TERMODINAMICĂ

1.1 NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ

♣
1. Prin ,,mol” înţelegem cantitatea de substanţă a unui sistem format din particulele sale constituente
(atomi, molecule, ioni,...) şi a cărui masă, exprimată în grame, este numeric egală cu:
A masa moleculară relativă a substanţei
B masa tuturor moleculelor ce alcătuiesc cantitatea respectivă de substanţă
C masa unei molecule
D unitatea atomică de masă
E masa unităţii de volum
♠
2. Care afirmaţie Nu este adevarată. Masa molară
A reprezintă masa unui mol de substanţă
B depinde de natura substanţei
C este o mărime fizică scalară
D se măsoară în kg
E se exprimă cu relaţia μ =m0 ·NA
♣
3. Referitor la numărul de moli conţinuţi într-o incintă de volum V în care se găseşte o masă de gaz
m, aflat la presiunea p, NU este corectă afirmaţia:
A B C D E
N m V pV m
ν= ν= ν= ν= ν=
NA μ Vμ RT Vμ
♣
4. Care din următoarele mărimi fizice este adimensională?
A B C D E
numărul lui masa moleculară masa molară unitatea atomică de numărul lui
Loschmidt relativă masă Avogadro
♣
5. Care este mărimea fizică ce se măsoară în S.I. în kg/mol?
A B C D E
masa moleculară masa molară unitatea atomică de cantitatea de numărul volumic
relativă masă substanţă
♠
6. Care este masa molară medie a unui amestec obţinut din două gaze cu masele molare μ1 si μ2, dacă
acestea participă la amestec cu acelaşi număr de moli?
A μmed=(μ1+μ2)/2
B μmed=2μ1·μ2/(μ1+μ2)
C μmed=(μ1+2μ2)/2
D μmed=μ1·μ2/2 (μ1+μ2)
E μmed= μ1·μ2/ (μ1+μ2)
♠
7. Volumul ocupat de un mol de substanţă:
A se numeşte volum molar
B are valoarea 22,4l/kmol
C în condiţii normale de temperatură şi presiune este egal cu 22,4l/mol
D depinde de natura substanţei
E depinde de densitatea substanţei

1
 ♣
8. Unitatea atomică de masă reprezintă:
A masa izotopului de 126C
B a douăsprezecea parte din masa atomului de carbon
C a douăsprezecea parte din masa izotopului de 126C
D raportul dintre masa unei molecule şi masa izotopului de 126C
E raportul dintre masa unui mol de carbon şi masa izotopului de 126C
♣
9. Numărul lui Loschmidt este mărimea fizică numeric egală cu raportul dintre:
A masa de substanţă şi volumul molar
B numărul de particule constituente şi numărul lui Avogadro
C numărul de particule constituente şi volumul sistemului
D numărul lui Avogadro şi volumul molar
E masa de substanţă şi masa molară
♣
10. Numărul de molecule dintr-un cm3 de apă este:
A B C D E
6,023ּ1018 6,023ּ1023 3,35 ּ1022 3,35 ּ1026 3,35 ּ1018
♣
11.Un kmol de gaz metan are:
A B C D E
16kg 16g 16g/mol 16kg/mol 16u
♣
12. Masa molară a oxigenului este:
A B C D E
32g/mol 32g 16g/mol 16g 32u
♣
13. Masa moleculară a oxigenului este:
A B C D E
32g/mol 32g 16g/mol 16g 32u
♣
14. Câte molecule conţine 1m3 de gaz metan (CH4 ) aflat în condiţii normale de temperatură şi
presiune?
A B C D E
2,7 ⋅ 1027molec/m3 2,7 ⋅ 1025molec/m3 16 ⋅ 1025molec/m3 16 ⋅ 1027molec/m3 16 ⋅ 1019molec/m3
♠
15. Două vase identice conţin unul oxigen(µ1=32 g/mol ) si altul hidrogen (µ2 =2 g/mol) în condiţii
normale.Atunci:
A B C D E
ν1≠ν2 m1=8m2 ν1=16ν2 ρ1=16ρ2 ν1=ν2
♠
16. Numărul de molecule dintr-un volum V= 10 cm3 de gaz metan (CH4) este:
A B C D E
2,68·1020 6,023·1022 1,28·1021 1,14·1023 2,63·1021
♠
17. Masa molară medie a unui amestec format din mase egale de aer şi gaz metan
(μaer=28,9g/mol si μmetan=16g/mol) este:
A B C D E
20,9kg/mol 20,59g/mol 26g/mol 36kg/mol 22,45 g/mol
♠
18. Masa molară a heliului este:
A B C D E
2g/mol 4g/mol 4g 2g 4kg/mol

