem x = 2700 lei si
100 100 ’ *
4500 - a; = 1800 lei.
X
19. Notăm cu x distanta dintre localităţi, deci — este timpul necesar
- 12
biciclistului pentru a ajunge de la A la B, iar — pentru a ajunge de la B
8
x x 2
la A. Formăm e cu a ţia :----- j-----= 1 — , deci x = 8 km.
, ' r 12 8 3
20. Notăm cu x distanţa. Numărul de învîrtituri ale roţii din spate este
X • X
— iar ale roţii din faţă este • Cele două roţi parcurg aceeaşi distanţă,
deci — ------ — — 150, x = 900 m.

1,5 2
21. Notăm cu x lungimea circumferinţei roţii din faţă. Roata din
spate are lungimea circumferinţei egală cu x + 52. Formăm ecuaţia:
60a: = 50(a; + 52), de unde x = 260 cm. Prin urmare, distanţă este
60 •260 = 15600 cm = 156 m.
22. Notăm cu x viteza bărcii cu motor, în apă stătătoare, şi cu y viteza
apei. Barca cu motor se deplasează împotriva curentului apei cu •viteza x — y,
parcurgînd distanta 18(a; — y), iar în sensul apei are viteza x + y par-
’ 1 1
curgînd distanţa 13— (a; 4- y)- Formăm ecuaţia: 18(a; — y) = 13 — {x + y),
2 2
27
sau 18(a; — y) = — (a: + y), adică 4(a; — y) = 3 (x 4- y), de unde x = ly.
2
159
Deci viteza bărcii este de 7 ori mai mare decît viteza apei. Barca cu motor se
deplasează în sensul apei cu o viteză egală cu 8y, adică de 8 ori mai mare
. . ■ 1
decît viteza apei şi străbate distanţa dintre porturi în 13 — ore. Rezultă că
luntrea care merge cu o viteză egală cu viteza apei va străbate aceeaşi dis-
1
tanţă într-un timp de 8 ori mai mare, adică în 13 — • 8 = 108 ore.
2
23. 10 km; 40 km; 28 km; 4 ore; 3 — ore.

5
24. Notînd cu x viteza apei rezultă că 3(x 4- 20) = 72; de unde
x = 4 km/h. împotriva curentului barca are viteza 20—4 = 16 km/h. Deci
1
timpul la înapoiere este 4 — ore.
25. Notînd cu x distanţa, rezultă ecuaţia:

3 1
= — 4- —----- — 4- — , care are soluţia x = 24 km.
3 3 3 3 3,5 3
26. Se notează cu x distanţa de la A la B şi cu Vi, v2 viteza primulu
respectiv celui de-al doilea biciclist. Primul a parcurs pînă la întîlnire 5 km,
iar al doilea a parcurs (x — 5) km. Cum bicicliştii pleacă în acelaşi moment,
rezultă ecuaţia
jv x —5
sau — = — v-------- ( 1)
Vi »2 Vi V! + v2
Pînă la a doua întîlnire primul a parcurs din momentul plecării (x 4- 3) km,
iar al doilea a parcurs (2a; — 3) km, în acelaşi timp, deci:
x + 3 2a; — 3 x + 3 3a;
sau (2)
Vl v2 ai Vl + v2
5 x |3
Din relaţiile (1) şi (2), rezultă — = -------- - , sau 15 = x + 3, adică a: = 12 km.
Vi 3vi
27. Notăm cu x lungimea trenului. în timpul cît observatorul mobil
X
face un pas, trenul parcurge o distanţă egală cu — . Cînd trenul traversează un
pod lung de 210 m, observatorul mobil face 20 de paşi. Deci, cînd observatorul
210 21
mobil face un pas, trenul parcurge distanţa egală c u - ^ - = — m. Rezultă
a; 21
ecuaţia: — = — , de unde x — 63 m.
’ 6 " 22
8
28. Notăm eu x timpul necesar avionului cu viteza mai mare pentru
a-1 ajunge pe cel cu viteza mai mică. Avioanele zburînd în acelaşi sens, cel
din spate se apropie de cel din faţă cu viteza 500—350 = 150 km/h. Formăm
120 3
ecuaţia: 150a; = 120, de unde x = — - , adică x = — ore, sau a; = 36 minute.
150 5
160
29. 100 km/h. 30. Gazul I. Notăm cu x timpul cît merge în sensul curen
tului. Formăm ecuaţia: (30 4- 2,5) •x — (30 — 2,5)(3 — x), care are soluţie
11 11 . .
x — — si rezultă distanta de 44 — km. Cazul II este asemănător si găsim
8 ’ 16
13
timpul de mers împotriva curentului — ore. Distanţa parcursă este aceeaşi
ca în primul caz.
31. Dacă x este viteza biciclistului, atunci viteza pietonului este x — 8.

. . 3
Distanţa parcursă de biciclist reprezintă — din distanţa dintre localităţile
1
A şi B, iar distanţa parcursă de pieton reprezintă — din aceeaşi distanţă.
4
1 1
Rezultă ecuaţia: 2 -— •x = 3 •2 — (x — 8), a cărei soluţie este x = 12.
4 4
Deci viteza biciclistului este 12 km/b, iar a pietonului de 4 km/h.
Distanţa dintre localităţi este 36 km .'
32. 11 km/h; 10 km/h. 33. 220 ha; 180 ha. 34. 16 — km. 35. 80 km.
5
36. a) 135 m; 180 m; b) 27 secunde; 36 secunde.

37. Notăm cu x numărul zilelor, de la venirea celor 4 lucrători,
pînă la terminarea lucrării şi cu 1 (un întreg) lucrarea. Dacă 8 lucrători
1 .
termină lucrarea în 12 zile, atunci 8 lucrători fa c — din lucrare p e z i;ia r
12
1
1 muncitor face — din lucrare pe zi.
96
în 3 zile 8 lucrători f a c ------ = — din lucrare.

96 4
12 lucrători fac în x zile = — din lucrare.

96 8
\ X
Formăm e cu a ţia :----- 1-----= 1, adică 2 + x = 8, deci x = 6 zile.
4 8
38. Soluţie aritmetică.
Deoarece primul autoturism are viteza cu 10 km/h mai mare decît al
doilea şi se-întîlnesc la 30 km depărtare de jumătatea drumului, rezultă că
primul a parcurs cu 60 km mai mult decît al doilea. Iar al doilea mai are de
parcurs 30 km pînă la jumătatea drumului. Timpul este de 60 : 10 = 6 ore.
însumînd vitezele autoturismelor şi înmulţind cu timpul aflăm distanţa dintre
localităţile A şi B.
(80 + 70) •6 = 900 km.
161
jj — Probleme de matematici pentru gimnaziu
Soluţie algebrică.
Notăm cu x distanţa de la A la B. Primul a pa rcu rs----- j- 30 km, cu
2
x
viteza de 80 km/h, iar al doilea a parcu rs------ 30 km, cu viteza de 70 km/h.
2
Deplasarea a fost făcută în acelaşi timp şi anume:
-J + 30 — -3 0
2 2
80 Ş1 70
Rezultă că.
7T + 30 — — 30
2 2
, deci x = 900 km.
80 70 •
39. 27 km. 40. 80 piese. 41. 99; 23. 42. 2; 13.

43. 42. 44. 45 ani; 21 ani. 45. 7 zile; 546 ha. 46. 154; 82.
. <
47. 74; 96. 48. 51 kg; 45 kg. 49. 156 t; 312 t. 50. 3; 1.
51. — . 52. Notînd cu x viteza motociclistului si cu i / viteza biciclistului

48
se formează sistemul:
x 5_
y 2
* ? _ ;* > + 4 + 1 ,
y x 2
care are soluţia x = 30 km/h, y = 12 km/h.
53. Notăm cu x numărul muncitorilor din prima secţie şi cu y numărul

celor din a doua secţie. Obţinem sistemul: ~
4
x 4 4 x —— y
x —— y 5
y ~ 5 -5 *>-
y — 7 == x 7 —•6 y —x= 8 y - — y = s,
5
de unde y = 40 muncitori şi x — 32 muncitori. In cele două secţii erau 72
muncitori. Atunci, în întreprindere lucrează 7 2 . - ^ ^ - = 1200- muncitori.

6
54. 91 păsări; 29 oi. 55. 68; 34. 56. 10 lei; 18 lei.
57. 6 kg; 18 kg. 58. 4 ciori; 3 pari. 59. — .

23
162
60. Notăm cu x cifra zecilor şi cu y cifra unităţilor. Formăm sistemul:
xy 10a: -f- y
= 6+ = 6 H—
x + y x + y x + y x + y
~yx 12 l(k/ + x 4 + 12
= 4 +
x + y x + y x + y x -Ş*y
10a: + y = &x + § y + 2 f 4a: — by = 2
10y + x = Ax + Ay + 12 \ —3a: -f- 6y = 12
care are soluţia: x = 8; y = 6,' deci numărul este 86.
61. 18 km/h; 2 km/h.
62. Notăm cu x numărul hectarelor arate de primul tractorist în prima
săptămlnă. Al doilea tractorist a arat (90 — x) hectare în prima săptămînă.
25 ţ
In a doua săptămînă primul tractorist a arat: — la; 4 - ----- x| - —2 { x( 4-
100 / ' e l
+ - 5 2 - ,\ = ‘ -ţ. — — ha, iar al doilea tractorist a arat 90 —
100 ) 3 4 3 2- 3 - -
1 7 Ax 7
— x 4---- (90 — x) = — (90 — x) ha. Formăm ecuaţia: — = — (90 — a;)
6 6 3 6
adică 8a; = 630 — 7x, deci 15a; = 630; x — 42 ha a arat primul tractorist
în prima săptămînă. Al doilea tractorist a arat 90 — x = 48 ha în prima
săptămînă.
63.- Notăm cu x numărul muncitorilor şi cu y numărul de piese planifi
cate pe zi pentru fiecare muncitor.
Se formează sistemul:
20
24a: = xy xy,
100
1 — x (y 4- 5) = xy + 2 400.
5
Răspunsul este: 160 muncitori; 20 piese.
64. 640 ha, 760 ha. 65. 80 lei; 100 Iei. 66. 1 200 lei, 1 800 lei.
67. Notăm cu x numărul de piese ce trebuiau executate într-o lună.
25 x
In prima săptămînă au fost executate 2 5% . x = — — x — — • In a doua
40 ( x \ 3 3x
săptămînă au fost executate------ •la:-------= — x = — .A u mai rămas
100 [ 4j 10
9a;
^— |-----|= — . Dacă în săptămînă a patra au fost exe-
4 10/ 20
cutate 33 piese, rezultă că în săptămînă a treia au fost executate — 33 j
— — 33
20 2 Ti
piese. Formăm ecuaţia: care are soluţia x = 180.
33 1,5
163
ll*
68. Notăm cu x masa aliajului cu titlul de 0,880. Formăm ecuaţia:
200 •0,870 + x •0,880 + x •0,780 n OCA
---------- —----- --------- -------- 1------- —---- = 0,850 cu soluţia x = 100 g,
200 + x + x
deci masa aliajului este 200 -f- 100 -f- 100 = 400 g.
69. Notăm cu x şi y densitatea relativă a primului, respectiv celui
de-al doilea lichid şi cu m masele lichidelor ce se iau în cantităţi egale.
Folosim sistemul:
i ^ + M = 10, w3 + m = 10i
X y sau x y
m ^ m 2m 1 .1 2
x y 1,44 x y 1,44
1 1
Notăm cu — — x'\ — = y' si sistemul devine: -
x y
10,8 x' + 4,8 y' = 10,
x' + y' = — ,
1,44
10 10
care are soluţia: x' = — r y' = — de unde rezultă: x = 1,8; y = 1,2.
18' 12 ’ ’ y ’
70. Notăm cu x, y, z numărul kilogramelor de mere, respectiv'pere şi

prune. Formăm sistemul:
x + y + z = 3 000,
__ +z
x + y = 3z + 200,
y
care are soluţiile: x = 1 000 kg; y = 1 300 kg; z = 700 kg.
71. Notăm cu x , y, z suprafeţele celor 3 sectoare. Formăm sistemul:
x + y + z = 425,
2x _ 4y _ 2z
3 ’
care are soluţiile: s -= 1 5 0 ha; y = 125ha; z = 150ha.
72. Notăm cu x, y, z cele 3 numere. Formăm sistemul:
x _ y _ z
~2 3 _ *4 '
x y 4- z = 54.
Rezolvlnd sistemul obţinem: x — 12; y — 18; z = 24.
164
73. Notăm cu x, y, z numărul de zile în care primul muncitor, respectiv
al doilea muncitor şi al treilea ar termina lucrarea şi cu 1 (un întreg) lucrarea.
1 1
Primul muncitor execută pe zi — din lucrare, al doilea — din lucrare şi
x y
1
al treilea — din lucrare.
z
10 (f i + 1 + 1 ) = !,
u y z)
Formăm sistemul: (±+±)-i.

v* y)
20 f — -h — ) = 1.
i \y */
i i i
Notăm — = x'\ — — y' si — = z' si sistemul devine:
x y ' z
x' + y' + z ' = ~ .

10
x' 4- y' =
12
y '+ z ' = - -
10
. . . 1 1 1
Din primele două ecuaţii obţinem :— -4-z ' = — sau z' = — şi în-
' 12 10 60 •
1 1 1 1
locuind în ecuaţia a treia rezultă: y' A----- = — sau y' = — --------- adică
v- ; ; 60 20 20 60
1 1 1 1
y' = — înlocuind pe w' = — în ecuaţia a doua rezultă: x' = ----------- ţ. x' =
30 30 12 30'
Rezultă că x = 20 zile; y — 30 zile; z = 60 zile.

20
74. Notăm cu x vîrsta tatălui, cu y vîrsta mea şi cu z vîrsta fratelui
mai mic. Formăm sistemul:
(x A- 7) = z,
— (x + 15) = (y 4-15),
x 18 — y 1B 4" z 4" 18.

Rezolvînd sistemul obţinem: x = 35 ani; y = 10 ani; z — 1 ani.
16S
75. Notăm cu x numărul puieţilor de meri şi cu y numărul puieţilor
de pruni. Formăm ecuaţia:
5x 4- 3y = 126
sau
126 — 5x 5x 6x ~ x a:
2/ = -------------; 2/ = 42 — — ; y = 42 ---------------- ; y = 42 - 2a; + -
.30
Deoarece ?/, 42, 2a; sînt numere întregi,trebuie ca şi — să fie număr întreg.
. • ' 3
30
Deci x trebuie să fie multiplu de 3. In plus 42 — 2a; -1----- trebuie săfie natural.
Pentru a;£ {3 , 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24} este verificată condiţia că 42 — 2a; -j-
+| eN.
Pentru aceste valori ale lui x , valorile lui y sînt respectiv;
y £ {3 7 ,3 2 ,27 ,22 ,17 ,1 2, 7, 2}.
Deoarece s-au cumpărat mai mulţi puieţi de meri decît de pruni, reţinem
ultimele 3 posibilităţi, adică: .
a; G (18; 21; 24} şi y e (12, 7, 2}. x + y <E {30; 28; 26}.
Deci numărul maxim de puieţi ce se vor planta este 30, adică 18 meri şi
12 pruni.
Pentru soluţia aritmetică a se vedea problema nr. 2, lucrarea 7, pag. 46.
o
76. 6 ore. 77. 1 — ore. 78. 12 minute; 18 minute. 79. 66 si 55.
3
II.6. INECUAŢII; SISTEME

DE INECUAŢII; INEGALITĂŢI
1. a) A — (— co, 3); B = (— oo, 3]; C = [3, oo); D — (3, oo); E =
= [ —1 ,4 ); F — [ — 1, 4]; G = , 5 j Ţ t f = [3, 5 ^ U
b) ( - OO, 3) U ( - o o , 3] = ( - OO, 3]; ( - o o , 3) fi ( - oo, 3] = . ( - o o , 3);
( - OO, 3) n [ 3 ^ ] = 0 ; (-OO , 3] n [3, 5] = {3 }; ^ -1 ,5 ^ f> [3, 5] =^[3, 5);
( { , 5) n l - l , 4) - ( f 4 ) , ( { , 5) n [ - 1, 4] = ( I ,-4 ]; [1,4, n ( f ' » ) n
n [3 ,5 ] = [3, 4); (— oo, 3) fi ( - oo, 3] fi [3, 5] = 0 .
166
/1 \
2. a) x G ( - o o , 2]; b ) i E (-O O , - y j
(3 ’ °°j;c)Ie
-3
d) x . E |— °°> j; e) * € [O, oo); g) * E oo,
"2
-4
h) x E
(S — °°> J j ; i) x E ( — °o, — 2]; j) x E 0*“'
8 . a) x G [5, ooj 0 ( - oo, 4) = 0 ; b) x E ° ° ’ T5~) 0 [ â ’ °°j = 0 ’

c) x G ( — o o ; 2,25) H [ 2, oo) = [ — 2; 2,25); d )x £ [36, o o );
e) x E ^ 1 , oo) ; f) xG [2, 46]; g) (1, oo) n j - | , o o ) n [ - | , oo) « < !,< » );
h) (4, co) n (l,o o ) n , ooj — (4, oo);
j) oo, (1 [3, oo) fi (2, oo) = ^3; 3 — J.
v x ~ 3 x —3^ 0
4. a) Deci trebuie ca -----— - > 0; x # —5, adică sau
x + 5 x -f- 5 > 0
x 3
o *<= 0
v' êci x ţz |[3f oo) n (— 5, oo)} y {(— O C , 3) n (— oo. —5)} =
x + 5 < 0
= [3, oo) U ( - - o o ,' —5); în final, x £ (—oo, —5 )U [3 , oo);
b) x E ( ~ i ) 1]; c) x E [3, 5).
5. a) Fracţia este strict pozitivă pentru xE (3, 5) şi cum x E Z , rezultă
x g {4 }; b) Mulţimea întregilor cuprinşi în intervalul 10, -g-j , adică x G
G { - 9 , - 8 , - 7 , - 6 , - 5 , - 4 , - 3 , - 2 , - 1 , 0 }; c) x G (0, 1, 2, 3}.
6. a) Mulţimea numerelor naturale din intervalul j — , 5 I. adică A =
= {1 , 2, 3, 4, 5 }; B = {1, 2, 3, 4 }; C = {0, 1}; D =■ ( - 3 , - 2 , - 1 , 0, 1};

E = {4 }; F = [3, 5; 5).
7. Se pun respectiv condiţiile: a) 5 — x ^ 0, x E (— oo, 5];

b) x — 5 > 0 şi x — 5 # 0 , deci x — 5 > 0 , adică x E (5, oo);
X |1
c ) ----- - > 0 şi x 1, de unde x E ( — oo, —1] U (1, oo);
x — 1 '
d) X 5*0 şi 1 — x ^ 0, deci x E [ —1, 1);

1— x
1— x
e) - > 0 şi x, -ţ- 1 # 0, de unde x E (—1, 1];
x 4-
f) Cum x 2 2x + 1 \ x — l ) 2 ^ 0, oricare ar fi x £ R, trebuie
doar ca 2 —; x > 0.
167
. x -j- 1 . A x -j- 1 — 2x -4- 1 —x-)-2
8. a) Se sene succesiv:--------------1 > O , -------------------- r-----> 0 , ----------- >
2x — 1 2x — 1 2x— 1
O, deci 3 - ( x - 1) ( * + j ) < 0 ^ - 2» + 4 <
[2 J x —1 x —1
<0 deci x G ( —oo, 1) U [2, oo);
1 1
c ) ----------- f- -------- < 0 <=> < 0 (1 + x) (1 — x) < 0
x -f- 1 1—x (1 4- x) (1 - x)
1+ x > 0 1+ x < 0
(fiindcă 2 > 0 )
1—x < 0 11-
fx — 2 < 0
x >0
, adică x E ( —oo, — l)U (l,o o );
d) (x — 2) (x — 3) < 0«s> 2 < ° sau i 1 o a d ic ă x € (2 , 3);

lx — 3 > 0 x —3 < 0
x2 — 2x — x 2 — x 4- 3x 4- 3
e) <^ 0_ <~=> <0-
(x - 3) (x — 2) (x - 3 ) (x - 2)
(x — 3)-(x — 2) < 0, vezi punctul d);
x2 4" 2x 4-1
f) Inecuatia dată este echivalentă cu in e cu a tia ------------- ---------- <
' (x 4- 1) (x - 1)
< 0 ^ ^ ± i < 0 ,x € ( -l,l) ;
x — 1
g) Deoarece x2 — 6x 4- 9 — (x — 3)2 > 0 pentru x # 3, rezultă că
— -----— < 0 o —-— <()■«• x — 1 < 0 -o -x G (—"oo, ! ) ;
x — 1 x —1
x + 2
h) x + 2 ^ 0 ş i x ^ — ^ => x G [ —2, 0°)-\|- 2~|’ ac^ca
(2x + l)<
x G —2 , ---- —^ u f ---- — .ooY« i) — — - > 0 x —1 > 0 o x G (1, oo);

2J ( * 2 / x — 1
j) Deoarece x2(x4 4- x2 + 1) $= 0 =©■ x G (1, o °);
, , x2(x —2) A x —2 . ■ ov
k) ——--------- > 0 <=* —-------- > 0 <=> x G' (2, 3),
3 —x 3— x
/j*2/j, ţ Q\2
1) vezi punctul k); x G [ —2, 3); m) — ---------->0<*»x—5>0*s»xG (5, oo);
x —5
n) x2(x2 4- 1) |x 4- y j 8 (2 — x) < 0 2 — x <<0 x £ (2, oo)
o) —— ^ -----— > 0 o —----- - > 0 o x G (—oo, 1) U (5, oo) deoarece

x —5 x —5
pentru x = — 1, E(x) = 0;
p) Cum x256 4- x90 + x4“ 4- x2 4- 1 > 0 şi x4 + x2 4- 1 > 0, pentru orice
3 n~
x G R, rezultă că «ecu aţia dată este echivalentă cu inecuatia:------------- <
• —x 4- 1
< 0 x G (1 ,3 ].
9. a) Din (a — b)2 ^ 0, oricare ar fi « G R , &GR, rezultă că a2 4- b2 >
> 2ab, egalitatea avind loc dacă şi numai dacă a — b;
168
b) Adunăm membru cu membru relaţiile: a 2 + b2 = a 2 -j-b 2 şi a 2 + b2 >
> 2aă, obţinîndu-se2(a2 + b 2) > (a - f 6)2, oricare ar fi a E R, b £ R, egali
tatea avînd loc dacă şi numai dacă a — b\
c) Adunînd în ambii membri'ai inegalităţii (a — b)2 > 0 cantitatea 4ab,
se obţine (a -f-b)2 > iab, egalitatea avînd loc pentru a = b^
d) In inegalitatea 9 a), pentru a, b £ (0,oo), înlocuim a cu ]/ a x şib =
= ]/a2şiobţinem a± ^ L cll > ]/ axa 2, egalitatea avînd loc pentru a x = a 2.
2
-q _i_ q ___ 1 1
In inegalitatea — ---- > ] / a xa 2 se înlocuieşte a x prin — şi a 2 prin —
2 ax ' a2
__ 2
obtinîndu-se: \ / a xa 2 > ----- , egalitatea avînd loc pentru a x — u2.
A +±
ttX
Am demonstrat deci că media aritmetică este mai mare decît media geome
trică (proporţională) şimedia geometrică este mai mare decît media armonică
a numerelor reale pozitive a x şi a 2;
e) Prin adunarea inegalităţilor «2+ > 2ab; a 2 + c2 > 2ac; b2 4- c2 >
> 2&c, se obţine inegalitatea cerută;
f) să observăm mai întîi că — + — >2 (vezi 9 a) şi apoi se scrie
inegalitatea sub forma

7 + 7 ) + ( 7 + t ) + ( f + ^ ) * 6' Bg*litat' a
avînd loc pentru a = b — c.
10. Se poate scrie: f(x) = 5 — (x2 — 2 x + 1) = 5 — (x — l ) 2 şi, cum

(x~ 1)2>0, rezultă că valoarea maximă aluif(x) esteluată atunci cînd (x — l)2
ia valoarea cea mai mică, adică pentru x = 1, deci f(1) — 5.
u n a+b + c „, w b + c —a c + a — b
11. Cum p = —4— ---- . rezulta ca (p —a) (p — b) = ------------------------------
2 . 2 2
1 1
= — [c — (a — 6)] •[c -f- [a — by\ = — [c2 — [a — 6)2] ia valoarea maximă
4 4
pentru a = b, deci în cazul în care triunghiul este isoscel.
- 1
12. a) Majorînd fiecare termen din membrul întîi cu — obţinem:
1 , 1 , 1 , 1 1 1 , 1 1 1 , - 1 5 .
— -j- — ------- p. — -4- — — -j- — -j- — -j- —
---------— 1
6 7 8 9 1 0 6 6 6 6 6 6
b) Se majorează fiecare termen din membrul întîi cu — şi se obţine

4
inegalitatea cerută.
1
c) Se majorează fiecare termen din membrul întîi cu — şi se obţine
3
inegalitatea cerută.
169
d) Se foloseşte inegalitatea evidentă:
1 1
, unde x £ A *.
(* + l ) 2 x(x + 1)
Dar,
1
(1)
x (x + 1) x x + i
. . 1 1
Aplicind inegalitatea de mai sus, începind de la fracţiile — pînă la Ş»
ţinînd cont de relaţia (1) obţinem:
1 1 1 1 1 1 1 1 1 - 1 1
— + — + - L- + —— 1--------b — +
l2 22 32 42 52 62 IO2 < l 2 + 22 + 2 •3 + 3 • 4 +
1 1 1
+
9-10
= 1+ — + —- —+ —
4 2 3 3
14 + 14 - 15 +
4*5 5 •6
1 1 , 1_ 1 . ,1 + 1 _ 1 ==1 _ 1<1
+ J ~6 + 9 10 + 4 + 2 10 4 10 4
II.7. ECUAŢII DE GRADUL AL DOILEA
22 2
2. w = —9; n = 8. 5. a), b) şi c). 6. a) m — — ; b) pentru p — — .
o o
7. a) £x = ^2 — 0; b) = a;2 = 0; c) x £. {0; 6 }; d) x £ {0; — 7};
e ) x £ (0; 4 }; f) x £ 0; - | J ; g) a ;£ Jo; -|| ; h) x £ { 0 ; 3 } ; i ) ® £ { - 5 ; 5 } ;
j) a ;G { _ i 0 ; i o } ; k ) x £ { - i / 7 , 1 / 7 } ; 1) - 1 ; IJ j
n ) * £ 0 ; O) X £ 0 ; p) * £ 0 ; r) z £ { - 1 ; 5 }; s) * £ { 2 ; - 8 }; t) z £ { 6 ; 10};
u) a; £ ( - 2 ; 9 }; v ) ® £ { — | /5 ; - 1 / 7 } ; w) ® £ { « , 1 /5 }. 8. a) gj = g ;'
a;2 = —a; b) = 0; x 2 = — m; c) Xi = } / « 2+ ^2;*p2 = — 1 / a2 + £2;
a —b b—a
d) arx = 0; x z = 36; e) x 1 = 5 ; f) * i = z2 =
5 - x -2 = 5 ' ' - a2 + J2 a2 + 6 2'
2 4
g) rrx = 2tw; a;2 = 3rc. 10. x x = — ; x2 = — • Ecuaţiile au aceleaşi soluţii.
3 5
în general, pentru orice m £ R * \ { 0 } , ecuaţiile ax2 + bx + c — 0 şi
max2 + mbx + mc — 0 au aceleaşi soluţii. 11* a) Xi — 3; x 2 = 5; b) X\ = 2;
’ _33 j
x 2 = — 5; c) a;x = 1; xz= — 96; d) Xi = 1; x %— ’ e) x i = x z ~ ‘
j, _ 5 + 1 /3 7 „ 5 — 1 / 37 . ^ ecuaţia nu are rădăcini reale;

“ îl x i — ------ c ------ > X z --------- 5— — ’ '
170
13 1/3-4 -1/34 .. 2
g) xx= i;,x2= ~ ; h) xj = — : x2— ■
— ^----- : i) ) , xo
x2 =
3 ’
.. 10 „ ,. - 7 ± 3 l/5
j) #1 0 ) %% — 6 j k ) #1,2 : ; 1) x ! - —7, 22 = 7; m) Ecu-
aţia are sens pentru £ R \ { 2 ; 5} ; după eliminarea numitdfilor şi efectuarea

j
14
calculelor se obţin valorile x x ---------- şi x 2 = 2; pentru ecuaţia din enunţ
,' - 3 -
14
convine numai soluţia x x = — — ; n) x 1 = 2. După eliminarea numitori-
- 3
lor, ecuaţia obţinută are rădăcinile x 1 = 2, x 2 = —1. Deoarece domeniul
maxim de existenţă al ecuaţiei este R \ { —1; 1}, comune ca soluţie, pentru
ecuaţia din enunţ, numai x x = 2; o) Fracţiile au simultan sens pentru
I 1 3 1
x £ R \ - 3 , + 2 , - 2 , - | , l , | . în aceste condiţii se pot simplifica prima
şi a patra fracţie, după care se elimină numitorul. Ecuaţia de gradul.doi care

7
se obţine după efectuarea tuturor calculelor are rădăcinile as = 1, x« — — •
25
• . 7
Pentru ecuaţia din enunţ convine numai valoarea x 2 = — ; p) Xi = 13.
25
După eliminarea numitorilor, ecuaţia de gradul doi obţinută are rădăcinile
1
x, — 13 si x 9 = —- Deoarece domeniul maxim de existentă al ecuaţiei
( 1 1 )
date este R \ j ------ » — >, convine numai x L = 13; r) i 1 = a + i , i ! = 0 ;
. 2 2.
1
s) Xi = , x^ = 0, pentru n \ t) Dacă şi bÔ ecuaţia are
m+ n
rădăcinile a;lj2 = ± V 4 «2 + b2\ în caz contrar, ecuaţia nu are soluţii deoa
rece, în acest caz, nu este satisfăcută condiţia a :£ R {2a + b, —2a + b};
u) Se impun mai întîi restricţiile: bÔ şi a ; g R \ { —a, 2b + a } . Rezolvînd
ecuaţia în aceste condiţii se constată că dacă a =•&, atunci orice valoare
* G R \ { - « , 2 J + a} verifică ecuaţia, iar dacă a ^ b rădăcinile ecuaţiei sînt
x x == a şi x 2 = b. 12. a) x x == — , x 2 = 0. b) Ecuaţia are sens pentru a ^ —1
:• 2
şi s G R \ { 0,2). Ecuaţia de gradul doi obţinută după eliminarea numitorilor
are rădăcinile x x — a 4- 1 şi x 2 = b -ţ- 1. Pentru ecuaţia din enunţ, x x va fi
rădăcină numai dacă a ^ 1 (condiţia a =4 — 1 a fost pusă), iar x 2 va fi
rădăcină numai dacă b ^ ^ 1; c) x x = a — 3, x 2 — a — 1; d) x x — a,
x 2 — b; e) Se scrie ecuaţia sub forma: [x 2 — {ax — b)] •[x 2 4- {ax — 6)] =
= \ x2—{bx—a)]-[x2jr{b x—aY\\ după efectuarea calculelor, se ajunge la ecuaţia
{ax — b)2 = {bx — a)2, de unde: ax — b = ± {bx — a). Ecuaţia din enunţ
va admite rădăcina x = — 1 dacă a ^ b, x = 1 dacă a # —b si o infinitate
3x — 4 ’
de rădăcini dacă a = b sau a —- — b: f) Se notează----------= t si se obţine
x —2
o ecuaţie în t care are rădăcinile tx = — 5 şi t2 = — 4. Revenind la notaţia
făcută se găsesc, pentru x, valorile 3 -şi 4 care convin ecuaţiei din enunţ,
fiind verificată şi condiţia x =4 2 ; b) Deoarece x = b nu este soluţie a
171
ecuaţiei, se face notaţia — t obţinîndu-se, după efectuarea calcu-
x —b
5 3
lelor, o ecuaţie de gradul doi în cu rădăcinile U = — si t? — — . Pentru
t,
3 5
s . 3a + 5b . 5a 4- 3b
ecuaţia dm enunţ se vor obţine rădăcinile x, = ------------si x-> = ---------------
8 8 ’
i) Ecuaţia se poate scrie (c2x 2 + a2)(c2x 2 — b2) = 0 => x x = — , x 2— — — .

c c
13. a) Notăm x 2 — 3x = t şi obţinem o ecuaţie în f, de gradul doi
cu rădăcinile t\ = —2 şi t2 = 4; revenind la notaţie, găsim x 1 = 1, x 2 — 2,
5 4-1/29
£3= — 1, £4 = 4; b) 1; 4 ; -----4-----; c) Se înmulţeşte primul factor cu al
treilea şi, respectiv, al doilea cu al patrulea, după care se notează x 2 —
— 2x = t. Obţinem în final rădăcinile ecuaţiei în x: 1 ^ 1 X 5 , l ± 2 ( / 5 ;
d) Se înmulţeşte primul factor cu al patrulea şi, respectiv, al doilea cu al
treilea, după care se notează x 2-\- 5x = t , obţinîndu-se o ecuaţie în t cu rădă
cinile = —8 şi t2 = —2. Pentru ecuaţia în x obţinem rădăcinile xh2 =
— —— . 14. a) A = m2{m + 2 )2> 0, deci ecuaţia are soluţii (reale),

A
pentru orice valoare (reală) a parametrului m\ b) Xx — —m — 1, x 2 —
1
; c) Ecuaţia are o singură soluţie, dacă discriminantul ei este
m+ 1
0. Din m2(m 4- 2)2 = 0 obţinem m — 0 sau m - 2.
Observaţie: Dacă m = — 1 atunci ecuaţia degenerează într-o ecuaţie de

gradul întîi, cu soluţia x = 0. 15. a) A = 108 m + 76 < 0 dacă şi numai
19
—o o , ------ 1. In acest caz, ecuaţia nu are soluţii; b) m = ------- -
27J 27'
19 ţ
c) m Q |— — , - f oo ; d) ecuaţia este echivalentă cu x 2 -j- 8x — 3 = 0,
27
de unde x x = —4 + 1/19 şi x 2 — —4 — 1 /1 9 ; Avem 1 / 1 9 « 4,35 (cu o
eroare de cel mult o sutime). Deci Xx « 0,35, x 2 « —8,35.
16. Dacă x — — 1 este rădăcină a ecuaţiei, atunci: (2m + 3) (— l) 2 -f

(m + 2 )(—1) — [m + 1) = 0 2m + 3 — m — 2 — m — 1 = 0 0 = 0,
deci ecuaţia admite rădăcina x — ~ 1 pentru orice m g K . Pentru aflarea
celei de a doua rădăcini se poate aplica formula:
—{m + 2) ± 1 / (m + 2)2 + 4(m -ţ- 1)(2m -ţ- 3) „

Xl’2 = ---------------------------2(2 m + 3) "" 6 - SaU-
m+ 1 m+ 1 m+ 1
Xi •X2 — — ( —1) ■x 2 = X2 —“
2m + 3 2m -J- 3 2m -ţ- 2
17. Pentru x = 1 avem: (m2 + m + 1) • l 2 — (2m + 3) • 1 - f m2 +
+ 2m -f- 2 = 0 2m2 + m = Q /«x = 0, m2 — ------ şi pentru m = 0

2
172
ecuaţia devine: x 2 ~ 3x + 2 = O =*• a;g (1, 2}. Se procedează analog pentru
1
m = —
18. Ecuaţiile: ă1x 2 + biX + Ci = 0 şi 'a^x2 + bzx + cz = 0 admit ace

leaşi rădăcini dacă — = — = — . In cazul de fată: —-----— — — —— = — etc..
^2 c2 2 j -f- 1 20
19. Se rezolvă ecuaţiile, apoi se află suma, produsul şi suma pătratelor

rădăcinilor. . V
20. 9 şi 16. 21. 15 cm; 8 cm. 22. Notăm cu x lungimea circumferinţei

roţii din spate. Roata din faţă are lungimea circumferinţei egală cu x + 1.
840 840 _ 12 12
Formăm ecuaţia: = 70 sau ------- = 1 de unde rezultă
x x +1 s s+1
x x — 3 şi x 2 = —4. Valoarea s 2 = —4 nu convine, rezultă 280 rotaţii
respectiv 210 rotaţii.
23. Notăm cu x timpul necesar autoturismului pentru parcurgerea dis

tanţei de 120 km. Deci s-ţ-1 este timpul necesar camionului pentru parcurge
120 120
rea aceleiaşi distanţe. Formăm ecuaţia: = 20 care are soluţie
x x +1
convenabilă X = 2. Rezultă că viteza autoturismului este 120: 2 = 60 km/h
şi viteza camionului este 40 km/h.
24. Notăm cu x numărul elevilor care trebuiau să participe la excursie.

3600
Fiecare elev trebuie să plătească pentru excursie lei. Formăm ecuaţia:
x
000 \
(x + 6) •I----------- 21 = 3 648,care are rădăcinile s x = 90; x 2 = —120,care nu
convine. Dar la excursie au participat încă 6 elevi, deci în total au luat parte
3600
la excursie 96 elevi. Fiecare elev trebuie să plătească iniţial : 40 lei.
90
25. Dacă prin cele două robinete în 16 minute curg 432 1 de apă, rezultă
că într-un minuţ curg 432 : 16 — 27 1 de apă. Se observă că: 7 minute şi
12 l
12 secunde = 7 minute = 7 — minute. Notăm cu x timpul exprimat în
60 5
minute în care curg prin primul robinet 432 1 de apă. Prin al doilea robinet
curg 432 1 de apă în x + 7 — minute. Debitul primului robinet este de ^ 3 1 .

5 x
432
iar al celui de-al doilea robinet este de 1.
1
x + 7—
5
173
432 432
Formăm ecuaţia: + 4— o 5x2 —. 124a: 576 = 0
16
x+ 7 -
5
62 ± 1 /3 844 +J2 880 62 ± / 6 724 _ 62 ± 82.
*1,2
_ 5 “ 5 “ 5
62 + 82 144 . 62 - 82 -2 0
Xi = = ------ minute, x2 = —4 care nu convine.
5
432 432 -5
= 15 litri de apă curg prin primul robinet pe minut.
144 144
432 432 432 . _ „ . , . ,. .

--------------= ------= ------ = 12 litri de apa curg prin al doilea robinet pe minut.
144 36 180 36
26. 1) Fie x numărul de zile. în care prima secţie ar fi terminat lucrarea.

A doua secţie ar fi terminat lucrarea în x — 48 zile. Formăm ecuaţia:
1 „„ x(x — 48)
= 70 70, adică x 2— 188a;+ 3 360 — 0 şi găsim
1\ 1 2a;- 4 8
---- _j----------------
x -a; — 48
Xj = 168 soluţie convenabilă şi x 2 — 20 care' nu convine. Deci prima echipă
a lucrat 168 zile, iar a doua echipă a lucrat 120 zile.
2) Dacă a şi b reprezintă sumele primite de fiecare din cele două secţii
a b a -)- b 2 400 000
rezultă: -----= ------= şi găsim: a = 1 000 000 lei
T =_ — + —-
168 120 168 120 168 120
şi b = 1400 000 lei.
27. Notăm cu x procentul cu care a fost făcută reducerea. Avem :
1 800 — 1 800 — preţul trusei după prima reducere şi (1 800 — 18 x) —
X
— (1 800 — 18a;) • preţul trusei după a doua reducere. Formăm ecuaţia:
1 800 — 18a; — (1800 — 18a;) •—^

— = 1 458 care are soluţia x 1 = 10 şi
100
x 2 = 190 care nu convine.
28. Notăm cu 1 (un întreg) volumul bazinului şi cu x numărul de ore
în care apa care curge prin primul robinet ar umple bazinul. Al doilea
robinet ar umple bazinul în x -f- 8 ore. Apa din primul robinet umple pe oră
1 1 3fi
— din bazin iar din al doilea — -— din bazin. Formăm ecuaţia: 9 — I----- h
x x+ 8 5ţ x
1 \ ............................ .
+ -— — 1 = 1, -ţfe unde: 48(a: -j- 8 + a;) = 5x(a; 4- 8) deci 5x2 — 56a; —
x + 8/
— 384 = 0. In 16 ore umple bazinul primul robinet şi în 16 -f- 8 = 24
ore umple al doilea robinet bazinul.
29. Se procedează analog ca. la problema nr. 23.
174
11.8. LUCRĂRI PENTRU VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR
Lucrarea ar. 1
î . a) — 3 x2z; b) 0; c) 0; d) 0. 2. a) — x + y, b) x — y 2; c) 3a; — 3y-

d) 2a; — 2y - f 1; e) 2a:2 — 4a;y + 5a:4 - 2?/2 — 5 ? /+ 2; f) 4xy. 3. C{x) —
— 2a;4 — 6a;3 4- 2-a;2 — x — 2; b) 0, pentru că Q{x) — P(x) = C(x). 4. a) 0-
b) — A ah — 2ac -\-2b — 2cz — 2a2.
Lucrarea nr. 2
1. a) a;18 — 618; b) 16a;4 — 81 y4; c) 4(x + y)2 — 9 = 4(a:2 + 2 xy -4- a/2) — 9
etc. d) x — 3y + lj|-^- x + 3y — i j = ^ x 2 — (3 y — l )2 etc.; e) (2a: —
- 3 y)2 - (4a - 5b)2 etc.; f) {[a + 1) - (1 - a)? - b} -{[(a ~ 1) 4 - (i +

+ a)]2 + b} - 16a4 - b2.
1 1 1l ( 1 \2
2. Observăm că y — a2 -j— - + 2 •a •-------2 •a •— = I a H------j — 2 =
a2 - a a \ a/
= a;2 — 2, iar 2 = + (a2)2 = |a2 + — 2 == î/ 2 — 2 = { x 2— 2)2— 2 =
3= a;4 — 4a; 4- 2.
3. a) (a + b)(m — 2n + 1); b) ( x + y ) ( a —2b)—(a—2b)(x—y )—(a—2b)=
= (a — 2b){x + y — x + y — 1) = (a — 2b){2y — 1); c )(a + J + c)(x — y 4 - z);
d) (x - i ) 2 - (x - 1) (2 + a:) + 3(a; - l ) 2 + 3(a: - 1) = 3(a; - l ) 2.
4. a) |a: — — j ; b) |a — 2b etc.; c ) ( V ' 2 x — l ) 2.
5. a) 1; b) 2a;2 sau —2a;2; c) 9y*.
Lucrarea nr. 3
î . a) z{xy — a)[xy + a)(x2y 2 4- a2); b) (x — y)2(x + y)[x2+ y 2)(xi+ y i)]

cj [10(a; — y ) f — l 2 — (10a; —10?/—7)(10a;—10jH-7); d) ( 9 + x ~ y ) ( 9 —x + y ) ;
e) 25[(3ă; — y 2)2 — (a — b)2] — 25(3a: — y 2 — a + b) (3x — y 2 - f a — 6);
f) (2a:2 - a; + y)2 - (2a;2 - l ) 2 - a; + y + 1 = ( ~ x + y + 1) ( i x 2 - x +
+ y - 1 )4 - (—4 + y + 1) = (—* + y + U U z2 — * + y).
2. a) 4a;4 4- y 4 = 4a;4 4- 4a;22/2 + yi — 4a;2?/2 = (2a;2 4- ?/2)2 — 4a:2?/2 =
= (2a;2 + y 2 — 2xy)(2 x2 + V2 + 2a;?/);_b) 16a;44- 1 = 16a:44- 1 4- 8a:2— 8a:2=
= (4a;24 - l ) 2- 8a;2 = (4a;2 4 - 1 - 2 ] / 2a;) (4a;2 + 1 4- 2 j/2 a ;).
3. 1) a) P (x + 1) = (a; 4- U2 - 2(a: 4- i ) - 1 = a:2 - 2; b) P (x - 1) =
= a;2 - 4a; 4- 2; c) Q(y 4- 3) = (y + 3)2 + 1 = y 2 4; 6y 4- 10; d) P(Qiy)) =
= (y 2 + D* - 2(y2 4- 1) - 1 = y* - 2.
2) a) (2/ — 1)2( 2/ 4- l ) 2; b) 2(a; - l ) 2.
175
3) a) P{ 1 + | /3 ) = (1 + | /3 )2 - 2(1 + 1 / 3 ) - 1 = 1 + 2 / 3 + 3 _
2 - 2 1 / 3 - 1 = 1; _b) ^ (l-K 3 ) = ( l - l /3 ) 2- 2 ( l - l / 3 ) - l =
4. a) 99-101 = (100 — 1)(100 - f 1)=1002—1 = 9999; b) 9 5 -1 0 5 -1 0 0 2 5 -

(100 - 5) (100 + 5) (1002 + 25) = (1002 - 52) (1002 + 52) = 1004 - 5Î
Lucrarea nr. 4
1. a) 8a3 + 36a2y + 54^ 2 + 27a;3; b) a3 - 1 x 2y + 1 Xy 2 - 1 y3.
c )_^4 + 2a;3 + 3a;2 + 2a + 1; d) a;4 — 2a;3 + 3a;2 — 2a + 1: e) a;4 — 2a-3 —

- a2 + 2a + 1; f) 27a;3 - 8; g) 27a;3/ + 8z2; h) a;9 - y 9; g) x * _ i.
2. Pentru punctele a), b), c), d), e) vezi exerciţiul 1;
* f) [(3a + 2y) - (3a; - 2y ) f = 6 4 / ; g) (3a; - y +
’ a + b)3.
3. Din identitatea (a; + y ) 3 = a:3 + / + 3Xy(X + y), rezultă că:
a;3 - f / = (a; + y)3 — 3 Xy(x + y). Considerînd X = a şi y = — se poate
sene: a
+ i ) 3“ 3(“ + f ) ’ d,ci ‘,’ + 7» = 2-
4 . a) (3a — 2y) (9a;2 + 6a:y + 4 / ) ; b) (a; — 2)3 — l 3 — [(a; — 2) — 1V
•[(* - 2)2 + ( * - 2 + 1)] = ( * . - 3) (a;2 - 3a; + 3); c) (a3 - / ) (a3 + / ) =
= (a — y) (x + / ( a 2 — xy + / ) (a2 + xy + / ) ; d) (a + 6 — c — 1) (a +
+ 6-C+1); e) [ x - { x - l ) ? - y 3 = ( l - y ) ( î + y + y*).
Lucrarea nr. 5
1 1 3
— 3a2--—+ 3a •- - «3~ 3a S ( a ------ - — etc.
a ar a3 al a . a3
sau astfel a3 —
l a - -1 ' î ( 1\ \ P 1 12 1
a + -a 22 + 1) (a— - + 3 — 3(9 +
l a J LI a)
+ 3) = 36.
2. Pix) = (a2 — 2a + l ) 2 = (a — l ) 4; Q(x) = a2(a — 2)2 — 1 = (X2 —
— 2a — 1) (a2 — 2a + 1) = (a — l-)2 (a2 — 2a — 1) = (a — l ) 2 (a — 1 —
— 1 /2 ) (a — 1 + j / 2 ) ; b) P(a) = Q{a) = 0 deoarece a2 — 2a + 1 = 0.
3. a) C(x) = a 2 + a + 3 şi R {x) = 3a — 2; b) C(X) = a3 — a2 — 2 si
i?(a) = 2a + 4; c) C(a) = —3a2 — 4a — 8 şi R(x) = 17.
4. Restul împărţirii polinomului P(x) prin x — a este egal cu P(a).
5. Din condiţia P ( —1) = 0, se determină valoarea lui m si apoi
T — P { —2). '
6. Polinomul-^P(a) fiind divizibil la (a — 1) (a + 1), atunci el este divi
zibil şi la a — 1 şi la a + 1. Din condiţiile P (l) = 0 şi P ( ~ 1) = 0, rezultă
a — b = —1. P(x) = a3 — a2 — a + 1 = (a — l ) 2(a + 1). b) Q(x ) — (a —
- l ) 3(a + l) + (a + 1)4= (a + l)[(a - l ) 3 + (a + l ) 3] = ( a + l).2 a (a 2+ 3 ) =
= 2a(a + 1) (a2 + 3). ;
176
Lucrarea nr. 6
1. a) Cel mai mare divizor comun este x(x — 1) (x + 1) (x — 2). Cel mai
mic multiplu comun este 6xz(x — l ) 2 {x -f- l ) 3 (x — 2)3. b) Cele trei polinoame
nu au factor comun decît pe ^ 1 , cel mai mic multiplu comun este (x — l ) z(x2 +
+ # + ! ) ; c) Se descompun'în factori polinoamele, obţinîndu-se: [x —l ) 2( x + l ) ;
(x — 1) (xz + 1); (x — 1) (x 4- 1) (xz 4- 1); (x — l ) 2; (x — l ) 3 deci cel
mai mare divizor comun este (x — 1) şi cel mai mic multiplu comun
este (x — l ) 3 (x 4- 1) (xz 4- 1).
2. a) Se descompun numitorii în factori: x 3 — 1 = (x — 1) (x z + x + 1);
x — 1 = x — 1; z 2 -|- a: + 1 = a;2 + :z + 1. Deci numitorul comun este
(x — 1) (x 2 + x + 1). Prima fracţie se „amplifică cu 1, a doua cu x z +
+ x + 1, iar a treia cu x — 1. b) Numitorul comun este: (x — y )z (x +
+ y)2 (x2 + y 2)- e) Numitorul comun este: (x — y)3 (x + y)3.
3. Se pime de fiecare dată condiţia ca numitorul să fie diferit de zero.
a) x G R \ { 0 } ; x £ R \ { 1 } ; î G E \ { 1 } ; î G R \ { - U } . b) x * y;
. 3
X ^ —y-, X ^ y şi x ^ — y] X ^ y ; - x ^ — — y.
A
Lucrarea nr. 7
1 1 x —y 1
1. — . 2 . — ———— ■ 3. . 4.
2 2(x + y) (x + y) {xz + y 2) x 2 + 2x + 4
5. (2x y + z) (4xzy z + zz). 6 ^x + ^ . 7. x + ^ . 8. X -------

x + 1 5
x xy
9. 1 0 .5- î + - ? . 11. x ~ » . 12. • 13. a — b.
(X + 1) 5a + 4 x + y —z y -1
x — 2y 1e (a2 — ab + bz)[x2 — 5x -f- 25)
14. - 1 . 15. . 16.
x + y —.z X
5a + 3b x(x + 1)
17. *(* + ,). 18. I h + W i+ J L . 19. . 20.
x x2 -f x + 2
2 1 .— — . 22. x -i. 23. (1 - y)(— + 2) . 24. 1. 25.

x+5 VIO } ax
Lucrarea nr. 8
1. 1. . 4. ~ 2* - ± i . 5 . 1
y x 2(x 4- y)2 2 (y 4 - 2x) x
6. i _ . 7. — 8. — + - 3 .
2y x x + 1
177
Lucrarea nr. 9
1. a) Se pun condiţiile x ^ 0 şi x ^ 1 şi rezultă x — —3;

b) Ecuaţia se scrie succesiv: x 2 — 2x + 1 — 3x — 2 + —— —
x —1
= x 2 — 1 — 3, punînd condiţia ca x — 1 ^ 0, adică x # 1 se simpli
fică cu x — 1 şi rezultă —4a; — —4, adică x = 1. Deci ecuaţia ml are soluţie,
adică x £ 0 ; c) Pentru i £ B \ { - 1 , 1}, ecuaţia se scrie sub forma:
1 , 1 2s + 1 . , . ....
---------- j---------- = ------------- =>0 = 1, imposibil. -
x —l x + i x2 — 1
2. a) După efectuarea calculelor ecuaţia se scrie sub forma mx(m — 1) =
= 3m{i — m), de unde: x — — 3m{m---- 1)^ ^ adică, pentru m + 0 şi m j* 1,
m(m — 1)
x = —3. Dacă m £ {0,1} ecuaţia este satisfăcută oricare x £ R.
b) Pentru x ^ m şi x ^ —m, ecuaţia se scrie sub forma: x 2 + mx -\~
+ m2 + x 2 — mx m2 = 3m2 + 4rax + x 2 + x 2 — mx — 1 <*- 3mx =
^ -- ŢYl^
= 1 — m2, de unde: x = --------- -, cu m ^ 0; pentru m = 0, ecuaţia se
3 to
^ ^ . . .
s c r ie ----- f-----= a;2 + a; — 1, a; 7^ 0 şi 0 = — 1, deci este incompatibilă.
x x
3. Dacă se notează cu x lăţimea, atunci lungimea este 2x şi aria drept
unghiului iniţial este 2x2. Pentru aflarea dimensiunilor dreptunghiului iniţial,
se scrie relaţia între ariile celor două dreptunghiuri |a; + ~~ j (2a: — 3) =
8a;2
_ —-----12, iar latura pătratului este 3 cm.
4. Se notează cu x lungimea itinerariului şi se poate proceda, spre exem

plu, astfel:
Distanţa parcursă Distanţa rămasă de parcurs
I. în prima etapă: I. după prima etapă:
x + 15 x + 15 4a; — 15
— +3 = km, x — km;
5 5 5
II. în a doua etapă: II. după a doua etapă:
4a; - 15 4a; — 45 , 4a; — 15 ■4a; — 45 8a;,
2 = ------------xm,. --------------- —--------- = — km ;
15 5 15 15
III. în a treia etapă III. după a treia etapă:
1 8a; , , 2a;+ 60. 8a; 2a; + 60. 6a; — 60 2a; — 20
km;
4 15 ■ 15 Î5 ' 15 15
IV. în a patra etapă: IV. după a patra etapă
2a; — 20 x 7x — 120
— km, km.
6 5 6 30
Ix - 120
Deci pentru etapa a cincea au rămas km, unde x — 60 km.
30
178
5. Fie. x numărul de piese prevăzute în planul lunar. Ecuaţia este:
93 . x - x 1 (
----- x-\- x-\~-------+ :-----------F — ( x + — ) = 3 240.
100 10 10 10^ 10)
Lucrarea nr. 10
. . .
1. a) (3; 4); b) sistemul este incompatibil; c) sistemul este compatibil
nedeterminat.
/
2. Aţi găsit valorile ® = l ş i y = l ? Acestea verifică prima ecuaţie, dar
nu verifică a doua ecuaţie, fiindcă numitorii trebuie să fie diferiţi de zero.
Desigur că'trebuie pusă la început condiţia ca x G R \ { — 1, + 1 }.
1
3. a) Se pun condiţiile x ^ 0, y 0, a ^ b ^ 0. Se notează — — z:
x
ţ
— = t. In final, soluţia este {a, f} . b) z = . bî + 1, y = m — 1; m ± 2n.
Lucrarea nr. 11
1. a) E R ; b) x £ ( - o o , 1) U (2, oo); c) Cum x 2 4- 1 > 0 , oricare ar

z
fi a; rezultă ca
x2 + 1
<0 1
< 0 etc.;
x -p 2 a: -j- 2
x2 + ' 1 x 2— 2a: + l A ( x —l ) 2 n A A,
d) ----- -------- 2 < 0 < ^ --------------— <0«s»--------- ^0, x ^ 0 o x £ . ( —oo, 0);
a;
e) x G ( f , + o o j ; f) ; * G ( - o o , —4] U [5, oo).
2. a) x G oo, ^ j n o o j = 0 ;b ) a:G(—oo, 3] n[3, o o )-= {3 };
c) a ţe(—3, oo) n[0, [0, oo) = oo).
3. A = {6, 7}, 5 = {6}.
4. a) Efectuînd împărţirea, obţinem cîtul C(a;) = x — 2 şi restul —1,

1
deci putem scrie E(x) = x — 2 — ------- ; b) Cum a; £ Z, atunci x — 2 £ Z
a; — 1
1
şi i?(a;) G Z, dacă --------- £ Z. Valorile întregi ale lui x pentru care
x —1
G Z sînt date de condiţia ca numitorul să fie divizor al lui 1, deci:

x —1
a; •— 1 = 1, a; — 1 —1. adică; a; G {0, 2}.
179
12*
o. a) E(x) = (x — l)2-(-2 pentru orice î £ R \ {—1} şi, cum (x + l )2 >0,
valoarea x = — 1 neputînd fi luată, fiindcă E(x) nu este definită, rezultă
că (a: + l ) 2 + 2 > 2 ;
b) — - >
E{ x) - 2
0 :— L— >o, x £ R \ { —l } ;
(x + l ) 2
c) E (y2) = —— 1- 2 = (y2 + l ) 2 + 2. E (y2) ia valoarea minimă
y2+ 1
pentru acel y pentru care y 2 + 1 ia cea mai mică valoare, deci pentru y = 0
şi atunci £(0) = 3.
Lucrarea nr. 12
1. Spre exemplu: a) ]/ 3 = — •3 = ;
. 2. a) J / 2 2 - 3 + 2 l / 3 - 3 2 + 3 K 3 * 5 2 - 9 K 4 2* 3 - 2 l / 3 + 6 l / 3 +
+ 15 / 3 — 36 1 /3 etc.
3. a) (1 /2 + 2 1 /3 ) 2 = 2 + 2 ] / 2 (2 1 /3 ) + 22 •3 etc.;
o) ( î - K 3 ) 3 = i - 3 i / 3 + 3 K 3 “2 - K F ^ i-a K ă + Q -s j/ă ;
f) j / 7 + 2 l / 6 •1 / 7 - 2 K 6 = V ( 7 + T K 7 ) ( 7 - 2 l / 6 ) = 1/ 49 - 4 :6 =
= 1/25 = 5;
g) 1 / 8 1 - 9 - 5 = 1/81 - 45 = 6 ;
4 a) K 3 . K 3 . c) V I . d) (2 1 /3 + 1) (1 + 2 ţ / j )
4. a) -3- , 6 ) 6 , c > 3 ’ a> 1 - 4 - 3 ' " • etc.
( 3 - 2 / 5 ) 0 1 / 5 + 2) ^ .
e)
9 - 5 -~4
5 1/ 6 + 1/2 _ 1/ 2^3 + 1/2 _ 1/ 2(1/3 + 1) _
1/ 2 ;
*^ 1/3 + 1 ' 1/3 + 1 1/3 + 1
1/27 + 1/45 3(1/3 + 1 /5 )
b)
1 /3 + 1 /5 ~ 1/3 + 1/5 -3 ; c ) 1 / 3 ;
d, ( 1 / 6 + 1 /3 )+ ( 1/ 2 + 1 ) = j / 3 ( j / 2 + 1) + (1/2 + 1 )
" (y S + l p + D ( / 3 + 1 ) 0 / 2 + 1)
= (1 /2 + 1 )0 /3 + 1) = 1. e) ___ - i ] O 'X + y ? pt
( W + 1 )0 /2 + T ) ’ ( ]/2x ? / ) ( / 2 a ; + y) ^
6. a) f f k i / + K j ' l • l/a:y O + 2] / x y 4- y — 2 / a;?/) — + + V <

LVI/ 2/ 1 / * / ■
‘ V x y :(x + y ) = 1; b)
/a :? / 1 / a: — | /y 1/ ?/; — 1.
180
Lucrarea nr. 13
1. Graficele funcţiilor liniare f ( x j — mx, m g R, conţin originea axelor.
2. Graficele funcţiilor liniare f(x) = mx + n, cu m constant şi n variabil,

sînt drepte paralele.
3. Funcţia liniară f(x) = mx 4- n, unde m = 0, este constantă. Graficul

său este o paralelă la axa OX.
4. Nu, fiindcă punctele nu sînt coliniare.
5. Se scrie forma generală a funcţiei pătratice f(x) = ax2 + bx + c şi

se impun condiţiile: f ( 0) = 0, f ( î ) = 1 şi f ( — 1) = 1, rezultind f{x) = x?.
6. Vezi figurile II.8.1, II.8.2 şi 11.8.3.
Lucrarea nr. 14
1
1. a) x ± = x 2 = 0; b) x t — 0; x 2 = A; c) x x = x 2 = ------ ; d) Se pun
2
condiţiile c & x - \ - 3 ^ 0 ş i x - \ - 6 ^ 0 , deci x g R \ { —3, —6}; e) Se notează
3x + 1 _ , . . „ \ 1 3 )
----------— t t\ — /, t%— 1 ^ X\ — 4 şi x% — 2 5 x ^ R \ — — > — 1•
2x — 3 [ 3 2j
2. a) «1 = 1; a:a = m - ; b) x x — m, x 2 = +2m .
m
3. a) Se calculează A şi se constată că este totdeauna strict pozitiv;
b) Inecuaţia este echivalentă cu: ~^m(m ^ -ţ- m * (m -(- 1) < m + 1.

4
4. Se observă că: 2 — 2 ]/ B - ţ l 4 - » = » + l - 2 ]/ n + 1 + 1 =
= = ( l/n + l — l )2 şi 2 + 2 | / n + 1 + n = ( l / n + 1 + l)2*
181
Lucrarea n r. 15
1. a) Se verifică P (2) = P ( —2) = 0, sau prin împărţire directă; b) P{x) —

= (x — 2 )2 ( x 4- 2) (a; + !)• Se poate utiliza şi rezultatul de la punctul ante
rior; c) F(x) = — -----^ -- — ; d) F{x) = 0 <=> (x — 2) (x 7H 1) = 0
- ar + 4 ' ’ •
Xi = 2 nu convine şi x 2 = — 1.
2. a) P(x) = a;2(a;4 — 5a;2 + 4) = x 2(xi — x 2 — 4a;2 + 4) = x 2(x —
— 2) (a; — 1) [x + 1) {x + 2); b) Restul este P(a) = a2(a — 2) (a — l ) ( a +
+ 1) (a + 2), pe care îl scriem P(a) = (a — 2)(a — 1) •a2-(a + 1 ) (a -f- 2).
Deoarece produsul a trei numere întregi consecutive este divizibil cu 3,
rezultă că P(a) este divizibil cu 9. Produsul a cinci numere întregi
consecutive este divizibil cu 5, deci P(a) este divizibil şi cu 5. Dacă a este
număr par, atunci a — 2 şi a + 2 sînt pare şi atunci a(a — 2) (a + 2) este
divizibil cu 8 şi deci P(a) este divizibil cu 8. Dacă a este număr impar, atunci
a — 1 şi a + 1 sînt numere pare consecutive, deci unul din ele este multiplu
de 4, în consecinţă şi în acest caz P(a) este divizibil cu 8. Cum P(a) este
divizibil cu 5, 8 şi 9 rezultă că P(a) este divizibil cu 5 * 8 * 9 = 360, fiindcă
5, 8, 9 sînt numere prime între ele;
c) Din condiţiile (?{1) = 0 şi @(—1) = 0, rezultă m = —3 şi n = —2.
d) <?(*) = (x - 1) (x + l )2 (x + 2). e) F(x) = ^ ~ 2);

x -+- 1
f)X-^X < 0 <&■- — — < 0, fiindcă x\ > 0, pentru orice x GE R.
x 4- 1 a: + l
2) \ { 0} } n z , . deci x £ {1}. A fost eliminată valoarea x — 0
pentru că, în acest caz, x 2 = 0 şi, în consecinţă, F(x) = 0.
Lucrarea nr. 16
3
1. a) E ^x) — E z{x) ; b) Ei(x) nu are sens pentru
x—1 x —3
9
i G { —1, 0, 1}, iar E z(x) pentru x GE {0, 3 }; c) x = — ;
2
8 x ~ 18
d) X(=;(— co, 1) U [ f + ~ ) ; e ) f : R \ { - l , 0, 1 ,3}-+R , f(x)-
15
2. Dacă se notează cu P(x) numărătorul fracţiei, iar cu Q(x) numitorul
său, se constată că P (l) = 4ft 4- 22k + (—2)2ft+1 = 22ft+1 — 22h+1 = 0 si
Q{ 1) = 2 •9” + 9n + (—3)271*1 = 32"(2 + 1) — 32n+1 = 32**1 — 32n+1 = 6,
fracţia poate-să fie simplificată cu a: — 1, deci nu este ireductibilă.
[x2 — ax 4- a2)2 + 9
3. Observăm că f(x) = = x 2—ax-j-a2
a;2 — ax + a2 ax + a2
3a2
Deoarece a;2—mx 4- a2= ( x — —] + - — > 0, oricare ar fi a G [ - 2, 2 ]\ {0 },
l 2J 4
aplicînd inegalitatea mediilor (vezi ex; 9.d, de la paragraful II.5) obţinem:
f{x) > 2 j/(a :2 - ax + a2)- = 6.

x 2 — ax + a2
182
Rezulta că valoarea minimă este 6. Valoarea minimă este atinsă cînd
-v.2 ~ 9
, adică atunci cînd x 2 — ax 4- a2 = 3, sau
x 2 — ax 4- a2
a ± 1 / 3 ( 4 - a 2)
încă x lt.2 -----------— — - şi aceasta există, deoarece, din a * f - 2, 2] \ { 0 },
rezultă ) a I < 2. deci a2 < 4, adică 4 — a2 > 0.
Lucrarea nr. 17
(a; + 1) (x 2 — 4) (x2 — 9) a: -j- 1

1. a) F 1(x) =
(ar - 1) (a:2 - 4) (x 2 - 9) x - 1’
Fz{x) = {x + 2) (x 2 - 9) (x 2 - 1) x+2
(x - 2) (x2 - 9) (x2 - 1) a : - 2'
F 3(x )
_ (x -f-3) (x2 — 1) (x2 — 4) x -|-3
~ (x - 3) (x 2 - 1) (x2 - 4) = x — 3 ’
;•• ' ~ - . _ " "4 . ‘ ,
b) A : K \ { - 3 , - 2 , 1, 2, 3} - R, A(x) =
x — 1
A : R \ { —3, - 1 , 1, 2, 3} -» R, /*(*) = - — •
x — 2'
A : R \ {-2 , - 1 ; 1, 2, 3} - R, f 3(x) = X ^ .
x — 3
e) Se ^rie A (x) = 1 + _ A _ . , f 2(x) = 1 + — - • f 3(x) = 1 + 6

x -l x —2 x —3
x - 1 = -1 x = 0
Cum x — X- 1 = 1 x = 2
A(x) £ z dacă ——— G Z- adică <
x -l X- 1 = 2 x = 3
x - 1 = -2 x = —1
4° Um ^ ’ R \ { —3, —2 , 1, 2, 3} -* R, rezultă x = 0; f 2{x) G Z dacă
x —2 ^ eceasta pentru x — 2 = —1 ; x — 2 = 1; x —2=2:
x g __ ’ X " 2 — 4; x — 2 = —4; deci x = 1, x = 3,' x = 4, x = 0,

•’ * CuiTl X G N Şi A : R \ { - 3 , - 1 , 1, 2, 3} - R, rezultă că
A(x) 6 Z , pentru *~ e...........................................
{0, 4, 6 }; f 3(x) = 1 + —6 — G Z dacă x - 3 = - 1,
x—3 -
1. x
: 2, x — 3 — —2, x — 3 = 3, x — 3 = —3; x — 3 = 6.
3 = — 6,
êci x = 2, x = 4, x = 5, x = 1, x = 6, x = 0, x = 9.
x "~3. Cum x ^ N
Deci A ( x ) 7 f 7 ?i h ' R \ { “ 2’ - 1’ A 2>3 } - R , rezultă x £ { 0, 4,5, 6, 9}.
A (01 — r /n\ ' 2 * ’ A(x) sînt simultan numere întregi, pentru x = 0, si
' ~ A ( 0) = .
183
2. a) E(x, y, z) = 2(X + 2y ~ y * ou x + 2 y # 0 , zÔ, < c + 2 y + l ^ 0 ;
z(x 4- 2y + 1)
b) E{x, O, z) — — » z '4 - 1 # O, * * 0 ; o) £ e ' Z <*■ z G { - 2 , 1, 1, 2\.

z
Lucrarea nr. 18
1. a) £ (x ) 1 • b ) g : R \ { - l , - l } - > R ; g (x j= 1
(a;4-l)(:E—1) ’ 4-1) (x—1)
c) f : R \ { —1, 1} -> R , f(x) = x 4- 2, graficul fiind o dreaptă de pe care
sînt eliminate punctele A [ —1, 1) şi B( 1, 3); d) x G { —l ţ !}•
2. a) Dacă se notează 19761979 = c se poate scrie a = c4 -f- 2(e — l ) 2 +
+ 4c - 1. = (c2 4- l ) 2 şi b = (c2 - l ) 2. Deci a = (197619792 + l ) 2 şi
ă = (197619792 — l ) 2; b) x = a > 6 > °’ * £ ( ~ f ' f ) *
(a; 4- a)2(^2 — 2aa; 4- 3a2) {x 4- a)2

3. a) F (x ) =
(a; 4~ 2a) (x2 — 2ctx 4- 3a2) x 4~ 2a
b) f : R \ { —2 a } R , f(x) = “ )2; c) a; G ( - 2 a , + o o );
x 4- 2a
(x 4- l ) 2
d) Pentru a = 1, f(x) se efectuează împărţirea şi se obţine
x 4- 2
citul x şi restul 1, deci f(x) = x ■ a == 1, b = 0, c — 1; - e) Cum
x + 2
1
x G Z, trebuie ca Z, deci a: G { - 3 , - 1 } ; f) A = {0, 1, 2, 3};
x 4~ 2
B = { - 1 , 0, 1, 2, 3 }; C = {0, 1, 2, 3, 4}
Lucrarea nr. 19
1, a) Se observă că P(x) = x 2 — 4a; 4- 4 4- 2 = (x — 2)2 4- 2 > 2,

deoarece (x — 2)2 > 0 şi P(a;) = 2 •<=>. (a; — 2)2 = 0 x = 2.
c •• j vi \ z 2 - 4a; 4 - 6 4- 1 . c, 1
b) Scriind E(x) = ------------- — — ---- . = 1 4-------- —---------- deoarece
x 2 — 4a; 4- 6 (x - 2)2 4 - 2
1
(x — 2)2 4- 2 > 2, rezultă că
(x — 2)a + 2 * 1 ' n e C i l < ' E < l ) < 1 + f
2. Metoda I. Avem: x 2 — x = 2 x 2 — x — 2 = 0 => a?! = — 1 şi a;2 = 2.
Apoi se calculează P ( —1) şi P (2).
g Metoda a H a. Se^ ôbservă că P(x) = (a:2 — a; — 2)2 şL cum
x x 2 = 0 rezultă că în acest caz polinomul are valoarea zero.
3. Mulţimea B este mulţimea { f { 1 /2 ) ; /■( — ] / 2 ); f { j / 3 ) ; /,( 2 - f ] / 3 ) }

unde / ( 1 /2 ) = 3 0 / 2 )2 + 2 •j / 2 - 6 = 3 •2 + 2 ţ / 2 - 6 - 2/2 etc.
184
4. Se procedează ca mai sus şi se ţine seama că numerele ţ / 2 , ] / 3 şi
1/6 nu sînt numere raţionale, adică sînt numere iraţionale.
' 5. Se observă că: E(x, y) = ( x2 — 4 y 4y2) — 2xy(x — 2 y) -f- x2y2 =
= ( x —2y)2— 2xy(x — 2y) 4- x2y 2— (x — 2y — xy)2. Deci E{z) = (3z -f-1 — z2)2.
m
6. Pentru x £ (—oo, 2) ecuaţia se scrie 2m 4- 1 <=*■ m =
2 —x
q i n
— 4m 4 -2 — 2mx — x o x{2m -f -1) = 4-3m + 2, x = — ----- : m £ R \ i
2 m 4 -l !}•
4-"3to 4- 2 — 4m — 2
Dar, x < 4-2 deci trebuie ca < 2o < o
2 m 4 -1 2/n 4- 1
o m £ U (0, oo).
m
Pentru x £ (4-2, oo) ecuaţia se scrie = 2m -j- 1 o x =
x — 2
_ 5m -)-2 5m 4- 2
: 7K £ R \ - - şi cum x > 2 trebuie ca - 2 >0
2m 4-1 2m 4- 1
o m £ ^— o o , -----(0, oo).
Deci ecuaţia admite soluţii pentru m U(0, 2) U [2, oo),
adică m £ u (0, oo).

III. G e o m e t r i e * ')*
Geometrie plană
III.l. TRIUNGHIUL. DREPTE PARALELE***
1. Se consideră triungniul echilateral A B C , de latură a, şi se notează

cu M şi N mijloacele laturilor AB, respectiv AC. Pe prelungirea segmentului
M N se consideră punctul P astfel încît M N = NP.
Să se calculeze unghiurile triunghiurilor A M N ; A $ I P ; N P C ; ACP.
2. Se consideră triunghiul dreptunghic A BC (A = 9 0 ° ) cu înălţimea AD.
Fie ~M şi iV.picioarele perpendicularei duse din D pe latura A B , respectiv
pe latura AC. Se consideră E E DB, astfel ca E M = E B şi F E DC, astfel
ca N F = FD.
a) Să se exprime, în funcţie de unghiurile triunghiului iniţial, unghiurile
triunghiurilor: B D M ; NDC; BEM-, DFN.
b) Arătaţi că bisectoarea unghiului NFD este paralelă cu AC şi
bişectoarea unghiului B E M este perpendiculară pe AB.
A A
3. Se consideră. triunghiul ABC (A = 9 0 ° ) cu 5 = 15°. Se consideră

punctul M E S C , astfel că <ţ^MAB = A B C . Fie D şi F mijloacele laturilor
A B si respectiv AC. Să se calculeze unghiurile triunghiurilor: A B C ; A M B ;
A M C; M D B ; A M D ; A M F ; FMC.
4. Fie A BC un triunghi isoscei, de bază BC. Se notează cu D mijlocul
laturii AB. Perpendiculara în punctul D pe latura A B intersectează pe BC
in punctul E. ■
a) Să se arate că triunghiul E A B este isoscei şi că A EB == Ş^BAC.
b) în punctele A şi B se duc cîte o perpendiculară pe A B şi se consideră
pe acestea, în acelaşi sens, segmentele A M = BN. Să se arate că triunghiul
F M N este isoscei unde {F } = A N fi BM.
o. Fie un triunghi isoscei A BC (AB ^ AC) şi punctele M E A B şi
N Q; AC astfel încît A M = AN.
Să se demonstreze că:
a) triunghiurile A M C şi A B N sînt congruente;
b) triunghiul BOC este isoscei unde {0 } = C M C\ BN;
c) dacă {D } — AO fi BC, atunci A D este perpendiculară pe BC.
*) Din considerente metodice problemele de geometrie destinate cercurilor de elevi
au fost plasate în cadrul acestei părţi, specificîndu-se de fiecare dată care sînt acestea.
**) Problemele recomandate pentru cercurile de elevi sînt: 4,23 — 29.
186
6. Se consideră un triunghi ABC. Prin punctele A, B, C se duc drep
tele perpendiculare respectiv pe AB, BC şi CA, care se intersectează in
punctele A', B ’, C'. Să se calculeze unghiurile triunghiului A'B'C' în funcţie
de unghiurile triunghiului ABC.
(G.M.F. Nr. 1/1959)
**
7. Se consideră un triunghi isoscel A BC (A B = AC).
A A
a) Demonstraţi că dacă A = 2B, atunci triunghiul este dreptunghic.

b) In condiţiile punctului a), dacă se notează cu D mijlocul lăturii BC,
1
să se arate că A B — — BC.
2
8. Fie două drepte paralele d, d' şi s o secantă care intersectează dreapta
d în A şi dreapta d' în B. Bisectoarele celor două unghiuri interne aflate de
aceeaşi parte a secantei s se întîlnesc în punctul C. Din C se construiesc
perpendicularele pe d, d', s, ale căror picioare sînt punctele H, K, M (în
această ordine).
a) Să se arate că triunghiul ABC este dreptunghic.
b) Să se compare lungimile segmentelor CH, CK, CM.
c) Să se arate că A B = A M -j- BK.
9. Fie ABC un triunghi oarecare şi B M bisectoarea unghiului B (MţÂC).
Paralela dusă prin M la BC, intersectează latura A B în N.
a) Să se arate că BN = MW.
b) Dacă B M == MC, să se arate că .MW este bisectoarea unghiului AMB.
10. «Intr-un triunghi ABC, bisectoarea unghiului A BC intersectează
perpendiculara din A pe BC în punctul E şi perpendiculara din A pe A B
în punctul D.
a) Ştiind că măsura unghiului B este 2b, să se exprime măsurile unghiu
rilor AED şi AD E în funcţie de b.
b) Pentru ce valoare a lui b, triunghiul AD E este echilateral?
11. Fie A BC un triunghi oarecare, iar BB' şi CC' sînt bisectoarele
unghiurilor ABC, respectiv BCA. Prin punctul A se duc paralele la BB'
şi CC', care taie latura BC în D şi E.
a) Demonstraţi că triunghiurile A B D şi ACE sînt isoscele.
b) Arătaţi că lungimea lui DE este egală cu perimetrul triunghiului ABC.
12. Un triunghi isoscel A B C (A B = AC) are măsura unghiului BAC
de 20°.
a) Să se găsească măsura unghiului format de înălţimea BD şi de bisec
toarea BE a unghiului ABC.
b) Paralela dusă prin E la latura A B taie latura BC în punctul F. Să se
- demonstreze că EF EC.
13. Fie AD bisectoarea unghiului A din triunghiul ABC. Paralela dusă
prin D la A B taie latura AC în E, iar paralela dusă prin E la A D taie pe
BC în F. Să se demonstreze că:
a) triunghiul AD E este isoscel.
b) EF este bisectoarea unghiului DEC.
14. Fie un punct M în interiorul triunghiului isoscel ABC (A B = AC)
astfel ca ^CABM = ^.ACM . Să se arate că M se găseşte pe bisectoarea
unghiului BAC.
- ~ 187
15. Fie triunghiul isoscel A BC (A B = AC). în B şi C se duc perpendi
culare pe A B şi respectiv pe AC, care se intersectează în D. Se prelungeşte
segmentul BD cu un segment D E = BD. Perpendiculara în E pe BE întîl-
neşte prelungirea laturii AC în F. Să se arate că: a) EF = CF\ b) D F A .C E .
16. Să se arate că dacă un unghi al unui triunghi are 45°, atunci dreptele
- care unesc picioarele înălţimilor corespunzătoare laturilor acestui unghi cu
mijlocul laturii opuse sînt perpendiculare.
17. Fie triunghiul A B C în care A B < AC. Bisectoarea i F a unghiului
exterior suplementar lui BAC intersectează prelungirea laturii BC în punctul
M. Pe A Y se construieşte segmentul AN = AM. Bisectoarea unghiului BAC
intersectează latura BC în D, iar ND intersectează latura AC în E. Să se
demonstreze că:
a) t\M D N este isoscel. b) /\AMB = A ANE.
c) A D este perpendiculară pe BE.
d) BE si MN sînt paralele. v
(G.M. nr. 7/1980)
18. Fie triunghiul oarecare A BC. Pe prelungirile laturii BC se construiesc
segmentele BD = AB, B £ DC şi CE = CA, C £ BE. în triunghiurile
isoscele A B D şi ACE ducem înălţimile BF şi CG şi notăm cu y intersecţia lor.
Să se arate că A y este bisectoarea unghiului BAC.
(G.M. nr. 7/1979).
19. în triunghiul ABC, se prelungesc înălţimea BD dincolo de B cu
BB' = AC şi înălţimea CE dincolo de C cu CC' = AB. Să se arate că AB'
şi AC' sînt congruente şi perpendiculare.
20. Fie triunghiul ABC, în care AC = A B şi ^C.A = 20°. Pe AC
se ia un punct M, iar pe A B un punct N, astfel că ŞC.MBA = 20° şi
^CNCA — 30. Să se calculeze NMB.
(G.M B. nr. 12/1-963)
21. în triunghiul isoscel A BC (A B = AC) se iau segmentele B M s CN
(M între A şi B, N pe prelungirea lui AC dincolo de C). Să se demonstreze
că BC trece prin mijlocul segmentului MN.
22. Se dă un triunghi isoscel ABC\ pe prelungirea bazei BC se iau seg
mentele BD == CE. Din punctele D şi E se duc perpendicularele D F şi EG,
pe laturile congruente (F (EAC, G ^ A B ) , care se intersectează în punctul M
{ii/} = EG D DF). Să se arate că:
a) 3£B D M = 3£CEM.
b) dreptele FG şi BC sînt paralele.
23. Fie A BC un triunghi dreptunghic. Pe catetele A B şi AC se construiesc
în exterior triunghiurile dreptunghice isoscele A B D şi ACE (unghiurile
drepte fiind în D respectiv în E). Să se demonstreze că:
1) puimtele D, A, E sînt coliniare.
2) BD ||CE.
3) bisectoarele unghiurilor D şi E şi ipotenuza BC sînt concurente.
24. într-un triunghi echilateral se duce înălţimea A D şi se prelungeşte

BC uincolo de B cu lungimea B M = BD. Fie N mijlocul lui AB. Dreapta
MN taie pe AD in P. Să se arate că dreapta CP este perpendiculară pe^ AM .
188
25. O dreaptă perpendiculară pe ipotenuza BC a unui triunghi dreptunghic
ABC intersectează cateta A B şi prelungirea lui AC în punctele D şi E.
Să se arate că CD _L BE.
26. Fie triunghiul isoscel A BC (A B = A C ) şi A D înălţimea dusă din
A. Ducem DE _L AC(E £ AC) şi notăm cu F mijlocul lui DE. Să se arate
că A F ,este perpendiculară pe BE.
27. Se dă triunghiul echilateral A B C şi se construieşte un alt triunghi
echilateral care are latura congruentă cu înălţimea primului triunghi. Să se
3
arate că înălţimea celui de al doilea triunghi echilateral este — din latura
4
primului.
28. Se dă unghiul ascuţit AOB. Prelungim latura OA cu segmentul OE.
De aceeaşi parte cu latura OB ducem perpendicularele OC şi OD respectiv
3
pe OA şi OB. Unghiul DOE este de 2 — ori m ai mare decît AOB. Să se
calculeze mărimile unghiurilor DOE, EOF şi COF, unde OF este bisectoarea

unghiului AOD.
(Concurs matematică, jud. Timiş, 1979)
29. - Fiind date o dreaptă X Y şi două puncte distincte A şi B de aceeaş
parte a dreptei, să se afle pe această dreaptă un punct M, astfel ca
II 1.2. PATRULATERE* >
1. Dacă M, N, P şi Q sînt mijloacele laturilor AB, BC, CD şi respectiv

A D ale patrulaterului convex ABCD, să se arate că:
a) MO ^ OP şi OQ ss O N , unde { 0 } = QN fi M P ;
b) PQM + QMN = 180° si PQM = M N P ;
c) M N = QP şi MQ = P N ;
d) dacă M N == PN, atunci P M _L QN şi PQN = NQM;
e) dacă M N s= N P şi P M = QN, atunci P N _L MN.
2. într-un paralelogram ABCD (A B ||CD) se notează cu E şi F punctele
în care bisectoarele unghiurilor A şi C intersectează laturile CD şi respectiv
A B ; cu M şi Q punctele în care bisectoarea unghiului D taie segmentele A E
şi respectiv CF; cu N şi P punctele în care bisectoarea unghiului B taie pe
AE şi respectiv CF. Să se arate că:
a) patrulaterul format de bisectoarele. unghiurilor paralelogramului
(adică MQPN) este un dreptunghi;
b) M P ||A B si NQ ||A D ;
c) M P - A B - BC;
d) distanţa de la punctul A la latura DC este egală cu distanţa de la
punctul E la latura A D ;
e) dacă A B C D este un dreptunghi, atunci MNPQ este un pătrat;
f) dacă ABCD este un pătrat, atunci bisectoarele sînt concurente.
*’ Problemele 3, 4, 5, 14, 17, 18, 23, 25 vor fi abordate după ce va
fi studiat trapezul.
189
3. Fie un trapez ABCD cu baza mare A B şibaza mică CD. Se notează
cu E şiF punctele în care liniamijlocie a trapezului M N {M £ A D , N £ BC)
intersectează diagonalele AC şi respectiv BD.
a) Să se exprime în funcţie de bazele trapezului segmentul EF.
b) Să se arate că M N + EF = AB.
CT) AR A
c) Dacă EF = -- , D P = --- şi A = 45°, să se arate că PC = DH
2 2
şi PC _L DH, unde P şiH sînt proiecţiile lui D şirespectiv C pe AB.
4. Fie ABCD un trapez isoscel A D = CB şiA B baza mare a trapezului.
Prin punctul O de intersecţie al diagonalelor AC şiBD, se duce paralela PQ
la bazele trapezului (P £ AD\ Q £ CB).
a) Să se arate că triunghiul AOB este isoscel.
b) Să se arate că PO este bisectoarea unghiului AOD.
c) Paralelele duse prin P la diagonalele BD şiAC intersectează dreapta
ce trece prin mijloacele bazelor în E şirespectiv înA Arătaţi că patrulaterul
PEQF este un romb.
X 5. Intr-un triunghi ABC se duce prin D (piciorul bisectoarei unghiului B
pe AC) o paralelă DE (E £ AB), la BC. în cazul în care DE = DC, să se
arate că:
a) B D ^ E C .
b) A B = AC.
c) M fiind mijlocul lui EC, D M _L EC şiE D M = M D C . -
d) Dacă segmentul care uneşte mijloacele diagonalelor trapezului
'BCDE' este a patra parte din CB şi CD = a, se cere perimetrul trapezului.
6. Se prelungeşte mediana AD a triunghiului ABC cu segmentul
DE = AD(D £ AE).
a) Să se arate că: A A B D = /Ş.CDE şi A ABC = A BCE.
b) Să se demonstreze că patrulaterul ABEC este paralelogram.
7. Pe laturileunui paralelogram ca baze seconstruiescînafarătriunghiuri
echilaterale. Să se arate că vîrfurile acestor triunghiuri diferite de vîrfurile
paralelogramului sînt vîrfurile unui paralelogram.
8. Medianele BE şi CF ale triunghiului ABC se intersectează în
punctul G. Dacă M şi N sînt mijloacele segmentelor BG, respectiv GC, să
se arate că patrulaterul F M N E este un paralelogram.
9. în patrulaterul ABCD prelungirile laturilor.Ci?şiDA se intersectează
în M, iar cele ale laturilor BA şi CD în N. Să se demonstreze că dife
renţa unghiurilor M şi N este egală cu diferenţa unghiurilor B şi D ale
patrulaterului. . ,• ' '
10. într-un paralelogram ABCD, bisectoarea unghiului A taie latura CD
în punctul M, iar bisectoarea unghiului C taie pe A B în N. Să se arate că
patrulaterele A M C N şi B M D N sînt paralelograme.
11. Diagonala BD a paralelogramului ABCD este congruentă- cu latura
AD. Se uneşte vîrful B cu mijlocul M al laturii CD şi se prelungeşte^ BM
cu segmentul ME = BM. Să se demonstreze că:
a) B M A CD.
b) Punctele A, D, E sînt coliniare.
c) .4Z> — DE.
190
12. Din punctul O, de intersecţie a diagonalelor unui romb se duc perpen
diculare pe laturile rombului. Să se arate că picioarele acestor perpendiculare
slnt vârfurile unui dreptunghi.
•^"13. Unghiul A al rombului ABCD are măsura de 60°. Din punctul B
se duce BE _L AD şi se prelungeşte cu un segment E F = BE, iar din punctul
D se duce DG _L BC şi se prelungeşte cu un segment GH ss (TT). Să se arate că:
a) patrulaterul D F BH este un paralelogram şi să se determine măsurile
unghiurilor acestuia.
b) patrulaterul AFCH este paralelogram şi să i se calculeze perimetrul
în funcţie de latura rombului.
14. Fie triunghiul oarecare ABC şi o dreaptă exterioară d. Să se demon

streze că suma distanţelor de la vârfurile triunghiului la dreapta d este egală
cu suma distanţelor de la mijloacele laturilor triunghiului la aceeaşi dreaptă.
15. Pe laturile unui romb se construiesc în exterior pătrate. Arătaţi

că centrele acestor pătrate sânt vârfurile unui alt pătrat.
16. Se notează’cu H ortocentruî triunghiului echilateral ABC. Perpendi

culara în A pe A B taie prelungirea segmentului B H în punctul B X, iar per
pendiculara în A pe AC taie prelungirea lui CH în punctul Cx. Să se arate
că figura A B xHCi este romb.
17. Se dă un patrulater oarecare ABCD şi se iau mijloacele M, N, P. Q

ale laturilor AB, BC, CD, DA. Să se arate că suma distanţelor punctelor
A, B, C, D la o dreaptă oarecare exterioară patrulaterului este egală cu suma
distanţelor punctelor M, N, P, Q Ia acea dreaptă.
18. Se dă un paralelogram ABCD şi o dreaptă care nu intersectează

laturile lui. Să se arate că suma distanţelor a două vîrfuri opuse ale paralelo
gramului la această dreaptă este egală cu suma distanţelor celorlalte două
vîrfuri opuse ale paralelogramului la aceeaşi dreaptă,
P 19. în dreptunghiul ABCD considerăm pe latura A B un punct F

astfel încît A F = = F B , iar pe latura DC punctele M şi N astfel incit
CN b N M s= MD. Să se arate c ă : /
l)AAMF=ABNF,
- 2) A F N M este isoscel.
•(G.M. nr. 7/1980)
20. Ih paralelogramul A BCD se duc dreptele CE şi A E perpendiculare
respectiv pe BC şi AB. Să se arate că DE _L AC.
21. In triunghiul dreptunghic A B C (-Â = 90°) se duce înălţimea AD

pe care se ia un punct F. Perpendiculara în F pe FC întîlneşte latura A B in G.
Paralela prin A la FG intersectează ipotenuza BC în H. Să Se arate că AGFH
este un paralelogram.
22. Fie M mijlocul ipotenuzei unui triunghi dreptunghic ABC, iar D

un punct oarecare pe ipotenuza BC. Fie N mijlocul segmentului AD, iar il/j
simetricul lui M în raport cu N. Dreapta MXD taie catetele AC şi AB respectiv
in punctele P şi Q. Să se arate că P M X şi M XQ sînt congruente.
(R.M.T. nr. 28/1948)
191
23. Se dă un triunghi oarecare A BC şi un punct M E BC. Paralela dusă
prin M la A B taie pe AC în D, iar paralela dusă din M la AC taie pe A B în
E. Paralelele la A M duse prin D şi E taie pe BC în F şi G. Să se demonstreze
că GM = MF.
' i- '
24. Să se arate că dacă într-un patrulater cu două laturi paralele, punctul
de intersecţie al diagonalelor determină pe o diagonală segmente congruente,
atunci determină şi pe cealaltă diagonală segmente congruente.
25. In triunghiul A BC se duc din două puncte oarecare M şi N perpendi

culare pe laturile BC, CA, A B ; fie (A', A "), (B', B " ), (C', C") picioarele acestor
perpendiculare. Să se demonstreze că mediatoarele segmentelor A 'A ", B 'B "
şi C'C" sînt concurente.
26. în dreptunghiul A BCD notăm cu O intersecţia diagonalelor. Perpen

diculara din O pe AC intersectează latura DC în E şi bisectoarea unghiului
DAC în F. Perpendiculara m F pe A F intersectează latura DC în G.
Se cere: . •— - ' - ■ .
a) Să se arate că triunghiul FEG este isoscel si că E este mijlocul lui HG
unde {H } = A F fi DG.
b) Să se afle valoarea unghiului DAC pentru care dreapta FG este
paralelă cu DB.
(G.M. nr. 7/1980)
27. Se dă triunghiul isoscel A B C (A B == AC) cu înălţimile A A ’, BB',
CC' concurente în H. Fie A x mijlocul segmentului A H ; să se afle măsura
unghiului A al'triunghiului dat ABC, astfel ca patrulaterul A'B'A\C' să.
fie romb.
28. Fie triunghiul isoscel ABC (^4i? = AC). Pe A B se ia un punct M,

iar pe AC un punct N astfel încît A M = A N şi A N < M B ; se construiesc, în
afara triunghiului, patru triunghiuri echilaterale: AM D , ANE, MBF, NCG.
Să se arate că:
a) CF = BG; CD = B E ; D F e= EG.
b) DE ||FG ||MN.
c) Perechile de drepte CF şi BG, D F şi EG, CD şi BE se intersectează
în trei puncte coliniare.
(G.M. nr. 4/1978) '
II 1.3. CERC; PATRULATERE INSCRIPTIBILE
1. Fie A BCD un trapez circumscris unui cerc de centrul O.

a) Să se arate că suma laturilor neparalele ale trapezului este dublul
lirier»mi jlocii a trapezului.
b) Să se arate că AO, BO, CO, DO sînt bisectoarele unghiurilor trapezului.
c) Dacă BC si respectiv AD sînt laturile neparalele, atunci BO X OC şi
A O A .O D .
192
2. In triunghiul A B C , se cunosc: ABC = 60° şi A B = 10 cm. Se cer:
a) Raza cercului circumscris triunghiului A D B, unde D este piciorul
înălţimii AD.
b) Mediana D M (M (E A B ) a triunghiului A D B şi perimetrul triun
ghiului BD M . ' «*•
c) Distanţa de la centrul cercului circumscris triunghiului A B D la înăl
ţimea AD.
d) Măsura unghiurilor B P D şi D P C , P fiind punctul în care cercul
circumscris triunghiului A B D intersectează latura AC.
e) Dacă B P fi A D — {H }, atunci CH _L AB.
3. Intr-un patrulater inscriptibil, bisectoarea unui unghi interior şi
bisectoarea unghiului exterior opus se intersectează pe cercul circumscris
patrulaterului.
4. Se consideră triunghiul ABC. înălţimea A D intersectează cercul
circumscris triunghiului în punctul E. Se notează cu P şi T proiecţiile lui E '
şi B pe AC şi, respectiv, pe tangenta în punctul A la cercul circumscris. Se
cere să se arate că:
a) B A E = DPE. b) D E P = BA T.
c) A B C ^ D P A . d) P D \\AT.
e) Patrulaterul A T B D este inscriptibil, f) TD = A P .
5. In triunghiul dreptunghic ABC (Â — 90°), piciorul D al înălţimii

din A se proiectează în punctul M, pe latura A B , şi în punctul N , pe latura
AC. Să se arate că dreapta M N este tangentă la cercurile de diametre BD
şi DC; dacă E, F sint respectiv mijloacele segmentelor BD şi DC, atunci are
loc relaţia:
M E2 + N F2 = -J- (BD2 + CD2).
6. Diametrul A B al unui cerc este perpendicular pe o dreapta exterioară

cercului. M fiind un punct oarecare al cercului, se notează cu P şi Q punctele
de intersecţie ale coardelor A M şi respectiv B M cu dreapta d.
a) Să se arate că punctele B, N, P sînt eoliniare, unde N este intersecţia
lui AQ cu cercul.
b) Arătaţi că patrulaterul convex cu vîrfurile în punctele P, Q, M, N
este inscriptibil.
7. Prin punctul C al diametrului A B al unui cerc, se duc coardele D E şi
FG astfel încît i£ D C B = ^£GCB. Să se arate că:
a) Coardele DE şi FG sînt egal depărtate de centru.
b) Patrulaterul EFDG este trapez isoscel.
8. Notăm cu A şi respectiv B punctele de intersecţie a două cercuri.