2
 ♠
19. Referitor la volumul molar NU este corectă afirmaţia:
A V
se defineşte prin relaţia Vμ =
ν
B se măsoară în m3/k mol
C are valoarea de 22,4 m3/ kmol indiferent de starea de agregare a substanţei
D are valoarea de 22,4 l/mol numai pentru un gaz ideal aflat în condiţii normale de temperatură şi presiune
E pentru lichide şi solide, depinde de natura substanţei, dar foarte puţin de temperatură şi presiune
♣
20. Cunoscând masa molară a apei (18 kg/kmol) şi densitatea ei ( ρ = 103 kg / m3 ), volumul molar al
apei în condiţii normale, este:
A B C D E
18 ⋅ 10 -3 m3/kmol 18 m3 18 dm3 18 m3/kmol 18 ⋅ 10-3 m3/mol
♣
21. Lungimea unui ,,lanţ molecular” format din molecule de apă aflate într-un pahar cu volumul V,
presupunând că acestea sunt în contact şi au formă sferică, poate fi calculată cu ajutorul relaţiei:
A B C D E
ρ NA 3 ρNA 3 ρ NA 3
2 2
ρ NA 3
2 2 ρ 2
N A2 3
L = 2V 3 L = 2V L = 2V L = 2V L = 2V
μ 4π
3
μ 4π μ 4π μ 4π μ 4π
♣
22. Numărul lui Loschmidt are valoarea:
A B C D E
-27 -25 3 25 3 27 26
1,66 ⋅ 10 kg 2,7 ⋅ 10 molec/m 2,7 ⋅ 10 molecule/m 1,66 ⋅ 10 kg 6,023 ⋅ 10 molec/Kmol
♣
23. Distanţa minimă dintre două molecule considerate de formă cubică este dată de relaţia:
A B C D E
0 3 Vμ Vμ Vμ 3 Vμ
d= d= d=3 d= 3
4π NA NA NA 4π NA
♣
24. Într-un vas se află două gaze cu masele molare µ1 respectiv µ2 şi masele egale. Care este masa
molară medie a amestecului?
A B C D E
μ1 ⋅ μ2 μ1 + μ 2 1 μ1 ⋅ μ2 μ ⋅μ μ ⋅μ
μ= μ= μ= μ= 1 2 μ =2 1 2
2 2 2 μ1 + μ2 2 μ1 + μ2
♣
25. Care este mărimea fizică ce se exprimă în m3/kmol ?
A B C D E
volumul volumul molar nr.lui Avogadro nr. de moli nr.lui Loschmidt
♣
26. Între unitatea atomică de masă, u şi numărul lui Avogadro NA, se poate stabili relaţia :
A B C D E
NA=1u NAּ1u =1 NAּ1u =1026 NAּ1u =10-27 nu se poate stabili o relaţie
♣
27. Care este numărul de molecule conţinut în 0,2 kmoli de azot molecular aflat în condiţii normale de
temperatură şi presiune ?
A B C D E
1,2ּ1023molecule 6,023ּ1026molecule 1,2ּ1026molecule 3ּ1023molecule 3ּ1026molecule
♣
28.Câte grame cîntăresc un număr N = 12,046 ⋅ 1026 de molecule de hidrogen ?
A B C D E
0,4g 4g 40g 400g 4ּ103g