Dacă A C i şi AC2 sînt diametrele celor două cercuri, să se arate că:
a) Punctele Cu B, Cz sînt eoliniare.
b) C1C2 = 2 0 i0 2 (O, ş i 0 2 fiind centrele celor două cercuri).
193
13 — Probleme de matematică pentru ginmaziu
9. Fie triunghiul ABC. Perpendiculara în B pe latura A B intersectează
prelungirea lui AC în D, iar perpendiculara în C pe latura AC taie prelungirea
lui A B în punctul E [A < 90°, B < 90°, C < 90°).
a) Dacă se notează cu M mijlocul segmentului ED, să se arate că
B M = MC.
b) Să se arate că punctele B, E , D, C sînt conciclice.
c) Care este centrul cercului de la punctul anterior? Exprimaţi raza sa
în funcţie de segmentul DE.
d) Comparaţi unghiurile triunghiului A BC cu unghiurile triunghiului
AED.
e) Arătaţi că B M este tangentă în punctul B cercului circumscris tri
unghiului ABC.
10. Fie ABC un triunghi şi A', B', C', picioarele înălţimilor, Să se arate
că tangentele duse în punctele A , B , C la cercul circumscris triunghiului ABC
sînt paralele cu laturile triunghiului A'B'C'.
11. Să se arate că dacă un paralelogram este circumscris unui cerc,

atunci acest paralelogram este romb.
12. Fie ABC un triunghi dreptunghic Arătaţi că suma lungimilor dia-

metrelor cercurilor înscris şi respectiv circumscris acestuia este egală cu suma
lungimilor catetelor. ,
13. Fie un cerc de centru O şi A B un diametru al său. Pe tangenta la cerc

în punctul A, de o parte şi de alta,se consideră punctele D şi C. Segmentele
BC şi D B taie cercul în punctele E şi respectiv F. Arătaţi că patrulaterul
DFEC este inscriptibil.
14. în triunghiul dreptunghic A B C ,cu unghiul drept în A, se duce bisec-

toarea unghiului A, care întîlneşte pe BC în D , iar prin D se duce perpendi
culara pc BC, care taie pe A B în E şi pe AC în F.
a) Să se demonstreze că BD = D F şi CD = DE.
b) Să se arate că ŞÊBF = ŞÊCF.
(G M.B. rtr. 3/1973)
15. Se dă un triunghi oarecare ABC. Un cerc arbitrar dus prin vîrfurile B

şi C taie din nou dreptele A B şi AC în E şi D. Bisectoarea unghiului A taie
dreptele BD şi CE în N şi P. Dacă M este intersecţia dreptelor BD şi
CE, atunci A M N P este isoscel.
16. Pe un cerc se iau punctele C şi D de o parte şi de alta a diametrului

A B ; dreptele AC şi BD se intersectează în N, iar dreptele AD şi BC se
intersectează-^n M. Să se demonstreze că MN este perpendiculara pe AB.
17. Să se arate că picioarele perpendicularelor duse din vîrfurile unui

patrulater inscriptibil pe diagonalele acestuia sînt vîrfurile unui patrulater
inscriptibil.
194
18. In.triunghiul ABC se construiesc mediatoarele laturilor A B şi BC
şi se notează cu O intersecţia lor. Se construiesc P, simetricul lui O faţă de
A B , şi Q, simetricul lui O faţă de BC. Din A se duce o perpendiculară pe A P
şi din P o perpendiculară pe AO, notînd cu E intersecţia lor, iar cu D inter
secţia lui P E cu AO.
Dacă 3£CAO = 3 % O A B = 3 -£ E A C : -
a) Să se afle unghiurile triunghiului.
. b) Să se arate că P E — 2P B şi P E ||BQ.
c) Notînd cu F punctul în care mediatoareaUP intersectează latura BC,
să se precizeze ce poziţie are acest punct F în triunghi.
(G.M. nr. 9/1977)
19. Intr-un cerc se înscrie un triunghi ABC. Bisectoarea interioară a
unghiului reîntîlneşte cercul în A'. Un cerc oarecare dus prin punctele A şi
A ' taie dreptele A B, AC în punctele C' şi B'. Să se demonstreze că segmen
tele BC' şi CB' sînt congruente.
20. Fie triunghiul echilateral A B C înscris într-un cerc O şi M un punct

pe arcul BC. Pe A M de la A către M se ia A N = MC. Să se arate că:
a) ^ B A N = 3CB C M .
b ) ^ A B N = ^.CBM.
c) A N B M şi A A N B ' sînt echilaterale {B ’ este intersecţia lui B N cu
cercul).
d) Patrulaterul N B ’C M este* paralelogram.
e) . Patrulaterele A B ’ MB, AB'CJd şi B 'CM B sînt trapeze isoscele.
f) C B M + 3CBCM = 60°.
(G.M. nr. 8/1976)
21. Fie un patrulater înscris într-un cerc. Să se arate că simetricele
centrului cercului faţă de laturile patrulaterului sînt vîrfurile unui paralelo
gram.
22. Dacă A', B', C' sînt mijloacele laturilor BC, CA, A B ale triunghiului
A BC, iar A D este înălţime, atunci A ', B ', C' şi D se găsesc pe acelaşi cerc.
23. Fie A BC un triunghi, A', B ' mijloacele laturilor BC şi^lC, D piciorul

înălţimii dusă din A, H ortocentrul, iar A-, mijlocul lui HA. Să se arate că
punctele A', B', A şi D sînt conciclice.
24. Fie A BC un triunghi, D, E, F picioarele înălţimilor, A ’, B', C' mij-.
toacele- laturilor, H, ortocentrul, iar A lf B u Cj mijloacele segmentelor AH,
BH, CH. Să se arate că punctele D, E, F, A', B ‘ , C', Ai, B j , Cx sînt situate
pe acelaşi cerc (cercul celor 9 puncte sau „cercul lui Euler“ ).
25. Folosind notaţiile din. problema precedentă să se arate că A'Ai.

B'Bi, C'Ci sînt concurente.
26. Fie triunghiul ABC înscris într-un cerc, D punctul diametral opus
lui A, iar H ortocentrul triunghiului.'Notăm cu A ' mijlocul laturii BC. Să
1
se arate că punctele H, A' şi D sînt coliniare şi OA ' = — AH.
. ' 2
195
13*
27*. Centrul cercului lui Euler (a), ortocentrul (H) şi centrul cercului
circumscris unui triunghi (O) sînt coliniare (dreapta pe care se găsesc se
numeşte dreapta lui Euler) şi există relaţia H a e= aO. Să se deducă de aici
că raza cercului lui Euler este jumătate din raza cercului circumscris tri
unghiului.
28. Să se arate că centrul de greutate G al unui triunghi se află pe
1
dreapta lui Euler HO şi GO = — HG.
29. într-un cerc de centru O punctele B şi C sînt fixe şi arcul BM 'C =

= 120°. Punctui M' este mobil pe arcul mic între B şi C. Fie M mijlocul
arcului mare BC. Ducem M E J_ M 'B şi M F _L M'C (E £ M'B\ F £ M'C).
Să se precizeze natura triunghiului EM F.
30. Pe laturile unui triunghi A B C , construim in exterior triunghiurile
echilaterale BCD, CAE şi A BF. Să se arate că:
a) Cercurile circumscrise celor 3 triunghiuri au un punct comun M.
b) Laturile triunghiului dat sînt văzute din M sub unghiuri congruente.
c) Centrele P, Q, B ale triungbiurilor echilaterale de pe laturi formează
un triunghi echilateral.
d) Dreptele ^4D, BE şi CF trec prin M.
e) Segmentele AD, BE şi CF sînt congruente.
31. Fie coarda A B şi un punct M situat pe cercul de centru O. Extremi
tatea diametrului perpendicular pe A B , de aceeaşi parte cu M faţă de
coardă, o notăm cu C. Pe coarda A M fie A M ' s= BM. Să se arate că:
a) Triunghiul CM M ' este isoscel. w
b) B M este tangenta cercului circumscris triunghiului CMM'.
32. Un cerc O este tangent in T la dreapta d. Se duce o paralelă la OT,
care se intersectează cu d în C şi cu cercul în A şi B (B situat între A şi C).
Pe prelungirea lui AC se ia punctul F astfel ca CF == C A ; se notează, cu M
punctul diametral opus lui B şi cu E mijlocul segmentului BF. Să se arate că:
a) Punctele M, T, F sînt coliniare.
b) Patrulaterul AO TE este inscriptibil.
c) A T este bisectoarea lui BAO.
33. Fie paralelogramul ABCD. Prin mijlocul lui A B se duce perpen
diculara d. Cercul cu centrul în B şi de rază BC taie pe d în puncteleM şi N.
Să se demonstreze că MD şi ND sînt înălţimi în A MCN.
34. Se dau semidreptele A x şi A y şi un punct O. Un cerc ce trece prin A
şi O se intersectează cu dreptele A x şi A y ,respectiv în C şi D. Prin O se duc
două cercuri, unul tangent în C la A y, altul tangent in D la A x, care se
intersectează a doua oară în E. Să se arate că punctele C, D, E sînt coliniare.
35. Fie M, N, P, Q proiecţiile unui punct de pe un cerc pe laturile
unui dreptunghi înscris în acelaşi cerc. Să se arate că M este ortocentrul
triunghiului NPQ.
36. Fie A B ^ AC, respectiv o coardă şi un diametru ale aceluiaşi cerc O,
M un punct de pe A B , D piciorul perpendicularei dusă .din M pe AC şi E
una din intersecţiile dreptei D M cu cercul. Să se demonstreze că cercurile
circumscrise triunghiurilor DCE şi BEM sînt tangente.
*) Problemele 27 — 45 sînt recomandate pentru cercurile de elevi.
196
37. Fie M un punct în interiorul triunghiului ABC şi A', E ,E ' simetri
cele lui faţă de mijloacele laturilor triunghiului dat. Să se arate că dreptele
A A'-, BE şi CC' sînt concurente.
38. Fie A', B', C' picioarele înălţimilor triunghiului ABC şi H x, H 2■ H 3

ortocentrele triunghiurilor AB'C', BC'A', CA'B'. Să se arate că A'Hi, B 'H 2
şi C'Ha sînt concurente.
39. Patru cercuri congruente trec prin acelaşi punct O. Notînd cu M, N,

P, Q intersecţiile consecutive ale cercurilor, să se arate că aceste puncte sînt
vîrfurile unui paralelogram.
40. Pe laturile A B şi AC ale triunghiului ABC construim în exterior

pătratele A B D E şi ACFG. Ducem perpendiculara A I pe EG, I aparţinînd
lui EG. Fie M punctul în care A I taie pe BC. Notăm cu <9Xşi 0 2 centrele celor
două pătrate construite şi cu P intersecţia dreptelor EC şi BG. Să se arate că:
a) EG = BG. '
b) Unghiul EPG este drept.
c) Dreapta 0 ]0 2 este mediatoarea segmentului A P .
d) A P este bisectoarea unghiului EPG.
e) A M este mediană în A ABC şi 2 A M = EG.
41. Fie ABCD un romb. Prin vîrful A ducem o dreaptă arbitrară care
intersectează pe BC în E, pe DC în F, iar diagonala BD în G. Să se arate că
GC este tangentă în C cercului circumscris triunghiului ECF.
42. Fie ABCD un paralelogram şi I punctul în care cercul circumscris

triunghiului ABC intersectează a doua oară dreapta BD. Notăm cu E
punctuDde intersecţie al dreptelor A I şi CD, iar cu F punctul de intersecţie
al dreptelor C I şi AD. Să se arate că:
a) Patrulaterul IE D F este inscriptibil.
b) Dreptele EF şi AC sînt paralele.
, / (G.M. nr. 5/1982)
43. Fie xOy un unghi drept. Se uneşte un punct oarecare P de pe

bisectoarea acestui unghi, cu un punct A de pe latura Ox. Perpendiculara în
P pe A P taie latura Oy în punctul B. Să se arate că /\PAB este isoscel.
44. Pe diagonala BD a pătratului ABCD se ia un punct P , prin care

se duce o dreaptă arbitrară care taie laturile opuse A B şi CD în M şi N.
Perpendiculara în P pe dreapta M N taie laturile opuse AD, BC in Q şi R.
Să se arate că MQNR este un trapez isoscel.
45. Fie un triunghi isoscel A BC {A B = AC, i£ A < 90°). Perpendiculara

în Ă pe A B taiep e BC în B'. I este piciorul perpendicularei dusă din B'
pe AC. Fie M un punct pe segmentul B B ‘ şi'fie P, Q, R picioarele perpen
dicularelor duse din M, respectiv pe A B, AC, A B '.
a) Să se arate că B B ' este bisectoarea unghiului A B 'I. ' .
b) Să se arate că: A P + AQ = A I.
c) Fie E, F, G simetricele lui M faţă de P, Q, R. Să se arate că punctele
E, A, G sînt colini are -şi să se arate că E F j_G F .
(G.M.B. nr. 6/1973)
197
II 1.4. ASEMĂNAREA TRIUNGHIURILOR>RELAŢII METRICE^
1. Să se arate că laturile neparalele şi diagonalele unui trapez determină,

pe o paralelă la baze, trei segmente consecutive dintre care cele extreme sînt
congruente.
2. Se consideră un romb ABCD avînd lungimea laturii a. Prin vîrful A
al rombului se duce o secantă oarecare care intersectează prelungirile latu
rilor CB si CD, respectiv, în E si F. Să se arate că:
EA AB FA _ A D A 1 _ 1
* E F ~ FC ’ E F ~ CE ’ C CE + CF ~ a '
3. Pe una din laturile unui unghi cu vîrful în O se consideră punctele A şi
B (OA < OB). Două paralele trasate prin A şi B intersectează cealaltă latură
în punctele C şi, respectiv, D. Paralela prin D la BC intersectează prelungirea
lui OB în E. Să se arate că OB este medie proporţională între OA şi OE.
4. Intr-un triunghi A BC se cunosc BAC = 45° şi BC = 10 [ / 2 cm. Să

se calculeze: a) Raza cercului, circumscris triunghiului. :-
b] Distanţa de la centrul cercului circumscris la latura BC.
& Un romb are diagonalele ^4C = 8 cm şi BD = 6 cm. Să se calculeze:
„ a) Perimetrul rombului, b) Distanţa dintre laturile sale.
6. Intr-un triunghi dreptunghic catetele sînt proporţionale cu numerele
3 şi 4 ,iar proiecţia catetei mai mici pe ipotenuză este de 3,6 cm.
Se cere să se calculeze:
a) Perimetrul triunghiului. b) Rază cercului circumscris triunghiului;
c) Raza cercului înscris în triunghi, d) Mediana corespunzătoare ipote
nuzei.
Notînd cu D punctul de intersecţie al bisectoarei unghiului ascuţit B cu
cateta AC şi cu E punctul în care paralela dusă prin D la A B taie ipotenuza
BC, se cere să se calculeze:
e) Perimetrele trapezului ADEB, triunghiului CDE si al triunghiului
D EB.
f) Lungimea segmentului AM , unde M este mijlocul lui'Di?.
g) Lungimea segmentului D P, unde P este mijlocul lui CE.
' A
7. In triunghiul dreptunghic A B C (A = 90°) se notează cu D piciorul
înălţimii coborîte din A pe BC. Punctele M şi N sînt punctele în care bisec1
toarele unghiurilor A D B şi ADC intersectează pe A B şi, respectiv, pe AC.
Să se arate că:
a) A B 2 ■AC2 = BC2 •DC •DB.
b) MA •N A = M B -N C .
c) Patrulaterul A M D N este inscriptibil.
d) AB . M P = AC ■N P, unde {P } = MN n AD.
8. Un triunghi isoscel A BC (A B == AC) are baza BC — 12 cm şi înăl
ţimea A D — 8 cm.
Se cere să^ge calculeze:
a) Raza R a cercului circumscris triunghiului.
b) Raza r a cercului înscris în triunghi.
*) Problemele 2 2 - 24, 27, 30, 31, 34, 37, 39, 40, 41, 49 - 52, 57, 59, 60 sînt reco
mandate pentru cercurile de elevi..
198
Prin punctul H, de intersecţie a cercului Înscris cu înălţimea AD, se duce
paralela E F la BC (E £ A B , F £ AC). Se cer:
e) Să se calculeze perimetrul triunghiului AEF.
d) Să se arate că H D 2 = E F •BC.
9. într-un trapez isoscel cu baza mare A B = 2x si baza mică CD = 2y,

diagonala AC este bisectoarea unghiului A. PresupunînST x < 3y, se cere să se
exprime în funcţie de x şi y :
a) Perimetrul trapezului.
b) Diagonalele trapezului.
10. Fie paralelogramul ABCD. Pe diagonala BD se ia un punct M.
Paralelele duse prin M laturilor A B , BC întîlnesc laturile AD, DC în N şi P.
AN CP
Să se arate c ă -----= -------si de aici să se deducă că iV-Pil AC.
ND PD ’ s
.11. In triunghiul isoscel A BC (A B = AC) înălţimile AD şi BE se inter
sectează în punctul H. Ştiind că A D = BC = 5 cm să se arate că:
a) Triunghiurile ADC si BHD sînt asemenea.
b) A H = 3 HD.
c) A B + A E = 2 BE.
12. Se dă triunghiul ABC. Perpendicularele duse în B şi C pe laturile

A B , AC intersectează laturile AC, A B , respectiv în D şi E. Să se arate că
triunghiurile ABC şi AD E sînt asemenea.
13. Se consideră triunghiul isoscel A B C unde A B = AC şi fie AD

Înălţimea din A. Fie E intersecţia acestei înălţimi cu bisectoarea unghiului B
şi întersecţia bisectoarei cu perpendiculara în A pe A B. Să se stabilească
relaţia: A B ■DE — A F ■BD. x
14. în triunghiul A BC se duce o paralelă la mediana AD. Fie E şi F

punctele unde aceasta întîlneşte respectiv laturile A B şi AC. Să se demon
AE AB
streze că
AF AC '
15. într-un cerc este înscris triunghiul isoscel A BC (A B = ĂC). Din .4

se duce diametrul care taie latura BC în D şi cercul în E.
a) Să se arate că A E _L BC-, A A B E ~ A ABD şi A A C E ~ A A D C .
b) Raza acestui cerc fiind de 12,5' cm şi laturile A B = AC — 20 cm,
să se afle lungimea laturii BC.
16. într-un dreptunghi A B C D , A B = 20 cm, BC = 6 cm. Pe latura A B

AM
se ia un punct M care împarte această latură în raportul — = 4,
iar pe latura CD se ia un punct N care împarte această latură în. raportul

— = — . Să se afle:
NC 3
a) Lungimea segmentelor A M , BM , CN şi ND.
b) Lungimile segmentelor B P şi DQ (ştiind că dreapta care trece prin M
şi N întîlneşte prelungirile laturilor BC şi A D în punctele P, respectiv Q).
c) Lungimea segmentelor MP, MN şi NQ.
199
17. Intr-un triunghi dreptunghic A B C cu catetele A B = 18 cm şi AC —
= 24 cm se notează cu M mijlocul ipotenuzei BC. Proiecţiile lui M pe catetele
A B şi AC sînt respectiv N şi P. Dreptele ^4iW şi B P se intersectează în 0 .
Se cere:
a) Să se precizeze natura patrulaterului BN PC.
b) Să se afle distanţa AO.
c) Să se arate că înălţimea N E a paralelogramului B M P N este 7,2 cm.
18. Intr-un trapez ABCD raportul dintre baza mică si baza mare este
3
de iar înălţimea este de 6 cm. Laturile neparalele prelungite se întîlnesc
in punctul F. Să se afle distanţa de la acest punct la fiecare bază.
* 19. Fie un trapez isoscel ABCD cu baza mică AB, baza mare CD şi
înălţimea de 6 cm. Raportul bazelor este 0, (6) iar linia mijlocie este de 12,5 cm.
Prin punctul O de intersecţie a diagonalelor se duce o dreaptă paralelă cu
bazele, care taie laturile'neparalele în M şi N (M £ AD, N £ BC).
a) Să se afle perimetrul trapezului.
b) Să se arate că CD * B N = A B •NC.
c) Prelungind laturile neparalele, acestea se întîlnesc in punctul P. Să se
afle perimetrul triunghiului P A B .
20. Prin centrul de greutate al unui triunghi se duce o dreaptă oarecare.

Să se arate că suma distanţelor la dreaptă a celor două vîrfuri, situate de
aceeaşi parte a dreptei, este egală cu distanţa vîrfului al treilea la dreapta dată.
21. Prin centrul G de greutate al triunghiului A B C se duce dreapta d

care intersectează pe A B în M şi pe AC în N. Să se arate că:
MB , NC ■
MA NA
22. Fie ABCD un trapez cu baza mare A B şi baza mică CD. Se presupune
că A B = 10 cm, BC = CD = 3,75 cm şi A D = 5 cm. Fie E şi F respectiv
picioarele înălţimilor duse din D şi C pe A B şi / intersecţia laturilor neparalele
A D şi BC. Să se arate că:
a) A D _L BC.
AB 2 CF
h) = ----- si D E2 — A E - BF.
BC BF
(Concurs de matematică, etapa finală, 1978, cls. VII)
23. Fie triunghiul isoscel A BC {A B = AC). Se prelungeşte BA cu

1
segmentul A M A B . Pe latura AC se ia punctul D astfel ca A D = — AC.
' . 3
Fie O mijlocul lui*5C. Să se arate că:
a) M C ± B C .
b) A A O D ~ A C M Â . <
c) Punctele M, D, O sînt coliniare.
• (Concurs de matematică, Bucureşti, 1974)
200
24. Se dă un patrulater ABCD circumscris unui cerc şi ale cărui diago
nale AC şi BD se taie în I.
a) Să se arate că suma lungimilor a două laţuri opuse este egală cu
suma lungimilor celorlalte două.
b) Dacă avem relaţia > atunci patrulaterul este romb.
’ IC ID BC ~
( 'X ' : - ; '
25. Intr-un cerc se duce diametrul A B . Se consideră tangentele la cerc
în piînctele A şi B. O a treia tangentă la cerc dusă în punctul variabil M de
pe cerc întîlneşte primele tangente în punctele C şi D. Să.se arate că:
a) Dreptele AD, BC şi perpendiculara M N dusă din M pe diame
trul A B sînt concurente.
b) Produsul AC •BD este constant.
26. Fie M mijlocul laturii BC a unui triunghi ABC, astfel încît un
ghiul B A M este congruent cu unghiul BCA.
a) Să se demonstreze că BC2 = 2 A B 2.
b) Bisectoarea unghiului BAC intersectează BC în E, iar bisectoarea
unghiului A M B intersectează pe A B în F. Să se arate că:
a) Patrulaterul A E M F este inscriptibil.
b) E F este paralelă cu AC.
27. Să se arate că într-un patrulater convex inscriptibil, proiecţiile punc
tului de întîlnire al diagonalelor pe laturile sale împart aceste laturi în rapoarte
al căror produs este egal cu unitatea.
28. Pe diametrul A B al unui semicerc se ia un punct P fix şi fie M un
punct, mobil pe semicerc. Perpendiculara în M pe M P se intersectează cu
tangentele în A şi B, respectiv în C şi D. Să se demonstreze că AC • BD
este constant.
29. Se consideră un romb A BCD (AC şi BD diagonale). Fie un punct F

pe latura CB. Dreapta D F întîlneşte dreapta A B în punctul E. Fie H mijlocul
segmentului D F şi G mijlocul segmentului EF. Să se arate că:
a) A D este media proporţională a lui A E şi CF.
b) Triunghiurile BEF si FDC sînt asemenea.
c) BC • BG = BE •CH.
30. In triunghiul dreptunghic ABC (-^^4 = 90°) se ia punctul D pe

latura AC. Notăm cu E şi F proiecţiile punctului A pe dreptele BD şi BC.
Să se arate că:
a) Patrulaterul CDEF este inscriptibil.
b) Dacă FC este diametrul cercului circumscris patrulaterului, atunci
FD ||A B şi A F 2 = A D •AC.
c) Dacă A BC este dreptunghic isoscel, atunci BC2 = 2 B E •BD.
31. într-un semicerc cu diametrul A B se duc coardele A A ' şi B B ' care

se intersectează în M. Să se demonstreze relaţia:
A M - A A ' + B M - BB ' = A B 2.
(G.M. nr. 8/1983)
201
32. Fie A BCD un patrulater inscriptibil.. Dacă O este intersecţia diago
nalelor AC si BD atunci: -
a) A C 2 + OB2 + OD2 = B D 2 4- OA 2 + OC2.
b) Dacă paralela prin O la CD intersectează prelungirea laturiiA B în P,
atunci PO2 — PA •PB.
33. Mediana A A ' a triunghiului A B C taie cercul circumscris triunghiului
în punctul M. Să se arate că: A B • B M = AC •C M .
34. Pe latura BC a triunghiului ABC se ia un punct oarecare M ; fie Ox,
Oo centrele cercurilor circumscrise triunghiurilor A B M şi ACM . Să se arate
că triunghiurile A B C , AOxOz sînt asemenea şi să se deducă de aici condiţia
ca cele două cercuri să fie congruente.
35. Prin vîrful A al pătratului ABCD se duce o dreaptă variabilă care
taie laturile BC si CD respectiv în M si N. Să se arate că:
1 1
a ) --------------- este constant: b) MB ■MC este constant.
CM CA
36. Intr-lin cerc de centru O se consideră un diametru A B şi pe seg
mentul A B se iau punctele C. şi D astfel încît OC = OD.
a) Să se arate că oricare două coarde paralele duse prin punctele C şi D
au aceeaşi lungime.
b) Dacă cele două coarde duse prin C şi D intersectează unul din semi
cercurile determinate de diametrul A B respectiv în punctele E şi F, să se
arate că CE •D F este constant.
37. Intr-un semicerc de diametru A B se înscrie un patrulater oare
care ABCD. Fie P un punct arbitrar pe latura CD şi Q proiecţia sa pe AB.
Să se arate că: QA •QB — PC •P D — PQ2.
(G.M. nr. 7/1977)
38. Se dă triunghiul A BC şi înălţimea AD. Se iau apoi segmen
tele BE = DC şi CF = BD perpendiculare pe A B şi respectiv pe AC.
a) Să se arate că triunghiul E A F este isoscel.
b) Dacă B\ C' sînt proiecţiile lui B, C respectiv pe A E , AF, atunci
AB' f AB
AC' AC
39. Pe un cerc de centru O şi de rază R se consideră un punct 4., iar
pe tangenta în A la cerc se ia un punct B, astfel încît perpendiculara în B
pe tangentă să intersecteze cercul în punctele C şi D (C între B şi D).
Să se arate că:
A D 2 + AC2 2R
AD2- A C 2 = DC ’
40. Fie ABC un triunghi dreptungbic = 90°) şi CD bisectoarea
lui C. Piciorul perpendicularei din-D pe BC este E. Notăm DE — x.
a) Să se calculeze x în funcţie de laturile a, b, c ale triunghiului ABC.
b) Să se deducă relaţia: .
- DB a
2b2
c) Să se arate că A E ■DC = — • (b — c).
c
202
41. Intr-un triunghi dreptunghic A B C , bisectoarea unghiului C inter
sectează înălţimea AD în E şi latura A B în F, iar bisectoarea unghiului B
intersectează latura AC în G.
a) Să se arate că bisectoarele CF si BG se intersectează sub un unghi
de 45°. ■
b) Să se arate că triunghiul A E F este isoscel.
c) Considerînd FG diametrul unui cerc să,se arate că arcul MN, cuprins
între punctele de intersecţie'ale celor două bisectoare este de 90° (M (E BG>
iv.e c f ).
d) Să se stabilească dacă este adevărată relaţia: A F -C D — D F-AC.
(Concurs de matematică. Bacău, 1976)
42. Fie trapezul cu laturile paralele A B şi CD. >

Fie E şi F intersecţiile laturii AD cu cercul BCD şi, respectiv, cu
paralela din C la BE. ~~
Să se arate că BC este medie geometrică între A D şi E F :
43. Două cercuri au razele de 54 cm şi 26 cm, iar distanţa dintre centrele
lor este de 1 m. Să se calculeze lungimile tangentelor comune exterioare.
44. în triunghiul ABC unghiul A este de două ori mai mare ca unghiul
din B.
a) Să se calculeze unghiurile A, B şi C pînd triunghiul ABC este isoscel
sau dreptunghic.
b) Punctul D fiind intersecţia bisectoarei interioare a unghiului 4 cu
latura BC, să se arate că bisectoarea unghiului ADC este paralelă cu latura AB.
c) Să se arate că latura AC este medie proporţională între latura BC
şi segmentul DC.
45. Prin vîrful B al triunghiului A B C se duce dreapta BD (D fiind pe
prelungirea laturii AC astfel ca CBD = <£.C A B). Să se arate că BD este
medie proporţională între A D şi CD.4 *
7
6
46. In triunghiul A BC înscris în cercul O, tangentele în B şi C se taie

în T ; paralelele din A la B T şi C T taie pe BC în E şi F. Să se demonstreze
relaţiile:
A B - = B C •B E ;
A C 2 = BC •CF-,
A E 2 = BE •CF;
BC2 - A B 2 + A C 2 - BC ■BF.
47. Fiind dat un cerc de diametru A B = 2R, se duc tangentele A x şi
By. Se ia un punct P pe cerc. Dreptele A P şi B P baie pe By, respectiv Ax,
în punctele N şi-M.
a) Să se arate că A M •B N .= A B 2.
b) Dacă -ţ^BAP = 30° să se calculeze segmentele AP, BP, PN, PM ,
A M , BN în funcţie de R.
c) P se proiectează ortogonal pe A B în H. Notind OH — a, O fiind
centrul cercului, să se calculeze P H şi lungimile precedente în funcţie de a
şi R.
203
4S. Fie H ortocentrul triunghiului ABC. Să se arate că existărrelaţiile:
A H 2 4- BC2 — B H 2 4- CA2 == CH2 + A B 2 — 4R2, unde R este raza cercului
circumscris triunghiului.
49. într-un patrulater A B C D , laturile opuse A B , CD se întîlnesc în P

şi sint perpendiculare. Fie >M şi N mijÎQacele laturilor A B respectiv CD,
iar F şi E mijloacele laturilor A D şi BC. Se cere:
a) Să se stabilească relaţiile: ' ,
A D 2 + BC2 = BD2 + AC2 (1)
A B 2 + BC2 = 4E F 2 (2)
A C 2 + B D 2 = 2(E F2 4- M N 2) (3)
b) Să se arate că patrulaterul E M F N este un paralelogram şi să se sta

bilească relaţia (3) folosind acest rezultat.
50. în triunghiul A BC se notează cu O centrul cercului circumscris

triunghiului. Se duce diametrul A D şi perpendiculara din B pe acest diametru,
care intersectează pe AC în E.
a) Să se arate că A B 2 = AC •AE.
b) Să se calculeze lungimea segmentului DE, cunoscînd lungimile latu
rilor AC = b, A B = c şi R raza cercului circumscris. Caz particular R — a.
51. Fie A BCD un trapez cu baza mică A B = a şi baza mare CD — b.

MA
Pe latura A D se ia un punct M, astfel ca — . Prin M se duce pa-
MD
ralela M N la cele două baze.
Să se calculeze M N în funcţie de a, b, p, q.
52. Fie D piciorul înălţimii duse din A pe ipotenuza BC a triunghiului

dreptunghic ABC.
Să se arate că proiecţiile segmentelor BD, DC pe catetele alăturate au
raportul egal cu raportul cuburilor acestor catete.
53. în dreptunghiul ABCD se notează cu E mijlocul laturii BC, iar cu F

şi G două'puncte pe A B astfel ca A F = FG. Dreapta E F întîlneşte pe AC
în M, iar dreapta CG întîlneşte pe A D în A7.
Să se arate că A M = MN.
54. Să se arate că dacă între laturile unui triunghi există; relaţia: b2 (c4 4-
4 - c 4 — 54) = c2 (a4 - j - — c4) , atunci triunghiul este sau - dreptunghic sau
isoscel.56
55. Dacă în triunghiul dreptunghic ABC, A D este înălţime, iar E şi F

sint proiecţiile punctului D pe catetele^45 şi AC, să se demonstreze relaţia:
D B •DC = FC •FA 4- E B •EA.
56. Dacă 4/*este un punct oarecare pe ipotenuza unui triunghi drept-

' unghie ABC, să se demonstreze relaţia:
M B2 ■A C 2 4- MC2 •A B 2 = M A 2 ■BC2.
Ce devine această relaţie în cazul triunghiului dreptunghic isoscel?.
204
57. Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC şi Ai, B x, Cx simetricele
lui G faţă de mijloacele laturilor BC, CA, A B. Să se arate că perimetrul hexa
gonului AByCAxBCx este egal cu A A X + B B X 4- CCX.
(G.M. nr. 7/1980)
58. Să se arate că lungimea tangentei comune la două^percuri tangente

exterioare este medie proporţională între diametrele celor două cercuri.
59. Prin centrul Ox al unui cerc de rază R x trece alt cerc cu centrul 0 2
şi de rază R x< i?2. Se cere:
a) Să se arate că tangentele la cercul Ox în punctele E şi F, de intersecţie
ale celor două cercuri, se taie pe cercul Oz.
b) Ducînd tangentele comune A B şi CB, la cele două cercuri, să se arate
că dreapta BD este tangentă la cercul Ox.
60. Un triunghi dreptunghic A BC (-Â = 90°) are două din laturile

1 0(981)•111
sale invers proporţionale cu numerele x şi y, unde — = —--------------- şi
x 218
— = — ——— . Lungimile laturilor sînt numere naturale, iar numărul care
y 8 .
reprezintă perimetrul său se divide prin 7. A H este înălţimea triunghiului
(H G BC), iar P şi Q sînt proiecţiile punctului H pe catetele AC respectiv
AB. Se cere:
a) Să se determine laturile triunghiului ABC.
b) Să se calculeze perimetrul şi aria patrulaterului BCFQ.
c) Să se arate că BCP mt AQ P.
(G.M. nr. 10/1979)
II 1 .5 . ARII
1. în triunghiul ABC, se consideră mediana' A M şi se notează cu G

centrul de greutate al triunghiului.
a) Arătaţi că triunghiurile A M B şi A MC sînt echivalente.
b) Să se calculeze raportul dintre aria triunghiului A B C şi aria tri
unghiului AGE, E fiind punctul de intersecţie al lui CG cu A B.
c) Să se arate că cA ab g = — .cA a b c -
d) Paralelele prin G la BC intersectează laturile A B şi AC, respectiv

în P şi F. Să se exprime ariile triunghiurilor APG, AGF şi A P F , în funcţie
de aria triunghiului ABC.
!•.. 5
e) Să se arate că aria trapezului BM GP este — din aria triun
ghiului A B M şi că raportul dintre aria trapezului BCFP şi aria triunghiu

lui A BC este — .
9
f) Comparaţi ariile trapezelor BM GP şi MGFC.
205
2. Se consideră un patrulater convex ABCD şi se notează cu O inter
secţia diagonalelor AC şi BD. Dacă AO = 2 OC şi 2 DO — OB, gă se arate că:.
a) A BOC ~_AAOD.
b) Ducînd OF A. DC şi OE _L A B, punctele E, O, F sînt coliniare.
c) Triunghiurile BOC. si AOD sînt echivalente.
d) E F = 3 OF şi J)C + A B = 3DC.
e) d iABCD = 9 C&DOC -
3. Pe un cerc cu centrul în O, se consideră două puncte A şi B. Se

notează cu P punctul de intersecţie al tangentelor duse la cerc, în punctele A
şi B. Ştiind că OP = 6 ]/~3 cm şi că A B P — 60°, se cer:
a) Aria patrulaterului A P B O . *
b) Aria figurii plane exterioare cercului şi interioare patrulaterului APBO.
c) Aria segmentului circular determinat de coarda AB.
d) Lungimile arcelor în care coarda A B împarte cercul.
4. Să se afle raza cercului înscris într-un triunghi în funcţie de laturile
şi aria triunghiului. : ~
5. Prin fiecare vîrf al unui patrulater ducem cîte o paralelă la diago

nala patrulaterului care nu trece prin acest vîrf şi se formează un nou patru
later. Să se găsească raportul dintre aria patrulaterului dat şi aria patrulate
rului obţinut.
6. într-un paralelogram ABCD sedau: A B = 45 cm, diagonala AC = .

= 17 cm şi înălţimea CE = 8 cm (E £ AD). Se prelungeşte CE pînă unde
intersectează prelungirea laturii A B . Se notează cu N aeest punct şi se cere
să se afle aria triunghiului AEN.
7. Să se arate că suma distanţelor unui punct oarecare din interiorul

unui poligon regulat la laturile poligonului este constantă. ,
8. Fiind dat un triunghi A B C să se arate că A B •AC •BC — 4 RS

(R este raza cercului circumscris; S este aria triunghiului).
- f
9. Se dă un triunghi'A^C ale cărui laturi sînt a, b, c. Să se exprime în

funcţie de a, b, c aria cercului înscris in acest triunghr.
10. Se consideră un trapez ABCD în care A D şi BC sînt laturile nepa

ralele şi O punctul de intersecţie al diagonalelor AC şi BD. Să se arate că
~ ariile triunghiurilor AOD şi BOC sînt egale.
11. Se consideră două segmente paralele A B şi CD. Fie M mijlocul lui A B

şi N mijlocul lui CD. Să se arate că dacă 4-c^ria D M N — c^ria A BCD ,
atunci ABCD este paralelogram.
(G.M. nr. 2/1980)
12. Un cerc cu raza de 15 unităţi intersectează un alt cerc cu raza de

-20 de unităţi sub un unghi drept. Care este diferenţa ariilor porţiunilor
nesuprapuse?
13. Vîrful A al pătratului ABCD coincide cu centrul pătratului MNPQ

şi latura A B împarte latura M N în raportul 1 :2. Ştiind că cele două pătrate
au laturile de aceeaşi lungime, să se calculeze aria comună.
206
14. Fie P un punct în interiorul unui triunghi A BC cu laturile BC = a :
CA — b\ A B = c. Dreapta A P intersectează pe BC în A'.
a) Să se calculeze' aria triunghiului B P C în funcţie de aria triun-
AP
ghiului ABC ştiind c ă — — == 2.
PA'
b) Dreptele B P şi C P intersectează laturile CA şi A B îiTB', respectiv C'.
Presupunînd că , să se arate că triunghiurile PBC,

PA' PB’ PC’
PCA, P A B au aceeaşi arie.
15. Pe latura BC a unui dreptunghi ABCD se ia un punct M.
Dreapta A M taie diagonala BD în punctul N. Să se arate că triun
ghiurile A N B şi DM1Y au arii egale.
16. Pe laturile unui triunghi dreptunghic se construiesc în afară pătrate.
Să se calculeze aria figurii formate prin unirea consecutivă a vârfurilor pătra
telor din afara triunghiului în funcţie de catetele b şi c.
r . II 1.6. PROBLEME DIVERSE*'
1. Se dă triunghiul dreptunghic A BC (-^ X = 90°) şi se duce AD X

BC.
Se notează cu P centrul cercului înscris în triunghiul A B D şi cu S centrul
cercului înscris în triunghiul ADC. Fie {K } — fi B P şi { ! ' } = CS fi A P .
Să se arate că:
b) C T A. A P .
b) Punctele P, S, K, T se află pe acelaşi cerc.
(Concurs d e . matematică, Timiş, 1979)
2. Fie triunghiul,ascuţitunghic ABC, înălţimea AH, H £ BC şi D un
punct arbitrar pe AH. Dreapta BD intersectează latura AC în E. Dreapta CD
intersectează latura A B în F. Să se demonstreze că -X AHE = -X AH F.
3. Bisectoarele unghiurilor B şi C ale triunghiului A BC taie linia mij
locie a- triunghiului paralelă cu BC în M şi N. Să se demonstreze că:
A B + AC = BC + 2MN.
(G.M. nr. 1/1981)
4. Fie A B C un triunghi isoscel (A B = AC) în care Ş^BAC = 36°. Se
prelungeşte BC dincolo de C cu segmentul CE = AC. Să se stabilească va
loarea de adevăr a următoarelor propoziţii:
Pi.- AC este bisectoare în triunghiul ABE.
P 2: triunghiul A B E este isoscel.
P3: în triunghiurile ABC şi ACE avem trei congruenţe: AC = AB,
A B s= EC şi ^£BAC b ^CAEB. Rezultă că triunghiurile A BC şi ACE sînt
congruente?
, (G.M. nr. 5/1980)
*) Problemele din. acest paragraf sînt destinate pentru pregătirea olimpiadelor
şcolare.
207
o. Pe latura A B a unui pătrat ABCD se consideră un punct mobil M.
Fie H piciorul perpendicularei dusă din B pe MC. Pe latura BC se consideră
punctul N astfel incit cercul circumscris triunghiului DCN să treacă prin H.
Să se demonstreze că MN este paralelă cu AC.
■ (G.M. nr. 9/1980)
•6. Centrele de greutate ale triunghiurilor echilaterale construite pe
laturile unui triunghi dat spre exterior sînt vîrfurile. unui triunghi echilateral.
7. Demonstraţi că distanţa de la un punct P, situat pe cercul circum

scris triunghiului echilateral ABC, la unul din vîrfuri este egală cu suma dis
tanţelor la celelalte vîrfuri.
• (G.M. nr. 10/1981)
8. Se consideră un triunghi ascuţitunghic A B C şi fie BB' şi CC' înălţi
mile din B şi C şi M mijlocul laturii BC.
a) Să se arate că triunghiul MB'C' este isoscel.
b) Să se determine ^ BAC astfel încît triunghiul MB'C' să fie echi
lateral.
9. Să se demonstreze că mediatoarea segmentului, care uneşte picioarele
a două înălţimi ale unui triunghi,împarte cea de-a treia latură a triunghiu
lui în două părţi congruente.
10. Fie pătratul ABCD şi M £ BD. Dreapta A M intersectează pe BC

în N. Paralela prin M la A B intersectează pe BC în E şi pe A D în F.
Să se arate că dreapta E F este tangentă la cercul circumscris triun
ghiului MNC. ' -
11. .Un patrulater convex are trei laturi de lungime a. Două din laturile
congruente sînt perpendiculare, iar celălalt unghi format de două laturi
congruente are 60°. Să se calculeze diagonalele şi cealaltă latură a patru
laterului.
(G.M. E : 6700*)
12. Segmentele de lungimi a, b şi c, care satisfac relaţia a2 -j- 2(b2 -f- c2) =
= 2a{b + c), pot fi laturile unui triunghi ? Dar cele care satisfac relaţia
2a2 + b2 + c2 = 2a{b + c) ?
13. Două cercuri (Cx) şi (C2) au razele respectiv rx = x 4- 3, r2 = 1 — 3x,

centrele în 0 1 şi 0 2 şi 0 ]0 2 = 6. Să se determine x astfel încît cele două cercuri
să fie tangente interior.
" (G.M. F,: 6879*)
14. Fie triunghiul ABC şi înălţimile A A ', BB', CC'. Dacă A ", B", C"
sînt proiecţiile unui punct M din interiorul triunghiului pe laturile BC, C A ,.
AB. atunci are loc relaţia:
A ■
M A " , M B " , MC"
----------- b - ---------- ------------ — 1.
■
AA' BB' CC'
15. în triunghiul ABC, A D este înălţime, iar A E mediană (punctul D
este situat între punctele B şi E). Să âe determine laturile şi unghiurile
triunghiului ABC, cunoscînd A D = a| /3 şi Ş^BAD — EAC = 30°.
208
II 1.7. RELAŢII ÎNTRE LUNGIMILE LATURILOR UNUI
TRIUNGHI
1. Să se arate că dacă laturile unui triunghi verifică relaţia: a2-{-i2+ c 2=

= ab + bc 4- ca, atunci triunghiul este echilateral.
2. Demonstraţi că triunghiul ale cărui laturi satisfac relaţia:
- ------ -}- ------ ? + ~-----—= O.este isoscel.

a b c
"" 3. Fie triunghiul ABC şi M, N, ^ m ijloacele laturilor BC, AC şi AB.
Să se arate că:
a) A B + BC + CA < A M + B N + CP\
b) A M + BN 4- C P < A B 4- BC + CA.
4. Să se arate că dacă a, b, c sînt lungimile laturilor unui triunghi, atunci
cu segmentele de lungime \ f a, |/ b, ] / c se poate construi, de asemenea,
un triunghi.
5. Să se demonstreze că dacă într-un patrulater convex două unghiuri
opuse sînt obtuze, atunci lungimea diagonalei determinată de vîrfurile lor
este mai mică decît lungimea celeilalte diagonale.
6. Se dă un triunghi dreptunghic în .4. Fie D piciorul înălţimii din A.
Să se arate că A D > A B 4- AC — BC.
\ (G.M. nr. 8/1975)
Geometrie în spaţiu
II 1.8. DREAPTA ŞI PLANUL; POLIEDRE*5
1. Se dau două drepte oarecare în spaţiu şi un punct nesituat pe nici-

una din ele. Să se arate că planele formate de punct cu fiecare dreaptă sînt
concurente.
2. Se dau punctele A, B, C necoliniare şi dreapta (d) oarecare, din spaţiu.
Să se arate că planele determinate de dreapta (d) şi de fiecare dintre punc
tele A , B, C taie planul ABC după trei drepte concurente sau după trei
drepte paralele.
3. Dacă trei drepte nu trec prin acelaşi punct şi sînt concurente două
cîte două, acestea sînt situate în acelaşi plan.
4. Dacă n drepte (n £ N, n > 3) nu trec prin acelaşi punct şi slnt
concurente două cîte două, acestea sînt situate în acelaşi plan.
5. Dacă trei drepte a, b, c necoplanare sînt concurente două cîte două,
atunci există un punct care să aparţină fiecărei drepte.
*) Problemele 12, 15 — 20, 33, 39, 49, 68 sînt recomandate pentru cercurile de elevi.
209
6. Dacă se dau mai multe drepte concurente două clte două şi nu"există
nici un plan care să-conţină toate dreptele, atunci există un punct care să
aparţină fiecărei drepte.
7. Fie A B C un triunghi şi A A ’ , BB', CC' bisectoarele unghiurilor lui,
iar O un punct arbitrar, nesituat dn planul ABC. Arătaţi că planele (O AA‘),
(OBB') şi (OCC) au o dreaptă comună.
8. Să se arate că planele determinate de cîte o latură a unui patrulater'

strîmb şi de mijlocul laturii opuse trec prin acelaşi punct.
x \ . ' . . - . . . : _•
A
9. Fie triunghiul dreptunghic A B C (A = 90°). Din centrul O al cercului
circumscris triunghiului se ridică o perpendiculară pe planul acestuia pe
care se ia un punct M astfel încît OM = 3 cm. Cunoscînd că AB = 8 cm,
mediana relativă la punctul A este de 5 cm, să se afle distanţele de la
punctul M la laturile AB şi AC.
^ j J S î ’lSe dă un plan a şi un punct exterior A. Din punctul A se duc patru
drepte care intersectează planul in punctele B, C, D, E. Ştiind că A B _L («j,
A B = 10 cm şi că unghiurile pe care le fac celelalte drepte cu planul sînt
in ordine de 30°, 45°, 60°, să se afle lungimile segmentelor AC, AD şi AE.
11. Se dă triunghiul isoscel A BC cu A B = AC = 5 cm şi baza BC —
= 6-em. Din vîrful A se ridică o perpendiculară A B pe planul triunghiului
egală cu 4 j / 3 cm. Să se calculeze distanţa de la punctul D la baza BC a
triunghiului.
- . . . .
Proiecţia unui triunghi dreptunghic cu catetele AC — 8 cm, A B =
= & cm pe planul a care conţine cateta AC, este un triunghi cu aria de
12 cm2. Să se determine unghiul pe care-1 face dreapta A B cu planul a.
13. Dacă o catetă a unui triunghi dreptunghic isoscel se află pe un plan
a,- iar cealaltă catetă face cu planul a un unghi de 45°, să se arate că
ipotenuza formează cu a un unghi de 30°.
14. Din vîrful A al unui triunghi echilateral ABC se ridică o perpendi
culară A D pe planul triunghiului. Din punctul D se duce o perpendiculară pe BC.
Cunoscînd că latura triunghiului este de 6 \/~3 cm şi A D = 8 cm, să se calculeze:
a) Aria triunghiului A D O {0 fiind centrul cercului circumscris triughiu-
lui ABC).
b) Perimetrul ■acestui triunghi.
c) Aria triunghiului DOE (E fiind piciorul perpendicularei din D pe BC).
d) Perimetrele triunghiurilor DEO şi DEA.
e) Raportul dintre ariile triunghiurilor AOD şi DOE.
15. Să se construiască o dreaptă care să se sprijine pe trei drepte oare
care din spaţiu.
. . . . •. *-
18. Să se construiască o dreaptă care să întîlnească două drepte date
şi să fie perpendiculară pe un plan dat.
17. Să se construiască un plan, care trece printr-un punct A, şi pe care
trei drepte oarecare din spaţiu să se proiecteze după trei drepte concurente.
18. Să se ducă un plan care să intersecteze feţele unui upghi diedru după
un unghi drept. '
210
19. Planele care proiectează muchiile unui triedru pe feţele opuse au
o dreaptă comună.
20. Fie S aria unui poligon situat în planul p, S' aria proiecţiei lui pe un
plan p', 5*, aria proiecţiei lui S f pe planul p. Arătaţi că aria S' este medie
proporţională între S şi S".
21. Fie dreptele x, y, x _L y şi A B perpendiculara lor comună, A E x ,

B E y. Să se arate că pentru orice X E x, Y E y are loc relaţia: A X 2 +
+ B Y 2 + A B 2 == X Y 2.
22. O dreaptă taie două plane perpendiculare în A şi B ; fie A', B ’ pro
iecţiile punctelor A , B pe dreapta de intersecţie a planelor. Arătati că A B Z=
= ’A A ,2 + A 'B '2 + B 'B 2.
23. într-o prismă triunghiulară regulată dreaptă se notează latura bazei

cu a, înălţimea cu h, diagonala unei feţe cu d, aria laterală cu d i, aria totală
cu d t şi volumul cu (V, cu unităţile de măsură corespunzătoare. Aflaţi elemen
tele necunoscute din tabelul de mai jos:
a h d di dt tV
a) 4 3
b) 12 13 . ... • <
o) 24 25 .. ■>
d) 6 108
e) 2 5 4 1 /3
f) 144 1 6 1 /3 (3 1 /3 + 2)
g) 180 '' . 1 801/3
h) - 20 180 [ / 3
24. Rezolvaţi aceeaşi problemă ca la nr. 23, pentru cazul în care baza
este un triunghi dreptunghic isoscel (se va considera ipotenuza egală cu a,
iar d diagonala feţei care are baza ipotenuza a).
25. Intr-o prismă patrulateră regulată dreaptă se notează latura bazei

cu a, înălţimea cu h, diagonala unei feţe laterale cu d, aria laterală cu d i,
aria totală cu d t şi volumul cu (V, cu unităţile corespunzătoare. Aflaţi mări
mile din căsuţele goale.
a h d dLi d t <v
a) 4 3
12 13 -
b)
c) 6 192
d) 24 > 4 032
e) 6 384
f) i_ 5 240
g) 7 25 -
211
14*
26. Acelaşi enunţ ca la nr. 25, In cazul în care baza prismei este un
romb cu unghiul ascuţit de 60°. - • _
• 27. Intr-un paralelipiped drept laturile bazei slnt: A B — 24 cm, BC —
= 7 cm. Diagonala paralelipipedului face cu planul bazei un unghi de 60°.
Aflaţi aria laterală, aria totală şi volumul paralelipipedului.
28. Să se calculeze aria totală şi volumul unei prisme drepte, avînd baza
octogon regulat cu latura de 4 m şi înălţimea de 8 m.
29. Muchiile A B , AD, A A ' ale unui paralelipiped dreptunghic sînt pro
porţionale cu numerele 3, 4,12, iar diagonala paralelipipedului este de 65 cm.
Să se calculeze suma muchiilor paralelipipedului. Generalizare, pentru cazul
în care muchiile sînt proporţionale cu numerele a, b, c şi diagonala este d.
30. Suma muchiilor unui paralelipiped dreptunghic care pleacă din
acelaşi punct este de 15 m şi diagonala sa de ]/7 7 m. Să se calculeze aria totală
a paralelipipedului.
31. O prismă dreaptă are bazele romburi cu diagonalele de 6 cm şi 8 cm.
înălţimea prismei este de 5 cm. Şă se afle aria totală a prismei.-
32. Un paralelipiped dreptunghic are laturile bazei de 3 cm şi 4 cm,
iar înălţimea de 5 J /3 cm. Să se calculeze:
a) Lungimile diagonalelor paralelipipedului.
b) Unghiurile acestor diagonale cu planele bazelor.
33. Un cub are muchia a. Să se afle distanţa de la centrul feţei ABA'B'
la diagonala A C '.
34. Secţiunea diagonală a unei prisme patrulatere regulate este 300 cm2.
Cunoscind că înălţimea prismei este egală cu 5 [ / 2 , să se afle:
a) Aria laterală şi aria totală a prismei.
b) Volumul prismei.
35. Baza unei prisme drepte este un trapez dreptunghic ABCB (cu
latura neparalelă BC). Cunoscînd că A B = DC = 6 cm, BC = 10 cm şi
înălţimea prismei de 21 cm, să se calculeze:
a) Aria laterală a prismei.
^ b) Aria totală a prismei.
c) Ariile secţiunilor diagonale.
36. Un paralelipiped drept A BC D A 'B 'C 'D ' cu înălţimea mai mare de
20 cm are baza un pătrat cu latura egală cu 10 cm. In planul BCC'B' se
duce o semidreaptă B E care face cu BC un unghi de 45° (E £ CC'), iar în
planul A B B 'A ' se duce o semidreaptă B F care face cu A B un unghi de 45°
(F £ A A ').
a) Ce este secţiunea după care planul determinat de dreptele BE şi
B F taie paralelipipedul?
b) Să se afle aria secţiunii.
e) Să<*se calculeze unghiurile acestui patrulater.
37. Intr-un paralelipiped dreptunghic A‘BCDAXB XCXD X lungimile latu
rilor bazei sînt A B — 8 cm, A D ■= 6 cm şi muchiile laterale sînt A A X, B B X,
CCX, D D X. Să se calculeze volumul paralelipipedului ştiind că perimetrul
triunghiului ACCX este de 60 cm.
212
38. Ştiind că o prismă are 2 350 de diagonale, să se determine numărul
laturilor poligonului convex de la baza ei.
(G.M. 11/1979)
39. Fie A BC un triunghi dreptunghic în A şi D un punct al perpendi
cularei ridicată din B pe planul triunghiului. Notăm cu M şi N proiecţiile
punctului A pe dreptele BC şi CD, iar cu P şi Q proiecţiile punctului B pe
dreptele A D şi CD. Să se arate că:
a) Planele A M N şi BQP şînt paralele.
b) Triunghiurile A M N şi BPQ sînt asemenea.
(G.M. 7/1978)
40. a) Determinaţi toate prismele care au numărul diagonalelor egal cu
numărul muchiilor laterale.
b) Determinaţi toate prismele care au numărul diagonalelor egal cu
numărul tuturor muchiilor.
c) Determinaţi toate prismele care au numărul diagonalelor egal cu
numărul diagonalelor feţelor laterale.
41. Să se demonstreze că volumul unui tetraedru, ale cărui virfuri sînt

capetele a două segmente situate pe două drepte necoplanare, nu se modifică,
dacă aceste segmente, alunecă de-a lungul dreptelor, menţinîndu-şi lungimile
constante^
42. Se dă o prismă hexagonală regulată. Se cere să se calculeze aria

laterală, aria totală şi volumul acestei prisme, ştiind că diagonala unei feţe
face cu latura bazei un unghi de 60° şi că această diagonală are lungimea
egală cu 2a.
43. Se’ dă prisma triunghiulară regulată A BCAiBiCi. Aria laterală a

prismei este 1 4 4 J /3 cm3,' iar înălţimea ei este de 12 cm.
a) Să se calculeze volumul prismei.
b) Să se calculeze aria secţiunii obţinute secţionînd prisma cu un plan
care trece prin înălţimea triunghiului ABC şi este perpendiculară pe planul
triunghiului ABC. ' ■
44. O prismă hexagonală regulată are latura bazei de 6 cm, iar volumul de
81V 3 cm3.
a) Să se calculeze aria totală a prismei.
b) Se secţionează prisma cu un plan paralel cu bazele la o distanţă
2
de — din înălţimea prismei. Să se calculeze raportul volumelor prismelor
3
obţinute prin secţionare. Explicaţi rezultatul.
c) Să se calculeze raportul în căre este împărţită aria secţiunii ADD'A'.
4a, O piramidă patrulateră regulată are apotema bazei de a cm şi

unghiuTpe care-1 fac feţele laterale cu baza este de 60°. Să se calculeze aria
laterală, aria totală, volumul prismei- şi, aria secţiunii diagonale.4*
6
46. Apotema unei piramide hexagonale regulate formează cu apotema

bazei un unghi de 60°. Cunoscînd că apotema piramidei este 2a, să se calcu
leze aria laterală, aria totală şi volumul piramidei.
213
47. In tabelul de mai jos, a, h, m, ap, d t, d t şi (V reprezintă respecti
latura bazei, înălţimea, muchia, apotema, aria laterală, aria totală şi volumul
unei piramide patrulatere regulate. Unităţile de măsură sînt corespunză
toare.
Căsuţele goale corespund mărimilor care trebuie aflate.
a h m «p d t d t O)
a) 6 4
h) 10 , 13
1 c) 8 41
1 d) 15 17
i e) 15 17 ■ - '
10 . 260 -
0
g) 25 - 700
h) 3 * 64
i) 12 384
j) - 2320 3 920
k) 20 16 --
48. In tabelul de mai jos, a, h, m, ap, d i şi reprezintă respecti

latura bazei, înălţimea, muchia laterală, apotema, aria laterală şi volumul
unei piramide triunghiulare regulate. Unităţile de măsură sînt. corespunză
toare.4
9
Căsuţele goale corespund mărimilor care trebuie calculate.
-T — ________________ :______
a h m flP di <V
a) 8 ţ /3 6
b) 10 13 s
c) 24 25
d) 9 15
e) ■ 6 1 /3 5
1 f) 29 21
g) 40 3 2 4 0 /3
b ), 10 180 | /3
49. Prin două vîrfuri opuse A şi C ale unui pătrat ABCD, ducem perpen
dicularele ^4^4', CGm pe planul său. Distanţa de la A ' la centrul pătratului
este egală cu a, iar ^4'C' = 2a, unde a este lungimea laturii pătratului.
a) Să se arate că A 'C ' este perpendiculară pe planul A'BD.
b) Să se exprime în funcţie de a, volumele tetraedrelor A 'AB D . CC'BD.
C'A'BD.
214
50. Fie ABCD un tetraedru in care feţele ABC şi A B D au aceeaşi arie
Să se arate că suma distanţelor unui punct oarecare de pe segmentul CD
la feţele ABC şi A B D este constantă.
51. Fie ABCD un tetraedru în care feţele laterale A B C , ABD şi ACD
au aceeaşi arie. Să se arate că suma distanţelor unui punct oarecare de pe
faţa BCD la feţele laterale este constantă. m
\ 52. Dacă dintr-un punct O, luat pe baza A BC a unui tetraedru SABC,
ducem paralelele OA', OB', OC', la muchiile S A .S B , SC, pînă intîlnesc res
pectiv feţele SBC, SC A, SA B în punctele A', B', şi respectiv C' avem:
' • OA' OB' , OC' ,
SA SB SC
58. Fie A, B, C şi D patru puncte necoplanare. Notăm cu Gu Gz şi G3
centrele de greutate ale triunghiurilor A BD , ACD şi respectiv BCD.
a) Să se axate că dacă triunghiul A B C este dreptunghic, atunci şi tri
unghiul G1G2G3 este dreptunghic.
b) în ipoteza că triunghiul A B D este echilateral şi CGi este perpendi
culară pe planul determinat de A, B şi D, să se afle unghiul dreptelor AC
şi BD.
(G.M. 8/1979)
( 5 4 ./0 piramidă triunghiulară regulată are latura bazei a şi muchia
laterală 2a. Să se afle volumul şi aria laterală a piramidei.
55./O piramidă patrulateră regulată are muchia laterală de 10 cm şi-
înălţîmea de 8 cm. Se cer:
a) Latura bazei.
b) Aria secţiunii diagonale (planul de secţiune trece prin două muchii
laterale opuse).
c) _Volumul piramidei.
/56 .3 b faţă laterală a unei piramide patrulatere regulate este un triunghi
isoscelcu baza de 10 cm şi laturile congruente de cîte 13 cm. Să se calculeze:
a) Apotema piramidei.
b) Aria totală.
._c) Volumul.
57. Se consideră o piramidă hexagonală regulată âvînd aria bazei
5 4 1 /3 cm 2 şi înălţimea de 4 cm.
a) Să se afle aria laterală a piramidei date.
b) Să se afle aria laterală a piramidei triunghiulare, care are acelaşi
vîrf cu piramida hexagonală şi ca bază un triunghi ce se obţine unind din
două în două vîrfurile hexagonului de la bază.
c) Să se calculeze cît la sută din volumul piramidei hexagonale, re
prezintă, diferenţa volumelor celor două piramide.
(5ŞpCatetele unui triunghi dreptunghic sînt A B = 30 cm şi AC = 40 cm.
în vîrful unghiului drept A se duce perpendiculara AS = 70 cm pe planul
triunghiului. M fiind mijlocul ipotenuzei BC, se cere:
a) Distanţa de la S la ipotenuza BC a triunghiului.
b) Să se calculeze aria laterală a piramidei SABC.
c) Să se arate că piramidele S A M B şi SA MC au volume egale.
215
59. în tabelul de mai jos, L, l, ap, m, i, o it şi (V reprezintă respectiv
latura bazei mari, latura bazei mici, apotema, muchia laterală* înălţimea,
aria laterală, aria totală şi volumul unui trunchi de piramidă patrulateră
regulată. Unităţile de măsură sînt corespunzătoare.
Căsuţele goale corespund mărimilor care trebuie calculate.
L l n m i cÂl (V
UP
a) 4 5. j/3 4
b) 4 2 ţ /3 4 8
c) 12 2 13 «* .
d) 50 1 /4 2 8 2 20
e) 20 24 25
f) 24 25 24
g). 24 8 17
b) 26 10 17 v : .
i) 12 41 40
j) 12 6 180
k) 20 2 ■ 5 920
1) 20 17 ... 816
60. Acelaşi enunţ ca in problema nr. 59, în cazul unui trunchi de

piramidă triunghiulară regulată.6
1
L l av m i CÂl <V
a) 50 10 21
b) 20 8 • 2 ,|/Î3
c) 30 16 25
d) 25 15 17
e) 8 2 7 J/39
f) 28 10 684
g) 4 6 10
b) 6 40 1920
i) 6 2 1 /3 3*
j) 30 9 15
61. Diagonala unei prisme patrulatere regulate este | /3 4cm , iar diago
nala unei feţe laterale este de 5 cm.
a) Să se calculeze aria laterală şi totală a prismei.
b) Fie o piramidă care are înălţimea egală cu înălţimea prismei, iar ca
bază poligonul ce se obţine unind mijloacele lăturilor bazei prismei de mai
sus. Să se calculeze raportul dintre volumul piramidei şi volumul prismei,
216
Ş2.JUnghiuJ pe care-1 face apotema unei piramide patrulatere regulate
cu planul bazei este de 45°. Gunoscînd că această apotemă are lungimea
egală cu 6 {/2 cm, se cere:
a) Aria laterală şi aria totală a piramidei.
b) Volumul piramidei.
c) Se secţionează piramida cu un plan paralel cu baza la o distantă
1
egală cu — din înălţime fată de vîrf. Să se calculeze aria secţiunii.
3 ;
d) Să se calculeze raportul dintre volumul piramidei noi formate şi
volumul piramidei iniţiale.
e) Să se calculeze în două moduri volumul trunchiului de piramidă
obţinut.
63. O piramidă are înălţimea de 36 cm. La ce înălţime de vîrf trebuie
dusă o secţiune paralelă cu baza pentru ca aria secţiunii să fie egală cu:
a) — din aria bazei.

2
4
b) — din aria bazei.
9
c) Generalizare.
64. O piramidă triunghiulară regulată are raza cercului înscris în tri
unghiul de Ia bază egală cu J / 3 cm, iar feţele laterale formează cu planul
' bazei un unghi de 60°. Se secţionează piramida cu un plan paralel cu baza,
plan care trece prin mijlocul înălţimii. Să se calculeze:
a) Aria laterală a piramidei.
c) Aria secţiunii.
d) Raportul dintre aria secţiunii şi aria triunghiului de la bază.
e) Raportul dintre volumele celor două piramide astfel formate.
f) Aria laterală şi aria totală a trunchiului de piramidă ce se formează
prin, secţionare.
65. O piramidă triunghiulară regulată are latura bazei de 18 cm şi muchia
laterală formează cu planul bazei un unghi de"i5°. Se împarte înălţimea
piramidei în trei părţi egale şi prin punctele de diviziune se duc două plane
' paralele cu baza. Se cer:
a) Ariile secţiunilor corespunzătoare (iS2 şi S2).
b) Aria laterală şi volumul piramidei.
c) Volumul trunchiului de piramidă care are ca poligoane de la bâză
pe Sx şi Sz.
fi€v. Fie un trunchi de piramidă hexagonală regulată ale cărei feţe fac
cg/haza mare un unghi de 45°. CunoScînd înălţimea trunchiului de 3 ]/3 cm
şi latura bazei mici de 6 cm, se cer:
v a) Ariile celor două baze.
b) Volumul trunchiului.
c) Aria totală a trunchiului.
217
67. 'Faţa laterală a unui trunchi de piramidă triunghiulară regulata
formează cu,baza un unghi de 45°. Cunoscînd laturile bazelor respectiv de
6 cm şi 12 cm, se cer:
a) Ariile bazelor.
b) Volumul trunchiului de piramidă.
•c) Aria laterală a trunchiului de piramidă.
d) Dacă se secţionează trunchiul de piramidă eu planul determinat de
înălţimile bazelor AD şi A 'D ’ (AD |j A'D'), să se calculeze aria secţiunii.
68. Se dă piramida SABCD cu baza dreptunghiul ABCD şi muchia

SA perpendiculară pe planul bazei. Proiecţiile punctului A pe muchiile SB
şi SD se notează cu H şi respectiv K. Să se arate că:
a) Dreptele B K , D H , SI, unde I este proiecţia punctului A pe BD,
sînt concurente.
b) A H este perpendiculară pe planul SBC. - '
c) Perpendicularele duse din H şi K pe SC sînt concurente.
(G.M. nr. 4/1978)
69. Fie ABCD un tetraedru oarecare. Notăm cu £ şi F proiecţiile vîrfu-
lui A pe bisectoarele unghiurilor ABC şi respectiv ABD . Să se arate că
dreapta E F este paralelă cu planul BCD.
(G.M. 11/1980)
70. Fie o piramidă VABC a cărei bază este triunghiul dreptunghic ABC
cu ipotenuza BC, iar înălţimea VO cade în punctul de intersecţie a bisec-
toareior triunghiului ABC.
a) Să se calculeze aria laterală şi volumul piramidei VABC, ştiind că
BC - f A B — 49 cm, BC - f AC — 50 cm, VM — 10 cm, unde VM _L BC,
M g BC.
b) Să se calculeze volumul piramidei VABC în cazul cînd faţa VBC
este un triunghi dreptunghic cu ipotenuza BC, V M = 17 cm, VO — 15 cm.
(G.M. 3/1980)
71. Un trunchi de piramidă are bazele pătrate cu laturile respectiv de

3 cm şi 5 cm. Volumul său este de 196 cm3. Să se calculeze înălţimea trun
chiului de piramidă, precum , şi înălţimea piramidei din care provine.
72. O piramidă triunghiulară cu vîrfurile V, A, B, C are A B ~ AC şi

VA — VB = FU = 13 cm, BC’ = 6 cm, aria A BC — 27 cm2. Să se
calculeze înălţimea piramidei.
73. Un trunchi de piramidă are ca baze romburi cu laturile de 3 cm

şi 4 cm şi respectiv cu cîte un unghi de 120°. înălţimea trunchiului de
piramidă este egală cu dublul diagonalei mari a bazei mici şi uneşte centrele
romburilor. Să se calculeze volumul trunchiului de piramidă şi înălţimea
piramidei din care face parte.7
4
74. Afîile bazelor unui trunchi de piramidă patrulateră regulată sînt

egale cu S şi s. Aria secţiunii diagonale este egală cu semidiferenţa ariilor
bazelor. Să se afle:
a) Unghiurile pe care muchia laterală le formează cu planele bazelor.
b) Aria totală a trunchiului de piramidă.
218
75. O piramidă are ca bază dreptunghiul ABCD cu A B — 3 cm. BC —
— 4 cm. Muchia VA — 12 cm, este perpendiculară pe bază. Să se calculeze:
a) Lungimile muchiilor VB, VC, VD.
b) Aria totală şi volumul piramidei.
c) Dacă printr-un punct A ' £ VA se duce un plan paralel cu baza,
care intersectează celelalte muchii VB, VC, VD respectiv în Bm C' şi D ',
se cere sa se afle natura patrulaterului A'B'C'D' şi dimensiunile acestuia,
ştiind că raportul dintre volumul trunchiului de piramidă obţinut şi volumul
piramidei V A ’B'C'D' este egal cu 7.
II 1.9. SUPRAFEŢE ŞI CORPURI ROTUNDE
'% Un cilindru circular drept are raza R = 4 cm şi diagonala secţiunii

axiale de 10 cm. Să se afle înălţimea cilindrului.
1 (lih/Secţiunea axială a unui'cilindru circular drept este un pătrat cu dia
gonala 10 ]/2. Să se afle aria laterală şi volumul cilindrului.
I3y Într-un cilindru circular drept lungimăa diagonalei secţiunii axiale
este de 12 cm şi face cu planul bazei un unghi de 30°. Să se afle raza şi înăl
ţimea cilindrului.
’ A-:;>
£ 4. înălţimea unui cilindru circular drept este jumătate din rază. Să se
compare aria laterală a unui astfel de cilindru cu aria bazei sale.
5. Aria laterală a unui cilindru circular drept este egală cu jumătate din
aria sa totală. Comparaţi raza şi înălţimea cilindrului.
6. Dacă lungimea cercului de la baza unui cilindru circular drept este
egală cu lungimea înălţimii cilindrului, atunci aria secţiunii axiale a cilin
drului este de patru ori aria bazei sale.
7. O piesă din metal are forma unui cilindru circular drept. Se prelu
crează această piesă obţinîndu-se o alta care este o prismă cu" baza un
pătrat, care este de fapt pătratul înscris în cercul de la baza cilindrului. Cele
două piese au aceeaşi înălţime.
a) Să se arate că raportul dintre aria laterală piesei cilindrice şi aria
laterală a prismei este constant.
b) Să se arate că şi raportul volumelor celor două piese este constant.
8. O prismă dreaptă triunghiulară regulată are latura bazei de 6 cm şi

înălţimea de 10 cm.
a) Să se calculeze aria laterală, aria totală şi volumul unui cilindru,
care are aceeaşi înălţime cu prisma şi cercul de la bază este cercul
circumscris triunghiului de la baza prismei.
b) Să se calculeze aria laterală, aria totală şi volumul cilindrului care
are aceeaşi înălţime cu prisma, iar baza sa este cercul înscris în triun
ghiul ce reprezintă baza prismei.
9. Doi cilindri circulari drepţi au acelaşi volum, razele şi înălţimile fiind

diferite. Să se demonstreze că înălţimile lor sînt invers proporţionale cu
pătratele razelor lor.
219
(10. Se notează cu R, h, <7), d i, d t respectiv raza, înălţimea,: volumul,
aria'laterală şi aria totală a unui cilindru circular drept.
a) Ştiind că R = 7 cm şi d t = 42 tc cm 2 să se calculeze h, (V şi d t-
b) Dacă (V — 45 t c ' cm3 şi d t= 32 7r cm2 se cer: R , h, d t-
c) Să se calculeze R, h, (V, dacă o2 = 9<6 7rcm2 şi d t —168 7t cm3.
11. în tabelul de mai jos, R , G, h, (V, d i şi d t reprezintă respectiv:

raza, generatoarea, înălţimea, volumul, aria laterală şi aria totală a unui
con exprimate în unităţi de măsură corespunzătoare. Completaţi căsuţele
goale calculînd mărimile respective.
9
a b c d
R 4 6 ' 15
G 5
h 8 12 - . -
<V 100 K
cA 6071
dt 96tc 6007T
12. Să se arate că, dacă G este raza unui sector circular,-re măsura în
grade a unghiului său, atunci raza conului în care se poate transforma sec
torul este dată de formulau
G •re
360 '
13. Suprafaţa laterală desfăşurată a unui este

con un semicerc cu' raza
de 10 cm. Să se calculeze volumul conului.
14. Aceeaşi problemă în cazul în care suprafaţa laterală desfăşurată

3
este - dintr-un cerc cu raza de 30 cm.
4
15. Generatoarea unui con face cu planul bazei un unghi de 60°. Expri
maţi aria laterală, aria totală şi volumul conului în funcţie de raza R a co
nului.
16. Un con de raza R şi înălţimea h este secţionat cu un plan paralel

1
cu baza a cărui distantă de la vîrful conului este — din înălţime. Se cere
3
raportul dintre volumul conului mic şi volumul conului dat. Comparaţi acest
raport cu raportul înălţimilor.
_ 17? Să se arate că între aria lateralăd , volum ul^, raza R şi înălţimea I

a unui con circular drept există relaţia:
220
18. înălţimea unui con este 5 j / -3 cm. Ştiind ea secţiunea axială a
conului este un triunghi echilateral, să se afle:
a) Raza cercului de la bază.
b) Aria laterală, aria totală şi volumul conului.
- 19. Generatoarea unui con circular drept este de lO cgj. Ştiind că sec
ţiunea axială este un triunghi isoscel cu un unghi de 1209, să se afle:
a) înălţimea conului.
b) Aria bazei şi aria laterală.
e) Volumul conului.
00. Raza unui con este 6 cm, iar generatoarea formează cu planul bazei
un unghi de 45°. Se duc două plane paralele cu baza care împart înălţimea
în trei părţi egale. Să se afle razele rx şi r2 ale cercurilor de secţiune.
21. Se dă un. con cu înălţimea de 10 cm. La ce distanţă de virf trebuie
dus un plan paralel cu baza, astfel ca aria secţiunii să fie jumătate din aria
bazei? Generalizare pentru, cazul cînd înălţimea este h.
- 22. Fie un cilindru cu raza de 4 cm şi un con care are baza situată
pe o bază a cilindrului, iar -vârful conului este situat în centrul cercului, care
constituie cealaltă bază a cilindrului. Ştiind că generatoarea conului face cu
planul bazei un unghi de două ori mai mare decît unghiul format cu
înălţimea conului, se cere:
a) . înălţimea cilindrului (conului).
b) Aria totală şi volumul conului.
c) Dacă se cunoaşte volumul conului se poate afla volumul cilindrului?
\ /]
23. Raza, înălţimea şi generatoarea unui con (în această ordine) au
lungimile exprimate prin trei numere consecutive. Aflaţi înălţimea unui
cilindru care are aceeaşi rază cu a conului şi volumul de 4 ori mai mare.
24. într-un trunchi de con suma lungimilor razelor bazelor este egală cu lun-
1
gimea înălţimii, iar raza mică r este— din înălţime. Dacă r — x cm, se cere să
3
se exprime în funcţie de x volumul trunchiului de con.
25. Razele unui trunchi de con sînt de 5 cm şi 3 cm, generatoarea este

de 6 cm şi face cu planul bazei un unghi de 30°. Se cere volumul trunchiului
de con.
26. Razele unui trunchi de con sînt R = a şi r = b. Secţiunea sa axială
este un trapez isoscel care poate să fie circumscris unui cerc. Să se calculeze:
a) Generatoarea trunchiului de con.
b) înălţimea trunchiului de con.
c) Volumul trunchiului de con.
d) Înălţimea conului din care provine trunchiul.
. .Generatoarea unui trunchi de con face cu planul bazei mari un
unghi de două ori mai mic decît cel pe care-1 face cu planul bazei mici. Ştiind
că diametrele cercurilor de la'bază sînt respectiv de 16 cm şi 10 cm, se cer:
a) Generatoarea şi înălţimea trunchiului de con.
b) Aria laterală şi aria totală a trunchiului de con.
c) Volumul trunchiului de con.
221
28. Aria unei calote sferice este de 36 it cm2, iar înălţimea ei este de 3 cm.
Să se afle:
a) Volumul sferei.
b) Aria laterală şi volumul conului avînd ca bază baza calotei şi ca vîrf
punctul de pe sferă cel mai depărtat.
29. Se secţionează o sferă cu un plan la o distanţă de 3 cm faţă de centru.
Se înscrie în sferă un con care are ca cerc de la bază secţiunea respectivă,
iar vîrful este situat în centrul sferei. Ştiind că generatoaTea conului este de
5 cm, să se calculeze: „
a) Aria laterală şi volumul conului. - -
b) Aria calotei sferice. ,
30. Un cilindru metalic, circular drept, este prelucrat la strung pentru a
se obţine o piesă tronconică a cărei înălţime şi bază mare rămîn egale respec-
tiv cu înălţimea şi baza cilindrului dat. Cunoscînd că înălţimea cilindrului
este de 24 cm, raza bazei de 21 cm şi generatoarea piesei tronconice de 30 cm,
să se afle:
a) Raza bazei mici.
b) Volumul piesei tronconice.
e) Considerînd raza bazei mici de 3 cm, să se calculeze volumul meta
lu lu i înlăturat prin strunjire.
31. Un trunchi de con are aria bazei mari de patru ori mai mare decît
aria bazei mici. Să se afle raportul dintre volumul trunchiului şi- volumul
conului din care provine trunchiul.
32. Un con se secţionează printr-un plan paralel cu baza la o distantă
1 _ ’
de — din înălţime fată de vîrful conului. Trunchiul de con obtinut are volu-
3
mul de 52 cm 3. Să se afle volumul conului mic obţinut prin secţionare.
33. O piesă metalică are forma unui trunchi de con cu dimensiunile
R = OiC = a cm şi r = 0 2B = b cm. Prin prelucrare se obţine o piesă sub-
sferică de rază OT. (fig. III. 9. 33, pag. 299).
a) Să se afle volumul piesei iniţiale.
b) Să se calculeze aria sferei.
34. O sferă şi un cilindru au aceeaşi rază, iar secţiunea axială a cilin
drului este un pătrat. Să se compare aria laterală a cilindrului cu aria sferei.
35. O sferă cu raza R = 12 cm se secţionează cu un plan la o distanţă
de 3 cm de centrul sferei. Să se afle ariile- celor două calote în care planul
împarte sfera.
36. Pe o sferă de centru O şi rază R se consideră un punct A. Se duce un

plan perpendicular pe OA şi se consideră conurile care au vîrfurile în centrul
sferei şi respectiv în punctul A, şi au ca bază cercul de secţiune.
■a) Să se exprime în funcţie de raza sferei suma volumelor celor doua
co*uri, în cazul în care distanţa de la centru la planul,de secţiune
este — •
2
b) Să se găsească raportul dintre suma volumelor celor două conuri
şi volumul sferei în cazul de mai sus.
222
37. Secţiunea axială a unui con este un triunghi isoscel cu înălţimea
de 8 cm şi lungimea bazei de 12 cm.
a) Să se afle razele R şi r ale cercurilor circumscris triunghiului şi res
pectiv înscris în triunghi.
b) Să se afle volumul conului.
c) Să se afle raportul dintre volumul conului şi suma volumelor sferelor
de rază R şi r. **
38. Un trunchi de con are razele bazelor R şi r, iar secţiunea sa axială
este un trapez ce poate fi circumscris unui cerc. Din acest trunchi de con
sînt scoase două conuri,astfel încît vîrfurile conurilor să se găsească în punctul
de intersecţie al diagonalelor secţiunii axiale, iar bazele lor să fie respectiv
cele două baze ale trunchiului.
a) Să se exprime în funcţie de R şi r generatoarele şi înălţimile celor
două conuri.
b) Să se găsească în funcţie de R şi r raportul volumelor celor două
conuri.
c) Să se afle volumul porţiunii rămase în trunchiul de con după scoaterea
celor două conuri.
39. Pe suprafaţa unei sfere cu raza de 6,5 cm sînt punctele A , B, C.
Segmentele de dreaptă sînt A B — 3 cm, BC — 4 cm şi AC — 5 cm. Să se afle:
a) Distanţa de la centrul sferei la planul ABC. ~
b) Volumul piramidei cu baza ABC şi vîrful situat pe sferă în punctul
cel mai depărtat de planul ABC.
40. Un con cu R — 6 cm şi H — 8 cm este secţionat cu un plan paralel
cu baza.
a) La ce distanţă de bază trece planul în cazul în care cele două corpuri
obţinute au aceeaşi arie laterală?
b) Să se afle cubul distanţei de la vîrful conului la planul de sec
ţiune cînd cele două corpuri obţinute au acelaşi volum.
41. Trei vase in formă de eon, cilindru şi respectiv trunchi de con au
aceeaşi capacitate. Raza cilindrului, raza conului sînt R şi înălţimea conului h.
a) Vasul în formă de con conţine lichid care se ridică pînă la jumătatea
înălţimii sale. Răsturnînd vasul cu vîrful în jos, astfel ca baza să
fie orizontală, se cere să se afle pînă la ce înălţime se ridică lichi
dul (vasul se presupune închis).
b) Dacă lichidul se toarnă în vasul cilindric, să se afle pînă la ce înăl
ţime se ridică.
c) Dacă trunchiul de con are aceeaşi înălţime cu a cilindrului şi una din
razele sale este rlt se cere cealaltă rază în funcţie de raza dată R şi
de rv Ce relaţie trebuie să fie între R şi r1 astfel ca problema să aibă
soluţie ?
d) în condiţiile punctului c), ce se întîmplă în cazul în care R = ?
42. Un con din metal are raza de 60 cm şi generatoarea de 100 cm. La o

depărtare de 20 cm de vîrful conului se face o secţiune paralelă cu baza.
a) Să se calculeze volumul trunchiului de con obţinut.
b) Din trunchiul de con se scoate un con' care are ca bază baza mică a
trunchiului şi vîrful în centrul bazei mari, obţinîndu-se astfel un nou
corp. Să se determine aria acestui corp.
223
v 43. Se consideră un trunchi de con şi un trunchi de piramidă patrulateră
regulată,- astfel Incit cele două corpuri au aceeaşi înălţime^ Bazele trunchiu
lui de piramidă sînt congruente cu laturile pătratelor înscrise respectiv în
cercurile ce constituie bazele trunchiului de con. Volumul trunchiului de pira
midă este de 7 ori mai mare decît volumul unui paralelipiped dreptunghic
cu înălţimea de 0,3 m şi dimensiunile bazei de 7 dm şi respectiv 40 cm. înăl
ţimea trunchiului de con este de 4 dm, iar latura bazei mici a trunchiului de
1
piramidă este de 2 — ori mai mare decît această înălţime. Să se afle:
4
a) Volumul trunchiului de piramidă.
b) Latura bazei mari a acestuia.
c) Aria laterală a trunchiului de piramidă.
d) La ce distanţă de planul bazei mari a trunchiului de piramidă tre
buie făcută o secţiune paralelă cu bazele astfel încît aria acestei
secţiuni să fie egală cu 144 dm2.
e) Raportul dintre volumul trunchiului de con şi volumul trunchiului
de piramidă.
f) Volumul conului din care s-a obţinut trunchiul de con.
HUO. LUCRĂRI PENTRU VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR
Lucrarea nr. 1
1. în triunghiul ABC, A D este bisectoarea unghiului A (DQ.BC), D

este bisectoarea unghiului ADC (E Q A C ) şi ^QBAD = ^ D C A .
a) Să se arate că : A D s DC.
b) Dacă <ţ£.EDC = 45°, se cere să se calculeze unghiurile triunghiurilor:
DEC, ADE, BDA şi A BC şi să se precizeze ce fel de triunghiuri sînt acestea.
V 2 . Unghiul BAC al triunghiului A BC are 120°, iar AD (D Q BC) este
bisectoarea sa. Fie A E şi A F (E Q BC, F Q BC) bisectoarele unghiurilor
BA D şi respectiv DAC. Dacă ^ A E D = 60°, să se arate că:
a) Triunghiul A E F este echilateral.
AE
b) ED = D F = — .
2
c) Triunghiurile AFC, BEA şi A BC sînt isoscele.
d) BD = A E + — •
2
3. Pe o dreaptă d se consideră punctele A, B, C, D (în această ordin
şi un punct £ exterior dreptei, astfel încît A B BE şi CD s= EC. Se
construiesc B M _L A E (M Q AE) şi CN _L ED (N Q ED).
Se prelungesc segmentele M B şi NC şi se notează cu F punctul de
intersecţie.
Să'ţe arate că:
a) A F .mmE F = FD.
b) ^CBAF = < BEF şi ^ F E C = ^ F D C .
c) ^QDAF ss <£ADF. . - .
d) E F este bisectoarea unghiului BEC.
224
4. Pe o dreaptă d se consideră punctele A, B, C, D (în această ordine)
astfel încît A B s BC == CD. Fie E un punct exterior dreptei, astfel ca
AÊAD s s ŞÊDA. în triunghiul EAD se construiesc medianele A F (F ^ E D )
şi D P (P G AE). Să se arate că:
a) A F == DP.
b) A A P B = A FCD.
c) ^ .B P E mm CFE.
d) A P B E es Ia ECF.
Lucrarea nr. 2
1. Se consideră triunghiul isoscel ABC {A B = AC) şi fie un punct 3 /

situat pe latura BC. Să se arate că suma distanţelor de la punctul M la
laturile A B şi AC este constantă. Dacă punctul M este situat pe prelungirea
segmentului BC, atunci diferenţa distanţelor este constantă.
2. Pe laturile unui unghi ascuţit xOy se consideră punctele A G OX
şi B G D F."Se notează cu A' simetricul punctului^ faţă de O F şi cu B'
simetricul punctului B faţă de OX, iar M este mijlocul segmentului A'B'.
a) Să se arate că A B = AB', A 'B = A B '; OA = OA' şi OB = OB'.
b) Să se arate că X O Y = — ^ B 'O A '.

3
3. Se consideră triunghiul ABC. Prin punctul B se duce o paralelă la AC
şi prin punctul C o paralelă la AB. Cele două paralele se întilnesc In punctul A'.
Prelungim latura A B cu segmentul BB', astfel încît BB' = A B, şi latura AC
cu segmentul CC, astfel ca CC' = AC. Să se arate că punctele A', B', C'
sînt coliniare.
4. Se consideră triunghiul A BC şi se notează cu / punctul de intersecţie
a bisectoarelor. Prin punctul I se duce o paralelă la BC şi se notează cu D
şi E punctele în care această paralelă intersectează laturile A B şi respectiv AC.
Să se arate că:
a) Triunghiurile D B I şi E IC sînt isoscele.
b) DE = D B + EC.
Lucrarea nr. 3
1. Triunghiul A BC are toate unghiurile ascuţite şi A B = c, BC = a,

AC = b, A = 60°.
Fie M mijlocul laturii BC şi N, P picioarele înălţimilor duse din C,
respectiv din B , pe laturile opuse. Să se calculeze perimetrul patru
laterului A P M N în funcţie de a, b, c.
2. Se consideră patrulaterul convex A B C D ,cu diagonalele AC şi BD,

in care laturile consecutive A B şi BC sînt congruente. Se notează cu O
intersecţia diagonalelor. Să se arate că BO formează cu AC două unghiuri,
a căror diferenţă este egală cu diferenţa unghiurilor formate de B C cu latu
rile congruente.
225
J5 — Probleme de matematică pentru gimnaziu
3. Se consideră patrulaterul convex A B C D , In care diagonala CA este
perpendiculară pe latura A B şi paralela,dusă din vîrful D la latura AB,
intersectează diagonala AC şi latura BC în punctele D, respectiv F, astfel
incit DE = EF. Simetricul punctului F faţă de latura A B se notează cu P.
a) Să se demonstreze că A A E D ^ A A P Q , unde {(?} = P F O AB.
b) Să se arate că punctele D, A şi P sînt coliniare.
c) Dacă M şi N sînt mijloacele segmentelor DC, respectiv CF, să se. arate
că figura MENC este romb.
4. Se consideră paralelogramul ABCD (A B ||CD) şi fie M, N mijloa
cele laturilor CD, respectiv BC.
a) Să se demonstreze că diagonala AC împarte segmentul M N în două
segmente congruente.
b) Dacă O este centrul paralelogramului, atunci segmentul OC este
împărţit de M N în două segmente congruente.
c) Să se arate că centrul paralelogramului este şi centrul de greutate al
triunghiului AM N .
Lucrarea nr. 4
1. Să se arate că,într-un trapez isoscel, unghiul format prin prelungirea

laturilor neparalele are ca măsură diferenţa măsurilor unghiurilor trapezului
alăturate uneia din aceste laturi.
2. Prin vîrful A al triunghiului ^4DC se duce o paralelă la latura BC,

pe care se iau segmentele A M = A N = BC. Fie G punctul de intersecţie a
diagonalelor patrulaterului, ale cărui vîrfuri sînt punctele D, C, M, N. AG
intersectează pe BC în P. Să se arate că AG — 2 PG.
3. Se consideră un pătrat ABCD si punctele M £ A B, N £ DC,

P £ DC, Q £ ^4D, astfel încît A M = BN = CP s= DQ.
a) Să se arate că A AQM s= A B M N = A CN P = A DPQ.
b) Să se demonstreze că M P _L QN.
c) Să se arate că M P = NQ.
Lucrarea nr. 5
1. în triunghiul oarecare A BC se ia un punct M pe latura DC. Prin

M se duce o paralelă la bisectoarea unghiului A, care taie laturile A B şi ^4C,
respectiv în N şi P. Să se demonstreze că:
a) Triunghiul A N P este isoscel.
b) Dreapta care uneşte mijlocul segmentului N P cu vîrful A este per
pendiculară pe bisectoarea unghiului A.
2. dă triunghiul echilateral ^4DC cu latura egală cu 6 m. Din mijlocul

M al laturii BC se duce perpendiculara M N pe AC şi apoi N P perpendicu
lară pe A B şi PQ perpendiculară pe CD. Să se calculeze:
a) Lungimile segmentelor MN, N P, PQ şi MQ.
b) Perimetrul patrulaterului MNPQ.
226
3. Fie ABC un triunghi oarecare în care A B = 13 cm, BC ----- 21 cm şi
înălţimea A D = 12 cm. Din A se duce perpendiculara pe A B care întîlneşte
pe BC în E. v
a) Să se calculeze perimetrul triunghiului ACE.
b) O piesă în secţiune are forma unui cerc cu lungimea egală cu peri
metrul triunghiului ACE. Această piesă prin prelucrare capătă forma de pătrat
înscris în cerc. Să se calculeze cît la sută din aria cercului se pierde prin
prelucrare.
Lucrarea nr. 6
1. In triunghiul ABC (AB = AC) fie D piciorul înălţimii din A pe BC.

Să se demonstreze că perpendiculara din D pe AC este tangentă în D la
cercul circumscris triunghiului ABD.
2. Se consideră triunghiul dreptunghic isoscel A BC şi un punct D pe

cateta AB. Se ia pe AC punctul E astfel că EA = BD şi fie F mijlocul
ipotenuzei BC. Să se arate că unghiul DFE este drept.
3. Intr-un triunghi dreptunghic ABC, paralela dusă prin punctul D,

mijlocul ipotenuzei BC, la cateta AB întîlneşte înălţimea dusă din vîrful A
în punctul E. Să se arate că dreptele A D şi CE sînt perpendiculare.
(G.M.F. nr. 12/1955)
4. Se dă un triunghi echilateral ABC şi se ia un punct M pe BC. Para

lelele duse prin M la laturile triunghiului întîlnesc pe A B şi AC respectiv
în D şi E. Fie L şi Q mijloacele segmentelor CD şi BE. Să se arate că triun
ghiul MQL este echilateral.
5. In triunghiul echilateral ABC paralela dusă din C la A B taie perpen

diculara din A pe A B în punctul D. Să se arate că CD este jumătate din
latura triunghiului echilateral.
6. Fie P un punct pe diagonala BD a unui pătrat ABCD. Să se arate că
perpendicularele din P, B şi D respectiv pe AB, A P şi CP se întîlnesc pe
diagonala AC.
Lucrarea nr. 7
1. Să se demonstreze că, dintre toate patrulaterele cu diagonalele res

pectiv congruente, ariacea mai mare este aceea a patrulaterului cu diago
nalele perpendiculare.
(G.M. nr. 10/1954)
2. Demonstraţi că mijloacele laturilor unui patrulater convex cu diago
nalele perpendiculare, sînt vîrfurile unui dreptunghi. In ce caz este pătrat?
3. Intr-un paralelogram ABCD dreptele care unesc mijloacele laturilor
BC, DC cu punctul A taie diagonala BD în M şi N. Să se arate că
B M cb M N b ND.
227
15*
4. Un dreptunghi ABCD are lungimile laturilor egale cu 12 cm şi 9 cm.
Din punctul C se duce perpendiculara CE pe diagonala BD şi din punctul D
perpendiculara D F pe diagonala AC (Eţ^BD , F ^ A C ).
a) Să se demonstreze că E F este paralelă cu AB.
b) Să se arate că patrulaterul CFED este trapez isoscel.
c) Să se calculeze aria trapezului CFED.
5. Se -dă un trapez dreptunghic ABCD, cu' unghiurile A şi B drepte,
5 3
CD = 70 cm, baza«mică AD = — din CD si A B = — din CD. Pe A B luăm
. 4 5 *
punctul M astfel încît A M — 12 cm. Prin M se duce o paralelă la AD care
întîlneşte pe CD în N. Să se calculeze:
a) Perimetrul trapezului.
b) Aria trapezului.
c) Lungimile segmentelor ND şi NC.
6. Intr-un trapez isoscel ABCD (A B baza mică, CD baza mare) se
cunosc diagonalele AC = BD = 8 cm şi laturile neparalele AD — BC = 6 cm.
Ştiind că DAC = CBD = 90°, se cer:
a) Bazele şi înălţimea trapezului.
b) Prelungindu-se laturile neparalele ale trapezului pînă se întîlnese
în punctul M, să se afle perimetrul triunghiului A MB.
c) Aria cercului circumscris trapezului.
7. Trapezul ABCD, înscris în cercul O, de rază B — 10 cm, are baza mare
CD de 16 cm şi baza mică A B de 12 cm. Să se afle aria şi perimetrul trapezului.
Lucrarea nr. 8
1. Intr-un cerc se înscrie un triunghi oarecare ABC. Perpendiculara

dusă din A pe AC taie cercul în M, iar perpendiculara dusă tot din A pe
A B taie cercul în N. Să se demonstreze că dreptele M N şi BC sînt paralele.
2. înălţimea A A i a unui triunghi echilateral intersectează cercul descris
pe BC, ca diametru, în punctele M şi N. Să se arate că proiecţia segmentului
M N pe una din laturile A B sau AC este congruentă cu înălţimea A A X.
3. Intr-un cerc de centru O şi de rază R se înscrie un triunghi ABC. Razele
AO şi BO întîlnese tangenta în C la cerc, respectiv în punctele A i şi B\.
Să se găsească unghiurile triunghiului OAiB\, cunoscînd unghiurile triun
ghiului ABC.
(G.M.F. nr. 11/1955)
4. Dintr-un punct M se duc tangentele MA şi M B la un cerc de centru O
(A şi B fiind punctele de tangenţă). Dreapta AO taie pe M B în C şi dreapta
BChtaie pe MA în D. Să se arate că patrulaterul ABCD este un trapez
isoscel.
Lucrarea nr. 9
1. Intr-un triunghi ABC se notează cu AD bisefctoarea unghiului BAC

(D £ BC), cu M şi N simetricele punctului D faţă de AC şi A B. Să se arate
că D M s DN.
228
2. Să se arate că două triunghiuri dreptunghi ce care au aceeaşi arie şi
aceeaşi înălţime sînt congruente.
3. Se consideră patrulaterul inscriptibil ABCD. Fie P punctul de inter-

AP 2
secţie a diagonalelor AC si BD. Ştiind c ă ----- = — , se cere:
.. PB 3 _
BC
a) Să se găsească valoarea raportului
AD
b) ' Se consideră punctele Q şi R la — de P pe segmentele PC şi, res-

3
pectiv, PB. Să se arate că A PQR ~ A PAD.
c) Să se găsească valoarea raportului .
4. Se consideră un cerc de rază R, o dreaptă exterioară d şi un punct A

situat de aceeaşi parte cu dreapta d. Să se găsească un punct M £ d, astfel
ca unghiul format de A M cu d sâ fie congruent cu unghiul format de tangenta
din M la cerc cu dreapta d.
Lucrarea nr. 10
1. Se consideră două cercuri Oi şi 0 2 tangente exterior. în punctul T

Fie M N ura din tangentele comune exterioare (M şi N punctele de tangenţă),
iar A şi B punctele în care 0\02 întîlneşte a doua oară cele două cercuri. Să se
arate că patrulaterul A M N B este inscriptibil.
2. Se dau două cercuri C şi C', cu centrele în O şi 0\ de raze R = 4 cm
şi R' = 3 cm. Cele două cercuri se intersectează în A şi B.
a) Fie M punctul diametral opus lui A, în cercul C. şi N punctul dia
metral opus lui A, în cercul C'. Să se demonstreze că punctele M, B. N sînt
pe aceeaşi dreaptă.
b) Să se calculeze raportul dintre ariile triunghiuri lor AOO' şi A MN.
c) Presupunînd triunghiul OAO' dreptunghic în A, să se calculeze lun-
. OP
gimea segmentului 0 0 ' şi valoarea raportului ----- , P fiind punctul de
intersecţie a lui A B cu 0 0 '.
3. Se consideră un triunghi dreptunghic A BC (C=S0°), avînd C B = 3 cm.

Pe cateta CB, se consideră punctul D la distanţa de 1,5 cm de C. Ştiind
că cercul care trece prin C şi D are raza R = 1,25 cm şi că este tangent
la cercul circumscris triunghiului ABC, se cer:
a) Aria triunghiului ABC.
b) Aria cuprinsă între cele două cercuri.
c) Să se verifice că unul din cele două cercuri trece prin centrul celuilalt.
4. Perimetrul unui trapez isoscel, circumscris unui cerc, este de 20 cm.
iar segmentul care uneşte mijloacele diagonalelor este de 4 Cm. Să se calculeze
raportul dintre aria cercului înscris şi aria trapezului.
229
Lucrarea nr. 11
1. Se consideră dreptunghiul ABCD, în. care se notează A B = a şi

AD = b. Pe latura A B, se consideră segmentul A M , de lungime x. Paralela
dusă prin M la diagonala BD taie pe A D în N, paralela dusă prin N la AC
taie pe DC în P, iar paralela prin P la BD taie BC în Q.
a) Să se calculeze, în funcţie de a, b şi x, aria paralelogramului MNPQ.
1
b) Să se determine x astfel, în.cît aria de la punctul anterior să fie —
8
din aria dreptunghiului.
2. Se consideră un cerc cu centrul în O, avînd aria de 28.26 cm 2 şi un
punct P situat la distanţa de 5 cm faţă de cerc. Se duc din P tangentele
la cerc, P A şi PB, A şi B fiind punctele de tangenţă. Să se afle:
„ a) Perimetrul patrulaterului PAOB.
b) Aria triunghiului P A B .
•3. Perimetrul unui triunghi ABC este de 60 cm, iar laturile sale sînt
proporţionale cu numerele 3, 4 şi 5. Cea mai mare dintre ele este BC. Se
construieşte cercul circumscris triunghiului A BC şi semicercurile de diametre
A B şi AC.
a) Să se calculeze laturile triunghiului.
b) Să se arate că acesta este un triunghi dreptunghic.
c) Să se calculeze/ aria părţilor cu formă de semilună cuprinse între
cercuri.
(Concurs, Banat, 1965)
4. Un triunghi dreptunghic ABC (Â = 90°) are catetele A B = 5 cm şi

AC — 12 cm. Prin ducerea unei perpendiculare M N pe ipotenuză triunghiul
ABC se împarte în două părţi echivalente. Să se calculeze:
a) Ariile triunghiurilor NM C şi BNC.
b) Perimetrele figurilor CNM, ABM N .
Lucrarea nr. 12
1. Intr-un plan a, se consideră pătratul ABCD, cu latura 10 cm. în

punctul A, se ridică pe planul a o perpendiculară pe care se. ia. segmentul
AO = 10 j/ 2 c m . Se notează cu M şi N proiecţiile punctului A pe planele
(OBC) şi respectiv (OCD). Punctul P este proiecţia lui M pe planul AOD.
a) Să se demonstreze că OBC = 90°; ODC — 90°.

b) Să se arate că:
a) M e OB şi A M B = 90°.
b) OD şi AN D = 90°.
c ) P e AO şi M BA = 90°.
c) Să se calculeze lungimile segmentelor:,
a) AM-, b) MP-, c) PN.
230
d) Dacă R este proiecţia lui A pe MN, să se arate că PR ||AC şi să se
calculeze lungimea segmentului PR.
e) Să se afle lungimea segmentului AR.
f) Să se calculeze unghiul format de planele A M N şi ABCD.
2. O placă de aluminiu în formă de triunghi A BC se îndoaie după dreapta
determinată de punctele A şi M, unde M este mijlocul laturii BC. Explicaţi
dacă se poate ca diedrul obţinut să fie măsurat prin unghiul BMC. Dacă nu,
ce condiţie suplimentară trebuie să îndeplinească triunghiul A B C ?
/•
Lucrarea nr. 13
1. In planul a, se consideră paralelogramul ABCD. Pe perpendicularele

ridicate în A şi B pe planul a, situate de aceeaşi parte a acestuia, se consideră
punctele A i şi respectiv B x, astfel ca A Ax = B B X. Să se arate că:
a) Dreptele AiC şi B XD trec printr-un acelaşi punct.
b) Dacă B XD = A XC, atunci ABCD este dreptunghi.
2. Dintr-un punct O, exterior planului a, se duc perpendiculara OP şi
oblicele OB şi OC. Un punct oarecare D £ OP se proiectează pe OB în E
şi pe OC în F.
a ) 'Să se arate că DE s D F dacă şi numai dacă OB s= OC.
b) Oblicele OB şi OC fiind oarecare, să se arate că patrulaterul BCEF
este inscriptibil.
3. Se consideră un tetraedru regulat, de muchie a.
aj Să se determine înălţimea, apotema şi valoarea cosinusului unghiu
lui dintre două feţe ale tetraedrului.
b) Să se determine distanţele unui punct oarecare de pe înălţimea tetra
edrului la feţele laterale, în funcţie de distanţa x a acestuia la planul bazei.
c) Să se obţină, din rezultatul anterior, că suma distanţelor oricărui
punct de pe înălţimea tetraedrului la feţele tetraedrului este constantă.
d) Să se determine punctul de pe înălţimea tetraedrului, egal depărtat
de toate feţele tetraedrului.
e) Să se arate că punctul determinat anterior este egal depărtat de
vîrfurile tetraedrului.
f) Să se arate că două muchii, nesituate pe aceeaşi faţă, sînt perpendi
culare. \
Lucrarea nr. 14
1. Intr-un tetraedru regulat SABC, de muchie a şi cu vîrful în S, se face

o secţiune cu un plan determinat prin punctele ^4, P şi Q, unde P £ SC,
Q £ SB , astfel încît SP = 2 PC şi SQ = 2QB.
Să se afle volumul piramidei cu baza PAQ şi cu vîrful în S.
2. Se consideră un cub A B C D A XB XCXD X.
a) Să se arate că vîrfurile cubului se pot împărţi în două mulţimi con-
ţinînd fiecare patru puncte, astfel încît oricare două puncte din aceeaşi mul
ţime să nu fie extremităţile unei muchii a cubului.
b) Să se arate că punctele din fiecare mulţime sînt vîrfurile unui tetraedru
regulat.
231
c) Să se arate că centrele de greutate ale celor două tetraedre coincid
cu centrul cubului.
1
d) Să se arate că fiecare din cele două tetraedre are volumul egal cu —
1
din volumul cubului şi aria totală egală cu din aria totală a cubului.
1/3
3. Baza unei piramide OABCD este trapezul ABCD, cu baza mică
A B = 3 cm şi baza mare CD = 5 cm. Ştiind că planele feţelor laterale OAD
şi OBC se intersectează după o perpendiculară pe bază, că aria feţei laterale
OA B este de 9 cm 2 şi că aria feţei laterale OCD este de 20 cm 2, să se afle
volumul piramidei.
4. O cutie de forma unei prisme drepte are baza un pătrat. Diagonala
prismei este de 8 dm şi face cu muchia laterală un unghi de 60°. Se cere să
se determine:
a) Volumul cutiei. - •
b) Ce cantitate de apă trebuie să turnăm în cutie pentru ca înălţimea
7
apei să reprezinte — din înălţimea prismei?
Lucrarea nr. 15
1. Dreptunghiul A B C D , cu A B = 12 m şi BC = 6 m, este baza unui

paralelipiped dreptunghic, cu muchiile laterale A A ', BB\ CC' şi DD' şi cu
diagonala AC' — 14 m.
a) Să se afle volumul paralelipipedului.
b) Să se calculeze OC', unde { 0 } — AC Pi BD.
c) Să se calculeze distanţa de Ia O la diagonala AC'.
2. Se consideră piramida VABC, cu baza A B C un triunghi dreptunghic,
avînd catetele A B şi AC de lungimi 16 cm şi respectiv 12 cm. Ştiind că
muchia VA este perpendiculară pe planul bazei şi că faţa laterală VBC face
cu planul bazei un unghi de 45°, să se calculeze:
a) Volumul piramidei.
b) Suma muchiilor laterale ale piramidei.
c) Aria laterală a piramidei.
d) Volumul cilindrului a cărui bază este cercul circumscris triunghiului
ABC şi are înălţimea congruentă cu înălţimea piramidei date.
3. O piramidă, cu baza un hexagon regulat, înscris intr-un cerc de
rază R, are muchiile laterale egale cu R ] / 2. Să se calculeze:
a) Volumul piramidei.
b) Apotema piramidei.
cj.A ria totală a piramidei.
*• Lucrarea nr. 16
1. Un rezervor are forma unui trunchi de con cu volumul de 416 ir

litri şi o adîncime de 0,6 m. Ştiind că diametrul unei baze este de 2,4 m, se
cere să se calculeze diametrul celeilalte baze.
232
2. Volumul unui con, care are înălţimea de 8,20 m, este împărţit in trei
părţi echivalente, prin plane paralele la bază. Să se calculeze cubul distan
ţelor, de la vîrf la fiecare din planele secante.
3. O zonă sferică, cu o bază la distanţa de 1 dm de centrul sferei, are
aria de 100 n dm2. Să se calculeze ariile celor două baze şjp zonei, ştiind că
raza sferei este de 5 dm.
Lucrarea nr. 17
1. O piramidă patrulateră regulată, cu latura bazei de 24 cm si înălţi-

1 ' .
mea de 16 cm, este secţionată cu un plan paralel cu baza la — din înăl
ţime faţă de vîrf. Să se calculeze:

a) Tangenta unghiului format de muchie cu planul bazei.
b) Sinusul unghiului format de o faţă laterală cu planul bazei.
c) Aria laterală a trunchiului de piramidă obţinut prin secţionarea pira
midei iniţiale.
d) Aria secţiunii făcută în trunchiul de piramidă printr-un plan ce trece
prin două diagonale paralele ale bazelor.
2. Acelaşi enunţ (cu excepţia punctului d) pentru o piramidă triunghiu
lară regulată, cu apotema bâzei de 12 cm şi înălţimea de 16 cm.
3. Laturile bazelor unui trunchi de piramidă triunghiulară regulată sînt
de 3 cm şi respectiv de 12 cm. Faţa laterală formează cu planul bazei un
unghi de 60°. Să se calculeze:
b) Aria laterală a trunchiului de piramidă.
Lucrarea nr. 18
1. Un trunchi de con are înălţimea h = 12 cm şi volumul V = 2800 - cm3.

Se secţionează trunchiul cu un plan,paralel cu bazele,ce trece prin mijlocul
înălţimii. Ştiind că aria secţiunii este de 225 ~ cmf se cer razele bazelor trun
chiului, precum şi raportul volumelor celor două trunchiuri de con obţinute
prin secţionare.
2. Un trunchi de con are volumul de 79 n cm 3. Să se calculeze raza

bazei mici, raza bazei mari şi generatoarea, ştiind că lungimile acestora sînt
direct proporţionale respectiv cu numerele 6, 14 şi 10.
3. înălţimea unui trunchi de con, diferenţa razelor bazelor şi genera

toarea (în această ordine), exprimate în centimetri, sînt trei numere consecu
tive, iar suma razelor bazelor este 6 cm. Din acest trunchi se scoate un con
care are ca bază, baza mică a trunchiului, iar vîrful în centrul bazei mari. Se
cere volumul şi aria corpului rămas.
4. Un semicerc cu raza de 10 cm se înfăşoară obţinîndu-se un con. Se

cere aria secţiunii axiale a unui cilindru echivalent cu conul obţinut, dacă
cele două corpuri au aceeaşi înălţime.
233
Lucrarea nr. 19
1. într-un con se cunosc R = 5 cm şi. h — 12 cm. Se face o secţiune

paralelă cu baza.- Ştiind că aria secţiunii este 4t: cm2,se cer:
a) Aria laterală a trunchiului de con format.
b) Volumul trunchiului de con format.
2. Se secţionează o sferă de rază R cu un plan situaţia distanţa x (x < R )
faţă de centrul sferei.
a) Să se calculeze în funcţie de. R şi x raportul ariilor calotelor formate.
b) Să se calculeze aria secţiunii.
Se mai secţionează sfera cu încă un plan paralel cu primul, astfel încît.
ariile celor două secţiuni să fie egale. După înlăturarea celor două calote se
scoate un cilindru ale cărui baze sînt cele două secţiuni.
în cazul în care aria laterală a cilindrului este egală cu jumătate din aria
sferei, să se calculeze:
c) Raportul dintre raza cercului de secţiune şi înălţimea cilindrului.
d) Raportul dintre volumul cilindrului şi volumul sferei.
3. într-o prismă hexagonală regulată diagonala unei feţe laterale are
lungimea 2 cm şi formează cu latura bazei un unghi de 60°. Se cere să se
calculeze raza unei sfere,al cărei volum este egal cu volumul prismei multiplicat
cu raportul dintre lungimea unui cerc mare al sferei şi diametrul acesteia.
Lucrarea nr. 20
1. Aria unei sfere este egală cu aria laterală a unui cilindru circular drept.
Raza cilindrului este cu 1 cm mai mare decît 0, (3) din generatoarea sa, iar
dublul sumei razei şi generatoarei este 26 cm.
a) Să se calculeze raza sferei.
b) Să se afle volumul unui con cu vîrful în centrul sferei şi avînd ca bază
secţiunea obţinută prin intersecţia sferei cu un plan la distanţa. de 3 cm de
centrul acesteia.
c) Latura bazei mari şi latura bazei mici ale unui trunchi de piramidă
patrulateră regulată sînt cît laturile pătratelor înscrise în baza cilindrului şi,
respectiv, în baza conului. Apotema trunchiului fiind triplul diferenţei dintre
laturile bazei, se cere volumul trunchiului.
2. O sferă, un cilindru circular drept, un con şi un trunchi de con sînt
echivalente. Secţiunea axială a cilindrului este un pătrat cu diagonala 101/2.
Raza bazei cilindrului este-media geometrică a razelor bazelor trunchiului de
con şi este jumătate din înălţimea conului.
a) Să se afle cubul razei sferei.
b) Să se afle aria laterală a conului.
c) Să se afle aria laterală a trunchiului de con, ştiind că înălţimea
trunchiului este 3, (3) cm.
3. Secţiunea axială a unui con este un triunghi isoscel în care dublul
înălţimii corespunzătoare bazei are aceeaşi lungime cu una din laturile con
gruente. Raza conului este 3 | /3 c m .
a) Să se afle aria laterală şi volumul conului.
b) Să se afle volumul sferelor care au razele congruente cu razele cercului
înscris, respectiv circumscris, triunghiului ce reprezintă secţiunea axială a.
conului.
234
III.l. TRIUNGHIURI; DREPTE PARALELE
1. a) Triunghiul A M N este echilateral; M A P = 90°, A M P = 60°;

triunghiul N PC este echilateral, CP A .= 90°.
2 . a) B D M mm C, NDC.mm B, B M E = B şi BEM = 180° - 2B.

b) triunghiul NFD fiind isoscel, hisectoarea unghiului opus bazei este pe
pendiculară pe aceasta, deci este paralelă cu AC. Triunghiul BEM este isoscel.
3. în triunghiul A B C : ACB = 90° — 15° = 75°; în triunghiul isoscel

A M B : <£.A M B = 180° - 2 •15° = 150°; C A M = ^ A - < M AD =
= 90° — 15° = 75°, deci A MC — 30°. MD şi F M , fiind medianele cores
punzătoare bazelor în triunghiuri isoscele, sînt şi bisectoare.
4. a) DE este înălţime şi medi

ană în triunghiul E A B , deci triun
ghiul este isoscel.
A E B = 2BED = 2(90° - CBA) =
= 180° - 2CBA = BAC.

b) & E A M ^ A E B N (E A ^ E B r
MAE m ^ N B E şi MA = NB)
şi rezultă;
E M waEN şi ^ A E M = < B E N (1).
^MEB = ^MEN 4- ^NEB. (2)
Fig. ra.i.4
şi ^ N E A ^ A E M + ^ M E N {3).
Din relaţiile (1), (2) şi (3) rezultă:-^ M E B = NEA (4).
Triunghiurile M EB şi NEA sînt congruente şi deci M BE = NAE.
Dar FBA = ^ M B A = ^ M B E - A B E şi ^ .F A B = NAB =
= ^C.NAE — BAE, de unde rezultă că F B A = $C.FAB, adică tri
unghiul F A B este isoscel.
5. a) Din A M m* AN , ^M AC = ^N AB şi AC = AB rezultă
A A M C s* A A N B .
b) Cum ^ A B O = «)CACO şi cum OBC = ^ A B C — ^ A B N şi
■3C.OCB — ŞiA CB — $ZACM, rezultă că [OBC = •£;’OCB, adică triunghiul
-BOC este isoscel.
c) Triunghiurile MOA şi NOA sînt congruente, deoarece A M = A N (din
ipoteză); MO = ON (ca diferenţe de segmente congruente) şi AO latură co
mună. Rezultă că MAO = i£N A O , adică AO este hisectoarea unghiului A.
Cum triunghiul ABC este isoscel, rezultă că AO este şi înălţime în triunghiul
ABC, adică AO _]_ BC sau A D _L BC.
235
6i Fie C' intersecţia perpendicularelor duse din A şi B respectiv pe A B
si pe BC. Triunghiul A C'B este dreptunghic şi C'BA = 90° — ^CABC,
rezultă că AC'B = -ŞCA B C . Analog se arată că ^ B A 'C === ŞC.ACB,
unde A ' este intersecţia perpendicularelor duse din B şi C respectiv pe BC
şi pe AC. Rezultă că unghiurile triunghiului A'B'C' sînt congruente cu un
ghiurile triunghiului ABC.
7. a) Cum A ABC esteisoscel cu A B es AC iar -ŞÂ = 2^£B, rezultă că

2 ^ B + $ZB +.ŞZC = 180° sau 4B = 180°, adică B = 45°, deci = 90°.
b) Triunghiul A D B este dreptunghic şi cum B = 45°, rezultă că şi

TiC1
^ B A D — 45°, adică triunghiul A D B este şi isoscel, deci AD = BD = ------
2
8. a) Unghiurile interne de aceeaşi parte a secantei formate de două drepte
paralele tăiate de o secantă sînt suplementare. AC şi BC fiind bisectoarele
a două unghiuri a căror sumă este 180°, rezultă că BAC + ABC =
= 90° sau ^ A C B — 90°, adică triunghiul ABC este dreptunghic.
b) Punctul C fiind situat pe bisectoarea unghiului A, rezultă că C este
egal depărtat de laturile lui, adică CH = CM. Analog se găseşte că CK ss CM,
de unde rezultă că: CH = CK = CM. .
c) Din congruenţa triunghiurilor CHA şi CM A şi a triunghiurilor CKB
şi CM B rezultă că A M = AH si B M = B K si.însumînd parte cu parte,
rezultă: A M -j- B M — AH + B K sau: A B = A M -j- BK.
9. a) Unghiurile N M B şi C B M sînt congruente (pa unghiuri alterne

interne). Dar ^£M BN == ^JCBM, deci ^ N B M = ŞC.NMB, adică
A B M N isoscel, deci B N =s MN.
b) Triunghiul MBC este isoscel cu BM = MC. Dar ^ A M N = ACB
(unghiuri corespondente) şi deci ^C.MCB s= ŞC.CBM. Ţinînd cont de punctul
a) rezultă că ŞÂMN = ^C.BMN. "
10. a) Fie A ' piciorul perpendicularei dusă din A pe BC; cum ^ A E D =

= BEA' (unghiuri opuse ia vîrf) şi ^£BEA' = 90° — b, rezultă că
^ A E D = 90° — b. Triunghiul ,BAD este dreptunghic şi ^ A D B = 90° —
- < A B D , adică ^CADB = 90° - b' b) 90 - b = 60° U b = 30°.
11. a) -^ D A B = ^ A B B ' (unghiuri alterne interne), ^ A D B s a ^ B 'B C ,

(unghiuri corespondente) şi cum $ZABB' s ^ B 'B C , rezultă că ŞC.ADB ==
= -ŞCDAB, adică triunghiul A B D este isoscel. Analog se arată că şi triun
ghiul ACE este isoscel.
b) Deoarece D B = BA şi CE = CA, rezultă că D B A- BC - f CE =
= BA + BC + AC, dar DE = DB -f- BC + CE.
180° -B A C 1 8 0 °-2 0 ° A BC
12. ABC^mACB = 80°. A BE 40°.
2
în final rezultă că EBD = 30°.
b) ^C.EFC ss ŞCABC şi cum triunghiul A BC este isoscel, rezultă că
EFC a= ŞÊCF, adică triunghiul EFC este isoscel, deci E F amFC.
236
13. a) Cum AD este biseetoarea unghiului ABC rezultă că:
3ZEAD «> BA D şi <£BA D « £ A L E =* EA D = ADE,
adică triunghiul ADi? este isoscel,
b) Deoarece jFF ||A D rezultă că Ş^DEF ss ŞÂDE şi ^ F E C = Ş^DAE
=> ^ D E F =s ^ F E C , adică UF este biseetoarea unghiului DEC.
14. Deoarece ^ A B M ss <£A<7If, rezultă că ^ M B C = ^ M C B , deci
triunghiul MBC este isoscel şi M B s= jJ/C.
Din A B A M = A A C M rezultă ^ B A M = = ^ £ C A M , adică Af se
găseşte pe biseetoarea unghiului A.
a
1
15. a) Din BD = DE si CD = — BE rezultă că CD = DE.
2
A D E F mm AD CF, deci. E F = CF şi ^ E D F = ZfcCDF.
b) In triunghiul isoscel CDE, D F este bisectoare, deci si înălţime, adic
D F X CE.
16. Fie 2£B = 45°, A A ' _L BC, CC’ X AB, M mijlocul lui AC. Atunci
2£C’ M A' = 180° - ^ A M C ' - C M A '. (1)
AC
Dar, A AM C' şi A C M A ' sînt isoscele,C M =--M A' = — -
2
[^ A M C ' = 180° - 2%.A, A
\ ^ C M A ' = 180° - 2<£C.
Din (1)' şi (2) avem:
ZJC'MA’ = 180° - (180° - 2 ^ A +
+ 180° - 23£C) = 180° - 360° + 2 ^ A +
+ 2;■£<? = 2 « A + <C) - 180° =
= 2(180° - iCB) - 180° =
= 180° — 2^ B = 90°.
237
17. a) Deoarece AD _L M N şi A N s= A M , AD este mediatoarea seg
mentului M N şi C±DMN este isoscel.
b) A A M B sa A A N E pentru că A M = A N ; A M B a ^ AN D
şi ^CBAM = Ş^NAE (avînd unghiurile complementare BAD şi CAD
congruente). Rezultă de aici eă A B AE.
c) /\ABE este isoscel, iar AD, fiind bisectoarea unghiului £h4.B,este
şi înălţime, deci A D _L BE.
d) Deoarece A D J_ M N şi AD JL B E , rezultă M N ||BE.
18. In triunghiul isoscel ABD, BF fiind înălţime este şi bisectoarea

unghiului ABD. Deci Y este egal depărtat de A B şi DB. Analog CG
este bisectoarea ACE, deci Y este egal depărtat de AC şi DE. Cum
Y este egal depărtat de A B şi AC, înseamnă că este situat şi pe bisec
toarea unghiului B A C .-
19. A A B B ' = A ACC' deoarece:

BB' = AC.
A B 23 CC'.
Ş^B'BA s= ŞfcC'CA (ambele avînd măsura unghiului A -f- 90°).

Din congruenţa lor rezultă că A B ' = AC'. Dar ^ A B ' B A - ^ B ' A D = 90°
şi < A B 'B = 3£C'AC, deci C'AC + B 'A D = 90° sau ^ C 'A B ' = 90°.
238
20. Luăm pe AC punctul E astfel ca E = 20°. Triunghiul BCN este
isoscel, cu unghiurile de 80°; 50°; 50°, deci BC = BN. Dar BC = B E , deci
A BNE este echilateral (isoscel şi •£;.NBE = 60°). Deoarece ^ M E B = 100° şi
<'C.BME — 40° -(exterior lui A MB) => A M EB este isoscel, adică BE = ME.
Rezultă că N E = ME, adică A N M E' este isoscel. Cum ^ N E M = 40° =s>
<=» ^ N M E .== 70°. De unde N M B = 70° - 40° = 3#°.
21. Ducem M M ' _L BC şi N N ' A BC şi atunci A M B M ' A NCN'.

Fie {0 } = MN n BC => A O MM ' = A ONN'.
Deci OM = (9iV, adică BC trece prim mijlocul segmentului MN.
22. a) In A D FC: l£C D F = 90° -

In £\BGE: BEG = 90° -
Cum ŞÂCB sa rezultă că:
2£CDF = ^ B E G , adică
^.BD M IfcCEM.
b) TriunghiulM DC este isoscel şi A DFC e= £±EBG, deci:
D T s i?G, iar MD = Mi? => MG sa MF.
Deci triunghiul GME este isoscel şi ^jG FM = ^ F D E , adică GF jj DE
şi GF ||BC. ■
239
23. 1) Se observă că:
< DBA + $LBAC + ^C.EAC =
= 90° - f 45° 4- 45° = 180°,
deci D, A, E sînt colini are.
2) D B _L DE şi CE ± DE ^ D B ||CE.
3) DD' este bisectoarea unghiului BDA,
deci e şi mediatoare şi
DD' fi BC = {0 } =>
D'O este linie mijlocie în A ABC.
AnalogE'O este linie mijlocie în /\ABC\
F ig. m .1 .2 3
adică DD', EE' şi BC sînt concurente în O.
24. Fie { L } = MD' H AC. Triunghiul M B N este isoscel, deoarece:
BC AB
M B = BD = si N B =
Rezultă că
60°
< BM N = B N M = ^ A B ('■ = 30°.
2
Deci în triunghiul MCL avem:.
^ C M L 4- ^ M C L = 30° 4- 60° = 90°,'
adică ML este perpendiculară pe AC,
Deoarece înălţimile A D şi ML se taie în P, rezultă că CP este a treia
înălţime a triunghiului A MC, adică C P este perpendiculară p e AM .
25. D este ortocentrul triunghiului BCE, deci CD este înălţime, adică
DC _L BE.
26. Ducem FG ||DC, G £ EC. FG este linie mijlocie în A EDC =>
=>FG^\\DC => FG A. AD. DG este linie mijlocie în triunghiul CBE, deci
DG ||BE. .
In triunghiul ADG avem: FG şi DE înălţimi (unde F este ortocentrul
triunghiului ADG), deci A F este înălţime în
A A ADG, adică A F J_ DG ||BE => A F _L BE.
27. Fie AD înălţimea triunghiului dat şi
DE _L AB (E £ A B). Luăm pe prelungirea
lui DE punctul F, astfel ca E F == DE. Tri
unghiul ADF este echilateral şi are latura
congruentă cu înălţimea triunghiului dat.
înălţimea triunghiului A D F este AE. Avem
relaţia:
1 1
BE = — BD — — AB si
2 4
-AE = AB — BE — A B — — AB — — AB.
4 . 4
240
28. Din construcţie rezultă., că
C^D O E + 3ZAO B = 90°
sau
^2~AO B +ÂOB = 90° « *

5
_ AOB + ^ A O B = 90°
5
18 0 C
^ — AOB = 90° AOB = 25° F ig. m .1 .2 8
B
13
şi cum ^ \DOE = din ŞÂOB se obţine că <^DOE — 65°.
5
•29. Fie B' simetricul lui B faţă de dreapta X Y . Se uneşte A cu B'
şi notăm cu M punctul unde A B ' taie pe X Y . Punctul M este punctul căutat.
Intr-adevăr, triunghiul M BB' este isoscel, iar MY este bisectoarea unghiului
B M B '. Observînd că
< AMX = B 'M Y = BM Y
rezultă:
ÂM X^^BM Y.
■III,2. PATRULATERE
1. Mijloacele laturilor unui patrulater convex sînt vîrfurile unui parale
logram. a), b) şi c) sînt proprietăţi imediate ale paralelogramului; d) parale
logramul cu două laturi consecutive congruente este un rom b; e) rombul
cu diagonalele congruente este un pătrat.
2. a) Unghiurile alăturate într-un paralelogram sînt suplementare, deci

jumătăţile lor sînt complementare; b) triunghiul AD E este isoscel, deci
AM & aM E. Analog CP s& PF, deci M P ||A B ||D C ; c) M P = A F =
== A B — F B — A B ~ BC\ d) sînt înălţimi corespunzătoare laturilor con
gruente în triunghiul isoscel E D A ; e) MNPQ este un dreptunghi cu diago
nalele perpendiculare; f) diagonalele AC şi BD sînt bisectoarele unghiurilor.
241
18 — Probleme de matematică pentru gimnaziu.
3. a) Se foloseşte proprietatea liniei mijlocii într-un triunghi; c) Cum
EF — , din condiţia problemei, rezultă că CD = şi CD & D P,

2 2
deci figura PHCD este pătrat şi în acest caz B — H. ,
4. b) POA == OAB = ABO = PO D ; d) diagonalele paralelogramului

PEQF sînt perpendiculare.
o. Patrulaterul BCDE este trapez isoscel; d) Segmentul care "uneşte m ij

loacele diagonalelor unui trapez este egal cu semidiferenţa bazelor, deci, în
AB
condiţiile problemei, CD = -----, de unde rezultă perimetrul egal cu 5a.
6. a) A D —D E, BD==DC şi ^ A D B = ^ C D E rezultă că £\ADB~/\CDE,

b) Diagonalele AE şi BC se împart în părţi congruente sau: cum
şÂBC = ^ BCE şi ŞÂCB == CBE (rezultă de la punctul a),
atunci A B |j CE şi AC|j BE, adică ABEC este paralelogram.
7. Fie paralelogramul ABCD şi triunghiurile echilaterale EAB, FBC,
GCD, IIDA. Triunghiurile E B F şi GDH sînt congruente, avînd: E B =a DG,
BF = DII. i^ E B F şi ^ G D H sînt congruente (avînd măsurile egale cu
240° — A BC) şi rezultă EF = GH. Analog, se arată că EH =$ FG, adică
patrulaterul EFGH este paralelogram.
*»
8. M N şi F E sînt linii mijlocii respectiv în triunghiurile GBC şi ABC
1 . 1
si deci MN = — BC] MN\\BC si E F = — BC, EF\\BC. Rezultă deci:
2 2
FE = MN şi F E ji MN. adică F M N E este paralelogram..
242
9. Din triunghiurile MCD şiN BC avem relaţiile: ^ M = 180° - (<£C +
+■£-»), ^ C . N = 1 8 0 ° — ( ^ B + X Q , care scăzute'dau proprietatea enunţată,
10. Ş £ _ B A M = == ^ N C D , de unde rezultă qă

2 2 m
AM |
|CN, dar şi ^4iV||MC, adică AM CN este paralelogram.
11. a) Cum BD == AD şi A D ^ BC rezultă că triunghiul BCD este
isoscel, iar B M fiind mediană este şi înălţime, adică B M I CD.
b) Patrulaterul BCED fiind paralelogram, rezultă că DE\\BC. Dar
şiAD|| BC, de unde rezultă că punctele A, D, E sînt coliniare, fiindcă prin
D se poate duce o singură paralelă la BC (Postulatul lui Euclid).
12. Fie M, N, P, Q picioarele perpendicularelor duse din O (punctul

de intersecţie a diagonalelor) respectiv pe laturile A B, BC, CD şi DA.
Din congruenţa triunghiurilor AOM cu BOM şi BOM cu POD rezultă că
OM e=OQ şiOM = OP, adică patrulaterul MNPQ este dreptunghi (diago
nalele sînt congruente şi se înjumătăţesc).
13. a) Cum BE = DG, BE ||GD, rezultă că BF == D H şi B F j jDH.
adică BFDH este paralelogram. Unghiurile paralelogramului au 150° şi 30°.
b) Deoarece BE s EF şi A D _L BF, rezultă că A F == AB. Analog se
arată că CHsm CD. Dar i£ H C B Ş^DAF = 60°, deci AF\\CD, adică
AFCH este paralelogram.
Deoarece ifÂBD = Ş^DBC = ^'JCBH = 60°, rezultă că A B şi BH
sînt în prelungire. Perimetrul paralelogramului este egal cu 6a, unde a este
lungimea laturii rombului.
14. Fie A ’, B', C’ picioarele perpendicularelor duse respectiv din A.
B, C pe dreapta d şi M ’, N', P ' picioarele perpendicularelor duse din M,
N, P (mijloacele laturilor CB, AC, BA). Rezultă:
B B ' + CC’ A A ’ + CC’ AA' + BB’

MM’ = NN' si PP’
2 2
care, prin însumare dau: MM’ + NN’ 4- P P ’= AA' + BB ' 4- CC’.

15. Rezultă din congruenţa triunghiurilor formate de vîrfurile opuse ale
rombului cu centrele pătratelor alăturate.
16. Triunghiurile A B ^ H şi A C x H sînt echilaterale, avînd cîte două
unghiuri de 60° şi deci patrulaterul AC1H B 1 este romb.
17. Se’foloseşte proprietatea liniei mijlocii în trapez.
18. Se foloseşte problema 17. >.

19. Din congruenţa triunghiurilor BCN şi A M D => B N = A M
şi ^fcCBN = Ş ^ M A D , de unde rezultă că ^ N B F == Ş^MAF, deci
a a m f ^ ab n f.
b) Din congruenţa triunghiurilor AM F şi BN F rezultă FN = FM ,
adică triunghiul F M N este isoscel.
243
16*
20. Deoarece A E _L A B, rezultă că CD J_ AE,
CE _L BC, rezultă că A D j _ CE,
deoarece CD şi A D sînt înălţimi în triunghiul ACE, atunci D este orto.cen-
trul triunghiului ACE, deci ED este înălţime, adică ED _L AC.
B
21. Din CF _L FG rezultă că CF J_ AH. A D şi CF sînt înălţimi în

triunghiul A H C, deci F este ortocentrul triunghiului AHC, adică H F _L AC.
Dar: AC A. A B , deci H F ||AG, adică AGFH este paralelogram.
22. M XA M D este paralelogram, deci: s= Ş^MAB == i^M B A
şi if^MiAQ = ^ M jQ A . Deci triunghiul QMiA esteisoscel cu QMX= AMy (1).
Triunghiul PM\A este isoscel (^.A M ^P == 2fcCMA\ ^ C == ^.MxAC),
deci M±P == M\A (2). Din (1) şi (2) rezultă că M^Q = M\P.
23. Patrulaterul AEM D este paralelogram şi {0 } — E D D A M este
mijlocul lui ED. Patrulaterul DFGE este trapez, iar OM este linie mijlocie,
de unde rezultă că GM = MF.
24. Fie A B C D patrulaterul dat şi {O } = ACCiBD. Dacă AOssOC

şi A D |i BC, atunci triunghiurile AOD şi BOC sînt congruente, de unde
rezultă că OD == OB, deci ABCD este paralelogram..
25. Mediatoarele segmentelor A 'A", B ’B ”, C C ” sînt linii mijlocii respec
tiv în-trapezele dreptunghice A 'M N A ", B'M N B", C'MNC", deci trec prin
mijlocul lui MN, adică sînt concurente.
244
28, a) In triunghiurile HFG şi DHA avem:
^ 0 iG F + ^ G H F = 90° şi
HAD + ^ A H D = 90°. ^ (1)
Dar ^ A H D ~ % G H F (opuse la vîrf), (2)
deci: ^ H G F ^ ^ H A D .
în A FAO avem: ^ F A O + ^ A F O = 9 0° (3)
Dar şi ifÂFO + ifcOFG — 90°, deci
<£AAO = îpOFG.
Cum ^D AFssZfcFAO , rezultă că ŞfcOFG^
= «ŞCHGF, adică triunghiul EFG este isoscel,
cu E F = EG (4).
Din (1), (2) şi (3) se obţine ^ A F O = ^ F H G ,
deci triunghiul EHF este isoscel cu EH —EF (5).
Din (4) şi (5) rezultă că HEm=EG, adică E
este mijlocul lui HG.
b) Pentru ca FG să fie paralelă cu DB, trebuie să avem':
% D G F == < £ A D C = 3CBAC. Dar ^ D G F == ^ D A F , deci:
%:BAC e s ^ C A F ^ ^ F A D , şi cum: ^ B A C + ^ C A F - f ^ F A D = 90°,

rezultă că
^ B A C = 30°, adică DAC = 60°.
27. Avem: A XB' = A jC ’ = — A H si A ’B' = A'C' = — BC. Trebuie ca

2 2
A / / =? BC, deci triunghiurile dreptunghice A H B ' şi BCB', avînd ipotenuzele
congruente şi ^ H A B ' == if^B'BC, sînt congruente. Rezultă că H B' = B'C,
deci ■ŞC'A — 45°.
28. a) E\BFC = /\,CGB pentru că au:

& *
AF = CG (ca diferenţe de segmente congruente),
BC — latură comună,
ŞC.BFC = Ş^BCG.
Rezultă că BG = CF. Analog pentru celelalte.

, B F = CG,
b) Deoarece BCGF este trapez isoscel
^ F B C = ^BCG,
deci FG ||BC ||MN. Analog arătăm DE | MN.
c) Din relaţiile
A B == AC,
A P — comună
B P == PC ( A B P C = isoscel)
=> A A P B ^ A A P C =s>^ B A P = PAC.
Deci P se găseşte pe bisectoarea unghiu
lui A. Analog arătăm că şi celelalte două
intersecţii se găsesc pe bisectoarea lui A.
245
III.3. CERC, PATRULATERE INSCRIPTIBILE
1. a) Se foloseşte faptul că tangentele duse dintr-un punct exterior la
un cerc sînt congruente şi, de aici, rezultă că suma bazelor este egală cu
suma laturilor neparalele; b) Centrul cercului este egal depărtat de laturile
trapezului; c) Unghiurile formate de o latură neparalelă cu bazele trapezului
sînt suplementare.
2. a) Cercul circumscris unui triunghi dreptunghic are ipotenuza ca
diametru; b) Mediana corespunzătoare ipotenuzei este rază în cercul circum
scris, deci este egală cu jumătatea ipotenuzei; c) într-un triunghi dreptunghic
cateta opusă unghiului de 30° este jumătate din ipotenuză, deci 2,5 cm;
d) BPD = BAD = 30° şi, fyndcă B P _L AC, rezultă că DPC = 60°;
e) punctul H este ortocentrul triunghiului.
3. Un unghi al unui patrulater inscriptibil este congruent cu unghiul

exterior opus şi atunci ECD -j- E A l) = 180° => ECAD inscriptibil.
4. a) Patrulaterul ED CP este inscriptibil,fiindcă E P C -f- CDE = 180°,

deci D P E = DCE = B A E ; b) D E P = ABC ss BA T, fiindcă unghiul format
de o tangentă cu o coardă are ca măsură jumătatea arcului subîntins de coardă;
c) A BC = DEC = D P A ; d) D PA = 180° - P A T ; e) A D B + A T B = 180°;
f) D P A T paralelogram..
de diametru BD. Analog pentru celălalt cerc. 2 ME — BD şi 2 NE = DC.
246
6. Notînd cu C punctul de intersecţie al
diametrului A B cu dreapta d, se observă că AC
şi QM sînt înălţimi în triunghiul AOP şi, cum
N B _L AQ şi Â B _]_ PQ,[ rezultă că B £ NP\
b) ^ A M N ~ ŞÂBN = $^NQC, adică patrula
terul MNQP este inscriptibil.
7. a) Deoarece ifcDCB e= ŞfcGCB, atunci
CB este bisectoarea unghiului DCG şi cum
O G CB, rezultă că centrul cercului este egal
depărtat de laturile unghiului DCG, adică de CD
şi CG sau, altfel spus, coardele DE şi FG sînt egal
depărtate de centru.
b) Coardele DE şi F G ,fiind egal depărtate de centru, sînt congruente,
de unde deducem că şi arcele subîntinse de ele sînt congruente, adică
EFD ss FEG şi rezultă că f D = EG , deci E F |j DG, . adică patrulaterul
EDFG este trapez care are vîrfurile pe cerc, deci este un trapez isoscel.
8. a) % C XBC2 = ^ A B C X + ^ A B C 2 = — AC1 + — AC2 = 90° + 90° =

2 2
== 180°, adică punctele C\, B, C2 sînt coliniare.
b) O-iPz este linia mijlocie în triunghiul ACXC2 şi deci C-iC2 = c1 0 x0 2.
9. a) B M şi CM sînt mediane în triunghiurile dreptunghice EBD şi
ECD şi sînt egale cu jumătate din ipotenuza ED, deci B M = MC.
b) Deoarece ^ E B D = ^ E C D — 90°,
rezultă că patrulaterul BCDEe.sie inscriptibil,
deci punctele B , C, D, E sînt conciclice.
c) Centrul cercului circumscris patrulate
rului BCDE este punctul M. Raza cercului
, DE
este-----.
2
d) Cum unghiurile A BC şi ACB sîn.ţ
unghiuri exterioare patrulaterului inscrip
tibil B C D E , rezultă că ^ A E D = işCACB,
<£ADE = ABC şi BAC = DAE.
e) Am văzut că ^ A C B sa i^BED .
Dar i^ T B A == E B M =s Ş^BEM , deci
AB
ŞÊBM — ^ A C B = -----, de unde rezultă
2
că B M este tangentă cercului circumscris tri
unghiului A BC în punctul B.
10. Fie A T tangenta dusă în punc
tul A la cercul circumscris triunghiului ABC.
^ T A B = 1 AB = A C B . Dar ^ A C B =
2
= A C 'B ' (unghiul AC'B' este exterior patru
laterului inscrintibil BC'B'C). Rezultă că'
^ T A B ^ ^ .A C 'B ', adică TA \\C'B'. Analog
pentru celelalte două vîrfuri.
247
11. Tangentele duse din vîrfurile paralelogramului la cerc sînt co
gruente şi, prin însumarea acestora parte cu parte, găsim că două laturi ală
turate ale paralelogramului sînt congruente, deci paralelogramul este romb.
12. Fie A', B ’, C', punctele de tangenţă ale laturilor BC, AC, A B c
cercul înscris şi O' centrul cercului înscris. Patrulaterul AC'O'B' este pătrat
şi deci AC' 4- A B ' = 2r. Dar B ’C = A'C şi BC’ e= B A ’, de unde rezultă
prin însumare că: AC' - f A B ' 4- B'C + BC' = 2r -j- A'C 4- BA', adică
AC + A B = 2r + 2R (2R = BC).
AE AFB - AE
13. ^ B F E - BE- = - - --- - -3C.DCB, deci patru-
2 2
laterul DFEC este inscriptibil.
' B 14. în patrulaterul inscriptibil A D B F avem:
^BFD = BAD = ^ BAC = 45°,

2
< FBD = ^ C A D = ^ BA£ = 45°,
adică triunghiul dreptunghic BFD este şi isoscel,

deci BD JDF. Apoi se arată că CD = DE.
b) ^ C E B F ^ ^ F C E ca unghiuri cu laturile
perpendiculare. (Punctul E este ortocentrul l\BFC).
15. Triunghiurile A N D şi A P E au:
<NAD = ^PAE = £ j
^C.AEP = Ş^NDA (subîntind arcul mic BC).

Deci: ŞÂPE = <şÂND, de unde rezultă ^M P N m sŞ ^ B N A == ^ M N P ,
adică A M P N este isoscel. _
16. Se observă că: BCN = 90° {A B fiind diametru) şi Ş^BDM = 90°.
Deci A este ortocentrul triunghiului B M N şi rezultă că A B j_ MN.
24S
17. Patrulaterele AMQD şi BN PC sînt inscriptibile şi i£_MQN =s
s s Ş^MAD, iar M P N = ^ N B C . Dar şi patrulaterul ABCD este inscrip
tibil, atunci ^ M A D = ^ N B C . Rezultă deci: ^.M Q N == Ş^MPN, adică
patrulaterul MNPQ este inscriptibil.
18. a) Observînd că:
2£OAB = ^ EAC şi OAB = ^ .B A P => EAP = 60A B ,

se obţine
90°
OAB = = 15°.
în acest caz: ^C.CAO = 45° şi ^ C A B — 60°. Pe de altă parte, OA = OC

(O fiind punctul de intersecţie al mediatoarelor), rezultă că: A OAC este
isoscel şi ^ C A O — 45° = -ŞÂCO implică ^ A O C = 90°, deci OC _L AO.
Considerînd cercul circumscris triunghiului A B C , acesta are centrul în O,
AC 90°
iar AOC = 90°, deci ^ A B C = = _ = 45°, de unde: =
= 180°— (60° + 45°) = 75°.

b) în triunghiul dreptunghic A P E avem: A D J_ PE, Ş^PAD =
— 15° 4- 15° = 30°, adică ^ P E A = 30°; P E = 2PA. Dar, P A == P 5 ,
deci P E == 2PZ?. Deoarece Pi? A 4 0 şi OC A AO, rezultă că: P E [|OC\ dar
OBQC este romb, deci OC ||BQ ; atunci P E ||BQ.
c) Fie M mijlocul laturii BC. Triunghiu
rile B M F şi A M F sînt dreptunghice isoscele.
Deci ^ A F B = 45° + 45° = 90°, adică A F j_B C
şi F este piciorul înălţimii din A pe BC.
19. Arătăm că A A'BC' = A A'CB'.

A 'B = A 'C (subîntind arce de aceeaşi măsură).
^ B A 'C = ^ C 'A B ' = 180° — B A C,
deci ^ B A 'C ' = ^ B 'A 'C A'C' = A 'B '
(subîntind arce de aceeaşi măsură).
Deci BC' = B'C. , Pig. ni.3.19
249
20. a) Din congruenţele: A B = BC; A N = MC; ^ B A N = BCM ,
rezultă că: /\BAN = /\BCM.
b) Din congruenţa triunghiurilor rezultă că ^ A B N 35 ŞfcCBM.
c) Triunghiul N M B fiind isoscel şi avînd un unghi de 60°, este echila
teral. Cum A B ' = MC (subîntind arce congruente) şi A N = MC => AA-/V.B'
este isoscel şi avînd A B 'B — 60°, rezultă că este echilateral.
d) Se observă că: N B ' = MC şi iVZ?' ||MC {^ B N M = MC = 60°,
(conform teoremei reciproce a dreptelor paralele).
e) Deoarece, ^ 1 5 ' 5 = ^ 5 ' 5 M = 60°, deci A5'|| B M (adică A B 'M B
este trapez) şi cum Â B = B 'M => AB == B 'M , deci A B 'M B este trapez
isoscel.
/77p Tzifyî /nr 190 °
f) Se poate scrie că: ^ C B M + ^ B C M = ^ + — = = ----- = 60°,
2 2 '-2 2
21. Fie patrulaterul ABCD şi M, iF, P, <2 proiecţiile centrului cercului

pe laturile A B , BC, CD, DA, iar A ’, B ', C', D' simetricele punctului C faţă
de A B ,_ B C ,C D şi DA.
1
In A ABD, MQ este linie mijlocie, deci MQ — — BD şi MQ\\ BD.
In A A'OD', MQ este linie mijlocie, deci MQ — — A 'D ' şi MQ\\ A'D'.

.. 2.
Deci A'D' = BD şi A'D ' ||BD. Analog se arată că B'C' = B D ,,
B'C' ||PD-şi rezultă că A'D' = B'C' şi A'D ' j|B'C', adică A'B'C'D' este
paralelogram.
A • 22. în A ABD, D C’ este mediană, deci
1
DC' = — AB. în A ABC, A 'B ' este linie mijlocie =>
2 . ■■
1
=$> A 'B ' = — A B. Rezultă că: A 'B ' == DC si cum
2 ’
C'B'WDA'iC'B'Wma mijlocie în A ABC)=>DA'B'C'
^ este trapez isoscel, deci este inscriptibil. în acest
caz A', B ',C ', D sînt situate pe acelaşi cerc.
250
23. Este evident că: A'B'\\AB (linie mijlocie în A ABC). A XB'\\CH
(A j B' linie mijlocie în A AHC). Dar, CH _L A B , deci şi A 'B ' J_ A XB '.
B'A ' = 180°, rezultă că patrulaterul' A XB'A'D este
inscriptibil, deci punctele A x, B', A', D se găsesc pe acelaşi cerc.
24. Din problemele de mai sus rezultă că punctele: Z), A', B\ C' şi
respectiv, D, A', B', A x sînt conciclice. Adică D, A', B', C', A x sînt conciclice.
Analog se arată că E, B', C’ , A\ B x respectiv F , C\ A', B', Cx sînt conci
clice. In cele 3 perechi de cîte 5 puncte apar mereu 3 puncte comune, deci
toate cele 9 puncte se găsesc pe acelaşi cerc.
25. Triunghiul D A XA ’ este dreptunghic, deci cercul lui Euler are centrul
la mijlocul lui A ’A X. Analog pentru triunghiurile dreptunghice B XF B ’ şi
CXEC’ găsim că centrul cercului lui Euler se află şi pe mijloacele lui B ‘ B X şi
C'C i, adică segmentele A 'A X, B 'B X, C'CX sînt concurente.
26. Deoarece: BH _L AC şi DC _L AC ADC = 90° fiind înscris

într-un semicerc) => BH ||DC. Analog se arată că CH ||B D , deci BHCD
este paralelogram şi DH trece prin mijlocul lui BC, adică prin A'. Rezultă
că H ,A ',D sînt coliniare. Pe de altă parte, OA'j_BC,
deci OA ' este linie mijlocie în triunghiul AD H =>
=> OA ' = — AH.
2
27. In trapezul OA'EH, u l / trece prin mijlocul
lui OH. (Perpendiculara din o pe coarda A 'E cade
la mijloc.) Analog în OHTB' şi OHGC' perpendicu
larele din co pe .B'T şi C'G trec prin mijlocul
lui OH. Deci « £ OH ’ şi se găseşte la mijlocul
lui OH. ’ Fig. m.3.27
251
28. Este evident că: OA' _L BC. Construind ^4i(?|| AE *=&'AiQ = — AH
2
(A-iQ este linie mijlocie în A AGH). Din problema precedentă rezultă că
ţ
OA ' = — A H şi A XQ s= OA\ Din congruenţa triunghiurilor GOA' şi GQAX =>
2
=> OG == GQ. Dar, GQ == QH şi atunci OG = — GH.
2
29. Patrulaterul M 'EM F este inscriptibil şi rezultă că: ^ MFE =

= M M ’E = — MR, dar = — 'BMC = — •240° == 120°.
2 2 2
120°
Deci: 9 C M F £ = ^ M M ’E = — — = 6 0 ° şi = 1 8 0 ° - 9 C £ M 'F =
= 1 8 0 °- — BM C = 180c— 120° = 60°.

2
Deci triunghiul M E F este echilateral. Analog pentru cazul cînd M e ste
mijlocul arcului mic BC.
30. a) Notăm cu M al doilea punct de intersecţie a cercurilor circum
scrise triunghiurilor F A B şi EAC. Se observă că:
^ A M B = 180° - ^ A F B = 120°,
^ A M C = 180° - 9CAEC = 120°.
De unde rezultă că: $^BMC = 360° — ŞÂM B—
- 2£AM C = 360° - 120° - 120° = 120°.
, Cum 9CBM C + ^ B B C = 120° + 60° = 180°,
rezultă că MBDC este inscriptibil, deci cercul
circumscris triunghiului BBC trece tot prin M.
b) Rezultă (din punctul 1) că fiecare din
unghiurile A MB, A MC şi BM C ău 120°.
c) Dreapta P R ,care uneşte centrele cercu
rilor circumscrise triunghiurilor BBC şi FAB,
este perpendiculară pe coarda comună BM. Latu
rile triunghiului PQR sînt perpendiculare pe MA,
M B şi respectiv MC.
252
d) Observăm că BM D — BCD — 60°, deci 2£A BM şi Ş^BMD
sînt suplementare, adică AD trece prin M. Se procedează analog pentru
dreptele BE şi CF.
e) A ABD = /_\FBC deoarece: ^ F B C s= ŞÂBD (au 6 0 ° + - ^ 5 ) ;
F B s= A B ; BC sa BD. Rezultă că FC = AD. Analog se arată că BE = AD.
31. a) Unim pe C cu punctele A, B, M şi M'
- şi atunci lAAM'C = £\BMC, de unde rezultă că
CM' = CM, adică triunghiul CM M ' este isoscel.
b) Din congruenţa triunghiurilor A M 'C şi CM B
rezultă că ^ A M 'C ^ A^.BMC, deci si ^ jC M T =
= $ : c m 'm .
Dar ŞfcCM'M şi ^ C M T subîntind arcul mic CM
şi cum CM este coardă înseamnă că M T este tan
genta, adică M T, deci MB, este tangentă la cerc
în punctul B.
32; a) Triunghiurile A T F şi MOT sînt isoscele, iar ^ C A T = ^C T M B ,
avînd aceeaşi măsură; ^ A T F + ^ M T A = 180° — 2 TAF + M TA =
= 180° — 2 Ş^TM B -f- 2 TM B = 180°, deci punctele M ,T ,F sînt coliniare.
b) în A FM B , TE este linie mijlocie, deci TE ||M B şi TE = — MB,
2
adică TE s OB = OA. Dar O T este linie mijlocie în A M FB şi TO
Rezultă că patrulaterul AOTE este trapez isoscel, deci este inscriptibil.
c) Din relaţiile ^ T A B s = ^ £ P T A (alterne interne);
ifcOTA =s ifcOAT (/S.OAT este isoscel) rezultă că ^ T A B = ^ OAT, adică
A T este bisectoarea unghiului BAO.
33. Notînd cu E intersecţia lui CD cu d şi cu F mijlocul lui A B, rezultă că

BF = — .'
2
Punctele E, B sînt respectiv piciorul înălţimii din C şi centrul cercului circum
scris triunghiului MCN. Cum B F este mediatoare şi paralelă cu CD si cum
CD
BF — -— , rezultă că D este ortocentrul triunghiului MCN. (Se cunoaşte că
2
distanţa de la un vîrf la ortocentru este dublul distanţei de la centrul cercului
circumscris triunghiului la latura opusă şi reciproc (vezi probi. 26), 20A'—AH.)
253
34. Patrulaterele ACOD şi COEF sînt inscriptibile şi YCO = ADO.
Dar ^C.YCO = i^CFO = ^ C E O măsura arcului C<9 din cercul cu
centrul în 0 2) si rezultă că ^fcCEO = <JA1D0. în cercul de centrul 0 3,

£ C'ED = <£.ADO, deci ^ C E O = ^ D E C şi rezultă că <££.£0 şi ^.DEC',
sînt opuse la vîrf, adică CE şi ED sînt în prelungire, deci punctele C, E, D
sînt coliniare.
35. Fie dreptunghiul- TRSU şi punctul A de pe cerc. Din relaţiile:

^CAIPA = i^ R A P = 90° — -j)CRAM (APRM dreptunghi)
3£PQN = 3£UAQ = 90° - ^CNA U (ANUQ dreptunghi)
prin adunare se obţine.:
M P A + ^.P Q N = 180° ~ { ^ R A M ~ <C.NA {7) = 180° - 90° = 90°
(patrulaterul TR AU este inscriptibil şi R T U = 90°). Punctul M , fiind
intersecţia a două înălţimi P M şi N A, este ortocentrul triunghiului NPQ.
36. Centrul cercului circumscris triunghiului CDE este situat pe EC,
fiindcă ^fcCDE = 90°. Tangenta la cercul circumscris • triunghiului CDE
în punctul E trece prin A, deoarece unghiul AEC — 90°.
=> ^C_ABE = -^.ACE, iar
ŞÂCE = ^C.AED (unghiuri cu laturi perpendiculare).
Deci: ^ A B E - M B E = ^ A E D - ^ A E M , adică: ^ A B E = ^ A E M ,
deci A E este tangentă şi' cercului circumscris
A BME. Cele două cercuri, avînd o tangentă
comună în E, sînt tangente.
37. Cum patrulaterul
AMBC' este paralelogram şi AC'\\ B M 1 Patru-
BMCA' este paralelogram şi B M ||CA' J ^ laterul
AC'A'C este paralelogram şi A A ' şi CC' se inter
sectează în O. Analog se arată că A B A 'E este
paralelogram şi BE intersectează pe A A ' in
mijlocul acesteia, adică în O. Deci, AA', BB'
şi CC' sînt concurente în punctul O.
254
88. Patrulaterul AC'HB' este inscriptibil şi C'H1|f H B' (ambele _L.pe AC),
B'Hi ||H C (ambele _L pe A B ), deci patrulaterul H XC'HB' este paralelogram
şi Hi este simetricul lui H faţă de mijlocul lui B'C'. Analog arătăm că H 2, H s
sînt simetricele lui H faţă de mijloacele lui A'C', respectiv A'B'. Aplicînd
problema precedentă pentru triunghiul A'B'C', rezultă că A 'H X, B'H 2 şi
C'H3 sînt concurente. «*
39. Fie Oi, 0 2, 0 3, 0 4 centrele celor 4 cercuri. Patrulaterele OxOOzN şi
0 0 2P 0 3 sînt romburi şi NOx = 0 X0 2 = P 0 3, NOx ||0 X0 2 ||P 0 3. Analog OxM =
= 0 3Q, OxM ||OsQ. Rezultă că /\NOxM b /\P02Q şi deci MN = PQ,
M N ||PQ, deci MNPQ este paralelogram.
40., a) Rezultă din congruenţa triunghiurilor BAG şi EAC.

b) AEP ifÂBP şi patrulaterul A E B P este inscriptibil, deci
<'C.BPE — Ş^BAE — 90°, adică şi ŞÊPG este drept.
c) Cum patrulaterele A E B P şi APCG sînt inscriptibile, Ox şi 0 2 sînt
centrele cercurilor circumscrise acestor patrulatere, iar 0 X0 2 este linia
centrelor, care este mediatoarea secantei comune, adică a lui A P .
d) Prelungim A M cm M M ' = A M şi ,utilizînd congruenţa triunghiurilor
ACM ' şi AEG, rezultă că 2 A M = EG.
41. Din faptul, că /\ADG = A C DG (AD = DC] DG latură comună
ifÂDG = <)C.CDG), rezultă că AG = CG si Ş^DAG = ^C.DCG. Din relaţiile
de mai jos: ^ B A E = ^ B A D — ^ G Â D - ^ G C B = ^ B C D — ^D C G ,
rezultă că: ^ B A E ^ ^ p G C B . Dar ^ B A G = ^CDFG (alterne interne).
EC
deci: ^ B C G = Ş^DFA şi BAG , adică GC este tangentă în C
cercului circumscris triunghiului ECF.
42. a) Patrulaterul A B C I este inscriptibil si
+ ^ A B C = 180°. Dar ^ A D C = ^ A B C
şi ifÂIC = <CPIE (opuse la vîrf), deci i£ A D C +
+ <'C.FIE = 180°. Deci patrulaterul F IE D este
inscriptibil.
b) Ţinînd cont că patrulaterele A B C I şi
D F IE sînt inscriptibile, putem scrie:
' IA C = IB C = I£ F D I = % F E I.
Dar 9CIA C şi F E I sînt unghiuri alterne interne
formate de dreptele AC şi E F tăiate de o secantă.
Rezultă c& EF ||AC.
255
43. Patrulaterul BO AP este inscriptibil, deci ^ P B A = Ş^POA 45°,
if^POB = Ş^BAP = 45°, deci triunghiul A B P este isoscel.
44. Din problema precedentă, triunghiurile Q PN si M P R sînt isoscele,
Deci QP mm P N şi P M = P R ; ^ R M P = <£PA(> = 45°, deci ilfi? ||NQ,
In plus, A MPQ z s A N P R , de unde rezultă; MQ =s N R , adică patrulaterul
MRNQ este trapez isoscel.
45. a) In A A B B ' avem: A B ’B = 90° — ^ B ’BA. în A IB 'C avem:

K I B 'C = 90° - 2£ICB' = 90° — A C B . Cum A BC = rezultă
că i^ A B 'B = i^ IB 'C , adică B ’B este bisectoarea unghiului A B 'I.
b) Fie M M ' perpendiculara dusă din M pe IB'\ A P M R şi QM M 'I
sint dreptunghiuri si A P = M R si QI = MM'.
A P 4- AQ = M R + AQ = M M ' + AQ = AQ + IQ = A I.
c) Triunghiurile E A M şi A MG sînt isoscele. E A P == ^ P A M ,
= IC RAM , sau: < A 4 P + «£fL4<Ţ = A 4M + =
= 9CP A R = 90°. Deci: -^.EhlG = 90° -f- 90° = 180°, adică punctele E , .4, £
sînt coliniare. Cum ^ G E M = ^ A E M rezultă că patru
laterul EFMG este inscriptibil şi deci ŞÊAM = 2£EMG = 90°, deci
E F J _F G .
III.4. ASEMĂNARE; RELAŢII METRICE
1. Fie trapezul ABCD şi E F o paralelă

la baze (E E -4.D, F E FF), care intersectează
diagonalele ^4C şi BC în AI şi, respectiv, în N.
Din A A E M ~ A A DC si A B N F ~ A B D C ,
EM A E ’ . NE BF n
rezulta c a ------ = ------ si ------ = .—— . Dar
DC AD ’ DC BC
AE BF . , .
----- - ==-----, si atunci E M = A F.
AD BC
2. a) A A E B ~ A EFC;
b) A A D F ~A ECF-, c) se folosesc rapoar
tele de la punctele a) şi b).
3. Se aplică teorema lui Thales In triun
ghiurile OBD şi OED.
256
4. Notînd cu O centrul •cercului circumscris, se observă că unghiul la
centru BOC = 2B A C = 90°, deci triunghiul BOC este dreptunghic isoscel,
BO = OC — R, de unde R = 10 cm; b) Dacă O M este Înălţime în triunghiul
BC —
dreptunghic isoscel BOC, avem OM — ----- = 5 / 2 cm.
2
5. Diagonalele rombului sînt perpendiculare şi f i e * / } = AC H Bl).
Spre exemplu, în triunghiul AOB (O = 90°) : AO = 4 cm, BO = 3 cm,
de unde A B = 5 cm ; b) 4,8 cm.
6. a) Notînd catetele,cu A B , respectiv, AC şi cu N proiecţia lui A pe
AB’ 3
ipotenuză, cu datele din enunţ, putem scrie: —— «= — şi B N = 3,6cm sau
AB2 9 AB2 9- B C -B N 9 BN 9 ..
------ = — * > ---------------- = — <*=>--------------=- — o -------= — BC = 10 cm,
AC2 16 AC2+ A B 2 25 BC2 25 BC 25
A2? = 6 cm, AC = 8 cm ; b) raza cercului circumscris unui triunghi drept
unghic este jumătate din ipotenuză, fiindcă ipotenuza este diametru.
Trebuie reţinut că centrul cercului este mijlocul ipotenuzei; c) dacă / este
centrul cercului înscris, se scrie relaţia: Aria^gc= Aria^m-j-Aria^rc-j-Aria£iCj
A B - f AC + BC
obţinîndu-se Aria^nc = r relaţie cunoscută si sub forma
S = p •r, unde S este aria triunghiului, p semiperimetrul, iar r raza

cercului înscris în triunghi. Menţionăm că relaţia S = p - r este valabilă
în orice triunghi; d) mediana corespunzătoare ipotenuzei este rază în cercul
circumscris, deci este de 5 cm ; e) Se arata c a :----- = -------<=>----------------
ne DC A B + BC
AD 6 AR
= -----<=>AZ)=3 cm ; D C = b cm. A ABC A DEC-.
AD + DC 6 + 10 8
DC DE
= ^ = BD = 1/ A D 2+ A B 2 = 3 /
AC AB BC 8 6 10 K
DB
f) A M = -— • g) D P este mediana corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul
A
dreptunghic DCE => OP = 2 1 /5 cm.
A B 2 • AC 2
7. a) Relaţia se mai ponte- scrie: = BD - DC = A D 2:
BC 2
AM AD . AN AD
b) A BM D ~ A AN D şi A A M C - A C N D s i ----- = . Prin
MB D B ’ NC DC
A N -A M AD2
înmulţirea relaţiilor, membru cu membru, rezultă că = 1;
N C .M B D C -D B
c) N A M 4- N D M = 90° + 90° = 1 8 0 ° ; c) ţinînd seama de proprietăţile
patrulaterului inscriptibil, rezultă că A ABC A M DN şi atunci' MD AB
ND ~ AC '
8. a) Triunghiul fiind isoscel, centrul cercului circumscris se află pe
înălţimea AD [D Q BC). Dacă se notează cu M punctul diametral opus lui A
triunghiul ACD are unghiul C de 90° şi CD _]_ AM . Din teorema catetei’
rezultă că 2R = A M = A C 2 A D 2 + DC2 \-R p c os
= 6,25 cm.
AD AD
257
b) Notînd cu / centrul cercului înscris în
\
triunghiul A BC (A B =3 AC), să remarcăm faptul
/ EA. că / 'G A B, înălţimea corespunzătoare bazei
h7 \p \
într-un triunghi isoscel este şi bisectoare, iar ID
4 j\ \ este rază. Notăm cu P £ AC şi Q £ A B punc
tele de tangenţă. Raza cercului înscris este
r — IP . Din asemănarea triunghiurilor A IP
D Ţ şi ABC rezultă:
PI AI ^ r AB — r r 8 —r -
1 B C ~Ă C ^B C ~ AC ** "6 = 7 0 ~ ‘
M Sau conform probi. 6 c) => S = p •r.
Pig. m. 4 . 8 c) A A E H ~ /\.ABB şi se ţine seama că
A H = A B — 2r; d) trapezul BCPQ este isoscel
şi atunci diametrul cercului înscris este medie proporţională între bazele
trapezului. Conform problemei nr. 1 de la secţiunea cerc: patrulatere
inscriptibile, IF _L IC, se aplică apoi teorema înălţimii în triunghiul FIC
şi se ţine seama că H B uneşte mijloacele bazelor. .--v-fA
9. b) Deoarece A B ||BC şi AC este bisectoarea unghiului B A B , rezultă
că A B = BC = 2y. Fie CH (H £ A B) înălţimea trapezului şi, cum
HB — —----- — = x — y, rezultă că CH 2 4y 2 — (x — y )2 = 2xy 4- 3y2 — x2
şi AC2 = 4y{x + y ) : a) P — 2 x + 6y = 2 (x + 3y).

D in:
AN BM
10. MN II A B
NB MB AN CP
şi >N P ||AC (conform
CP BM NB PB reciprocei teoremei lui
M P ||BC Thales)
PB MB
11. a) H B B = BAC A ABC ~ A BHB-

BB HB £i HB
b) A A B C ^ A B H B
AB CB 1 2 AD
Deci A B = 4H B AH = kHB — H B = 3H B
AC CB
c) A ACB ~ A BHB , dar CB = 2HB. Deci
BH BH
AC
= 2 => AC = A B = 2BH,
BH
AE HE
A AHE*~~ A BHB , dar BB ^ 2HB.
BB HB
AE
Deci - ! r = H E = * A E = 2HE. Atunci A B + A E = 2(BH + HE) = 2.&E.
258
12. Patrulaterul BCDE este inscriptibil. Deci
EBC + A D E = 180'
A B C = ADE.
ABC + EBC = 180°
A
A este comun
Cum si A A B C ~ A ADE.
A B C = ADE
13. Aa BED
or-r,
~ AABF
A A T> 17 AF
= > -----= AB
------ A B •DE = A F • BD.
DE BD
14. Fie M punctul de pe latura BC prin care se duce paralela la mediana

AD (M £ CD). Se aplică teorema lui Thales în A BM E şi apoi în A ACD,
iar din relaţiile:
AE _ DM
A B ~ BD AE _ AF AE _ AB
AF . DM Â B ~ AC ^ A F ~ AC
AC' DC
15. a) Se observă că:
. A ' BAD =: DAC

AD _!_ BC si
AB = AC
ABE = ADB - 90c

A A B E ~ A ABD.
BAD este comun
Analog se arată că A A C E ~ A ADC.
b) Aplicînd teorema catetei în A ABE, se află: A D = 1 6 cm şi B E = 9 cm
Aplicînd apoi teorema înălţimii, se găseşte B C = 2 B D = 24cm, sau din asemăna-
AB AD 202
rea triunghiurilor ABD si ACE rezultă: ----- - =•------, deci AD = ------ = 16 cm.
6 AE AB 25
16. a) Se observă că:
AM AM + MB
= 4 = 5 => M B = 4 cm si A M = 16 cm.
MB MB
Analog se află: D N = 8 cm şi NC = 12 cm.
■ PB - = —
----------- 4 => PdB
d
= 3o cm.
b) A P M B ~ A PNC
PB + 6 12
Analog găsim DQ =^6 cm.
c) M P = 5 cm ; MAf = 10 c m ; iV(? = 10cm .
259
17*
17. a) B M =» MC )
M N \\AC \=* A N ^ N B
iVP|| BC, deci BN PC este trapez.
B M = MC
A P = PC
M P II A B
b) AO = — A M = — • 15 = 10 cm => AO = 10 cm.
3 3
BN • MN
c) NE = --------------- - = 7,2 cm (NE fiind înălţime în MNB).
BM V ■ '«
18. Fie A B baza mare si CD baza mică. Ducem F N _L A B si fie M inter-
CD _ F M 3 FM
secţia lui F N cu CD =>AFDC ~ A FAB=
AB ~ FN ^ 5 ~ ~ F M + 6
F M = 9 cm ; F N = ' 15 cm.
19. a) A B = 10 cm ; CD = 15 cm ; AD = BC = 6,5 cm.
' b) Aplicînd teorema lui Thales în A ABC, se obţine:
AO ' B N . . . . „
şi din faptul ca:
OC NC BN AB
A B ■NC = 51V •CD.
AO AB_ [ NC
A AOB ~ A COD v. CD
OC CD ;
AB PA
c) A P A B APDC PA = 13 cm.
CD PA + 6.5
AD + A P + B P = 36 cm.
20. Fie D'. C', D şi E picioarele perpendicularelor duse din D, C, A şi M
pe dreapta dată. Segmentul M E este linie mijlocie în trapezul BB'C'D şi
BB' -ţ-CC' = 2 ME (\). Observînd că:
A ADG ~ £±MEG rezultă „ == 1.' deci AD = 2 (2).

ME GM 1
Din relaţiile (1) şi (2) se obţine B B ' + CC' = AD.
21. Paralelele prin D si C la A A ' intersectează dreapta d respectiv în

, , ^ u ■ MB EB NC FC . .
punctele E si Deci: ------ = -------, ------- = ------ . de unde:
’ MA AG NA GA
M B ^ E C _ = E B + F C = 2GA’ __ Afi _ ;
MA ‘ NA AG AG AG ~
260
22. a) Cum AIDC ~ A I A B
1D DC ID DC
sau:
IA A B D A A B ~ DC
adică:
ID 3,75 m 375 -5
iD — --------- = 3 cm.
' 5 6,25 625
A , IC 3,75
Analog —— = —— • IC = 3,75 •3,75 = 9^ =
2,25 cm.
BC 6,25 6,25 4
Deci IA — 8 cm ; IB = 6 cm şi A B = 10 cm.
Cum lungimile laturilor triunghiului IAB sînt numere pitagorice, rezultă
că A I A Beste dreptunghic în I, deci IA _L I B adică A D _L B C .
A B D ‘ caicul
i ,se
b) Din faptul că A IAB ~ A CBF IB = —
----- I A • Prin
i BC F B CF
obţine IB = 2CF.
c) A A P E ~ A AIB de unde:
D E A E IB •A E
sau D E = ( 1)
IB IA 'I A
A BCF A.AIB de unde:
CF BF IA •B F
sau: CF — (2)
IA IB IB
înmulţind egalităţile (1) şi (2) membru cu membru, se obţine:
D E -C F = IA1 B F = A E •BF.
IA IB
Dar, DE = CF şi atunci DE2 = A E •BF.
23. a) Din faptul că: A M = AC s A B => A M C B este dreptunghic, adică

MC A. BC. {BM este diametrul cercului circumscris A BCM.)
AO 1
b) AO este linie mijlocie în A BMC şi ------= — .
MC 2
n
Dar AD
--= —1 s A^ - = — rezultă
AC 3 ’ DC 2
^COAC = 3CDCM,
deci
A AOD ~ /\MD C .
c) Din b) rezultă ^C.ADO s ^ M D C . în plus,
2,CMDC are ca suplement A D M , deci şi ^ A D O
are ca suplement ^£AD M , adică O, D , A? sînt
coliniare.
261
24. a) Din figura III.4.24 se observă că:
A M m sA Q , B P = BQ, D U , = Z>JV, PC mmCN,
prin însumare obţinem: A.4/ 4- Z?!3 + D il/ + PC —
= A Q + B Q + D N + C N , adică A D +.B C a A 5 + C Z ).
b) Din ipoteza rezultă c$ A A /-B ~ A -D /C .
n „ . . A / Bl AB AD AB
Daca in plus — = ---- - = ----- atunci
IC ID DC BC DC
Folosind proprietăţile proporţiilor se obţine:
AD + BC A B + DC
de unde BC = DC, deci l\BDC este isoscel.
DC ~ DC
AD AB
Analog se obţine: > de unde A D = A B, deci
BC + A D DC + A B
A A B D este isoscel => ABD = A D B si BDC = ^ D B C . Din faptul
că A A IB ~ A DIC, rezultă ^ A B I = ^ I D C şi ^ B A l = ^ I C D .
Dar A A B D = A BDC şi atunci A B == BC s CD = DA, deci patrulaterul
ABCD este romb. *
25. a) Fie {P } = A B 0 BC. Tangentele duse dintr-un punct exterior
la cerc sînt congruente, deci -CM = AC şi D M s= BD. Din faptul că
A CP A ~ A B PD => sau = —— , de unde M P ||AC,
PB PD BD BP MD
deci M P _L A B. b) Triunghiul COD este dreptunghie pentru că:
jC A C D BDC
^.COD --- 180° - ^ O C D $iODC = 180°
2 2
= 180° ^ A- D + < B C D = i 8o° _ i 80! = 180° - 90° = 90°.
2 2
Cum OM este înălţime în A COD, rezultă: O M 2, MC ■ MD — A C -B D ,
deci AC •BD = constant.
26. a) Cum •£\BAM ~ A A BC (pentru că: ^C.B este comun şi

* ~ AB B M
l£ B A M a ŞC.BCA) se obţine; —— sau ab 2 = B C -B M adică
BC AB
AB2= BC- — o BC2 = 2A B 2.
2
- 262
b) Din a) rezultă M B as Ş^BAC sau: 2 -Ş^BMF = 2 -Ş£BAE sau:
•% iB M F == ^ B A E ,ă a x Ş^ B M E este exterior patrulaterului F E M A , deci
acesta este inscriptibil.
c) Din ^ F E M + ^ F A M = 180° si F A M + ^ B C A = 180° =>
=* 3CFEM == ^ B C A , => E F ||AC.
27. Fie { I } = A C fi BD şi M, N * P ,Q proiecţiile lui i p e A B, BC, CD, DA.
Cum A 1M B ~ / E lC P {^ M B I = $£IC P ), avem: — = — (1), iar din:

IP PC
A P I D ~ A A I M rezultă relaţia F L = ^ — (2).
’ i¥ / AM
,0, . . . M I IP MB DP MB DP ,
înmulţind (1) cu (2) obţinem: ---------------- -------------- sa u :------- ------- = 1.
IP MI PC AM MA PC
4 ■ , ' w. NC QA . , . ■ M B D P NC QA .
Analog găsim: — -X — = 1 deci: -------------•- — •-£— = 1.
N P QD - MA PC N B QD
28. Patrulaterele C A P M şi P M D B sînt inscriptibile şi ^fc.ACP^z ^£_A M P

şi ^.B P J) =s ifc^BMD. Dar ’^ iA M P s= ^ B M D (au acelaşi complement,
unghiul P M B ) şi rezultă: ŞÂCP s= Z fB P D . Deci: A A C P ~ A B P D de
AC AP
unde rezultă:------— -------, adică AC • BD = P B • A P = constant (A , B
PB DB
şi P sînt fixe):
29. a) Avem DH = HF şi EG = GF.

A A D E ~ A DCF pentru că mi: ^ A E D = EDC; ^ A D E ^CFD .
Din proporţionalitatea laturilor obţinem:
AP AE DE
sau A D •DC = F C •AE.
FC ~ DC ~ DF
Dar, A D = DC, deci: A D 2 = FC •AE.
b) A B E F ~ A F D C pentru că aur ^ E = ^ F D C (alterne interne)
ÊEFB == ^fcCFD (opuse la vîrf),
c) BG şi CH fiind mediane în triunghiuri asemenea şi, pornind din
vtrfurile cu unghiuri congruente, sînt proporţionale cu laturile:
DC JBF
-----= ------ide unde rezultă: DC •BG = CH •BE.
CH BG
263
30. a) Patrulaterul ABFE este inscriptibil
B ( ^ B F A ^ ^ B E A ) , deci ^ . A F E ^ ^ A B E . Dar
CFE = 90° - 1CAFE si ^ B D C = 180° - (90° -
- < A B D ) = 90° + 3CA B D .
Adică ^ E F C + ADC = 90° - ^ A F E +
+ 9 0 ° + ^ A B D = 180° - 3 £ A F E + AFE = 180°.
Deci C-DFE este patrulater inscriptibil,
b) Dacă FC este diametrul cercului circumscris
patrulaterului CDEF, atunci Ş^FDC — 90° (subîn
tinde un semicerc). Deci FD X DC. Cum triun
ghiul A BC este dreptunghic rezultă că FD\\AB.
Dacă FC este diametrul cercului circumscris
patrulaterului CDEF şi A F X BC în F, atunci AF
este tangentă la cerc în punctul F. Din asemănarea
triunghiurilor AFD şi AFC rezultă: A F 2 — A D •AC.
c) Din asemănarea triunghiurilor BFE şi BCD rezultă relaţia:
TIC' : TiC^
B F -B C = B E - BD. Dar BF - - —— » deci -=— = BE •BO, adică BC2=
2 2
= 2B E -B D . ' ''
31. Ducem din M perpendiculara MM ' pe A B şi unim pe 4 cu B' şi
pe B cu A'. - ' -
AM AM'
Din A A M M ' ~ A A B A ' =*> — - = sau AM •A A ' = A B -A M ' (1).
AB A A '-
BM A M'
Din A B M M ' ~ A BB'A = — — sau B M ■BB ' = A B - BM ' (2).
AB BB'
Adunînd relaţiile (1) şi (2) obţinem: A M ■A A ' + B M ■B B ’ = A B •A M ' +
+ A B •B M ' = A B {A M ’ - f BM ') = A B •A B = A B 2, adică relaţia cerută.
32. a) Arătăm că: AC2 + OB2 + OD2 = BD 2 + OA 2 + OC2. Se

calculează: AC2 = (AO 4- OC)2 = AO2 + OC2 + 2AO •OC şi BD 2 = (BO +
+ OD)2 = BO2 + OD2 + 2 BO - OD.
Dar AO ■OC = BO ■OD fiindcă AAO D ~ ABOC.
PB PO
b) Din A POB ~ A PAO
PO PA
264
33. Triunghiurile A B A ' şi AC A ' sînt respectiv -asemenea cu triunghiu
rile C M A ' şi B M A'. Din proporţionalitatea laturilor omoloage şi ţintnd
seama că A B ' = A'C rezultă:
AB AC
sau: A B •B M = AC - CM.
MC MB
34. Unghiurile A 0 X0 2, A 0 20 x au ca măsuri jumătăţile arcelor A M din
cercurile cu centrele Oi şi 0 2, deci sînt respectiv congruente cu unghiurile B
şi C. Pentru ca AOx = A 0 2 trebuie ca A B = AC, deci triunghiul A BC să fie
isoscel, punctul M putînd fi luat arbitrar pe baza BC.
35. Presupunem M între B şi C, iar N pe prelungirea lui DC. Triunghiu

rile CM N şi A D N şi A B M cu A D N sînt asemenea, de unde rezultă:
CN DN ... . M B AD
(1) şi (2)
CM AD ' ' ’ AB DN
Dar A B = A D şi din (1) rezultă:
CN - C M DN - A D CN - CM CN
adică sau
CM AD CM AD
CN -,CM 1 1
de unde: ■constant ■
C M -C N AD CM CN AD
Din (2) rezultă: M B - DN — A B •AD = A B 2 = constant.
36. a) Se arată că cele două coarde ^
paralele sînt situate la aceeaşi distanţă
de O şi deci sînt congruente.
b) Fie E' şi F ' punctele în care EC
şi FD intersectează a doua oară cercul.
Din asemănarea triunghiurilor ACE cu
E'CB si BDF' cu EDA şi din faptul
că AC ’= BD, BC = AD, E'C = D F si
F'D = CE rezultă că C E -D F —A B -C B =
= constant.
37. Din asemănarea triunghiurilor
PF PD
D P E si CPF rezultă: — = ---- , adică:
. . PC PF
P E - P F = P C - PD (1).
Dar, P E = QE - PQ si P F =
= PQ + QF = QF + PQ = QE + PQ-
Deci P E - P F {QE - PQ) (QE +
+ PQ) = QE2 - PQ2 (2).
Din asemănarea triunghiurilor AQE 8
si BQF rezultă — —— sau QE - QF =
’ V QB QF
= QE2 => QA ■QB (3).
Din relaţiile (1), (2) şi (3) se obţine:
PC - P D = QA - QB — PQ2 sau:
Q A -Q B - PC ■P D = PQ2.
265
38. a) Avem: A E 2 ~ A B 2 - f CD2 = A B 2 + AC2 A D 2;
Se calculează A F 2 şi se găseşte aceeaşi expresie.
b) A B ■A E — A B 2 şi AC’ •A F = AC2. Făcînd raportul obţinem:
A B ' ■A E _ A B 2 AB' AB2 AB' (A B \ a
adică: „ s a u : -------= I -------1 .
AC' - A F ~ AC2 AC' AC2 AC' { AC )
39. Fie A A ’ diametrul cercului. Triunghiurile A B D si A D A ' sînt
dreptunghice ,deci: A D 2 + D A '2= A A '2. Dar ACDA' este trapez isoscel
(ca trapez înscris). Avem: A'D == AC, deci: A D 2 4- AC2 = A A '2,
B ^Lr'2r = A B 2 + BC2 şi atunci: A D 2 — AC2 =
~ BD. 7 BC = i B D ~ b c )(BD 4- BC) = DC •(BD + DE) = DC •BE —
JJL •A A — DC •IR . (Am folosit congruenţa triunghiurilor ABC si A fED.)
Relaţia devine: . . '
A D 2 + AC2 AA '2 4 R2 2R
A D 2 — AC2 2R - DC 2R •DC DC
Fig. EO.4.39
40. a) Cum A CAD = A CDE =>CE = b; D B = c - x şi din asemă

narea triunghiurilor ABC şi D EB ( ^ B este comun) x
~b a -J- b
bc
sau x - şi atunci:
a 4~ b
D B = c — DA — c — x — c bc ac -f- bc — bc _ ac
® 4- b a 4- b a -f-6
b) Folosind rezultatele de la punctul a) se obţine — b_

' DB a
c) c Icade= ——r----- = 2 c7tcAD = 2 . ~ ’ . Dar, A D _ AC

sat
DB BC
AD AC
> adică:
AD + D B BC 4- AC
266
AD = &£ = bc(b - c) = bc(b - c) 6(6 - c)
a+ b a2 — b2 ^ c2 c
\ ■
Deci A E ■DC = — ~ . b = 2b^ b ~ c) .
41. a) Cum unghiul B IF este exterior triunghiului BIC, rezultă:
< BIF = = — ° ~ 9° = 45°. ( { / } = BGOCF)

A l 2
b) ^ A F E = 90° -
£ şi ^ F E A ^ D E C = 9 0 ° - J ^ £ £ =90°
2 2
deci ŞÂFE = Ş^FEA, adică triunghiul A F E este isoscel.
c) Din măsura unghiului exterior cercului rezultă:
^ Anr A G -F M . F A -N G
iCABG = ---------------- şi ^ .A C F = — :-----------
sau: ^ A B G + ^ A C F _ < B < c _ AG — F M + FA - A7G
B
^ a u 4 5» = - £ £ ± ^ - i £ ^ ± ^ L .
2
Adică 9 0°= AAG — {FM 4- iVG). Dar F Â G ^ f Ăî NG
şi 90° = F M + M N + N G ~ F M - N G ,
deci MN = 90°.
d) Relaţia rezultă din asemănarea triunghiu-

rilor ACF şi CDE.
42. Se observă că <j^BDE^=^BCE şi EBC=

= ^ D A B = 180° - ^ E D C . E
Deci triunghiul EA D este asemenea cu tri
unghiul EBC. Analog se arată că triunghiul BCD
este asemenea cu triunghiul FEC.
Trapezele A BCD şi EBCF, descompunîndu-se
In triunghiuri asemenea la fel aşezate,sînt asemenea.
Putem scrie:
BC _ AD
sau BC2 = A D •FE.
F E ~ BC
267
43. Fie Oi, 0 2 centrele cercurilor cu razele de 54 cm, respectiv 26 cm,.
TXT2, T[T’2, Px-Pâ, P'iPz tangentele comune, 0 1jjf||027,2, 0 xM = 0 2T2,
M e o iPi, p xp 2 n p \p 2 = {iV}. ' ____
Din triunghiul dreptunghic T2TxM deducem: T2TX= ]/ T2M2 — MT\ —
= 1/ÎOO2 - 28^= 1/(100 _ 28) (100 + 29) = [ / '7 2 + 2 8 = l/6 * ~ 2 .-2 -8 2 =
= 6 •2 •8 = 96. Deci Ti T2 = T\T2 = 96 cm. Pe de altă parte din
-ZVPx 6>xPx _ NOi _ N P i __ 54 * ■
f\ Q \ P iN ~ A<92P2-^
iVP; “ 0 2P2 ~ 7V6>2 ^ iVP2 ~ 26 “ iV02 ^
54 + 26 A70 x + (927V 80 100 26-100 2 6 -5 65
m =
26 A70 2 ' 26 iV02 . 80 2
1352
iVPx = V N O \ - OxPf = — 542 =
2 2 4
27 243 |/3^-T 5 3_4 81 iVPx 54

| / f - M) ( f +54j =
2” ~2 2 2 ‘ jvk 26
81
2 54 81 26 3 • 13 39
NP2 = - . — ^
NK 26 2 54 2 '
Deci PXP2= P\P2 = f + f = ~ = 60 cm-
44. a) Dacă triunghiul A BC este isoscel,atunci sînt posibile următoa

rele cazuri: ^ . 4 = 2-^2? = 2<£C sau -^.A = -^C ~ 2-Ê.B.
Deci =90°, ^ B ^ ^ C = 45° sau A = 72°, = 72°, = 36°.
Dacă triunghiul A B C este dreptunghic,atunci -^ .4 = 9 0°, == -Ş^C == 45°.
b) 4ZXB = 180° — 2B, ADC = 2B, A D E = B, E fiind piciorul bisec-

toarei unghiului ADC=>BAD = AD E = B => AD ||DE-
AC DC
c) Din asemănarea triunghiurilor ADC şi ABC r e z u l t ă -----= ------,
_ ' BC AC
de unde AC2 = $ C •DC.
BZ) C\Z)
45. Din asemănarea triunghiurilor DBC si D A B rezu ltă :----- = -------,
AD BD
de unde BD 2 = AD -CD .
268
Observaţie:
Enunţul problemei presupune că C se află între A şi D. In cazul cînd
A A •
B < A, este posibil ca D să fie pe prelungirea laturii AC, fără ca BD să fie
medie proporţională între AD şi CD. In acest caz,din asemănarea triunghiu-
aţ > j>r Ar
rilor ABC şi DBC, rezultă:----- = ------= ------ , de unde BC2 = AC •DC.
BD DC BC
In primul caz D B este tangentă la cercul circumscris triunghiului A B C ,
iar în al doilea caz BC este tangentă la cercul circumscris triunghiului ABD.
,n , „ AAFCÂABC si
46. Avem: ^ B C T - ^ C B T . ^ B A C . Dec: m
(din ipoteză AF\\CT şi AE\\ BT). Scriind proporţionalitatea laturilor,avem:
— = — => AC2 = F C - BC (2) si — = — =* A B 2 = BE ■BC (3).

AC BC . ’ AB BC
Cum triunghiul AEF isoscel=>i4/'’= J4E', ţinînd cont de (1) =>A A F C ^ A A B E .
.A F
Deci — == — M . = > A F -A E = F C -B E , sau A E 2= F C ■BE.
FC ~ AE
Adunînd relaţiile (2) şi (3) avem: A B 2 AC2 =
= B C (F C + B E j= B C (F C + B C + C E )= B C (B C -l-F E )=
— BC2-{-BC’ EF, de unde BC2= A B 2+ AC2-B C -E F .
47. a) A A B M ~ A A B N => MA • M B .= A B 2.
b) Pentru Ş^BAP — 30° avem B P = R,
R 1 /3
A P = R ] / 3 , PH
Din faptul că A A P H A A B N rezultă
AP AH HP
, dar A H = — , BH = — deci
AN AB BN 2 2
F ig. III.-1.46
2R\/3 4 /f| /3 _R V 3
BN = AN PN
3 3
Cum A M ■ BN = A B 2 => A M = 2R\/3,
B M = 4R, deci P M = 3R.
c) Pentru O H = a, avem A H = R + a , B H = R^-a.
Din P H 2 = AH ■BH => P H = ] / R2 - a2,
A P 2 — A B •A H => A P = J /2 R (R -t-a),
P B 2 = A B •BH B P = Y 2 R { R - a).
2R
Cum A A P H A A B N => A N = 2R ^
R -f- a F ig. m .4.47
lf-^ a R -
BN = 2 R ^ J P N — AN — A P = V 2 R (R + a).
R a' R . a
Din A M -B N = A B 2 rezultă A M = 2 R } / ~ £ ţ şi M P = (R + a ) ~ \ J ^ ra
269
48. Fie C' punctul diametral opus lui C. Patrulaterul BHAC' este para
lelogram, deci BC' = AH. Din triunghiul dreptunghic BC'C rezultă:
BC'2 + BC2 = CC'2 = 4 R2.
în mod analog pentru celelalte relaţii.
49. a) Din teorema lui Pitagora apli

cată triunghiurilor dreptunghice A D P , BCP,
B D P şi A C P avem:
A D 2 = A P 2 -f- D P 2; BC2 = B P 2 -j- C P 2 (1)
B D 2 = B P 2 + D P 2-, AC2 = A P 2 + PC2 (2)

de unde rezultă:
A D 2 + BC2 = B D 2 + AC2.
Fie G mijlocul lui AC. Deoarece GE\\AB şi GF\\ CD => GE _L GF, deci
triunghiul GEF este dreptunghic. Aplicînd teorema lui Pitagora' rezultă:
AP
E F 2 = GE2 + FG2, dar GE = — şi deci A B 2 + DC2 = 4E F2. (5)
2
Din triunghiul dreptunghic P M N rezultă:
MN2 = PM 2 + PN2 (6)
Se observă că: •
n 2P M = P A + P B ; 2P N = PC + PD
A B = P A - B P ; CD = PD - PC.
Din (2), (6) şi ultimele relaţii rezultă: 2(EF2 4 - M N 2) = AC2 4 - BD 2
b) MF, EN, ME, F N sînt linii mijlocii în triunghiurile ABD , BCD,
ABC, ACD, deci: BD ||MF, BD \\EN, AC || ME, AC ||FW şi rezultă că
BD
patrulaterul EM FN este paralelogram. Cum MF = N E — şi ME =
z
AC
= NF = — , avem: M F2 -1- E N 2 + ME2 4- F N 2 = BD 2 + AC2, care, în
2
baza relaţiilor de mai sus, conduce la relaţia: AC2-A- B D 2 = 2(EF2 -j- MN2)
50. a) BE _L A D rezultă că E BA + ŞC.BAD = 90°. A D este dia
metru, rezultă că ACB -j- Ş^DCB = 90°. Dar ^ B A D — BCD =
deci ^ E B A ^ ^ A C B .
A B __ AC
Rezultă că A A B E A A B C ; deci: sau A B 2 = AC •AE.
AE AB
b) Din A B 2 = A E •AC rezultă: A E = — şi EC = b — — , iar

b b
DE2 = EC2 + DC2 = + 4R 2 - b 2= 2(2R 2 - c2) + ^•
t î J - b2
Caz_particular: D E2 — 2(2a2 — c2) 4------
b2
270
51. Considerăm cazul cînd M se află între A şi Z>. Fie { / } : AC H MN.
Triunghiurile A M I şi A BC sînt asemenea şi,
AM AM P_
MI AM MI MD MD
sau: deci:
DC AD b AD A M + MD P + ?
+ 1'
MD MD
bp aq
MI (1) Analog se obţine: IN = ( 2).
P + Q
Însumîhd relaţiile (1) cu (2), rezultă: MI + IN = sau

P + ?
u -4- b
MN = b p Dacă MN este linie mii
4 ' a q ijlocie f — = 1
l ]1,
, atunci M N —
p + ? W )
Dacă M se află pe una din prelungirile segmentului AD, atunci:
aq ~ bp
MN--
q -p
52. Fie E şi F picioarele perpendicularelor duse din D respectiv pe AC
şi AB\ se obţine: B D 2 = BF •BA şi DC2 — CE •CA. împărţind relaţiile
A B 2 __ BD
si ţinînd seama că se . obţine relaţia cerută.
ACZ ~ DC
53. Fie { 0 } = AC f! BD.
Punctul E fiind mijlocul lui BC, înseamnă că OE ||AB.
MA AF 1
A A M F ~ AM O E, rezultă că: = A l dar OE = — CD deci:
MO OE 2
MA _ 2A F _ AG NA AG
(1) A A N G ~ A D N C , rezultă că: (2)
MO CD CD ND DC
MA NA
Din (1) si (2) rezultă: adică M N ||DO, deci A DOA ■ A AM N.
MO ND
Patrulaterul ABCD fiind dreptunghi, rezultă că triunghiul DO A este
isoscel; deci şi triunghiul A M N este isoscel, adică A M = MN.
54. Relaţia se mai poate scrie: b2c4 + b2a4 — b6 — c2a4 — c2b4 + c6 = 0
sau: b2c?(c2 — b2) — a4(c2 — b2) -f- (c6 — be) — 0,
adică b2c2 (c2 - b2) - a\c2 - b2) + (c2 - ă2)(c4 + i V + b4) = 0,
de unde: (c2 — b2)(b2c2 — a4 4- c4 4- b2c2 + ă4) = 0.
Deci: c2 — b2 = 0 sau (b2 — c2)2 — a4 = 0.
Din c2 — b2 = 0 rezultă b — c, adică triunghiul este isoscel, iar din
(b2 + c2)2 — a4 = 0 găsim (b2 4- c2)2 = a4 sau b2 4- c2 = a2, adică triunghiul
A BC este dreptunghie.
55. Din teorema înălţimii în triunghiurile dreptunghice ADC şi A D B
rezultă: F C - F A = F D 2 şi E B ■EA = E D 2. Prin însumare obţinem:
FC ■FA + E B •EA = F D 2’+ ED 2. Cum AED F este dreptunghi si F D = E A ,
iar F D 2 + ED 2 = E A 2 + E D 2 = A D 2, rezultă că:
FC -F A + E B - EA = A D 2.
271
56. Fie N şi P proiecţiile punctului M pe catetele A B şi AC.
Din faptul că: A B M N ~ A BAC si A C M P ~ A ABC, rezultă:
MB _ MN . MC MP
si . adică:
BC ~ AC BC AB
M B -A C = MN ■BC şi MC •A B = M P ■BC.
Ridicîndlapătrat, găsim: M B 2- AC2— MN2-B C 2 şi MC2-A B 2= M P 2-BC2,

de unde, prin însumare, rezultă: M B 2 •AC2-4 - MC2 •A B 2 = BC2 (M N 2 +
+ M P 2) = BC2 •A M 2. (Se observă că M N 2 -f- M P 2 — A M 2.)
Dacă A A B C este şi isoscel, atunci relaţia devine:
{M B 2 + MC2) A B 2 = A M 2 - 2A B 2 sau M B 2 + MC2 = 2AM 2. -
57. Deoarece ACiBG este paralelogram (diago

nalele se taie în părţi congruente), rezultă că:
C\B == AG şi CXA = * B G .
Analog, B A XCG şi A B XCG fiind paralelograme, au
loc relaţiile
B A X^ GC, A XC s BG, A B X= GC şi B XC == AG.
Aşadar, se poate scrie că:
P a b 1c a 1b c 1 — A B x-j-BxC-)-CA x-j-AxB -)^BCx-)-CxA =
= G C + A G + B G + G C + A G + B G = 2AG +2BG +2CG.
Dar, AG = GAX; BG = GBX şi CG = GCX şi atunci rezultă că:
P ab 1ca,bc1 = A A X-ţ- B B X + CCX.
58. Fie A B tangenta comună şi AC ||0 0 ' (R' > R , C ^ O 'B ).

Aplicînd teorema lui Pitagoră în A A BC se obţin:
A B 2 = AC2 - BC2 = ( R + R ')2 - (R' - R )2 =
= (R + R' - R' + R ){R + R' + R' - R) =
= 2R ; 2R' = 4RR' = D ■D\ unde D = 2R şi D' = 2R'.
59. a) Tangenta ME\ b cercul Ox este perpendiculară p eO xE şi MF_LOxF.

Rezultă că patrulaterul FOxE M este inscriptibil în cercul ce trece prin Ox,
E şi F, adică în cercul O2, deci M se află pe
cercul 0 2-
b) Ducem OxH\\FM. Notăm cu L punctul
de intersecţie dintre 0 X0 2 şi BD. Se formează
două triunghiuri dreptunghice OxOzH şi B L 0 2,
care au 0 X0 2 = B 0 2 = R2 şi ^ H 0 x0 2=^C.LB02
(unghiuri cu laturile perpendiculare).
Prin urmare L 0 2 = 0 2H = R 2 — Ri
O xL ~ 0 X0 2 —■L O 2 — R2 — {R% — R i) — R i-
Acest rezultat dovedeşte că BD este tan-
F ig. m .4 .5 9 _ gentă la cercul O x.
272
60. a) Se obţine x = 2, y = 1,6 şi, dacă a, b, c sint laturile triunghiului,
avem: a = 5k, b — 4/c şi deci c ~ 3k, k G N*, iar din faptul că perimetru]
este multiplu de 7, obţinem a = 35k, b = 28&, c = 21 k, k £ N*.
b) Folosind relaţiile metrice în triunghiul dreptunghic, se obţine peri
metrul şi apoi aria patrulaterului BCPQ.
c) Se arată cu uşurinţă că patrulaterul BCPQ este inscriptibil, de unde
rezultă apoi că 2£BCP = ^ A Q P .
III.5. ARII
1. a) Deoarece B M = MC, triunghiurile au aceeaşi înălţime ha si bazele

1
congruente; b) CE este mediană, deci A E = — A B. Se construiesc GGiJ_AB
■ 2
şi M M i. AB. Din asemănarea triunghiurilor AGXG şi A M XM, rezultă că
GjG AG _ 2^
deci GxG M iM i
M XM ' AM ~ 3 ’
GXG •A E 2
M XM - — A B
C&.AEG 3 2 £
cA a b m M\M •A B M 1M •A B 3
şi cum cA a b c — 2cA a m b , rezultă că

cA aeg cA a b g A B •G\G 1
c) . , , , = — i deci cAabg= — cAabc ;
cA abc < g &a b m A B • M iM 3 3
d) A APG A A B M => A P = — AB, deci cA a b g = ~ '^
3 2
2
3 3 4 A B - M iM 4 , 2
= —------------------ - —- o l ABM — — o l ABC etc-.;
u «1/
5
e) cJLbmgp = cA abm cA a b g = — cA a b m \ f) sînt trapeze echivalente.
AO
2. a) Deoarece BOC sa AOD si EAL _ == 2, rezultă
’ OC OD
că /\BOC<~~ C\AOD\ b) din asemănarea triunghiurilor rezultă
că C A B = ACD, deci |[jD0 (patrulaterul ABCD este un
trapez) şi, atunci, perpendicularele duse din 0 pe CD şi
pe A B sînt în prelungire; c) c A a o d = cA a b d — cA a o b ,
cA b o c — cA a b c — o I a o b , dar cA a b d = cA a c b ; d) din rapor
tul de asemănare a triunghiurilor DOC şi AOB, rezultă
„ OF OF
_____________ 1 .CD 1 CD 1
c a -----=
OE *OE + O F ~ 3 Ş1 A B 2 CD +AB "3 ;
, , (A B + C D )E F 3D C -30F nDC-OF ,n „
e) cA a b c b = ------ :--------— = ------------- = 9 ------ :---- = 2 cA d q c .
273
18 — P ro b lem e de m ate m a tică p e n tru gim n aziu
3. a) Deoarece PO este bisectoarea unghiu-
1
lui A P B , rezultă că AO — __ OP (cateta opusă
unghiului de 30°). Prin urmare, R = A O —3\/3m,

A B = A P = 9 cm. cA apbo= 2 cAapo = 2 7 J /3 c m 2;
b) Aria= (A aPBO electorului de cerc — 9(3 1 / 3 -
— tz) cm2; c) d )2 l/3 7 rcm .

4
4. Vezi probi. 6. c) pag. 257. 5. 1/2. 6. 30 cm2. 7. Analog cu 4. 8. Se

consideră cercul circumscris şi fie A ' punctul diametral opus lui A, iar
A D ± B C . Cum A A B D ^ A A A 'C => — = — => R = R =

2R b 2AD 2aAD
■*> 4RS = abc. 9. Utilizînd problema 4 => d = n(p — a)(p — b)(p — c).
D C -A A'
10. cA aod — cA adc — cA doCi cA bcc= cA bdc — cA doc- Dar cA adc
DC •BB'
şi cA d b c ■ Cum A A ' = B B ' (ca distanţe dintre laturi paralele),
rezultă că cAadc = c£Bnc, deci şi cA aod = cA boc-
11. Avem: <^ria D M N = cAvia ABCD — c^ria BNC — cAria DM A —
— ofria BM N. cAvia D M N = d b ia ABCD — — (c^ria DBC + cAna D A B +

2
+ cAria ABC) (1). Insă, o£ria A BCD = cAr'm DBA -f- cAna DBC şi atunci
din (*) rezultă că c^ria D M N = — (cAna DAB+cAria D B C -cA n a ABC) (2).

A
Dacă notăm cu h distanţa dintre cele două segmente paralele şi ţinem seama
că cACm DBA = cAna ABC, din (2) rezultă:
1 1
cAna D M N = — d n a DBC = — <^ria ABCD (3).
2 4
De asemenea avem: d n a A B C D = d n a D B A + d x \ a D B C = ~ (A B + C D )
2
şi atunci din (***) obţinem: — C h q ~ (A B + C D ) => DC = AB. Deoarece
DC\\AB şi DC = AB, rezultă că ABCD este paralelogram.
12. In gene
au în comun aria x, atunci porţiunile
nesuprapuse sînt a — x şi b — x. Dife
renţa ariilor porţiunilor nesuprapuse
este a — b. In cazul nostru, diferenţă
Fig. HL5.12 este egală cu tc •202 — iz •152 = 175tc.
274
13. Prelungind laturile unghiului A, obţinem o împărţire a pătratulu
MNPQ în patru patrulatere congruente. Astfel, aria comună este. egală cu
un sfert din aria pătratului MNPQ. Acest rezultat este independent de
raportul în care este împărţită"latura M N şi de mărimea pătratului A B C D ;
singura condiţie necesară este A B > MN . Z I

2
14. a) Fie A ' şi P ' picioarele perpendicularelor duse din A şi P pe
latura BC. Atunci: A A 'P P ' ~ C\AA'A” si P P ' = — A A ". Deci:

3
1 „ a ■AA"
a •— A A -------- —
BC •P P ’ 3 2 cÂ a b c
d p B C —
AP BP CP , ' . AP + PA' k -l-l

, PA ' PB' PC' PA' . 1
AA' k -f- 1 , AA AA' . . D D, ^ a a* • ~•
PA ' 1 PP' PA' k + 1 ' ’ s
„ C & AB C a i - • « CÂABC A CÂa b c
dpBC= - ———. Analog
_ găsim g« pab
__ _ Şl dtp A C -- -----------
.* + 1 A + l A+ l
d .\ B C
Dar, cA p a b + d p A C + d p p c = cÂ a b c <*■ 3d p B C = cÂ a b c d p p c = —
deci /c + 1 = 3 ; k = 2 . Punctul P este centrul de

greutate al triunghiului ABC.
\
15. c&abn === c4 abd — cA and = — cA abcb
— cA a NDÎ cA d m N — d -A M D — cA a x d —
1
= — cA a b c d — d -A N D => d , \ y n — d p > u y .
16. Din / \ D F A = > d B E i J GC dABE B + d n F .l +

+ d p itlJ + d jF G + dAFG C + dA F D + CÂBC-
Se găseşte d = 2(£2 -1- c2 - f ic).
18*
II 1.6. PROBLEME DIVERSE
1. a) Unghiul P T C este exterior triunghiului ATC. Deci:

•£<CTP = TAC + ACT = l£ T A D + ^ D A C + ACT =
90
+ 90 - ■ £ £ + — = + 90°= 90 => A P A.C T.
b) Analog arătăm că AS J_B K şi patrulaterul P SK T este inscriptibil.
B 2. Paralela prin D la BC întîlneşte pe H E,

HF, AC şi A B respectiv în punctele P ,Q ,R ,S .
Rezultă că:
D P + BH D Ş __B C : DR CH
D R ~ BC ’ DQ “ CH ^ DS ~ BH ’ x
înmulţind aceste trei egalităţi obţinem D P = D Q .

Astfel în triunghiul HPQ înălţimea DH este şi
mediană, deci triunghiul HPQ este isoscel.
Rezultă, că HA este bisectoare a unghiului FHE,
adică ^CAHE = A H F.
3. Fie E F linia mijlocie a triunghiului ABC paralelă la BC(E £ A B

şi F £ AC), iar EN + N M + MF = EF.
Rezultă congruenţele: A E = E B => A B = 2EB (1)
A F = FC => AC — 2FC (2)
<'CEMB = <£MBC (alterne interne) (3) $^FNC = C.NCB (alterne interne) (4).
Dar B M si CN sînt bisectoare, deci avem:
^ E B M = iCM BC (5) 2CFCN = ^ .N C B (6). Comparînd relaţia (3) cu (5)
şi relaţia (4) cu (6) obţinem: E M B = <CEBM şi FNC s FCN ,
de unde rezultă că triunghiurile E B M şi NFC sînt isoscele, ceea ce implică
E B = E M şi N F = FC. Cu aceste ultime congruenţe relaţiile (1) şi (2) devin
A B = 2E M (7) si AC = 2FC (8). Din relaţiile (7) si (8) obţinem succesiv:
A B + AC = 2E M + 2F N = 2 (EN + N M ) + 2 (N M + MF) = 2 (EN +
+ N M + MF) + 2N M = 2EF - f 2 MN = BC + 2MN. Am ţinut seama
de următoarele congruenţe evidente:
’ E M = EN + NM,
N F = N M + MF,
EN + N M + M F ± EF,
BC = 2EF.
m °~ ^ B A C
4. Px: Din datele problemei rezultă: ^ .A B C =^_A C B =
180° - 36°
= 72°. Unghiul ACB este unghi exterior triunghiului isoscel
2
ACE(AC CE), deci: ^ .A C E = ^ .C A E + ^ C E A = 72°, de unde ^ .C A E =
= ^.C E A = — = 36°. Prin urmare ^ B A C - ^ C A E = 36°, deci AC

2 *
este bisectoarea unghiului B A E : rezultă că propoziţia Pj este adevărată.
276
P2: In triunghiul A B E avem ££A B E = 72° şi B A E = Ş^BAC - f
+ CAE = 36° + 36° = 72°, deci triunghiul A B E este isoscel cu vîrful
în E. Prin urmare P2 este adevărată.
P3: Pentru ca triunghiurile A BC şi ACE să fie congruente, trebuie să
verifice condiţia: „două laturi şi unghiul cuprins între ele,din triunghiul
ABC, să fie congruente respectiv cu două laturi şi unghiul cuprins între ele,
din triunghiul ACE11. Se observă imediat că această condiţie nu este înde
plinită, deci triunghiurile ABC şi ACE nu sînt congruente. Prin urmare P3
este falsă.
5. Fie O centrul cercului ce trece prin punctele D , C, N şi H şi fie P
intersecţia acestui cerc cu AD. Cum BCD = 90°, rezultă că D N este dia
metru şi cum ^C.ADC — 90°, rezultă că PC este diametru. Unghiul PHC
este drept, ca unghi înscris într-un semicerc, deci PH A -C M . Deoarece
şi H B este perpendiculară pe CM, rezultă că punctele B, H şi P sînt coli-
niare. Triunghiurile dreptunghice A B P şi BCM sînt congruente, deoarece
£C.ABP ££BCM, ca unghiuri cu laturile perpendiculare, şi A B = BC, ca
laturi ale pătratului. Rezultă că: A P = M B ; A P N B este dreptunghi şi
A P == BN, deci şi MB ss BN, adică A M BN este dreptunghic isoscel. Atunci
^C.BMN = Ş^BÂC (ambele avînd 45°), deci M N Â E.
6. Fie triunghiul ABC şi triunghiurile echilaterale ABD cu centrul Ox,

BCE cu centrul 0 2 şi ACE cu centrul 0 3. Fie A ' simetricul punctului A
faţă de OiOs şi construim triunghiul 0 i0 '0 3 echilateral.
Dacă arătăm că O' coincide cu Oz, atunci problema
este rezolvată. Avem: A O iA '= 2a, A'OiO’ = 60 — a,
OThB = 120 - (2a + 60 — a) = 60 - a.

OxA = OtB, OxA => 0 1A ’ = OxB.
Deci în triunghiul A ’OiB, OiO' este bisectoare şi
cum A 'O xÔ iB , rezultă că A ' este simetricul lui B
faţă de O-fi’. Analog arătăm că A' este simetricul
punctului C faţă de 0 '0 3. Avem COÂ' = 2x,
A'O'Oi — 60 — x, apoi din simetrie rezultă OxO'B =
= 60 — x; de unde CO'B = 120°. Deci O'C ==<9'A' F ig . III.6 .6
şi O'A' z==0'B, rezultă O'C s O ' B =t> O’ se află pe
mediatoarea segmentului BC.
Din BO'C — 120° şi O' £ mediatoarei laturii
BC, rezultă O' este centrul triunghiului BCE, adică
O' coincide cu 0 2.
7. Fie MSEAP astfel ca A M = P B . Rezultă f’ă
A BPC mml\AMC, deoarece M B = M A ; BC ea AC.
£fcCBP = £f^CAP (subîntind arcul CP). Deci,
MC = CP, adică A PM C este isoscel. Dar,
£XA.MPC = 60°, deci A M PC este echilateral. În
seamnă că M P = PC si atunci A P = A M + M P =
= P B + PC.
277
8. a) Deoarece MB', MC' sînt mediane corespunzătoare ipotenuzelor
In triunghiurile dreptunghice BB'C, respectiv BC’C, rezultă că:
BC
MB' — MC' = -----, adică triunghiul C'M B' este isoscel.
2
b) MB'C' echilateral C M B ' = 60° <*> 180° - C M B - R M C = 60°

;:lg 0 o 1 8 0 °-^ 180° - % . C _
2 2
== 60° 360° - 180° + 3CB - 180°+ ^ .C = 120° <=>£ ; B + = 120° ^
180° - <£34 = 120°; 9C-4 = 60° => BAC = 60°.
9. Să remarcăm că picioarele celor două înălţimi şi vîrfurile corespun
zătoare ale triunghiului sînt concicliee; cea de a treia latură este diametru
în cercul astfel determinat. Segmentul, care
uneşte picioarele înălţimilor, este coardă în
acest cerc. Deci mediatoarea acestui segment
trece prin centrul cercului, care este mijlocul
celei de a treia laturi.
10. Dreapta CM intersectează pe A B în P.
Rezultă relaţiile:
BM = BM
BC = BA A BM A ~ A B M C
^CBM ^^M BA
=*,%.b a m = $ : b c m (i )
E F ||A B => 3£EM N = BAM (2)
Din relaţiile (1) şi (2) => EM N = ifE C M =>
=> E M este tangenta la cercul circumscris
triunghiului MNC.
11. Fie = BC = DA = a astfel incit A B _L BC, şi ^ B A D de 60°.

Triunghiul A B D fiind isoscel, cu ^ B A D = 60°, rezultă că el este echilateral
şi atunci BD = a. Deci CBD = 90° — 60° = 30°. Fie E proiecţia lui C
pe BD. Din triunghiul dreptunghic BEC, deducem CE = ~ şi BE =
278
Prin urmare ED — BD — BE = a — — (2 — | /3 ).
Din triunghiul dreptunghie DEC, se obţine:
DC = j / D £ 2+ DC2- ] / — ( 7 - 4 ] / 3 ) + ţ - = l/a 2(2 - ţ /3 ) = al/2 - { / 3 -

f 4 4
Evident că AC = a ]/ 2-
12. Se observă că: a2 + 2(ă2 + c2) = 2a(ă + c) «st- a2 -f- (& + c)2 +
+ (ă - c)2 - 2a(i + c) = 0 o [a - (b + c)]2 + (b - c)2 = a o (6 = c şi
a = b + c). Relaţia a = b + c contrazice inegalitatea triunghiului, deci a, b, c
nu pot fi laturile unui triunghi. 2a2 + ă2 + c2 = 2a(b + c) <s=>(a2~2ab-\r b2)-\-
- f (a2 — 2ac - f c2) = 0 ■«> (a — 5)2 + (a — c)2 = 0 a = 5 = c. Deci a, ă, c
sînt laturile unui triunghi echilateral.
, 13. Condiţia ca două cercuri ((Ci) şi (C2) de centre Ci şi C2 şi raze rl5

respectiv r2) să fie tangente interior este: |rx — r2 |= CiC2. Punînd această
condiţie cercurilor din problemă, obţinem |4a; + 2 |= 6 (a; = —2 sau
x = 1). Pentru x = 1 obţinem rj = 4 şi r2 = —2, ceea ce este imposibil
(raza unui cerc nu poate fi un număr negativ). Pentru x = —2 obţinem
ri == 1 şi r2 = 7. Deci singura soluţie a problemei este x = —2.
14. Se observă că: cA m bc + cA m a c + cA m a b = cA a b c
^ + + = 1, adică A
cA a b c cAa b c cA a b c
B C -M A " A C -M B " A B ■ MC"
2
BC •A A '
! 2
1 AC ■ BB'
1 2
. A B ■CC'
- = 1,
. , M A" . MB" MC" .

de u n d e ----------(------------ 1----------= 1.
A A' BB' CC'
15. Soluţia I
Din triunghiul dreptunghie BDA de
ducem ^CABD = ŞÂBC = 60°; A B = 2a
şi BD — a. Perpendiculara în C pe AC
intersectează dreapta A E în punctul M.
Rezultă că ifÂMC = 60°, deci patru
laterul AC M B este inscriptibil (^ A B C =
E3 i£_AMC = 60°) în cercul de diametru A M
(am construit AC _L MC). Diametrul A M
conţine mijlocul 1? al coardei B C ; rezultă
BC J_A M , sau că BC este diametru. Ţinînd.
seama de faptul că AD _L BC şi că punctul
D se află între B şi E, rezultă că BC este
diametru, ceea ce conduce la conclulia că:
BAC = 90°,_ ŞC.ACB = 30°, BC = 4a
şi AC — 2a ] / 3.
279
Soluţia a 2-a
Fie F mijlocul lui A B şi ^CDAE = x.
Triunghiul BFD este echilateral 60°
şi DF F E este linie mijlocie în

~ 2 J'
A BAC şi $ :F E B = 3 0 °. Dar şi ^ B A D = 3 0 °,
deci patrulaterul FA E D este inscriptibil
şi atunci ZfcJDFE = <£DAE = x. Cum, «£;BFE — 60 + x = 90(E F j_A B )=>
=> x = 30° => ^ B A C = 90°, = 30°; BC = 4a„ AC = 2a |/3.
III.7. RELAŢII ÎNTRE LATURILE TRIUNGHIULUI
1. Se poate scrie succesiv:

a* + 62 + c2 = ab + bc + ca <*■ 2a2 -f- 262 + 2c2 — 2ab — 26c — 2ca = 0 <=>
(a2 + 62 - 2a6) + (a2 + c2 - 2ca) + (b2 + c2 - 26c) = 0
o (a — 6)2 + (a — c)2 4- (6 — c)2 = 0 <=*>a = b = c,-
deoarece o sumă de pătrate de numere reale este zero dacă şi numai dacă
fiecare este zero. Deci triunghiul este echilateral.
c —b b—a
2. Relaţia din enunţ este echivalentă cu : = 0
a b c
<=> beţe — b) + ac(a — c) -j- ab(b — a) = 0 <=> bc2 — 62c + a2c — ac2 -f- ab2 —
— a2b = 0 o b{c? — a2) — b2(c — a) — ac(c — a) — 0 <=s- 6(c — a) (c -j- a) —
— b2(c — a) — ac(c — a) = 0 <t- (c — a)(bc + ba — b2 — ac) — 0 o
<=>(c — a)[6(c — 6) — a(c — 6)] = 0 (c — a)(c — 6)(6 — a) = 0 «*• c— a — 0
sau c — 6 = 0 sau 6 — a = 0, deci c = a sau c = 6 sau b = a => £\ABC
este isoscel.
3. 1) Se consideră pe A M un p u n c t ă ' astfel ca MM ' = AM . In tri
unghiul CAM ' avem: A M ' < AC + CM'. Pe de altă parte, A A M B =
s A CM M ' pentru că: B M == CM, A M = M M ' şi ^ A M B = ^ C MM',
deci CM' s= AB. Se obţine A M ' < AC - f AB. Dar, A M ' — 2AM , deci
2A M < AC A- A B. Analog se obţin relaţiile: 2BN < BA + BC; 2C P <
< CB + CA. Prin însumare rezultă: 2A M + 2BN - f 2CP < 2A B +
+ 2BC + 2CA, sau: A M + B N + CP < A B + BC + CA.
2) Au loc relaţiile: A M > A B — B M ; BN > BC - C N ; CP > A C —
— A A Prin însumare se obţine: AAf -f- 2?iV C P > A B + RC + CA —
/4 7? AC
— B M -C N - A P * > A B A -B C + G A - — —— - — >AM +
2 2 2
A B + BC -f CA
+ BN -p CP, de unde: > A M + B N + CP.
4. Deoarece |]/ b — ]/ c j * ( ] / b - \ - ] / c ) = \ b — c\ < ( [ / a ) a < 6 + c <

< ( î/b + l / c )2, rezultă: | J/6 — 1 / c |< | /a < j/6^ -j- 1 / c.
280
> BD
5. Fie O mijlocul lui BD. Arătăm că A O < - ^ - . Cum BAD este
obtuz,avem: -ŞCBA D = ^ B A O + AOD > -^.ABD + ^£ADB, deci: sau

Ş^BAO > ^£ABO şi BO > AO, adică AO < —— ; sau ^ A D O < <fÔAD şi
2
BT) BD
AO < OD, adică A <9<------- Analog se arată că CO < ------. ln*£\AOC avem:
2 2
AC < AO + OC < — 4 . **£. =z RD. Deci: AC < BD.
2 2
6. Se observă că: AD > A B + AC — BC o A D + B C > A B + A C
(AD + BC)2 > (A B + AC)2 <s> A D 2 + BC2 + 2A D •PC > A B 2 + AC2 +
+ 2A i? •AC, dar AD •BC- = A B ■ AC, deci A D 2 > 0.
Geometrie în spaţiu
III.8. DREAPTA ŞI PLANUL
1. Fie A punctul dat şi dreptele dx şid2■Notăm a = (A, dx) şi Ş = (A, d2).

Planele a şi [3, avînd punctul A comun, se intersectează după o dreaptă.
2. Notăm oc=(ABC). Dacă ^ ita , atunci dV\cx. = {M }. afl (d, A ) = AM ,
afl (d, B) — B M şi a fi (d, C) — CM. Dreptele A M , BM, C M au comun
punctul M, deci acestea sînt concurente. Dacă d|[a, atunci afl (A, d) = a
şi a\\d, afl (B, d) = b şi b ||d, a fl(C , d) = c şi c||d. Rezultă că a\\b\\c.
3. Fie dreptele d, d', d" dreptele date. Notăm dC\d' = { A } ; d(~\d" = {B };
d 'n d " = {C } şi a = (d, d'). Deoarece dC\d" — {B } şi B E d <z a, rezultă
B E a; d'D d" = {C } şi C £ d c «, rezultă C E a. Dar B E d" şi C £ d ',
deci d" c. a (d"are două puncte conţinute în a).
4. Fie a = (du d2). Considerăm o dreaptă oarecare d, care respectă
condiţiile din enunţ. Dacă dfid^ — {M } şi df\d2 = {A }, rezultă că MN c a,
adică d c a (a se vedea problema precedentă). Cum dreapta d a fost luată
oarecare, putem proceda analog cu celelalte drepte, ajungînd Ia rezultatul
că şi acestea sînt incluse în a, adică toate dreptele ce respectă condiţiile din
enunţ sînt coplanare.
5. Fie d, d', d" dreptele date. Dacă dC\d' — {A }, d{\d” = {B }, d’ (\d' =
= {C } şi dacă B ± A şi C =£ A, atunci d" cz(d, d’), ceea ce contrazice
ipoteza. Dacă A ~ B ^ C, atunci d" = d' (dreptele d şi d") au două puncte
comune. Dacă C = B = A, atunci prin punctul A se pot duce trei drepte
care nu sînt situate în acelaşi plan şi care se intersectează două cîte două.
6. Se procedează analog ca problema 4.
7. Bisectoarele A A ', B B ' şi CC' sînt concurente. Fie I punctul lor de
concurentă. Deoarece I E A A ' c (O AA'),rezultă că OI cz(OAA'). Analog:
I e B B ' c . (OBB') şi deci O I c ( O B B ') şi I E CC' c (OCC), de unde
OI c (OCC'). Se observă că punctele I şi O fac parte din planele considerate,
deci planele au ca dreaptă comună pe OI.
281
8. Fie ABCD patrulaterul strîmb şi M, N, P, Q, respectiv mijloacele
laturilor A B , BC, CD şi DA. Se ştie că MNPQ este paralelogram. Fie
{0 } = M P n NQ. O E M P c (P A B ). Analog găsim O E (QDC), O E.(M CD)
şi O E (N A D ). Deci planele determinate de cîte o latură a patrulaterului
strimb şi mijlocul laturii opuse au comun punctul O.
9. Punctul O se găseşte la mijlocul lui BC. Dacă OA — 5 cm, atunci
BC = 10 cm. Se găseşte AC — 6 cm.
Fie E = d{M, A B ) şi F — d{M, AC). Dacă se aplică reciproca teoremei
celor trei perpendiculare, rezultă că OE _L A B şi OF _]_ AC, adică OE ||AC
şi OF ||A B . în aceste condiţii rezultă că OE = 3 cm şi OF = 4 cm ; prin
calcul se găseşte M E = 3 } / 2 cm şi M F = 5 cm.
10. AC = 20 cm, AD = 1 0 1 /2 cm, A E = 2 0 1 /3 /3 cm.
11. 8 cm.
12. 60°.
13. Fie jC ' = praC. Triunghiul CC'A este dreptunghic isoscel şi deci
C C '= a/1 /2 , unde a este lungimea catetei. Din triunghiul ABC, rezultă
' BC = a ] / 2. în triunghiul dreptunghic CBC' avem:
sin CBC' = alK * = — , adică CBC' = 30°.

a | /2 2
14. a) AO — 6 cm, cA ado = 24 cm2, b) Perimetrul triunghiului ADO =
= 8 + 6 + 1 0 = 2 4 cm, cÂ ade = 3 6 cm2, de unde cÂ boe — cÂ dâe—cÂ doa= 12 cm2.
15. Fie dreptele d±, d2, d3 neparalele între ele. Ducem un plan a care
conţine dreapta dx şi care intersectează dreptele d2 şi d3 în punctele A şi B.
Dreapta A B intersectează dreapta d3 în punctul C (punctele A şi B şi dreapta
dx sînt conţinute în planul a). Dreapta A B este dreapta căutată.
16. Fie (} şi y două plane perpendiculare pe planul a ce conţine drep
tele di, respectiv d2. Dacă d = j3D y atunci d este dreapta căutată.
17. Se construieşte o dreaptă care se sprijină pe cele trei drepte, apoi
prin punctul dat se duce un plan perpendicular pe dreapta construită.
18. Fie a, (3 semiplanele care formează unghiul diedru; a fl (3 = d (muchia
diedrului). Ducem în planul a o dreapţă di care intersectează pe d' în punc
tul A. Prin A ducem un plan perpendicular pe di, care intersectează planul (3
după dreapta d2; J^{di, d2) = 90°.
19. Fie V vîrful triedrului şi Vx, Vy şi Vz
muchiile sale. Considerăm punctele A E Vx,
B E Vy, C E Vz, astfel încît VA = * V B ^ V C .
Fie A '= p r y s c / şi A i= p r £CA '. Rezultă conform
teoremei celor trei perpendiculare că A A XJl BC,
deci A A i este înălţime în triunghiul ABC.
Analog se arată că planul, care conţine proiecţia
muchiei Vy pe planul VAC, conţine înălţimea
BBy a triunghiului ABC. Planul, care conţine
proiecţia muchiei Vz pe planul VAB, conţine
înălţimea CCX a triunghiului ABC. Deci punc
tul H, ortocentrul triunghiului ABC, este punct
comun al celor trei plane de unde deducem că
cele trei plane au dreapta VH comună.
282
20. Notăm cu a unghiul celor două plane. Avem S' = 5 cos a şi
S"
S" = S’ cos a, de unde S', = ------- . Prin înmulţire deducem că (S')2= S S ’ .
cos a
In cazul cînd planele sînt perpendiculare, obţinem S' =£>, S" = O şi de ase
menea este verificată relaţia (S’)2 = SS”.
21. Fie planul p, astfel încît y A - p , x c z p , y p — {5 }, BA _L x,

Y £ y, X G x. Rezultă conform teoremei celor trei perpendiculare YA _L x.
Cum y _L p => Y B J _ B X şi din triunghiul dreptunghic X B Y =>
=> X Y 2 = B Y 2 + B X 2. Din triunghiul dreptunghic X A B => B X 2 = A X 2 +
+ A B 2. Deci X Y 2 = A X 2 + B Y 2 + A B 2.
22. Fie planele p, q, pCl q = d, A £ P, B £ q. Din triunghiul BB'A

rezultă: A B 2 = B B ’2+ A B '2, iar din triunghiul A A 'B ': A B ’2 = A A '2 4- A 'B '2-
Deci A B 2 = A A '2 + A 'B '2 + B B '2.
23. a) d = 5; d t = 36; d t = 4(9 + 2 ] / 3 ) ; O) = 12J/3.

b) A = 5; oii = 180; dtt = 36(5 + 2 / 3 ) ; = 180ţ /3 .
c) « = 7; d t = 504; oi, = ( 7 1 /3 + 144); ^ = 294J/3.
d) A - 6 ; d = 6 l /2 U _ ^ t = 1 8 (1 /3 + 6); /& = 5 4 ţ/3 .

e) A = 54; d = 2 1 /7 3 0 ; ^ , = 324; o t t = 2( ţ / 3 + 162).
f) a = 8 ; A = 6 ; d = 10; = 961/3-
g ) a = 12; A = 5; d = 13; = 36(5 + 2 J / 3).
h) a = 6; d = 2 1 /9 1 ; ^ = 360; = 1 8 (2 0 + 1 /3 ).
24. a) d = 5; d i = 12(1 + 1/.2)-; c^( = 4(4 + 3 1 / 2 ) ; r£/ = 12.

b) A = 5; ^ , = 6 0 ( 1 + 1 / 2 ) ; ^ = 12.(8 + 51/2); ^ = 180.
«pq / j , i/"a\ . 721 + 672 (/ 2
c) a = 7; = 108( 1 + J / 2 ); c£t = ------- -----------— ; <V = 294.
d) A = 18(1/2 — 1 ); d = 6 ]/28 — 1 8 J /2 ; o£t.= 117; ^ = 162(1/2 - 1 ) .

e) A = 5 4 1 /3 ; d = 4 1 /5 4 7 ; o*, = 1 08 1 /3 (1 + J /2 ) + 1 ;
d i = 1081/3(1 + K 2)-
283
f) a = 8 / 2 / 3 ; h = d =Y/3(290-i08/2);
ry = 288/2/l(/2-0-
g) a = 4 / 3 ( / 2 + D; A = 15/3(3-2/2);'.
rf= l/n^78^T098/^; ci, = 12/3(6/3+ 2).
, h) a = 6 / / ! ; rf = 2 l / 9 / 3 + 100; ci, = 120 / / 3 ( 1 + / 2 ) ;
ci, = 120 i / / I ( l + / 2 ) + 9 / 3 .
25.-a) ii = 5; >1, = 48; ci, = 80; <77 = 48.

b) h = 5; i, = 240; ci, = 528; ^ = 720.
c) h = 8: d = 10; ci, = 264; <77= 288.
d) A = 7; d = 25; ci, = 672; ci, = 1824.
e) a = 8 ; d = 10; ci, = 192; ci, = 320.
f) a = 12;d = 13; <i,= 528; ^ = 720.
g) a = 24; ci, =672; ci, = 1824; ^ = 4032.
'26. a) <*= 5; d i * 48; ci, = 16/3(/3 + l); (V = 24/3;

' b) A = 5; ci, = 240; ci, = 48(5 + 3 / 3 ) ; ^ = 3 6 0 /3 ;
c) h = 8 ;d = 10; +, = 12(3/3 + 16); d) = 144/3;
d) A = 14 ^ ;d = ^ 3— ; ci,= 448/3; ci,= 1024/3+ 6/3;

e) a = 8 ; d = 10; ci,= 192; <i,= 96(2 + /3); +
f) a = 12; d = 13; ci, = 48(5 + 3/3); <7>= 360/3;
g) c = 24; ci, = 672; ci, = 96(7.+ 6/3); ^ = 2016/3.
27. ci,= 1 5 5 0 /3 ; ci, = 1 5 5 0 /3 + 336; ^ = 4 2 0 0 /3 ; h =

O
28. Notăm cu /8, ff8 latura respectiv apotema octogonului regulat înscris
în cercul de rază R.
Avem : l8 = R \! 2 - / 2 ' = i?l/2 ~ /2 =>a = - = L = .

V 2-/2
= £ l/2 + / 2 = Jl±v~2 2^2+Yl„ = 2(/2 + 1) .

i/2 - / 2 2 /2 - / 2
Aria octogonului = — —— = 4/8<z8 = 4 -4 •2( / 2 + 1) = 3 2 ( / 2 + l ) c m 2.

2
Aria laterală a prismei = 8 aZ8 -A = 8 - 4 - 8 = 256 cm2. Aria totală a pris-
mei = 256 + 2 ■32( / 2 4- l ) = 64(4 4- / 2 + 1) = 64(5 + / 2 ) cm2.
Volumul prismei = 32( / 2 + 1) •8 = 256( / 2 + l ) cm3.
284
AB AD AA’ (A B )2 (A D )2
29. Se obţin relaţiile:
3 4 12 5 9 16
(A A ’)2 A B 12 + A D 2 + A A '2 652 3 ' 65= 15
AKcm;
A B = -------
144 9 + 16 + 144 169 ’ 13
4 -6 5 1 2-65
AD = = 20 cm ; AA' — = 60 cm.
13 13
Suma muchiilor este 4(15 + 20 4- 60) = 380-cm. In cazul general, avem:

AB AD AA' A B 2 + A D 2 + A A ’2 d2 AB2 A D 2_
a b a2 + 52 + c2 *2 + b2 + b2
A A ’2 4d(a + b + c)
, de unde rezultă că suma muchiilor este
„2 1/ a 2+ b 2+ c 2
30. Fie paralelipipedul ABCDA'B'C'D', A B = a, A D = b, A A ' = c.

a -1- b + c = 15,
Se formează sistemul de ecuaţii:
’ l a2■+ b2 + c2 = rt.
Cum aria laterală = 2ac + 2bc şi aria bazei = ab, deducem că aria totală a
paralelipipedului este: S = 2(ab + bc + a c)= (a + b + c)2— (a2 + b2 + c2) =
= 225 - 77 = 148 cm 2.
31. Fie prisma ABCDA'B'C'D' şi O, O' centrele bazelor. Rezultă:

Q
A B = B C = C D = D A = o cm. Aria totală a prism ei=2 •—— h4.5-5 = 148cm2.
32. a) Fie paralelipipedul ABCDA'B'C'D'. Se obţin fără dificultate

BD = l / 9 “+ l 6 = ţ/2 5 = 5 cm şi BD' = ] / 75 + 25 = 1 /1 0 0 = 10 cm.
7)R z. 1
b) Avem cos DBD' = — = — = — ,deci l£D B D ' - 60°.
BD' 10 2
33. Fie M = A B T I A '5 . Dreapta A B ' este perpendiculară pe planul

(A'BC), deoarece A B ' _L A 'B (ca diagonale ale pătratului A B B 'A ') şi
A B ' X B C (BC _L (A B B 'A ' Z) AB').
în planul A ’BC ducem M N _L A'C
(N G A'C). Deoarece A B 'A -(A 'B C ) ş;
M N c (A 'B C ), rezultă că A B ' _L MN.
Cum MN este perpendiculară pe A B ' şi
pe A'C şi le întîlneşte pe amîndouă, rezultă
că M N este perpendiculara comună a drep
telor A B ' şi A'C. Rămîne deci să calculăm
lungimea lui MN. Din asemănarea triun-
ghiurilor A ' M N şi A 'CB rezultă MNjBC =
= A'BIA'C, de unde: M N = a /a [ /3
sau MN — a ]/ 2/2 \/ 3 — a\/ 6/6.
285
34. Fie d diagonala bazei şi Z4 latura bazei: d = g ^ L = 3 0 j / 2 cm ;
Z4 = 3 0 cm ; c^ i= 600 ]/ 2 cm2; d t = 600(1/2 + 3) cm2; = 4 500 J / 2 cm3.

35. A i? = 14 cm; = 60 cm2.
a) d i = 756 cm2; b) d t = 876 cm2, c) Secţiunile diagonale sînt nişte
dreptunghiuri cu bazele AC şi BD, iar înălţimile lor sînt egale cu înălţimea
prismei. Notînd cu d i şi d 2 ariile secţiunilor, se obţine: d i = 1 2 6 ]/2 c m 2;
d 2 = 4 21 /58 cm2.
36. Planul, determinat de dreptele BE şi BF,va intersecta planele CDD'C'
şi A D D 'A ' după două drepte paralele cu B F şi respectiv cu BE. Deci, secţi
unea va fi un paralelogram, care avînd B F = BE = 5 ] / 2 cm, este romb.
F E = AC = 51/^2 cm ; BD' — 5 | /6 cm. •
b) e le c ţiu n ii = 2 5 3 Cm2.
c) Unghiurile rombului sînt de 60° şi 120°.
37. Din triunghiul ABC, prin teorema lui Pitagora,se obţine: ™-
AC = 1/ 64 + 36 = l/IO O = 10 cm.
Notînd CCi = x, din triunghiul dreptunghic A C C deducem că
ACi = 1 /1 0 0 + **.
Se obţine relaţia 10 + x -1- ]/ 100 4- x 2 = 60 <=> ]/ 100 -4- x 2 — 50 — x o
100 -J- a;2 = 2 500 — 100a; 4- x 2 şi în final 100a; = 2 400 deci x = 24 cm.
Volumul paralelipipedului = 6 •8 •24 == 1152 cm3.
38. Notăm cu n numărul laturilor poligonului convex, care este baza
prismei cu 2350 de diagonale, şi fie M unvîrf oarecare al bazei prismei. Acest
vîrf determină n — 3 diagonale; dar cum M este un vîrf oarecare din cele n
vîrfuri ale poligonului convex de la baza prismei, rezultă că avem în total
n(n — 3) diagonale. Obţinem astfel ecuaţia:
n(n — 3) = 2 350 n2 - 3rc - 2 350 = 0 <*• n2 — 50n + 47n - 2 350 = 0
<e>n(n — 50) 4- 47(n — 50) = 0<=> (n — 50)(n-j-47) = 0 (n = 50 sau n = — 47).
Are sens pentru problemă numai soluţia n = 50.
39. a) Prin ipoteză avem că BD X (ABC) şi A B X AC. Deci conform

teoremei celor trei perpendiculare, rezultă că A D X AC (1). Din AC X AD
şi AC A. A B deducem că AC X (ABD ) (2).
întrucît dreapta BD, conţinută în planul A B D
este perpendiculară pe . planul A BC, avem
că (BCD ) X (ABC) (3). Ţinînd seama că
A M A -B C , A M c A BC şi avînd în vedere
relaţia (3) obţinem A M X (BCD) (4). Analog
avem: B P A-(ACD) (5). Din relaţia (4) deducem
că A M A -C D (6). Prin ipoteză CDJ_AN,
iar din (6) rezultă că CDA-(AM N)(1). Analog
se arată că CD X (BPQ) (8). Din (7) şi (8)
deducem că planele A M N şi BPQ sînt
paralele.
286
b) Deoarece A M _L (BCD) şi MN c BCD, se deduce că A M _!_ MN (9).
Analog şe observă că B P _L PQ (10). Deoarece planele A M N şi BPQ (am
demonstrat la punctul a) sînt paralele, rezultă că AiV|| PQ şi MN\\ BQ, deci
ŞÂNM — -ŞCBQP. Triunghiurile dreptunghice A M N şi BPQ avînd cîte
un unghi ascuţit, respectiv congruent, rezultă că sînt asemenea.
40. a) Notînd cu n numărul muchiilor laterale ale prismei, din fiecare

vîrf al bazei unei asemenea prisme se pot duce n — 3 diagonale.
Deci numărul diagonalelor unei prisme cu n muchii laterale este egal cu
ri(n — 3) (1).
Este deci suficient să determinăm, n, astfel încît n(n — 3) = n, de unde
rezultă n(n — 4)- = 0 «s=> n Q {0, 4}. Convine n = 4. Deci prismele, care au
numărul diagonalelor egal cu numărul muchiilor laterale, sînt prismele
PATRULATERE.
b) Numărul tuturor muchiilor unei prisme cu n muchii laterale este 3n-
Ţinînd seama de (1) obţinem n(n — 3) = 3n, de unde rezultă n{n — 6) = 0-**-
<=> (n — 0 sau n — 6). Convine n — 6. Deci prismele,care au numărul diago
nalelor egal cu numărul tuturor muchiilor, sînt prismele HEXAGONALE.
c) Numărul diagonalelor feţelor laterale ale unei prisme, cu n muchii
laterale este egal cu 2re. Ţinînd seama de (1) obţinem: n(n — 3) = 2n
•«>«(« — 5) = 0 o n £ {0, 5}. Convine n = 5. Deci prismele, care au numă
rul diagonalelor egal cu numărul diagonalelor feţelor laterale, sînt prismele
PENTAGONALE.
41. Este suficient să demonstrăm că
volumul rămîne constant dacă un segment
rămîne fix şi celălalt,-de exemplu A B , se
deplasează într-o poziţie nouă A'.B'. Aria
triunghiului variabil A BC este constantă,
deoarece înălţimea şi baza lui îşi păstrează
lungimile constante. Mai mult, distanţa de
la D la planul A BC rămîne neschimbată.
Deoarece aria bazei şi înălţimea tetraedru-
lui rămîn constante, volumul tetraedrului
nu se schimbă.
42. Notăm cu: l6 latura bazei; / înălţimea prismei; a unghiul dintre

diagonala feţei şi latura bazei şi atunci rezultă:
a = 60° => = a ; I — a ] / 3',
d i = 6 a 2|/ 3 ‘, d b = —a cm2; d i — 9a2] / 3 cm 2;
9a3
2 .'
43. a) Z3 = 4 j / 3 cm ; d b — 1 2 ] / 3 cm 2; (V — 1 4 4 ]/ 3 cm.
b) / = înălţimea bazei, 1 — 6 cm, elecţiunii — 72 cm2.
287
44. a) d b = J > 4 j/3 cm2; 1 = 1,5 cm ; ^ = 54 cm2;
d t = 54(1 + 2 / 3 ) cm2.
Notînd şi <t?2 volumele prismelor obţinute prin secţionare:
CVi = — -8 1 1 /3 = 2 7 1 /3 cm3; (^ 2 = 5 4 | /3 cm3. — = — •

3 <ZÎ2 2
1
cÂnn'A' este împărţită în raportul — .
2■ —
45. Notăm l4 latura bazei, av apotema piramidei, / înălţimea pira
midei. l4 = 2a; av — 2a; I = a ] / 3 ; d i = 8a2; d t= 12a2, <V = — '
b) Secţiunea diagonală este un triunghi isoscel cu baza 2a / 2 cm şi

înălţimea a / 3 cm, iar aria este a21/6 cm 2.
46. ab = a ; lb = ; d b = 2a2/ 3 ; <*, = 4a2j / 3 ; o«t = 6a2/ 3 ; -

^ = 2m3
47. _ a) m. = 1 /3 4 ; ap = 5; d i = 60; d t = 96; (V = 48.
b) A = 12; m = 1 / 1 9 4 ; d i = 260; = 360; ^ = '4 0 0 .
c) A = / 1 6 4 9 ; flp = 3 l /Î 8 5 ; dti = 481/185; = 1 6 (3 j/Î8 5 + 4);
^ = ^ 1 /1 6 4 9 -
d) a = 8 J / 2 ; Op = / 2 5 7 ; d i = 1 61 /51 4 ; o£, = 16( / 5 Î 4 + 8 );

<U = 640. _ .
( J ? £ = 16; m = 1 /3 5 3 ; © « /= 544; d t = 800; = 1 280.
f) A = 12; m = ] / l 9 4 ; ocp == 13; oC( = 360; tfî = 400.
g) 14; A = 24; m = 1/674; d t = 896; = 1 568.
h) a = 8; >ra= J /4 1 ; ocp = 5; = 80; d t = 144.
i) h = 8; m = 2 | /3 4 ; ap = 10; ^ = 240; d t = 38L
j) a = 40; A = 21; m = /T24Î; Op = 29; <V = 11 200.
k) a = 24; A = 4 1 / 7 ; d t = 768; d t = 1344; <0- = 7 6 8 ]/7 .
48. a) m = 10; «p = 2 1 /Î 3 ; = 2 41 /39 ; <V = 9 6 1 /3 .
b) A = ; ap = 12; d l = 180; W = Ş 1/407-
c) a = 7 1 /3 ; ap = / / 2 453; = y 1 /7 359; ^ = 2941 /3 .
d) a = 2 4 1 /3 ; m = 1 /6 5 9 ; o«i = 5 4 0 1 /3 ; ^ = 1296 / 3 .
( Ş a = 4; |» = 2 1 /1 3 ; = 4 5 1 /3 ; ^ = 3 6 / 3 /
f) a = 40; h = ; d L= 1 260; O) = ~ 1/923.
g) a = 36; m = 4 / Î 2 7 ; «p = 40; d t = 2 160. ' y ;

h) a = 1 2 J /3 ; A = 8; /n = 4 / Î 3 ; f » = 2 8 8 / 3.
288
49. Fie O centrul pătratului. Atunci:
fl_ j/2 c. 2a 2 a ]/ 2
OA — ~ vn şi A A ' = a2 ~ =
2
Dar, A 'C ' = 2a şi A 'C '2 = A C 2 + (CC' — A A ')2, adică (CC' — A A ')2 —
= 4a2 - 2a2 = 2a2, deci CC' - A A ' = a] / 2 -sau:
CC' = a K 2 + ^ = ^ P -
Rezultă ca
CC'2 = CC2 + C C '2 = — + = 5a2.

4 4
Observăm că C A '2 + A 'C '2 = CC'2, adică dreptele C A ' şi A 'C ' sînt perpen
diculare. Dar BD este perpendiculară pe planul A CC 'A ', deci BD este per
pendiculară şi pe A'C', adică A 'C ' J_ {A'BD ).
1 , „ 1 1 - 2 a (/2 a3] / 2 . .
b) (Va ’Abd = -g-AA •c^ abd = a ~ = —12 ~* Analog găsim
a3l / 2 . _ a3! / 2
(V c 'B C D — ----- £ ----- (V C 'Â B D = ----- g ----- *
K g. n i.8.50
50. (Vabcm + <Vabdm =- <Vabcd- Fie d f' şi d /" picioarele perpen

dicularelor duse din M pe planele (ABC) şi (A B D )..
- i cA a b c • M M ' + - i ^ bd •M M " = c^ abc •DC',. -

O O o
unde D' este piciorul perpendicularei dusă din D pe planul ABC. Ţinind
cont că cA a b c — cA a b d , rezultă:
— cA a b c * MM' -f- — cA a b c • MM” = — cA a b c • D C ' , adi că

3 3 . ~ 3
d fd f' -f- dfM " = DD' — constantă.
289
X9 — Probleme de matematică pentru gimnaziu
51. Fie M un punct oarecare pe faţa BCD şi M ', M", M '" proiecţiile
lui M pe feţele A B C , ABD , ACD. <Vmabc + <Vmabd + (Vmacd — (Vabcd,
adică — cA a b c ’ M M ’ + — cA a b d •M M " -f- — c A a c d *M M m= — < V a b c •DD',

3 3 3 3
unde DD' este perpendiculara tetraedrului dusă din D pe faţa ABC.
Rezultă că: MM ' + M M ’ + M M ” = DD' = constantă.
s 52. Se ia ca bază comună a tetraedrelor
SABCTşi SOBC faţa SBC. înălţimile şi volumele
lor vor fi în acelaşi raport cu SA şi OA', adică
OA' = t f W şi relaţii]e anaJoage OJŢ = ^ oşac .
SA (V asbc SB (V b s a c ’
O C (V osab •
----- = ----------- şi prin urmare rezulta:
SC (V a sb c
oA’ o ir o r _
SA + SB - SC ~
_ ✓ (V o s b c + <V o s a c + (V o s a b _ ^
<VSABC
53. a) Construim mediana A N în triunghiul A BD , unde N £ DD şi

BN = ND. Analog construim medianele BM , A P , CM, CN, B P , unde
M G AD, iar P ^ C D . In triunghiul A P Bavem: — =a — ,
G3A G3B 2
de unde deducem că G3G3\\AB (1). Analog obţinem că GiG3\\AC şi
G\G3\\BC (2). Din relaţiile (1) şi (2) rezultă, că triunghiul GXG3G3 este ase
menea cu triunghiul ABC, iar dacă triunghiul ABC este dreptunghic, atunci
deducem că triunghiul Gi G3G3 este dreptunghic.
2) Construim’ prin A, dreapta d astfel încît d\\BD. Triunghiul ABD
fiind echilateral, avem A N _L BD şi deci A N _L d. Întfucît
GXC JL (A B D)
CA _L d
G\A _J_ d
Din relaţia (3) deducem că unghiul dreptelor AC şi BD este drept.

54. Fie VABC piramida dată, O centrul bazei şi VM _L AB. Vom avea:
VM aV t t . 0M - a V 3 . VC - « 1 /3 3 ; ^ i = m = a3V t t
55. a) d ~ diagonala bazei; d = 12 cm, Z4 = 6\/2 cm.

b) A ria . secţiunii diagonale = 48 cm2, c) CV = 192 cm3.
56. Notînd cu: a4 = apotema bazei; m = muchia; Z4 = latura bazei;

cp = apotema piramidei; / = înălţimea piramidei, se obţin:
a) Cp = 12 cm ; c 4 = 5 cm ; I = ]/1 1 9 cm;
b) cAi = 240 cm2; d i — 340 cm2; c) (V cm 3.
290
57. a) d b = 54 / 3 cm 2 => Z6 = 6 cm; o6 = 3 / 3 cm: ap = ] / 43 cm
dti = 1 8 / 4 3 cm 2.
b) Z3 = 6 / 3 cm ; a3 - 3 cm ; ap = 5 cm ; ct2; = 90]/^3 cm 2.
c) <776 = 7 2 / 3 cm 3; c£i3 = 36 / 3 cm3. Deşeurile reprezintă 50%
58. Fie AD _[_ BC. BC — 50 cm ; AD = 24 cm.

SA J_ (ABC) 1
a) A D JL BC | => SD -L B c \ SD = 74 cm.
b) otiSABC — 4 300 cm 2.
c) al AMU = cA aMC => (VsAMB ~ <VsAMC-
59. a) L = 10; Z = 4; dLi = 140; = 208.
b) L = 16; ap = 10; = 400; cy = 896.
c) m = 1 /T 9 4 ; Z = 12; ^ = 364; ^ = 688.
d) Z = 8 ; ap = 29; crg, = 3 364; CQ = 19 760.
e) Z — 6; i = 1 /5 2 7 ; ^ = 1 248; = — j/5 2 7 .
3
f) Z = 10; m = / 6 7 4 ; c4; = 1 700; <V = 7 328.
QOO
g ) « P = 15; Z = 1 /1 6 1 ; ^ = 960; cy = — / 1 6 1 .
3
h) m = 1 /3 5 3 ; i = 15; = 1 224; ry = 5 180.
i) L = 30; m = l / l 7 6 2 ; o£, = 3 444; <Z> = 18 720.
j) op = 5; m = ] / 3 4 ; Z = 4; CQ = 336.
k) op = 41; m = 1 / 1 7 6 2 ; Z = 40; cAl = 1 804.
l) Z= 4; to = | /3 5 3 ; Z = 45; CU = 2 480.
60. a) m — 29; Z = Y / ^ ; o«, = 1 890; CQ = 1/923.
b) ap = 8; m = 10; o*, = 336; = 1041/39.
c) op = 24; Z = ~ \ J = 1 656; ~ /Î 6 7 9 .
d) X = 41; z= y Ş ; ^ = 1 485; ^ = ^ / M i :
e) op = 4; m = 5; Z = ţ / 1 3 ; o^, = 60.
f) op = 12; m = 15; Z = 3 / 1 3 ; CU = 2 9 1 /3 9 .
g) L = 20; Z = 2 y Ş ; c4, = 216; tfZ /T î.
h) L = 26; m = 1 0 / Î 7 ; Z = 10 y | 7 ! <0 = /4 7 .
i) L = 1 2 ; ■ m = / 2 l ; c ^ = 5 4 / 3 ; 0 = 63 j/3 .
j) / = 6; Z = / 3 3 ; d , = 486; CV = 2 7 9 /1 1 .
291
19*
61. Folosind notaţiile: Z4= latura bazei; I — înălţimea piramidei, se
obţin: Z4 = 3 cm ; 7 = 4 cm ; d i = 48 cm 2; d t — 66 cm2.
b) Unind mijloacele bazei prismei, se obţine tot un pătrat cu latura
3 1 /2
cm.
<Dţ
CDX = volumul prismei; (V2 = volumul piramidei obţinute.
<0x 6
62. a) d i = 144 / 2 cm2; d t = 144(1/2 + 1) cm 2.
b) (Vi, = 288 cm3.
c) Notînd cu Z4 latura pătratului de secţiune, avem:
l' 1
+ = —- ; Z4 = 4 cm ; elecţiunii = 16 cm2.
o
d) (V 2 = volumul piramidei formate.

^ 32 3 (0% 1
(V 2 = — cm 3; -----= —
3 <Z)i 27
e) (TZtrunchi = 277 — cm3.

O
63. d = aria bazei; d s = aria secţiunii.
c£ f i >2 I ( I \2
a) y y — f -ţ J > dar = 2d s; deci y — I^ J , deunde7s= 1 8 / 2 cm.
b) - = f y 2; I 8 -- 24 cm.
9 l36j
1 (Is\2 r 7 /r e ., .
c) — = | -f • 7, = —i-— ; am considerat d — n d
' n \ IJ s re 8
64. a) r = raza cercului înscris; Z = latura bazei.
Z2/ 3 3 . Z /3 q 1/» . „
—^— = tj- / —^— = 3 [ / 3 = > Z = 6 cm.
4 *2 2
c 3 = apotema bazei; ap = apotema piramidei; 7 = înălţimea piramidei.
a3 = r = / 3 cm ; = 2 / 3 cm j 7 = 3 cm; = 1 8 / 3 cm 2.
b) (7Z = 9 / 3 cm 3.
c) Z' = latura secţiunii; A ' = aria secţiunii.
V = 3 cm ; d '= ^ cm“
4
d) — = — •
d 4
e) <X)1 = volumul piramidei de la vîrf.
_ 9 1 /3 1
^ '1 8~ ° ‘ Tz T ~ 8
f) ap = apotema trunchiului.
op = / 3 ; , „
o7; trunchi =Eh
2
î cm -;’ „1,1 = îiK
^
l
292
65. a) Fie VABC piramida dată şi dreapta VO perpendiculară pe plan
. bazei: Rezultă: _ . .
^ V B O = 45° => VO = OB = 6 ]/ 3 cm;
<70! = 9 [ / 3 cm 2; c^2 = 3 6 J / 3 cm 2;
b) cA\ = 811/15 cm2; (V = 486 cm3;

c) ( V trunchi == 1 2 6 C m 3.
66. a) cAb = 5 4 1 /3 cm 2; L = 12 cm ; ct£b = 2 1 6 1 /3 cm2;

b) CU = 1134 cm3;
c) = 1 6 2 1 /6 cm 2; A t = 5 4 / 3 (3 1 /2 + 5 ) cm2.
67. a) ct£b = 3 6 j / 3 cm 2; = 9 j / 3 cm 2;
b) <7? = 63 cm3;
C) trunchi = 2 7 K 6 C m 2;
27
d) secţiunii = ~ Cm2.
A
68. a) B K şi S I sînt situate în planul SBD , deci sînt concurente. Dar

BA _L {SAD) şi deci BA _L SD şi cum A K _L SD, rezultă că SD _L (A B K ),
şi deci SD _]_ B K sau B K _L SD, adică SD este înălţime în triunghiul SBD.
Dar cum SI X BD, rezultă că şi S I este înălţime
în triunghiul SBD. Analog arătăm că DH
este înălţime în triunghiul SBD, deci dreptele
B K , DH şi S I sînt concurente ca înălţimi
în acelaşi triunghi.
b) BC şi BC X SA, rezultă că
BC J_(SAB) şi cum A H CZ(SAB), deducem că
BC X A H sau A H X BC. Dar A H X SB si
deci A H X (SBC).
c) Din HA X (SBC) rezultă că HA X SC.
Analog- ca la punctul b) demonstrăm că
A K X (SDC), de unde rezultă că A K X SC.
Rezultă că SC _L(H A , A K ) = (A H K ). Fie
{E } = (A H K ) fi SC, rezultă că HE X SC şi
K E X SC, adică perpendicularele duse din H
şi K pe SC sînt concurente.
69. Notăm cu M mijlocul muchiei A B .ln triunghiul dreptunghic AEB.
E M este mediană, deci M E = MB. Rezultă că triunghiul E M B este isoscel,
deci ^ M E B s ^ M B E ; dar M BE a < EB C , deci ^ M E B = ^ E B C .
Rezultă că M E ||BC, deci ME ||(CBD). Similar se arată că M F ||(BCD).
Rezultă că (M EF) ||(BCD). Dar dreapta EF c.(M E F ), deci E F ||(BCD).
70. a) BC = 29 cm, CA = 21 cm, A B = 20 cm, cAi =.350 cm 2,

<V — 560 cm3.
b) (V — 1 445 cm 3.
71. Fie trunchiul de piramidă ABCD A'B'C'D', O, O' centrele bazelor

ABCD respectiv A'B'C'D' şi EABCD piramida din care a fost obţinut.
293
00' OO'
Avem: 196 = -----(25 + 9 + 3-5), de u n d e ------ 49 = 196 si 0 0 ' = 12 cm.
3 3
EO' O'A' EO' __3 EO’
= h , de unde = — , adică
EO OA AB 5 EO' + 0 '0 ~ 5 ^ EO' + 12 5
hEO' = 3EO' + 36. Deci EO' = 18 cm şi EO = 18 + 12 = 30 cm.
72. Deoarece VA ^ VB = VC, piciorul perpendicularei coborîtă din V
pe planul ABC este egal depărtat de punctele A, B şi C şi deci coincide
cu centrul cercului circumscris triunghiului ABC, deci O se găseşte pe
înălţimea AD. cA a b c — ^ = 27 sau - — = 27, de unde A D = 9 cm.
2 2
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiurile VOA şi VOD. Dacă notăm
OA = x, atunci OD = 9 — x. Deci VO2 = VA2 — OA 2 şi VO2 = VD2 — DO2
sau: 169 — x 2 = VD2 — (9 — x )2. Dar din triunghiul VBD rezultă:
VD2 = 169 — 9 = 160, deci: 169 — x 2 — 160 — 81 + 18a; — x 2, adică
18a; = 90; x = 5 cm, de unde: VO2 = 169 — 25 = 144, deci VO — 12 cm.
73. Fie trunchiul A BCD A 'B'C'D ' şi VABCD piramida din care face
parte, O centrul bazei mari, O' centrul bazei mici. Avem: A'C' = 3 J /3 cm
şi deci OO' = 6 J/3. B'D ' = 3 cm, AC = 4 | /3, BD = 4.
4
Aria (ABCD) = = 8 ] /3 cm2.
2i
3J/3 -3 _ 9 ] / 3
Aria {A ’ B'C'D') cm
6 1 /3
Volumul trunchiului S V 3 + î V l + ^ s V 3 -A V l^ =
K3
= 2 1/3 («F3 + 9 - l/ + K V + 3 )= 2K3(8K3 + 9 - 1 + + 6 ^ ) =
= 16 •3 + 9 •3 + 12 •3 = 3 •(16 + 9 + 12) = 3 - 37 = 111 cm“ Avem :
VO’ 13 VO'
V 0' 3 VO'
= 3
VO 4 ^ V
VOO -- VVO'
O' 4 ^ 3 ** 6 1 / 3
FO' = 181/3 Şi deci F(9 = 1 8 1 /3 + 61/3 = 241/3 cm.
74. a) Fie trunchiul de piramidă ABCDA'B'C'D', O centrul bazei
mari, O centrul bazei mici, E = pracC ,p = prB'
C.0\
M = prBC0 , N = p r0MP, A 5 = L,
^ ' 5 ' = Z, PN — h.
Avem:
(AC + A 'C )j y E _ dlB - d b
(L 1 /2 + Zţ /2 ) h = L2 _ ^2,
A= + Z) _ L - Z
(L ~ l ) ( L
K 2(L + l) J /2 ’
CL = — ~ C'4 l & -£1/2 Z l/2
2 2 “ 1 /2
294
L - l
Rezultă că tg
£ O'C'C = 135° = — .
4
b) Din triunghiul P N M deducem:
PM = ţ /T A 2+ AM 2 =
Aria totală a t ~ + L2 + i 2 =
- V 3 { L 2 - l 2) + {L24 - l 2) = V 3 { S - s ) + S + s = S[\/’3 + 1) + s(l - 1 / 3 ) .
75. Din teorema celor trei perpendiculare rezultă că V D _L D C şi

' VB _L BC, deci:
a) VB = 1 /9 + 144 - 1/153 = 3 J /Î 7 cm ; V D * = V 16 + 144 =
= 1 /Î6 0 = 4 1/ÎO cm ; F<7 = j / 9 + 16 + 144 = J /Î6 9 = 13 cm.
b) = 6(8 + ] / Î 7 + 1 /1 0 ) cm 2; F = 48 cm3.
c) Patrulaterul A 'B 'C 'D ' este dreptunghi.
Se cunoaşte că (Vv.a'B'cd ’ I^Vabcd = (V A 'fV A )3 sau:
(Va 'B'Cd H ^ vabcd — <VvA'B'C'D') — VA'3j(V A 3 — VA'3), adică:

VA'3j(V A 3— V A'3) — 1/7, de unde: F A '3/F A 3 = 1/8 şi deci: V A ’/VA = 1 /2 .
Din asemănarea triunghiurilor VA'B' şi VA'D respectiv cu triunghiurile
VAB şi FAD se găseşte: A ’B ' = 1,5 cm şi A'D ' = 2 cm.
III.9. SUPRAFEŢE ŞI CORPURI ROTUNDE
1. 6 cm. 2. Diametrul şi generatoarea au aceeaşi lungime, 10 cm.
- 3. înălţimea are lungimea de 6 cm, deci 2R = [ / 122 — 6 2 = 6 J /3 cm.

4. Aria laterală şi aria bazei sînt egale. 5. Aria laterală este dublul ariei bazei
deci 2tzRG — 2nR2, deci G = R. 6. Din enunţ avem : 2xR = G.
Secţiunea axială' este un dreptunghi cu dimensiunile 2R şi G. Aria secţiunii
axiale este 2RG = ii iR 2. Aria bazei este itR2.
295
8 . a) Notind cu R raza cilindrului =*■ ls = R ]/ 3 => d i == 40]/ 3 n cm2;
d t = (40ţ / -3tt + 247t) cm 2; (V — 1207r cm 3; b) Dacă r este raza cercului înscris
In triunghi => r = ]/ 3 cm => d i — 20]/r3-n cm 2; d t = (20ţ/37t + 671:) cm 2
şi (V = 307t cm 3.
9. Fie R, H, r, A, razele şi respectiv înălţimile celor doi cilindri. Prin

. f 2-k RG — 42 cm2 „ ,
ipoteză i:R 2H = nr2h
Hfl-10. a) J
[ R = 7 cm
= 3 cm ; b) R 2krz — 457t cm 3 şi 2izRh = 327t => R 2h
=> G — A —
45 şi Rh =
= 16 R2h 45 etc.
' c) 2tt RG =
c1?G — 96tt şi 2tcRG + 2ttR2 = 168tt =>
Rh 16
2t:R 2 = 72tc ■R2 = 36 => i? = 6. -*
T:R2h
11. a) A = 3 => = d i — TtRG, d i — it.R(G -j- R).
b) G = 10 şi se aplică formulele respective, c) Din formula volumului,

cunoscînd înălţimea, se calculează raza şi apoi celelalte mărimi, d) diferenţa
dintre aria totală şi aria laterală este aria bazei, adică R 2 — 36 etc. e) Din
formula ariei totale, cunoscînd raza, se poate afla generatoarea.
12. Relaţia este imediată, dacă se ţine seama că lungimea arcului secto
rului este lungimea cercului de la baza conului, iar raza sectorului este gene
ratoarea conului. 13 şi 14. d u t. con = Aria sector şi generatoarea conului
este raza sectorului. 15. Secţiunea axială este un triunghi echilateral de
latură 2R, adică G == 2R.
<D,con mic _ —1 -.
16. gj^ jjj general, dacă Ai este înălţimea conului mic şi
<V,con mare 27 ■ v ■ ■
3
=ffî
(Vcon mic
A înălţimea conului mare,
(V,con mare
(c A l \2_ f n R G y _ ( 3 G \ 2_ G2 R 2+ I 2
17. = 9
R212 R2I 2
[ 3 J
18. înălţimea conului este. înălţimea triunghiului de secţiune.
h]/^ 3
I = h = Ş ; h = io.
Deci R = 5 cm ; G = 10 cm.
19. Fie VA B triunghiul. A = B = 30°.

1 «
a) înălţimeaônului este — din generatoare =*■/ = 5 cm ; i? = 5|/3cm .*
s 2
b) bazei =z-itR2 = 75it cm 2, d i = TtRG = , 5 0 ţ / 37r cm2.
c) (V = 1257C cm 3. _/
296
20. Fie VAB secţiunea axială a conului VO _L A B ; VO = OA = 6 cm.
Deci prin secţionare se formează triunghiurile VA XBV VA 2B 2 cu înălţimile
de 4 cm, respectiv de 2 cm.' A V A iB x ~ £\VAB şi A V A 2B 2 ~ A V A B ,
de unde se calfculează: = rx = 4 cm ; r2 = 2 cm.
21 lO B = R rer‘ _ 1 V*
r _ 1 / I JL
OiQ = r 7TB 2 ~ 2 R ~ X 2 **R
AT^ n . Ox<?. F01 _ lV/ 22 _ ™ _ 101/2 = 5 / 2 .
AVO#
A v o b ^ - v o ~~ o b - w ~ ^ r ^ V01-
în cazul în care înălţimea conului este de 7 cm
V01 _ 1 /2
VOx = y / 2 -
7 2
22. 1? = — G (este cateta opusă unghiului de 30°).

/ 2
a) i? = 4 cm => G = 8 cm, 7 = 4 [ / 3 cm ;
64
b) cât — 48tc cm 2; (Vi = — 1/3 7 r cm 3.
3
c ) ^ c i l , — 3<7fcon •
23. 7î = x — 1, I — x, G = x + 1 =*• (x — l ) 2 + x 2 = (x + l ) 2 R = 3
unităţi, I ==4u, G = bu => (V c i\ . — i(V c o n = 48t: u3 => OuA = 48r.
24. 7nx2 cm3. 25. 497: cm3.
26. a) Trapezul de secţiune va avea bazele 2a şi respectiv 2b. Cum
trapezul poate fi circumscris unui cerc, suma bazelor este egală cu suma
laturilor neparalele, deci G = ^ = a + b.
b) Cunoscînd razele şi generatoarea, înălţimea se poate calcula imediat

h = 2 ] / rab. Altfel, trapezul isoscel putîncl fi circumscris unui cerc, atunci
diametrul cercului înscris în trapez (în acest caz înălţimea trapezului) este
medie proporţională între bazele trapezului. ~ ~
c) <V = (a2 -{- b2 -f- ab). d) Dacă H este înălţimea conului atunci:
3
H a H a 2a \/ab
— = — o H = ------------
H -h T R ~2Yab b a—b
27. a) Fie ABCD secţiunea axială a trunchiului. DCB -J- ABC — 180°
(interne de aceeaşi parte a secantei).
Deci A BC = 60° => FCB = 90° - 60° = 30°. Fie E Pr.AB D şi F =
— PvabG.
DC — E F = 10 cm ; F B — A E = 3 cm => G = 6 cm =• 7 = 3 | /3 cm.
b) cAx = 78tc cm2.
cât — A t + 7cr2 -f- nR 2; cât = . 78n + 647: 4- 257rcm2 = 167t: cm2.
_ 3 ]/ 3 n
c) (V •(64 4- 25 4- 40) cm 3 = 1291/3* cm3.
297
28. a) 36tt = 2nR •3 => R — 6 cm. <V = 2887t cm3.
b) Elementele conului: A I = r; r — | / 3 6 — 9 = 3 | /3 cm.
C I = h — 9 cm. G = ]/8 1 + 27 = 6 j / 3 ; c^t == 547: cm 2; <V — 243;: cm®,

29. Generatoarea conului este raza sferei. ' fi / .
30. a) Fie A B E F secţiunea axială a cilindrului, ABCD secţiunea axială

a piesei tronconice, O, O' centrele bazelor cilindrului, O £ A B, D M J_ A B,
M ^ A B . Din triunghiul dreptunghic A M D deducem A M = ţ /3 0 2 — 242 =
= 1/(30 - 24)(30 + 24) = j / 6 ^ 5 4 = ] / 6 -6 ■9 = 6 -3 = 18 cm. Rezultă raza
bazei mici DO' = 3 cm.
iz •. 7t • 24
b) Volumul piesei tronconice = (R 2 + r2 + Rr) (212 +
3 3
+ 32 + 21 •3) = 8tt(513) = 4 104:: cm 3.
c) Volumul cilindrului = 7zR2 •h = %• 212 •24 = 10 5847: cm 3.
Deci, volumul metalului înlăturat prin strunjire = 10 5847: — 4 1047: =
= 6 4S0tt cm3. ' -- '
ttr‘
31. Dacă R şi r sînt cele două raze, atunci „ = — => — = — si din
nR 2 4 R 2 ’
AO' O'C 1
AAO'C' A AOC ------ = -------= — . Notăm cu CD\volumul conului AB'C'
AO OC 2
si cu (7) volumul conului mare VABC => — 1 = ( ~ — \-=> = — (1)

(V { A O ) _ q) 8
---- — — = — (2). împărţind relaţia (2) la relaţia (1), ---- — = -5-',

.< V -« h 1 < V -«h 1
dar (Z) (Oi — (Otrunchiului*
32. NotărfPcu <V\ — volumul conului mic şi cu (O volumul conului mare.
Volumul trunchiului este (V — <Vi- Cum — - = ) r si h — — H =s> —1 = —

<V lH) 3 (O 27
şi <0 — (Vi = 52 cm => (Vi = 2 cm3.
298
33. a) înălţimea trunchiului este 0 10 2 =
= 21/âb => «htunchi = 2lt^ ah (a2 + b2 + ab);

b) Raza sferei R — OT = 00\ = ] / ab.
34. cAla t. cilin d ru — cA sfe re i-
35. 216tt cm 2; 360tt cm2.
3 6 . înălţimile celor două conuri le notăm cu
x şi respectiv R — x iar raza secţiunii cu r.
ttr2x 7rr2(if — x) r2(x R — x) x r2R
+ şi cum r
3 3
R 1 /3 tc3 R2 • R 3t-R 3 _ *R3
Cm = > (X )c on i T" ^ c o n 2
12 12
xR 3
(Z)i -f- (0-2. 4 3 25
b) ------- = — . 37. a) r = 3 cm, R = — cm; b) (Vcon —
<0* 4txR3 16 4
= 3847T cm3; c) 1084 — re. 38. a) înălţimea trunchiului este h = 2\/Rr,

16 h r __
iar raportul înălţimilor celor două conuri este — = — şi + h2= 2 ] / Rr.
h2 R
\3
b )-
<V2 - i j J
39. a) Triunghiul A BC este dreptunghic,deci centrul cercului circum
scris acestuia este punctul O', mijlocul lui AC.
Din triunghiul dreptunghic 0 0 'A rezultă: O'O2 = OA 2 — O'A2 adică:
O'O2 = 6,52 — 2,52 deci O'O2 = 36, adică O'O = = 6 cm.
b) Dacă V este punctul unde perpendiculara pe planul ABC dusă prin
. centrul cercului circumscris triunghiului A B C , trebuie să calculăm volumul
piramidei VABC. Deci:
V VABC _ ^ E c - r o ; , «■ * !* > ■ _ * * = 45 om,.
3 3
40. a) Dacă R şi H sînt raza şi respectiv înălţimea conului iniţial,
notăm: cu r şi respectiv h raza şi înălţimea conului mic obţinut prin secţio
nare. Distanţa de planul bazei va fi H — h. cAiat. con. = n R V R 2 + H\ iar
cîat. con mic = w | / r 2 + h2 => 2 x r Y r 2 + h2 — tzR ]/ R 2 4- H 2 =>

_______________
xr | /r2 -ţ- h2 i r\/r2 + h 2 _ l
= - => r ţ / r 2 -}- A2 = 30.
n R [/ R 2 + H 2 ~ 2 ^ 6-10
Pe de altă parte — k__ = A = K 7-2+ h2* * r _ * |A2 h2

IX H G R H G 6 8 10
^ i tY r2 + h2 = 30. Notînd ţ / r 2 -f- h2 = g => A _ A ,

Y r 2 + h2 10 ?1
299
5r
si r-g = 3 0 = > g = r •— = 30 5r2 = 3-30 => r2 = 3 -6 => r = 3 1/^2 cm
3
şi ~ A = — => A = ^ - =>h = 4 | /2 cm => H —h = i { 2 — J / 2) cm.
b) fiind volumul conului mic, CU volumul conului iniţial, atunci

„ i, . . , „ <Di , , (V i f h\3 (V i h3
(O trunchi = (V— (V 1. Prin ipoteza ------------= 1 , dar — = I — I = > —1 = —
<U
V -C
<VUi O) \H) <V 83
8 *-CVx 43 •23
Si si cum 2<Vi = <V => h3 = A3 = h3 =
' 2^!
= 43 • 4 => 256.
41. a) Cînd vasul este un baza în jos, lichidul are forma unui trunchi
de con cu raza mare "raza conului, adică R si înălţimea — , iar raza mică
2
R 7R 2h
va fi — . Deci volumul de lichid este CU = --------. In poziţia a doua lichidul
2 24
are forma unui con de rază r si înălţimea x. Şi cum — = — => r = — =>
R h h -
m r ■ - m
=>CU = . Evident că lichidul are acelaşi volum, deci:
3h2
t-R 2x 3 ln R 2h
>8z3 = 7h3 => (2x)3 lh 3 2x = h ^ 7 => x = M P *
3A2’ 24 *" ~ v“ ~' --r • — 2
b) De data aceasta lichidul are forma unui cilindru de rază R şi înăl
. 7- R 2h
ţime x, deci 0 2
R 2x => x = 7h
—
24 24
c) CUcon = ^cilindru => ^cilindru = 3h con. Notăm cu x cealaltă rază a trun
chiului (£1trunchi = ^ c i l i n d r u şi cum trunchiul şi cilindrul au aceeaşi înălţime
3k, se obţine ecuaţia:
(rf _j_ n x -f- x 2) — n •3h •R 2 o x 2 -f- rix -j- rf — 3i?2 = O =>

3
=> A = 3(2R + rj)(2R - rx).
Deci ecuaţia are rădăcini dacă A ^ O, adică R > — , fiindcă 2R rx > O

2
_ ~ ri + V 3(4i?2 — rf)
fiind lungimi, deci pozitive. Se obţine x = fiindcă x > 0.
r I/ 3
d) Dacă R = -M j— => x = O, deci se obţine un con.
42. a) Înălţimea conului iniţial este de 80 cm, deci volumul său este
7î (60)2 •80*
CU = , volumul conului mic care a fost înlăturat este Vi şi atunci
CUi = f20V
20^3 _ (Vi _ i_ ^ = — , iar volumul trunchiului este CU — CUX.
cu IsoJ CU 64 '64
300
Altfel, din asemănarea triunghiurilor formate rezultă — = — o
H R
=> =>' r = = 15 cm ^ tr u n c h i = (602+ 60•15 + 152) etc.
80 60 80 3
b) Conul care se scoate din trunchi are raza r — 15 cm şi înălţimea
i — 40 cm, de unde rezultă că generatoarea sa este g o ^ l /4 0 2 -}- 152. Aria
corpului rămas = 0 ’£iat. tru n chi de c o n T ^ l a t . a conului s c o s d 'C ^ b a z e i m ari a trunchiului de con.
43. a) CQ = 588 dm3; b) Z,4 = 15 dm; c) cîat. trunchi = 240 dm2: d) 2 dm.
e) Pentru trunchiul de con R = — şi r = —1v- . f) Notînd
cu H înălţimea conului din care provine trunchiul, avem: —----— = 1 , le

H R
unde se calculează H.
III.10. LUCRĂRI PENTRU VERIFICAREA

CUNOŞTINŢELOR
Lucrarea nr. 1
1. a) Cum A D este bisectoarea unghiului BAC, rezultă că ^ B A D

s== ^CB AC (1); DE fiind bisectoarea unghiului A B C , AD E s ŞÊDC (2).
Comparînd relaţiile (1), (2) şi BAD = Ş^BCA, rezultă că D AE =
= ^C.DCE => A A BC este isoscel => AB = BC.
b) Cum ^ E B C - 45° => ^ E B A = B A E = 45° =* ^ A B E +
-j- Ş^BAE = 90° => A A B E dreptunghic (E = 90°) => B E A AC. Aşadar,
triunghiul BEC este dreptunghic isoscel cu ŞÊBC = Ş^BCE =.45°, la
fel şi triunghiul A B E . Din faptul că ŞÂBE = AjÊBC = 45° => A B _L BC
şi cu m -^ D A D = 45° rezultă că şi A B B = 45° fiindcă suma unghiurilor
triunghiului A B B este 180°.
2. a) Deoarece A B este bisectoare rezultă că $ ^ B A B = ^ B A C — 60°
Pe de altă parte A E şi A F fiind bisectoarele unghiurilor congruente B A B şi
respectiv BAC vom avea: B A E = ŞÊAB = Ş^BAF = FAC = 30°.
Deci triunghiul E A F are AiEAF = ^ E B A 4- B A F = 60° şi ŞÂEB — 60°,
de unde rezultă că este echilateral.
b) A B este bisectoare în triunghiul echilateral A E F deci este şi mediană
şi înălţimea.
c) Se observă că ŞÂFC = 180° — A F B = 180° — 60° = 120°. Pe de
altă parte ^.F A C + ^ A F C + ^.F C A = 180° => ^ F C A = 180° - {^ A F C A -
+ Ş^FAC) = 180° - (120° + 30°) = 30°, adică ^ F A C = ^ F C A = 30°, de
unde rezultă că triunghiul AFC este isoscel. Se procedează analog pentru
a arăta că şi triunghiul A B E este isoscel. Pentru a arăta că triunghiul ABC
este isoscel vom arăta mai întîi că A A B E e= fsAFC, lucru evident fiindcă
A F =3 AE BE şi £ .A F C = ^ A E B = 120°.
d) Se observă că B B — BE + EB (1); Pe de altă parte BE = A E = A F
AF
şi EB — — - conform punctului b).
301
3. a) Se observă mai întîi că triunghiul A B E este isoscel (A B =s BE).
Deoarece M B este înălţimea corespunzătoare bazei în triunghiul isoscel A B E ,
rezultă că A M = ME. Să considerăm triunghiul AFE. Prin construcţia
F M _L A E şi în plus A M ME. De aici rezultă că triunghiul A E F este
isoscel, cu baza AE, deci A F == FE. Printr-un raţionament analog se arată
că E N = N D şi că triunghiul EFD este isoscel deci că F E = FD.
b) Triunghiul AFE fiind isoscel, are unghiurile de la bază congruente,
deci: 9^F A E = ^C.FEA (1). Pe de altă parte şi triunghiul A B E este isoscel,
deci: ^C.BAE = ^ B E A (2). Din relaţiile (1) şi (2) rezultă că ^ B A F =
= i'CBEF fiind diferenţa de unghiuri congruente. Rationînd analog se obţine
că Ş^FEC = ^CFDC.
c) Conform punctului a) A F = FD => A A F D este isoscel. d) Cum
I ţD A F = ^ B E F şi ^ F D A = ^ F E C => ^ B E F = ^ F E C , deci E F este
bisectoarea unghiului BEF.
4. a) Deoarece 9CEAD = 9'CEDA rezultă că triunghiul EAD este isos
cel. A F ^ D P fiindcă sînt laturi în triunghiuri congruente ( A A F D = A A D P )
şi se opun la unghiuri congruente. De altfel, trebuie reţinut că într-un triunghi
isoscel, medianele corespunzătoare loturilor congruente sînt congruente.
b) A P ^ F D (ca jumătăţi de segmente congruente), A B = CD (prin
ipoteză) şi 90P A B = Ş^FDC (prin ipoteză).
c) Din congruenţa triunghiurilor A P B şi CFD rezultă că 9CA P B =
=^CCFD (fac parte din triunghiuri congruente si se opun la laturi congruente).
Pe de altă parte, 90A P B + ^ .B P E = 180°’ şi îpCFD + 90CFE = 180°.
Deci ^CBPE = $C.CFE fiindcă au suplemente congruente.
d) P E = EF (jumătăţi de segmente congruente), P B = FC (din, con
gruenţa de la punctul b) şi conform punctului c) A B P E = A CFE (L.U.L.).
Lucrarea nr. 2
1. Fie M M ' J_ A B şi M M " _L AC, M' G A B, M " <= AC. Construim

înălţimea B B ' {B' £ AC) şi MP\\AC, P £ A B. Fie { / } = BB' fi M P.
Se observă că M M " = B 'I şi A MB1 = A M M 'B , de unde rezultă că M M ' +
M M " = BB ' = constantă. In cazul în care punctul este exterior, făcînd
eventual o altă figură, se duce B P ||AC => B P _L M M " => N P = MN'.
In plus, M "P = B B ' etc.
2. a) Punctul A ' fiind simetricul punctului A faţă de OY şi 5 0 OY,
rezultă că B este situat pe mediatoarea segmentului ^4^4', deci triunghiul
A B A ' este isoscel şi atunci A B = A B '. Triunghiul A B B ' este isoscel din
aceleaşi considerente ca mai sus, => A M = AB'. Pentru a arăta că OA = O A '
se observă că A O A B s A OA'B, sau mai simplu se observă că triunghiul
OA A ' este isoscel. •
b) Triunghiul AO A’ fiind isoscel, rezultă că OY este bisectoarea unghiu
lui A'OA şi analog triunghiului fiind isoscel implică faptul că OX este
bisectoarea unghiului B'OB. Din afirmaţiile de mai sus rezultă că ^CB'OX =
= 90XOY ^ % B O A ’.3
3. Se arată că A A B C = A C A 'C ' = A B A ’B => lYCA'C' = ^ A B C ,
K BA 'B ' a= 90ACB şi CA'B = ^ C A B , deci ^JC'A'C + ^ C A 'B +
+ 9C B A 'B ' — ŞÂBC 4- <fcCAB -f- 90ACB = 180°, de unde rezultă că
punctele C , .4'. B' sînt coliniare.
302
4. a) Fiindcă D I \\BC => Ş^DIB s= ŞC.IBC, dar I B este bisectoare,
deci ŞC.IBC sa 2fcDBI =*• ^ D B I s B ID => A B ID isoscel. Analog se
arată şi că triunghiul C IE este isoscel. b) Deoarece A BID este
isoscel => D I =3 D B şi fiindcă A ICE este isoscel => IE = EC.
Lucrarea nr. 3
1. In triunghiul A B P (P = 90°), unghiul A B P are 30°, deci A P = — -

_ 2
(catetă opusă unghiului de 30°). Analog, considerînd triunghiul ACN, rezultă
că A N — ~ . Pe de altă parte P M este mediană corespunzătoare ipote-

' t\ . Ci
nuzei în triunghiul dreptunghic BPC, deci P M = — . Din considerente
2
analoage M N — Se obţine în final că A N -f- N M + M P -j- A P =
2
2a -j- b -f- c -
2
2. Se foloseşte faptul că unghiul exterior unui triunghi are ca măsură
suma măsurilor unghiurilor interioare şi nealăturate, şi se ţine seama că
triunghiul A B C este isoscel. Spre exemplu >£BOC = Ş 'O A B -f- ^ A B O .
3. a) Patrulaterul AQFE este dreptunghic şi cum E F s= E D => DE = AQ

şi din FQ = QP => A E QP.
b) Din congruenţa triunghiurilor şi din faptul că unghiurile ascuţite
ale unui triunghi dreptunghic sînt complementare, rezultă că ^ D A E -j-
+ $ :Q A P = 90°, deci ^ D A E + ^ E A B + ^ .Q A P = 180°.
c) ME şi E N sînt linii mijlocii în triunghiul DFC => ME ||CF şi
. - % C P C P
E N 1|DC => MENC este paralelogram. Dar ME = ----- şi E N = — (este
2 2
mediana corespunzătoare ipotenuzei într-un triunghi dreptunghic). Parale
logramul cu două laturi consecutive congruente este romb. „
4. a) Fie {O} = AC fi BD şi {P } = AC fi MN. M N este linie mij

locie în triunghiul BOC deci MN\\BD şi MN == BO (fiindcă BO == OC).
în triunghiul BOC, N P ||BO şi N este mijlocul lui BC => N P linie mijlocie
BO OD
deci N P = Analog se arată că P M = N P = MP.
b) Cum N P este linie mijlocie în triunghiul BOC, rezultă că P este mij-

. locul segmentului OC, adică OP = PC.
c) Din cele de mai sus rezultă că OP — , de unde se obţine

2 2
că punctul O este situat pe mediana A P a triunghiului A M N astfel ca
A 0 = 2 0 P , deci A O <= — A P şi OP = — A P .
3 3
303
Lucrarea nr. 4
1. Notînd cu A B baza mare a trapezului şi cu CD baza mică, în triun

ghiul isoscel AVD ( { F } = A C O BD) avem A V B = 180° - 2ABC (1)
dar ŞÂBC + if^DCB — 180° si atunci relaţia (1) se poate scrie A VB —
= 180 - ^ A B C - $ :A B C = ’^ D C B - ^ A B C .
2. Se formează paralelogramele ABCM şi A CBN şi, ţinînd seama de pro
prietăţile acestora, rezultă că G este centrul de greutate al .triunghiului ABC.
3. a) Sînt triunghiuri dreptunghice, care au catetele respectiv congru
ente. b) Din congruenţa triunghiurilor se deduce că MNPQ este romb, deci
are diagonalele perpendiculare; c) Din A A Q M (A = 90°) => ^ A Q M = 90—
- 3CAMQ, însă ŞCAMQ == ^.DQP. Deci ^.M Q P = 180° — (^ .A Q M +
+ ^ D Q P ) = 180° - (^ A Q M + ^ A M Q ) = 180° - 90° = 90°, de unde
rezultă că MNPQ este pătrat, deci are diagonalele congruente.
Lucrarea nr. 5
1. a) ^C.APN = ŞÂ'AP (alterne interne) (1)

^£ANP = B A A ' (corespondente) ^ (2)
Dar Ş^BAA' = ^ A ' A P şi, ţinînd cont de (1) şi (2), rezultă că: ^QAPN ==
= şi deci triunghiul A P N este isoscel/
-b) In triunghiul isoscel A P N , dreapta A R (R este mijlocul lui N P) este
perpendiculară pe NP. Dar N P n A A ' => AR J_ AA'.
N
B
A M
a m
c
Fig. in.io.i Fig. ra.10.2
2. Dacă ducem înălţimea BB' în triunghiul ABC, observăm că M N

este linie mijlocie în triunghiul BB'C. D eci MN = /!- BB ' = jL fi
3 9 AN 9
— NC = 6 — — = —- cm. A P — ----- = — cm {A P se opune unghiului de 30°
in triunghiul dreptunghic A PN ). Rezultă că N P — . în triunghiul
304
dreptunghic PBQ avem: P B = 6 — — = — cm si BQ = — 15 cm
4 4 2 8
Dar PQ = P B sin 60° = Ş ^ = . Rezultă că: MQ = M B - B Q =
8 8
b) Perimetrul patrulaterului MNPQ este:
3 1 /3 j . 9 1 /3 , 1 5 / 3 , 9 _ 4 5 / 3 , 1 4 5 /3 + 9
2 ' 4 + _ 8 . 8 ~ 8 + 8 8 cm ’
3. a) Din teorema lui Pitagora în triunghiul A BD , rezultă: BD = 5 cm.
Rezultă că DC — 16 cm. Notăm CE = x. Aplicăm teorema lui Pitagora
în triunghiurile dreptunghice A B E şi A D E şi obţinem:
A E 2 = (21 + x)2 - 169,
A E 2 = 144 + (16 + x )2,
de unde găsim: x = 12,8 cm.
Aflăm Ai? = 31,2 cm, apoi AC = 20 cm
şi deci perimetrul triunghiului ACE este
31,2 + 12,8 + 20 = 64 cm.
b) 36,3% .
lucrarea nr. 6
1. Soluţia 1. ^£ADE = ^ A C D ; DE M A C (unghiuri ascuţite cu laturi

perpendiculare). Dar l£A C D = ^£ABC, d e c / ^£ABD = ABC = ^ A D E ,
de unde: ABD = ADE — —— . Cum AD e coardă, rezultă că DE este tan-

A
gentă la cercul circumscris triunghiului ABD.
Soluţia 2- Fie O mijlocul lui A B . Rezultă că O este şi centrul cercului
circumscris triunghiului ADB. DO este linie mijlocie în BAC şi OD || AC,
deci OD _L DE. Cum OD este rază, rezultă că DE este tangentă cercului
circumscris triunghiului ABD.
2. A A E E = A BFD pentru că au: A F = BF, AE s BD şi ^£FAE s

= ^CDBF (au măsuri de 45°). Rezultă că ^CAFE = A^DFB. Dar ^TDFE =
== ^CDFA + jC A F E = Ş^DFA + <ADFB — ^ B E A . Dar AFA este unghi
drept, deci şi D FE este unghi drept.
305
3. Deoarece DE ||A B şi A B j_ A C , rezultă DE A. AC. Dar şi CD JÂE.
Deci în A X E C , D este ortocentrul şi deci rezultă că A D X CE.
4. Din congruenţa triunghiurilor BEC şi CD A (caz L.U.L.) rezultă

B E == DC. Triunghiurile B E M şi DCM sînt congruente avînd:
B M s= D M ( A D B M echilateral),
ME = MC ( A MEC echilateral),
■ŞCBM E = DMC (avînd măsura de 120°).
Rezultă că şi medianele corespunzătoare sînt. congruente, adică MQ == ML.
Dar şi triunghiurile BQM şi D L M sînt congruente (caz L.L.L.). Rezulta că
^£BMQ = <£;D M L . (1). Ţinînd cont de relaţia (1) avem: ^.Q M L=ŞpQ M D Jr
+ <X^DML = QMD + $^BMQ = B M D = 60°. Cum triunghiul isoscel
MQL are un unghi de 60°, rezultă că este echilateral.
_ 5. în triunghiul dreptunghic cateta CD se opune unghiului de 30°,

deci este jumătate din ipotenuză, adică din AC.
6. în triunghiul A B P înălţimile BE şi P F se intersectează în M. iar

A C j_ B D (ca diagonale ale pătratului), deci AO este înălţime în triunghiul
A B P şi rezultă că perpendicularele BE şi PF, respectiv pe A P şi A B
se întîlnesc pe diagonala AC. Punctul P este ortocentru în triunghiul
C M D (M P X CD şi D P X MC). Rezultă că CP este perpendiculară pe M D,
adică perpendicularele duse din P, B şi Z), respectiv pe A B , A P şi C P se
întîlnesc în punctul M, adică pe diagonala AC.
Lucrarea nr. 7
1. Ducînd prin vîrfurile patrulaterului paralele la diagonale, obţinem

un paralelogram cu aria de două ori mai mare decît a patrulaterului dat.
în acest caz,~ paralelogramul de arie maximă este dreptunghi. Rezultă că în
acest caz diagonalele patrulaterului sînt perpendiculare.2
2. Se cunoaşte că unind mijloacele unui patrulater convex, obţinem un
paralelogram cu laturile paralele cu diagonalele patrulaterului dat. în
cazul în care diagonalele patrulaterului sînt perpendiculare, paralelogramul
devine dreptunghi. Pentru ca dreptunghiul să devină pătrat este necesar ca
diagonalele patrulaterului d,at să fie congruente.
306
3. Fie P şi Q mijloacele Iui BC şi CD, Din asemănarea triunghiurilor
B P M şi A M D rezultă:
BM BP 1 BM 1 „ BM 1 , .BM . 1
------ = ------ = — sau -------- — . adica---------- ----- = ---- , deci------ = —
MD AD 2 MD 2 B M + MD 1+2 BD 3
1
de unde B M = — BD. Din asemănarea triunghiurilor NQD şi N A g rezultă:
3
ND DQ 1 ND 1 „ ND 1 , . ATn 1 __ _ uw
-— - = — - = — sau ----- - = — >adica ------= — , deci N D == — BD. Rezulta
NB AB 2 NB 2 BD 3 3
BD
deci că B M = ND = — BD si M N = BD B M ~ N D = BD -
3
— — = , deci = ikfiV = iVZ».
4. a) Patrulaterul EFCD este inscriptibil DEC == ^ DFC ca un

ghiuri drepte) şi rezultă că AFE == EDC (ca unghi exterior patrulate
rului inscriptibil), adică E F |[ CD ||A B, deci E F ||AB.
b) Deoarece triunghiurile EDC şi FDC sînt congruente, rezultă că ED==
= FC şi cum EF [|DC, rezultă că patrulaterul EFDC este trapez isoscel.
c) Din teorema lui Pitagora şi teorema catetei în triunghiul ADC rezultă
AC = 15 cm.
DC2 92 __ 81 27
FC = =5,4 cm.
AC 15 15 15
Dacă 0 este punctul de intersecţie al diagonalelor avem:
FE _ OF _ 2,1 _ 21 7
DC ~ OC ~ 7,5 ~ 75 ~ 25 ’
de unde:
F E = — •DC — — ■9 = — == 2,52 cm.

25 25 25
Găsim că înălţimea trapezului este egală cu 4,32 cm si deci A ria ^ c^ =
= 24,8832 cm2.
5. a) Se găseşte uşor că: A D = 87,5 cm; A B — 42 cm; BC = 87,5 +
+ 56 = 143,5 cm.
Perimetrul trapezului ABCD este: 42 + 70 + 87,5 + 143,5 = 343 cm.
307
20*
, . , , . . (87,5 + 143,5)42 . oc. #,
b) Ana trapezului este egala cu -— ------ -— — — = 4 851 cm2:
2
ND AM ND AM ND AM
c) sau , adică:
NC MB ND + NC AM +M B DC AB
12-70
deci: ND = ---------- = 20 cm; NC = 50 cm.
42
6. a) Din teorema lui Pitagora aflăm: DC 10 cm (fig. III.10.10). Din
DA2 36
teorema catetei rezultă: D A' = --------= — = 3,6 cm. De unde: A B = DC —
DC 10
— 2DA' = 10 — 7,2 = 2,8.
Din teorema înălţimii aflăm: A A '2 — D A' ■A'C sau A A ' = 3,6 •6,4 —
6 -8 / ... A D -B C )
= 4,8 cm sau A A '
10 DC
MA
b) Din asemănarea triunghiurilor M A B şi MDC rezultă:
MD
__ A B _ M B
şi, folosind o proprietate a proporţiilor derivate, găsim:
~ DC ~ MC
— = ----- 6 S — , adie* MA = A i i „ « A i = 4,2. Rezultă că peri-
AD DC - A B 10 — 6 4
metrul triunghiului A M B este 4,2 + 2,8 + 4,2 = 11,2 cm.
c) Deoarece unghiurile DAC şi DBC sînt unghiuri drepte, DC este
diametrul cercului circumscris trapezului ABCD si deci raza cercului circum-
1 .
scris trapezului este — dm DC, adică 5 cm. Aria cercului este n •52 = 25tc cm2.
7. Fie O centrul cercului circumscris trapezului şi E, F picioarele perpen

dicularelor duse din O pe A B , respectiv CD. Avem două cazuri (fig. III. 10.11).
a) Centrul cercului se găseşte în afara trapezului.
b) Centrul cercului- se găseşte în interiorul trapezului.
a) Găsim uşor că OE = 8 cm şi O F ~ 6 cm. Deci E F — OE — OF — 2 cm.
Rezultă-că AD — 2 [ / 2 , şi deci aria trapezului este J 7 7 7 7 7 —^ = 2 8 cm2
2
şi perimetrul trapezului este 12 + 16 + 2 •2 ţ /2 = 28 + 4 | /2 = 4(7 + ţ / 2 ) cm.
308
b) Printr-un calcul analog găsim: EF — OE + OF — 14 cm. A ii
= 1 0 j / 2 , de unde aflăm că aria trapezului este:
■(12 + 1 6 ) ' 14 = 2 8 - 1 4 = 196 cma

2
şi perimetrul trapezului este: 4(7 + 5 ţ /2 ) .
Lucrarea nr. 8
1. M A B 4- BAC = MAC = 90°.

NAC + BAC = 7VA5 = 90°.
MB . NC ,
Rezultă că M A B = iVAC. Dar AfAR ------ şi NAC = -------- , deci
iVR = NC, adică MN\\BC.
2. Fie Mi, N i proiecţiile punctelor M, respectiv N , pe AB. Ducem din M

perpendiculara M P pe N XN. Avem: A M PN = A A B A i (MN = A B = BC,
P M N = B A A X ca unghiuri cu laturi paralele). Rezultă că M P == A A 1 şi
problema este rezolvată, deoarece M P = M±Ni şi deci M iNx = A A x.
3. AOB = 2ACB şi AxOBx = AOB, deci A / ? ^ =
2ACR.
D A j#! = 180° - (ACAX + AiAC).
Dar ÂCAi — 180° — ACBX— 180° — B şi AÂC—
= 90° - B, deci OA^B1 = 2B - 90°.

Rezultă că OB1A1 = 180° — {AxOBx + OAxB) =
= 180° - 2C - 2B + 90° = 270° - 2(B + C-) = 270° -

- 2(180° - A) = 2A - 90°.
303
4. Triunghiul M A B este isoscel (tangentele duse dintr-un punct exte
rior la un cerc sînt congruente).
A MAC = A MBD (caz L.U.L.). Rezultă că MD = MC şi BD — AC,
deci şi AD == BC. Deoarece şi triunghiul MDC este isoscel, rezultă că MDC ==
£3 M AB, adică CD\\AB, de unde tragem concluzia că ABCD este trapez
isoscel.
Lucrarea nr. 9
1. Dacă punctele D', D " sînt picioarele

perpendicularelor duse din M ^ q A B, respectiv
AC, rezultă că D D '= D D " şi deci 2D D '=2D D ",
adică D N == DM.
2. Fie triunghiurile dreptunghice ABC
şi A'B'C' date şi AD, A'D' înălţimile acestora.
Din ipoteză avem: cA abc = cA a 'b'c adică
B C -A D B 'C •A'D' ' .
------------- = ----------------- unde AD si A D sînt
2 2 ’
înălţimi în cele două triunghiuri. Folosind faptul că ^4D = A 'D ', rezultă că
şi BC = B'C'. Dacă notăm cu O şi 0 ' mijloacele laturilor BC, respectiv B'C',
avem: /\.ADO 3= A A'D'O', pentru că AD = A'D' (din ipoteză) ş iA 0 = A '0'
JBO B'C' \ ^
AO = Rezultă că AOD s A ’O'D’ , de unde găsim
~ f = H
Z\AOB ££ l\ A 'B '0 ' şi reiese că A B = A 'B ' şi deci ABC = A'B'C' (caz I.G.).
BC PB
3. a) Din asemănarea triunghiurilor P A D şi PBC rezultă
AD PA
2 PR 2 u„
= — . Rezultă că . b) Deoarece —9 = — s i -------= — , rezulta
2 AD 2 PC 3 ’ PB 3
că A PQR ~ A PCB, şi folosind proprietatea de tranzitivitate a asemănării,
— pb
PB 3 2 3
rezultă că A PQR ~ A PAD. c) = 1.
AP AP 3 2
4. Dacă A ' este simetricul lui A faţă de dreapta d, atunci tangenta

A 'T la cerc intersectează dreapta d în punctul M căutat. Problema are două
soluţii indiferent de poziţia lui A faţă de C (O, R).
310
Lucrarea nr. 10
2. a.) A B M + A B N = 90° -j- 90° = 180°;

1 ■ OP 16
b) — ; c) 0 0 ' = 5 cm, = —.
k O'P 9
757c
3. a) 3 cm2; b) ■cm"
4. Trapezul fiind isoscel, diametrul cer Flg. m .10.18

cului este medie proporţională între bazele
trapezului, iar segmentul care uneşte mijloacele diagonalelor este semi-
diferenţa bazelor; Gea de-a doua proprietate se menţine şi într-un trapez
oarecare. Răspunsul este — n.
20
Lucrarea nr. 11
a ţ / 3 ^ _ 2 a — a]/r3
1. a) cAmnpq — — (—2x2-|-2aa;); b) x x = — 7 i x z ' 7 *
2."a) P = 2 (3 + 1/55) cm 2; b) cA pas = -— c m2.
3. a) Laturile sînt de 15 cm, 20 cm, respectiv de 25 cm; b) Se foloseşte

reciproca teoremei lui Pitagora; c) Se ţine seama că laturile triunghiului
sînt diametrele cercurilor.
1
4. a) Figurile fiind echivalente, trebuie ca cÂ nmc ~ c&abmn = — oIabc ,
2
unde M £ BC şi N £ AC.
cA bnc — cJLabc — dl a bn • Pentru a afla aria triunghiului ABN , trebuie
calculat AN- = ^4C — NC. Se observă că A ABC ~ 'A NM C şi se utilizează
faptul că raportul ariilor a două triunghiuri este egal cu pătratul raportului
de asemănare. Cum raportul ariilor, triunghiurilor NM C şi A BC este — »
2
rezultă MN = ; NC = — , C M = 6 | /2 , de unde A N = 12 -
131 / 2 ,, . . 6 5 1 /2
-------- a— etc.; cÂ nuc — 15 cm2, cÂ bnc = — -----
Lucrarea nr. 12
I. Deoarece în rezolvarea acestei probleme se utilizează teorema celor
trei perpendiculare şi reciprocele sale, le amintim:
Teorema celor trei perpendiculare'(T.3.P)
dA «
a c a
=> c I b.
bc a
a J_b
311
Prima reciprocă (Ri.T.3.P): Reciproca a doua (R 2.T.3.P):
d _L a d _L a
a C a c _Lb
a _L
b Za a _L b ■d _L a.
c, I Ă a Z a
b <Za.
OA J_ a
A B J _B C T.B.P
1. OR _L RC =s> OBC = 90°. Analog, se arată că
AB Z a
RC C a ODC = 90°.
A M A_OB
A B a. B C
2. a) M B _]_ BC A A/ _L {OBC) => M (A OB şi A M B = 90°.
T3J>
BC c {OBC)
M B c [OBC)
b) Analog, se arată că iV (= OD şi AiVR = 90°; c) Se foloseşte aceeaşi

metodă.
3. a) în A OBA {A = 90°), OB = J /A R 2 4- A D 2 = 1 0 ]/ 3 cm, dar
UJt> o v-
b) O M = ]/ AO2 — AAf2 = ^ - ^ - cm şi, cum M P A. OA în triunghiul
A n *{M4 =■ on°i
AOM 90 .) => M P = O M -A M
--------------= 20cm;
—
OA 3
20
c) Planul AOC este plan de simetbie al figurii, deci P N = P M = __cm.
•„ 3 —
4. Triunghiul P N M {M P N = 90°) este deci isoscel =î> M N — — 1/ 2 = '

3
2 2 •
= — BD = — OA, fiindcă OA este congruentă cu diagonala pătratului ABCD.
3 3
Planele {M N P ) şi {ABD ) sînt paralele, deci PR\\AC ==> PR = — AO\ =

3
= . S-a notat { 0 / — AC fi BD.
20
5. A R 2 = A P 2 + P R 2 => A R =
6. Unghiul diedru este unghiul RAQ, unde RQ J_ AC, Q £ AC. Deoarece

R Q ^ A P şi A Q = = P R , rezultă că triunghiul AQR {Q = 90°) este isoscel.
deci. RAQ = 45°.
312
II. Diedrul obţinut nu poate fi măsurat prin unghiul BM C decît dacă
unghiul BM C are laturile perpendiculare pe muchia A M a diedrului. Evident
că în cazul unui triunghi oarecare, mediana A M nu este perpendiculară pe
latura BC. Aşadar, diedrul obţinut poate fi măsurat prin unghiul BMC,
numai dacă triunghiul A B C este isoscel, cu baza BC, în particular echilateral.
Lucrarea nr. 13
1. a) B XD şi AiC sînt diagonale în paralelogramul A xBiCD\

b) A A xA C ^ l\B xBD => AC == Bl).
2. a) Dacă DE = D F => A OED == A ODF => EOD = FOD =>OB== OC.

Reciproca fiind şi ea adevărată; b) Triunghiurile dreptunghice ODE şi OPB
sînt asemenea, avînd un unghi ascutît comun. Rezultă că sau
BO PO
DO •PO — BO ■EO. Analog, se găseşte DO ■PO = OC •OF. Din ultimele
două relaţii rezultă că ^ A OEF ~ A OBC => OEF = OCB, astfel

OC OB
că patrulaterul este inscriptibil.
a] / 3 . _ a ]/ 6—3x,
3. a) h = ; a cos a = _ •b) d1= d 2-. ■d:
2 ’ ,= 9 5
c) di d% -f- ds -}■ ® = - -K,— = constantă; d) punctul căutat este situat

O
k
pe înălţime, la distanta — de bază.
4
«Lucrarea nr. 14
t a3J /2
1* ~~27
2. a) {A , C, Bi, D i}, {B, D, Ai, Ci}, b) Este evident că feţele fiecărui

tetraedru regulat sînt triunghiuri echilaterale, c) Intr-un tetraedru regulat
perpendicularele, ridicate pe feţe în centrele de greutate ale feţelor, sînt con
curente într-un punct G, numit centrul de greutate al tetraedrului, situat pe
3 |
înălţimea tetraedrului la — de vîrf si — de bază. Este evident că cele două
4 * 4
centre de greutate ale tetraedrului şi ale cubului coincid. Acest punct se proiec
tează pe feţele cubului în centrele pătratelor, fiind egal depărtat de cele
6 feţe ale cubului.
3. 6 ţ / 7 cm3.
4. a) (V — 96 dm3; b) 84 litri.
313
Lucrarea nr. 15
61/5
1. a) 288 m3; b) OC' = ]/6 1 m; c) m.
2. Dacă A D este înălţimea triunghiului ABC, atunci unghiul feţei VBC

cu planul bazei este unghiul VDA şi cum VAD — 90° => VA = ^1D =
A B -A C
VA fiind totodată înălţimea piramidei, b) Muchiile VB
BC '
şi VC se calculează din triunghiurile dreptunghice VA B şi, respectiv, VAC.
d) Cercul circumscris triunghiului A BC are ca diametru ipotenuza BC.
o . 3B 2l/ 3 ^ _ A b -h -R3l / 3 . , , _ R 1 /7 .
3. a) CT^bazel------- n =& (Z) — q — s , b) Ap — - s i
3 R2
®) to tală (1 /7 + 1 /3 ) .
Lucrarea nr. 16
1. R2 = 8 dm.
2. df = -(8,2)-.
3
Lucrarea nr. 17
1. a) Unghiul format de o muchie cu planul bazei este, spre exemplu:
VAO şi tg VAD = = = A K 1 = 1 K Î . b) Se construieşte

40 1 2 [ /2 6 3
OM J _B C şi, conform teoremei celor trei perpendiculare, VM _L BC, deci
unghiul diedru poate fi măsurat prin unghiul O MV, prin urmare:
/ s VO
sinOM V = ----- , iar în £±VOM (VO J_ OM), VM 2 = VO2 - f OM2 =>
VM ,
16 4
=> VM = 20 cm, deci sin OMV — — = — . c) Mai întîi trebuie aflată latura
bazei mici. VO si VM determină un plan şi în triunghiul VOM (O = 90°),

VN
= -----=> ON== 3 cm ; V N = 5 cm =>
11 VO OM VM 4 12 20
=> A * b r = 6 cm. N M = 15 cm. Feţele laterale sînt trapeze cu bazele de
24 cm şi respectiv 6 cm, iar înălţimea N M = 15 cm. d) Secţiunea este
trapezul ACC'A cu bazele AC = 2 4 ] / 2 c m , A 'C '— 6J/ 2 cm si înălţimea
0 0 1 = V 0 - V 0 1 = 12 cm.
314
S. Unghiul dintre o faţă laterală şi planul bazei poate fi măsurat, spr
exemplu, prin N M B, unde B M J_ AC, 0 0 ' J_ (ABC), O şi 0 ' fiind centrele
cercurilor circumscrise triunghiurilor de la bâză. M N este apotema piramidei,
OM apotema triunghiului ABC, ON apotema triunghiului A 'B ’C’. Dacă R
'
este raza cercului circumscris triunghiului A B C , atunci OJfl = — , dar
A B = R ]/ 3 = > R = = 4 ţ / 3 , d e c iD lf = r_ = 2]// 3. Analog, se

V 3 \/ 3 2
1 /3
calculează O'N . în trapezul MOO'N rezultă ME = MO — O'N =
_ 3 ]/3
în triunghiul MEN (E = 9Q°) avem MfV = 2 Mi? (cateta opuse
unghiului de 30° este jumătate din ipotenuză) şi N E = 0 '0 = ]/ M N 2— MO2

_ 3R 2\/3
etc. c& A B C — şi d i = 900 cm2.
1
Observaţie: Pentru calculul lui MO se putea folosi faptul că MO — — BM,
iar aria triunghiului A 5U se poate calcula prin semiprodusul dintre latură şi

înălţime.
Lucrarea nr. 18
1. Raza cercului de secţiune este i?j = 15 cm şi este media aritmetică

a razelor bazelor trunchiului, deci R + r = 30 cm. Pe de altă parte,
O) = ^ ( i ? 2 + r2 + rR) => (V = - [ ( i ? + r)2 - ifr)] =* nh[(R + r f - Rr] =

3 3
3cp 3Q)
= 30) (i? + r)2 Rr = {R + r)2 Rr = 900 -
txh ; 7ih
3 ■28007T
= 900 700 = 200.
7t •12
R + r = 30
Deci
)eei | şi se obţine ecuaţia x 2 — 30a: -f- 200 = 0 =*• x x =
1 Rr = 200
= 20, x 2 = 10, adică R = 20 cm şi r = 10 cm
1? G 6G _ 3G _ 14G 7 •G
2. Deci R 2 + r* =
14 10 r~ Î0 ~ !T ' _ _ Î0~
58G2 21G2 ...
şi i?r = ------ (1).
25 ’ 25
/L G X 2 QG2 9G
Pe de altă parte G2= ^ 2+ ( i î — r)2=Â2= G 2— j — 1 = -----==>h = — (2).
\5 J 25 5
7ch *
Dar, O) = — (R 2A- r2+ Rr) şi, ţinînd seama de relaţiile (1) şi (2), cunoscînd
3
V = 79tt, rezultă r = 3 cm, R = 7 cm, G = 5 cm.
315
3. Făcînd secţiunea axială se observă că triunghiul care are ca laturi
înălţimea trunchiului, generatoarea sa şi segmentul de pe baza mare, Ce repre
zintă diferenţa razelor, este dreptunghic. Notînd h = x — 1, R — r = x,
G = x 4- 1 => (x — l ) 2 -4- x 2 = (x + l ) 2, de unde rezultă că h . 3 cm,
R ~ r — 4 cm, G = 5 cm.
^ corp = ^trunchi ^ 0 co n > C^corp = cA la t. trunchi 4 " CT^lăţ. con 4 " CT^bazel mari truncbii
toate elementele fiind cunoscute se aplică formulele.

4 . Aria semicercului este aria laterală a conului, raza semicercului este
generatoarea conului, iar lungimea semicercului este lungimea cercului de la

baza cbnului. Deci conul are generatoarea 10 cm şi lungimea cercului de la
bază IOtv. De unde se obţine raza bazei 2n-R — 10n => R = 5 cm. Notînd cu
Ri raza cilindrului, se obţine:
- R 2h D2 R2 n 5J/3 ' _A ,
—g— = izR\h •=> R\— -g- =*■/?! = —g— cm => câ = 50 cm 2.
Lucrarea nr. 19
1. a) câiat = 54,6^ cm2, b) (V = 93,671 cm 3

(A l Rx
2. a) ! b) cA cercului — it{R2 a:2);
cAz R -\- x
c) înălţimea cilindrului este 2x (planele sînt situate la aceeaşi depărtare
de centru) şi notăm cu r raza bazei cilindrului (adică a cercurilor de secţiune).
Atunci avem :
1 4i ?2 = (2a;)2 - f 4r2 . d <Dcip = 3R
1 R 2 = r • (2a:) ’ <Z>ste& 8x '
9'
3. Se calcmează volumul prismei (V — — • Raportul dintre lungimea
2 -
9
cercului si diametrul său este ît. Deci volumul sferei este — 7t => R 3 =
- 2
3 -9 n3 33 3
23 2
Lucrarea nr. 20
1. a) Mai întîi se determină raza şi respectiv generatoarea conului din

sistemul: -
R - 1= —
3 => R = 4 cm, G — 9 cm A]at = 727t cm 2 =s> Raza sferei R u
R 4- G = ă
se obţine din relaţia 4 r/?f = 72n cm2, Ri — 3 ]/ 2 cm. b) Raza cercului de

secţiune, adică raza conului r = 3 cm şi înălţimea sa este tot 3 cm. c) Laturile
bazelor trunchiului de piramidă sînt respectiv L 4 = 4 ţ / 2 şi Z4 == 3 ]/2.
316
2. a) Se obţine imediat pentru cilindru R — 5 cm şi G — 10 cm, de unde
(V = 25071 cm 3, adică <V&t = 25077 cm 3, b) Înălţimea conului este de 10 cm
şi volumul său este de 25077 cm2. De aici se obţine raza conului şi apoi
aria sa laterală.
d) Dacă i?i şi r sînt razele bazelor trunchiului, atunci ]/ R\T = 5 =^>
«=> Rir = 25. Dar CQtmncm = ^ (i?f + r2 + R ? ) ^ [(i?i + r)2-
O o
. ' io
h 71 ‘ —
- 2 R , r + R jr]; ^ trunchi = + r)2- 25] => 250t7 = [(£-*+r)2- 25];
O * o
q . O'so __
(Ri + r)2 - 25 = => (flj + t-)2 = 250 => R ± + r = 5 ] / l 0 şi cum
i?ir = 25, rezultă că şi r sînt rădăcinile ecuaţiei x 2 — Sţ/lO a: -f-25 = 0,

adică Ri = 5 (1 /1 0 + | /6 ) şi i?2 = 5( ] / ! 0 — | /6 ) cm.
3. a) înălţimea fiind jumătate din latură, rezultă că este cateta opusă

unghiului de 30° în triunghiul dreptunghic ce se formează şi atunci h = 3 cm
şi G = 6 cm. b) Centrul cercului circumscris este situat pe înălţimea cores
punzătoare bazei. Se prelungeşte această înălţime pînă intersectează din nou
cercul. Se obţine un triunghi dreptunghic în care una din catete este genera-
toarea conului, ipotenuza este diametrul cercului şi înălţimea triunghiului
este raza conului. Pentru cercul înscris se uneşte centrul acestuia cu unul
din punctele de tangenţă cu una din laturile congruente şi se consideră
asemănarea triunghiurilor dreptungbice ce se formează. Altfel, vezi pro
blema nr. 6 c) pag. 198 şi problema nr. 8 pag. 206.
IV. Exerciţii şi probleme pentru cercurile
de elevi
IV.l. EXERCIŢII SI PROBLEME PENTRU CERCURILE

DE ELEVI*
1. Să se găsească două numere prime, astfel încît suma lor să fie un

număr natural impar de forma aaa (numerele sînt scrise în baza 10).
(GM. nr. 7/1983)
2. Fie x, y, z cifre consecutive, în ordinea scrierii, astfel încît x y = z - (-19.
Să se arate că xyz este multiplu de 13 (numerele sînt scrise în baza 10).
(G.M. nr. 5/1983)
3. Să se afle toate numerele de forma 2yz divizibile cu 12.
4. Să se determine toate perechile de numere naturale (m, n), astfel încît
m + n = 60, şi pentru care cîtul împărţirii cu rest a lui m prin n este 3.
5. Să se determine cel mai mic şi, respectiv, cel mai mare număr de forma
ababab, a F 0, scris în baza 10, în ipoteza că aceste numere au cel mai mic
număr posibil de divizori.
6. Să se afle cel mai mic număr de patru cifre, scris în baza 10, care este
divizibil cu 4, are suma cifrelor divizibilă cu 15, iar suma dintre cifra miilor
şi cifra sutelor este egală cu suma dintre cifra zecilor şi cifra unităţilor.
Numărul căutat nu are cifre care se repetă.
7. Fie numerele A = 34 •56 •7» şi B = 210 •3 12 •714.
a) Cu cîte zerouri se termină numărul N = A •B?
b) Care este-ultima cifră, diferită de zero, a lui N ?
(G.M. nr. 10/1978)
8. Să se determine numărul abc, scris în baza 10, ştiind că cifra sutelor
este cu o unitate mai mare decît de 4 ori cifra zecilor, cifra unităţilor este
. . fi 1
cu o unitate mai mică decît triplul cifrei zecilor şi expresia E = ----- f- -— (-
1 1 1 1 ţ 100 —
+ ----- 1------- j----- -f------------------- ----------- j- abc este divizibilă cu 9.
12 20 30. 9900 J 99
(G.M. nr. 10-11/1983)
9. Să se»determine cifrele a, b, astfel încît numărul A = aabaa, scris
în baza 10, să fie divizibil cu 109.
* Pentru clasa a Y -a problemele: 1 —17, 19, 21 — 24, 33, 39, 40.
Pentru clasa a V l-a problem ele: 16, 18, 20, 2 6 —28, 41.
Pentru clasa a V l l -â problemele: 3 0 — 34, 36, 42, 47, 48.
318
10 . Să se determine x şi y, numere naturale, cu proprietatea x -f- y = xy.
11. Un elev economiseşte bani pentru o excursie. Dacă ar depune lunar
la CEC cîte 80 lei, îi mai lipsesc la data stabilită 40 de lei, iar dacă ar depune
cîte 100 lei lunar, ar strînge suma necesară cu două luni mai devreme. Să se
afle costul excursiei. (Se cere soluţia aritmetică.)
12 . Să se determine mulţimile X, Y şi Z, care satisfac sfftmltan condiţiile:
X U Y U Z = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8; 9, 10, 11};
X a Y = {2, 5, 7 };
X D Z = {5, 9, 11};
Y f ) Z = (3, 5, 8 };
X \ Y = { 1,4,9,11};
Y \ Z = {2 , 6 , 7 } ;
Z \ X = (3, 8, 10}.
(G.M. nr. 7/1969)
13. Să se determine mulţimea X, ştiind că: {a, b] U X = {a, b, e } H X
14. Să se demonstreze că, dacă fracţia subunitară — este ireductibilă
b
(a £ 7V*, b g N*), atunci şi fracţia ------- este ireductibilă.

a
15. Rezolvaţi ecuaţia: .
1 + {2 •[3 + (4 + x) : 5] - 6 } •7 = 15.
1 6 . La un concurs de matematică participă 300 de elevi, repartizaţi în
mod egal, în 15 săli. Să se afle:
a) cel mai mic număr de fete care trebuie să participe pentru ca, indi
ferent de modul în care se face repartizarea, în fiecare sală să fie cel puţin o
fată;
b) cel mai mare număr de fete care ar putea să participe, astfel încît,
indiferent de modul în care se face repartizarea, să existe o sală numai de
băieţi.
(R.M.E.T. 4061)
1 7 . Dacă un număr natural, cu n cifre (tl > 3), este cub perfect şi are
cifra unităţilor egală cu zero, atunci cifrele zecilor şi sutelor sînt tot zero,
18. Să se demonstreze că 'dacă într-un triunghi, cu laturile de lungimi
a, b şi c, avem a = 1 şi b, c 0 N*, atunci triunghiul este isoscel.
(G.M. nr. 12/1979)
19. Să se .afle numărul despre care ştim că dublul cubului unei treimi
din el este mai mic cu 88 decît cubul jumătăţii lui (soluţie aritmetică).
(G.M. nr. 6/1979)
20. Biletul de intrare la grădina zoologică costă 6 lei. După reducerea
preţurilor la bilete numărul vizitatorilor a crescut cu jumătate şi încasările
au crescut cu un sfert. Cu cît la sută a fost făcută reducerea şi care a fost
noul preţ al biletului? (Soluţie aritmetică.)
319
21. Fie trei numere astfel încît fiecare din ele reprezintă media aritmetică
a celorlalte două. Să se arate că numerele respective sînt egale.
22. Să se arate că fracţia J 1 este ireductibilă, oricare ar fi numărul

5n + 3
natural n.
(G.M. nr. 6/1978)
1 1
+ + +
1 -2 -4 1 -2 .3 -5 1 -2 .3 -4 -6 1 -2 -3 1983-1985
1
+
1 -2 -3 ... 1984-1985 = 6 '
24. Determinaţi pătratele perfecte de forma 400***.
25. Demonstraţi că pătratele numerelor ab, în baza zece, cu a > 3 şi

b > 2, nu pot avea decît patru cifre (fără a ridica efectiv la pătrat aceste
numere). "
26. Se consideră 12 numere naturale, nenule, mai mici decît 144. De
monstraţi că printre acestea există trei numere, care pot fi lungimile laturilor
unui triunghi.
/
27. Se dau 7 segmente, ale căror lungimi sînt mai mici decît 100 şi mai
mari decît 10. Să se arate că există trei din aceste segmente, cu care se poate
construi un triunghi.
28. Fie 2n + 1 numere reale, mai mari decît 1 şi mai mici decît 2n.
Să se demonstreze că există trei numere dintre acestea, care pot fi lungimile
laturilor unui triunghi.
(R.M.E.T. nr. 1/1984)
A = { x |x:,= 15n — 700 şi n £= N };
B = { x |x = 270 — lOm şi m E ^V};
C = {a:|a: = 4 8p + 56 şi p (= N }.
Să se calculeze A I~1 B f] C.
A = { lOz + 3 |x £ JV};
B = {1 2 y + 7 \ y e m -,
C = {15* + 13 |z e N }-
Să sq* determine mulţimea I = A O B f\ C .
(G.M. 16153)
x z — Zx 2
31. Să se determine mulţimea A = | a : g Z j (Z Z V
2x + 1
320
32. Să se arate că [ / a 2 - f b2 g Q, oricare ar fi c şi b numere naturale
impare.
33. Care din numerele a — 2®* şi b = 3M — 917 este mai mare?
34. Să se arate că dacă xr y şi z sînt numere reale, astfel incit
x + y - \ - z = a, atunci: (x — a)2 + { y — a)2 + (z — a)2 $ — —

O
35. Fie polinomul P (x) = xn + axn~l + axn~2 + ... + ax + «• Să se
arate că P(1 — a) = 1.
(R.M.E.T. 4813)
36. Se consideră numerele reale a < b. Demonstraţi că:
(1 — x) a + xb £ (a, b), dacă şi numai dacă x £ (0, 1).
37. Citurile împărţirii unui polinom prin x — a şi x — b sînt,respectiv,

x 2 — 4a; -f- 5 şi x 2 — 6x + 3. Să se determine polinomul şi numerele a şi b,
ştiind că termenul liber al polinomului este 1.
OC } 2/
38. Să se afle valoarea'fracţiei ------- — ştiind că 0 < x < -y si
' 1 • x — y
(x ~ y) (3x — 2 y) = 2xy .
(R.M.E.T. 4036)
* 39. Să şe arate că numărul: N = 1 2 -3 -(- 4 -5 -6 + 7 -8 .9 -1 0 + —

nu este pătrat perfect, dacă numărul termenilor este mai mare decît 1.
(G.M. nr. 11/1979)
40. Să se afle restul împărţirii numărului 57” , n prin 31.

(G.M. nr. 11/1980)
41. Să se găsească numerele întregi x şi y, astfel ca:
(x + 2) (y + 5) - 2(x + 1) (y + 2) = 5,
42. Să se decidă dacă. numărul:
x = ] / ţ + ]/ 7 — l/4 — ]/ 1 — ]/~2 este pozitiv, negativ sau nul.
43. Să se arate, fără a efectua calculele, că numărul:

N = 1970 + 19711 + 19722 + 19733 + 19744 + 19755 + 19766 + 19777
nu poate fi pătrat perfect.
44. Fie fracţia:

„ .-. 3x4 + 4a;3 - 23a;2 - 4x + 20
x4 — 5a:2 + 4
a) Să se afle {x G ® f f(x) are sens} şi să se simplifice f{x).

b) Să se afle { i £ R | f(x) Z}.
321
45. Se consideră funcţia f : E -* R, dată prin legea:
m = unde E == |R \ { 0 , 1}.
Xj
Să se arate că pentru orice x £ E, avem:
- f(I)- m- *>- '(rb)*- (-t1)"

46. Să se determine funcţiile f : R -» R, care verifică inegalităţile:
f ( x + 1) < x < f(x) + 1, pentru orice x £ R.
(Concurs elevi; 1979)
47. Fie ABCD un trapez isoscel, cu Â D = B C , diagonala ACJ_BC şi unghiu
rile de la bază de 60°. Pe A B, baza mare a trapezului, se consideră un punct M,
astfel incit — .A . Fie d1 si d2 perpendicularele în M A

MB 5J/3-4 v v
pe A B, respectiv pe AC. Notînd {N } = d1C\d2, se cere să se arate că
distanţa de la punctul N la baza mică a trapezului este egală cu AB.
48. Fie ABCD un patrulater convex şi M, N, P, Q mijloacele laturilor
A B, BC, CD respectiv DA. Să se arate că c I a b c d — NP-.NQ dacă şi numai
dacă AC = BD.
49. Se consideră un trunchi de piramidă oarecare şi se duce un plan para
lel cu bazele, prin punctul de intersecţie al diagonalelor unei feţe laterale.
Să se arate că aria secţiunii este:
^cAş-db
( V d B + ]/ d b)2
unde d.Bi cAb sînt aria bazei mari, respectiv, aria bazei mici, a trunchiului
de piramidă.
I
50. Se consideră paralelipipedul dreptunghic ABCDA'B'C'D', cu dimen
siunile A B — 40 cm, BC = 15 cm şi BB ' = 48 cm. Să se determine unghiul
format de planul (ABCD) cu planul care trece prin D şi mijloacele M, N
ale muchiilor A B si CC'.
(R.M.E.T. 3736)
51. Se consideră rombul ABCD , de latură a, avînd unghiul BAD egal
cu 60°. Pe planul rombului, de aceeaşi parte se duc perpendicularele
A E =a
M l şi F C = aM Ş -
a) Să se arate că planele BED şi BFD sint perpendiculare.
b) Să se calculeze volumul poliedrului ABCDEF.
(R.M.E.T. 3735)'
52. Planul determinat de un trapez isoscel ABCD, avînd baza mare
conţinută îfftr-un plan a, formează cu acesta un unghi de30°. Ştiind că A B — 2a
şi BC = CD = DA = a, să se afle:
a) distanţa de ia vîrful C la planul a;
b) aria proiecţiei trapezului pe planul a.
(R.M.E.T. 3799)
322
53. Se consideră fracţiile:
p _ x 2 + (b — a)x — ab ^ _ x 2 -f- (2 — b)x — 2b

x 2 + (b + a)x + ab* * ~ x2- (2 + b)x + 2b*
p _ 4~ (& ~f~ 3)a: -f- 3&

3 ~ a;2 + (5 - 2 ) a - 2 6 ‘
a) . Precizaţi funcţiile raţionale asociate f i , u , u ,

b) Să se arate că fracţiile sînt independente de b.
c) Să se determine valoarea lui a, astfel încît ecuaţia: fi(x) ■f 3(x) 4-
-|_ f 2(x) = 0 să aibă o rădăcină egală cu 3, apoi să se determine cealaltă
rădăcină.
IV.2. LUCRĂRI PROPUSE LA OLIMPIADE ŞI CONCURSURI

DE MATEMATICĂ
Lucrarea nr. 1
1. In numărul natural N — aabc literele reprezintă numere consecutive.

Să se afle cifrele numărului N ştiind că suma lor este 11, apoi să se scrie acest
număr sub forma zecimală.
2 . a) Se dă relaţia: 3x + 12 = 22, î £ N . Să se determine mulţimea A
pentru care relaţia este adevărată.

b) In mulţimea B = {y, 2, 4} să se determine y astfel ca afirmaţia
{2, 3} c B să fie adevărată.
c) Să se afle A U B ; A fi B ; A — B\ B — A.
3. Patru elevi au economisit bani pentru o excursie. Ce sumă a eco

nomisit fiecare elev, dacă sumele se grupează astfel: Sorin, Alin şi Luminiţa
180 lei; Sorin, Alin şi Camelia 190 lei; Sorin, Luminiţa şi Camelia 200 lî;
Alin, Luminiţa şi Camelia 210 lei?
4. Se dau mulţimile:
A = { x G i V | 9 < a ; 2 < 40}, B = jy £ N |y = -*- t l , l £ l
şi se cere:
a) Să se stabilească elementele mulţimilor A şi B.
b) Există elemente m G N şi n £ N astfel ca propoziţia:
4n5 = [{m, 5, 6} - A]U[{n, 3, 4} - B]
să fie adevărată?
(Etapa locală, clasa a V-a, judeţul Cluj, 1979)
323
21*
Lucrarea nr. 2)
1. Să se calculeze: a) 1 305,24 - 139,13; b) 15 252 : 123 + 476.

2. Calculaţi: a) 124 + 6 : 2; b) 100 •(12,88 + ' 20,4 •4,06).
3. Un dreptunghi are lungimea de două ori mai mare decît lăţimea, iar
perimetrul de 144. Calculaţi aria dreptunghiului. (Vă puteţi folosi de un
desen.)
4. a) Să se calculeze: 945 •28 -f- 945 •72.
b) Se ştie că a = 4, iar b 4- c = 24. Calculaţi ab 4- ac.
(Etapa locală, clasa a V-a, Bucureşti, 1981)
Lucrarea nr. 3s
V I. Să se efectueze:
a) 100 •(475,24 - 124,12)
b) 2 + 2,3 + 203 -402
c) [146,376 : 3,21 + 2 (1 + 43,04)] : 0,2
Care este cel mai mare număr natural de cinci cifre?
3. Care este cel mai mic număr natural de cinci cifre scris în baza 10 şi
care îndeplineşte simultan următoarele condiţii:
a) nu este mai mic decît 45 852,
b) nu are cifre care să se repete.
4. Un dreptunghi are lungimea de 2 ori mai mare decît lăţimea. Ştiind
că perimetrul său este de 648 m, să se afle aria dreptunghiului. (Faceţi un
desen.)
0. Să se afle X şi Y ştiind că ele îndeplinesc simultan următoarele
condiţii:
1) i n r = { 3 ,5 ,7 }
2) Z \ 7 = {2 ,6 }
3) I U 7 = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}.
6. Pe o şosea în linie dreaptă, la distanţă egală .unul de altul se găsesc
11 pomi. Ştiind că distanţa între primul pom şi al treilea este de 6 m, să se
afle cîţi metri sînt între primul şi ultimul pom.
(Etapa locală, cls. a V-a, Piteşti, 1981)
Lucrarea nr. 4
1. Să se determine mulţimile:
A — {x G -V’ |x < 9 ; x = 2k}
B = {y G N |y < 8 ; y = 2k + 1}
C = Jz G N |z = x -+ g + 1 ; * € A, y £ B •
Să se calculeze 4 U 5 U C ; A H BC\ C; A — {BH C); A —(B U C ).

Să se verifice relaţia (AC\B) — C = AC\BC\C.
324
2. Pentru a recolta culturile de pe un teren în formă de dreptunghi, lung
de 96 dam şi lat de 120 m,o echipă lucrează 3 ore. Lucrînd în aceleaşi condiţii,
recoltează culturile de pe un teren în formă de pătrat.
a) Ştiind că latura pătratului este egală cu lungimea dreptunghiului,
să se afle aria pătratului.
b) In cîte zile va recolta cultura de pe terenul în formă de pătrat, ştiind
că şe lucrează 8 ore pe zi? **
3. Să se reprezinte pe axa numerelor rezultatul exerciţiului:
5,632 : 51,2 + 4,256 :3 ,8 - (3 - 0,39 : 0,15) + 5,17.
4. Daniela, împreună cu tatăl său şi cu bunica sa au 90 de ani. Peste 2 ani
tatăl va avea de 8 ori vîrsta fiicei, iar bunica de 2 ori vîrsta actuală a tatălui.
Ce vîrstă are fiecare?
(Etapa locală, clasa a V-a, Piteşti,, 1982)
Lucrarea nr. 5
1. Suma a două numere este 1 235. Să se afle numerele, ştiind că unul

din ele este de 4 ori mai mare decît celălalt.
2. Să se determine mulţimile X şi Y, ştiind că sînt îndeplinite condiţiile:
a) XU Y = {1 ,2 ,3 , 4, 5, 6, 7 ,8 }’
b) 1 0 7 = { 1 ,2 ,3 }
c) X \ Y = { 4 ,5 ,6 }
3. Andrei, Barbu, Dan, Mihai, Tudor, Vasile şi Zamfir formează un grup
de prieteni. Fiecare din ei face parte din cel puţin una din echipele de fotbal
şi de volei. Andrei şi Tudor sînt singurii care fac parte dfin ambele echipe,
iar Mihai este singurul care face parte numai din echipa de volei. Care dintre
copii fac parte din echipa de fotbal şi care din echipa de volei?
(Etapa judeţeană, clasa a V-a, Argeş, 1981)
(^Lucrarea nr. 6 )
( 1. Calculaţi: a) 274 : (23 •2™) + 103 : (2 + 2 •102);
b) 6 - [ — +
L4 \36 24/ 6J
2. Găsiţi toate numerele .de forma 3x6y (x ^ y), divizibile cu 45.

3. în trei lăzi, la un loc, sînt 612 kg de marfă. în a doua ladă este de
două ori mai multă marfă decît în prima şi cu 2 kg mai puţină marfă decît
în lada a treia. Cîte kilograme de marfă sînt în fiecare ladă? Arătaţi cum aţi
judecat.
- . 7
. 4 / Aflaţi un număr natural, ştiind că înmulţindu-1 cu — obţinem acelaşi
rezultat ca atunci cînd. scădem 60 din el.

(Test dat elevilor de clasa a V-a, Bucureşti, 1984)
325
Lucrarea nr. 7)
1. Calculaţi: a) ( 1 + 1 •O .T s W -
b) ( / 3 2 400 + 8 •y i ) : (—0,01);
c) (2 + 2 -3 )-[2 -2 1
23
- 246+ ( —2)49+ ( —3)148:(—3)43+ (3 5)21—16].
2. Adunaţi cel mai mic număr întreg de trei cifre cu cel mai mare număr
natural de patru cifre (numerele sint scrise în baza zece).
3. Demonstraţi că dacă ABCD este un trapez isoscel, cu baza mică AB,
şi construim în exterior pătratul A BEF, atunci CE s= DF.
4. In triunghiul ABC, A = 9 0 ° , Â D este înălţimea (D £ BC), iar M

este mijlocul segmentului AB. Se ştie că AM D = 120° şi că AC = 10 cm.
Calculaţi lungimea lui AD. Justificaţi răspunsul găsit.
(Test dat elevilor de clasa a Vl-a, Bucureşti, 1984)
Lucrarea nr. 8
1. Un pionier pregătindu-se pentru o expediţie îşi procură cele nece-

3
sare cheltuind cu 4 lei mai puţin decît — din suma pe care o avea. în prima
1
zi a expediţiei mai cheltuieşte — din suma rămasă plus 3 lei, a doua zi —
din noul rest plus 1,20 lei, iar a treia zi cheltuieşte restul de 24 lei.
a) Ce sumă a avut iniţial pionierul?
b) Cit a cheltuit în fiecare zi?
2. Intr-un triunghi unul din unghiuri reprezintă 7/8 din suma celorlalte'
două a căror diferenţă este egală cu 16°.
a) Să se calculeze unghiurile triunghiului.
b) Să se calculeze unghiurile formate prin intersecţia înălţimii unghiului
celui ma,i mare cu bisectoarea unghiului celui mai mic.
(Etapa locală, clasa a Vl-a, Sibiu, 1978)
■
Lucrarea nr. 9
1. Să se calculeze valorile pe care le poate lua expresia

(_l)fc+l + (_l)k+2 + (_l)k+« Jc £ N .
■m
2. Să se descompună în factori ireductibili polinomul:
i x -f- 4î/ + 3x + 3y + x 2 4- xy.
3. Să se arate că numerele de.forma 6a - f 36 (a, bţ^Z) sînt divizibile cu 3.
326
4. Unghiul A ai .unui triunghi ABC are 50°, iar unghiul B are 70\ Ce
unghi formează cu laturile .42? şi AC paralela prin A la bisectoarea unghiu
lui B'i >
'
5. Pe laturile unghiului cu virful in 0 se aleg punctele A şi B astfel incit
OA == OB (A =£ B). Perpendiculara în A pe OA şi perpendiculara in B pe
OB se întîlnesc în C. Să se demonstreze că AC s= BC şi că C se află pe bisee-
toarea unghiului dat. m
6. Să se afle toate numerele naturale de forma lf)xy divizibile cu 45.

J'Acare număr este mai mare: 334 sau 251?
(Etapa locală, clasa a Vl-a, Piteşti, 1981)
Lucrarea nr. 10
1. .Calculaţi: a) ( - 2 ) 2- [ - 4 + 12 : ( - 6 ) - (-2 4 )].

1 1
b) - i + — : 0,25.
6 6
2. a) Să se calculeze: ( —5,4) •( —3,2) — 11,45.
b) Adunaţi numărul (—2 435) cu cel mai mare număr natural de 4 cifre
(în baza 10) divizibil cu 6.
3. Unghiul AOB are 120°. Calculaţi măsura unghiului dintre bisectoarele
unghiurilor AOC şi COB (OC este bisectoarea unghiului AOB).
4. In triunghiul isoscel A B C {A B = AC) punctele D şi E aparţin laturii
BC astfel ca BD == DE = EC. Punctele M şi P sint respectiv mijloacele
laturilor A B şi AC. Să se demonstreze*
MD = P E ; b) MDA = ^ P E A .
(Etapa locală, clasa a Vl-a, Bucureşti 1981.)
Lucrarea nr. 11
1. Fie triunghiul oarecare ABC. Pe prelungirile laturii BC se construiesc

segmentele BD == AB, B £ DC şi CE = CA, C £ BE. In triunghiurile
isoscele A BD şi ACE ducem BF l A P , F £ ĂD şi CG J_ AE, G£ AE.
Dacă BFC\CG = { i f } , să se arate că A M este bisectoarea unghiului BAC.
2. Să se afle maximul expresiei:
E = — (-1 )"*+ »-!- — ( - l ) " - i - A ( - l ) m+2, m, n e A.

4, 3 23
3. Se dau numerele întregi consecutive a, b, c, d. Să se studieze valoarea de

adevăr a propoziţiilor: • -
(Pi) a + c = 2 b; (p2) a + d = b - f c\ (p 3) a — b = c — d;
(p4) a ~ c — d — b\ (p5) \a - c| = \d — ă |.
327
4. Să se determine x din egalitatea:
4 i w+î-(*f^)]H 415
>■
2,1(3) ‘
(Etapa locală, clasa a Vl-a, Piteşti, 1982)
Lucrarea nr. 12
a) 3a — (4a — 3b) - f (5a — 3a 1).
2. In exteriorul triunghiului A B C , pe laturile A B şi AC construim

triunghiurile echilaterale D A B şi EAC. Măsura unghiului BAC se presupune
că este cuprinsă între 60° şi 120°.
a) Să se demonstreze că DC = BE.
b) Se notează cu F intersecţia interioarelor segmentelor DC şi BE.
Arătaţi că măsura unghiului BFC este aceeaşi, oricare ar fi măsurile celor
lalte unghiuri ce mai apar in figură.
3V Calculaţi:
a) 27-11113 - 3333*.
b,(™ +Hr+(4 r-' (Etapa judeţeană, clasa a Yl-a, Argeş, 1981)
Lucrarea nr. 13
1. Ştiind că raportul a două numere a şi b este 0,3 să se calculeze, folosind

... , . . • 8a — 3b
proporţii derivate, expresia — ^ .
6b
2. Să se calculeze valoarea expresiei:
E = — ( —1)B — — (—l ) n+1 + 1, n £ N.

9 9
3. O gospodărie agricolă de stat a însămînţat 1 300 ha- cu .grîu, ovăz,

orz şi secară. Grki s-a semănat de 3 ori mai mult decît orz, orz de două ori
mai mult decit ovăz, iar»ovăz de 4 ori mai puţin decît secară. Să se afle
ariile insămînţate cu fiecare cultură în parte.
(Concurs de matematică, clasa a Vl-a, jud. Cluj-Napoca 1979)
328
Lucrarea nr. 14
1 . /Calculaţi: a) — 1 +Y 1 _ * + ]/2 4 j.
b) | -1 0 ,7 5 | + [ - 1 / 5 ] -
+!l + j^/w2,
unde m G [O, oo), iar [a;] este partea intreagă a numărului real x.
2. Rezolvaţi ecuaţiile cu necunoscuta x G i?:
a) 4(z — 1) = 3 x; b) ax + 2 = '£ + 2a, unde a £ R.
3. în triunghiul A BC punctele D, E şi F aparţin respectiv laturilor AB,
AC şi BC, astfel ca DE)\ BC si EF\\ AB. în cazul cînd se cunosc A D = 5 cm,
D B = 10 cm, AC = 18 cm şi BC = 21 cm, se cere perimetrul triunghiu-
wlui EFC.
4. într-un cerc de rază R este înscris un dreptunghi ABCD. M este
un punct variabil ce aparţine laturii AB. Fie MN\\ AC, (N G BC), 7V\P|| BD
(P G BC) şi PQ ||AC (Q ^ A D ). Să se demonstreze că patrulaterul MNPQ
este paralelogram şi să se calculeze perimetrul său.
(Etapa locală, clasa a V il-a, Bucureşti, 1981)
Lucrarea nr. 15
1. ) Calculaţi: a) 2 + 2 1 /3 - 4 1 /3 - (1 /7 2 + 1/32) : ţ / 8 ;
b) ((2)» + ( —2)") : ( l / 2 ) n, unde n G N.
2. Aflaţi valoarea parametrului real a pentru care ecuaţiile
4a; + 2(3a; — 1) = 1 + 3(x — 1) şi 2a(l — x) = 1 au aceeaşi soluţie (a; G R).
3. în triunghiul ABC dreptunghic în A, A B = 6, AC = 8, D este picio-,
rul înălţimii din A, iar O este centrul cercului circumscris triunghiului ABC.
Calculaţi măsura segmentului DO.
4. Intersecţia diagonalelor AC şi BD ale rombului ABCD este O, iar
mijlocul segmentului A B este M.
a) Cercetaţi dacă M, O şi mijlocul segmentului CD sînt trei puncte
coliniare. -
b) Fie MN ||AC (N G BC), NP\\BD (P e C D ) , PQ j|AC (Q G AD) şi
QS ||BD (*S G AB). Cercetaţi dacă M şi S coincid.
(Etapa pe şcoală, clasa a V il-a, Bucureşti, 1982)
.• ‘ .* <•
Lucrarea nr. 16
1. a) Să se calculeze media aritmetică şi geometrică a numerelor:
; o; = ( 2 - ] / 3 ) 2, i/ = < 2 -fl/3 )2.

b) Să se calculeze: (—1)° • 1 - f ( —l ) 1 •2 + (—l ) 2 •3 + (—l ) 3 •4 +~
+ ... + ( - 1 ) 1981 • 1982 + ( - 1 ) 1982 ■1983 + ( - 1 ) 1983 •1984.
329
2. Se dau: mulţimea D — {] / 2, — ] / 3 , —1, j / 2 — j / 3 , 1 — ]/^3} şi
funcţia f : D -> R, f(x ) = [/ 2 x + 6.
a) Găsiţi elementele mulţimii:
E = { f { 1 /2 ), f { - 1 /3 ), f l - 1 ) , / ( l / 2 - ] / 3 ) , f(l _ l / 3 ) } .
b) Cercetaţi dacă i? CI @ = 0 .
' c) Cercetaţi dacă E — Q = 0.
3. Fie A şi 5 două puncte ale unui cerc (O); fie C un punct situat pe
arcul mare A B. Fie D un punct situat pe dreapta AC, astfel încît C este
situat între punctele A şi D, iar segmentele BC şi CD sînt congruente. Ştiind
că arcul mic A B are măsura de 60°, se cere:
a) Să se calculeze măsura unghiului CBD. 3
b) Să se calculeze măsurile unghiurilor triunghiului ABC, în ipoteza
suplimentară că tangenta în punctul C la cercul (O) este perpendiculară pe
dreapta BD. ............ , ' -___ 7____ ;____ _
4. Fie A şi B două puncte situate pe cercul de centru O. Fie M un punct
situat pe arcul mic A.B. Tangentele la cercul (O) în punctele A şi B se inter
sectează în punctul N. Tangenta în punctul M la cercul (O) intersectează
dreptele A N şi BN, respectiv, în punctele Q şi P.
a) Să se calculeze perimetrul triunghiului NPQ, ştiind că A N = 10 cm.
b) Ştiind că A M şi OQ se intersectează în punctul R, iar B M şi OP în S,
să se cerceteze dacă patrulaterul PQRS este inscriptibil.
(Etapa locală, clasa a V il-a, Bucureşti, 1984)
Lucrarea nr. 17
1. a) Aflaţi valoarea lui x, din egalitatea: 10241024 = 3232a:.

b) Există triunghiuri în care mijloacele înălţimilor sînt coliniare? Justi
ficaţi răspunsul!
c) Un triunghi ABC are A B = 6 cm, AC = 9 cm şi BC — 10 cm. Expli
caţi cum se poate construi, cu rigla gradată, un punct D pe latura BC, astfel
încît A.D să fie bisectoarea unghiului A. v r
© a) Cîte drepte distincte sînt determinate de 101 puncte dintre care,
oricare trei sînt necoliniare? Care este numărul minim (diferit de 1) de
drepte determinate de 101 puncte?
i & j Calculaţi suma: 3 - ( —l ) 3 - f 6 - ( —l ) 6 4- 9 - ( —l j 9 - f ... + 129-(—l } 129.
3. Reprezentaţi grafic funcţia:
x . 0
f : R -> R, dată prin: f (x) - - + s, dacă x < 2;
dacă x > 2 .
Determinaţi coordonatele punctelor de pe grafic, care au abscisa egală cu
ordonata.
4. In triunghiul ABC, se duc înălţimile BD şi CE. Mediatoarea seg
mentului DE intersectează latura BC în M. Dacă unghiul A = 60°, arătaţi
că triunghiul MDE este echilateral.
(Etapa locală, clasa a Vil-a, jud. Argeş, 1985)
330
Lucrarea nr. 18
1. Se consideră numărul
N = n* + 2n3 + 2 «2 -4- 2n 4- 1 cu n număr natural.
Să se arate că: •
a) (n2 + n)2 < N < (n2 + n + l ) 2;
b) numărul N nu poate fi pătrat perfect.
2. Se dau polinoamele:
P (x) — 2x3 + x 2 — mx — 1
Q(x) = 2x3 + 3a;2 + nx + 1 cu m şi n G R.
a) Să se determine m şi n, astfel ca P (x) să fie divizibil cu 2a; — 1
şi Q(x) să fie divizibil cu 2a; + 1.
JP(x)
b) Pentru m si n aflate la pct. a) să se simplifice fracţia ------- .
' <?(*)
3. Se dă un cerc cu centrul în O şi raza R cunoscute şi se fixează un punct A
pe cerc. Să se construiască folosind numai compasul:
a) Punctul diametral opus lui A.
b) Punctele B, C, D pe cerc, astfel încît patrulaterul ABCD, să fie un
pătrat.
(Olimpiada de matematică 1978 — etapa pe municipiul Bucureşti)
Lucrarea nr. 19
1. Să se arate că numărul + este

1/2 + 1 1 /3 + 1 /2 1/4 + 1 / 3
raţional.
2. a) Găsiţi numărul natural de două cifre care este egal cu dublul
produsului numerelor reprezentate de cifrele sale.
b) Să se rezolve ecuaţia:
a 1 /2 (a J / 2 — x) =-- x + 1, a £ B , x £ R.
3. în triunghiul ABC, dreptunghic în A, E F este linie mijlocie (E G AB,

F .G AC), iar D este piciorul înălţimii din A.
a) Demonstraţi că triunghiurile EDF şi BAC sînt asemenea.
b) Găsiţi un alt punct M ce aparţine ipotenuzei, astfel încît triunghiu
rile E M F şi CA B să fie asemenea.
4. Fie triunghiul dreptunghic ABC. Se construieşte un semicerc cu
centrul pe ipotenuza BC, tangent la cele două catete. Dacă se notează cu
b, c şi r măsurile catetelor şi respectiv raza semicercului, demonstraţi că
(Etapa pe sector, clasa a Vil-a, Bucureşti, 1983)
331
Lucrarea nr. 2 0
1. Se dau P(x) — x 2 — x — 1 şi E(x) = (x2 — a:)1985. Calculaţi:
2.; Se dau: x = ~\[2{2 — j/" 3) şi y — 1 — ] / r3. Verificaţi dacă:

a) x 2 = î/2; b) a: 4- y = 0.
3. Triunghiul +-BC este un triunghi dreptunghic în .4, iar AD este me
diană (D G jBC). Punctul 5 este simetricul lui B faţă de dreapta AD. Cer
cetaţi dacă:,- ■ . •
a )EC\\AD-,
b) punctele A, B, C, E sînt vîrfurile unui patrulater inscriptibil.
4. In triunghiul A BC, B B ' şi CC’ sîrit înălţimi, iar B 'B " şi C'C" sîn
perpendiculare pe dreapta BC, astfel încît B 'B " == C'C". (B ' G AC, C' G AB,
B " G BC, C" G BC). Cercetaţi dacă triunghiul ABC este triunghi isoscel.
(Etapa pe sector, clasa a V il-a, Bucureşti, 17.11.1985)
Lucrarea nr. 21
1. Calculaţi E(x) = x 3 + (a + l)^ 2 + (« + b)x + 6 - 4 - 1 , ştiind că
x 2 + ax + b = 0.
2. Fie un plan a şi punctele A, B, C, D astfel încît B G «, C £ «, i g a
D & a şi AC = CB = Ci). Se notează cu 4 / şi iV picioarele perpendicula
relor din + respectiv D, pe a. Ştiind că unghiurile BM C şi BCN sînt
K2
unghiuri drepte şi că M B = BC, aflaţi măsurile unghiurilor triunghiu-
rilor ABC si BCD.
3. Intr-un sistem de axe perpendiculare, xO y, se consideră punctel
i l ( - 2, 0), 5(0, 2) si C(2, 0). •
a) Determinaţi funcţia a cărei reprezentare grafică este reuniunea seg
mentelor A B şi BC.
b) Calculaţi lungimile laturilor triunghiului ABC.
4 . Ai, A 2, ^ 3, Ai, ..., ^ 4 9 9 , .4. J 00 sînt vîrfurile unui poligon regulat înscris
in cercul de centrul O şi de rază B. Fie M un punct ce nu aparţine planului

cercului în aşa fel încît OM = B. Găsiţi măsura unghiului A 2M A 52.
- . (Etapa pe sector, clasa a VH-a, Bucureşti, 1983)
Lucrarea nr. 22
i T7 * p 7-> D , - ,, . I X, dacă X G (— 1];

1. Fie f : B -* B, data prm f(x) = J
( —2x + m, dacă x G (1, oo).
a) Să se determine m, astfel încît graficul funcţiei să treacă prin punctul
M(4, - 5 ) . *-
b) Să se reprezinte grafic funcţia f.
c) Să se determine x G B pentru care f(x) < 0, cu m determinat la
punctul a).
332
2. Demonstraţi că nu există pătrate perfecte de forma 5n + 8, n £ N.
3. Fie numerele: 1 — x, 2 — x, 3 — x , ..., 99 — x, 100 — x, unde x este
număr întreg.
a) Găsiţi x maxim, astfel incit toate numerele de mai sus să fie strict
pozitive.
b) Găsiţi x minim, astfel incit toate numerele de mai sus să fie strict
negative. *
c) Calculaţi produsul numerelor de mai sus, pentru x = 77.
d) Calculaţi suma numerelor de mai sus, pentru x = 0 şi pentru x = 101.
e) Arătaţi că produsul numerelor de mai sus este acelaşi, pentru x = 0
şi pentru x — 101.
f) Calculaţi suma numerelor respective, pentru x — 50,5.
4. Intr-un triunghi oarecare A B C , fie M mijlocul lui BC, I £ AM ,
iar B l şi C I intersectează AC şi, respectiv, A B în D şi E. Să se demonstreze
că patrulaterul BCDE este trapez.
(Etapa locală, clasa a V il-a , jud. Argeş, 1984)
Lucrarea nr. 23
1. a) Demonstraţi că media geometrică a 2 numere pozitive este mai

mică sau cel mult egală cu media lor aritmetică.
b) Fără a extrage rădăcina pătrată, arătaţi că S < 4, unde
1/20 j/3 0 j/4 2 1 /5 6 ţ /7 2 , ]/90 , \/Tî0 , 1/132

9 + 11 + 13 + 15 + 17 + 19 + 21 + 23 ’
2. a) Arătaţi că n=~\f 11 — 6 ] / 2 + / 7 — 4 1 /3 + ţ/5 + 2 [ / 6 este

număr natural.
b) Aflaţi toţi divizorii sumei numerelor impare de Ia 1 la 20n — 1 inclusiv,
unde n are valoarea găsită mai sus.
3. In triunghiul A BC se duce înălţimea A A ' şi fie M şi N mijloacele
laturilor A B şi AC. Arătaţi că patrulaterul A M A 'N este inscriptibil dacă şi
numai dacă ^C.A — 90°.
(G.M. nr. 10/1984)
4. a) Perimetrul unui? trapez isoscel circumscris unui cerc este egal cu
120 cm. Ştiind că raportul bazelor trapezului este 0,(3), aflaţi măsurile latu
rilor şi unghiurilor trapezului.
b) Dacă O este un punct din interiorul trapezului, arătaţi că suma dis
tanţelor lui O la vîrfurile trapezului este minimă, cînd el se află la intersecţia
diagonalelor.
(Etapa judeţeană, clasa a V il-a , jud. Argeş, 1985)
Lucrarea nr. 24
1. a) Scrieţi polinomul (x — 2)4 + (x — 2)3 + (x — 2)2 + (x — 2) ca

produs in care doi factori sînt polinoame de gradul I.
b) Arătaţi că numărul [2n — 1 -(- 3(—l ) n-1]: 4 este un întreg dacă
n £ N*.
333
2. Se dă numărul natural A = 2 •3 •4 •5 •... •a(a -(- 1), unde a £ N*.
a) Sînt toate numerele A + 2; /I + 3; A + A ; A + a\ A + {a + 1)
numere neprime?
b) Există un milion de numere naturale consecutive, astfel încît nici
unul să nu fie prim? Justificaţi.
3. Mijloacele laturilor BC şi AC ale unui triunghi ABC sînt M şi res

pectiv N ; D este simetricul lui A faţă de M, iar E este mijlocul segmentului
DC. Sînt două din medianele triunghiului BNE paralele respectiv cu laturile
triunghiului ABC. Justificaţi.
4. Calculaţi măsurile unghiurilor unui triunghi ABC ştiind că:

A D J_ BC, D £ BC, BE este bisectoare interioară, E £ AC, dreptele AD
şi BE se intersectează în I , iar triunghiul A IB şi triunghiul ADC sînt isoscele.
' - \
(Etapa pe municipiu,, clasa a V il-a , Bucureşti, 10 martie,1985).
Lucrarea nr. 25 , .
1. Un biciclist calculează că, dacă va merge cu 30 km/h, va ajunge la

timp la destinaţie. El parcurge jumătate din drum cu 40 km/h. A ajuns cu
o oră mai devreme. Să se afle lungimea drumului.
2. a) Să se scrie toate elementele mulţimii divizorilor naturali ai numă

rului 120.
b) Cîţi divizori naturali are un număr de forma p 3qr, unde p, q şi r sînt
numere prime.
3. în capetele A, B ale unui diametru al unui cerc se duc tangentele

A A ' şi BB' la acest cerc. Se ia un punct M pe cerc diferit de A şi B. A M
taie BB' în C. B M taie A A ' în D. Să se demonstreze că A D -B C — A B 2.
4. îritr-un triunghi ABC se duc mediana AD şi bisectoarea interioară

AE. Simetrica lui A D faţă de A E taie BC în F. Să se determine raportul
distanţelor de la F la laturile AB<şi AC în funcţie de lungimile laturilor A B
şi AC.
(Etapa finală, clasa a VII-a, 1980)
Lucrarea nr. 26
1. Să se arate că ( ţ / 2 — 3)2 = 11 — 6 ţ / 2 şi să se determine numerele

întregi n, astfel încît n2 < 11 — 6 ]/r2.
2. Să se arate că nu pot exista numere întregi a, b şi c, astfel încît î

m abc — a — 1983, abc — b = 20, abc — c = 4.
3. Fie ABCD un paralelogram. Pe latura BC se consideră un punct

oarecare M. Dreptele A M şi D M intersectează prelungirile laturilor DC
şi AB, respectiv, în P şi Q. Să se arate că produsul lungimilor segmentelor
BQ şi C P este constant.
334
4. într-un cerc cu centrul O şi raza R , se consideră o coardă fixă A B.
Să se arate că:
a) oricare ar fi punctul E pe A B , coarda CD, care trece prin E şi este
perpendiculară pe A B , satisface relaţia: A B + CD > 2R ;
b) mijloacele coardelor de lungime 2R — A B se afla pe un cerc, avind
centrul in O, şi deduceţi că există puncte A', B' pe coarda A B astfel incit,
prin orice punct E £ A 'B ’ şi pentru orice coardă CD trecigd prin E, să fie
satisfăcută relaţia A B + CD > 2R.
(Etapa finală, clasa a V il-a, 1983)
Lucrarea nr. 27
1. Fie p = (3 + î / 3 -f- ]/ 3)2 + (3 — ]/3 + J / 3) •Să se determine mul

ţimea A — {x |x £ 2 , x 2 < j9}.
2. Determinaţi cel mai mic număr natural, nenul, n astfel incit — să

2
fie pătrat perfect şi — să fie cub perfect.
3 <
3. în triunghiul echilateral ABC, fie D mijlocul lui BC. Se construiesc
în exterior triunghiurile echilaterale BD E şi CDF. Fie G intersecţia dintre
A E si BC, iar H intersecţia dintre A F şi BC. Să se demonstreze că
b g *L g h = HC.
4. Fie pătratul ABCD. Din A pornesc simultan, pe laturi, două mobile

Mx şi M2, unul spre B şi celălalt spre D. Viteza lui M x este v, iar viteza lui M2
este 2v.
a) După cit timp are loc prima întîlnire şi în ce punct?
b) Să se deseneze linia frîntă parcursă de mijlocul segmentului M XM2,
pînă la prima întîlnire.
(Etapa finală, cls. a V il-a, 1984)
Lucrarea nr. 28
1. Fie a , b , c , x , y , z numere reale, astfel incit:

r 1 1 .
x — bc -1-----y = ac A----------; z = ab -1------şi ax - f by - f cz = 1
a b c
(a, b, c presupuse nenule).
Să se deducă o relaţie numai între a, b, c şi o relaţie numai între x, y, z.
2. Fie expresia E(x) = x 2 + a: + p, unde p este un număr întreg. Să
se arate că dacă E (2) sau E (3) sînt numere divizibile cu 6, atunci E (5) este
divizibil cu 6.
3. a) Se consideră un triunghi ABC şi un punct D pe latura BC. Să
se arate că A D este axă de simetrie a triunghiului dacă şi numai dacă seg
mentele A B şi AC sînt congruente şi dreptele AD, BC sînt perpendiculare.
b) Să se arate că un triunghi este echilateral dacă şi numai dacă el admite
două axe de simetrie.
(Etapa finală, clasa a VH-a, 1985,)
335
Lucrarea nr. 2 9
1. Se dă expresia:
2a - b 2a-\- b a2 - f b2
E(a, b)
4a2 - 3ab - b2 4a2 + 5ab + b2 4a3 + a2b — 4ab2 — b3
Se cere:
b) Valoarea ei numerică pentru:
c) Dacă b — 5, pentru ce valori ale lui a expresia E(a, b) este număr

întreg? "
. 2. Se dă:
E = x 2(x2 + 3) 4- x 2(3x + 2) 4 2x2(x t 3) + x(x2 + 6).
a) Să se arate că expresia este divizibilă cu 4 pentru orice valoare în
treagă a lui x. .. •
b) Să se verifice identitatea: -
E
- x(x + 2).
x 2 -j- 4a; + 3
3. Se dă o prismă dreaptă ABCD A'B'C'D' cu baza un paralelogram
Diagonala BD de lungime a este congruentă cu latura AD, iar unghiul
B = 120°. Planul determinat de muchiile A B şi C'D' formează cu planul
bazei un unghi de 60°. Se cer:
a) diagonalele prismei;
b) ariile secţiunilor diagonale; ■
c) raportul dintre aria bazei ABCD şi aria secţiunii A B C 'D ' ;
d) aria şi volumul prismei.
(Etapa locală, clasa a V lII-a , Braşov, 1976).
Lucrarea nr. 30
1. Se consideră P{x) = x 8 — x* — x 2 + 1; {x £ R).

a) Să se afle valoarea lui P (x ) pentru x — 2 ■3 " — 3100 + 3 " +
+ 1999 - 0,0005 •44*•56.
b) Să se arate că polinomul P(x) nu poate lua valori negative, oricare
ar fi x £ R.
2. Fie polinomul P [x) = x 2 + ax 4- 1 cu a £ R. Să se arate că dacă
acest polinom îndeplineşte condiţia ca P(1 + x) — P{1 — x) pentru orice
x £ R atunci «1 este pătratul unui polinom.
3. Să se calculeze volumul prismei patrulatere regulate ABCDA'B'C'D'
cu latura bazei A B = a şi unghiul dintre MD şi NC' de 60° {M şi N m ij
loacele muchiilor laterale A A ' şi DD').
(Etapa locală, clasa VII, Bucureşti, 1978)
336
Lucrarea nr. 31
1. Fie polinomul P (x) = x 3 ~ (m — î ) x z — 15mx -j- 2m, unde m E R.

a) Să se determine m astfel ca P (x) să se dividă prin x + 2.
b) Să se determine m (m ^ 0) astfel ca P (x) să se dividă prin x — m.
2. a) Dacă 2x + 3 y = 4 -j- 4z şi x y = 3z, să se exprime îuduncţie de z
expresia: E — 4a:2-+ 9 y 2 — 16z2 (x, y, z, numere reale).
b) Să se determine valoarea lui z pentru care E — 0.
3. Pe planul triunghiului echilateral ABC, de latură a, se ridică în A şi B
perpendicularele A M şi BN astfel ca A M — 2BN. Se cere să se afle:
a) Ce fel de triunghi este M C N ?
b) Ce lungime trebuie să aibă B N astfel ca triunghiul MCN să fie drept
unghi c?
4. Există numere reale x pentru care E = — ----- Z— . se anulează?

x 7 — x3 — 64
(Etapa locală, clasa a VU I-a, Cluj-Napoca, 1979)
Lucrarea nr. 32
1. Se dă polinomul A(x) = x 3 — xh — 2x2 -j- 3x — 1 şi un alt polinom B{x)

de gradul 1 000 care are suma coeficienţilor egală cu 200 (x £ R). Se cere:
a) să se calculeze A {—1);
b) să se găsească suma coeficienţilor restului împărţirii lui B{x) la A(x).
2. Se ştie că 4a4 — 4a;4 4- 12x 2y — 9 y2 = 24 şi 2a;2 — 3 y — 2a2 = 8.
Să se calculeze 2a2 2a;2 — 3 y.
3. Fie A, B, C, D patru puncte necoplanare. Printr-un punct M de pe.
segmentul A B se duce un plan paralel cu AC şi BD. Acest plan intersectează
pe BC în Q, pe CD în P şi pe AD în N.
a) Să se arate că patrulaterul MNPQ este paralelogram.
b) în cazul cînd A M = x cm, A B = 5 cm, AC = 12 cm şi BD = 7 cm,
să se exprime cu ajutorul lui x perimetrul patrulaterului MNPQ.
4. Dreptele dx şi d2, perpendiculare şi concurente în punctul A, inter
sectează planul a în 2 puncte diferite. Unghiurile dintre aceste drepte
şi planul a au măsurile de 30° şi respectiv de 45°. Să se calculeze măsura
unghiului dintre planul P şi planul determinat de di şi d2 (distanţa de Ia A
la planul a este egală cu a).
(Etapa locală, clasa a V lII-a, Bucureşti, 1979)
Lucrarea nr. 33
a) (175a:3 - 1) (175a:3 4- 3) - (1975a;3 - l ) 2;
b) \x — 7/)17 + ( y — a;)17 + (a — b)2 — (b — a)2.
2. Să se demonstreze că:
a) P (x) = x17 — 1 este divizibil cu x — 1;
b) 19717 — 1 este divizibil cu 196;
c) 3638 4- 4133 este divizibil cu 7.
337
3. Triunghiul isoscel ABC cu latura BC inclusă într-un plan se proiec
tează pe acesta în triunghiul dreptunghic DBC(%ZD — 90°), cu DC — 5 cm
şi D B -- 13 cm. Să se calculeze lungimile laturilor triunghiului ABC.
4. Rombul ABCD şi pătratul BCEF sînt în plane perpendiculare. .
a) Demonstraţi că segmentele A E şi D F au un punct comun.
b) Dacă N este intersecţia dreptelor AC şi DB, demonstraţi că MN
este perpendiculară pe planul ABCD.
(Etapa locală, clasa a VUI-a, 1981, Bucureşti
Lucrarea nr. 34
1. Se dau mulţimile: A = {n |n £ B şi —3 < n < 6} şi B = {n |?î £ER

şi —5 < n < 2}.
a) Scrieţi, cu ajutorul intervalelor, mulţimile: A, B şi A D B.
b) Precizaţi, enumerînd, elementele mulţimii (A \ B ) Pi N, unde N este
mulţimea
* numerelor naturale. _
2. Găsiţi funcţia pătratică f, ştiind că:
A D = 0; A —1) = —2;
3. Punctele A, B, C, D sînt necoplanare. Un plan a intersectează seg

mentele A B, BC, CD, DA respectiv in punctele M, N, P şi Q. Determinaţi
natura patrulaterului AtNPQ, în fiecare din următoarele cazuri.
a) a.\\AC\ b) a|| AC şi oc|] B D ; c) <t\\AC, ct\\ BD şi AC J_ BD.
4. Hexagonul regulat ABCD EF şi pătratul ABGH sînt in plane diferite
(A B comună). '
a) Cercetaţi dacă: dreptele HG şi ED sînt paralele; dreptele H F şi GC
sînt concurente.
b) In cazul eînd A B = 3 cm si A H _L CD, calculaţi distanta de la G
la HD.
(Etapa pe şcoală, clasa a V llî-a , Bucureşti, 1982)
Lucrarea nr. 35
1. a) Să se determine restul împărţirii polinomului P(x) = a:4 — x 3 +

+ 3a:2 — 1 prin polinomul ( x — i) (x — 2).
2. Se consideră funcţiile:
f: (1,7] R, f(x ) = x + 1 şi
* §■■ [ - 1 0 , 2] - R, g(x) = - x + 3.
#
a) Cercetaţi dacă punctul .4(1, 2) aparţine graficului funcţiei f (graficu
lui funcţiei g );
f(x)
b) Să se determine valorile reale ale lui x, pentru care 4-1—^- > 0.
g(x)
338
3. Fie a un plan şi A, B, C, D patru puncte situate în a. Fie d o dreaptă
perpendiculară pe a, astfel încît d înţeapă planul a în punctul A . Ştiind că
A B — a, BC = a, ABC — 60°, BCD = 90°, se cere să se calculeze distanţa
de la punctul E, situat pe dreapta d, la dreptele BC şi CD, astfel încît
A E = “- ¥ * ■ '
4. Triunghiurile ABC şi A D E sînt în plane diferite şi au mediana A M

comună.
a) Fie P, Q, R, S respectiv mijloacele segmentelor AB, AC, A E şi AD.
Să se cerceteze dacă patrulaterul PQRS este paralelogram.
b) Dacă triunghiurile A BC şi ADE sînt dreptunghice în A şi B M este
înălţime, demonstraţi că patrulaterul BECD este inscriptibil.
(Etapa locală, clasa aJVIII-a, Bucureşti, 1984)
Lucrarea nr. 36
a _\ ^"
1.Rezolvaţi ecu a ţia :-------- = —------- si analizaţi toate cazurile ce pot
x —1 x 4- 1
apărea, atunci cînd,parametrul real a ia diferita valori.
2. Să se arate că : ( — — tl! 4 - f — + l) > 3 , oricare ar fi numerele

l y / )
reale i ^ O , y ^ 0.
3. Să se arate că dacă t este un număr real, pozitiv, subunitar şi
i x = 3 y = 121, atunci ]/ x 2 -j- y z 4- ]/ x 2 + y2 — 6x — 8y + 25 = 5.
4. Să se afle unghiurile triunghiului ABC, pentru care avem:
|a — 3 |+ ]/b — ]/^27 + (c — 6)2 = 0 unde a, b şi c sînt lungimile laturilor
triunghiului, exprimate în cm. în C se ridică o perpendiculară pe planul
triunghiului şi se ia CM = 3 cm. Să se aratecă A MCA s=A ABC. Să se
afle apoi aria triunghiului A B M .
6. Pe planul triunghiului echilateral ABC, A B = a, se ridică perpendi
cularele A A ' şi BB'. Se ştie că B B ' — a. Să se afle A A ', astfel încît:
a) A 'B'C să fie dreptunghic (B' = 90°);
b) A 'B'C să fie isoscel cu A 'B ' == A'C.
(Etapa locală, clasa a VUI-a, jud. Argeş, 1984)
Lucrarea nr. 37
1. ^Rezolvaţi inecuaţia:
(x — 6) (x — 1) ^ 0
X2 — X ,
2. Se ştie că un polinom P(x) se împarte la x — 1 şi se obţine citul Q(x).
a) Verificaţi dacă suma coeficienţilor lui P (x) este P (2) — (>(2).
b) In cazul cînd P(x) — (x2 — 3x 4- l ) 2”1 — (3 — 2x)2n 4- 1, este poli-
nomul Q(x) divizibil cu x — 2? (Q(x) este citul împărţirii lui P(x) la x — 1?
339
22*
3. In planul a se consideră patrulaterul ABCD. M este un punct ce nu
aparţine lui a. Punctele A 1} B 1: C^, Z>i aparţin segmentelor AM , BM, CM
şi respectiv D M în aşa fel, încît AA\BXB, BB^CiC, CCxD\D să fie patrulatere
inscriptibile. Cercetaţi dacă patrulaterele AA\C\C, A A 1D 1D şi BB\DiD
sînt inscriptibile. "
4. Intr-un plan a avem: un pătrat ABCD, iar CM EF şi DMGH, M ^ C D
sînt pătrate în exteriorul lui ABCD. Fie în N, mijlocul segmentului AB,
perpendiculara (d) pe a şi P £ d astfel încît N P = A B = a.'Calculaţi dis
tanţele de la punctul P la centrele de greutate Gi şi Gz ale triunghiurilor
AH F şi respectiv BHF.
(Etapa locală, clasa a VlII-a, Bucureşti, 1985)
Lucrarea nr. 38
2x - 2j (x + l )3
1. Se dă expresia j2+ i +
16a;2
b) Pentru ce valori ale lui x, numere întregi, valoarea expresiei este
număr întreg?
2. Să se determine cel mai mic număr natural x pentru care numărul
întreg a:2 + 2ar — 35 se divide prin 1981.
3. In cubul A BC D A 'B 'C 'D ', M este mijlocul muchiei BB'. Să se de
monstreze că planele AD'C şi MAC sînt perpendiculare.
4. Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDA'B'C'D' şi M, P, Q mijloa
cele muchiilor AB, B'C' şi DC (cele 3 muchii sînt două cîte două necoplanare).
Să se demonstreze că, dacă triunghiul MPQ este echilateral, atunci paraleli
pipedul dat este cub.
(Etapa judeţeană, clasa a V lII-a , Bucureşti, 1981)
Lucrarea nr. 39
1. a) Arătaţi că produsul (a 2 + b2) (x2 + y2) se poate scrie ca o sumă de

două pătrate.
b) Verificaţi dacă F (x ) = ax - fc }n cazul cînd — = — = &,
a 'x + b ' a’ b'
a' £ R*, b' £ R*, i g R .
2. Fie o funcţie f : {0, 1, 2, 3, ..., 99, 100} { —1, 0, 1}. ' * :
a) Demonstraţi că dacă f (0) •f ( l ) •f (2) . . . f (100)^0, atunci f(0) 4 - f{\) -f-
+ A 2) + ••• + /'( 100) 7^ 0 ;
b) Daţhmn exemplu de o funcţie f : (0, 1, 2, ..., 99, 100} -* (—1, 0, 1}
pentru care reciproca afirmaţiei de la punctul a) nu este adevărată.
3. A, B, C, D sînt patru puncte necoplanare. Pe semidreptele CB, A B,

CD. A D se consideră respectiv punctele B', B", D', D " astfel încît:
CB *= B B ’, A B e i B B ", CD = DD', A D m DD".
340
Cercetaţi dacă:
a) Punctele B', B ", D ”, D' sînt vîrfurile unui paralelogram.
b) Mijlocul lui AC, mijlocul lui B 'D ", B şi D sînt vîrfurile unui
paralelogram.
c) Mijlocul lui B'D", mijlocul lui AC şi mijlocul lui BD yjit trei puncte
coliniare.
(Etapa pe sector, clasa a V lII-a, Bucureşti, 1985)
Lucrarea nr. 40
1. Să se afle suma coeficienţilor pOlinoamelor:
(5a:4 - 4)1975; (9a:3 - 8)1876; (1 - 2 x )™
2. Se consideră:
F(x, y)
1 + X2 l + y2
1 - X2 1 - y2
1 4- z2 1 + y*
X y
1 -f- x 2 i + y2
G(x, y) =
1 - X2 1 - y2
--------+ ----------- ;
14-a:2 1 + y'

b) Să se determine toate perechile de numere reale (x, y) pentru care
F (x, y) = G(x, y) = 2.
3. O prismă dreaptă are ca bază un triunghi echilateral cu latura

A B = a şi înălţimea prismei este A A ' = a. Se ia un punct D G A B ;
2
AD — — a şi se duce DE ||BC (E G AC).
3
a) Să se determine intersecţia prismei cu planul a determinat de
dreapta DE şi punctul A'.
b) Să se afle aria acestei intersecţii.
c) Să se afle unghiul diedru format de planele a şi ABC.
4. Se consideră un corp geometric MNABCD, care are ca feţe drept

unghiul ABCD, trapezele A B N M , CD M N şi triunghiurile A D M , BCN.
Dimensiunile dreptunghiului ABCD sînt 8a şi 4a. Prin secţiune cu un plan
paralel cu ABCD s-a obţinut un dreptunghi A'B'C'D' (A' G MA, B' G NB
etc.) de dimensiuni 5a şi 3a. Să se determine lungimile AB, BC, A 'B ', B'C',
M N ştiind că M N < A B. Argumentaţi răspunsul.
(Etapa finală, clasa a V lII-a, 1981)
341
Lucrarea nr. 41
1. Să se rezolve sistemul:
'2 x — y + z — 3 1 2 _ 5
1
2x — y -f- z x + y + z * + y—z
1 x + y + z -f l l _
2x — y + z x + y+ z X+ y~ z
2 _i_ 4 x + y —z + 2
k2 x — y + z ' x 4- y -j- z x 4- y — z
2. Fie polinomul P (x) = x 15 + (m — l ) x 3 — m, eu m £ Z. Să se arate
că P (2) este divizibil cu 7 si să se determine restul împărţirii polinomului
P(x) la (x 2 + x + l ) 2-
3. Fie A B C D A 'B ’C’D ’ un paralelipiped dreptunghic. Un plan ce trece

prin punctul A intersectează muchiile BB', CC' şi JDD', respectiv, în
punctele M, P şi N. Presupunînd A B = 4 [ / 5 , BC = 4 j / 2 , C C = 3 | /15,
să se determine poziţiile punctelor M şi N, astfel ca patrulaterul A M P N să
fie romb, iar lungimile segmentelor M B şi ND să fie exprimate prin numere
naturale.
4. Pe muchiile VA = a, VB = b, VC = c, ale unui tetraedru oarecare

VABC, se iau, respectiv, punctele M, N şi P, astfel încît VM — m, VN — n,
VP = p. Să se arate că raportul volumelor tetraedrelor VM N P si VABC
este mnp - ■
abc
(Etapa finală, clasa a VTII-a, 1983)
Lucrarea nr. 42
1. Fie P (x) = (x — l ) 6 + mx3 + n; m, n £ R. Să se determine m şi re,

astfel încît polinomul să fie divizibil cu re — 2, iar suma coeficienţilor să fie 14.
2. Fie E{x, y) = (x + y)4 5 — x s — yh.

a) Să se descompună în factori E(x, y). \
b) Să se arate că dacă x, y G Z, atunci E este divizibil cu 15.
3. Se consideră cubul ABCDA'B'C'D', de latură a. Să se arate că

planele A ’BD şi CB'D ' sînt paralele şi să se calculeze distanţa dintre ele.
4. Fie un triunghi echilateral ABC, de latură 1, avînd centrul de greu

tate în G.
a) Să se*determine un plan a, trecînd prin SC, astfel ca, notînd cu A'
proiecţia lui A pe «, să rezulte că măsura unghiului BA'C să fie egală cu 90°.
b) Să se arate că dreapta A'G este perpendiculară pe planul A BC şi să
se calculeze lungimea lui A'G.
(Etapa finală, clasa a VUI-a, 1984)
342
Lucrarea nr. 43
1. Să se determine valorile k £ Z astfel Incit A2 - f k — 2 să fie divizibil

cu 2A + 1.
2. Să se arate că polinomul: P = (a;198* - f £1984 + ... + * + I)2 — z 198S
este divizibil cu polinomul Q = te1984 + ... + a; + 1. *'
Generalizare.
3. a) Prin muchia CD a tetraedrului oarecare ABCD se duce planul a
paralel cu muchia opusă A B, iar prin muchia BD se duce planul Ş paralel cu
muchia opusă AC. Să se arate'că dreapta, ce uneşte mijlocul M al muchiei
BC cu mijlocul N al muchiei AD, este paralelă cu planele a şi j3.
b) Se duce un plan oarecare n perpendicular pe dreapta de intersecţie a
planelor a şi (5. Să se arate că proiecţiile A', B\ C', D' ale punctelor A, B, C, D
pe planul« sînt vîrfurile unui paralelogram.
(Etapa finală, clasa a V lII-a, 1985)
IV. 1. EXERCIŢII ŞI PROBLEME PENTRU CERCURILE

DE ELEVI
1. Numerele naturale impare de forma aaa sînt: 111, 333, 555, 777, 999.
Deoarece suma celor două numere naturale căutate este număr natural
impar, rezultă că un termen al sumei este par, iar celălalt impar. Dar, singurul
număr natural, prim, care este cu soţ este 2. Aşadar, se calculează diferenţele
111—2; 333—2; 555—2; 777—2; 999—2. Problema admite trei soluţii:
(2; 109); (2; 331); (2; 997).
2. Cifrele fiind consecutive, există două cazuri:
a) x = m; y — m — 1; z — m — 2, unde m £ {2, 3, ..., 9 } şi relaţia
x y — z + 19 devine: lOm + m — 1 = m — 2 + 19, adică m = 1,8 care
nu convine;
b) x — m; y =* m - f 1; z = m f 2, cu x = 2, y — 3 şi z = 4, adică
numărul este 234, care se scrie 13-18.
3. Numărul fiind divizibil cu 4, trebuie ca yz să fie multiplu de 4 şi

2 + y + z să fie multiplu de 3. Numerele care corespund enunţului sînt:
204 ; 216; 228; 240; 252; 264 ; 276 ; 288.
4. Fie r restul împărţirii lui m ia n. Avem:
ffra-|-re = 6 0 ş i [ m - f n = 60
} m — 3n + r, unde 0 < r < n ( m ~ 3n = r
~ €0 T "
Obţinem: 4n = 60 — r, adică n — -----------, de unde: n = 15 --------
4 4 4
Pentru ca n să fie număr natural, trebuie ca restul r să fie multiplu de 4 ,'
adică r = 4A-
343
Pentru h = O, găsim re = 15; m = 45; r = 0.
Pentru 7c = 1, găsim re = 14; /re — 46; r = 4.
Pentru k = 2, găsim re —- 13; /re = 47; r = 8.
Pentru A: > r, găsim r > re (nu este respectată condiţia din teorema
împărţirii cu rest. în N).
Perechile de numere naturale, care respectă condiţiile problemei, sînt:
(45, 15); (46, 14); (47, 13). ' .
5. Numărul ababab poate fi scris: IO4 •ab -j- IO2 •ab + ab — (IO4 -f-
+ IO2 + 1) •Tb = 100101 •ăb.
A afla cel mai mic, respectiv cel mai mare număr de forma dată, cu
cel mai mic număr posibil de divizori, revine la a afla cel mai mic, respectiv
cel mai mare număr prim de două cifre. Cel mai mic număr prim de două
cifre este 11, deci a = 1 şi 6 = 1; prin urmare numărul dat este de forma
111111; cel mai mare număr prim de două cifre este 97, deci a = 9 şi b = 7,
adică numărul dat are forma 979797.
6. Fie abcd numărul căutat. Deoarece numărul este divizibil cu 4, are

ultima cifră un număr cu soţ sau zero. Deoarece suma a -j- b + c + d este
divizibilă cu 15, înseamnă că a + b + c + d este egală cu 15 sau 30. Întrucît
a + b = c + d, atunci a + b + c + d — 2(c + d), care este număr cu soţ.
înseamnă că a + i - f c + d = 30, sau 2(c -f- d) = 30, adică c + d = 15.
Cum d este număr cu soţ, avem d = 8 şi c = 7, care nu convin, deoarece
numărul 78 nu este divizibil cu 4; sau d = 6 şi c = 9, care convin. Din ipo
teză rezultă: a + b = 15 şi cifrele numărului sînt diferite între ele. Rezultă
că a = 7 şi b = 8, sau a = 8 şi b = 7. Deoarece se cere cel mai "mic număr, -
vom lua a = 7 şi b = 8. Numărul căutat este 7896.
7. a) Numărul A •B = 34 •56 •77 8*•210*- 312 •714 = 3î6 •722 •24 •56 •26 = .
_ 2« . 316.722 . (2 •5 )6 = 24 •3 16 •722 •10® se termină cu 6 zerouri. Ultima
cifră a lui 24 este 6, a lui 316 este 1, iar a lui 722 este 9. Rezultă că
ultima cifră diferită de zero a lui A •B este ultima cifră a produsului
6 •1 •9 = 54, adică 4.

1 . 1 1 1 100
E + + + ■+ ••• + -\-abc.
" t e 2-3 3 -4 4-5 5-6 99-100/ 99
Scriind fiecare fracţie din paranteză ca diferenţă a două fracţii, expresia
devine:
1 1 1
+ ••• +
5~+ 5 6
100-1 100
-j- abc— l'-f-abc.
100 99
Trebuie c a j . - f a + b + c să fie multiplu de 9. Avem numai trei cazuri

posibile: 1 - f a _+ b + c = 9; 1 4- a + b + c = 18 şi 1 + - f b + c .= 27.
Din condiţiile problemei rezultă că:
a — 46 + .1;
c «= 3b - 1.
344
In primul caz avem: 1 + 46 + 1 + 6 - f 36 — 1 = 9, de unde găsim
6 = 1, a = 5, c = 2 .
în al doilea caz avem: 1 + 46 + 1 + 6 + 36 — 1 = 18, de unde găsim
86 = 17, adică i =
8
In cazul al treilea avem: 1 + 4 6 + 1 . + 6 + 3 6 —* i = -27, de unde
28
găsim 8b = 26, adică 6 = — «£ N.
8
Deci numărul cerut este 512.
9. Numărul A poate fi scris sub forma:

A = aaOaa + 600 — 11011 •a + 100-6 = (101 • 109 + 2 ) .a + (109 - 9)-6 =
= 101- 109a + 2a + 1096 - 96 = 109(101a + 6) + 2a — 96.
Deoarece 109(101a + 6) este divizibil cu 109, pentru ca A să fie

divizibil cu' 109 trebuie ca şi 2a — 96 să fie divizibil cu 109.
Deoarece a, 6 g N , 0 < a < 9 ; 0 < 6 < 9, numărul 2a — 96 este divizibil
cu 109 dacă 2a — 96 = 0. Rezultă că a — 9 şi 6 = 2, adică A = 99299.
10. Soluţia I. Ecuaţia din enunţ se mai scrie: (x — 1) (y — 1) = 1. Ca

produsul numerelor naturale x — 1 şi y — 1 să fie 1, trebuie ca:
x— 1= 1 şi y — 1 = 1, adică x= 2, şi y — 2.
1 1
Soluţia II. y— 1 = 1; x— i — ----------;• x= 1 H— —----- . xQ N
y - i ' - y -1
1
d a c ă ----------£ N, atunci 1 este divizibil cu y — 1, deci y — 1 = 1 , adică
y -1
y — 2, de unde rezultă x= 2.
11. Dacă n reprezintă numărul de luni cît trebuie să economisească,

atunci 80a + 40 = 100(a — 2), sau n = 12. Deci suma pentru excursie este
de 1000 lei.
12. X = ( 1 , 2 , 4 , 5 , 7 , 9 , 1 1 ) ; 7 = { 2 , 3 , 5 , 6 , 7 , 8 } ; Z = { 3 , 5 ,8 ,9 ,1 0 , 11).
13. X 1 = (a, 6, c ); X 2 — (a, 6).
14. Presupunem că fracţia ------- este reductibilă. Rezultă că există un

a
număr natural d ^ 1 care împarte exact pe 6 şi pe (6 — a), adică d divide
pe 6 şi pe 6 — a, deci divide şi diferenţa 6 — (6 — a) = a. Rezultă că d
divide a şi 6, ceea ce este absurd, deoarece a şi 6 din ipoteză nu admit
divizori comuni.
15. x = 1
17. Dacă numărul natural de n cifre are cifra unităţilor egală cu zero
înseamnă că numărul admite ca factori pe 2 şi pe 5. Fiind un cub perfect,
numărul dat trebuie să conţină pe 23 şi 53, deci numărul dat va fi divizibil
cu 23 •53, adică cu 1000, deci şi cifrele zecilor şi sutelor sînt tot zero.
345
18. Din inegalităţile între lungimile laturilor triunghiului rezultă:
|i — c \ < a < b +c sau |b — c |< 1 < b 4- c. -
Cum b şi c sînt numere naturale, rezultă că modulul diferenţei lor,

|b — c | este număr natural.
Dar \b — c\ < 1, deci rezultă că \b — c| = 0 sau b — c = 0, adică b = c,
ceea ce înseamnă că triunghiul este isoscel.
19. Notăm cu 1 (un întreg) numărul. Dublul cubului unei treimi din
2 i
numărul dat este — din el. Cubul jumătăţii numărului este — din el.
27 . 8
1 2 11
Rezultă că 88 reprezintă-----------= ------- din număr, de unde se găseşte
8 • 27 8*27
cubul numărului dat: 88 : =8 8 - 8 - 2 7 :11 = 82-33 == 25

6-33 = (23-3)3.
8-27
■" Adică numărul dat este 12.
20.
După reducerea preţurilor, încasările au ajuns la — din cele vechi,
4
. 3
iar numărul vizitatorilor a devenit — din numărul vizitatorilor care au
2
vizitat grădina zoologică înainte de reducere.
5 3 5 2 5
Rezultă că preţul unui bilet redus reprezintă — : — = -------= — din
4 2 4 3 6
5 1 2
preţul iniţial, iar reducerea a fost cu 1 ------- = — , adică de 16 — % . In acest
6 6 . 3
caz preţul biletului a devenit 6 — 16 — 6 = 6 — 1 = 5 lei.

3 100
21. Dacă x, y şiz sînt numerele respective, atunci 2fc — y 4- z;

2y = x + z; 2z = x + y . , Scăzînd primele două relaţii se obţine x = y şi
scăzînd ultimele două relaţii se obţine y — z, deci x — y — z.
22. Fie d cel mai mare divizor comun al numerelor 2n + 1 şi 5n 4- 3.

Rezultă că: 2n + 1 = d-a şi 5n + 3 = d •b, unde d, a, b Q N*. Eliminăm
pe n din eele două relaţii şi obţinem: d •(2b — 5a) = 1. Deoarece a, b Q N*,
rezultă că: 2b — 5a (= Z. Dar cum d £ N* şi 2b — 5a € Z şi produsul
d • (2b — 5a) este egal cu 1, rezultă că ambii factori trebuie să fie egali cu 1,
adică d « 1 şi 26 — 5a = 1. '
Dacă d = 1, rezultă că fracţia ^ esţe ireductibilă pentru orice

5a -ţ- 3
număr natural n, avînd cel mai mare divizor comun al numitorului şi
-numărătorului egal cu 1.
346
4 - 1
23. Numărul
1-2-4 1-2.3-4 1.2.3-4 1.2-3-4 1 - 2 - 3-4
1_________1 _
. Analog putem scrie:
1-2-3 1- 2- 3 - 4
1 1
1-2.3-5 - 1 - 2 - 3-4 1- 2- 3- 4 •5
1 1 1
1-2.3-4-6 1 -2-3- 4 •5 1 -2 -3 - 4 •5 •6
1 1 1
1-2-3 ... 1983-1985 “ 1 -2 -3 ... 1984 1 -2 -3 ... 1984-1985
1 1
1 .2 -3 ... 1984-1985 1 -2 -3 ... 1984-1985
Insumînd relaţiile parte cu parte obţinem:
1 1 1
+ —T n r .- a + - + -----..... +
1 -2-4 1 .2 -3 - 5 1- 2- 3 - 4 - 6 1 -2 -3 ... 1983-1985
1 1 1
+ + +
1 -2 -3 ... 1984-1985 1-2-3 1-2-3-4 1-2-3-4 1-2-3-4-5
1 1 1
+ 4- -• +
1-2-3-4■5 1 •2-3-4 - 5 - 6 1 -2 -3 ... 1984
1 1 1 1
1 -2 -3 ... 1984-1985 1-2-3 ... 1984-1985 1-2-3 6
24. Fie 712 un pătrat perfect, de forma 400****. Rezultă că 4000000 <
< n2 < 4009999, adică 2000 < n < 2002,4. Rezultă că pătratele perfecte
căutate sînt 20002; 20012; 20022.
25. Se deduce,,din enunţ, că 9 3* a > 3 si 9 > b > 2 , deci (10a + b)2 =
= 100a2 + 20ab + b2 > 900 + 120-+ 4 = 1024 si (10a + b)2 = 100a2 +
, + 20aă + b2 < 8100 +_1620 + 8 = 9801.
Aşadar: 1024 < (ab)2 < 9801, deci nu poate avea decît 4 cifre.
26. Fie 1 < ai < a2 < ... < a12 < 144 cele 12 numere naturale. Presu
punem prin absurd că printre ele nu există trei care pot fi lungimile laturilor
unui triunghi. Atunci au loc relaţiile:
a$ > a7 + a2 ^ 1 + 1 = 2;
CI4 ^ a 2 + a 3 3= 1 + 2 = 3;
>03 + a\ 2 + 3 = 5;
> ai + a5 3 + 5 = 8 ;
> «5 + ae 5 + 8 = 13;
a$ > a. + a7 8 + 13 = 21;
a9 ^ a7 + ag ^ 13 + 21 = 34;
a10 ^ a2 + ag ^ 21 + 34 = 55;
an ^ a2 + aô 3^ 34 + 55 = 89;
ai 2 > a10 + an > 55 + 89 = 144, .ceea ce este absurd.
347
27 şi 28. Se procedează analog ca la 26.
29. i n s n c = { 200}.
30. / = A O B D C = {60p - 17 |P e $*}■
re3 — 3re + 2
31. Din x £ Z =>2rc + 1 £ Z şi re3—3 a;4-2£Z, iar £ Z »
2rc + 1
o 2x + 1 |x 3 — 3x +r 2. în
î continuare, să urmărim implicaţiile succesive:
2rr + 1 |re3 - 3x + 2 ] _ f 2rc 4- 1 |2(rc3 - 3x + 2)
U( |=> 2rc + 1 |a:2 4- 6re — 4.
2rc + 1 |2x + 1 j 12 rc _+1_ 1
0^. 1 I|rc
/y*2
2i( 2a; + 1)
Din 2rc + 1 |re2 + 6rc 2re + 1| 2a:2 + 12a: — 8
s. 2a: 4- 1 |Ha: — 8.
2a; 4- 1 I 2re + 1 \2x + l\2x2 + x
Din 2rc + 1 |lire - 8 1 | 2rr + 1 |22re -
2re + l|2re + l J ( 2re + 1 |22re + 11
16
1
=> 2rc 4~ 1 I 27 => 2x 4~ 1 G
£ { - 2 7 , - 9 , - 3 , - 1 , 1, 3, 9, 27}=>A = { - 1 4 , - 5 , - 2 , - 1 , O, 1, 4, 13}.
32. Fie a = 2p + 1, b = 2q + 1, cu p, j g N . Rezultă că a2 + Z>2 —
= 4(p2 + q2) + 4(p + g) + 2 = + 2 =» 2 |a2 + i 2 şi 4 nu divide a2 + b2.
Presupunem, prin reducere la absurd, că ]/a2 4- b2'== —■» unde — este
n n
fracţie ireductibilă. De aici rezultă că: ,
(a2 4- b2)n2 = m2 a \m2 =t> m m - 2rri\, cu mi £ N (1).
înlocuind relaţia (1) în (a2 4- b2)n2 — m2 =t> (a2 4- b2)n2 = 4mf => 2 |n2
=& 2 |n => n = 2nx (2). Din (1) şi (2), rezultă că — este fracţie reducti-
n
bilă, contradicţie ce provine din presupunerea că ] / a 2 4- b2 £ Q. Deci
1 / ^ T b2 « Q.
33. Avem: 3®* - 9 17 = 3 •334 - 9 17 = 3 •33i - (32)17 = 3 •334 - 334 -
= 334(3 - 1) > 234 • 2 = 235.
34. Inegalitatea din enunţ este echivalentă cu:
{y + z)2 4- (z + z)2 + (x + y)2 > ^ -(.x + y + z ) 2* > ( x - y ) 2-i-(y—z)2-j-(z~ x )z ^

O
"35. Pţa;) = rrn 4- a ------ - , x ^ 1, deci:

x —1
P(1 - a) = ( 1 - a ) " 4 - g (1 ~ -a)n-— = (1 - a)" — (1 — fl)n 4- 1 — 1.

(1 - a) - 1
37. Din teorema împărţirii cu rest, P{x) = (x — a) (x 2 — 4rc 4- 5) 4- i?i =
= (x — Z>)(rr2 — 6a; 4- 3) 4- # 2- Deoarece, termenul liber este 1, obţinem:
i?i = 1 4- 5a şi R2 — 1 + 3ă. Egalînd coeficienţii celor două polinoame,
obţinem sistemul: a — b — 2 ; 2a — 36 = — 1, cu a ~ 7 şi 6 = 5, deci poli-
nomul este P {x) — x 3 — Urc2 4- 33rc-4- î. ’
348
38. Condiţia din enunţ se scrie succesiv: 3a;2 — Ix y + 2y2 = 0 '
3a:2 - -7 xy + 2y2 X
= 0 (y* * 0) 7 — + 2 = 0 <9. sau
r y ' y
x 1 1 . x+ y l + 3_
= — şi cum y > x > 0 =>-— -2 .
y 3 y ar x—y 1 —3
39. Pentru n = 2, numărul N — 1 + 2 •3 = 7, care nu este
perfect, Pentru « = 3, obţinem numărul ./V = l + 2 - 3 + 4 - 5*6, care se
termină în cifra 7, deci nu este pătrat perfect. Deoarece toate numerele de
forma 4 •5 -6 ; 7 -8 -9 .1 0 ; 1 1-12 .13-14-15 etc. vor avea factori primi pe 2 şi 5,
acestea vor avea ultima cifră zero. Rezultă că numărul iV = 1 + 2 •3 +
-j- 4 •5 ■•6 + 7 •8 •9 •10 + .... are ultima cifră 7, deci nu este pătrat perfect.
40. Numărul 57" poate fi scris 57” = 5+2+1)" = B-5*3-24-1 = 5*5 M3'2 =
= 5 ■53M2 = 5 •(53)M2 =-- 5 •(125)M2 = 5 •(124 + 1)« 2 = 5 •(31 •4 -p l )^2 =
= 5-(4131 + 1). Rezultă că restul împărţirii lui 57" la 31 este 5.
41. x —— 1 şi y=0 sau x= 1 şi y—2 (vezi ex. 10, pag. 345).
42. x = 0. 43. Vezi ex. 9. 44. a) x £ ;R \ { —2, —1, 1, 2}; f( x) = ^ .>
x -{- 2
b) vezi ex. 3 d) pag. 184. 45. Prin verificare directă sau se scrie f(x) sub o
formă mai convenabilă, de exemplu f(x) = f l H------ -
[
— V—
-— .
x2 — x ) x 2 — x
46. Din inegalitatea x < f(x) + 1 rezultă f{x) > x — 1 (1). Punînd x — 1
în loc de x , în inegalitatea f( x + ! ) < « , se obţine f(x) < x — 1 (2). Din
inegalităţile (1) şi (2), rezultă că f(x) = x — 1.
47. Se notează BC — a, {E } — d1(\AC şi { 5 } = d 1n 5 C . Deoarece
CA^ = 30°, rezultă .4.5 — 2a şi A E — 2M E, fiindcă E A M = C A B = 30°.
Analog se obţine E N =-- 2A E şi, ţinînd seama că A E — 2ME, rezultă că:
E N — 4 ME, de unde M N = NE — ME = 3ME. Utilizînd propoziţia dată
x AM 4 -1 /3 AM 4 -1 /3 AM
in enunţ, ------ = — -L ------- =s-----------------= ---------- 7=— -— 7=— — =>------ =
MB 5 /3 - 4 AM +M B 4 - / 3 + 5 / 3 - 4 AB
= ---- 1+^ = > i l = ---- -2a = . Utilizînd teorema înălţimii

4 /3 . 4 / 3 2 /3
în triunghiul dreptunghic E A N şi ţinînd seama de rezultatele precedente,
se obţine: M N = • Se construieşte CF _L A B , deci P M =2 CF şi
în triunghiul CFB (CFB = 90°) => CF = => iV5 = M V + M P =

= 2a = A 5 .
48. Presupunînd AC == 5 5 => MNPQ romb => 2 cA mnpq = M P-NQ =>
=> c/La b c d = 2 = -MP •V<2. Reciproc, presupunînd că c^ a b c d = N P -N Q =>
=> 2 cA u n p q — N P ■NQ (1). Notînd cu 5 intersecţia diagonalelor N P şi
1 1
NQ => cA mnpq — 2 g&mnq =*•cAmnq — — — MO ■NQ => 4 /5 este
înălţime în triunghiul MNQ => N P _L NQ.
349
49. Se notează — - — k2 (1) şi fie A B B 1A 1 o faţă laterală, O punctul
cAb '
de intersecţie al diagonalelor trapezului A B B 1A 1 şi E F segmentul dus prin O,
n pp2
paralel la A B si A xB i (E £ A A i, F £ B B i). .Atunci — - = ------ (2), dar
cAb
EF = ^ (3). Din relaţiile (2) şi (3), rezultă că: c^b
+ AB cA b (k + l ) 2
4cAb•cA b
deoarece —1 —b = k. în final, rezultă: ^
AB (k l)2 ( ] / cA b A -]/ o tb) 2
50. Intersecţia paralelipipedului cu planul (D N M ) este trapezul DMQN,

unde {()} = N PD BB'. Fie CE _L D N şi, conform teoremei celor trei per
pendiculare, N E J_D N . Aşadar, unghiul căutat este -Ş^NEC.
AC
Avem tg NEC = ----- (1), unde NC = 24 cm. Triunghiurile dreptunghice
EC
EC DC __ A D -D C
CED si MAD fiind asemenea, rezultă c ă ------ —— <=>hC — ------------ Se
AD DN DN
calculează D N = 25 cm, EC — 24 cm şi rezultă, din (1), NEC — 45°
51. a) Fie {O} — AC f) BD. Aplicînd teorema celor trei perpendiculare,

rezultă că EO JL BD şi FO _L BD, deci unghiul planelor (BED ) şi (BFD)
este NCEOF. în trapezul EACF, avem: EOF — 180° — (AOE + FOC). Pe
de altă parte, AO = OC —- a , deci tg AOE — ]/2 şi tg EOA — =p
^ tg :AOE = ctg EOF = tg (90° - FOC) => FOC + EOA = 90° => EOF =
= 180° — 90° = 90°, deci planele suit perpendiculare;
b) Se observă, că poliedrul ABCD EF este compus din tetraedrele ABDE,
BCDF şi BDEF. Rezultă CV = •

O
52. a) Dacă C' şi D' sînt proiecţiile lui C şi D pe planul (a),"iar C"
proiecţia Iui C’ pe A B, rezultă că CC” J_ A B . Avem că:
c c = C C C 30°
9a2
b) cA a b c -d ' — cA a b c d • c o s =
~8~'
53. a) m *= 4 + ( ? T ° ? X T ‘‘f ; « i ) = x ‘ + (2 ~ i ) x -
x2 + (b + a)x -f- ab x2 - (2 + b)x + 2b1
x 2 + {b 4- 2)x 4- 3b
fs(*) — ; f r E \ { - « , - 6 } ; / 2:R \ {2 , 6}; f 3:R \ {2 , - 6 } .
x2 4- (b - 2)x - 2b
350
b) Funcţiile se pot scrie:.
= (* + » )(* -? )_ _ , (l) _ ( z + Z H *_-z * > _ £±2,
(x + b)(x + a ) x + a ‘ (x-2 j(x-b) x-2'
f /x) _ (s -4 -6 )(x + 3 ) _ x + 3
3 ( x + b ) ( x - 2) x — 2'
adică /i, / ‘a, f 3 slnt independente de b.
c) A(»)TaPO + ! / ’2(a!>- 0 ~ ~ ~ ~ • = 0 « > ( x - a ) ( x + 3) +

x + a x —2 x—2
+ (x + 2) (x - f a) = 0, sau x2 — ax -}- 3x — 3a - f x2 + 2x + ax + 2a = 0,,
adică 2x* - f 5x — a =s 0. Punînd condiţia ca o rădăcină să fie 3, rezultă că:
2 •32 + 5 •3 — a = 0<=*2*9 + 15 = a, adică a = 33.
Rezolvînd ecuaţia 2x2 -j- 5x — 33 = 0, obţinem rădăcinile:
X i = 3 ; X g =
- ——11
—— •
•IV.2. INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI LA LUCRĂRILE

PROPUSE’ LA OLIMPIADE ŞI CONCURSURI
DE MATEMATICĂ
Lucrarea nr. 1
1. Dacă a, b, c sînt numere consecutive, atunci avem: b = a + i ;
c =■■ a -f- 2, rezultă ecuaţia: a - f a + a + l + a 4 - 2 = l l , de unde găsim:
a = 2; 6 = 3; c — 4, deci N = 2 234.
2, a) A — 0 ; (fiindcă 10 nu este multiplu de 3);
b) y = 3;
c) A U B = B, A f\ B = 0 ; 0 - 5 = 0 ; B - A = B.
3» Sorin 50 lei; Alin 60 lei; Luminiţa 70 lei; Camelia 80 lei.
4. a) A = {3, 4, 5, 6 }; B = {3, 4}.
b) Nu, deoarece { » , 5 , 6 } M = I W da° ă

I 0 m= 3
şi {n, 3, 4 } \ 5 = { r } unde n 3.
Lucrarea nr. 2
1. a) 1166,11 ;;b ) 600.
2, a) 127; b) 9570,4.
3c Soluţie aritmetică. Dacă lungimea este de două ori mai mare decît
lăţimea, rezultă că în loc de lungime şi lăţime putem considera de trei ori
lăţimea. Cum perimetrul dreptunghiului este de două ori lungimea şi de două
ori lăţimea, rezultă că perimetrul este de 6 ori lăţimea. Deci lăţimea este
144 : 6 = 24 m. Lungimea este 2 •24 = 48 m. Aria dreptunghiului este
48 •24 = 1152 m2. -
351
Soluţie algebrică. Notăm cu x lăţimea dreptunghiului. Lungimea este 2x.
Rezultă ecuaţia: 2(2x + x) — 144 şi se găseşte a; = 24 m, iar 2x — 48 m.
Se calculează aria dreptunghiului şi se găseşte 48 •24 = 1152 m2.
4. a) Observind că putem scoate factor comun pe 945 obţinem:
945(28 + 72) = 945 •100 = 94 500.
b) Dînd factor comun pe a obţinem:
ab -f- ac = a(b + c) = 4 •24 = 96.
Lucrarea nr. 3
1. a) 35112; b) 9250,3; c) 486.

2. 99999.
3. 45860. 4. Indicaţie: vezi problema 3 de la lucrarea nr. 2.
Răspuns: 11664 m2. 5. X = {2, 3, 5, 6, 7 }; Y = {1, 3, 4, 5, 7}. 6. 30m.
Lucrarea nr. 4
1. A = (0, 2, 4, 6, 8 }; B = {1, 3, 5, 7 }; C = {2, 4}.

4 U 5 U C = {0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 }; 4 0 5 0 6 = 0 ; A - (R D C ) = A ;
A - (B U C) = (0, 6, 8 }; A 0 B — C = A 0 B 0 C = 0 .
2. a) 9216 dam2; b) 3 zile. 3. Se reprezintă pe axa numerelor numărul 6.
4. 2 ani; 30 ani; 58 ani.
Lucrarea nr. 5 ,
1. 988 şi 247; 2. X = (1, 2, 3, 4, 5, 6 }; y = (1, 2, 3, 7, 8}.

3. Din echipa de fotbal fac parte Andrei, Barbu, Dan, Tudor, Vasile şi
Zamfir, iar din echipa de volei fac parte Andrei, Tudor şi Mihai.
Lucrarea nr. 6
1. a) 2 1 ; b) 2 2. 3465; 3960.
2 7
3. 122 kg; 244 kg; 246 kg. 4. 200.
Lucrarea nr. 7
1. a) - 7 ; b) - 1 8 400; c) -1 2 8 .
2. Cel mai mic număr întreg de trei cifre este —999.
- 9 9 9 + 9 999 = 9000.
3. Triunghiurile F A D şi EBC sint congruente avînd: A F ~ E B ;
F A D = EBC şi A D = BC, de unde rezultă: F D ss EC.
352
4. Triunghiul A M D este isoscel şi rezultă că B A D — 30° şi A C B = 30°.
Triunghiul A D C este dreptunghic, iar A D se opune unghiului A C D ,c a r e are
30°, deci A D are lungimea egală cu jumătate din lungimea lui A C , adică
A D = 5 cm.
lucrarea nr. 8 m
1. a) 140 lei; h) 80 iei; 18 lei; 18 lei; 24 lei. 2. a) 84°; 40°; 56°; b) 70
şi 110°. .*
Lucrarea nr. 9
1. Pentru k număr p a r, expresia are valoarea —1, iar pentru
k număr im par, expresia are valoarea 1.
2. (x + y)(x + 7).
3 . 6a + 3b = 3 (2a + b) care este divizibil cu 3 pentru n, i £ Z.
4. 3 5 ° ; 85°. 5. Rezultă din congruenta triunghiurilor OAC si OBC.
6. 1935 şi 1980.
7. 3M = 3217 = (32)17 = 917.
2S1 = 23-17 = (23)17 = 817 şi cum 917 > 817, rezultă că 3®* > 2B1.
Lucrarea nr. 10
1. a) 72; b) — .
6
2. a) 5,83; b) Pentru ca numărul să fie divizibil cu 6, trebuie să fie par şi
suma cifrelor,luate ca simple unităţi,să fie divizibilă cu 3. Cum primele 3 cifre
vor fi egale cu 9, rezultă că ultima cifră trebuie să fie 6. Deci numărul este
9996. Rezultă că suma este — 2435 + 9996 = 7561.
3 . ^C.AOC = >£BOC, avînd fiecare măsura de 120° : 2 = 60°. Dacă
OM şi ON sînt bisectoarele unghiurilor AOC şi COB, atunci MOC şi Ş^NOC
au măsurile de 60° : 2 = 30°. Rezultă că măsura unghiului MON este de
30° + 30° = 60°.
4. Dacă M este mijlocul lui A B ,rezultă că MA = MB. Analog arătăm
PA PC. Deoare*ce A B == AC, rezultă că M B = PC (ca jumătăţi de seg
mente congruente). ŞÂBC = ^ A C B {A A B C isoscel). Dar BD = CE.
Rezultă că A M B D A P C E (L.U.L.).
b) Deoarece. A M B D = A P C E , rezultă că Ş^MBD = ^JCPE, de
unde ^ A M D e= ^ A P E (ca suplemente de unghiuri congruente). .Dar
A M s* A P şi MD sa P E (demonstrat la punctul a). Rezultă că A AM D =
=3 A A P E (caz L.U.L.) de unde ^ MDA = PEA.
’ > Lucrarea nr. 11
1. B F şi CG sînt bisectoare exterioare ale triunghiului A BC şi prin punc

tul lor de intersecţie M trece şi bisectoarea interioară a unghiului A.
17
2- E mas = — . 3. (pi) adevărată; (p2) adevărată; (p3) adevărată; {pt)
f alsă; (p5) adevărată. 4. x = 3,6.
353
23 “ Probleme de matematică pentru gimnaziu
Lucrarea nr. 12
1. a) a + 36 + 1; b) - 9 .
_ *-
2. a) Din congruenţa triunghiurilor B A E şi BAC, rezultă BE — DC.
b) Se arată că măsura unghiului BFC este 120°.
3. a) 0 ; b) 0.
Lucrarea nr. 13
a 3 8a 8 -3 4 8a - 3b 4~5 -1
b 10 3b 3 -1 0 5 3b
8a — 3b -1 1
6b 2 -5 10'
2 g _ f 2 dacă n este par

l 0 dacă n este impar.
3. 600 ha cu grîu; 100 ha cu ovăz; 200 ha cu orz; 400 ha cu secară.
Lucrarea nr. 14
i. „ B + | ş £ i + i g _ i g + 2 1^) _ « + » / »
6 V 1 4 6
12 + 3 1 / 6 - 2 1 /6 + 24 1 /6 12 + 25 j / 6 •12
- 2.
12 1 2 + 25 ] / 6
b) 10,75 — 3 - — + m = 7,75 - 7,75 + m = m.

4
2. a) 4a; — 4 = 3 s 4# — 3 s = 4; x = 4.
b) as — :r = 2a — 2, s(a — 1) = 2a — 2.
Dacă a — 1 = 0, adică a — 1, ecuaţia devine identitate, deci are soluţie
pentru orice î £ E . Dacă a — 1 ^ 0 , adică a ^ 1, rezultă x = 2.
3. Deoarece ZtE || şi A P ||A B, rezultă că patrulaterul BDEF este

paralelogram, deci BD — E F = 10 cm. în triunghiul ABC, E F ||AB, rezultă,
conform teoremei fundamentale a asemănării, că: A A BC ~ A EFC =>
A B _ AC BC
Deoarece A B = A D + DB — 5 cm + 10 cm — 15 cm,
** EF ~ EC ~ FC '
. . IST 18 21
putem scrie — = —
10 EC ~ FC *
După efectuarea calculului obţinem că: EC = 12 cm,iar FC == 14 cm.
Perimetrul este E F + FC + CE = 10 + 14 + 12 = 36 cm.
354
4. Metoda 1
Din ipoteză avem că M N ||AC şi, aplicînd
în triunghiul BAC treorema lui Thales, avem:
MB _ N B .
AB C B 1
De asemenea avem că N P || BD ş i, aplicînd
în triunghiul CBD teorema lui Thales, avem:
( 2)
CB CD
apoi avem că PQ ||AC şi,aplicînd în triunghiul CD A
PD QD
teorema fundamentală a asemănării, obţinem' — = - — (3). Din (1),
- CD AD
(2), (3) obţinem: Cu această proporţie relativă la QM în triun
ghiul D A B obţinem că QM ||D B (4) (reciproca teoremei lui Thales). Dar

iW|| BD (din ipoteză), deci DB\\ P N (5). Din (4) şi (5) rezultă Q M ||P N (6).
Asemănător din M N Â C şi PQ\\AC, obţinem că MN\\PQ (7). Din relaţiile
(6) şi (7) rezultă că patrulaterul M N PQ este paralelogram. Din asemănarea
BN MN BN
triunghiurilor M B N si A B C avem -----= ------->adică M N = 2R - ----- (8).
BC AC BC -
NC NP
Din asemănarea triunghiurilor N C P şi BCD avem------- = -------, adică N P =
BC BD
= 2 R ■ -----. Avem MN + N P = 2R -------- ------- = 2 R ------- —------- =
BC \BC BC) BC
= 2 R •— = 2 R. Perimetrul este: 2(M N + N P ) = 2 •2R = 47?.
BC
Metoda a II-a
Notăm cu S şi P intersecţiile lui BD ou MN, respectiv PQ, iar cu O
centrul cercului. Din faptul că SN ||P T şi N P ||BD, rezultă că patrulaterul
S N P T este paralelogram, deci SN = TP (1). Mediana OB împarte segmentul
MN, paralel cu latura AC a triunghiului A B C , în segmentele congruente
SN = SM (2). Asemănător, mediana DO împarte pe QP în P T = TQ (3).
Din (1), (2) şi (3) obţinem'S M = TQ. Cum SM || TQ, rezultă că şi patrulaterul
MSTQ este paralelogram, deci MQ ||D B etc. Pentru perimetru putem folosi
faptul că într-un triunghi dreptunghic mediana corespunzătoare ipotenuzei
este cît jumătate din ipoteruză. Avem FC e= N F = F P = A E = ME = EQ
(am folosit faptul că P N = QM şi am notat cu E şi F intersecţiile lui AC cu
MQ, respectiv N P). Avem M N 4- P N = EF 4- FC — A E = AC — IR ,
deci perimetrul este 2(M N -f- PN ) = 2 * 2 R = 4R.
Lucrarea nr. 15
1. a) Folosind proprietăţile radicalilor găsim E = 21.
b) Fin) = (2)n + (~ 2)"’ = (2)n + (—! ) " '( 2 ) " (2)"1 + 1 - 1 ) "
(2)n (2)" (2)n
4- ( - 1 ) " = | 1 + 1 = 2 pentru n = par
[ 1 — 1 = 0 pentru n = impar.
l
355
23*
2. Dacă a — O, ecuaţia a doua nu are soluţii, deci ecuaţiile nu pot avea
rădăcini comune. Pentru s £ K \ { 0 } ecuaţiile admit respectiv soluţiile
1 • . 1
Ti = 0, x 2 — 1 ------- şi Xi = x 2, dacă şi numai dacă 1 ---------- = 0 , adică
'2 a 2a
1
a — —.
2
3. Rezultă imediat BC — 10 cm. Centrul cercului circumscris triun
ghiului A BC este mijlocul O al ipotenuzei BC. Rezultă că mediana
A B •AC v
zl<9 = 5 cm. Dar A D = --------------, adică A D = 4,8 cm. DO—52—4,82= 1,4.
BC
4. a) BO -= OD, BM = PD şi MBO = OSD => A B O M = A D O P

(caz L.U.L.), deci BOM = POD, adică semidreptele 1 /0 şi OP sînt în
prelungire.
b) MQ este linie mijlocie în A ABD. Rezultă că MQ ||ND. Dar şi
SQ j| BD, Q £ MQ, Q £ SQ. Rezultă că dreptele MQ şi SQ coincid (conform
axiomei lui Euclid)
{S} = SQ fi A B şi MQ fi A B = {/¥}.
Lucrarea nr. 16
1. a) Folosind formulele de calcul prescurtat, din formulele celor două

medii obţinem:
z + y _ ( 2 — l / 3 ) 2 + (2 + l / 3 ) 2_ 4 - 4 ] / 3 + 3 + 4 + 4 l / 3 - F 3 14 „
ma~ 2 2 - ~ 2 “ T ’
= l /(2 - j / 3 ) 2(2 + K 3 ? - (2 - K § ) (2 + K 3 ) - 4 - 3 = 1.
Se observă că, deşi x şi y sînt iraţionale, atît media lor aritmetică cît
şi geometrică sînt numere raţionale. Pentru numere de forma x = ( A — 1 /i? )2
şi y = {A + V B ) 2, unde A, B £ (>, B > 0, rezultă că x -f- y — 2(^42+ B );
x y — (A 2 — B )2, adică atît media aritmetică cît şi geometrică a numerelor
x, y sînt numere raţionale.
b) Cunoaştem că (—1)% = 1, ( — l ) 2ft+1 = —1 pentru orice k - £ N.
Suma se poate scrie: 1 — 2 + 3 — 4 -j-*5 - 6 + 7 - 8 + ... — 1982 -f-
+ 1983 — 1984. Grupînd termenii sumei doi cîte doi obţinem: ( 1 - 2 )4 -
+ (3 - 4) - f (4 - 5) + ... + (1981-1982) + (1983-1984) = - 1 + ( - 1 ) +
-1- ( —1) + ••• + (—1) + (—1)- Cum termenii au fost grupaţi cîte doi ,şi în
total avem 1984 termeni, rezultă că ( —1) va fi luat de 1984 : 2 = 992,
adică rezultatul însumării va fi — 992.
Observaţie. însumarea poate fi generalizată pentru n numere, considerînd
cazurile cind n este par sau impar. Notînd cu Sn o astfel de sumă, se obţine:
—— pentru n par
=
n+ 1
pentru n impar.
2
356 '
2. Pentru funcţia f : A -* B, A c R, înlocuind in legea de corespon
denţă a funcţiei f pe x succesiv cu toate elementele din domeniu, găsim
mulţimea valorilor funcţiei, notată f(A ), astfel:
f ( ] / 2 ) = 1 / 2 - J /2 + 6 = 8; = 1 /2 •( - / 3 ) + 6. = - / 6 + 6;
f ( - 1) = ~ K 2 + 6; r ( K 2 - 1 /3 ) = 1 /2 (1 /2 - ^3) + 6 =
= 2 — ţ / 6 + 6 = 8 - 1 / 6 ; / ( 1 — 1 /3 ) = j / 2 (1 — 1 /3 ) + 6 = 1 /2 — j / 6 + 6.
Propoziţiile £ fi Q = 0 şi E —Q = 0 sînt false, fiindcă f ( ] / 2 ) g Q.
3. a) Deoarece arcul mic ^45 are măsura de 60° şi Ă C B este unghi

înscris în cerc, subîntinzînd arcul mic A B, rezultă că A CB = 30°. Dar A CB
este unghi exterior triunghiului isoscel BCD şi rezultă că: ACB = CBD +
b) Fie E punctul unde tangenta la cerc intersectează pe BL. In triun-

ghiul dreptunghic BCE avem BCE — 90° — CBE — 90° — 15° = 75°. Dar .
unghiul BCE este unghi înscris în cerc (BC coardă şi CE tangentă). Rezultă
că BC = 2 BCE = 2 •75° = 150°. Rezultă că BAC = 75°, iar ABC =
= 180° - (30° - 75°) = 75°.
N
Fig. IV .2 .2 Fig. IY .2 .3
4. a) Se ştie că tangentele duse dintr-un punct exterior la cerc sînt

congruente. Deci A N = BN = 10 cm. Dar şi AQ == MQ şi BP MP.
Perimetrul triunghiului NPQ este N Q + Q P + P N = N Q + <2i!/+ MP + P N —
= NQ + QA + P B + N P = N A + N B = 10 + 10 = 20 cm.
b) Se observă uşor că OQ _L A M şi OP _]_ MB, deci patrulaterul OBMS
este inscriptibil (ORM + OSM = 180°). Rezultă că MOR = MSIÎ (1).
Triunghiul OMQ este dreptunghic şi MQO = 90° — MO& — 90° — MOQ (2).
In patrulaterul PQRS avem:
PQO + PSR = MQO + P SR = 90° - MOQ 4- 90° + MSR = 90° + 90° = 180°.
(Am ţinut cont de relaţiile (1) şi (2)).
Lucrarea nr. 17
1. a) Egalitatea se mai scrie 322-1024 = 32S2x , de unde x = 64.

b) Intr-un triunghi dreptunghic mijloacele înălţimilor se află pe linia
mijlocie paralelă cu ipotenuza.
c) Din = — = — = — si BC = 10 cm, rezultă BD = 4 cm

DC AC 9 3 6
şi DC - 6 cm.
2. a) Prin fiecare punct trec 100 de drepte şi cum fiecare dreaptă este
101•100
numărată de două ori, rezultă că există ------ ----- = 5050 drepte. Numărul
minim (diferit de 1) de drepte determinate de 101 puncte este 101 şi se obţine

atunci cînd 100 de puncte sînt coliniare, iar cel de al 101-lea punct nu se află
pe dreapta celor 100 de puncte.
b) S = - 3 ( 1 - 2 + 3 - 4 + 5 - 6 + ... + 41 - 42 + 43) =
= —3(—21 + 43) = - 6 6 .
3. Se rezolvă ecuaţia f(x ) = x. Se obţin punctele A (2,2) şi 5(3,3).
Observaţie: Punctele 2 şi 3 se numesc puncte fixe ale funcţiei f.
4. Punctele 5 , E, D, C se află pe cercul de diametru BC. Cum ED este

coardă în acest cerc, rezultă că M este mijlocul lui BC şi M B , ME, M D, MC
sînt raze în acelaşi cerc. Deducem că unghiul E M B are 180° — 2 ^ B , unghiul
DMC are 180° — 2 ŞQC şi deci unghiul EM D are 60°, deoarece B + C = 120°
şi EM D = 180° - [360° - 2 (5 + C) = - 180° + 2 •120° = 60°.
Lucrarea nr. 18
1. a) Numărul N poate fi scris sub forma:

N = n4 + 2n3 + n2 + n2 + 2n + 1 = (n2 + n)2 + (n + l ) 2 > (n2 + n)2
şi prima inegalitate este demonstrată.

A doua inegalitate, adică
n4 + 2n3 + 2n2 + 2n + 1 < n4 + n2 + 1 + 2n3 + 2n2 + 2n,
este evidentă.
b) Deoarece N este număr natural şi este cuprins între pătratele a două
numere naturale consecutive, nu poate fi pătrat perfect.
358
Rezolvînd ecuaţiile, găsim: m — — 1 şi n = 3.
j, P (x) _ (2x — 1) (x2 + x + 1) _ 2x — 1

Q(x) (2x + 1) (x2 + x + 1) 2x + 1
3. a) Fie A punctul fixat pe cercul dat. Cu o deschidere de compa

egală cu raza cercului cu vîrful în A, aflăm punctul M, apoi în acelaşi sens
cu vîrful în M şi N aflăm respectiv punctele N şi C. Punctul C este diame
tral opus lui A.
b) Cu o deschidere de compas egală cu A M = MC = R { / 3 şi vîrful
compasului în A, apoi în C, trasăm două arce de cerc, care se inter
sectează în E. Cu vîrful compasului în A sau C şi cu deschiderea egală
cu OE, trasăm două arce de cerc, care intersectează cercul dat în punc
tele B şi D. Punctele A, B, C, D sînt vîrfurile pătratului ce trebuia
determinat, deoarece A E = CE = R |/3 ( A EAC este isoscel) şi EO —
— R ]/ 2 (/\ 0A E este dreptunghic cu OA = R şi A E = R J /3 ).
Lucrarea nr. 19
1. Amplificăm fiecare fracţie respectiv cu ţ / 2 — 1; ]/ 3 — ţ / 2 ;

ţ / 4 — J /3 şi rezultă:
lu 1 , 1 ]/ 2 - 1
|/ 2 + 1 + j/ 3 + 1/2 ^ 1/ 4 + 1/ 3 “ ( 1/2 + 1) 0 / 2 - 1) +
, 1 /3 -K j _ , 1 / 4 - 1 /3 __________ j / 2 - 1
( 1 / 3 + 1 /2 ) ( 1 / 3 — 1 /2 ) ( 1 / 4 + 1 /3 ) ( 1 / 4 - J /3 ) 2 -1 ^
+ ~ 3 - y ~ + = 1/2 - 1 +1/3 - K 2 + -1 /3 =
= —1 + 2 = 1,
%
care, fiind natural, este ai raţional.
2. a) Fie ab numărul dat cu a, ă numere naturale mai mici sau egale cu

9 şi a ^ 0. Scriem numărul sub/orm ă zecimală: ab = 10a + b. Ţinînd cont
de ipoteză, avem: 2-a-b = ab (1), deci numărul dat este număr par, adică
b £ (0, 2, 4, 6, 8}. Relaţia (1) poate fi scrisă: 2ab = 10a + b (2).
359
Dind lui b pe rînd valorile mulţimii {0, 2, 4, 6, 8} obţinem:
pentru b — 0, a — 0 nu convine;
1
pentru b — 2, a — ------ - £ N;
3
pentru b = 4, a — —2 £ N;
pentru b — 6, a = 3 £ îf, deci numărul ab = 36; •
4
pentru b — 8, a — — g N .
Notă: Relaţia (2) poate fi scrisă şi sub alte forme, ca: b(2a — 1) = 10a
sau 2a{b — 5) — b, şi făcînd diverse observaţii asupra acestor forme găsirii
acelaşi rezultat, adică numărul 36.
b) Ecuaţia se mai poate scrie:
2a2- a - ]/r 2x = £ -f- 1 => 2a2 — î — a l/ 2 x + x => x (1 + a 2) — 2a2 — 1,
_ _ _i
Cazul I. Pentru 1 + a ] / 2 = 0, adică a =
2
ecuaţia se poate scrie:
V
(1 -f- a j/ 2 )x = (1 - f l / 2 a ) ( ] / 2a — 1), adică 0 -x = 0 ( [/2 a — 1),.
care este verificată pentru orice x £ R.
_ p
Cazul II. Pentru 1 + a ]/ 2 ^ 0, adică a ------— , ecuaţia devine:
* = (c.K 2 1) (a 1/2 + 1) ad.că 2-1.

aV 2 + 1
3. a) Deoarece D E şi D F sînt
mediane respectiv în triunghiurile
1 1
dreptunghice A D B si ADC, rezultă că: DE — — A B si D F = — AC. Dar
2 2
şi A E = ^ -A B şi A F = — AC. Rezultă'că DE = A E si D F = AF, de
2 2 ’
unde rezultă A DEF = l\AEF. Cum unghiul A este drept, rezultă că şi
unghiul E D F este drept. -
b) Să studiem cazurile cînd unghiul drept se găseşte în punctele E sau F.
Fie M piciorul perpendicularei coborîte din E pe BC. Avem EM J_ EF.
Cum E este riiijlocul lui A B , rezultă că E M este linie mijlocie în triun-
1
ghiul ABD , de unde rezultă că E M — — AD, adică o catetă a triunghiului EMF
2
are ca măsură jumătate din măsura înălţimii, corespunzătoare ipotenuzei
triunghiului dreptunghic A B C , şi cu jumătate din măsura unei catete, deci
triunghiul E M F nu este asemenea cu triunghiul ABC. Analog se demonstrează
că triunghiul E M F dreptunghic în F nu este asemenea cu triunghiul ABC.
Să studiem cazul cînd unghiul drept este în M. La punctul a) s-a demon
strat cazul cînd M = D. Această situaţie a corespuns faptului că FED = ABC.
Considerăm caz^l cînd F E M = ABC. Observăm că EM\\ AC şi cum E este
mijlocul lui A B, rezultă că M este mijlocul lui BC, adică MF este linie mijlocie
în triunghiul A BC şi este paralelă cu AB. Rezultă că BAC = F M E (unghiuri,
cu laturile paralele) şi deci A ABC ~ A MFE, iar M este mijlocul ipotenuzei.
360
4. Notăm cu M şi N punctele de tangenţă. OM _L AB, deci A OMB est
dreptunghic în M {O centrul semicercului). j\.OMB ~ /\CAB (sînt drept-
unghice şi au unghiul cu vîrful în B comun). Obţinem: = sau
BC AC
O S r
-----= — (1). Analog se arată că A ONC ~ A BAC, de unde rezultă
BC b
o c7 ' r
— = — (2). Însumînd membru cu membru relaţiile (1) şi (2) rezultă:
BC c
OB
BC
OC
BC
r r OB + OC
= — + - — sa u --------------
b c BC
,. wBC
-'■(!+f)
, adica---- = r
BC
deci 1 = r [ — + — de unde: — = — + — .
* \ b c ) r b c
Notă: Se mai poate da o soluţie cu ajutorul ariilor triunghiurilor AOB,
AOC şi ABC.
Lucrarea nr. 20
1. a) P {x) şi E {x) pot fi scrise astfel:
P (x) = x(x — 1) — 1 şi E{x) — [x (x — l ) ] 1985
_ 1+ /5 f l +.1/5 O 1 4- 1/5 -1 + / 5
-1 =
2 l 2 ) 2 2
_ 5 - l 1 A.
• " 4 °; -
|I»oO
[1 + 1/5 f i + 1/ 5 A ]1985 f l + j/5 -1 + / 5 ]
b) E (x )=
2 { 2- 'JJ L 2 2 J
1985
= (W )
_ ^1985 __ ^
2. x2 = [ / 2 ( 2 - 3)] = 2 ( 2 — ] / 3 ) ;
,/ y2 = (1 - V W = 1 - 2 / 3 + 3 = 4 - 2 1/3 = 2 ( 2 - / 3 ) .
a) Se observă că x 2 — y 2.
b) Deoarece x 2 — y 2 = 0, rezultă că (x + y) (x — y) = 0.
Deoarece x > 0 şi y < 0, rezultă că a; — y = a: + (— y) > 0 şi deci
x + y = 0.
3. a) Fie {F } = +Z> fi FF. Rezultă că Z)F este linie mijlocie în triun
ghiul BEC, adică D F ||EC sau EC ||AD.
b) Deoarece A D _L BE şi AD jj EC, rezultă că BE A EC, adică
BEC = 90°. Dar şi BAC = 90° şi deci patrulaterul ABCE este inscriptibil
(unghiurile formate de diagonale cu laturile opuse sînt congruente).
361
4. Aplicînd teorema înălţimii în triunghiurile dreptunghice BB"C si
BC'C obţinem: C'C"2 = BC" •C"C şi B 'B "2 = B"C • B"B.
Dar C C " = B 'B " si rezultă că: BC" - C " C B " C • B "B sau:
R C ' •( C 'R ' 4 B"C) = R 'C (R "C ' + C ’ B), adică B C . C B " 4 R C '.R 'C = =
= R 'C • R 'C ' + R 'C • B C ", de unde: BC" • C 'R ' = R 'C • R 'C " şi deci:
BC" = B ”C. Rezultă că şi R R " = CC", de unde rezultă că A B B fB " &&
= A C C C " => R R ' s CC", deci triunghiul A R C este isoscel. Dacă BAC
este unghi drept, atunci B ' = C' = A şi B " = C ". în acest caz avem
R 'R ' = C C ", fără ca triunghiul A R C să fie isoscel.
Se va analiza şi cazul în care triunghiut are un unghi obtuz.
Lucrarea nr. 21
1. Expresia E(x) se mai poate scrie:

E {x) = x 3 4* ax2 -f- x 2 4 ax 4- bx -f- b 4 1 = x 3 4 ax2 -j- bx 4 x 2 -1- ax -f-
4 b 4 1 = x (x 2 + ax + b) + (x 2 4 ax 4 b) 4 1.
Ţinînd seama de condiţia din ipoteză că x 2 4 ax 4 b = 0, obţinem:
E(x) = x •0 4 0 + 1 = 1.
2. Cunoaştem că unghiul BM C este drept, deci triunghiul BM C este
dreptunghic şi găsim M B = BC sau = i — . Dar sin MCB =

2 BC 2
MB 1 /2
= -g Q — ^ 2 ~ ’ deci ŞZ.MCB — 45°. Rezultă că triunghiul MBC este
dreptunghic şi isoscel, deci I R = MC. Dar M este picioruLperpendicularei
din„ A pe a, deci A M _L a. Cum A 4 / J_ AfR şi A Af J_ AfC, rezultă:
C A M B = C A MC, de unde găsim A R = AC. Dar şi AC a i RC (din ipoteză),
doci triunghiul ARC este echilateral, şi unghiurile lui au 60°. Cunoaştem că
unghiul BCN este drept, deci NC _L RC. Deoarece punctul N este piciorul
perpendicularei dusă din D pe a, rezultă D N J_ a. Folosind teorema celor trei
perpendiculare şi faptul că NC _L BC, rezultă că., DC _L RC, adică triunghiul
BCD este dreptunghic în C. Dar RC = CD (din ipoteză), deci triunghiul BDC
este dreptunghic si isoscel, iar unghiurile sale BCD, CD B si B B C sînt respectiv
de £0°; 45°; 45°.’
3. Funcţia, care are reprezentarea grafică segmentul AR, este de forma:
fi : [ —2, 0] -►[0, 2], fi(x) = ax 4 b cu a, b £ It, a 4 0.
Deoarece punctele A şi R aparţin graficului funcţiei, trebuie ca, coordonatele

acestora să verifice ecuaţia dreptei, adică:
f f i { —2) = 0 —2a 4 b = 0
, adică deci a = 1 şi B = 2,
1 fi(0) - 2 b= 2
* 1 —
iar fi{x) = x 4 2-
Analog funcţia, care are reprezentarea grafică segmentul RC, va fi de
forma: f 2: [0, 2] -»• [0, 2], f 2(x) = cx 4 d cu c, d £ R; c ^ 0. Prin acelaşi
procedeu găsim c = —1 şi d = 2, adică f x(x) — —x 4 2.
362
Funcţia căutată este f: [ —2, 2] -* [O, 2], de unde
x + 2, dacă x £ [ —2, 0],
f(x) =
—x + 2, dacă x £ (O, 2).
b) Triunghiurile .40Z? şi BOC sînt dreptunghice isoscele şi congruente
avînd lungimile laturilor AO, OB şi OC egale cu 2, deci A B , BC vor avea
lungimile egale cu 2 j / 2 , iar AC va avea lungimea egal3*cu 4.
4. Numărul vîrfurilor poligonului regulat fiind par, rezultă că A 2A 5
este diametrul cercului, adică punctele A 2, O, A s2 sint coliniare. în & A 2M A 52
avem: OM = OA 2 = OA52, deci OM este mediană şi este egală cu jumătate
din latura A 2A 52. Rezultă că A A 2M A52 este dreptunghic în M si
^ A 2M A52 = 90°.
Lucrarea nr. 22
1. a) m = 3. c) x £ ( — oo, 0] U + o o j.
2. Numerele 5n + 8, n £ N au ultima cifră 8 sau 3 şi deci nu sînt pătrate

p erfecte.
3. a) x mix = 0; b) a;min = 101; c) 0; d) 5 050 pentru x = 0 şi —5 050
pentru x = 101; e) Pentru x = 0, P = 1 •2 •3 ... •100 iar pentru x = 101,
P' = ( - 1 0 0 ) •( - 9 9 ) ... ( - 2 ) • ( - 1 ) = ( - l) io o •100 •99- ... -2 •1 = 100 •
•99- ... •2 •1 = 1 •2 ■3 •(—100) = P, deci produsul este acelaşi pentru x = 0
şi x = 101; f) 0.
Lucrarea nr. 23
1. a) Vezi ex. 9 d) pag. 122.

b) Folosind rezultatul de la punctul a) re: uită
o 4+ 5 1 5+6 1 11 + 12 1 _ '
2 9 2 11 2 23
2. a) n = / ( 3 - / 2 ) 2 + f (2 - J /3 )2 + =
= 3 - j/2 + 2 - | /3 + 1 / 3 + j / 2 = 5.
b) S = 2 500 = 22 •54 şi S are 15 divizori naturali.
3. Se ţine seama de faptul că M N este mediatoarea segmentului AA'.
4. a) Notînd cu 2x lungimea bazei mici şi cu 2 y lungimea bazei mari,
obţinem sistemul:
15
x + y — 30 x — —
2
• cu soluţia
45’
y 3
Deci trapeze' are baza mică de lungime 15 cm, baza mare de lungime
45 cm, iar laturile neparalele au fiecare luhgimea egală cu 30 cm.
363
Măsurile unghiurilor de la baza mare sînt de 60°.
b) Notînd cu P punctul de intersecţie a diagonalelor, avem O A +O C > AC
şi OB + OD > BD, de unde OA + OC 4- QB - f OD > Au'A- BD. Egalitatea
are loc atunci cind O P.
Lucrarea nr. 24
1. a) Polinomul poate fi scris sub forma: (x — 2)[{x —- 2)3 + (£ — 2)2 +

+ x - 2 + i] = ( x - 2 ) l ( x - 2 ) z ( x - 2 + l) + x - 1] = ( x - 2) (x -
- l ) [ ( s - 2)2 + 1] = {x - 2) (x - 1) (x 2 - kx + 5).
b) Pentru n — 2k (număr, par), k £ N*, numărul devine:
2 •2ft — 1 + 3(—l ) 2*-1 = 4& — 1 -j- 3 (—1) — i k — l — 3 = 4& — 4 = 4(& — 1)
şi deci numărul \2n—1 + 3 (—l ) n~1]:4=4(A:—1) :4= /c—1, care este număr întreg.
Pentru n = 2Jc — 1 (număr impar), k £ N*, numărul devine:
[2(2k — 1) — 1 + 3 •(—l ) 2*"1-1] = Ek — 3 -f- 3 = Ek şi deci numărul
[2n — 1 + 3 (—l ) n_1] : 4 = ik : 4 = k şi rezultă că numărul dat este întreg,
dacă n £ N*.
2. a) Vom arăta că numărul A -f- A, unde 2 < & < a + 1, nu este
prim. într-adevăr: A -f- k = 2 •3 •4 •5 ... (k — 1) k{k -f- 1 )... a (a + 1) - f k =
= k\2 •3 •4 •5 ... {k — 1) (k -f- 1) + 1) + 1], care nu este număr prim.
b) Da. Dacă a = 1 000 001, atunci numerele A -j- 2, A -f- 3 ,..., A + a,
A + (a + 1), conform celor demonstrate la punctul a), sînt numere naturale
consecutive neprime.
3. Segmentele M N şi ME sînt linii mijlocii în triunghiul CAB, respectiv
DAC, deci M N ||A B şi ME ||AC. Arătăm că M N şi ME sînt mediane în
triunghiul BNE. Cum A B ||M N ||CD şi M N determină segmente congruente
pe AC şi BC, atunci M N determină segmente congruente şi pe BE, adică
B P e= PE, unde {P }= jlfiV n BE, adică M P este mediană în /\BME. Notăm
{£ } = NE fi BC. Atunci NS şi SE sînt linii mijlocii respectiv în triunghiurile
C A M şi CDM, de unde rezultă că MS = SE (ca jumătăţi de segmente con
gruente), deci MS este mediană în triunghiul B N E şi problema este demon
strată. -
A
4. Triunghiul ADC este dreptunghic, isoscel şi rezultă că C = 45°.
Deoarece BE este bisectoarea unghiului B şi triunghiul A IB este isoscel,
rezultă că CBE ss EBA s= BA D şi cum B 4- BA D = 90°, rezultă că
3 -A B I = 90°, de unde 'ABI = 30°, adică B = 60° şi A = 30° + 45° = 75°.
Dacă ^£ABC este obtuz, atunci A B = B L Din A ADC rezultă DC A =
= ^ D A C = 45°. Notînd ^ B A C = a, rezultă ^ D A B = 45° - a = A IB .
Unghiurile IB D si EBC au 45° -f- a, rezultă ^ A B C = 90° -f- 2a. Se găsesc
= 15°, ^ B ' = 120°, <£C = 45°. _
Lucrarea nr. 25
1. Soluţie aritmetică. Dacă biciclistul ar fi mers toată distanţa cu viteza
de 40 km/h, ar fi ajuns la destinaţie cu 2 ore mai devreme. Dacă biciclistul
ar fi mers cu 30 de km in două ore, ar fi parcurs 2 X 30 = 60 km. Diferenţa
dintre viteza cu care a mers şi viteza cu care îşi planificase să meargă este
364
de 10 km/h. Rezultă că la fiecare oră străbate 10 km in plus. Cei 60 km vor fi
acoperiţi cu diferenţa de viteză în timpul 60 : 10 = 6 ore. Dar biciclistul
se deplasează cu viteza de 40 km pe oră timp de 6 ore şi deci parcurge
distanţa: 40 x 6 = 240 km.
Soluţie algebrică. Notăm cu x lungimea drumului şi rezultă ecuaţia:
x x
x a 2 ,2 ... i-3 0 '* x _ *V- .
------ 1 = ------ ----- , adica ---------- ==------ 1----- sau 8x — 240 = 3x 4- 4x, de
30 40 30 30 80 60
unde x = 240 km.
2. a) {1; 2; 3 ; 4; 5; 6; 8; 10; 12; 15; 20; 30; 40; 60; 120}.

b) Deoarece p, q, r sînt numere prime între ele, divizorii numărului
dat vor fi daţi de aceste numere şi produsele acestora luaţi la diferite
puteri, adică:
{1' , p ; q ; ; ; ; ; ;
r; P 2; pq; p r gr; p 3; p 2q p 2r; pqr p 2qr; p 3q p 3r p 3qr}
şi deci numărul dat are 16 divizori.
3. Din asemănarea triunghi urilor O AB şi A BC rezultă:
AD AB
. adică A D -B C = A B 2.
AB BC
4. Deoarece A F este simetrica lui A D faţă de bisectoarea A E, rezultă că

ŞÊAF == ŞÊAD, de unde Ş ^ F A B == Ş^DAC (1) (ca diferenţă de un
ghiuri congruente) şi ^ F A C == Ş^DĂB (2). Fie F M şi F N distanţele de
la F la laturile A B , respectiv AC. Patrulaterul A M F N este inscriptibil
(ŞÂMF = ŞÂNF = 90°) şi rezultă:
^ B A F mm M NF (3) şi ’^ F A C =
= ^C.NMF (4). Fie D P şi DQ distanţele
de la D la laturile A B , respectiv AQ.
Analog se arată că patrulaterul APDQ
e^te inscriptibil si rezultă: ^ C A D =
QPD (5) şi ’^ D A B ^ ^ P Q D (6).
Din relaţiile (1); (3) si (5) rezultă
^ M N F ^ Q P D (/) şi din (2); (4); (6),
rezultă: M F == ^ P Q D (8). Din
relaţiile (7) şi (8) rezultă că triunghiurile
M FN şi QPD sînt asemenea şi avem:
MF QD
= j y p ' Dai1 ariile triunghiurilor A B D şi A BC sînt egale şi atunci:
D P -A B = DQ-AC, de unde: = ~ si din ultimele două relaţii rezultă:

AC DP
MF AB
FN AC
365
Lucrarea nr. 26
1. Ridicînd prima parte la pătrat şi făcînd reducerea termenilor ase

menea, obţinem egalitatea cerută.
Ţinînd cont de prima relaţie găsim x 2 < 11 — 6 J /2 <&x2 < (J /2 — 3)2 <=>
|x | < | ]/r2 — 3 1<s=> | x\ < 3 — ţ / 2 o — (3 — ţ / 2 ) < a; < 3 — ] / 2 . Cum
numerele întregi cuprinse între — (3 — J /2 ) şi 3 — J /2 sînt —1, 0 şi 1,
rezultă că x £ { —1, 0, 1}.
2. <±c — c = 4 c(aZ> — 1) = 4, de unde rezultă c |4 şi deci |c | < 4

şi |ab — 1 j< 4. Dar |aJ — 1 | < 4 o . — 4 < a& — 1 ^ 4 -U —3 < a i < 5
sau | | < 5 şi cum |c |< 4, rezultă |ab 1.1 c | < 5-4 sau |abc | < 20. (1)
Dar abc — a = 1983 sau. a{bc — 1) = 1983, de unde deducem a |1983,
adică a poate lua valorile ± 1 ; ± 3 ; ± 6 6 1 ; ±1983 şi \abc\ = |(1983 ± ă)\.
Dacă a = ± 1 ; ± 3 ; ± 6 6 1 ; ±1983, atunci |abc | > 1322 (contrazice 1).
Dacă a — —1983, din a(bc—1)=1983, rezultă că bc—1 = — i& b c—O ob — 0
sau c = 0 şi nu se verifică egalităţile 2) şi 3) din ipoteză.
3. Fie A BCD paralelogramul dat şi M £ BC.
/\CPM ~ l\ B A M si rezultă
AB MB
A MBQ. L\CMD si rezultă =

CD MC
înmulţind relaţiile parte cu parte obţin em :-^ —. , adică:

A B CD MB MC
C P ■BO
---------— = 1 sau C P -B Q = A B 2 = constant.
A B -C D
4. Fie cerci?! C(0, R) şi coardele A B şi CD.

a) Ducem din punctul O perpendicularele OM şi ON, respectiv pe
A B şi CD (figura IV.2.6). Avem: M B ± NC > M B ± OM > OB — R sau
— ± — > R, adică A B ± CD > 2R. [
366
b) Coarda A B este fixă, deci lungimea ei este constantă, deci coardele
de lungime 2/? — A B sînt de lungime constantă şi au mijloacele egal depăr
tate de centrul cercului C(0, R), deci ele se găsesc pe un cerc cu centrul In O.
Fie C'(0, R') cercul descris de mijloacele coardelor de lungime 2R — AB.
Cercul C intersectează coarda A B în punctele A ' şi B'. Dacă M'N' este tan
genta in B' la C’ (0, R'), putem scrie:
A B + CB > A B + M N = A B + 2R — A B 2R.
Lucrarea nr. 27
1. Numerele întregi cuprinse între —(24 2 ţ / 3) şi 24 + 2 | /3 sînt

—5, 3, —2, —1, 0, 1, 2, 3, 4, 5. Rezultă că A = { —5; —4; —3; —2;
—1; 0; 1; 2; 3; 4; 5}. ..
2. Numărul n va fi de forma: — = k2, k ^ Z (din ipoteză) şi de forma

2
- = Z3, / £ Z. Egalităţile pot fi scrise şi sub forma: n = 2k? şi n = 3Z3.
3
Se observă că n este divizibil cu 2 şi cu 3. Din egalitatea 2k2= 3 l3, k, (1)
rezultă că este de forma 6p, p £ Z ca după calcule să obţinem pe 3 şi 2
la o putere pară. Relaţia (1) devine: 2k2 = 3 •63 •p 3 sau k2 = 34 •22 • Z3.
Cum se cere cel mai mic număr natural-nenul, dăm lui ( valoarea 1 şi obţinem:
k = 9 •2 = 18. Deci numărul cerut este n = 2 •182 = 648 sau n — 3 •63 = 648.
3. Deoarece triunghiurile BED şi CFD sînt echilaterale şi D este mij

locul lui BC, rezultă BE == CF. Triunghiurile A B E şi ACF sînt congruente
(vezi fig. IV.2.7), avînd A B s AC, A BE ĂCF (au măsurile de 120°) şi
BEssCF. Rezultă că îiA E ^ C A F . Din congruenţa A
triunghiurilor ABG şi ACH (AGB — ACD — 60°,
A B w* AC şi &AG m CAH), rezultă BG = HC (1).
Triunghiurile CHF şi BHA sînt asemenea
(.HCF = H BA = 60° şi CHF = BHA). Rezultă _
HC
că = — = L .I cf= cd = —b c = — ab \,
HB AB 2 ' \ 2 2 J
HB H G +G B
deci HC — sau HC = adică
2 2
2HC == HG - f GB şi ţinînd cont de relaţia (1),
rezultă că HC == HG, deci BG == GH s= HC.
4. a) Deoarece viteza mobilului M 2 este de două ori mai mare decît a

mobilului M±, spaţiul parcurs de mobilul M 2 va fi de două ori mai mare decît
al lui Mi- împreună cele două mobile parcurg de 4 ori distanţa .4R,pînă cînd
se întîinesc. Deoarece primul mobil parcurge o parte din distanţă în timp
ce al doilea parcurge două părţi, rezultă că Mi parcurge , iar M2
367
4,45 8AB
parcurge 2 Deoarece primul mobil
3 3
are viteza egală cu v, rezultă că se întîlneşte cu
kA B
al doilea după un timp egal cu —- — = .

v 3v
b) In timpul în care mobilul M 2 parcurge
spaţiul A D (vezi fig. IV.2.8) mobilul ^ parcurge
spaţiul AE, unde E este mijlocul lui AB. In tri
unghiurile dreptunghice M XA M2 si EA D avem res-
AM j 1 AE 1 AM1 AE
pectiv
A M 2 ~ 2 ' A D ~ 2 '' S 1Ca AMt ~ AD
A M A M /v .
sau — = — 2 , deci A M i A M ^ A E A D . Rezultă că A M J t ^ A D E (1).
AE AI) *
Dar A P şi AQ sînt mediane respectiv în triunghiurile dreptunghice M\AM2
şi EAD. Rezultă că triunghiurile A P M 2 şi AQD (unde Q este mijlocul
lui ED) sînt isoscele, deci: P A M 2 ^ s P M 2A (2) şi QAD = QDA (3).
Din relaţiile (1), (2) şi (3) rezultă că: M 2A P s= DAQ. Punctul E este
mijlocul segmentului A B , deci este fix, punctul D este şi el fix, deci
punctul Q este tot fix şi rezultă că M2A P este constant (congruent cu
DAQ care este constant). Deci cînd mobilele Mi şi M 2 se mişcă pmă cînd
ajung în E, respectiv în D, punctul P descrie segmentul AQ. Timpul în
care mobilul M i parcurge distanţa EB, mobilul M 2 parcurge distanţa DC.
Mijlocul segmentului M i M2 va descrie segmentul QR care este linia mijlocie
D O 1
a trapezului BEDC. Fie S £ BC astfel încît -----= — . Cînd mobilul Mi

SC 2
parcurge distanţa BS, mobilul M2 parcurge distanţa CS) iar mijlocul
segmentului M i M2 descrie segmentul RS.
Lucrarea nr. 28
1. Din relaţiile date se deduce: a |&c+ — j - f b |ac + - i- j + c |ab -f- — j = 1 ,
2 , . 1 1 1 . 1
de unde rezultă că abc = — , deci x = — , y = — , z— — si x y z = — — .
3 3a 3b 3c 18
2. Dacă 5(2) este divizibil cu 6 => 6/22 -(- 2 + p =s> 6/6 -)- p =s> 6/p
Dacă 5(3)- este divizibil cu 6 ^ 6/32 + 3 -+• p => 6/12 -|- p => 6/p. Cum
5 (5 ) = 30 -f- p => 6/5(5) fiindcă 6/30 şi 6/p.3
3. a) Dacă A E = AC şi AD j _ BC => A ABC este isoscel şi A D este

mediatoarea segmentului BC => simetricul oricărui punct P £ A B este un
punct P' £ AC şi reciproc. Dacă P £ BCS atunci simetricul său P ' faţă de
AD este punctul P ' £ BC, astfel ca PD == P'D. Rezultă că A D este axă de
simetrie a triunghiului ABC. Reciproc, considerăm că AD este axă de simetrie
a triunghiului ABC. Fie P £ A B un punct oarecare şi P' £ AC simetricul
368
său faţă de AD. Rezultă că AD este mediatoarea segmentului P P ' =>
=> P P ' J_AD . Presupunem că BC nu ^fete.paralelă cu P P'. Atunci există un
punct B' (ÂC simetricul lui B faţă de AD, astfel incit AD să fie mediatoarea
segmentului BB'. Fie CC' ||P P ' =s> AD mediatoarea lui CC' şi C' este sime
tricul lui. C faţă de AD. Dar C g A B, ceea ce contrazice faptul că_AZ) este
axă de simetrie a triunghiului. Deci BC ||P P ' => AD mediatoarea lui
BC A B = AC şi AD j_ BC.
b) Se foloseşte punctul a.
Lucrarea nr. 29
1. a) E (a, b) = 3/(4a + b)\ b) -4 i j = -1 ;'
c) Pentru b — 5, expresia E (a, 5) = 3 / (4a + 5) care este număr între

dacă 4a + 5 este divizor al lui 3, adică: 4a + 5 G { —3, —1, 1, 3} de unde
rezultă a G { —2, —1}.
2. Expresia se poate scrie sub forma: E = x(x + l)(x + 2){x + 3).

Dacă x ia valori întregi, expresia devine produsul a patru numere întregi
consecutive, care este un număr divizibil cu 4.
"Nb) x 2 + 4a; -)- 3 = x 2 + x + 3a; -{- 3 = x(x + 1) - f 3(a; A -1) = (x + l)(a: 4- 3).
E x{x + l)(a: + 2)(a; + 3)
Rezultă că: - = x{x + 2).
X 2 +■ 4a; + 3 (x +. i)(x + 3)
3. a) Deoarece B = 120° rezultă că A = 60°.

Dacă B D = A B = a , rezultă că triunghiul ABD
este echilateral, de unde se deduce că paralelo
gramul A BCD este romb.
Ducem A 'M J_ C D ’ (M G C D ’). Rezultă că
AM: A. C D ’ (din teorema celor trei perpendicu
lare). Găsim A 'M = a | / 3/2. Cum unghiul dintre
planele {ABC'D ') şi (A 'B 'C 'D ') este de 60°,
rezultă că unghiul A M A '= § 0°, tg 60°=A A 'IA 'M ,
adică A A ' — ]/ 3 ■ a 1 /3 /2 = 3a/2.
Din triunghiurile dreptunghice A A 'C şi BB'D'
rezultă că:
9a2
AC' = -j- 3a2 — a ]/2î/2 şi
9a2
BD' = + a2 = a ]/1 3 /2 .
b) Secţiunile diagonale sînt dreptunghiurile AA'C'C şi.BB'D'D.
c&aa'cc — 4-A' -~A'C' — 3a • ţ / 3 a / 2 = 3 ] / 3 a 2/2 şi
cA b b 'D'd — BB' •B ' D ' — 3a •a / 2 = 3a2 / 2.
369
c) g&abcd — a1 1 / 3 / 2 ; c£.abc ’D' — C 'D ' • A M = a • a ] / 3 = a2| /3 ;
rezultă că:
a2 | /3
ogria ( A B C D ) :<^ria (ARC'A') = — — • = JL.

•- a2 ] / 3 2
d) Aria prismei este 6a2, iar volumul ei este 3a3 J / 3 / 4.
Lucrarea nr. 80
1. a) £ = —1; b) Polinomul se poate scrie sub forma:

P {x) = (x — l ) 2(a;2 + a; + l)(z 4 + £3 + a:2 + x + 1).
Trebuie demonstrat că P (x) > O,oricare ar fi x real. Studiem cazurile:
a) Pentru x > O, avem a:2 + x + 1 > 0 şi a:4 + a:3 + x 2’>-\- x + 1 > 0
[(a: — l ) 2> 0 >oricare ar fi x £ R, egalitatea avînd loc pentru x = 1].
b) Pentru —l ^ a ; < 0 avem: l + a : > 0 , deci l + a ; + a:2> 0 ; l + a;>0;
x 2 + x 3 ^ 0, a;4 > 0 şi deci 1 + x + x 2 + x 3 + a:4 > 0, adică P(x) > 0.
c) Pentru x < —1 avem: a;2-f-a;>0, deci a:2-f-£ + 1 > 0 şi a;4 + a;3 > 0 ,
deci a:4 + a:3 + x 2 - f x + 1 > 0 , adică P(x) > 0.
2. P(1 + x) = (1 + a;)2 + a(l + x) + 1 = 1 -\-2x + x 2 + a -p ax - f 1
P(1 — x) = (1 — x)2 + a(l — x) + 1 = 1 — 2a; + x 2 + a — aa; 4- 1.
Din condiţia P(1 + x) = P(1 — a;) (1) rezultă:
1 4- 2a; -f- a:2 -)- a + ax + 1 =
= 1 — 2a; -j- a:2 -p a — aa: + 1, adică
4a; -p 2aa; = 0 sau 2a; (2 -f- a) = 0, de unde rezultă
• a - - —2, egalitatea (1) avînd loc pentru orice a;£R .
Polinomul P (x) are forma: P (x )—x 2—2 a ;+ l— (x —l ) 2.
3. Ducem D P ||C'N (P ^ C C ’ ) (fig. IV.2.10)^

^ Unghiul dintre dreptele MD şi NC' este congruent cu
unghiul MDP. Din congruenţa triunghiurilor A MD
şi CDP rezultă că M P = DP, adică triunghiul M DP
este echilateral (are în plus M D P = 60°).'
Dar M P = A C=a\/2. Rezultă că şi D P = a ]/ 2 .
Din triunghiul D PC găsim: PC = a, deci CC' = 2a
Fig. IY .2 .1 0 (î) a b c d a 'B ' c d ' = a2 • 2a = 2a3.
Lucrarea nr. 31
-1 1
1. a) m. = — ; b) m = —
7 7
2. a) £ ,=4a;2+ 9 y 2—16z2—4a;2-fl2a;?/-f-9?/2— I 2 x y — 16z2 = (2x-\-^y)z —
—i 2 x y ~ i § z 2. Dar din relaţiile de condiţie rezultă £ ’==(44-4z)2—12.3z—16zz=
16 -p 32z -j- 16z2 — 36z — 16z2 = 16 — 4z. Deci, E == 16 — 4z. b) z, = 4.
370
3. a) £±MCN este isoscel. b) BN = a^ ~ ~ ‘
A
4. Nu există, deoarece valoarea lui x pentru care se anulează numără-
torul este x — 2, valoare pentru care se anulează însă şi numitorul.
Lucrarea nr. 32 •
1. a) —4; b) Din teorema împărţirii cu rest rezultă:
B{x) = A (x) •C(x) + B(x), unde grad R(x) < 6.
Dar, suma coeficienţilor unui polinom P (x) este egală cu valoarea polinomului
pentru x — 1, adică cu P (l). Deci:
R (1 )= A (1 ).C (1 )+ /?(1 ). Cum A (1 )= 0 , rezultă că R (l) = i? (l), adică i?(l)= 20 0 .
2. ' 4a4—4a:4+12a;2y—9î/2= 4 a 4—(4a;4—12a;2y + 9 ? /2)= (2 a 2)2—(2a^—3 y )2 =
= (2a2 +2a:2 - 3y) • (2a2 - 2a;2 + 3y).
Dar 4a4 — 4a;4 + 12a;2y —9?/2= 2 4 şi 2a:2—3 y —2a2= 8 , de unde rezultă:
—8(2a2 - f 2a:2 - 3 y) = 24, adică 2a2 + 2a;2 - 3 y = - 3 .
M N A M
3. a) Din M N II BD rezultă: ------ = ------- (1). Din MQ\\AC, rezultă:
B D A B v i . ,
= 99. = (2). Din (1) si (2), rezultă: , adică i><?|| MN

AB BC BD BD BD
şi PQ = M N , deci MNPQ este paralelogram.
b) Din asemănarea triungbiurilor A M N cu A B D şi BMQ, rezultă:
MN x „ ,,r 7x . MQ 5 —x 12(5 - x)
------ = — sau M N = •— şi sau MQ =
Cum patrulaterul MNPQ este paralelogram, perimetrul lui MNPQ =

= 24 — 2a; — 2(12 — x) cm.
4. Fie B şi C punctele unde dreptele dl7 respectiv d2, intersectează
planul a şi A ' piciorul perpendicularei, dusă din A pe planul a. Triunghiurile
A B A ' şi ADC sînt dreptunghice.
Rezultă: A B = 2a; ,AC — a J / 2 . Se găseşte uşor: BC = a j / 6 .
Fie A D X BC, D £ BC. Din teorema celor trei perpendiculare rezultă
că şi A'D X BC, deci măsura unghiului dintre planul a şi planul determinat
de dx şi d2 este măsura unghiului plan AD A'. Avem:
AD adică A D A' = 60°.

a 1 /6 Y 3 2
V3
Lucrarea nr. 33
1. a) ( 1 7 5 / - l)(175aa3 + 3) - (175a;3 - l ) 2 =
= (175a;3 — l)(175a;3 + 3 — 175a;3 + 1) = 4(175a;3 — 1).
b) { x - y ) V + { y - / 17 + (« - J)_* - (J - a ) 2_= ( a ;- i /) 17+ [ - ( a ; - j / _ ) ] 17 +
2. a) Potinomul P(x) este divizibil prin x — 1 dacă P( 1) = O
P { 1) = l 17 — 1 — 1 — 1 — 0.
b) Am văzut la punctul a) că P {x ) = a:17 — 1 este divizibil cu x - 1.
Luind x — 197 obţinem:
P(197) — 197i7 — 1 — A care este divizibil cu 197 — 1 adică cu 196.
c) Putem scrie B ~ 3638 -ţ- 4133 = 3638 — 1 4- 4133 1.
Notăm C —3608—1 şi D —4133- f l . Considerăm polinomuî P (x )— x 38 — 1.
Avem propoziţia adevărată P(x) divizibil cu a — 1. Luînd x = 36,
găsim P(26) = 3638 — 1 — C care este divizibil cu 36 — 1 — 35, adică şi cu 7.
Luind polinomuî jP(a;)=a:33-i--l avem propoziţia adevărată P(x) = a;33-j- 1
este divizibil cu x -j- 1. ' A
Luînd x — 41 obţinem propoziţia adevărată 4133 + 1 — D este divizibil
cu 41 + 1 = 42, adică este divizibil cu 7. Cum C şi D sînt divizibile cu 7,
rezultă că B = C -j- D este divizibil cu 7.
Sau: B = 3638 4- 4133 = (35 + l ) 38 + (42 - l ) 33 = A/35 4-1 + H 7 4 2 -1 =
= 4 i3 5 .+ 4/42 = M l.
3. Deoarece proiecţiile laturilor A i? şi AC nu sînt congruente, rezultă că
A B şi AC nu sînt laturile congruente ale triunghiului ABC, adică BC nu este
bază. Din /\ABC rezultă: C B 2 = DC2 + B D 2 = 25 + 169 = 194, de unde
DB = ]/" 194. Dacă BC = A B = ]/1 9 4 din triunghiul dreptunghic ADC, avem
A C — 5 ] / ^ cm. Dacă BC = AC = ^ 1 9 4 cm, din triunghiul dreptunghic
ADC rezultă AD 13 cm şi din triunghiul A D B rezultă A B = 13 {/ 2 cm.
4. a) Deoarece ABCD este pătrat, rezultă că
A D = BC, AD j|i?C şi deoarece BCEF este romb,
rezultă BC = F E şi BC ||FE. Rezultă că ADEF
este paralelogram şi A E şi D F sînt diagonalele
acestuia care se intersectează în M.
b) FC c {BCEF) şi F B J_ BC {BC muchia
comună a celor două plane). Rezultă că F B este
perpendiculară pe planul ABCD. M şi A sînt
mijloacele segmentelor FD şi BD şi deci M N este
linie mijlocie şi paralelă cu FB. Rezultă că 'MN
este perpendiculară pe planul ABCD.
Lucrarea nr. 34
1. a) A = ( - 3 , 6), B = [ - 5 , 2); (-3 , 2); b) A \ B = [2, 6);

c) ( A \ i? )flN = {2, 3, 4, 5).
2. Funcţia de gradul II, f : B -» R are forma:
f{x ) = ax2 + bx + c a, b, c g R ; a ^ 0.
Folosind condiţiile din enunţ,se găseşte sistemul:
f{ 1) = fl + f> + c — 0,
f { —1) = a — b -J- c = —2,
care are soluţia: a = —3: b = 1; c = 2, deci funcţia este: f(x) — —3a:2-fa:-|-2i
372
3. Pentru demonstrarea acestei probleme ne folosim de următoarea
teoremă: Dacă o dreaptă a c « este paralelă cu planul (3 şi dacă a f)3 = d,
atunci ă ||d.
a) Deoarece A C ||a, iar A C c ( A B C ) şi dacă ( A B C ) D a — M N , atunci
M N |j A C (vezi fig. IV:2.12). Analog A C ||a, iar A C c ( A D Q ) şi ( A D C ) n a = P Q ,
atunci P Q | |A C . Rezultă că M N \ \ P Q , deci patrulaterul M N P Q este cel
puţin un trapez. •
b) Faţă de punctul a) avem în plus a ||B D . Folosind raţionamentul de
la punctul a), rezultă că N P | jB D şi M Q ||B D . de unde rezultă N P |j M Q ,
adică patrulaterul M N P Q ^ e s t e paralelogram.
c) Folosind rezultatul de la punctul b) şi avînd în plus A C J_ B D ,
rezultă că M N j_ N P (am văzut că M N j|A C şi N P j|B D ) , adică paralelo
gramul M N P Q este dreptunghi.
4. a) Avem H G | |A B (ca laturi opuse ale pătratului) şi A B j|E D (ca

laturi opuse ale hexagonului regulat) şi, conform proprietăţii de tranzitivitate,
avem H G |j E D . .
b) Ţinînd seama că latura Pexagonului regulat este congruentă cu raza
cercului Circumscris acestuia şi F C este diametrul cercului, rezultă că, dacă
H G -- a ,F C = 2a şi a ^ 0, rezultă că H G < F C . Dar F C |j A B şi AS j]' H G
şi deci F C \ \ H G , adică dreptele H F şi G C sînt în acelaşi plan. Patrulaterul
C F H G este trapez, cu F C baza mare şi H G baza mică, iar F H şi C G laturile
neparalele, care ştim că sînt concurente (în caz contrar ar fi paralele) (vezi
fig. IV.2.13).
c) H A j_ A B şi H A A - C D , A B şi C D neparalele conţinute în planul
A B C D E F , rezultă că H A X ( A B C D E F ) , deci H A este perpendiculară pe
orice dreaptă din planul hexagonului, deci şi pe B D . Deoarece B D J _ H A şi
G B | |H A , rezultă că B D J _ G B . Rezultă că triunghiul G B D este dreptunghie
cu vîrful în S . Deoarece hexagonul A B C D E F este regulat, atunci A B D E
este dreptunghi, deci B D X A B . Dar A B [ \ G B ^ 0 , A B c i ( A B G H ) ,
( G B ± _ A B G H ) şi deducem că B D j _ ( A B G H ) . Dar B G ± H G şi din teorema celor
trei perpendiculare, rezultă D G X H G , deci triunghiul H G D este dreptunghie
373
cu vîrful unghiului drept în G. Deducem că BD = a ]/3 şi din triunghiul
GBD obţinem GD ~ 2a, apoi HD — a\/5. GI este înălţimea relativă la
HG •GD
virful unghiului drept în triunghiul GHD, deci GI = — — . Obţinem
HD
GT = 1/ 5
5
Lucrarea nr. 35
1. a) Să aflăm pe rînd resturile împărţirii polinomului P (x) la (x — 1) şi
{x — 2). Din teorema împărţirii cu rest avem:
P {x) = (x — 1) •Q{x) 4- r1
P {x) = ( x — 2) •Q 2( x ) + r2.
înlocuind pe x cu valorile 1 şi 2 obţinem:
n = jP(1) = 1 - 1 + 3 —1= 2 (1)
r2 = P (2) = 24 - 23 + 3 . 2 2 - 1 = 19. (2)
Polinomul P (x) se mai poate scrie:
P {x) = {x — 1) (x — 2) •Q{x) + B(x) cu grad R(x) < 2, adică:
P{x) = {x — 1) (x — 2) •Q(x ) + ax + b.
înlocuind pe a; cu valorile 1 şi 2 şi ţinînd cont de relaţiile (1) şi (2)
obţinem sistemul:
P (l) = (1 - 1) (1 - 2) •0(1) + « + b = 2,
adică:
P (2) = (2 - 1) (2 - 2) •(?(2) + 2a + b = 19,
a -j- b = 2,
care are soluţia a — 17; b = —15.
2a -)- b = 19,
Deci restul împărţirii lui P(x) la (x — 1) (a: — 2) este polinomul 17a; — 15.
2. Pentru ca un punct M (x0, y 0) să aparţină graficului unei funcţii
f : R -» R, trebuie ca, coordonatele punctului să verifice legea de corespon
denţă, adică f( x 0) = y 0l unde x 0 = 1. în cazul nostru însă 1 £ (1, 7] şi deci
punctul A (1,,2) nu aparţine graficului funcţiei f.
-Deoarece l g f —10, 2] şi g(i) = — 1 -f-3 = 2, rezultă că punctul A-{ 1, 2)
aparţine graficului funcţiei g.
b) Fie h(x) = & , unde h : (1, 7] fi [ - 1 0 , 2] _►R, adică h : (1, 2] R.

g(x)
Să găsim valorile lui a; pentru care h(x) > 0.
CC 1 1
h(x) — — c Rămî ne să rezolvăm inecuaţia:
—x + 3
x + 1 x + 1 > 0, x 4- 1 < 0,
> o. sau
—x + 3 -x 3 >0, ~x 3 < 0,
__ Prima inecuaţie are soluţiile x g [ —1, 3), iar a -doua x g 0 .
Tinînd cont de domeniul de definiţie a funcţiei h, rezultă că soluţia inecuaţiei
date este [ —1, 3) (1, 2] = (1, 2]. ’
374
3. Deoarece A B == BC şi ABC — 60°, rezultă că triunghiul A BC este
echilateral. Fie A F —d(E, BC). Din teorema celor trei perpendiculare, rezultă
că perpendiculara dusă din E pe BC cade în mijlocul F al acestuia (coincide
cu piciorul perpendicularei dusă din A pe BC). A F fiind înălţime în triun-
ghiul echilateral ABC, rezultă că A F _-= — - • Din triunghiul EAF, care
1/ 6 .
este şi isoscel {AE = A F ),găsim EF = • Fie EG = d(E, DC). Cum
EGA-.DC şi EA 1 a, din teorema celor trei perpendiculare rezultă că AGj_CD.
deci triunghiul ACG este dreptunghic. Dar ACG = 30°, deoarece ACB = 60°,
deci AG = AC •sin 30° = a - — = — . Din triunghiul dreptunghic EAG
2 2
3a2 a2 4a2 2 , . __
rezultă: EG2 = E A 2 + AG\ adică EG2 = ------- h-— = = a , deci EG =a.
4 4 4 -
4. Deoarece semidreapta A d f este mediană în triunghiurile ABC şi ADE,

rezultă că B M == d/C şi MD = ME. Cum BC şi Z)E sînt situate în acelaşi
plan, rezultă că patrulaterul BECD este paralelogram (diagonalele lui se taie
în părţi congruente), .deci BE iL DC (1). P R şi SQ sînt linii mijlocii in
1
triunghiurile ABE, respectiv ADC şi deci PR [|BE, SQ\\DC şi P R = — B E :
- 2
1
SQ = — DC, de unde rezultă, ţinînd cont şi de (1), că patrulaterul PRQS
2
este paralelogram.
b) Dacă A M este şi înălţime în triunghiurile ABC şi A D E , rezultă că
acestea sînt triunghiuri dreptunghice isoscele. Avem A ABC = l\ADE,
de unde rezultă ca BC = DE, adică' paralelogramul BECD cu diagonalele
congruente este dreptunghi despre care se ştie 'că este inscriptibil.
Lucrarea nr. 36
1. Domeniul maxim de existenţă al ecuaţiei este R — { —1; 1}. Ecuaţia

-se mai scrie sub forma: (a — 3)x = —a — 1. »
Pentru a = 3 obţinem 0 = —4. Contradicţie. Pentru a = 1 obţinem
x = 1 care nu convine. Deci ecuaţia are soluţie unică pentru a £ R — (1; 3},
iar soluţia este x — '
2. Inegalitatea se mai scrie: xl_ • t - _ 2 — 2 —-----1 > 0 sau

y2 ^ x2 y x
l?L — — l ] > 0 . Egalitatea are loc atunci cînd x — —

V o
\y x J _ *
3. Cum x — 31 şi y — 4i obţinem )/ x 2 + y2 = ] / 25î2 = 51 şi

}/ x 2~ f y 2 - 6 x - 8y + 25 = \ / 2 5 (t~ l j 2 - 5(t - 1) = 5(1 - t), de unde
rezultă egalitatea cerută.
375
4. Rezultă a = 3, Z> = |/27 şi c = 6 de unde c2 = a2 + 62. In concluzie
A A Q iX 7
(7 = 90°, A = 30°, 5 = 60°. Aria triunghiului A B M este egală cu — cm2,
* * £
5. Fie P proiecţia punctului B' pe A A ' si A A ' — x. Rezultă A 'C2 =
= x 2 + a2, CB'2 = 2a2 şi A 'B '2 = (x - a)2 + as.
, 3a
a) x = — -• b) x = — .
2 ' 2
Liberarea nr. 37
1. Inecuaţia se mai poate scrie:

(x — 6) (x — 1) x —6
0, <0 şi x ± 1 <=>
x (x — 1) *
a: — 6 < 0, x — 6 >0,
a; > 0 , sau a; < 0,
a: ^ 1 a; A 1-
După rezolvare se obţine soluţia x £ (0, 6 ] \ { 1 } sau x £ (0, 1) U (1, 0].
2. a) Polinomul poate fi scris sub forma: P (x ) = (a: — 1) •Q(x) + r,
gr r < 1. Suma coeficienţilor lui P(x) se obţine dînd în polinom lui x
valoarea 1, adică P (l), deci:
P (l) = (1 — 1) - (?(1) + r = r,
P (2) - Q(2) = (2 - 1) •Q(2) + r - ^(2) = Q(2) + r — Q(2) = r,
deci P(2) — (7(2) = P (l), adică suma coeficienţilor polinomului P (x) este
egală cu P (2) — Q(2).
b) Să folosim rezultatul de la punctul a).
P(l) = (—l)2”1 — la» + 1 = 1 — 1_+ 1 = 1.
Am văzut că P(2) — Q{2) = P (l), adică <?{2) =■ P(2) — P (l) (1).
Dar i>(2) = (4 - 6 + l ) 2m - (3 - 4)2« + 1 = 1. Rezultă că:
‘ (?(2) = P (2) — P (l) = 1 — 1 = 0, adică Q{x) este divizibil cu j: — 2.
3. Deoarece patrulaterele A XB XBA şi B B XCXC
sînt inscriptibile (vezi fig. IV.2.14), rezultă că:
£±M AXB X<~~/\MBA şi A M BXCx^/\ MCA (se utili
zează •teorema unghiului exterior patrulaterului
inscriptibil). Avem proporţionalităţile lungimilor
laturilor:
MAX M BX
, de unde rezultă M AX-M A = M B -M B X(1)
MB MA
BM • MC
------ = -— - , de unde rezultă MB •BMX=M C -M C , (2)
MC MB
376
Ţinînd cont de relaţiile (1) şi (2) rezultă M A X• MA = MC • MCX sau
, MA-1 ,_ MCX ^ D ar' triunghiurile M A XCX şi MAC au unghiul A MC
MC MA .
comun şi, folosind şi relaţia (3), rezultă că ele sînt asemenea. Din asemănare
rezultă că ^ M A XCX= Ş^MCA, adică patrulaterul A A XCXC este inscriptibil.
Analog se arată că şi patrulaterele A A XD XD şi B B XDXD sînt inscriptibile.
4. Dacă notăm D M = x , atunci-AfC = a — x. Fie O mijlocul lui NF.
In trapezul A H F B , NO este linie mijlocie şi deci NO = a + x a -P a----- x _
2 *
= — . Fie { / } = NO fi DC. Deoarece N I = a, rezultă IO = - (N O±.AB).
2 ' 2
Dacă Gx este centrul de greutate al triunghiului A H F, rezultă că Gx G AO
c.. AG 2 IVI
(AO este mediană în triunghiul AHF) şi avem: — ~ ~ (1) dar şi =
= —12). Din (l)ş i(2 ) rezultă Si, conform reciprocei teoremei lui
1 GxO. OI
Thales, deducem că IGX\\A B şi cum I G DC rezultă că Gx G DC. Se găseşte
că IG, = - AN, adică IG, = - - = - .
3 3 2 6 __________
Din triunghiul drepţunghic NIGX rezultă: NGX = ]/ N I2 + /G f =
= ~\â2 + . Din triunghiul drepţunghic NPGV rezultă PGX=
= ]/ NG\ + P N 2 = = a • Dacă G2 este centrul de greu

tate al triunghiului BUF, atunci Gz G 73Z). Analog se arată că Gz G DC,
IG2 = /G 1; de unde se găseşte (fie prin calcul analog, fie arătînd că NGZ=
AT„ „'„_ a] / 73
== NGX că PG% = — 0— *
Lucrarea nr. 38
1. a) X - ; b) x = ik — 1, A: (= Z.
4
2. Numărul a;2 + 2a: — 35 se poate scrie sub formă de produs astfel:
(a; + 7)(a:—5). Cel mai mic număr natural, pentru care numărul (x - f 7)(x — 5)
este divizibil cu 1981, este x + 7 = 1981, adică x = 1974.
3. Triunghiurile MAC şi D'AC sînt isoscele şi înălţimile duse din M
D' pe AC cad in punctul O, mijlocul acesteia. Măsura unghiului dintre cele
două plane este măsura unghiului MOD'. Din triunghiurile dreptunghice
MOB, D'OD şi MB'D' se obţine:
a ţ /3 a | /6 . . • , 3a
MO OD' =
2 ’ - V - *■ MD - y
Se .observă că MD'2 = MO2 -f- OD'2, adică triunghiul MOD' este drept-
unghic, deci MOD' —.90°, adică planele MAC şi D'AC sînt perpendiculare.
377
4. Fie a, ă, c lungimile muchiilor A D , A
şi, respectiv, A A'. •
Triunghiurile M A 'P ■PC'Q şi MAQ fiind
dreptunghiee, rezultă: /
M P2 = - + &2 + - ; = al + b
l + c2;
' 4 4 4
M<?2 = a 2 4- ^ 4 - ^ *
Dacă triunghiul este echilateral, rezultă

egalităţile:
c2 ,2 a2 a2 b2 2 , «*
— + f>24-- - — |
-- + c2
4 4 4 4 “ + -T t :T .
b2 , 2 • a2 , b2 , 2 2 62 , c2
4 4 4 4 4
de unde rezultă: 3&2 = 3c2, adică 6 = c şi 3c2 = 3a2,- adică c — a, deci
a = & = c, adică paralelipipedul dfeptunghic este cub.
Lucrarea nr. 39
1. a) (a2 4- b2)(x2 -f- y 2) = a2x2 + £2x2 4- a2y 2 4- b2y2 = a2x 2 + b2y2 4-

4- 2a lxy + &2x2 4- a2?/2 — 2abxy = (ax + £?/)2 4- (i® — ay)2.
CI- 1) ■f
b) Din — = — = k, a' £ R*, 6' £ R*, A: £ R putem scrie: a = a'k
a' b'
. ax 4- b a'kx + b’k k{a’x + b')
si b = b k si deci: F ix) = ------ -— = --------,------ -.== —---- ,------ - — k.
a'x 4- V a'x 4- b' a'x + b'
2. a) Dacă /(O )-f(l)-f(2 ) ...f(1 0 0 )# 0 , rezultă că f(0), f( 1), f(2), ..., jT(1G0),
iau numai valorile —1 sau 4-1- Cum mulţimea valorilor funcţiei f are un
număr impar de elemente (101), rezultă că suma /"(O)4-^(4)4-A2)4-_4 -/"(100)
este diferită de zero. *
b) Exemplu de o funcţie, pentru care reciproca de la punctul precedent
nu este adevărată, este următoarea funcţie:
— 1 pentru x {0, 1, 2, ...,-50},
f{x) = 1 „ x G {51, 52, 53, ,..., 98},
0 „ x e (99, 100}.
3. a) Deoarece A B == B B ” şi B 'B == BC
şi punctele A, B, B " respectiv B', B, C sînt
coliniare, rezultă că patrulaterul AB'B"C este
paralelogram, deci B'B"\\AC şi B'B" ||AC (1).
Analog demonstrăm că ACD"D este para
lelogram, deci DD"\\ AC şi DD"\\ AC (2). Din
relaţiile (1) şi (2) rezultă că B'B " |[ D'D şi
B 'B " ||D'D, adică patrulaterul B'B"D"D' este
Fig. IV .2.17 paralelogram.
378
b) Fie E şi F mijloacele lui AC, respectiv B 'D ’ . D E şi BF sînt linii
mijlocii respectiv în triunghiurile CAD' şi B ’CD". Rezultă că ED\\AD' şi
B F |j CD". Dar cum A D ' şi CD" nu sînt paralele, reiese că nici ED şi BF
nu sînt paralele, adică patrulaterul BED F mu este paralelogram.
în triunghiurile CAB' si D "A B ' segmentele BE si D F sînt linii mijlocii
. 1 1
si rezultă: BE — — A B ' si B E ji A B '; D F — — A B ' si D F li A B '. adică
2 ' 2
patrulaterul BEDF este paralelogram, deci E F trece prin mijlocul lui BD,
adică mijloacele segmentelor AC, B 'D ’ şi BD sînt coliniare.
Lucrarea nr. 40
1. Se cunoaşte că suma coeficienţilor unui polinom P(x) este egală

cu .P(l). în cazul nostru avem : (5-14—4)*97S= 1 ; (9-13—8)1976= 1 ; (1—2 - l ) 101=
■= 1 . 1 . ( - 1 ) = - 1 .
2. a) Făcînd calculele şi punînd condiţia x y ^ + 1 găsim, după adu
cerea la acelaşi numitor şi simplificare:
F(x, y) =
x+ y şi G{x, y) = •
2(1 — xy) 2(1 + xy)
\F{x, y) = 2
b) Rezolvînd sistemul obţinem perechile de numere reale
\G(x, y ) = 2
(x , y) cerute de problemă. Soluţia este (4; 0).
3. Planul a este unic determinat, deoarece punctele A', D şi E sînt neco

liniare. Deoarece A', D £ (A 'A B B 1); A 'E c (A 'A C C ) si D, E E (ABC),
rezultă că: aD (A ’A B B ’ ) = A ’D ; « f i (A 'A C C ) = A 'E şi’ * n (ABC) = D E ,
deci poligonul de secţiune este triunghiul A'DE. Deoarece în A ABC,
2 ’
DE ||BC şi AD = — a, din teorema lui Thales rezultă că AE = — a, adică
3. 3
AD == AE (1). Din A A ' _L AD şi A A ' X A E rezultă că triunghiurile A ’AD
şi A 'A E sînt dreptunghice. /\Â'AD = /\A'AE, de unde A'D = A'E, deci
triunghiul A ’DE este isoscel.
b) Din asemănarea triunghiurilor ADE şi A BC se obţine DE = — -
O
în triunghiul echilateral ADE, A M este înălţime şi are lungimea de
— a •[/ 3 ^
^ - Din triunghiul dreptunghic A 'A M rezultă A ' M = — ^— •
3
2a21 /3
deci cA a 'de —
9
c) Deoarece A ’ M j _ D E şi A M A. DE şi AM c (ABC), iar A'M c *
rezultă că unghiul plan corespunzător este ŞÂ’ M A :
tg A'M A = A- = - a- = = 1 / 3 si A M A = 60°.
AM o ]/3
379
4. Fie A B baza mare a trapezului
ABM N . Cu această alegere avem
M N < A B . Planele ABCD şi A 'B ’C'D'
slut paralele. Planul N BC intersec
tează aceste plane după drepte pa
c
ralele, deci B 'C || BC. Din asemă
narea triunghiurilor N BC şi NB'C'
B ’C' N B' ... n
r e z u l t a : --------= —— (1). Ducem
BC NB
NE\\AM{EÂB). V k N E ^ A 'B '= {E '}.
Rezultă că E'B' || EB (ca intersecţii ale unui plan cu două plane paralele).
JVS' E fE f
Din asemănarea triunghiurilor N E'B' si N EB rezultă: ------ = ------- (2).
NB EB
Comparînd (1) cu (2) obţinem: ?— = (3). Dar M NE'A' şi A'E'EA
BC EB
sînt paralelograme, deci MN = A 'E '^ A E . Rezultă că E 'B '= A 'B '— MN
7Dtru A 'T i' _ JiflV
si E B = AB — MN. înlocuind în (3) obţinem:
BC A B - MN ‘
B'C' A 'B ' - MN - B'C' A 'B ' - MN
sau
BC ~ B ’C' AB - M N - A 'B ' + MN BC — B'C' AB - A'B'
_ • , A 'B '-B C - A B ■ B'C'
i 5 BC - B'C'
Din situaţiile care apar, convine următoarea: AB — 4a, BC — 8a,
, . ■ , , » T 3a*8a — 4a-5a 4a
A B — 2>a, B C — ba şi găsim MN = — ------- --------- = — , care este soluţia
8a — 5a
problemei, avînd MN < AB.
Lucrarea nr. 41
1 . 1
1. Fâcînd notaţiile x', = y şi = z,
2x — y + z x + y+ z x + y —z
sistemul ia forma:
1 - 3x' - y ’ + 2z' = - — ,
4
1
x ’ — i — y' + x’ —
^ ’X x ’ -f- 4y ' — 1 —
f—2z' — 5.
1 1
Rezolvînd sistemul obţinem:
iţinem: :x' = 1; y' = —•: z' = — . Revenind la nota-
4 2
ţiile făcute,obţîhem sistemul:
2a: — y + ' z = 1
x -j- y + z = 4 , care are soluţia: x — 1 : ^ = 2; z = 1,
x + y —z = 2
380
2. P (2) = 215 + (m - 1) • 23 - m = (23)s + (m - 1) • 23 - m = •
= 85 + (m - 1) • 8 - m = 85 + 8m - 8 - m- = 8(84 - i) + 7m =
= 8 •(82 — 1)(82 -j- 1) 4- Im = 8 *63 •65 + Im = 7(8 *9 - 65 + ra), care
P(x) = x 15 — a;3 + m(x3 — 1) = z 3(z 2 — 1) + m[x3 — 1) =
i=a3(a6— 1) (a6+ l ) + m ( a 3*— 1) = a3(a3 — 1) (a:3 + 1) (a:6 + 1) + m{x3— 1) =
= (a 3 - 1) [a3(a3 + 1) (a;6 + 1) + m] = (z3 - 1) l>3(a9 + x6 -F'a3 + 1 )4 -
+ m] = (x 3 - 1) (a;12 + £ 9 + a;6 + a:3 + m) =
= (a3 - 1) (a12 - 1 + a9 - 1 + a6 — l + î s - l + m + 4 ) =
= (a3 1) [(a3 - 1) (a3 + 1) (a6 + 1) + (x3 ~ 1) (a6 + a3 + 1) +
+ (a3 — 1) (a3 + 1) + x 3 — 1 + m + 4] =
= (a3 — l ) 2[(a3 + 1) (a6 + 1) + a6 + a3 + 1 + a3 + 1] + (®* - l)(m + 4).
Observăm că a3 — 1 = (a — 1) (a2 + x 4- 1).
P (x) — (x - l ) 2 (a2 + a + l ) 2.[(a3 + 1) (a6 + 1) + a6 + a3 + 1 + a3 + 1] +
+ (a3 — 1)(m + 4). .Deoarece gr (a;3 — 1) < gr (a2 + a + l ) 2, rezultă că
R{x) = (m + 4) (a3 — 1).
3. Fie A BC D A'B'C'D' paralelipipedul dat (vezi
fig. IV.2.18). Patrulaterul A M P N este paralelogram
(un plan intersectează plane paralele după drepte para
lele). Notînd B M = x , C P = y, A N = z şi,punînd con-
diţia ca A M ~ AN, obţinem: ] / a 2+ 80 = J /z 2 + 32 ■*>
a2 -)- 80 = z2 + 32 z2 — a2 — 80 — 32, adică
(z — a) (z -f- a) = 48.
Cum a şi z '^ N, rezultă că avem situaţiile;
z — a - 2, a = 4,. ' z — a = 6,
z + a = 24; {•* + a = 42; z + a = 8;
care dau soluţiile (11, 13); (4, 8) ; (1, 7). Dar C P ^ C C '=
3 1/15 si M B + jV2) = rezultă că y <-3 1/15
şi obţinem B M - f ; AiV = 7.
Observaţie. Condiţia ca paralelipipedul să fie drept- V

unghic nu este necesară. Este suficient ca paralelipi
pedul să fie drept.
4. Fie MM ' şi A A' înălţimile corespunzătoare
vîrfurilor M si respectiv A ale celor două tetraedre.
(fig. IV.2.19).
O vmpn dypN • MM' np sin {NVP) •MM'

O vab c c&vbc • 44. '
ăcsin\ C V B )-A M '
np-M M ' . mnp
bc-A M ' . abc
Am ţinut seama că cAabc — — - ^ şi că M M ' şi A A', fiind perpen

diculare pe ( VBC) şi punctele M, A (= VA, rezultă că punctele V, M\ A'
sînt coliniare şi /\VMM' ~ A V A A' si deci = YM = HI.
4 .4' F.4 a
381
Lucrarea nr. 42
•
1. Se ştie că suma coeficienţilor unui polinom se obţine calculînd valoarea
polinomului pentru x = 1. într-adevăr dacă P (x) — a0xn + u1a:n-'1 + . . . + an,
a0 ^ 0,avem : P (l) = a0 + ai -)- a2 + ... + an şi afirmaţia de mai sus este
demonstrată.
Deci P (l) = (1 — l ) 6 + m + n = 14 (1). Polinomul P (x) este divizi
bil cu x — 2 dacă şi numai dacă P(2) = 0, adică în cazul nostru avem:
P{2) = (2 — l ) 6 + m •23 + n = 0 (2). Cu relaţiile (1) şi (2) formăm sistemul:
m + 7i = 14, , .. 15 113
care are soluţia m = — - ; n ==-------
8m + n — —1, 7 7
2. Expresia se poate scrie: E(x, y) ~ (x + y f — (xh -f y5) =
= (x + y f — (x + y) (x4 — x 3y + x 2y2 - x y 3 + y4) =
= {x + y) Rar + y)4 - x 4 + x 3y — x 2y 2 + x y 3 — yf) 1 =
= (x + y) {[(a; + y f ? — x 4 + x 3y — x*y2 + x y 3 - y4} =
= (x + V) ({x z + 2x y + y2)2 - x 4 + x 3y —x 2y2 + x y 3 — y 4] =
= ( x + y ) (x4-i-A:X2y 2-\-y4-pAx3y-\~2x2y 2-\-ixy3— x 4 x3y — x2y 2-\- x y 3— y 4) =
= (x + y) (5x2y 2 + 5x 3y -f- bxy3) = 5x y (x -f- y) (x2 + x y -j- y2).
b) Folosind rezultatul de la punctul a), rămîne să arătăm că E(x, y) =
= x y [x -f- y) (x 2 xy + y 2) este divizibilă cu 3. Avem mai multe cazuri:
a) Dacă x sau y sint divizibile cu 3, demonstraţia este imediată.
b) Dacă a = M8 + 1 si b = M3 1, expresia devine: E(x, y) =
= { 4 f 3 + l ) ( 4 f 3 + l ) ( 4 /3 + l + i f 3 - [ - l ) [ ( i W 3 + l ) 2+ ( 4 / 3 + l ) { 4 / 3 + l ) + ( M 3 + l ) 2] =
= (A f3 -h l) {M 3 + 2 ) (4 /3 + 1 + M3 + 1 + M3 + 1 ) = (M3 + 2) (M3 + 3) = M3.
Dacă a — M3 + 1; b = 4/3 + 2, atunci <z + b = 4f3 + 1 + 4/3 + 2 =
= M3 + 3 = 4/3, deci E x(x , y) este divizibilă cu 3.
Analog pentru cazul a = 4/3 + 2; 6 = 4/3 + 2.
3. Deoarece A 'D ' || BC rezultă că A'D'CB este
dreptunghi (A'D'±_D’C),deci D'C\\A'B (vezi fig. IV.2.20).
Dar şi A'B'\\DC şi A 'B '= = D C , de unde rezultă că
A'B'CD este dreptunghi, deci CB' ||A'D. Cum planele
A 'B D şi CB'D' conţin respectiv dreptele A ’ B, A'D şi
CD', CB', paralele două cîte două, rezultă că planele
sint paralele. Planul determinat de dreptele A A ' şi
AC intersectează planele A 'B D şi CB'D ' după dreptele
paralele A'O şi,respectiv,CO'\ perpendicularele duse
din A pe planele A 'B D şi pe CB'D' înţeapă cele două
plane în punctele Gx, respectiv Gz, puncte care se găsesc
pi<r jy o ^ pe AO, respectiv pe CO'. O fiind mijlocul lui AC,
r: “ rezultă că OG%este linie mijlocie în A ACG2 (am văzut
A O .A A ' ,____________
că A'0\\C0'), deci AGX= G1G2. Dar AGX — —------ — . A'O = ]/ A A '2+ A 0 2=
A'O
_________ _ a 1 /2
1/ „ 2a2 m a 1 / 6 , .„ 2 a _ . ^ .
I 4 2 « J /6 Y 3
2
GxG2
V3
382
4. a) Fie ABC triunghiul dat şi-- un A
plan a ce conţine pe BC (vezi fig. IV.2.21).
Deoarece triunghiul A BC este echilateral
şi BC c a, rezultă că A'BC este isoscel
(A ' = praA), cu A 'B = A'C. Punînd con
diţia ca p\A'BC să fie si dreptunghic,
1
rezultă prin calcul că A 'B = A 'C = —— ■
Fie A 'B înălţime în triunghiul A 'BC (con- _

• * 1 1/ 3"
form teoremei celor trei perpendiculare). A 'B = —— ; A B — —— ■ Deoarece
A 'B X BC şi A B A -B C . unghiul A B A ' este unghiul plan corespunzător

unghiului diedru dintre planele a şi (ABC).
, _ A 'D _ 1 2 _ 1/2 _ ]/ 6
cos A B A ' =
A B ~~ | /3 ~ l/~2 ' \/~ă ~ ] / 3 ~ 3 '
Deci planul a trebuie să formeze cu planul (ABC) un unghi al cărui cosinus
să fie egal cu ] / 6
Lucrarea nr. 43
1. Din faptul că 4 = 22 şi 2k -f- 1 este impar, rezultă că 2A 1 |A2 +

+ A— 2 4(A2 -f- A — 2) este divizibil cu 2A -j- 1. Dar, 4(A2 -j- k — 2) =
= (2A + l ) 2 — 9 =* 2k + 1 \ k2 + k — 2 o 2k + 1 | 9 => 2k + 1 £
£ { - 9 , - 3 , - 1 , 1, 3, 9 } « » A £ { - 5 , - 2 , - 1 , 0, 1, 4}.
2. Se observă că P = ( z 19*5+ 0 2- a : 1985 = a:2 ■1985 + 2<?xfB - f Q2- x 19S5=

= a;1985 (o;1985 - 1) 4- 2Qxws5 + Q2 = a:1985 (x - 1) Q +~ 2Qx1985 + Q- =
= ^>(a;1986-)-a;1985-(-^). în general se consideră P = (a;n-f-a;n'"1-!-...-{-a:-f-l)2—a:n
şi = xn~x + a;"-2 + x - f 1, iar demonstraţia se face analog celei de
mai sus. '3
3. Notînd cu E mijlocul lui BB putem scrie:

ME ||CB 1 ^ ME ||a
=> (MNE) ||a => MN ||a.
NE ||A B j N E ||a
Dacă F este mijlocul lui CB, analog se obţine că ( MNF) |[ p deci M N ||p.
b) Deoarece M N ||a şi MN ||3 => M N |j S, unde 8 = afl <3. Cum S _L - =>
=> MN J _ x = > punctele M şi N se proiectează •în acelaşi punct P £ tc.
M P fiind linie mijlocie în trapezul BCC'B' => B 'P == PC'. Pe de altă parte*
deoarece N P este linie mijlocie în trapezul A B B 'A ', rezultă că .4'P = PB.
deci A 'B'C'B' este paralelogram.
383
V. Lucrări de sinteză*)
V .l. LUCRĂRI DE SINTEZĂ
Lucrarea nr. 1
1. O echipă formată din 12 muncitori poate efectua o lucrare în 25 zile.

După ce echipa lucrează 5 zile, rămîn să continue lucrarea numai jumă
tate din numărul de muncitori. In cîte zile se va termina lucrarea?
(G.M. 1962)
2. Şeful echipei de zeţari a constatat' că pentru numerotarea paginilor unei

cărţi au fost necesare 1 236 de cifre. Cîte pagini are cartea? Calculaţi
cîte cifre au fost utilizate pentru numerotarea paginilor prezentei culegeri
de probleme.
3. Intr-un triunghi ABC se ştie că ^ A B C = 36°6'24", iar unghiul CAB

3
este cît — din A B C . Cîte grade are cel de al treilea unghi al triunghiului?
4. Dacă suma a două numere pozitive este'constantă, produsul lor este

maxim atunci cînd numerele sînt egale.
5. în ce caz un dreptunghi cu perimetrul constant are aria maximă?
Lucrarea nr. 2
1. Alegeţi un. număr a # ± 2 . Adăugaţi 2 la numărul ales. Scădeţi 2 din

numărul ales. Din produsul celor două numere astfel obţinute scădeţi
pătratul numărului ales. Aţi obţinut—4. Repetaţi jocul cu un alt număr.
Explicaţi rezultatul.
2. Compuneţi voi înşivă astfel de jocuri pornind de la identităţile:

a) {x -f 3)(« — 4) = x 2— x — 12,
b) (x + l) 2 = x2 -jr 2 x + i,
c) ( x — b ){x — 7) = x2 — 12a: -J-35.
*> Pentru fiecare lucrare din acest capitol timpul de lucru este de 3 ore.
384
3. Utilizînd formula (A + B){A — B) = A 2 — B 2 să se arate că:
a) Diferenţa pătratelor a două numere întregi consecutive este egală cu
suma celor două numere.
b) Diferenţa pătratelor a două numere impare consecutive este de 4 ori
mai mare, decît numărul par cuprins între ele.
c) Dacă diferenţa a două numere este m, atunci diferenţa pătratelor lor
este de m ori mai mare decît suma celor două numere. **
4. Dacă M este un punct oarecare în interiorul triunghiului ABC, atunci
unghiul BMC este mai mare decît unghiul BAC.
5. Fie M un punct în interiorul triunghiului ABC. Să se demonstreze că
simetricele lui M faţă de mijloacele laturilor BC, AC, A B sînt vîrfurile
unui triunghi congruent cu triunghiul ABC
. - (G.M. 1962)
Lucrarea nr. 3
1. Fie un număr de două cifre de forma a5, a (E {l, 2, ..., 9}. Acest număr
ridicat la pătrat este: (10a + 5)2 = 100a2+ 100a + 25 = 100 •a(a + 1) + 2 5 .
Deduceţi de aici o regulă de ridicare la pătrat a numerelor de două cifre
în care cifra unităţilor este 5 şi calculaţi mintal: 352, 652, 952.
2. Un elev a cumpărat 5 caiete şi două pixuri cheltuind 40 de lei. Cît costă

un caiet şi cît costă un pix ştiind că 10 caiete şi 5 pixuri costă 95 de lei ?
a) Să se dea atît soluţia aritmetică cît şi soluţia algebrică.
b) Să se compare cele două soluţii.
3. Fie triunghiurile ABC şi A XBXCXcu ŞÂBC = 2fc.AxBxCx. Să se arate că:

cA a b c _ A B •BC
A XB X•B1C1
4. Să se arate că raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu

pătratul raportului de asemănare.
Lucrarea nr. 4
1. Fie un paralelogram ABCD, în care A B = CD = 16 cm, BC = AD

— 2 dm. Distanţa dintre A D şi BC este de 8 dm. Să se determine distanţa
dintre laturile A B şi CD.
1 2
2. Laturile unui patrulater sînt proporţionale cu numerele: 1, — . — . 2.
2 3
Să se determine laturile unui alt patrulater asemenea cu primul şi al cărui
perimetru să fie 75 cm. '
3. Daţi o regulă de înmulţire „rapidă11 a două numere de două cifre, în care
cifra zecilor este aceeaşi şi suma cifrelor unităţilor este egală cu 10.
Aplicaţi această regulă pentru numerele:
a) 18 şi 12;- b) 22 şi 28; c) 73 şi 27; d) 84 şi 86.
385
25 “ Probleme de matematică pentru gimnaziu
'4'.' Calculaţi unghiurile unui patrulater convex, ştiind că ele sînt proporţio
nale cu numerele: 3, 4, 6, 11»
o. Perimetrul unui romb este de 1 m. Să se calculeze lungimile diagona
lelor sale, ştiind că acestea sînt în raportul 3 : 4.
8; Diagonalele unui romb au lungimile de 14 dm şi respectiv 48 dm. Care
este distanţa dintre două laturi opuse ale rombului?
Lucrearea nr. 5
1. In triunghiul A BC se cunosc: A B — 60 dm, înălţimea CD = 12 cm,

(D (EAB) mediana CM = 13 cm , (M (EAB). Să se calculeze perimetrul
triunghiului.
2. Fie triunghiul ABC în care înălţimea A D = h cm. La ce distanţă
de vîrful A trebuie dusă o paralelă la BC pentru a împărţi triunghiul în
două poligoane echivalente?
a) I + 3 J+ |— 5 |+ |—1 |— |—3 |;
b) |7 + 2 | şi |7 |+ |2 |;
c) |7 - 2 | şi |7 |+ |- 2 |.
4. Să se calculeze valorile expresiilor de mai ios:
a) |s + |1 — s [ + 2 |— x\ |;
b) |-3x + 3 | -■ * |- |x + 7 |+ 1 |;
pentru x — 1, x = —2; x = 0 şi x = —1. .
-5 X X + \x
a) ; b) c) d)
-5 -5 1
6. Care sînt valorile lui x pentru care:
.a) |x |= 2 ; b) |—x |= 2; c) |x \= - 2 ;
d) |x — 1 |= 1; e) |x |= x; f) |x |= — x;
g) |x |-f- x — 3 = 4 ; h) |—x |+ x — 3 = 5.
Lucrarea nr. 6
1. Tatăl are 30 de ani, iar fiul său 4 ani. Peste cîţi ani vîrsta tatălui va fi
de 3 ori mai mare decît vârsta fiului? Peste cîţi ani vîrsta tatălui va fi
dublul vârstei fiului? (Se cere atit. soluţia aritmetică, cît şi cea algebrică).
2. Să se efectueze: .
a) ( - 2 ) “ : ( -2 ) “ ; b) :(-] ; c) [ ( - 3 ) 3]88 : (3*)«.
3. Să se simplifice fracţiile si —^ fără a folosi descompunerea in

3 737 373 737 y
factori primi.4
4. Intr-un trapez isoscel mijloacele bazelor şi punctul de intersecţie al dia
gonalelor sînt coliniare.
386
5. Lungimile înălţimilor unui triunghi isoseel sînt de 6 om şi, respectiv,
de 9,6 cm. Să se calculeze perimetrul trapezului.
6. Dacă a, b, c sînt ^lungimile laturilor unui triunghi,-, atunci
(b*
2 + c24— a2)2 - 46V < 0.
% Calculaţi aria unui triunghi dreptunghic isoseel, atunci cînd se eunnaşte
lungimea ipotenuzei BC = a.
/ Lucrarea n r.7 .
,1. Să se efectueze:
a) ( z - 1 + 2T1)-2 : (« + y)~*\
( ---- —---- + -— + ----- ------) (x2 — y2)

b) ' ( * - y ) 2 g*— y 2 (z + y)2)
(X + y)2 + 2{x2 — y 2) + (x — y)2
ţ k Să se descompună în factori:
a) x i + y i + X2!/2; -
b) a:5*-J- * + 1.
3. Fie a, b, c lungimile laturilor unui triunghi. Raportul dintre lungimea

laturii mici şi lungimea celei mai mări laturi este 0,6. Latura mijlocie este
— din latura cea mai mare. Ştiind că perimetrul triunghiului este de 36 m,
5
se cere să se calculeze aria sa.
4. Să se arate că suma pătratelor a cinci numere consecutive este divizibilă
cu 5.
5. Un trapez isoseel are diagonalele perpendiculare. Să se exprime aria tra

pezului în funcţie de înălţimea sa.
/ Lucrarea nr. 8
se calculeze:
a) ! / Î 2 - 1 /2 7 + i 1/48; b) j l / ‘8 + j K 8 - | l / 5 0 ;
c) 5 1/3 + - i - 1 /2 7 - \/48- c) U / 2 + 1)*;

O
d) ( 2 / 5 + 3 / 2 )2; e) ( 2 / 1 5 - 5 / 3 ) * .
Să se împartă numărul 105 în două părţi, astfel ca — din prima parte

4
2
adunată cu — din a doua parte să facă 75.
(G.M.B. 1969)
387
25*
d^Jljn trapez înscris intr-un cerc are lungimea diagonalei de 6 J /3 cm, şi
unghiul ascuţit de 60°. Calculaţi lungimea razei cercului.
4. Diferenţa dintre lungimile razelor cercurilor circumscris şi înscris unui
triunghi echilateral este de 2 cm. Calculaţi aria triunghiului.
'V
oJ Să se determine următoarele mulţimi, scriind elementele fiecăreia între
J acolade.
A = jar |x € N; —2 ^ x < y j ; B = |x |x G Z | —2 < x < ;
C = j * |x € N; i € n J; D = J* |> G N; G n J;
£ = lx | x e Z ; ^ € z | ; F = j* |* G » ; ^ G z|.
Lucrarea nr. 9
x + 1
1. Să se arate că fracţia este ireductibilă, oricare ar fi x G Z.
2x + 1
(G.M. 1959)
Să se arate că, dacă b2 -j- c2 = a2 şi b ^ ± c, atunci are loc relaţia;
b3 + c3 b3 — <?
+ = 2a2.
b+c b—c
3v Să se arate că:
x4 + if= [(x + y? - 2x y f - 2* y .
4. Dacă a -)----- = b; a £ R \ { 0 } , se cere să se exprime, în funcţie de b,

a 'i
1
expresia E(a) — a4 + — •"
a4
5. Fie un triunghi isoscel ( A B & A C ) în care se cunosc: .42?=.A C=10 cm

şi BC = 16 cm. Să se calculeze lungimea razei cercului circumscris acestui
triunghi.6
6. Fie ABC (A — 90°) un triunghi dreptunghic în care A B — c, AC = b,

BC — a. Folosind definiţiile funcţiilor trigonometrice intr-un triunghi
dreptunghic să se deducă identităţile: *
a) sin2 B + cos2 B = 1; b) 1 + tg2 B = — — — ; c) 1 + ctg2 C — —

cos2 B sin2C ’
sin4 B
d) sin4 C — cos4 C = sin2 C — cos2 C ; e) tg2 B — sin2 B =
cos2 B
388
Lucrarea nr. 10
1. Fie triunghiul ABC (A —90°)

cu A B = c, AC = ă, S C = a,
1 . . . .
a) Daca b — 3 şi sin B — — , să se calculeze perimetrul triunghiului.
2
1/3 .
b) Dacă sin C = X-— , să se calculeze: cos C, tg C. ctg C, sin B, cos B ,
tg 5 , ctg S.
c) Dacă tg B = 1 şi a = 6, să se calculeze înălţimea .,42).
2. Numerele a, b, c, a:, y, z sînt diferite de zero. Să se arate că, dacă
— 4- — -f — = 0 şi — F — + — = 1, atunci are loc relaţia:

x y ' z a b c
x2 y2 z2
— + + = 1.
a* b2 c2
3. Să se determine a £ R, astfel îneît ecuaţia
a —i 2a -J- 1 3a — 1
- 0
x —1 x2 — 1 x 2.+ 4x + 3
să fie de gradul întîi.
a) 3" + 2 •3n = 3n+1; n G N.
b) 4n -H 3 •4* = 4n+1; n 6 N.
Zn+1 _ /n
c) —— — = 4 re £ N.
5. Fie triunghiul dreptunghic zlSC(zi = 90°) în care se cunoaşte raportul

= — . Să se calculeze lungimile catetelor, ştiind că diferenţa dintre
AC 21
raza cercului circumscris triunghiului şi a cercului înscris este de 17 cm.
Lucrarea nr. 11
~T
1. Unghiul alăturat bazei mari într-un trapez isoscel este de 45°. Cunoscind
lungimile bazelor de 54 cm şi, respectiv, de 42 cm, se cere să se calculeze
aria trapezului.
2. Să se determine următoarele mulţimi:
^4 = { x e N | 0 < x — 3 2 }; B = {x G Z |x — 5 £ [ —1, 1]}.
3. Fie trei puncte A, B, C, necoliniare situate într-un plar a. Să se găsească
un punct nesituat în plan, care să fie egal depărtat de cele trei puncte.
4. Fie un plan a şi o dreaptă oblică faţă de plan. Să se găsească dreapta
di c a, astfel ca d J_ dv5
5. Să se găsească volumul unui paralelipiped dreptunghic a cărui arie este
de 32 dm2 şi ale cărui dimensiuni sînt proporţionale cu numerele 4, 6 şi 9.
389
Lucrarea nr. 12
1. Să se rezolve inecuatiile:
(x 2 + 9) (x — 4) (x + 2) (x + l ) 2
a) < 0 ; b) >0;
3a;2 x2 + 1
x —1
c) (x — 1) (x -f- 2) > 0 ; d) > 0;
x -f- 2
x —3
e) (a; — 3) (x - f 4) > 0; f) > 0.
x -f- 4
2. Să se înlocuiască literele mari ale alfabetului latin cu valorile cores
punzătoare în aşa fel încît, relaţiile de mai jos să fie adevărate:
a) (3x + A )2 = B + C + 16; b) (2x - D)2 = E + 20x y + F ;
c) ( P - ’10x)2 = R ~ I 8 0 x y + S ; d) 45x3y - T - 7 5 x V = Q ( 3 y ~
- 4X2y2 - L).
3 .,Lungimile laturilor AB, AC şi BC ale unui triunghi sînt proporţio-
nale -eu numerele 15, 20 şi respectiv 25, iar media lor aritmetică este 4. Triun
ghiul ABC (cu dimensiunile exprimate în centimetri) este baza unei piramide
a cărui înălţime are piciorul în centrul cercului înscris în triunghi. Produsul
înălţimii piramidei cu lungimea laturii mari a triunghiului de la bază este
5
egal cu — din produsul celorlalte două laturi ale triunghiului ABC.
3
a) Să se calculeze lungimile laturilor triunghiului ABC.
b) Să se afle raza cercului înscris în triunghiul ABC.
c) Să se arate că feţele laterale ale piramidei formează unghiuri congru
ente cu planul bazei.
d) Să se calculeze volumul piramidei şi aria sa laterală.
~2 — 1 x2 — 6x -f- 9
4. Să se rezolve ecuaţia: + = 0.
x —1 x —3
5. Se consideră polinomul:
P(x) — x4 — 2x3 4- 2x2 — 2x -|- 1.

b) Să se arate că P(x) ^ 0 pentru orice x real şi să se găsească valoarea
lui x pentru care P(x) = 0.
Lacrarea nr. 13 '
P(x) = (x7 — x6 + x 5 — 15x4 + 13x3 — 6x2 - f 2x — l ) 2 —,x14 şi
(?(x) = x6 — x5 - f 15x4 — 13x3 + 6x2 — 2x - f 1.
Să se arate că polinomul P(x) este divizibil cu polinomul Q(x).
390
f 2t}se consideră polinoamele:
P(x) - (* + l ) 2 +■(* + 1) (3x - 2) + (3x 2 )* ;
Q(x) = 27x3— 54a;2 -f 36a; — 8:

R(x) = (x + l ) 3.
Să se arate că Q(x) — R(x) se divide cu P(x).
3. .Se consideră mulţimile:

!< _x x + 1
A — [ x a; g Z şi --------- 0 | şi B = |* e »
1 4- x X — 1 ■I-
Să se afle produsele carteziene A x B şi B x A .
(AJ Se consideră o piramidă care are ca bază un triunghi dreptunghic

isosCel a cărui ipotenuză este a \ f 2 . înălţimea piramidei este congruentă
cu o catetă a bazei şi are piciorul în vîrful unui unghi ascuţit al triunghiului
de la bază. Să se afle:
a) Muchiile laterale.
c) Unghiurile formate de muchiile laterale cu planul bazei.
d) Unghiurile formate de feţele laterale cu planul bazei.
5. Se consideră polinomul cu coeficienţi Întregi P(x) = ax1 - f bx 4- c

Să se arate că, dacă pentru orice m £ Z, restul împărţirii polinomului P(x)
la x — m este multiplu de 3, atunci numerele a, b, c sînt multipli de 3.
(Concurs elevi, 1972)
Lucrarea nr. 14.
1. Să se rezolve ecuaţia
2mx — x -{- 1 pentru x > 1,

= m + 1, unde E(x) =
E{x) | x — 1 pentru x < 1,
determinîndu-se şi valorile Iui m pentru care ecuaţia are soluţii.
( J * . consideră polinoamele P(x) = x2— 6x +12 şi Q(x) = x2~6x + 15.

a) Să se arate că P(x) > 3 şi Q(x) > 6, oricare ar fi x g R.
b) Să se arate că
Q(x) £ (1, 2], oricare ar fi x £ R.
P(x)
(^3j/Se consideră polinomul P(x) = x 2 ~ 8x + 17 şi expresia E(x) =
2x2 — 16a; + 37 * -
~P[x) “ ’
a) Să se afle valoarea cea mai mică a lui P{x) cînd x £= R.
b) Să se afle valoarea cea mai mare a expresiei E(x).
391
4 .)Se consideră o prismă care are ca bază un triunghi echilateral şi una
din feţele sale laterale este un romb cu un unghi de 120° şi este perpendicu-
iară pe planul bazei. Ştiind că lungimea muchiilor prismei este a, să se afle:
a) înălţimea prismei.
b) Volumul prismei.
c) Unghiul format de o muchie laterală cu planul bazei.
Lucrarea nr. 16)
ly S e consideră expresia:
x 2 -f- 5x + 3
E{x) = ; x g R \ { — 2}.
x + 2
a) Să se scrie expresia sub forma E(x) = ax + b d------ — , unde a, b, c

x+ 2
sînt constante ce vor fi determinate.
b) Să se găsească valorile întregi ale lui x, pentru care expresia este număr
întreg.
(j2/ Un teren are forma unui trapez dreptunghic. Baza mare, baza mică
şi latura oblică sînt direct proporţionale cu numerele 7, 4 şi 5, iar suma lor
este 80 hm. Acest teren este cultivabil, in afară de două hectare ocupate cu
diferite construcţii.
Suprafaţa cultivabilă se împarte în trei loturi pentru trei culturi diferite;
3
primul lot reprezintă 45% din această suprafaţă, iar al doilea — din restul ei*
5
Să se afle in hectare:
a) Aria întregului teren.
b) Aria fiecăruia din cele trei loturi cultivate.
(Concurs de admitere, Bucureşti, 1969)
3. Se consideră piramida VABC, astfel ca VA = VB — VC = a;

$ÂVB = 60°; VC = 90°, ^ B V C = 120°. Se cere:
a) Să se arate că triunghiul A BC este dreptunghic,
b) Aria totală a piramidei,
c) Volumul piramidei ce se formează, făcînd o secţiune paralelă cu baza,
V 1
la distanta de — din înălţime faţă de vîrf.
4 '
d) Raportul volumelor celor două corpuri obţinute.
(Concurs de admitere, Bucureşti, 1971)
392
4. a) Să se rezolve sistemul:
3 x + b y — 8 m + 5,
' — H----- —— = 2.
m • /7z — |
—1
b) Dacă x 0 şi y0 reprezintă soluţia sistemului, in cazul cînd acesta este

compatibil determinat, să se afle valorile întregi ale lui*'?rc, pentru care
— — 2 jî 0.
x0
Lucrarea nr. 16
Z 1 .ySă se calculeze:
o\1985 ( 1 4 - 8 / 3 ) 1985
[(7 + 4 /3 ) + 1985
(7 -4 /3 ) 21986
y 2 .J ie consideră expresia:
1 1
+
x zy z x zzz y 2z2
E(x) =
(z + y + z ) 2 + ( - z + y - t - z ) 2 + ( z - y + z)2 + (z + y - z ) 2
a) Care slnt valorile lui x, y, z pentru care expresia nu este definită;

b) Să se arate că expresia este un pătrat perfect.
3. Să se rezolve ecuaţia:
x —1 z + 1 2z2 — x + 3
z + 1 x —1 1 — x2
4. Cifra zecilor unui număr format din două cifre este de două ori mai
mare decît cifra unităţilor. Dacă se schimbă ordinea cifrelor, se obţine un
4
număr, care este — din numărul iniţial. Să se afle numărul.
; v 7
5. Se consideră triunghiul .ABC şi un punct V exterior planului {ABC),

astfel -incit VA _L VB _L VC. Cunoseînd VA = a, VB — b, VC = c, se
cere:
a) Să se calculeze lungimile laturilor triunghiului ABC, în funcţie de
a, b, c.
b) Să se calculeze aria triunghiului ABC.
c) Să se arate că pătratul ariei triunghiului ABC este egal cu suma
pătratelor ariilor triunghiurilor V A B , VBC, VCA. .*
d) Să se arate că piciorul perpendicularei, coborîte din punctul V pe
planul {ABC), este ortocentrul triunghiului ABC.
e) Să se calculeze distanţa de la punctul V la planul {ABC).
393
Lucrarea nr. 17
1. Fie polinomul P(x) — x 8 — x? + x 2 — x + 1. Să se arate că pentru

orice x real P(x) > 0.
2. Să se reprezinte grafic funcţiile:

a) fi ■(—oo, — 1] U [ 1, oo) -* R, definită prin f x(x) = x 2\
x pentru x > 0
b) f z ■(— 1, 1) -*■ (0, 1), definită prin f2(x)
■x pentru x < 0 ;
x 2 dacă i £ (—oo, — ip U [l, oo),
c) f{x) = -x dacă x g ( — 1, 0),
x dacă x £ [ 0, 1).
1 3
3. Intr-un triunghi A B C , — din AC este cît 0,1 din A B şi — din A B
9 _ __,__ 5
este cu 3 cm mai mare decît 0,(3) din AC. înălţimea BD este de 8 cm.
Să se afle: :• •
a) Perimetrul triunghiului ABC.
b) înălţimea dusă din vîrful C în triunghiul ABC.
c) Triunghiul ABC este baza unei piramide cu înălţimea VB. Această
înălţime este cu 25% mai mare decît BD. Se cere să se afle unghiul format
de muchia VA cu latura A B şi volumul piramidei VABC.
\
4. Volumul unui trunchi de con este de 527t cm3, iar aria bazei mari
este de 9 ori aria bazei mici. Să se calculeze volumul conului din care pro
vine trunchiul. ..... ■- •
5. Se notează cu R, r şi G, raza bazei mari,-raza bazei mici şi, respectiv,

generatoarea unui trunchi de con al cărui volum este 181re cm3.
Ştiind că = ^ , se cer lungimile razelor şi a generatoarei.
Lucrarea nr. 18
: 1. ap Să se descompună în factori polinomul P(x) = x 3— Sx2- f 19x — 12.

bp Utilizînd descompunerea de la punctul anterior, să se determine
mulţimea A = {a: |* N şi P(x) = 0}.
c) Să se arate că x 2 — 4a:- -f- 5 > 1, oricare ar fi x Q R.
d) Să se scrie expresia E(x) = ^ sub forma E(x) = m +

x 2 — 4r + 5
n
+ , unde m, n, p sînt constante ce vor fi determinate.
(x — 2)2 + p
e) Utilizînd scrierea lui E(x) de ia punctul precedent, să se arate că
E ( x ) £ (3; 7].
394
f)) Să se determine elementele mulţimii
_ fV XT . 3x2 _ I2 z + 19
B — J a: |3 £ N şi ---- — —7— r- 7— £ Z
x 2 — 4x + 5
g) Să se afle mulţimile A x B şi B x A.
2. Să se rezolve ecuaţiile de mai jos:
m - 1 2m
a) + ; m £ R \ { —2 };
a: + . 1 m+ 2 7?* + 2
b) 2ma; — (m + 1) a:' = m (m — 1).
3 O prismă ABCA'B'C' are bazele ABC şi A 'B'C' triunghiuri echilate
rale de latură 6 ]/3 cm.
a) în cazul în care vîrful A ' se proiectează pe planul celeilalte baze în
mijlocul laturii BC, se cere aria feţei ABB'A', ştiind că înălţimea prismei
este 6 cm.
b) în cazul în care vîrful A ' se proiectează pe planul celeilalte baze in
centrul eercului circumscris triunghiului ABC şi muchiile laterale formează'
cu planul {ABC) unghiuri de 60°, se cere înălţimea prismei şi aria sa totală.
c) în cazul în care prisma este dreaptă, se cere unghiul diedru dintre
planul [ABC) şi planul {ABC') ştiind că înălţimea triunghiului A B C este
6 j / 3 cm.
d) Tot în cazul în care prisma este dreaptă, se notează cu M mijlocul
muchiei laterale CC'. Ştiind că planele {ABM ) şi {ABC) formează un unghi
de 45°, se cere să se calculeze înălţimea prismei şi aria sa totală.
Lucrarea nr. 19
8x — 12 ^ 9m2x + 9m2
1. Să se rezolve ecuaţia: = 12m.
x + 1 2x — 3
, 2., Raportul dintre media aritmetică a trei numere consecutive şi suma
1
pătratelor lor este — . Să se afle cele trei numere. (
3. Fie expresia:
A.
__ x 2 + x y y —x
-2 + 2:r3 +x 3x—2y y3
— xy2
x sy 2
E{x, y) =
x2 + xy + y2 x x * -y *
x x —y
a) Care sînt condiţiile ca expresia dată să aibă sens?
b) Să se aducă expresia la forma cea mai simplă.
c) Să se calculeze e {— —, — —
l 4 3
■1. Se dă o prismă dreaptă, cu baza trapez isoscel, avînd următoarele
dimensiuni: baza mare de 36 cm, baza mică 24 cm. laturile neparalele de cîte
10 cm.
a) Să se afle volumul prismei, ştiind că aria laterală este de 4 ori aria bazei.
395
b) Prin diagonala bazei se duce un plan de secţiune, perpendicular
pe planul bazei; să se afle aria secţiunii şi volumele celor două prisme care
s-au format.
c) Să se specifice ce este poliedrul care are ca baze poligoanele cu vîr-
furile in' mijloacele laturilor bazelor prismei iniţiale.
Lucrarea nr. 20
1 11 — 1/105
1. Determinaţi cel mai mic număr natural astfel incit — < ------- ~ -------.
’ n 2 -
2 . Să se arate că un polinom P (x ) = ax2 + bx + c, cu a, 6, c Ş R,

a 0, se descompune în produs de factori de gradul întîi, cu coeficienţi reali,
dacă şi numai dacă /*(1) • P (—1) < (a — c)2.
3. Se consideră expresiile:
3a;2
1- 1+ 1-
1 — x2 X x
E(x) = ; F{x) = +
X a;2 - 1
2 - — 2 + -
1+ T+ir x x
a) Să se aducă expresiile la forma cea mai simplă.

E{x)
b) Să se calculeze valoarea numerică a expresiei , pentru
F(x)
x = 2, (6):
E (x) x — 1
c) Să se rezolve ecuaţia: E(x) + a *F(x) =
F{x) a
d) Pentru ce valori ale lui a ecuaţia dată are rădăcina = 0?
e) Să se cerceteze ecuaţia în cazul a = 2. -
4. Un con circular drept are diametrul bazei de 12 cm şi înălţimea de

2 •
lungime egală cu — din lungimea diametrului.
3
a) Să se afle aria totală şi volumul conului.
b) Se desfăşoară suprafaţa laterală a conului obţinîndu-se astfel un sec
tor de cerc: Cîte grade are unghiul acestui sector?
c) La ce distanţă de vîrful conului trebuie făcută o secţiune printr-un
plan paralel cu baza, astfel ca lungimea cercului de secţiune să fie 9it cm?
Lucrarea nr. 21
( 1. Fie a > b >,0. Să se calculeze:

V -/ ________ ;________________________________ _
f]fa + b + 2 ]/ăb • ]/a + b — 2 ]/ ab ♦(a2 — b2) 1
a -f- b |/a — h
396
2. Se consideră polinoainele:
P(x) = axn -j- bxm+ ca;**;
Q(x) = bx* + cxm-f- a®*»;
R(x) = cX* + axm-f- bxP, pentru care a + i + c ^ O ş i abc ^ 0.
a) Să se arate că P, Q şi R dau acelaşi rest la împărţirea cu x — 1,
b) Să se arate că P -f- — 2B se divide cu x — 1.
c) Să se arate că P + Q + R nu se divide cu' x -fi-
3. Fie fracţia:
f(x, a, b) = x2— 1 -f- 2ax + 2a — 2bx + 2b — iab

x2+ 2ax — 2bx — 4ab + 2b — x
a) Să se simplifice fracţia.
b) Să se dea expresia generală a lui x, pentru care f(x, a, b) £ Z.
c) Să se rezolve ecuaţia f(x, a, b) = 1.
d) Să se rezolve ecuaţia:
2(1 -a - b)
f(x, a, b) =
i~ 2a~ 2b
e) Să se găsească valorile lui x. pentru care \ff{x, O, 0) are sens.
4. Baza unei piramide hexagonale regulate VABCDEF este hexagonul

regulat înscris într-un cerc de rază R şi muchiile sale laterale au lungimile
R ţ / 2 . (fig. V.I.2., pag. 430) Se cere să se calculeze:
a) Aria bazei.
c) Apotema piramidei.
d) Aria laterală a piramidei.
e) Unghiul dintre muchia bazei A B şi muchia laterală VA.
f) Unghiul dintre două muchii laterale consecutive.
g) Unghiul dintre muchiile VA şi VC.
h) Unghiul format de o muchie laterală cu planul bazei.
i) Unghiul format de o faţă laterală cu planul bazei.
‘) Unghiul diedru format de două feţe laterale, care au o muchie comună.
J ;) Unghiul diedru format de planele {VAB) şi ( VED).
Lucrarea nr. 22
x y _ a(a + b)
a —6 _r a a —b
x y _ (a -f- b)b ’ a ^ ^^
b a —b b —a
2. Fie Ei (ay - f bx) (bz -+- cy) (cş + az),

E2= a6 + a4b b3- a2b2,
E = (a + b) (b + c) (c + a) + abc.
397
XC 1 I V * b* -b C* — a* c2 + a2 b-
a) Se cere valoarea lui Ei pentru x = — — —---------, y =
2bc 2ca
G2 + 4» _ <*
şi z =
2ab
b) Să se calculeze valoarea numerică a lui Ez. pentru a = 1 -f- / 2 şi
ă= 2 /2 -3 .
c) Să se descompună Ez într-un produs de doi factori.
3. Se consideră un trunchi de piramidă patrulateră regulată cu latura

bazei mari a cm şi latura bazei mici b cm. Feţele laterale sînt trapeze isoscele,
care pot fi circumscrise unui cerc.
a) Să se calculeze aria laterală a trunchiului de piramidă.
b) Să se calculeze volumul trunchiului de piramidă.
c) Să se determine unghiul format de o muchie laterală cu planul bazei
mari.
d) Să se determine unghiul format de o faţă laterală cu planul bazei
mari.
e) Să se calculeze înălţimea piramidei din care provine trunchiul.
f) Să se rezolve aceeaşi problemă în cazul trunchiului de piramidă triun
ghiulară regulată.
Lucrarea nr. 23
1. a) Să se rezolve ecuaţia: ax2 - f bx - f c = 0, a £ R \ {0}, b£ R,

c £ R, în cazul în care a -f- £ -ţ- e = 0.
b) Rezolvaţi ecuaţia:
(m— 2n + p) x2 (m + n — 2p) x — 2m -+■ n + p = 0, unde
m, n, p £ R, m — 2n + p ^ 0.
__ _ __ _ _ .
2. Se consideră mulţimea A = { 1 /2 , 2 / 3 , / 2 +_]/3, 3 / 2 + 2 / 5 }
şi funcţia f : A -* B, definită prin legea f(x) — x2— ]/ 3x + 2. Să se deter
mine mulţimea { / ( / 2 ) ; f ( 2 / 3 ) ; f ( / 2 + / 3 ) ; f ( 3 / 2 + 2 / 5 ) } CB.
\
3. Se consideră expresia >
E(x) = (3x - 2)198S + (2x - l ) 1986 + m2(3x - 2)1987 + 6m(3x - 4)19M +
+ 7(99 - lOOz)2000 .
Se cere să se determine m £ R, ştiind că, scriind expresia ca un polinom,
P{x) sub formă canonică, acesta are suma coeficienţilor zero.
4. în piramida VABC, cu baza triunghiul dreptunghic ABC, ABtm AC
şi BC = a / 2 , unghiul muchiei VB cu baza este de 60°, iar A B este pro
iecţia, pe bază. a muchiei VB. De aceeaşi parte pe planul VAC, în punctele V.
A şi C se du? perpendicularele VD a AE == CF şi VD = a.
, a) Să se specifice ce formă are corpul VACDEF.
b) Să se calculeze aria şi volumul corpului VACDEF.
c) Să se calculeze aria şi volumul întregului corp.
d) Din punctul M, mijlocul lui VA, se duc MN _]_ VB şi MP~A- CV
Să se calculeze aria triunghiului MNP.
398
Lucrarea nr. 24
(2x — 3)* + 4a:1

2 + 4a: — 15
Fie fracţia: E[x) =
4a:3 + 4a; + 1
a) Să se simplifice fracţia respectivă.
b) Să se afle valorile lui x , pentru care: E(x) = 1; E {x} > 2 ; E{x) < 2.
c) Pentru ce valori întregi ale lui x expresia E(x) ia valoui întregi ?
2 . Fie sistemul de ecuaţii:

| 2{m + 2)x — (m + i ) y = m
{ , unde m este un parametru real.
I mr{x — y) = 4a; — y
a) Să se rezolve sistemul.
b) Să se cerceteze sistemul pentru m £ {—2, —1, 0}.
c) Să se determine m £ R, astfel ca produsul rădăcinilor sistemului
să fie un număr negativ.
3. Secţiunea axială a unui con circular drept este un triunghi isoscel.

al cărui perimetru este de 18 cm, iar lungimea înălţimii corespunzătoare
bazei este de 3 cm. în con se face o secţiune printr-un plan paralel cu
2
baza la distanta de — din înălţimea conului, fată de vîrf. Se cer:
3
a) Raportul dintre aria totală a conului iniţial şi aria laterală â
trunchiului de con obţinut.
b) Raportul volumelor celor două corpuri.
4. Se consideră un cilindru circular drept şi o prismă triunghiulară

regulată. Generatoarea cilindrului este congruentă cu înălţimea prismei,
iar latura bazei prismei este congruentă cu latura triunghiului echilateral,
înscris in cercul de la baza cilindrului.
a) Să se arate că raportul dintre aria laterală a cilindrului şi aria laterală
a prismei este constant;
b) Să se arate că raportul volumelor este dublul raportului ariilor late
rale.
5. Volumul unui cilindru circular drept este 64 7r, iar aria sa laterală
este egală cu suma ariilor bazelor. Să se calculeze aria secţiunii axiale.
fa + 2 4a 2 — «V 1 — a2 3a2 — 8 a \ 2
(a — 2 4 — a2 a 2 ]1a2 -f- 2a -j- 4 a3 — 8 a— 21 a —2
a) Să se afle domeniul de definiţie al acestei expresii.
b) Să se aducă expresia la forma cea mai simplă.
c) Pentru ce valori întregi ale lui a expresia este strict negativă?
d) Pentru ce valori naturale ale lui a expresia este număr întreg?
e) Pentru ce valori întregi ale lui a expresia este număr natural?
399
2. Fie p > 1 şi E = p + \/p 2 — 1.
1
a) Să se calculeze E-\----- , in funcţie de p.
E
b) Să se calculeze 1 ^^ , in funcţie de E-
I/ p + i - K p - 1. . ■
3. Fie triunghiul ABC, în care 4 B = 4 C = 6 cm şi 4 = 120°. Se
notează cu O centrul cercului circumscris acestui triunghi şi cu D punctul
diametral opus lui A.
a) Să se arate că triunghiul BCD este echilateral.
b) Fie d perpendiculara în O pe planul triunghiului BCD şi M un punct
pe d. Să se arate că M B = MC = MD. ■
c) Să se arate că muchiile opuse ale tetraedrului MB'CD sînt perpendi
culare.
d) Ştiind că MB = 6 [ / 3 cm, se cere să se calculeze volumul tetra
edrului.
e) Se consideră două conuri avînd ca axă de rotaţie dreapta d. Baza
unui con este cercul circumscris triunghiului BCD, iar baza celuilalt con este
cercul înscris în acelaşi triunghi. Care este raportul volumelor celor două
conuri, dacă înălţimile lor sînt congruente?
f) Care este raportul volumelor celor două conuri, în cazul in care sec
ţiunile lor axiale sînt triunghiuri echilaterale?
g) Notind cu x generatoarea primului con şi cu y generatoarea celui,
de al doilea con, se cere să se găsească relaţia între x şi y, în cazul în care
suma ariilor laterale este egală cu 3 n dm2.
Lucrarea nr. 26
1. Fie expresia E — a2 b2 — 3a — 3b.

a) Să se arate că E > —4, 5, precizînd valorile lui a şi b pentru care
are loc egalitatea.
b) Dacă a > 3 şi b > 3, să se arate că E > 0 .
2. Fie f un polinom cu coeficienţi numere întregi, a un număr natural ,

şi p un număr prim,.mai mare decît a. Să se determine a, ştiind c&f(0) = p
şi f(a) = a.
(R. M.E.T. 4 980)3
*5
3. Să se calculeze volumul, aria laterală şi aria totală a unei piramide

regulate cu înălţimea b, avînd ca bază un hexagon regulat de latură a.
x z — 3x -j- 2
4. Simplificaţi fracţia F(x) = — şi apoi determinaţi x (= R,
* x2 -— 4a: + 3
pentru care F{x) < 0. Să se determine a £ Z, ştiind că F(a) < 0.
5. Un trunchi de con şi un cilindru au aceeaşi înălţime. Cele două corpuri

sînt echivalente (au acelaşi volum) şi razele trunchiului de con au lungimile
de 22 cm, respectiv 4 cm.. Se cere să se afle raza cilindrului.
400
6. într-un trunchi de con raza bazei mari este dublul razei bazei mici
si aria laterală este egală cu suma ariilor bazelor. Ştiind că secţiunea sa
axială are aria de-32 cm 2, se cere să se afle volumul trunchiului de con.
Lucrarea nr. 27
1. Determinaţi k £ R, astfel încît polinomul P(x)*^= x 2 + (k + 2)x +

-f- k + 2 să fie un pătrat perfect.
2. Să se arate că suma: 5 = 8 -f- 83 + 85 + + 8125 este divizibilă
cu 504.
3. Fie polinomul P(x) = a? — 2a:2 + ax + Se cere să se determine
numerele reale a şi b, astfel Incit restul împărţirii polinomului P(x) la
x 2-\-x să fie R(x) = bx — 1.
4. Un polinom de gradul trei are coeficientul lui x 3 egal cu 1. Se cere
să se determine acest polinom, ştiind că este divizibil cu z — 1 şi prin împăr
ţirea la x 2 -f- x dă restul 5a;— 1.
5. Un paralelipiped dreptunghie, cu baza ABCD şi cu muchiile laterale
AAi, BBx, CCi şi D D X are perimetrul triunghiului ACCx de 60 cm. Ştiind
că A B = 8 cm şi A D = 6 om, se cere să se calculeze volumul paralelipipe
dului.
-* 6. Să se descompună, intr-un produs de trei factori, expresia:
E(x, y) = x 4 — yi —- 4x 2y + 2^2 — 1 şi apoi să se afle valoarea acesteia,
pentru x = 1 - f y.
Lucrarea nr. 28
: 1. Se consideră expresia:
x 3 + a;2(l — y) — y2(l + x) + y3
x 3 + a:2(l + y) — y 2{ 1 + x) — y3
fl r A ix v)
a) Să se aducă la forma ireductibilă ’
b) Dacă x g şi y0 sînt soluţiile sistemului
a) Să se reprezinte grafic funcţia.

b) Să se reprezinte grafic funcţia g : R -+ R. g(x) ~ f(x) -f- x — 3.
401
3. O sferă cu raza de 15 cm este secţionată cu un plan.
a) La ce distanţă de centrul sferei trebuie făcută secţiunea, pentru ca
1
ariile celor două calote sferice, care se formează, să fie în raportul — ?
5
b) Să se afle aria cercului de secţiune şi volumul conului care are ca bază
acest cerc, iar înălţimea egală cu înălţimea calotei mari.
c) Să se arate că raportul dintre ariile laterale ale conurilor, cu baza
cercul de secţiune şi înălţimile egale respectiv cu înălţimile calotelor, este
4. Se consideră funcţia f : E -►R, f(x) — ax + b. Se cere să se deter-

n
1 2
mine a şi b astfel incit — f { x — 1) -|----- f( x + 2) = f ( x + 1).
3 3 .
5. Un trunchi de con, cu razele bazelor R şi r, are aceeaşi înălţime cu un

con care are raza bazei R^ In cazul în care cele două corpuri au acelaşi volum,
se poate construi un triunghi avînd ca laturi pe R, r şi R ^ .
Lucrarea nr. 29
1. Se consideră expresia: .
LE(x) = [x(x - l ) ] 210 + (x2 - i ) 500 + [(x - 1) (x + 2)]2.
Specificaţi pentru ce valori ale lui x £ R au loc relaţiile:
a) E(x) > 0;
b) E(x) < 0: -
c) E(x) — 0.
2. Să se găsească valorile lui x şi y, astfel încît:
a) x 2 + 2x + y 2 + 4y -ţ- 5 = 0; b) x 2— 2x - f y2 — -f- 5 = 0;
c) x 2 + 2x + y 2 — 4y + 5 = 0.
3. a) Să se rezolve ecuaţia: ax2 -\- bx + c = 0, s g R - {0}, b £ R,

c £ R, in cazul în care a — b + c = 0.
Utilizînd rezultatul de mai sus, să se rezolve ecuaţiile:
b) m(n — p )x 2 + — p)% + p(/n — n) = 0; m(n — p) ^ 0.
c) 1 759a:2 + 5 211x + 3 518 = 0.
4. Lungimile laturilor bazei unei piramide triunghiulare VABC sînt
proporţionale cu numerele 15, 20, 25 şi semiperimetrul bazei este de 6 cm.
Vîrful V se proiectează pe planul (ABC) în punctul A, opus laturii celei mai
mari a triunghiului de bază şi faţa (VBC) face cu planul bazei un unghi de 60°.
a) Să se determine perimetrul triunghiului de la bază. .
b) Să se calculeze aria laterală şi volumul piramidei.
Piramida se secţionează cu un plan paralel cu baza ce trece prin mijlocul
înălţimii.
c) Să se calculeze aria triunghiului de secţiune.
d) Să se afle raportul dintre volumul piramidei iniţiale şi volumul trun
chiului de piramidă obţinut prin secţionare.
402
Lucrarea nr. 30
1. Se consideră expresiile:
*
v
( «
.
, « = \ ‘—
1 -'a
( i _ i )
aj\ 1
l : ( l
o.
1*1+
a2) ţa 2 a
+ b\
J
Y, 29 + 39a ~ S * ? + 6x3 3a - 2
3( * ~ v 2
2x2 5x 10a2 5a
a) Să se arate că E(a,b) este un patrat perfect;
b) Să se aducă E(x) ia forma cea mai simplă;
c) Pentru ce valori ale lui a expresia E(x) nu are sens?
d) Determinaţi valorile lui a pentru care se anulează expresia.
/ 2 . Fie polinomul P(x) = (2a - 3)s + mx4 + nx + p ; m, n, p £ R.
Să se determine m, n, p, astfel încît: suma coeficienţilor să fie 5, restul
împărţirii polinomului prin a — 2 să fie 24 şi P(0) = — 240.
3. Se consideră ecuaţiile: mx2 -f- 2mx -f- m - f 3 = 0 şi mx2 + a + 3m +
-f- 2 = 0, m G R \ { 0 } . Să se arate că dacă aceste două ecuaţii au o rădă
cină comună, aceasta nu poate fi decit 1.
A . Să se determine funcţiile liniare f, g : R -+ R , ştiind că:
fi 1 — x) + g ( x + 1) = 0,
f ( i - x ) - g ( x + l) = - 2 ( a - 2 ) .
5. într-un triunghi isoscel A BC (A.B = AC) baza BC şi înălţimea cores
punzătoare ^cest^şje au apeeaţi hyigime 2$. t
a) ' Să "se calcu&ze îir funcţie de x raza cercului ftifcriâ m Triunghi şi raza
cercului circumscris acestuia.
Presupunînd că triunghiul reprezintă secţiunea axială a unui con se
cere să se afle în funcţie de a::
b) raportul dintre volumul conului şi volumul trunchiului de con, obţi
nut prin secţionarea acestuia cu un plan paralel cu baza, la o distanţă de bază
egală cu diametrul cercului înscris în triunghiul ABC.
c) Raportul dintre volumul sferei, care are ca rază, raza cercului circum
scris triunghiului ABC, şi volumul conului.
6. Intr-un con circular drept cu rază R = 5 cm si înălţimea h = 12 cm,
se face o secţiune paralelă cu baza avînd aria 4 —cm2. Să se calculeze aria
laterală si volumul trunchiului de con format.
Lucrarea nr. 31
1. Perimetrele bazelor unui trunchi de piramidă patrulateră regulată

sînt de 80 cm, şi respectiv 40 cm. Secţionînd trunchiul cu un plan ce trece
prin două diagonale paralele ale bazelor se obţine un trapez ale cărui diago
nale sînt perpendiculare.
Să se calculeze:
a) înălţimea trunchiului;
b) muchiile laterale;
c) diagonalele feţelor laterale.
403
36*
2. Două vase, unul sub formă de cilindru şi altul săb formă de con, au
aceeaşi rază R şi acelaşi volum.
1
a) In vasul cilindric se găseşte lichid pînă la — din înălţimea sa faţă
de baza de jos. Acest lichid se toarnă în vasul conic. Pînă la ce înălţime se
ridică lichidul în vasul conic, ştiind că acesta este aşezat cu vîrful în jos şi
baza orizontală.
b) în vasul conic aşezat cu baza în jos se află lichid pînă la jumătatea
înălţimii sale. Se toarnă acest lichid în vasul cilindric. Pînă la ce înălţime se
ridică lichidul în vasul cilindric?
3. Un trunchi de piramidă, patrulateră regulată are faţa laterală un tra
pez isoscel cu un unghi de 60°. Muchia laterală este congruentă cu |latura
bazei mici a trunchiului, şi are lungimea de 6 cm. Să se calculeze:
a) apotema trunchiului;
b) diagonalele feţei laterale;
c) înălţimea trunchiului;
d) volumul piramidei din care provine trunchiul.
4. Să se afle valorile polinomului P(x) — x 3 — 3a;2 + x -j- 1 în cazul
în care x 2 — 2x — 1 = 0.
o. Fie polinomul P(x) = x 3 — 6x2 11 x 6. Să se arate că pentr^
orice a (= Z numărul P(a) este divizibil cu 6.
V.2. PRB1E BE V E R IF IB A R l A « B N B J T IN T lL tR
ÎN V E D E R E A ÎNSCRIERII ÎN TR EAPTA I
. DE LICEU
Lucrarea nr. 1
1. Un sector circular corespunzător unui arc de 216°, într-un cerc d£

rază 15 cm, se înfăşoară formînd suprafaţa laterală a unui con.
a) Să se afle aria totală şi volumul conului.
b) La ce distanţă de vîrful conului trebuie făcută o secţiune, printr/un
plan paralel cu baza, astfel ca aria cercului de secţiune să fie 9tc cm2?
Se dă expresia:
2a;2 27 3a; \ 2x
2a; -— 6
F(x) =
2a; -j- 3 4a;2 2a;v - 3 J ' T - 6a:
a) Să se stabilească mulţimea valorilor lui x, pentru care expresia dată
nu are sensf*să se arate că forma cea mai simplă, la care poatje fi adusă
expresia, este F(x) = —3x + 1.
b) Să se reprezinte grafic funcţia —.
f:IL -* R, f(x) = -3 a ; + 1.
(Bucur eştik 1976)
404
Lucrarea nr. 2
1* Se dă sistemul de ecuaţii:
y ^b(3b — 4a)
2a + 3b 2a 3b 4a2, - 9b2 ’
bx + ay = a2;
a) să se rezolve; b) să se verifice soluţia obţinută,
jQ s ă se rezolve ecuaţia — ------ + — = m^X ~ j ~ în cazurile:

x —1 x x
a) m — — ; b) m 2.
3
3,. Două brigăzi, executînd o lucrare împreună, o pot termina în 45 de
zile. "Dacă prima brigadă ar lucra 18 zile, iar a doua 12 zile, s-ar efectua 30%
din lucrare. In cîte zile ar putea termina lucrarea fiecare brigadă, lucrînd
separat?
4. într-un plan a se consideră două semidrepte Ox şi Oy, care fac un
unghi de 60°, iar în afara planului o semidreapţa Oz, care face cu Ox şi Oy
unghiuri de 60°. .
a) Să se demonstreze, că proiecţia ortogonală a semidreptei Oz pe planul a
este bisectoarea ifcxOy.
b) Fie punctul A pe Oz situat la distanţa d de O şi fie Â ' proiecţia orto
gonală a lui A pe planul a. Să se calculeze distanţa A A'.
fL Prin secţionarea unui con cu un plan paralel cu baza, se obţine un
trunchi de con, care are volumul 1 0407: cm3, înălţimea de 15 cm şi raza
bazei mici de 4 cm.
a) Să se afle raza bazei mari.
b) Să se afle volumul conului.
(Bucureşti, 1975)
Lucrarea nr. 3
1. Să se aducă la forma cea mai simplă expresia:

x ______ f i + 4 j +-**.].
E =
ax — 3a2 x2 + x — 3ax — 3a \ x + 4 -y
2. Să se determine a, b, c astfel ca produsul:
P(x) — 12x3 — 40x2 + 27x — 5 să poată fi pus sub forma:
.P(x) = (3x — l)(a x 2 - f bx + c).
Să se determine apoi mulţimea valorilor lui x pentru care P(x) = 0.
x y
----- - + — = a;
—b a
a—b
405
4. Să se determine un poiinom P(x) de gradul al treilea, cu coeficientul
lui x 3, egal cu 1, ştiind că P{x) împărţit prin (x — 1), (x — 2) şi ( x — 3) dă
in fiecare caz un rest egal cu 6.
- o. Un automobilist parcurge o distanţă de 240 km cu o viteză mai mică
cu 20 km/h decît şi-a propus iniţial şi ajunge la destinaţie cu o oră mai tîrziu.
Care a fost viteza automobilului?
6. Baza unei piramide este trapezul ABCD, cu unghiurile ŞÂ D =
= 90°, iar piciorul înălţimii piramidei este mijlocul laturii BC.
Dacă V este vîrful piramidei:
a) Sa se arate că muchiile VA şi VD sînt congruente.
b) Să se afle volumul piramidei, ştiind că înălţimea trapezului este de
6 cm, linia mijlocie a trapezului este de 4 cm, iar muchia VA de 13 cm.
(Bucureşti, 1976)
Lucrarea nr. 4
1. Să se descompună în factori ireductibili:

E(x, y ,z ) — (x + y + z)3 — x 3 — y 3 — z3.
2. Să se aducă la forma cea mai simplă expresia:
E(x, y) = f l . 1 1r, 1 iI. x + y l

■ y + l).
\ X + y + l|L 1
(* + v ? J x 2 - y 2 - V 2 y - i \
3. Să se rezolve ecuaţia:
x2+ = 3x — 2 -f-
4. Intr-un tetraedru' regulat de nluchie a, şi cu vîrful în S, se face o sec

ţiune printr-un plan, ce trece prin punctele A, P, Q (P şi Q sînt situate pe SC,
respectiv SB, astfel încît SP = 2 PC şi SQ — 2 QB.
a) Să se afle aria secţiunii.
b) Să se afle volumul piramidei cu baza PAQ şi cu vîrful în S.
(Constanţa, 1976)
Lucrarea nr. 5
5 4
= 25 :24,
x —1 y —1
2 3
= 7 :12.
x +1 y + 1
2. a) Să se simplifice fracţia:
ax — 6 + 3x — 2a
F(a, x)
ax - f 6 — 3x — 2a
406
b) Să se determine valorile întregi ale lui a, pentru care F[a; x) este un
număr întreg.
c) Să se determine valorile lui a, pentru care F(a; x) < 3.
3. Se consideră un cilindru circular drept cu raza de 3 cm şi înălţimea
de 4 cm. .
a) Să se afle raza sferei ce are acelaşi volum cu al cilindrului dat.
b) Să se afle volumul prismei patrulatere regulate de aceeaşi înălţime şi
cu latura bazei congruentă cu latura pătratului înscris în cercul de la
baza cilindrului.
(Sibiu, 1976)
Lucrarea nr. 6
1 a2 + a I 1 , c \
( l ) Se dă expresia: E(a) =
a2 + 2a + 1 a3 — 1ţ a2 — a a2 — 1j
a) Să se aducă la forma cea mai simplă..
b) Dacă E(a) = ------- —— , să se calculeze E ( — —
(a2 — l ) 2 1 2
Să se rezolve ecuaţia: ------ mX m — 2x — 4, unde:

x —3
a) îi! £ R, m ^ 9 şi w / 10.
b) Dacă x = — ----- — , să se determine valorile întregi ale lui m pentru
10 — m
care x este un număr întreg pozitiv, negativ sau zero. .
Să se determine mulţimea valorilor lui x, care verifică sistemul:
x —4 „ x —3
+ 2 >
2 3
x^- 1 a; + 4
^ —
4. Un vapor parcurge o distanţă în sensul curentului- apei în 4 ore, iar

împotriva curentului apei parcurge aceeaşi distanţă în 4 ore şi 20 minute.
In cîte ore parcurge aceeaşi distanţă o plută, care se deplasează cu viteza
apei?
5. In piramida patrulateră VABCD, cu baza un romb şi înălţimea VO
{O este punctul de intersecţie al diagonalelor rombului), se cunosc : diagonala
mică a rombului AC — 6 m, diagonala mare a rombului BD = 8 m şi înăl
ţimea piramidei VO = l m . Să se afle volumul şi aria totală a piramidei.
(Bucureşti, 1977)
Lucrarea nr. 7
C'îj? O brigadă de tractorişti a arat cu 180 ha mai mult decît o altă brigadă,
iar din terenul arat de prima brigadă fac cît — din terenul arat de cea
laltă brigadă. Cîte hectare a arat fiecare brigadă?
407
f n2. Se
o J- expresia
da • £p = 11--------I
\ ( X ~ *'\24-i 1A H--------------------J------
, ~ 2 1 * * + 1 +!----3^—
■ +------
3x2-
[ţa; + 1 / x 4 -1 J 16a;2
• • • CC I 1
a) Să se arate că forma cea mai simplă, la care poate fi adusă E, este------ •
4
b) Pentru ce valori ale lui x, numere întregi, expresia devine un număr
întreg?
c) Să se determine mulţimea valorilor lui x, astfel încît expresia X ^
a: — 1
să ia valori pozitive.
3. Un trunchi de con are generatoarea de 26 cm, raza bazei mari de
15 cm şi înălţimea de 24 cm.
a) Să se determine volumul şi aria totală a trunchiului de con.
b) Să se calculeze volumul conului din care provine trunchiul de con.
(Bucureşti, 1978)
Lucrarea nr, 8
jŢ-
J - Să se arate că forma cea mai simplă, la bare poate fi'adusă expresia:
_ ( xx 2 -j-
a) E(x) = + 8 x 'v i 1 a;2 2 \
, este
+
l
<N
U 3- 8 x 2 + 2x + 4 (a;2 — 4
1
1
E(x) =
x+ 2
b) Să se afle valorile lui x, pentru care 3* 1.
x 2
c) Să se afle valorile lui x £= Z, pentru care E(x) ia valori întregi.
2. Să se reprezinte grafic f(x) = | X Pen*ru x € - ( ^

( —2x + 1, pentru x ^ [1, +cx>).
2x — 3 y 2y — 3x 112
5 îi ~ ~55~~ * “
(* - 5)2 - (3 — y)2= (x — y)(x + y) —48.
4. O piramidă SABC are muchiile laterale congruente şi perpendiculare
între ele (SAJ_SBj_SCj_SA). Ştiind că: SA — SB — SC = 3 j / 2 cm, să se
determine aria totală şi volumul piramidei.
(Bucureşti, 1979)
Lucrarea nr. 9
1. Să se calculeze expresiile, folosind formule de calcul prescurtat:

1) 4(2a - f b)2 - 3(a - 4b f - 3(a + 2b)(a - 2 b ) ;
2) (a2 - 2)s;
3) (1 + a;2)(l - a:2 + a;4).
408
8x - 12 ox 20x
2. Se_ dă expresia E(x) — ■
Ax2 — 12x - f 9 2x2 3x 9 — 4:^
1) Să se aducă la forma cea mai simplă.
2) Să se găsească mulţimea valorilor lui x, pentru care E(x) este un număr
natural.
3. Muncitorii din două secţii ale unei uzine au avut de legalizat 720 piese.
Muncitorii primei secţii au depăşit planul cu 10% , iar cei din secţia a doua au
realizat 120% , ambele secţii dînd peste plan 112 piese. Să se afle cîte piese
trebuia să producă fiecare secţie?
4. Intr-o piramidă patrulateră regulată, latura bazei este de 10 J%2 cm.

Cît de mare trebuie să fie unghiul format de o muchie laterală cu planul bazei,
ca volumul piramidei să fie ^ cm3?
(Bucureşti, 1980)
Lucrarea nr. 10
1. Să se rezolve ecuaţia: (x - f 5)2 + (x + 6)(x — 6) = 2(a; 4- 3)2.
2. Un număr de 3 cifre este mai mare, decît numărul obţinut din aceste
cifre scrise în ordine inversă, cu 198. Dacă împărţim numărul dat la suma
cifrelor sale, obţinem citul 48, iar dacă schimbăm ordinea ultimelor 2 cifre,
se obţine un număr cu 9 mai mic decît numărul dat. Să se afle numărul.
3. Intr-un trunchi de piramidă hexagonală regulată laturile bazelor şi

muchia sînt (în cm ): A B = 25; A 'B ' = 15; A A ' = 13. Se cere aria totală şi
volumul trunchiului de piramidă.
4. Raza şi înălţimea unui con sînt: R = 9 cm ; t = 12 cm. Tăiem conul cu

un plan paralel cu baza, la o distanţă de 8 cm de vîrful conului. Să se afle
volumul şi aria laterală a conului mic care se formează.
(Bucureşti, 1981)
Lucrarea nr. 11
1. Calculaţi:
x2 — y2 x — y
a)
4x y ,i-iL. 2 y
b) Rezolvaţi ecuaţia 2(x — 1) = 3a; + 3.
c) Descompuneţi în factori polinoamele: x 2 — 16; x 3 -f- 1; x z — Ax2 + 4r.
-' t , X TYb X __ 1.
( 2 . Rezolvaţi e cu a ţia ------------1-------------- (-2 = 0, unde m este parametru
x —1 x —m
x 2 - l x + 12
real. Simplificaţi fracţia:
x 2 — bx + 6
409
3. Un trunchi de piramidă patrulateră regulată are înălţimea de 6 cm,
4 . . . . 5
latura bazei mari egală cu — din înălţime şi latura bazei mici egală cu—
3 8
din latura bazei mari. Se cer:
b) Volumul piramidei din care provine trunchiul.
c) Aria laterală a trunchiului de piramidă.
4. Intr-un paralelipiped ABCDA'B'C'D' se consideră trei feţe, care au
un punct comun. Dacă aceste feţe sînt dreptunghiuri congruente, să se arate
că paralelipipedul este cub.
(Bucureşti, 1982)
Lucrarea nr. 12
a) 8a;2 — 6a; + 1 = 0 ; b) — x — — = 0.
3 5 -
x -f- 1
2. a) Efectuaţi:
x2— 1 6x
(x 2 A- x)(x2 + x + 1) — 2
b) Simplificaţi fracţia
(x 2 + x)[x2 -f- x - f 3) + 2
3. Arătaţi că oricare ar fi m, n, p cu m n, ecuaţia (m — n)x2 +
+ 2(n — p )x + p — m = 0 are soluţii. Ce se întîmplă dacă m — n?
4. Intr-un trunchi de piramidă triunghiulară regulată se cunosc:
latura bazei mari Z,=10 m, raza cercului circumscris bazei mici r — —^ — m

O
şi aria laterală cAt — 168 m2. Aflaţi:
a) volumul trunchiului de piramidă;
b) muchia laterală a trunchiului de piramidă.
(Bucureşti, 1983)
Lucrarea nr. 13
1. a) Efectuaţi: 3a;2 — 3a; + 5 — (2a:2 — 3a; - f 4).

f 3a: + 2 y — 6
b) Rezolvaţi: j ^ + y = _ 4 *
2. a) Rezolvaţi ecuaţia: 5(a; — 1) = 4(3 — x) -f- 7.

b) Calculaţi: (3 3 •3" 2 + 44 •4~3 + 1) •2 '3.
3. Un trunchi de con are generatoarea de 26 cm, raza bazei mari de 15 cm
şi înălţimea de 24 cm.
Calculaţi:
a) volumul trunchiului de con;
b) aria totală a trunchiului de con;
c) volumul conului din care provine trunchiul de con.
410
4. Rezolvaţi ecuaţia: (m + 4)* + a = x, unde a şi m slnt parametri
reali.
5. O piramidă are muchiile laterale congruente şi ele formează cu planul

bazei unghiuri de 45°. Baza este un trapez isoscel cu unghiurile ascuţite de
cîte 60° şi bazele de 6 cm şi 8 cm. Se secţionează piramida cu un plan paralel
cu baza şi care împarte înălţimea în două părţi congruente. Calculaţi volumul
trunchiului de piramidă obţinut.
(Bucureşti, 1984)
Lucrarea nr. 14
b 2ab
Efectuaţi + ---------
a+ b ) \a b b—a a2 =— b2j
lx + y x —y
= 8
2 • 3
2. Rezolvaţi sistemul:
x + y , x —y = 11
3 + 4
2x2 — (3a -f- b)x + a2 ab

,;3r. Simplificaţi fracţia:
0 2x2 — (a + 3b)x - f ab -\-b2
4. Demonstraţi că:
. (x + y)2 — (x — y)2
4
b) Dintre toate dreptunghiurile cu acelaşi perimetru, pătratul are aria
cea mai mare.5
7
6
5. Care sînt ecuaţiile de gradul al' II-lea de forma x 2 + p x + q = 0, in

care coeficienţii p şi q sînt chiar rădăcinile ecuaţiei date.
yf\ . .. .
6. Calculaţi valoarea polinomului:
^P(x) = x 4 — 2xs 4- 3x2 — 2x + 2 în următoarele situaţii:
a) x 2 x = 2; b) x 2 — x = 3.
7. Secţiunea axială a unui con circular drept este un triunghi isoscel al

cărui perimetru este de 18 cm, iar lungimea segmentului, care uneşte mijlocul
laturilor congruente ale triunghiului, este 4 cm. In con se face o secţiune
' 2
printr-un plan paralel cu baza, la — din înălţimea conului faţă de virf.
3
Aflaţi :
a) aria totală şi volumul conului iniţial;
b) aria totală şi volumul trunchiului de con obţinut;
c) raza cercului înscris şi raza cercului circumscris triunghiului ce repre
zintă secţiunea axială a conului iniţial.
(Judeţul Argeş, 1982)
- 411
Lucrarea nr. 15
ly a) Efectuaţi:
[ — ~— +
U 2- 4 2 —x x -f-
* + y~=2
b) Rezolvaţi sistemul: 2 ^ 3
x + y = 5 <•
2. a) Demonstraţi c.ăţ pentru orice m £ R, ecuaţia m#2 — .(m2 + 1)® +
+ tc = 0, x £ R are soluţii. , ^ .
b) Calculaţi x x şi x 2 pentru m > 1.
17
c) Să se afle m > 1, astfel incit 2? + £§ = —
4
Z / 7! . r;.
( 8 / Se dau polinoamele: jP(o;) = — 3a;3 + a; — 3
(?(#) = a-2 — 2a; — 3
R{x) = —x 2 — 5a; -f- m.
a) Să se determine m astfel, incit R(x) să fie divizibil cu x -f- 2.
b) Să se descompună în factori ireductibili cele trei polinoame, înlocuind
in R(x) pe m cu valoarea determinată la punctul a).
c) Să se arate că x — x 2 -f- P (x): Q(x) + 15 este pătrat perfect.
4vU n trapez dreptunghic are baza mare egală cu (l6 cn i, înălţimea de

30 jrim ţi baza mică egală cu 0,75 din baza mare. Să se afle: perimetrul şi aria
trapezului.
5. Un trunchi de con are generatoarea de 26 cm, raza bazei mari de 15 cm

şi înălţimea de 24 cm.
Aflaţi: a) Raza bazei mici.
b) Aria totală şi volumul trunchiului de con.
c) înălţimea conului din care provine trunchiul de con.
, ( Judeţul Argeş, 1983)
Lucrarea nr. 16
Jl^jAj; Rezolvaţi ecuaţiile:

x + 1 , x . 5x — 6
3 2 4 î
b) (x + l ) 2 - 25 = 0.
.. B. a) Determinaţi funcţia liniară f, pentru care f( 1) = 3 şi /(2 ) 5.
b)} Repreaentaţi grafic funcţia f : R R, f(x) — 2x + 1<
t^2y a) Aflaţi valorile parametrului real a, pentru care ecuaţia a;2+ fl* + 9 = 0
are. soluţii.
b) Arătaţi că, dacă P (x -f- 1) = P ( x ) + 2(x + 3) + 1 pentru orice i S B i
atunci P ( x ) = x 2 -f- ax + 9 este pătratul unui binom.
412
3. a) Enunţaţi teorema lui Bezout.
b) Fie polinomul Q{x) — (x — l)(x + i) (x 2 + l)(x 4 + 1) -f- 2(x4 + 1).
-o Demonstraţi că nu există numere reale a, astfel ca x — a să dividă poli
nomul dat.
c) Dacă polinomul R(x) are coeficienţii întregi şi i?(l) = R(2) = 0,
atunci arătaţi că R(x) este un număr divizibil cu 2, oricare ar fi a; £ Z.
4. Aflaţi aria totală a trunchiului de con cu înălţimea h = 8 cm şi raza
bazei mari R — 7 cm, ştiind că are volumul egal cu 1527t cm3.
. 5. Se dă tetraedrul regulat SABC cu muchia de 6 cm.
A. Aflaţi: a) aria totală şi volumul tetraedrului;
b) cosinusul unghiului format de două feţe ale tetraedrului.
B. Dacă M este mijlocul muchiei SC, demonstraţi că SC este perpendicu
lară pe planul MAB.
(Argeş, 1984)
Lucrarea nr. 17
se dă polinomul P(x) = 9x4 + 6a;3 + z 2 - 1

/ Aflaţi citul şi restul împărţirii lui P(x) la 3z* - f x, apoi descompuneţi
în factori polinomul P(x).
b) Cite elemente are mulţimea: { r £ B |r este o rădăcină a polinomului
T(x), unde T(x) — P(x) + 2}
\ t?- t 4- i* rv \ w 2z 4 + Z‘ mx3 -f- x 2 — 1
c) Fie fracţia raţionala E(x) = ---------------------- 1------------- .
. x2 — 1
1) Determinaţi valorile reale ale parametrului m, astfel ca fracţia să se
simplifice prin x — 1.
2) Demonstraţi că E{x) nu se poate simplifica prin x? — 1, oricare ar fi
m £ R — {0}.
d) Fie ecuaţiile 3a;2 + ax - f 1 = 0 şi 3a;2 - f x a = 0. Aflaţi mulţimea
valorilor coeficientului a, pentru care cele două ecuaţii au o soluţie reală comună.
Care sînt celelalte soluţii ale ecuaţiilor?
2. Dimensiunile unui paralelipiped dreptunghic ABCDA'B'C'D' sîn
AB = a, BC = b, CC' = c.
a) Scrieţi ecuaţia de gradul al doilea echivalentă cu ecuaţia (a; — a)2 +
+ (x — b)2 (x — c)2 — 0.
b) Demonstraţi că: (a + b + c)2 < 3(c2 + b2 + c2) şi apoi arătaţi că
pătratul lungimii diagonalei paralelipipedului este mai mare sau egal eu o
tţoime din aria sa totală.
c) La ce distanţă de A se găsesc proiecţiile punctelor B şi D pe diagonala
AC'?
( 3) Baza unei piramide este un triunghi dreptunghic cu lungimea ipote
nuzei de 12 cm şi un unghi ascuţit de 30°. Muchiile laterale ale piramidei sînt
înclinate faţă de planul bazei cu unghiuri de 45°.
a) Aflaţi aria laterală şi volumul piramidei.
b) La ce distanţă de vîrf trebuie să se facă o secţiune printr-un plan paralel
cu baza, astfel Incit volumul “trunchiului de piramidă ce se formează să fie
7
egal cu — din volumul piramidei ?
8
(Argeş, 1985)
413
V.l. LUCRĂRI DE SINTEZĂ
Lucrarea nr. 1
1. Soluţia I. După ce echipa a muncit 5 zile, restul lucrării s-ar ii terminat

jn 25 — 5 = 20 de zile, dacă ar fi continuat să muncească întreaga echipă.
Cum numărul muncitorilor s-a micşorat de două ori, înseamnă că timpul
se va dubla (mărimile sînt invers proporţionale). Rezultă că restul
lucrării se va termina în 20 •2 = 40 de zile.
Soluţia a Il-a. Notînd cu 1 (un întreg) întreaga lucrare, rezultă că in
5 1 .
0 zile echipa realizează — = — din ea, rămînînd astfel de realizat
25 5
1 4
1 ---- = — din lucrare. •
. 5 5
Deci rămîne de rezolvat următoarea problemă: „Dacă 12 muncitori ter-
4
mină o lucrare în 25 de zile, în cit timp 6 muncitori vor termina — din ea?“
12 muncitori 25 zile
6 muncitori . x zile.*5
9
1 muncitor .25 •12 zile
1 muncitor 2 5 - T 2 - — zile
5
6 muncitori . 2 5 - 1 2 . — : 6 zile
5
Adică 6 muncitori vor termina — din lucrare în 40 de zile. Menţionăm

5 ’
că această metodă se mai numeşte şi „regula de trei compusă”.
Soluţia a I l I -a este soluţia algebrică.
2. De la pagina 1 la pagina 9 sînt necesare 9 cifre, de la pagina 10 la

pagina 99 sînt necesare 90 •2 = 180 de cifre.
Restul de 1 236 — 189 = 1 047 de cifre au fost utilizate pentru a nume
rota 1 047 : # = 349 de pagini.
Deci cartea are 9 -j- 90 + 349 = 448 de pagini.
Cum cartea intitulată „Probleme de matematică pentru gimnaziu” are
448 de pagini, pentru numerotarea paginilor au fost necesare:
9 x 1 4- 90 x 2 + 349 X 3 = î 236 de cifre.
414
8. $ :C A B = — •36°6'24" = — •108o18'72' — • 108°19'12' = 13°32'24', iar
8 8 8
•£.ACB = 180° - (3606'24* + 13°32'24') = 180° - 49°38'48' =
= 179°59'60" — 49°38'48" = 130°21'12'.
4. Notlnd cu 2s suma celor două numere şi cu s — x primul jjumăr, rezultă
că cel de al doilea număr este 2s — (s — x) = s + x.
Produsul celor două numere este (s — x)[s + x) = s2 — x 2 <; s2 şi este
egal cu s2 x = 0, adică cele două numere vor fi egale cu s.
5. Este o aplicaţie imediată a problemei de mai sus. Aria dreptunghiului

este maximă, atunci cînd dimensiunile sale sînt egale, adică atunci cînd
este pătrat. Altfel, vezi problema 4b, lucrarea nr. 14, pag. 444.
Lucrarea nr. 2
1. Se porneşte de la identitatea (x — 2){x -f- 2) = x 2 — 4, care se scrie sub

forma (x + 2)(x — 2) — x 2 — —4. Această egalitate este adevărată
pentru orice x £ R-
2. De exemplu b) „Alegeţi un număr la care adăugaţi 1 şi apoi ridicaţi la
pătrat suma obţinută. Din acest rezultat scădeţi mai întîi pătratul numă
rului ales şi apoi dublul aceluiaşi număr. Obţineţi 1“ . Enunţul de mai sus
corespunde scrierii identităţii date sub forma: (x -J- l ) 2 — x 2 — 2x = 1.
Observaţie. Cum orice calcul algebric conduce la o identitate (adică expre
sia de la care se porneşte şi expresia obţinută iau aceeaşi valoare, oricare
ar fi valoarea literelor), puteţi compune asemenea jocuri, spre exemplu,
pentru formulele de calcul prescurtat. In general, puteţi compune oricit
de multe jocuri doriţi.
3. a) Fie x şi x + 1 cele două numere. Atunci, (x + l ) 2 — x 2 = (x -f- 1 —
— x)(x - f 1 + x) = 1 •(2x + 1) = x + (x 4- 1).
b) Fie cele două numere impare consecutive 2n — 1 şi 2/z -J- 1. Numărul
par cuprins între ele este 2n, n g N , şi (2n + l ) 2 — (2n — l ) 2 = (2n -j-
-j- 1 — 2 t i -j- l ) ( 2 n -f- 1 -f- 2 rt — 1 ) = 8 t i.
c) Cum x — y = m ■=> s 2 — y 2 => [x — y)(x + y) — m(x + y)-
4. Fie {iV} == BMC\ AC Ş^BMC > $^MNC (proprietatea unghiului ex

terior) şi ^C.MNC > Ş^BAC (proprietatea unghiului exterior în triunghiul
ABN) etc.
5. Se va arăta că laturile triunghiului astfel obţinut sînt respectiv congru-

~ ente şi paralele cu laturile triunghiului ABC.
Lucrarea nr. 3
1. Regula este conţinută în însăşi identitatea: (10a + 5)2 = a(a + 1) •

• 100 4- 25. Pentru calculul 352, a = 3, deci 352 = 3 •4 •100 -j- 25 = 1225;
652 = 6 •7 •100 + 25 = 4 2 2 5 952 = 9 • 10 • 100 + 25 = 9 025.
415
2. Se notează cu x preţul unui caiet şi cu y preţul unui pix. In continuare
se va scrie, soluţia aritmetică (metoda egalării termenilor) şi operaţiile
prin care se rezolvă sistemul.
Soluţia aritmetică (metoda comparaţiei) Soluţia algebrică
5 caiete şi 2 pixuri costă 40 de lei . . . 5x -f- 2y = 40,
10 caiete şi 5 pixuri costă 95 de lei 10a; -j- 5 y = 95.
10 caiete şi 4 pixuri costă 80 de lei lOx + 4 y = 80,
10 caiete şi 5 pixuri costă 95 de lei I0x + 5 y = 95.
1 pix costă 15 lei V = 15
3. Fie înălţimile A D A -B C (D ^B C ) şi A 1D1_LB1C1{Di£iB 1C1). Din asemănarea
AD AB
triunghiurilor dreptunghice A B D şi AxByDx rezultă că:
AiDx AiBi
c /La b c B C - A D BC AD BC AB
Pe de altă parte
oî-AiBiCi B1Cx~A1D1 BiCi AiDi BiCi AiBx
AB AC
4. Dacă /\ABC ^ CaA xB xC i , notăm = k si rezultă:
AiBi AiC i BxCx
cA - a b c A B - AC
= kj. S-a utilizat rezultatul de la problema nr. 3
c&AiB\C\ A xB x •AiCx
de mai sus.
Lucrarea nr. 4
1. 10 dm. 2. 18 cm, 9 cm, 12 cm, 36 cm.
3. Cele două numere sînt de forma 10a; + y şi iOx + z cu y 4~ z — 10.

(lOx y){ 10 x -j- z) = 100a;2 + 10 x{y + z) + yz = 100a;2 + 100 x + yz =
= x(x -f- 1)100 4- yz. Aţi observat desigur că regula dedusă în lucra
rea nr. 3, problema 1, este un caz particular al acestei reguli.
a) Aici 3 = 1, deci 1 • (1 + 1) •100 -j- 8 •2 = 200 -f- 16 = 216;
b) 2 - 3 = 6, deci 22 •28 = 616 etc.
4. 45°;. 60°; 90°; 165°.
5. 3 dm şi 4 dm. 6. 13,44 dm.
Lucrarea nr. 5
1. P = 37 -f 1/769 + 60 = (97 + |/769) cm « 124,7 cm.

2. Cele două poligoane, care se formează, sînt un triunghi asemenea cu triun
ghiul dat şi un trapez. Cele două poligoane sînt echivalente, atunci clnd
ariile fiecăruia sînt jumătate din aria triunghiului iniţial. Conform proble
mei 4 din lucrarea 3, raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este
h 1/^2
egal cu pătratul raportului de asemănare şi astfel se obţine distanţa—^ — ♦
416
4. a) Pentru x — 1 rezultă: j1 -j- |1 — 4 |+ 2 |~ 1 | j= | 1 + O + 2 |= 3 ;
pentru x — —2 rezultă: |—2 + [ 1 — ( —2) |+ 2 | —( —2) | |=
= | -2 + |3 |+ 2 |2 || = | -2 + 3 + 4 |= |5 |= 5; pentru
x — —1 rezultă: |—1 + | 2 | + 2 | = | 3 | = 3 .
b) Pentru x — 1 rezultă: |—3 + 3 |—1 |— |—1 + 7 1+ 1 1= |—3 +
+ 3 - 6 + l| = | - 5 | = = 5 ; -
pentru x — —2 rezultă: *|6 + 3 |2 |— |—2 + 7 |+ 1| = 16 + 6 —
- 3 + 1 |= 110 |= 10. *
6. a) Cum |—2 |= 2 şi |2 |= 2 => x £ . { —2, 2 }; b) x £ { —2, 2 }; c) i £ 0 ;
d) (O, 2 }; e) |x |= x <=> x > 0 , adică x £ [O, cc ); f) |x | = — x o
<=> x < O, adică x (= (—oo, 0]; g) Dacă x O =t> |x\ = x, deci ecuaţia
7
se scrie: 2x = 7 => a: = — £ [0 , co). Dacă a ;£ (—oo, 0) => = a; I = — x =>
2
=> —3 = 4 imposibil.
Lucrarea nr. 6
1. Aritmetic problema se rezolvă observînd că diferenţa dintre cele două

vîrste rămîne constantă. Adică „să se afle două numere cînd se cunosc
diferenţa lor şi raportul lor.
’ -«• 20 |' 3/
Algebric să observăm că peste x ani raportul celor două vîrste va fi — ----- .
4 + x
2. a) 16; b ) | l j ~ 3 = 23 : 4 = 2; c) ( - 3 ) 168 : 3168 = 1.
3. Se poate proceda spre exemplu astfel:

2 -IO 3 + 9 - IO2 + 2 - 1 0 + 9 (2 •10 + 9) •102 + (2 •10 + 9)
3 • IO3 + 7 •IO2 + 2 •10 + 9 “ ’ (3 •10 + 7) •IO2 + (3 • 10 + 7)
(2 -1 0 + 9 ) (IO2 - 1) _ 29
~ (3 •10 + 7)(102 — 1) 37"
4. Fie baza mare AB, baza mică CD şi {0} = AC fi BD. Triunghiurile AOB
şi DOC fiind isoscele, perpendiculara dusă din O pe A B are piciorul în
mijlocul lui AB, iar piciorul perpendicularei duse din O pe CD este
mijlocul acesteia. Bazele fiind paralele,rezultă că cele două perpendiculare
‘ - sînt în prelungire.
5. Fie triunghiul A B C (A B = AC) şi fie înălţimile AD — 6 şi BB' = 9,6 cm.
Notăm lungimea laturii BC cu x şi lungimea laturii A B cu y. Din tri
unghiul A D B(D = 90°) se obţine: y 2 =
. 6x . 9,6 y
=(f)a + 36. Pe de altă parte
di A B C = — sau O t A B C -------- -— Se obţine în final P = A B + AC 4

2 2
+ BC = 36 cm.
Cazul în care AD = 9,6 cm şi BB' = CC' = 6 cm se tratează analog.
417
6. Inegalitatea este echivalentă cu: (b - f c -j- a){b + c — a)(b — c — a) (b —
c + a ) < O, deoarece a + b + c > 0 şi 6 + c — a > 0 şi 6 — c + a > 0 şi
b ~ c — a < 0.
Lucrarea nr. 7
1. a) (ar1+ y -l)~2'\x + y)-2 — . — + — ] V + y ) ' ^ ( ^ } 8 :(* + ^)-2 =

\3- yl \ x y )
= f j s y ? . (ar + y)-2 = (ary)2 . 1
= (ary)2.
+ yj (a: + y)2’ (ar + y)!
itx1
(a:2 - y2)
Var — y X + y ) ____________(ar — y)(* + y)
= 1.
,b )
(ar + y + ar — y)1 kx?
2. a) ar4 + y4 + ar2?/2 = ar4 + y4 + 2ar2y2 — x zy2 = (ar2 + y2)2 — (ary)2 =

= (ar2 + y2 + ary) •(ar2 + y2 — ary).
b) Adăugăm şi scădem ar4 -f- ar3 -f- x 2. Se obţine: ar5 + ar4 + a:3 + ar2 +
+ x + 1 — (ar4 + x 3 + x2) = x?(x2 + ar + 1) + (ar2 + ar + 1) — a^(ar2 +
+ ar + l) = (:r2 + a - + l)(a^ — a:2 + 1).
3. Se calculează mai întîi lungimile laturilor obţinîndu-se 9 cm, 12 cm, 15 cm.

în final se obţine aria triunghiului de 54 cm2.
4. Fie n — 2, n — 1, n, n + 1 şi n + 2 cele 5 numere consecutive. Suma

pătratelor lor este: (n— 2)2+ (n — 1)2+ n2+ (rc + 1)2 + (rc + 2)2 = 5(n2+ 1).
5. Dacă inălţimea este h, atunci aria trapezului este h2.
Lucrarea nr. 8
1. d) (2 / 5 + 3 1 /2 ) 2 = \2 / 5 f + _ 2 {2 / 5 ) (3 ’/ 2 ) + (3 / 2 ) g =
= 20 + 1 2 / 1 0 + 1« = 2(19 + 6 / 1 0 ) ;
e) ( 2 1/15 - S / 3 ) 2 = 60 - 2 0 / 4 5 + 75 = 135 - 20 / 4 5 .
2. 60; 45. 3. Diagonala trapezului este latura triunghiului echilateral

înscris în cerc.
4. Notind cu R şi, respectiv, r cele două raze se ştie că pentru untriunghi

echilateral R = 2r => im= 2 cm => R = 4 cm =>h = 6 cm.
5. A = {0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 }; 5 = { - 2 , - 1 , 0, 1, 2, 3, 4, 5,6, 7, 8
C = (1. 2, 3, 6 }; D = {2, 3, 7 }; E = {-6 , - 3 , - 2 , - 1 , 1, 2. 3, 6
F = ( - 5 , - 2 , - 1 , 0, 2, 3, 4, 7}.
418
Lucrarea nr. 9
Să presupunem că fracţia este reductibilă. Atunci există un număr întreg

p ,diferit de + 1 şi —l,care divide atît numărătorul cît şi numitorul fracţiei.
Dacă p |2x -f I şi p |x + 1 => p |(2 x + 1) — (x -f 1) => p |x.
Cum p |x şi p |x + 1, rezultă că p |1, fiin dcă două num ere consecutive
sînt prime între ele. Deci singurul divizor al lui 2x -f-jl şi x + 1 este 1 ,
adică fracţia este ireductibilă.
b3 + c3 bs {b + c){b2 — bc + c2) (b — c)(b2 -f- bc + c2)
- = 2a2 => + ■
b+ c b—c b+ c b—c
= 2a2 2 (b2 + c2) = 2a2 • ■2a2 = 2a2.
3. x* -j- y* = (x2)2 + 2x2y 2 + (y2)2 — 2x 2y 2= (x2+ y2)2 — 2xty2 — [(x + y)2 —
— 2x y f — 2x2y 2.
\
4. Se foloseşte identitatea de mai sus, notînd x = a şi y — — . Astfel se obţine:
a
a4 + 4 = (a + - V — 2a • —1* ■- 2a2 •— = (b2 - 2)2 - 2 = b* - 2b2 + 2.
a4 [( a / aJ a2
Deci, E(b) = b* - 2b2 + 2.
5. Fie A D J_ BC(D £ BC). Triunghiul fiind isoscel,AZ) este şi mediatoarea
segmentului BC, deci centrul cercului circumscris triunghiului pe care-1
notăm cu O aparţine lui AD. Prelungim înălţimea AD şi notăm cu E punc
tul diametral opus vîrfului A.
Soluţia I. Deoarece A E este diametru,rezultă c ă ' ŞÂBE = 90°. Aplicind
teorema catetei în acest triunghi rezultă: A B 2 = A D •A
A B 2 2R = 4 ? . Cum AD = ] / A B 2~ B D 2 = / I O 2 - 82 = 6 =>
AD AD
100 25
=> R =
12 3 ‘
Soluţia a Il-a. In triunghiul A B E aplicăm teorema înălţimii şi obţinem:
B D 2= A D ■DE => 64 = 6 •DE .D E = — =>2R = — + 6 =* 2f? =

6 6
64 + 36 25
R =
Soluţia a IlI-a. în triunghiul dreptunghic BOD(D = 90°) avem BO = R

OD = 6 - R =* r2 = 82 + (6 - r)2 =s» R 2 = 64 + 36 - 12R + R2
12 R = 100
Soluţia a IV-a. In problema nr. 8 de la capitolul III, pagina 206 (problema

propusă pentru cercurile de elevi) s-a demonstrat că R = , unde
a, b, c sînt lungimile laturilor unui triunghi, S este aria sa, iar R este
raza cercului circumscris triunghiului. Cum S — 48, a = 16; b = 10;
,n _ 16-10-10 100 25
c = 10, se obţine R — —--------------= -— - = —
> 4 -4 8 ' 12 3 .
419
27*
6. sin B = — ; cos B = — ; tg B = — ; etg B ssa ,
a a c b
i2 -2 /,? c8 I J,2
a) sin2 B + cos2 B = — -f- — = 1; b) 1 _+ tg2 B = 1 + — = — •
a2 a2 r r
1 1
c2 c2 /^ \ 2 cos2 B
a2 1a )
% . , 2_ „ , (b\2
b\2 , . b2 <?+ b2 d 1
o ) l + o t g > C = . + ( - ) - l + _ ------- -----
c i2 sin2 C '
(")
d) sin4 C — cos4 C . = (sin2 C — cos2 C)(sin2 C + cos2 C) — sin2 C — cos2 C,
fiindcă sin2 C + cos2 C = 1:
5 (ii sin4 B
nu c \2 cos2 5
Lucrarea nr. 10
1. a) Cum s i n 5 = — => — = — => a = 6 => b — J /6 2 — 32 = 3 ţ / 3. Obser-

a 2 a
vaţie. Remarcînd că 6 = — , rezultă că - ^ 5 = 30°.
1 /3
b) Dacă sin C = şi cum sin2 C - f cos2 C = 1 =s> cos2 C — 1 — sin2 C —
JL
_c J /3
—1 ^ 1 _3 co" c — * C a s4n ^ 2 = 1 /3 ;
~~ ~ t == t =>cos ~ T ; t g C = y ~ y “ c o s c ==Ţ
a 2
1 1 1 Y l ,’ sin R = A. = cos C
- = 1
CtgC t _c tg C ]/3 3 ’ &mB a
b
cos2 5 = 1 — sin2 B => cos2 5 = 1 -----■=- = - K 3 ; sau altfel

cos 5 =
_ c «* „ j /3 _ sin B 2 1
cos 5 = — = sm C = - — ; tg B = ------- = —p= = > sau altfel
a 2 cos 5 j/3 1 /3
2
tg B = — — ctg C = etc-
c o
420
c) Soluţia I. Dacă t g £ = l= > — = 1 ^ i = c, adică triunghiul ABC
c
este dreptunghic isosceî. Atunci b = c = 3 ]/ 2. Pentru calculul înăl-
ţimii AD se procedează astfel: cA abc = — » cAabc — ------- — => A D =
2 2
bc 18 _ o
a 6 •
Soluţia a Il-a. Triunghiul ABC fiind isoscel, rezultă că A D este şi
mediană. Intr-un triunghi dreptunghic lungimea medianei corespunză
toare ipotenuzei este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei, deci
A D = — = 3.
2
AD
Soluţia a IlI-a. Cum ţg B = 1 în triunghiul ADB, tg B = ----- => AD =
DB
BC
DB =
2. Ridicînd la pătrat rela ţia ----f- — -j----- = 1, se obţine:

a b c
( ş y + f » + yţ\ = i_
(1 )
a2 b2 â ţaă ac bcJ
Pe de altă parte să observăm că:
f i £ f a + E + 1«] „ £ + + n _ -o , si cum # 0, rezultă că

xyz \ab ac bej x y z xyz
— -f — -f. VI = 0 (2). Ţinind seama de relaţia (2 ),în relaţia (1) rezultă că

ab ac bc
+ t 1 = 1. ' •
fi2 b2 ^ c*
3. Expresia din membrul sting este definită pentru 2 £ R \ { —3; —1; 1}.
Ecuaţia din enunţ este echivalentă cu ecuaţia:
x\a — 1) + x(3a — 2) - f 12a — 1 = 0 .
Pentru ca această ecuaţie să fie de gradul întîi trebuie ca, coeficientul
lui x 2 să fie nul, adică a — L = 0 => a — 1.
5. A B — 40 cm ; AC = 42 cm.
Lucrarea nr. 11
1. cA — 288 cm 2.
2. A — {3, 4, 5 }; B — {x E z |—1 < x — 5 < 1}, adică B = {4, 5, 6}.
8. Orice punct care aparţine perpendicularei, ridicată pe plan în centrul
cercului circumscris triunghiului ABC, este egal depărtat de cele trei
puncte.
421
4. Fie d2 proiecţia dreptei d1 pe planul a. Dreapta di C a, care este
perpendiculară pe dz, este perpendiculară şi pe d.
5. Se calculează mai intîi aria paralelipipedului, ale cărui dimensiuni
sint 4, 6, 9, care este 228 dm2. Volumul acestui paralelipiped este de 216 dm3.
Paralelipipedul, al cărui volum se cere, are dimensiunile proporţionale cu
numerele 4, 6, 9, deci volumele celor două paralelipipede vor fi proporţionale
cu cubul dimensiunilor omoloage. Notînd cu x muchia omoloagă muchiei de
4 dm,atunci:
(O x3 „. 32 x2 2 16 •22 _
= --- =S> X =
216 “ 64 vl 228 " 16 228
<V 23
^216 - 6 4 - ® ' 8
Lucrarea nr. 12
1 .
1. a) Deoarece x2+ 9 > 0 ,p en tru orice x £ R ,ş i — > 0 , pentru x £ R \ { 0 } ,
' x2
rezultă x £ (—oo, 4 ) \ { 0 } sau altfel scris: . x £ (— oo, 0) U (0,4);
b) x £ (—2, —1) U ( — 1, oo); c) şi d) x £ ( - oo, — 2) U (1, oo); e) x £
£ (—90, —4] U [3, o o ) ; f) x £ (— oo, —4) U [3, oo).
2. A = 4; B = 9x2, C = 24a:; b) D = - $ y ; E = 4x 2\F = 25#2; c) P =
= 9y: R = 81y2; S = 100a:2; c) T = 60x*y2; Q = 15a:3; L = -5 a :3?/3.
3. a) .47? = 3 cm; 4 C = 4 cm ; BC = 5 cm ; b) r = 1 cm;
d) o<iat = 6 | / 17 cm2, <79 = 8 cm3.
4. x £ R \ { 1, 3} şi, efectuînd calculele, se obţine x = l g R \ { l , 3}, deci
ecuaţia nu are soluţie.
5. P (x )= ( x 2+ l ) 2- 2 x ( x 2+ l ) = (x2+ l ) ( x 2~ 2 x + 1) = (x2+ l ) ( x — 1)2>0,
egalitatea avînd loc pentru x = 1.
Lucrarea nr. 13
1. Se observă că: P(x) — [x 7 — ()(x)]2 — x14 = x14 — 2x7 Q(x) + Q2(x) —

- x14 = <?(x) [1 - 2x7].
2. Observând că (?(x) = (3x — 2)3, rezultă că:
Q(x) - R(x) = (3x - 2)3 - (x + l ) 3 = (3x - 2 - x - l)[(3x - 2)2 - f
+ (3x°— 2)(x + 1) + (x + l ) 2]- = (2x - 3) • P(x).
3. A = {0, 1}, iar -g -+ 1 £ N <* - ~ 1 + 2 £ N <=> 1 H------ -— £ N şi

x —1 X— 1 X—1
cum x £ x — l £ {1, 2} o ' x £ {2 ,3 }, deci B = {2 ,3 }. A x B = {(0, 2);
(0, 3); (1, 2): (1, 3 )}; B x A = {(2 ,0); (2, 1); (3, 0); (3, 1)}.
422
4. a) Dacă B este vîrfuî unghiului drept, V vîrful piramidei şi A punctul
care este piciorul înălţimii, atunci: VB — a [/ 2: VC = a \ ' 3; V B j _ B C ;
b) £ i c) 90°. *5°, tg VCA

1/2 ; d) 90°, 90°, 45°.
6 a 1 /2
5. Restul împărţirii polinomului la z — m este P£m) = am2 -f- bm + c.
Dacă m = 0 => 3| R(cm) 3j c. Dacă m £ 2Ţ\{0} => 3 j am2-\- bm -(- c o
o 3 |am2 şi 3 1bm şi 3 f c şi cum în aceste relaţii m nu este multiplu de
3 => 3 |a, 3 |b şi 3 j c.
Lucrarea nr. 14
1. Pentru z £ (1, oo) ecuaţia se scrie: — = m+ 1 o 2mx +

-x + 1
+ x(m + 1) = m + 1 <=>z(3m + 1) = /ra - f 1 => z =
Cum x > 1 -m — ~ > j ---- 1 > 0 «s>

-Im
m +
3m +
„>
1 .
1
j m£ R\
0___
2m
li)
<0-
3m + 1 3m + 1 3m -j- 1 3m -J- 1
m £
( - ■ H
2mx
Pentru x £ ( —oo, 1) ecuaţia se scrie = m - f 1 <=>2mx — z(/n + 1 ) >
x —1
— —{m + 1) «> x(m — 1) = — (m + 1) => x = ^ ^ , m # 1. Cum z < 1

1-
m ^ 1 < 1 <*• m 1 — 1 < 0 «*> . 2m < 0 m £ (—oo, 0) U (1, oo).

1—m 1—m i —m
Ttz 1 1
, Deci, pentru x £ (—oo, 1) ecuaţia are soluţia x = --------- , cu / « £ ( —oo. 0)U
v '• ’ 1—m
TfL ( 1
U (1, oo), iar pentru x £ (1, oo) ecuaţia are soluţia x = —------- r , cu
3/71 - f 1
TYl ^
( - M
2. a) .P(z) = z 2 — 6z + 9 + 3 = (x — 3)2 + 3 > 3 şi Q(x) = x 2 —
— 6z + 9 + 6 = (z — 3)2 + 6 > 6. Cu alte cuvinte, valoarea minimă a
polinomului P(x) este 3 şi este luată pentru z = 3, iar valoarea minimă a
polinomului Q(x) este 6 şi este luată pentru z = 3.
Q(x) z 2 — 6 z*+ 12 + 3 = 1 + 3 . 3
b) = 1+
P(x) x 2 — 6z + 12 z 2 — 6z + 12 (z — 3)2+ 3
3 3
Deoarece (z 2 — 3)2 - f 3 > 3 => ------— — r < 1 şi cum > 0 =;
( z - 3 ) 2+ 3 ( z - 3 ) 2+ 3
< 1 + 1 şi 2 * ) > 1 , adică 2 W e ( 1 , 2].
P(x) P(x) P(x)
423
3. a) Este acelaşi tip de exerciţiu cu cel precedent. P(x) — (x — 4)2 +
+ 1 > 1, şi valoarea minimă a lui P(x) este 1 şi este luată pentru x — 4.
2(x2 - 8x + 17) + 3
b) E(x) = 2 + —2+
x 2 ~ 8 x + 17 rr2 — +17 (x — 4)2+ 1
3
Deoarece (x — 4)2 + 1 > 1 < 3 =>E(x) = 2 +
(a: — 4)2 + 1 (x — 4)2 + 1
< 2 + 3 = 5.
Deci, valoarea maximă a expresiei este 5 şi este luată pentru x = 4. Ori
care ar fi s £ R, E(x) < 5 .
4. a) Notînd triunghiul de la bază cu ABC, fie ACC'A' faţa care este
romb şi este perpendiculară pe planul bazei,adică muchia comună a bazei şi a
rombului este latura AC. Din vîrful C' ducem C'D _]_ AC şi cum planul
(ACC'A') _L (ABC) şi C ' D c (ACC'A’), rezultă că C'D este înălţimea prismei.
Cum C'D este perpendiculara dusă din vîrful C" al rombului pe latura opusă
Sa3
C'D = a- y .. ; b) CV = — - ; c) unghiul cerut este spre exemplu unghiul
2 8
C'CD, care este de 60°.
Lucrarea nr. 15
1. Reamintim că,dacă P(x) este un polinom, care se împarte larnn polinom

Q(x) (grd P(x) >grd Q(x), se obţine un cît C(x) şi un rest R(x), atunci teorema
împărţirii cu rest este: P(x) = Q(x) •C(x) + R(x), unde grd R(x) < grd Q(x).
Această relaţie se mai scrie şi sub forma:
= C(x) + .
Q(x) Q(x)
a) în cazul de faţă P(x) = x 2 + 5x + 3, Q(x) = x + 2,C(x) — x + 3,
iar R(r) = —3. deci E(x) = - = — — — ------ = x + 3 ------------- , deci

Q(x) x + 2 x+2
a = 1, b = 3, c = —3.
3
b) Deoarece i £ Z ^ i + 3 £ Z şi atunci E(x) G Z » ------ - g Z ©
<=> a: + 2 £ { —3, —1, 1, 3} o z £ { —5, —3, —1, 1}.
2. a) 550 ha; b) Primul lot 246,6 ha, al doilea 180,84 ha, al trei
lea 120,56 ha.
3. a) A B = a, AC = a\/2; BC = « 1 / 3 ; b) d t = — (| /3 + ţ / 2 + 1 ) ;
2
c) Muchiile fiind congruente, piciorul înălţimii este centrul cercului circumscris
triunghiului A B C ; d) Dacă (Vi. este volumul piramidei mici şi O volumul
piramidei iniţiale, raportul volumelor este cubul raportului înălţimilor, adică
1= ( — ) • = - - si — ~ — = —, aici ( V — ( V i este volumul trunchiu-
(V U j * (V 64 (D -(V i 63
lui ce se formează. Este evident că se putea afla acest raport calculînd
volumul trunchiului de con si apoi făcînd raportul.
424
4. a) Se pun mai întîi condiţiile: 0 şi m -f 1 ^ 0, adică to£ R \ {0 . 1}
si rezultă a; = m(- W x = m, pentru m £ R \ J — ^- lş i in acest caz,
2 m 4- 5 _ I 2J
sistemul este compatibil determinat şi are soluţia: x = m. y = m + 1-
5 .
Pentru m — ------- sistemul este compatibil nedetermmat.
2
b) — — 2 > 0 o m — 2 ^ 0 <=> > 0. Trebuie ca —m ^0
x0 m m m
şi m G Z => m £ (0, 1] fi Z => m £ {1}.
Lucrarea nr. 16
[(7 + 4 l / 3 ) ( 7 - 4 ţ / 3 ) ] i985 + 1 2 1985( 7 —- 4 j / 3 ) 1985 _

(7 — 4 J /3 ) 1985 ' 21986
(49 - 48)1985+ l = 1.
i y
2. a) a: = y = z = 0. b) E{x) u
\2xyz)
3. Aţi efectuat calculele şi aţi găsit rădăcina x = 4? Verificaţi intro-
ducînd în ecuaţie pe x = 1. Ce aţi observat? Desigur că, înainte de a
începe rezolvarea ecuaţiei, aţi pus condiţia ca numitorii să fie diferiţi de
zero şi atunci aţi găsit că expresia din membrul sting este definită pentru
x £ R \ { —1; 1}, deci ecuaţia nu are soluţie, adică: a; £ 0 .
4. Numerele sînt: 21, 42, 63, 84.
5. a) Considerînd triunghiurile dreptunghice VAB, VBC, VCA se obţin:
A B = \/a2 + b2; BC = ]/b2 + c2; AC = ] / c2 + a2;

b) Se construieşte C M A - A B şi cum CV _L (VAB), A B c (VAB),
VM c (VAB), conform teoremei celor trei perpendiculare VM J_A B . Deci
ab
VM este înălţime în triunghiul dreptunghic VAB, deci V M —
]/a* + b2'
Din triunghiul V C M (V = 90°), rezultă C M = / a ^ ~â2 ^ ^ ° ** şi atunci
rfria A BC = V A A
A . - ___ - -___
c) Se verifică direct; d) Fie O proiecţia punctului V pe planul (ABC)
VO J_ (ABC)
OM C (ABC)
şi unim O cu M. Deci: => O M j _ A B (conform reciprocei 1
A B c (ABC)
V M A -A B
a teoremei celor trei perpendiculare). Pe de altă parte VCJ_(VAB),VM±_AB,
A B <z(VAB), V M c (VAB), rezultă că C M J L A B . Cum din punctul M
425
nu putem duce decît o singură'perpendiculară pe AB, rezultă că O £ CM.
Analog se arată că punctul O aparţine şi celorlalte înălţimi ale triunghiului
ABC, deci este ortocentrul triunghiului.
Altfel, în triunghiul VMC, ducem înălţimea VO, deci V O j _ C M şi cum
C M j _ A B , C M c (ABC), A B d ( A B C ) şi V M I AB, c o n fo r m r ec ip ro c e i
a doua a teoremei celor trei perpendiculare, VOA-(ABC), deci proiecţia lui V
pe planul (ABC) aparţine înălţimii C M etc.;
e) Triunghiul VCM este dreptunghic şi VO este înălţime, rezultă
abc
VO =
]/a2b2 + b2c2 + <?az
Lucrarea nr. 17
1. Dacă x < 0, —x s > 0 şi —x > 0 , atunci P(x) > 0 ; dacă x = 0,

^*(0) = 1 > 0 ; dacă x £ (0,1], atunci 0 < xn < 1, oricare ar fi n £ N, deci
P(x) = x s + x2(l — x 3) -f- (1 — x) > 0 ; dacă x > 1, atunci x n > 1, oricare
ar fi n £ N, deci P(x) — x 5(x3 — 1) + x(x — 1) + 1 > 0.
__ cn
3. a) (25 -h | /l7 ) cm ; b) 7,2 cm ; c) 45°; 120 cm3.
4. Metoda I. Fie AB, A 'B ’ doi diametri paraleli şi O, respectiv, O' cele
două centre ale bazelor. Notăm cu V vîrful conului din care provine trun-
chiul. Cum A V O 'A ' ~ AVOA => L = Y°L = J_ fiindcă ^
R VO 3 cAb ■KT*
9 7* 1. ~ VO' 1_
= — <=> — = — . înălţimea trunchiului h = VO — VO' => = -- =>
1 R 3 VO ~ 3
VO
— - — = 1 => VO = — OO' si cum r — — rezultă (Vtrxmcu —
VO 3 2 3
r.OO' * 0 0 ' R2 H-------- ------ <=> 527co
( D2 , R2 , R2\ 7x O O ' 13i?2
— — /(R DS
2 +. r22 +i Br)
D \ = -------- î
l 9 3;
tiR2 - — OO'
* R 2VO 2 1 c /- ,
•izR2- 0 0 ' = 12-9 =s- <Vc<m = --------- --- ------------------- = - tcR 2-O O = 5 4 cm3.
3 3 2
f’ VO'Y
VO'Y vo' 1 . ,
Metoda a Il-a. = — , dar 1 => —— = — si notmd cu
cI b 0 cA b { VO) VO 3 ’
<V volumul conului, din care provine trunchiul, şi cu (Z)1 volumul conului mic,
prin înlăturarea căruia se obţine trunchiul, avem:
< V i _ ( V O mf _ < D i _ f 1 <Vi 1 _ (O l 1
<Vi = 2 cm3
(V vO
l V o )J ** 0 ~ [ 3 j b V -C V i 26 52 26
C () ~ (^trunchi “b C ()1 — 54 Cm3.
<0 CU
Metoda a IlI-a. -----= A3 27 = * — = ? ? : CI) = 54 cm3.
(Vi 52 26
426
4G
r=
5. Din relaţia — = — = — , rezultă (1) 25 , dar într-un trunchi
4 11 25 11G
=
25
49G2
de con G2 = h2 + (R - r)2 => G2 = h2 + ( — - =*»G2 = h2 +
^ 25 2Dy 625
, 2 576G2 , 24
=> h2 = --------=©• h — — G. (2).
625 25
137G2 181G2
R2 + r2 = f l 2 + r2 + Rr =
Din relaţia (1) si 625 625
* 625
7Ch 625-25 253
Prin ipoteză 181tc = — (R 2 -f- r2 Rr) => G3 = ----------- => G = ------
3 8 23
r 25 . 11 . _
O- = — . Deci H — — cm şi r = 2 cm.
2 2
Lucrarea nr. 18
1. a) P{x) = x 2 - x 2 - l x 2-\-lx + i 2 x - n = { x - 1) (ar2 - I x 4- 12) =

= ( * - l ) ( * - 3 ) (x - 4 ) ;
b) A = {1, 3, 4}; c) (x — 2)z -f- 1 > 1, pentru orice x real;
d) £.(T)_ 3ar2 -1 2 a ; + 15 + 4 _ 3(ar2 - 4 a r + 5) + 4 _ 3 ] 4
x 2 — 4a: + 5 4a;2 — 4x - f 5 (a — 2)2+ l
=*■ m = 3, n = 4, = 1.
4
e) Deoarece (a;2 — î ) 2 1 >1 < 4 =& 3 < U(ar) < 3 4;
( * - 2 ) 2+ l
£ (* ) € (3, 7],
4 4
f) Deoarece E(x) — 3-]-----------------si3£N=>.E(a;)€EZ<*>— ----------- £Z=î>
( x ~ 2)2 + 1 {x — 2)2+ l
(a; — 2)2 1 g { —4, —2, —1, 1, 2, 4}, adică (ar — 2)2 + 1 = —1 imposibil;
(a; — 2)2+ 1 = —2 imposibil; (a; — 2)2- f 1 = —4 imposibil; (x — 2)2+ 1 = 1 =t-
=>(ar - 2 ) 2 = N î = 2 e l ( ; ( i - 2 ) 2+ l = 2 = > ( î - 2 ) ! = U a : - 2 = l
şi x—2 = —1 => x = 3 £ N şi x= 1 ,£N; (x — 2)2 + 1 = 4 => (a: — 2)2 = 3 ;
ar — 2 = — 1 /3 şi ar — 2 = j / 3 ar = 2 — [ / 3 g N şi a; = 2 + J /3 £ N.
Rezultă in final B = {1, 2, 3}.
g M X 5 = {(1, 1); (1, 2); (1, 3); (3,1); (3, 2); (3 ,3 ); (4,1); (4, 2); (4. 3)}.
B x A = {(1 ,1 ); (1,3); (1 ,4 ); (2, 1); (2,3); (2,4); (3,1); (3 ,3 ); (3,4)}.
427
2. a) ; t £ R \ { l } ; xx — m 1 şi Xz = m-\- 1; to—1 ^ —1 şi m-f- 1 ^ —1.
b) x{m — 1) = m(m — 1) => x = ----- 11 ar=m, pentru
m—1
Pentru m = 1 ecuaţia se scrie 2# — 2x = O,
0 = 0, adică este o identitate şi este adevă
rată, oricare ar fi x £ R.
3. a) Notlnd cu O mijlocul lui BC,

prin ipoteză A'O _L (ABC). Construim
OD _L AB. Din teorema celor trei per
pendiculare rezultă A'D _L A B şi atunci
Aria A B B 'A ' = A B -A 'D . Cunoscînd latura
triunghiului ABC, se calculează OD— 4,5 cm,
de unde A'D — — cm (fig. V .l.l,a ).
2
b) Notăm O centrul cercului circumscris triunghiului ABC (fig. V .l.l, b)
şi cu { £ } = COD A B =>OE _L A B şi cum AO j _ (ABC) => A ' E _LAB. Pentru
calculul lungimii înălţimii A'O se observă că în triunghiul A A'O (O — 90°),
unghiul AA'O = 30° = A A' = 2AO = 2 • — CE. Cum OE = — CE =
3 3
6 1 /3 •1 /3 ® __
= - - - q * — = 3 . Din triunghiul AJOE se calculează A'E şi deci aria A B B 'A ’ :
Aria ABC = = 36 ‘ 3 1 /3 = 27 | /3 cm2. Ducem B M J.(A BC) =>

A'OMB paralelogram şi cum AO X BC M B X BC si B B '_ L B C
BCC'B' este dreptunghi.
c) Ducem CD X A B (fig. V .l.l, c) şi cum CC' X (ABC) =s> C D X A B

şi unghiul die^jru este CDC'. Cum C'D = 6 )/ 3 şi CD = 9 cm => C'C =
= 3 1 / 3 cm, deci cateta C C = — C'D => CDC' = 30°.
2
V 3 ,
d) Triunghiul MDC este dreptunghic isoscel *>DC — MC
= 9 cm => C C = 18 cm şi Aria totală = 378 J / 3 cm 2.
428
Lucrarea nr. 19
2x — 3
1. * 6 R \ | - 1 ; — 1şi ecuaţia se mai scrie: 4 + 9m2^ ^ =12m.
x + 1 2x — 3
Se elimină numitorii, se ordonează după puterile lui x şi apoi se rezolvă.
Sînt calcule multe şi greoaie? Atunci, privind mai atent ecuaţia, să observăm
că, dacă notăm — -----— = t, ecuaţia se scrie sub forma ^

x + i
Qn>2
41 -)-------------12m = 0 412 — 12mt + 9/n2 = 0
3m 2x — 3 3m
(21 — 3m)2 = 0 «• tx ~- t2 = etc.
x 4 -1
2. Dacă x — 1, x, x + 1 sînt cele trei numere consecutive, se formează
ecuaţia:
X-L — 2 x~ 1= 1
1 x
1 x = 2
( x ~ \ ) 2 + x 2 + {x + l ) 2 7 ’ 3 x2 + 2 7 x 2 = — &Z
x + 1 — 3.
3. a) x ^ y ; x ± 0; y ^ 0; b) ,+ c)
xy 2 ’ ' 4
4. a) (V = 2 880 cm3; b) d = 24 1/241 cm2; <Di = 1 728 cm3; <^2 =

1152 cm3; c) prismă patrulateră dreaptă, cu bazele romburi.
Lucrarea nr. 20
1. Rezultă c ă :
2_____ 2 (1 1 + 1 /1 0 5 ) 11+ I/Î05 11 + 10
«> > 2 , deci n —-3.
11 ~ V 105 16 8 8
2. P ( l ) • P { —1) ^ (a — c)2 (a + c — b) [a + c + b) 4 {a — c)2 «*•
(a + c)2 — £>2 < (a — c)2 0~< (a — c)2 — (a + c)2 + b2 o b2 — 4ac > 0.
3. a) £(a:) = ; i?(a:) = - A - ; x + ± 1 ; z + 0; b) 2;
1- x x —1
2 fjg 2
c) x — — ------ (a # 2 ) ; d) a = — ; e) ecuaţia nu are sens.
4 - 2a 5
4. a) c4t = 96tc cm2, (J) = 96tt cm3; b) 216°; c) 6 cm.
Lucrarea nr. 21
1. Observând că
]ja -+- b + 2 l/ab ■ ]f a + b - 2|/ah = ~\j(a+ b + 2 ]/ aî) (a + b — 2 j / ab) —
= [ / (a 4- b)2 — Lab = /{a — b)2,

rezultă E = 1.
429
2. a) P( 1) = Q( 1) = R{ 1) =, a + 6 4- c; b) P(l ) + (?{1) - 2A(1) = 0;
c) P ( - 1) + < ? (_ !) + /?(—1) = [ ( - 1 ) » + ( _ 1 ) “ + (^-1)P] • (a + 6 +
+ c) 7* 0.
3. a) f(x, a, 6) = a + 1 — 26
; b) f(z, a, 6) = 1 + e z
a: — 2b 26
î
—k Q Z x — 2b — — , h g Z \ {0 }; c) re £ 0 ;
x — 26 A
d) x = 1 — 2a; e) x £ ( — oo, — 1] U (0, oo).
v 4. a) Lungimea laturii hexagonului regulat
înscris în cerc este l6 = R şi apotema sa a6 —
„1 /3 , . ' OD i ? l / 3
*““ 2 ’ deci C^bazei —*p * ~ 3-R * 2 —
3 iî2| /3
2
b) <0 = " y - bazei ; h => (0 = ? ^ / 3
jR
^ , deoarece în triunghiul drept-
3
unghic FAO, A 0 = /?, iar A F = i ? ] / 2 , deci
triunghiul este isoscel, adică VO = AO — R.
c) Apotema piramidei este înălţimea unei feţe, spre exemplu VM. Cum
VM A_ AF, VO _L planul bazei => OM _L A F , adică OM este apotema bazei,
deci OM = . Din A VMO (O = 90°) VM

-y R2 +
3i?2 iîj/7
d) Aria laterală = 6 — ^ ^ ; e) Este unghiul a, adică
VA B din triunghiul isoscel VAB. Dacă F A este apotema feţei VAB, atunci
r y i
VN _ 2 1 /7
din triunghiul FA A se poate exprima: sin a ==
VA R 1 /2 2J/2
R ]/ 7 A
j/Ti FA 1 /7 AA 2
sau tg a sau cos a =
AN _R_ 2 FA “ i î ţ / 2
2
1 = K2
2 ]/ 2 4 '
f) Este, spre eîemplu, unghiul /3 din triunghiul isoscel A V B , adică un
ghiul A F 5 . Poate fi exprimat în funcţie de a, adică (J = 180° — 2a sau
fiindcă FA _L AB, rezultă că FA este şi bisectoare,- d e c i A FA = — şi
430
a ~ a. AN * VN
atunci în triunghiul A V N (N = 90°) avem: sin — -- ------- • cos — = —t—
2 AV 2 VA
AN
sau t g — = g) Unghiul VAC se determină din triunghiul isoscel
2 VN
VAC, VA = VC = R\/2 . Se observă, spre exemplu, că AC = / ? / 3 , fiind
latura triunghiului echilateral înscris în cerc.
AC if/3
Notînd AV C = y ^ sin = -A - = — = YJL.

2 VA R 1 /2 2 -/2 4
h) 7 ,4 0 = 45°.
i) La punctul c) s-a arătat că VM _L A F şi OM _L AF, deci unghiul
dintre planele ( VAF) şi planul bazei este ^ V MO, adică este unghiul format
de apotema piramidei şi apotema bazei şi atunci
V0
tg VMO = -------= —tRt = — . -?=-
2 sau* sm
• VMO
T v o sau
= -------
OM fl/3 j/3 VM
70
cos VMO — etc.
O i/
j) Să considerăm spre exemplu feţele (VBC) şi ( VCD). Perpendicula
rele duse din B şi D pe muchia VC cad în acelaşi punct P. Deci unghiul dintre
planele (VBC) şi (VCD) poate fi măsurat prin unghiul BPD. în triunghiul
isoscel B P D (B P = PD), BD = R ] / 3 (latura triunghiului echilateral
înscris în cerc) iar pentru calculul lui BP, avem: .
R]/7 R
2aivBa 2 * 2 _ R V l _ i? /Î 4 DPB
B P =-- deci sin
VC R ]/ 2 2 /2 _ 4 '
AC R J /3
2 2 /3 _ 2 /4 2 _ /4 2
BP i? /l4 /Î4 14 “ 7
k) Vom demonstra mai întîi că cele două plane se intersectează după o

dreaptă paralelă cu A B şi BD. Cum A B \\ED implică A B \\(VED) şi
ED (1(7,45), deci planele ( VED) şi (V A B ) se intersectează după o dreaptă
care trece prin 7 şi este paralelă cu A B şi ED. Dacă VQ este înălţime în
A Vi'SD, deci VQ A. ED, cum 7 0 _L planul bazei => OQ _L ED şi din ON _L AB
rezultă că QN _LAB, deci QN J_2?Z>. In plus VQ şi VN sînt perpendiculare
pe dreapta de intersecţie a. planelor (VAB) şi (VED), fiindcă aceasta este
paralelă cu A B şi ED. Deci unghiul celor două feţe este unghiul QVN şi din
R 1/3
. . .... , 4 QVN ON 2 /3
triunghiul isoscel VQN, avem tg ~ — ------------
R
431
Observaţie. Referitor la acest tip de problemă, este recomandat ca şi
pentru piramide triunghiulare şi patrulatere, regulate sau nu, să se deseneze
şi să se observe cum pot fi calculate următoarele unghiuri (atunci cînd se
cunosc elementele necesare): unghiurile formate de muchiile laterale cu planul
bazei, unghiurile formate de feţele laterale cu planul bazei, unghiul format
de două muchii laterale consecutive, unghiul format de două feţe laterale
care au o muchie comună.
Lucrarea nr. 22
1. x = b(a b); y = aţa + b).

2. a) E-i = abc; b) E 2 = 192; c) E 3 = (a + b ^ c) (ab + bc + ca).
B. a) Conform problemei nr. 4 din lucrarea nr. 10, secţiunea II 1.9, dacă
un trapez isoscel este circumscris unui cerc, atunci diametrul cercului este
medie proporţională între babele trapezului. Cum în acest caz diametrul
cercului înscris este înălţimea trapezului, rezultă că apotema trunchiului (care
este înălţimea trapezului) A v = ]/ab şi atunci diiat = 2(a + b) J/ab cm2,
b) Se calculează mai întîi înălţimea trunchiului:
- - i . . - y - %- (1=*) , * *-^ -* r
î
a a
v= (a2 -f- bs 4 - ab) = Y A A - 1 (/t2 -(- 4 ab) cm3.
c) Este unghiul format de o muchie şi proiecţia sa pe planul bazei. Faţa

laterală fiind un trapez isoscel circumscris unui cerc, conform problemei
nr. 1, secţiunea III.4, suma laturilor neparalele este egală cu suma bazelor,
deci muchia laterală a trapezului este semisuma bazelor.
2h
d) tg a = ~~~7 • '
a—o
e) Notînd cu O şi O' centrele bazelor şi cu V vîrful piramidei se observă
că A VOA ~ f\.VO’A ’ (unde A si. A ' sînt vîrfuri ale bazelor ABCD, respectiv
A'B'C'D').
Lucrarea nr. 23
1. a) în cazul în care a -j- b + c — 0, rezultă că ecuaţia ax2+ bx c—0

admite rădăcina = 1 şi cealaltă se află folosind faptul că XiX2 =
c c
— —— x2— — •
a a >
b) Aici a = m — 2n A- P', b = m + n — 2p; c — —2m + n - f p ;
A = f)n + n — 2p )2 — 4[m — 2n + p) (—2m + n 4 - p) etc.
Sînt calcule destul de greoaie, pe care sîntem siguri că le-aţi evitat, observînd
că a + b + c — 0, deci ecuaţia are o rădăcină x-! — 1, iar cealaltă o găsim
—2rn A~ zî -f- p
folosind relaţia x xx 2 = — , adică x 2 =
m — 2n A- P
432
2. £ = { / ( ] / 2 ) ; f { 2 1 /3 ) , f ( / 2 + / 3 ) , + ( 3 / 2 + 2 / 5 ) } .
Calculăm spre exemplu:
/■(31/2 + 2 / 3 ) . Cum /(a;) == x 2 ~ ] / 3 x + 2 =* /(3 / 2 " + 2 } / 5 ) =
= ( 3 / 2 + 2 / 5 ) 2 — 1 /3 ( 3 1 /2 + 2 1 / 5 ) + 2 = (3 ] / 2 ) a + 2(3 1 /2 ) (2 J / 5 ) +
+ (2 / 3 ) 2 - (3 1/6 + 2 J /1 5 ) + 2 = 9 •2 + 12 1/10 + 4 •5 - 3 / 6 -
- 2 / 1 3 + 2 = 40 + 1 2 /Î O - 3 / 6 - 2 *j/î5.
Să observăm că /( 3 / 2 + 2 / 5 ) e Q, adică /(3 / / + 2 / 3 ) £ R\Q ,

cu alte cu vin te/(3 / 2 + 2 / 5 ) este un număr iraţional. De fapt + fi Q = 0 .
Veţi obţine că şi C C R \ Q , adică este o mulţime de numere iraţionale.
3. Suma coeficienţilor lui P(x) fiind egală cu P(l ) E{ 1) = 0 o ( l ) 1985 +

+ ( l ) 1986 + m2( l ) 1987 + 6m(—l ) 1990 + 7(—l ) 2ooo = o «*> ™2 + 6m + 9 = 0 <*»
<=> (m + 3)2 = 0 =^4n = —3.
Lucrarea nr. 24
1. a) E(x) = , * € R\|— { } ; b) + j î ( - ~ , - l ) ;
2a: + 1 1
, o o j; c>*€ 0}. {-1 ,
2. a) x =■— — - , y = —-----pentru m g R \ { - 2, —1, 0}; b) Pentru

m + 2 m + 1
m = 0, sistemul se reduce la o singură ecuaţie y = 4x şi, în acest caz,
sistemul este nedeterminat; pentru m £ { - 2 , —1}, sistemul este imposibil;
c) x y < 0 m £ ( —2, —1) U (—1, 2).
/ Q4 * 07
3. a) — v 32tt cm3; b) — .
25' 19
4. Notăm cu i? şi G raza bazei cilindrului şi respectiv generatoarea. Prin

ipoteză G = h, unde h este înălţimea prismei.
a) cîat c i i i n d r u . ~ 2itcRG = 2nRh, şi cum latura bazei prismei este 1 =
C ^ la t c ilindru
— R /3 =>
d la t prismă. 3 /3 4
5
^cil 4tt
b)
^prismă 3/ 3
5. Din datele problemei rezultă că 2-k RG — 2t:R 2 » R = G = h şi
cum (V — nR 3h => R 3 = 64 => R = 4. Secţiunea este un dreptunghi cu dimen
siunile 8 cm şi 4 cm.
433
Lucrarea nr. 25
a+ 3
!■ a) ® £ B \ { —2, 2}; b) c) a e { - 2 , - 1 , 0 , 1 } ;
a -2
- d) a e { 1 , 3 , 7 } ; e) a e {3 ,7 }.
2. a) 2p; b) E.
M O ± (B C D )]
3. b) D a c ă O P j _ B C {P £ B C )= > B P = P C . OP _L BC =>MP±.BC*>
OP c (BCD) I
> A MBC isoscel => MB == MC etc. (vezi şi probi. 5, lucrarea 13,pag. 444).
c) Vom arăta, de exemplu, că MD _L BC. Cum BC A_MP si BC _L D P =*
> BC _L {M PD ) => BC 1 MD-,
d) 54J/6 cm 3; e) ~ ; f) i - ; g) 2x + y = 100.
4 8
Lucrarea nr. 26
3 y2 / 3 9
3 ( a — — J - f (5 — — I — ^ > —4,5. Egalitatea are loc pen-
tru a — b — — ; b) Pentru a > 3 => a2 > 3a => a2 — 3a > 0 ;

..
analog £2 —
2
— 3b > 0 , pentru b > 3 .
2. Condiţia /(O) = înseamnă că restul împărţirii polinomului prin
a; — 0, adică prin x, este p. Conform teoremei împărţirii cu rest se poate scrie:
f{x) — x ‘ q(x) + P Şi atunci f(a) = a •q(a) - f p. Condiţia f(a) — a conduce
la relaţia a[q{a) — 1] = p şi, cum p este număr prim, mai mare decît a,
rezultă a = 1. -
a-b V 3 j = ----
3a ]/ 3a^----
? + 4£2> c£^, = ( /|/3a2
1 Zo'VTTT» e i/oî
3. O)
2
; ct, -)-4&2+a]/3).
x —2
4. F(x) = ; x £ R \ { 1 , 3 }; x £ [2, 3), evident a — 2.
x —3
txh
o.^trunchi = — (222 + 42 + 22 •4) = 196ttA şi ^ cilindru = uR\h. Cele
O
două corpuri au acelaşi volum => 196:rft = R\hiz =s- = 14 cm.
6. Cu notaţiile tradiţionale,
avem: R = 2r şi d lat = d B + d^ =>
3
=> dizt = 5- r 2 cm 2 => 5z2t: = xG(R + r) => r = — G. Pe de altă parte,
5
c^sscţiunîi = — ' (1); 3hr — 32 cm2. înălţimea secţiunii axiale, care este
2
şi înălţimea trunchiului, se calculează din trapezul de secţiune în care
5
latura neparalelă o&te G = — r şi rezultă h = 2r. Din relaţia (1) se obţine
3 _
r = ^ ^ ^ cm ; R = — - cm şi A = - ^ - cm. Toate elementele fiind cunos-
3 ’ 3 3
cute, se calculează volumul.
434
Lucrarea nr. 27
1. i e { - 2 , 2}.
2. Este evident că S este divizibilă cu 8. Rămine de arătat că este divi
zibilă cu 7 şi cu 9. Observînd că suma are 63 de termeni, se poate scrie: S — 6 3 =
= (8 — 1) -f- (83 — 1) + (85 — 1) -f- ... - f (8125 — 1) şi, cum polinoamele
xn — 1 sînt divizibile cu x — 1 - (Bezout), rezultă că 8” — 1 este divizibil
cu 7, oricare ar fi n £ N, deci S — 63 este divizibil cu*7; cum 63 este divizibil
cu 7, rezultă S divizibil cu 7. Scriind S - f 63 = (8 -j- 1) + (83 + 1) -}- ... -f-
+ (8125 — 1) şi ţinînd seama că, pentru orice n £ N, polinoamele a^71"1"1 - f i
sînt divizibile cu x + 1, rezultă că S este divizibil şi cu 9.
3. Se scrie teorema Împărţirii cu rest: P(x) = x{x + 1) •g(x) -j- ox — 1.
Pentru x — 0 =*■ P(0) = —1 iar pentru x = —1 => P ( —1) = —6. Deci
b = *— 1 şi a = 2.
4. P(x) = x 3 + mx2 nx -(- p. Se pune condiţia P ( l ) = 0 şi, în conti
nuare, se procedează ca la exerciţiul anterior, obţinînd m = —2, n = 2,-p =
— —1, prin urmare P(x) = x 3 — 2 z2 -f- 2x — 1.
5. 1152 cm 3.
6. E(x, y) = {x — y — i)(x + y + 1) (x2 - f y 2 — 2y + 1). In continuare
se observă că x = l + y o x - T- y — 1 = 0 . Deci E( 1 - f y, y) = 0.
Lucrarea nr. 28
x V+ 1 A(x, y)
1. a) E(x, y) =
x + y+ 1 B{x, y)
a2 + b2 -b 2
b) x0 = Vo = C = 10.
ab ab
2a: — 6, pentru a;£[3, oo)
2. g(x) =
0 , pentru co, 3).
3125
3. b) 125r: cm 2; -cm
4. Oricare ar fi a3, i g R .
5. Scriind că volumul trunchiului de con şi volumul conului sînt egale
se obţine relaţia: R\ — R 2 + Rr + r2 <*■ R\ = ’{ R -+- r)2 — Rr o Rr — (R +
4- r)2 — i?f, de unde rezultă R + r > R1 şi R ~ r < -Ri. Deci se poate
yconstrui un triunghi avînd laturile congruente cu cele trei raze.
Lucrarea nr. 29
1. a) Deoarece [x(x — l)]210 > 0; (a:2 — l ) 500 > 0; [(a: — 1) {x — 2)]2

pentru «orice a : £ R , rezultă că E[x) > 0 , oricare ar fi x ^ R; b) Evident
x E 0 ; c) Fiind vorba de suma unor termeni mai mari sau egali cu zero,
aceasta este zero, dacă şi numai dacă fiecare termen este egal cu zero, şi cum
primul termen este nul pentru x £ { 0 , 1}, al doilea pentru x £ { —1,1},
al treilea pentru x £ { —2 ,1 } , rezultă că E(x) = 0 o x = 1.
435
28
2. Se foloseşte
problema 1. a) x2 + 2x -j- y 2 + 4y -J- 5 = 0
(X + l ) 2 = 0 1[x = - 1
<=> (x + l ) 2 + (y + 2)2 - 0 < Şi - => Şi
(y + 2)2 = 0 J l y = - 2 .
b) x = 1 şi y = 2; c) x = — 1 şi y = 2.
3. a) Se observă că ecuaţia ax2— ix-|-c = 0, în cazul în care a — £ + c = 0,
admite rădăcina x1 = —1. Pentru aflarea celeilalte rădăcini utilizăm relaţiile
între rădăcini şi coeficienţii xax 2 = — => —1 •x2 = — => x 2 = — _.
a a a
b) a = m (n — p ); b = n (m — p ); c — p (m — n) => a — b -f- c — 0,
deci o rădăcină a ecuaţiei este Xx = —1, iar cealaltă x2 = -----~ J l) .
, m(n — p)
3 518
c) Se observă că a — b c = 0 => x x = —1 şi x2= —
1759
4. a) Dacă x, y, z sînt cele trei laturi, atunci — = — = — = X ^ ,

15 20 25 60
jC ~ţ“ y “|“ 2 w
d a r ------------- = 6. Rezultă x — 3 cm, y — 4 cm, 2 = 5 cm, deci baza
2 *
este un triunghi dreptunghic. b) înălţimea piramidei este VA, iar BC este
ipotenuză. Construind VD _L BC rezultă că A D este în triunghiul drept-
unghie ABC, deci AD = A - ' . AC = — cm. Cum VD _L BC, A D _L BC,

BC 5
rezultă că unghiul planelor ( VBC) şi (ABC) este ^ A D V = 60° =>
=> ^ A VD = 30° => VD = 2AD ^ cm, de unde VA —A- cm. JLiat =

O D
B C - V D + A V - A B + A V -V C . ^ A B -A C -V A J x , .
= --------------------------------------------> iar (O = ------------------- , unde toate elemen-
2 6 -
tele sînt cunoscute; c) Raportul ariilor este egal cu pătratul raportului

* vi,. •, ,. „ Aria secţiunii an f 1\
y2
r =(yj
înălţimilor, a d ica ------------ 1-----
Aria bazei
i
A na secţiunii = — Aria bazei. Altfel, se pot considera triunghiurile
4
asemenea ce se formează.
d) Notăm cu CU voii mul piramidei iniţiale şi cu CUX volumul piramidei
mici ce rezultă după secţionare, deci <Z>triunghiuiui = <V — CUX. Raportul volu
melor piramidelor obţinute, făcînd o secţiune paralelă cu baza, este egal cu
raportul cuburilor înălţimilor corespunzătoare. Deci
<Zh f M 3 <v+_ i cux CV
<V lj2 > CD 8 cu - ci v (Vt,rinichi ^trunchi
Altfel, se poate face calculul direct al volumului trunchiului şi apoi se află
raportul.
436
Lucrarea nr. 30
3a- + 2
1. a) E(a, b) —
(^J , a, b £ R \ { 0 } a ^ b\ b) E{x) =
2x
c) z g j0, y j ; d) E{x) = 0 x = -
2. In general, fiind dat un polinom P(x) — a i ^ _i+ - - - + on-ixJr on.

n Q. cu coeficienţii ai reali, atunci P(l ) = a0 + «i +- ••• + <?„, adică suma
coeficienţilor este egală cu valoarea polinomului pentru x = 1. In cazul
exerciţiului de faţă se pun condiţiile:
f iW = 5
I P{2) = 24 m = 1; n = 2; p = 3.
| p(0) = - 2 4 0 - • -
3. Presupunem că cele două ecuaţii au o rădăcină comună şi fie a. aceasta.
Atunci x — a. satisface ambele ecuaţii, deci: mcc2 -j- 2mr -f- m + 3 = 0 şi
mcP + a + 3m + 2 = 0. Scăzînd cele două egalităţi, avem: {2m — 1) a —
fi
— 2m - f - l = 0 = ^ > a = l pentru m g R \1 —
4. f(x) = x + 1 şi g(x) = x — 3 ; 5. a) r = — ------ - •! A = ~ ;

b) Dacă F este volumul conului.iniţial şi (Vi volumul conului mic ce se înlătură
prin secţionare, atunci:

<Vt
O) K
2x - x ( ! / 5 - 1)
2a;
, adică cubul raportului
înălţimilor corespunzătoare, si se folosesc proporţii derivate pentru a
obţine <V
(V -fD j.
6
„ 273
.
-7t cm
V. 468
- n cm3.
Lucrarea nr. 31
1. a) 15 ] / 2 c m ; b) 10 ] / 5 cm; c) 10 1 /7 cm; 2. Vasele avînd aceeaşi

tcR^H
capacitate TtR2h — --------- - =&. H — 3h, adică înălţimea vasului conic este
- R 2h
de 3 ori înălţimea vasului cilindric. Volumul lichidului este şi, turnat
—R2h
în vasul conic cu vîrful în-jos, ocupă un con de volum (Vi = 1------ şi.dacă
S
notăm cu hx înălţimea acestui con (înălţimea pînă la care se ridică lichidul) şi cu
■' 3
* CV volumul vasului conic care are înălţimea 3h, at unci
CV
T.R2h
8 Af h\ _ 1 / 33A3 3h
hi — adică lichidul se
7tR 2 -3 h 33A3 33A3 ~ "8 ** h* = 23
H 3h
ridică pînă la jumătatea înălţimii conului — = — -
2 2
437
H 3h
b) Lichidul are forma unui trunchi de con, cu înălţimea — = — ,
2 2
H
7V■
R raza mare şi raza mică — • ^trunchi de con = în c h id (iî2+ r 2+ iîr)=
3h
TZ •■
izh IR 2
. Reamintim că h este înălţimea
3 {" 1 4 1 2) 2 ' 4
vasului cilindric. Turnînd acest lichid în vasul cilindric, lichidul va lua
forma unui cilindru cu raza R şi înălţimea h2 ce trebuie determinată, deci
7~R2h
CV = « R 2h2 => t.R z1h = 7nR2fl

8
De altfel, volumul fiind 7nR , rezultă direct A2 = — •

8 .______ 8
3. a) Apotema trunchiului este înălţimea trapezului ^3 ] / 3 / cm.
b ) d = 6 j / 3 c m ; c) 3 J /2 cm ; d) 72j/27u cm3.
4. Dacă nu observaţi că P{x) = (x — l)(a;2 — 2a; -— 1) şi cum x 2 —

— 2a; — 1 = 0 =s> P — 0, atunci se poate proceda astfel: x 2— 2x — 1 = O -»
<=►£1>2 = 1 + j / 2 şi se calculează' P(1 — ]/ 2 ) şi P ( l + 1 / 2 ) .
5. +(a) = (a — 3) (a — 2) (a — 1) şi este un produs de trei întregi

*
consecutivi.
V.2. PROBE DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR

ÎN VEDEREA ÎNSCRIERII ÎN TREAPTA I DE LICEU
Lucrarea nr. 1
1. a) 216tt cm2; 324n cm3; b) 4 cm.
2. a) Expresia F(x) nu are sens pentru x + ; 3 .

2 !' 3 ' 2
Lucrarea nr. 2
1. af*a; = a; y = a — b.
1
2. a) aj — 2; a;2 = — ; b) x £ 0
«4
3. 180 zile; 60 zile.
438
4. a) Fie A un punct oarecare pe Oz, A ' proiecţia lui A pe planul a
şi N, P picioarele perpendicularelor duse din A ' pe Ox. respectiv Oy. Din
congruenţa triunghiurilor OAN şi OAP rezultă O N ==O P şi A P = AN.
Triunghiurile A A 'N şi A A 'P stnt congruente '{AN == A P şi A A ‘ = latură
comună) şi rezultă: Â ’N = A'P, de unde se poate găsi A ONA' = /\OPA‘
(caz I.C.) şi deci ŞÂ'ON = ^ A ’OP, adică A' se găseşte pe bisectoarea
unghiului xOy. Cum A a fost un punct oarecare pe Oz, rezultă că proiecţia
ortogonală a semidreptei Oz pe planul a este bisectoasâ unghiului xOy.
b) Dacă OA = d, rezultă că OP = şi A P =
Triunghiul OA 'P este dreptunghic şi POA' — 30°.

OP- d/2
cos 30° = sau: OA ’ =
OA' OA' 2 j / 3 /2 j/3
Din triunghiul dreptunghic AOA' rezultă: A A ' = /as ~ — =

9 3 '
5. a) Notăm cu R raza bazei mari a trunchiului de con. Din formula
„ 7T 15-
volumului trunchiului de con rezultă: ( # 2+ 4R i - 16) = 1 04(hr. Deci:
Ri — 12; R2 = — 16 (a doua soluţie nu convine),
b) (V = 1 OSOtc cm 34
.
Lucrarea nr. 3

x
E --------- [ i + î i i ± ^ l =
a{x ~ 3a) (z: + l)(a: 3a) [ {x + 4) J
x
' (1 + x) =
a{x — 3a) {x l){x - 3a) a(x — 3a) x — 3a
x — 3a 1
a[x — 3a) a
2. Polinomul P(x) se poate scrie: P(x) = (3x — l)(4a;2 — 12z + 5), de
unde prin identificare se găsesc: a = 4 ; 6 = — 12; c — 5.
Mulţimea valorilor lui a;, pentru care P(x) = 0, se găseşte din relaţiile:
1 1 5
3a; — 1 = 0 şi 4a;2 — 12a: -j- 5 = 0, adică: a^ =
•*2 = 2 ; " ' • " a -
3. x = b(a — b); y = a{a — b).
4. Forma polinomului este: P(x) — x 3 + ax2 + bx + c.
Din condiţiile problemei rezultă sistemul:
1 + a -f- J - j - c = 6
8 -f- 4a -f- 2b -J- c = 6
27 -j- 9a -ţ- 3b -j- c ~ 6
care are soluţia: a = - 6; 6 = 11; c = 0, deci P(x) = x ă - 6a;2 + i i Xl
439
5, Notăm cu x viteza propusă iniţial.
240 240
Rezultă ecuaţia: - f 1 cu soluţia convenabilă:
x — 20
x x — 80 km/h.
6. a) Dacă M este mijlocul lui BC şi N mijlocul lui AD, atunci MN j|AD,

deci triunghiul M AD este isoscel cu MA == MD. Din congruenţa tri-
unghiurilor VAD şi VMD se găseşte VA = VD. Din triunghiurile drept-
unghice M A N şi V A M se calculează: MA — 5 cm ; V M — 12 cm, de unde:
{A B + D C )A D - VM
_ c&b - V M 2
^piramidă —
2M N •A D - VM
= 96 cm2.
6
Lucrarea nr. 4
1. E(x, y, z) = (x + y + z - x) [{x + V + z)2 + x{x + y + z) + x 2] -

~ (y + z)(y2 — yz + z2) = (y + z)(x2 + y 2+ z2 + 2x y + 2xz + 2yz + x 2 +
+ x y + xz + x 2 ~ y 2 + yz — z2) = 3 {y + z) (x2 + x y + x z -]■ yz) =
= 3(x + y)(x + z)(y + z).
2. E(x, y) = 1
3. Punînd condiţia x — 1 A 0, adică x A 1 se obţine soluţia convena
bilă: xi = 2. • - ^ *
SP 2 , : „ SP 2 . SQ 2 w■
4. a) Deoarece ---- - = — , rezulta că: = — Şi —— = — , adica PQ
PC 1 SC 3 SB 3
trece prin centrul de greutate al triunghiului N’i?C,unde cade înălţimea AA'
a tetraedrului coborîtă din A.
Dar *0- = — — , adică PQ A a, deci:

BC SB '3 - ‘ 3
_ P Q - A A ' = 2a a) !l / 6
cAapq 9
_ 4 a2| /3 _ a2l / 3
b)
cA spq
cÎ sbc -(fî sau C^SPQ — ■g- • ---- 4“ " 9
aisQp‘ A A ' 1 c2|/^3 a l/6 __ a31/"2

^Ds a q p = 'V asq p = - 3 3" 9 ’ 3 27
440
Lucrarea nr. 5
1. x = 7; y — 6.
2. a) i?(a, a:) = g + ; b) F{a, x) = l + — şi pentru a{=Z, rezultă

« — •-> a —3
că F(a, x) G Z, dacă 6 este divizibil cu a — 3, adică:"*
a - 3 G { - 6, - 3, - 2 , - 1 , 1, 2, 3, 6}, deci a G { - 3 , 0 , 1, 2, 4, 5, 6, 9}
c) < 3, rezultă că — — — 3 < O, rezultă -— ^ < O, adică

a —3 _ a —3 a—3
a G (—oo, 3) U (6, + o o ).
3. a) R = 3 cm ; b) 72 cm3.
Lucrarea nr. 6
1. a) E ( a ) =
—4a
( « ! — a*-
; b) E
H _ 96
= 25'
m — 12
2. a) a: = i ^ ; t ) z = 12- " - - 1- şi, pen
10 — m 10 m,
— m — 10 m - 10
tru ca x să fie număr întreg, trebuie ca m — 10 să fie divizor al lui 2.
3. x g ( 6, 4]
4. Notăm cu x viteza vapqjjilui şi cu y viteza apei. In sensul curentului
apei vaporul se deplasează cu viteza de {x -f- y) km/h, iar împotriva curen
tului apei, cu viteza de (x — y) km/b. Formăm ecuaţia:
1
i ( x -f- y) = 4 — (x — y), de unde rezultă x = 25y.
Dar spaţiul parcurs este de 4 (x + y ), adică 4 (25y + y) = 4 •26y = 104 km.

Rezultă că pluta parcurge aceeaşi distanţă în 104 ore.
5. CI) — 8 cm3. Fie OM _L A B ( M G AB). Din teorema celor trei per
pendiculare rezultă că V M _L AB. Din triunghiul AOB se găsesc A B = 5 cm
şi OM — 2,4 cm. Din triunghiul VOM rezultă V M — 2,6 cm. Feţele late-
4*5*26
rale sînt triunghiuri congruente, deci: o i t = ---------- — -(-24 = 50 cm2.
- ■ 2
Lucrarea nr. 7
1. 1 800 ha; 1 620 ha. 2) a) E = ; b) a: = Ak - 1, unde * G Z;

4
c) ^ G ( ~ o o , —1] U (1, -foo).
3. a) (V tT . con — 2 600 cm3, ait tr. con = 770 cm2;
b) (Vcon — 2 700 cm3; c) 21 — cm.
8
441
Lucrarea nr. 8
1. a) E(x) = 3 x (x 2) — C^2 + 2x + 4) ! x2 2
(a: — l ) ( z 2 + 2 x + 4 ) la:2 - 4 + a? - 2j ~
a:2 + 8 + x2 - 2a; - a;2 - 2a; — 4 x~ 22 + 2x + 4
(a: — 2)(a;2 + 2a; + 4) (x — 2) (x + 2)
a;2 — 4a; + 4 1
(a: — 2)2 •(a: + 2) * + 2»
b) * <E (—2, - 1 ] ; c) x e { - 3 , —1}
2. Din tabelul de valori:
X -0 0 -1 0 1 2 +00
f(x ) —00 —3 -2 -1 —3 —00
rezultă graficul din fig. V.1.3.
3, (10, 6)
4. Lungimea laturii bazei este 6 cm
d t = (27 + 9 J /3 ) cm 2 =
= 9 l / 3 ( | / 3 + l ) cm 2
^Cpiramidă------ _ ’ — 9 [ / 2 Cm .
F ig . Y .1.3
Lucrarea nr. 9
1. a) 2(5a2 + 20 ai — 16 i 2); b) a6 — 6a4 + 12 a2 — 8; c) 1 + x6.

.
9
2. a) £ (« ) = ; b) 2a:—3 g (1, 3, 9}, de unde rezultă x{= {2, 3, 6}
2a: - 3
3. 320 piese; 400 piese.
4. 45°.
Lucrarea nr. 10
1. x — —14 — .
2
2. Fie xyz numărul dat. Din condiţiile problemei rezultă sistemul:
100a: + 10 y + z — lOOz + 10 y + x + 198
100a; + 10 y + z
x + +-z = 48
y
100a; + 10 y + z — 100a: + lOz + y + 9
care are soluţia: a; = 4; y — 3; z — 2, adică numărul este 432.
3. (1 440 + 1 2 7 5 1 /3 ) cm2; 3 675Y . 3 cm3.
4. 967: cm3; 6O71: cm 2.
442
Lucrarea nr. 11
1. a) X - ; b) x = —5; c) (x — 4) [x + 4); (x + 1) (z* — x 4- 1);

2x
x(x — 2)2
. x —m
2. a) Se pun condiţiile: z — l ^ O ţ a ; — m ^ O ş i s e notează = 1/(1).
x—1
1
Ecuaţia devine: y + — 4- 2 = 0, cu soluţia y = —1. înlocuind în (1) rezultă:
y
£ — Ţfl ŢŢţ I |
--------— = —1, de unde se găseşte x = --------- . Pentru m ^ 1 ecuaţia are o
x —1 2
singură soluţie, iar pentru m . = 1 ecuaţia nu are soluţii.
M * - 4"
x —2
1024
3. a) 2 5 8 cm3; b ) ----- — cm3; c) 3 9 ţ /l 7
4. Din congruenţa dreptunghiurilor ABCD şi ABB'A' rezultă că

AB 33 A A '. Din congruenţa dreptunghiurilor ABCD şi ADD"A! rezultă că
A B mmAD, adică AB = AD = A A ' (1). Dar AA' _L AB şi AA' _L AD şi
AB _L AD şi din (1) rezultă că paralelipipedul este cub.
Lucrarea nr. 12
, , 1 1 3
1. a)Xx — — ; x 2 = — ; b) x = — -
2 4 10
2. a) ; b) Se notează x 2 -\- x y şi fracţia devine:

2x(x -f- 1)
y{y + i) - 2 y2 + y — 2 ( y — l ) ( y + 2) y ~ 1
2/( 2/ 4 - 3 ) + 2 y 2 + 3ly + ^ ( 2/ + 1) ( 2/ + 2) y + 1
şi, revenind la notaţia anterioară, se găseste ------—•

a:2 - f x + 1
3. Se calculează discriminantul şi se găseşte A = 2[{m — n)2+ (n — p )2+
(p — /n)2], care, fiind o sumă de pătrate, este pozitiv. Dacă m — n, ecuaţia
de gradul II devine ecuaţie de gradul I. Dacă m = p n, x x = 0, x 2 = —2.
4. a) In urma calculelor se găsesc: latura bazei mici 2 = 4; apotema
trunchiului de piramidă ap = 8; înălţimea trunchiului de piramidă este
h = 1/61; CU = 131/183 cm 3.
b) ]/7 3 cm.
443
Lucrarea nr. 13
8 3 ■ _ . 8 ,, ,
1. a) x 2 - f 1; b) x — ; y = — • 2.a) X = — ;b)1.
O D O
3. a) (Z)\T. con = 2 6007î cm3; b) d t — TIOti cm2; c) (Vc0n — 2 700re cm3.
4. Pentru m ^ 0, ecuaţia are o singură soluţie, x = — — ; pentru
_ m
m = 0 şi a ^ 0, x £ 0 ; iar pentru m — 0 şi a = 0, x £ R.
5. Fie piramida VABCD cu baza ABCD trapez isoscel (Ai? = 8 cm;
CD = 6 cm). Fie. D D ' J _ A B {D' £ AB). Din triunghiul ADD' rezultă:
A D ’ — 1 cm ; A D = 2 cm şi D D ’ = ] / ’3 cm. Din triunghiul D D ’B rezultă:
DB = 2 J /1 3 cm. Dar D B subîntinde un arc de cerc de 120°, deci este latura
unui triunghi echilateral înscris în cerc. S e . găseşte R — 2 Fie O

1 /3
piciorul perpendicularei coborîtă din V pe planul ABCD. Cum triunghiurile
VAO, VBO, VCO şi VDO sînt congruente, rezultă că OA == OB == OC s OD,
adică O este şi centrul cercului circumscris trapezului ABCD. Cum triunghiul
dreptunghic VAO are un unghi ascuţit de 45°, rezultă-că este şi isoscel, de unde
u„ r n , 2 ] /Î 3 "
rezulta vO = n = — - - cm.
K3
1 2 1 /1 3 (8 + 6J1/3 141/13 ,
W v A B C D -J : r y = ----------- ------- = — 3— c m.
D a c ă A^ Bi, Ci, Di sînt punctele de intersecţie ale planului paralel cu baza,

dus prin mijlocul înălţimii, rezultă că:
CJvAiBiCiBi
sau: (VvAiBiCiDi — — CJvabcd,
C Jv A B C D o
de unde se găseşte:
O a ^CÂ B CD = ~ • C Jv A B C D = ^ cm3.
Observaţie: Dacă muchiile unei piramide sînt congruente, atunci picio

rul perpendicularei coborîte din vîrful piramidei pe planul bazei este
centrul cercului circumscris poligonului de la baza piramidei.
Lucrarea nr. 14
x —a
1. a — b. 2. x = 18 şi y = 6. 3.
x —b
4. b) Notînd cu x, y dimensiunile dreptunghiului, obţinem 2a:-f- 2y = 2p,
de unde y = p — x. Apoi aria dreptunghiului = x(p — x) = xy =
(*c —p y)^ — —( x y')^*
— -------------------------- - este maximă atunci cînd (x — y)2 — 0, adică x = y.
4
o. z 2 .= 0, z 2 + i - 2 = 0.
6. a) P(x) — (x2 — a:) {x2 — x + 2) -f- 2, de unde rezultă că valoarea
polinomului este egală cu 10; b) 17. ’ ' .
444
7. a) Aria totală = 36 n cm2. Volumul = I 67: cm3.
b) Ana laterala — ------ cnr. Volumul = ----- r cm3.
9 27
c) Raza sferei înscrise = — cm. Raza sferei circumscrise = — cm.
Lucrarea nr. 15
1. a) 1; b) x — 2, y = 3.
1
2. a) A = (m2 — l ) 2 > 0; b) x 1 = m, x2 = — ; c) m = 2.
m
3. a) m = — 6; b) P(x) = (x + 1) (x — 3) {x2 — a: + 1); (?(x) =
= (x + l ) (x - 3), R(x) = - ( x + l ) (x + 6); c) 16.
4. P = 36; di = 4 2 cm?.
5. a) r = 5 cm ; c) A = 12 cm.
Lucrarea nr. 16
1. 1. a) x = 2; b) X! = 4; x2 = — 6
2. f : R -> R, /(x ) = 2x + 1
II. 1. a £ ( —00, —6] U [6, 00)
2. a = 6 şi P(x) = x2 + 6x + 9 = (x + 3)2.
III. 1. Fie / “un polinom nenul. Numărul a este rădăcină apolinomului
dacă şi numai dacă x — a divide f.
2. Q{a) — (a4 + l ) 2 > 0, oricare ar fi a + R.
3. P(x) = (x — 1) (x — 2) •H(x), unde H este un polinom cu coefi
cienţii întregi, apoi se ţine seamă de faptul că x — 1 şi x — 2, pentru x întreg,
reprezintă numere întregi consecutive.
IV. 130 n cm 2.
V. 1. a) Aria totală = 36 j / 3 cm2. Volumul = 18 ] / 2 cm3, b) — .

> 3
2. Din SC _L M B şi SC _L MA rezujtă SC _L (MA B ).
Lucrarea nr. 17
I. a) C{x) = 3x2 + x şi R(x) = —1, P (x) = (3x2 + x + i ) ( 3 x 2+ x —1 ) =
= 3(3x2 + x + l ) ( x + 1 + ^13j (x + :•
b) Nici un element; c) 1) m = 0 sau m = — 2;
. 1 4
d) a = — 4; celelalte rădăcini ale ecuaţiilor sînt — , respectiv----- .
3 3
II. a) 3x2 — 2(a + b + c)x + a2 + b2 + c2 = 0;
' b) Inegalitatea este echivalentă cu: (a — b)2 + (b + c)2 + (c — a)2> 0:
, a2 b2
c) . . . . . . . respectiv — ■ = . .
]/a2-\-b2 + c2 | f a2-\-b2-\- â
III. a) Aria laterală = 9 1 /1 5 + 9 1 /7 -1 - 36 cm2.
Volumul piramidei =-36 f/ 3 cm3; b) 3 cm.
445
Bibliografie
1. Colecţia Gazeta Matematică (1950 — 1985). *
2. _ Gr. Gheba, Probleme de matematică pentru clasele V — V I I I , Editura Didactică şi Peda

gogică, Bucureşti, 1979.
3. A . Hollinger, Probleme de geometrie pentru clasele V I — V I I I , Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1982. ,
* «
4. A . Hollinger, Metodica predării algebrei în şcoala generală, Editura Didactică şi Peda
gogică, Bucureşti, 1965.
5. N .N . Mihăileanu şi colaboratorii, Culegere de probleme de geometrie sintetică şi proiectivă,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971.
6. I. Muşat, C. Ionescu-Ţiu, Exerciţii ş i probleme de matematică pentru concursul de admitere

in licee, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1966.
7. I. Olivotto, Culegere de exerciţii şi probleme de aritmetică pentru clasele V — V I I , Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976.
8. I. Petrică, S. Rusu, Probleme de matematică pentru treapta I de liceu, Editura Albatros,

Bucureşti, 1976.
9. I. Petrică, I. Lazăr, Teste de matematică pentru treapta I ş i a I I - a de liceu, Editura A lba

tros, 'Bucureşti, 1981.
10. Gh. Ţiţeica, Culegere de probleme de geometrie, Editura Tehnică, Bucureşti, 1956.
CUPRINS
Din partea autorilor.............................................................................................................................. 3

Recapitularea unor cunoştinţe din clasa a I V - a .....................................................................' 5
I. A r itm e tic a ................................................ . . - ....................................................................................... 7
1.1. Utilizarea literelor în calcule; mulţimi ....... ............................................................. 7
1.2. Divizibilitate ............ ............................................................................................................. 10
1.3. Numere raţionale............‘....................................................................................................... 14
1.4. Numere întregi; numere raţionale negative............................................................ 25
1.5. Rapoarte şi proporţii; procente.......................... ........................................................ 27
1.6. Rădăcina p ă tr a tă ................................................................................................................... Si
1.7. Metode de rezolvare a problemelor de a ritm e tică ............................................. 34
A . Metoda reducerii la unitate....................; ................................................................. 34
Aflarea a două numere cîrid se cunosc suma şi diferenţa lor sau
suma şi raportul lor ........................ ............................................ .............................
. B. Metoda comparaţiei ..................................................................................................... 36
a) Eliminarea unei necunoscute prin scădere.................................................. 36
b) Eliminarea unei necunoscute prin înlocuirea e i .................................... 36
C. Metoda falsei ipoteze................................................................ -.................................... 37
D. Metoda drumului invers............................................................................................. 38
1.8. Probleme recapitulative...................................................................................................... 39
1.9. Lucrări de verificarea însuşirii unor cunoştinţe de b a z ă .................................... 43
Indicaţii şi răspunsuri....... . ................................................................................................. 49
ÎI. Algebră ..................... ........................................................................................................................... 81
11.1. Monoame; polinoam e.......................... ................................ ............................................... 81
11.2. Fracţii algebrice raţionale.......... . ...............................................................................
11.3. Funcţii şi g r a f i c e ................................................................ .................................. ino
11.4. Ecuaţii şi sisteme de e c u a ţ i i . . . . ............................................................................... 107
11.5. Rezolvarea unor probleme cu ajutorul ecuaţiilor sau al sistemelor de
■ ecuaţii .......... \ ...................................................................................................................... 112
11.6. Inecuaţii. Sisteme de inecuaţii. Inegalităţi............................................................ 120
11.7. Ecuaţii de gradul al d oilea............................................................................................ 123
■ I I . 8. Lucrări pentru verificarea cunoştinţelor..'...........................................................
Indicaţii şi răspunsuri................... ........... .......................................................................
III. GeometNe ................................................................................ 186
II I . 1. Triunghiul. Drepte paralele................................. 186
II I . 2. Patrulatere .................................................................. 189
III. 3. Cerc; patrulatere inscriptibile............................ 192
II I . 4. Asemănarea triunghiurilor; relaţii m etrice.. 198
II I . 5. Arii ...... ......................................................................... 205
II I . 6. Probleme diverse ............ ........................... . 207
III*. 7. Relaţii între lungimile laturilor unui triunghi 209
III. 8. Dreapta şi-planul; polied re.................................... 209
'• III. 9. Suprafeţe şi corpu ri-rotu n de..................... .. 219
III. 10. Lucrări pentru verificarea c u n o ştin ţe lo r ....
Indicaţii şi răspunsuri............ . . . . . . . . . .............
IV . Exerciţii şi probleme pentru cercurile de e l e v i . . ............................................... 318
IV . 1. Exerciţii şi probleme pentru cercurile de elev i............................................. 318
IV .2 . Lucrări propuse la olimpiade şi concursuri de m atem atică.......................... 323
Indicaţii şi. răspunsuri....... ..................... ......................................................................... 343
V. Lucrări de s i n t e z ă ................................................... ................................................................. 384
V . l . Lucrări de sin teză........................ ....................................................................................... 384
V . 2. Probe de verificare a cunoşfinţelor în vederea înscrierii in treapta I de liceu 404
Indicaţii şi răspunsuri........................................................................................................... 414
Bibliografie .......................... .....................................i ..................... ........................................................ 446
447
Nr. colilor de tipar : 28
Bun de tipar : 8.XI.1985
C om . nr. 50 367/7236/85
Com binatul Poligrafic
„C A S A S C ÎN T E II"
Bucureşti — R.S.R.
S&ITURA DipACDCA Şl PEDAGOGICĂ - BUCUREŞTI

I Petrica Probleme de Matematica Pentru Gimnaziu PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I Petrica Probleme de Matematica Pentru Gimnaziu PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

" V

EDITURA DIDACTICĂ Şl PEDAGOGICĂ — BUCUREŞTI, 1985

Contribuţia autorilor la elaborarea lucrării:

Redactor: Prof. VALENTIN RADU

Concepută in scopul utilizării sale atît de către elevi, in cadrul

1. Scrieţi cu litere romane anii în care au avut loc următoarele eveni­

I.l. UTILIZAREA LITERELOR ÎN CALCULE; MULŢIMI

1. Să se afle valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:

18. Fie mulţimea M = {2, 3, 4, 5}.

19. Să se determine următoarele mulţimi scriind elementele lor între

Să se determine valorile naturale ale lui x, astfel incit:

'. Să se determine valorile lui x, numere întregi, astfel incit:

4. Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:

6. Se dau numerele: 21a:*; 34a;; a;20; 513a;; 24a;0.

16. Determinaţi toate numerele naturale de forma 2a5b divizibile cu 9.

17. Să se înlocuiască cu cifre literele a şi b din numerele 7aAb\ 64ab

25. Să se determine numerele de forma N = abea în baza 10, divizibile

E = 52n •72n+1 •Î l 2” + 25n •72n •l l 27l+1 — 52« + i . 4gn. ^ l n

31. Numerele şi b sînt prime între ele. în ce caz a -\-b şi a b sînt

32. Dacă numerele a şi b sînt prime între ele rezultă că a + b şi a2 -f-b 2

34. Două roţi angrenate au 24 şi, respectiv, 36 de dinţi. Marcînd punctul

35. Să se afle cel mai mare divizor comun al numerelor:

37. Care din următoarele numere sînt prime:

47. Să se afle două numere naturale a şi b ştiind că — = — şi că

55. In numărul natural N = aabc cifrele reprezintă numere consecutive.

59. Arătaţi că numărul N = abbab — 2b este divizibil 'cu 7, 11, iar

61. Să se determine cifra x astfel ca numărul N = 1x8 125 să se dividă

62. Să se determine cifra x astfel ca numărul N = 4x0 472 împărţit

64. Să se determine toate fracţiile de forma M = .. unde a, b, c, d

66. Să se arate că numărul N = abbl + 2ab este divizibil cu 51.

1.3. NUMERE RAŢIONALE POZITIVE

16’ 18’ 126 a 9 ’ 72’ 12’ 2 5 ’ 4 8 ’ 4 8 ’ 18

11a,â+l +â+¥;b,l+l+ă+l ;<!,l +l +l +Ti

[(7 ! + 11,375] - 9 — - 3 , 2 1 6 1 ( 2 0 - ^ 1 - 9,98e)

3 .1 .{l,7 5 — 1 — •1 ,1 2 5 );1 e l : l ! + 1,76 - 9 !

(l2— -i- — + — 1 —— 6 : — 1•—

(°'1 4 ; l - l - ° ' 5)-(5 I + 1 2 -78H 1-344 + 2 l )

1,05 - 9 — (0,1125 - 0,0025)

20. Să se afle numărul ştiind că:

d) A din el este 45; e) -AA. din el este 58; f) — din el este — *

g) A din el este A • h) A din el este A • i) A din el este A .

21. O bară de fier lungă de 117 cm se taie în două părţi. Ce lungime

jumătate din numărul al doilea. Care sînt cele două numere?

28. Lucrînd singur un muncitor poate termina o lucrare în 12 zile, un

29. Un pionier a realizat o economie de 1 800 de lei. Cheltuieşte pentru

36. O C.A.P. termină semănatul porumbului în 4 zile. în prima zi a

38. La un magazin au fost aduse 91 de aparate de radio, casetofoane si

de radio, casetofoane şi televizoare au fost aduse în magazin.

doilea, cîţi lei are fiecare elev?

61. Două echipe de muncitori trebuie să execute o lucrare în 6 zile.

62. Să se calculeze aria dreptunghiului cunoscînd că suma dimensiunilor

65. Să se afle media aritmetică a numerelor:

68. Dacă media aritmetică a 3 numere este 6 şi un al patrulea număr

69. Gunoscînd că media aritmetică a 4 numere este 20 şi că media arit­

70. Media aritmetică a trei numere pare, consecutive este 22. Să se

1.4. NUMERE ÎNTREGI; NUMERE RAŢIONALE NEGATIVE

1. Să se completeze tabelele de mai jos:

2 - 1 - 3 2(— 1) = — 2 2:(— 1 ) = — 2 2(— 1) (— 3 ) = 2 — 2(— 1)+(— 3) = — 2 — (— 1)+2(— 3) =[

a 5 a2 i2 (— a)* -o2 (-5)2 -s3 cfi + b* ^ - f - 5 3)

-2 -3 4 9 4 -4 -27r -27 — 8 — 2 7 = — 35 — 8 — (— 27)=19

f) (0,2 )3 : (5"1)2 + (0,125)2 : (2 '1)3;

1.5. RAPOARTE ŞI PROPORŢII; PROCENTE

1. Dimensiunile unui paralelipiped dreptunghie sînt 4 m, 5 m, 10 m

1. Scrieţi cu litere romane anii în care au avut loc următoarele eveni

69. Gunoscînd că media aritmetică a 4 numere este 20 şi că media arit

46. Intr-un bloc sînt 39 de apartamente cu 4 şi 3 camere. Cîte aparta