3
 ♣
29. NU este corectă afirmaţia:
A sistemul termodinamic este izolat dacă nu se efectuează schimb de substanţă şi nici schimb de energie cu
mediul exterior
B sistemul termodinamic este închis dacă nu există schimb de energie cu mediul exterior
C sistemul termodinamic este închis dacă nu există schimb de substanţă cu mediul exterior
D sistemul termodinamic este deschis dacă există schimb de substanţă şi energie cu mediul exterior
E sistemul termodinamic este format dintr-un număr foarte mare dar nu infinit de particule
♣
30.Care din următorii parametri de stare NU este extensiv?
A B C D E
masa volumul presiunea cantitatea de substanţă energia internă
♣
31. Care din următorii parametri de stare NU este intensiv?
A B C D E
presiunea temperatura densitatea masa polarizarea electrică
♣
32. Prin grade de libertate înţelegem:
A numărul parametrilor independenţi ce caracterizează sistemul termodinamic
B numărul parametrilor dependenţi ce caracterizează sistemul termodinamic
C numărul de parametri ce caracterizează sistemul termodinamic
D numărul de stări în care se poate afla un sistem termodinamic
E numărul de transformări de stare pe care le sufere un sistem termodinamic
♣
33. Care din următoarele sisteme NU constituie un sistem termodinamic?
A B C D E
aerul dintr-o încăpere apa dintr-un vas gazul din cilindrul unui motor Universul un organism viu
♣
34. Care este mărimea fizică introdusă de principiul zero al termodinamicii ?
A B C D E
căldura temperatura energia internă entropia nu introduce nici o mărime fizică
♣
35. NU este corectă următoarea afirmaţie referitoare la starea unui sistem termodinamic:
A în stare staţionară parametrii de stare sunt constanţi în timp
B în stare nestaţionară parametrii de stare nu sunt constanţi în timp
C în stare de echilibru termodinamic sistemul se află în stare staţionară şi nici condiţiile exterioare nu se
modifică în timp
D în stare de neechilibru termodinamic sistemul evoluează în timp
E un sistem termodinamic poate ieşi de la sine dintr-o stare de echilibru termodinamic
♣
36. NU este corectă următoarea afirmaţie referitoare la procesele termodinamice :
A procesele termodinamice în care stările intermediare pot fi considerate stări de echilibru termodinamic
sunt procese cvasistatice
B procesele termodinamice în care stările intermediare nu sunt stări de echilibru termodinamic sunt
procese necvasistatice
C procesele termodinamice în care starea finală coincide cu starea iniţială se numesc procese reversibile
D procesele termodinamice care se pot desfăşura în ambele sensuri dar nu trec prin aceleaşi stări
intermediare, sunt procese ireversibile
E procesele termodinamice în care starea finală nu coincide cu starea iniţială se numesc procese neciclice

4
 ♣
37. Fie următoarele procese:
1. comprimarea lentă a unui gaz închis într-un cilindru cu piston
2. alungirea lentă a unui resort A B C D E
3. comprimarea rapidă a unui gaz închis într-un cilindru cu piston 1,2 1,3 1,4 doar1 3,4
4. alungirea rapidă a unui resort
Care din ele sunt cvasistatice?

♣
38. Constituie principiul zero al termodinamicii următoarea afirmaţie:
A toate fenomenele din natură sunt ireversibile
B există un parametru termodinamic de stare, numit temperatură, având aceeaşi valoare pentru toate stările
de echilibru termodinamic aflate în relaţie de echilibru termic
C un sistem izolat evoluează spontan spre starea de echilibru termodinamic, din care nu poate ieşi de la
sine
D variaţia energiei interne depinde doar de stările iniţială şi finală între care evoluează sistemul,fiind
independentă de stările intermediare prin care are loc transformarea
E într-un sistem mecanic şi termic izolat, energia internă se conservă
♣
39. Fie următoarele procese termodinamice:
1. o masă de gaz închisă într-un cilindru cu piston care se mişcă fără frecare , încet, comprimându-l.
2. o masă de gaz închisă într-un cilindru cu piston care se mişcă rapid, fără
frecare. A B C D E
3. o masă de gaz închisă într-un cilindru cu piston care se mişcă lent, cu 1,2 1,3 2,4 3,4 2,3,4
frecare.
4. o masă de gaz închisă într-un cilindru cu piston care se mişcă rapid, cu frecare.
Care procese sunt necvasistatice ?

♣
40. Fie scările de temperatură:
1. Celsius
2. Kelvin
A B C D E
3. Fahrenheit
1 2 1,2 1,2,3 toate
4. Réaumur
Este numită scara termodinamică de temperatură :
♣ A
41. În scara Fahrenheit, punctul de topire al gheţii se consideră 32 oF
iar punctul de fierbere al apei, 212 oF. Dependenţa dintre temperatura
t ( F ) = 32 + 95 t ( C )
0 0

exprimată în grade Fahrenheit şi cea exprimată în grade Celsius este B

dată de relaţia : t ( F ) = 32 + 95 t ( C )
0 0

C 9
( )
t 0 F = 32 − t 0C
5
( )
D 5
( )
t 0 F = 32 − t 0C
9
( )
E
( ) 9
(
t 0 F = 32 + t 0C
5
( ))

5
 ♣
42. Un termometru cu mercur greşit etalonat, introdus în gheaţa care se topeşte la presiune
atmosferică normală, indică -5o iar în apa care fierbe, +103o. Care este valoarea reală a temperaturii
atunci când el indică 27,5o?
A B C D E
( )
θ = 25 0C ( )
θ = 30 0C θ = 32 0C ( ) ( )
θ = 28, 4 0C ( )
θ = 33, 2 0C

♠
43. Un termometru greşit etalonat ,introdus in amestec de apă cu gheată,indică -3 grade şi în apa care
fierbe indică 107 grade. Ştiind că experienţa se desfaşoară la presiunea atmosferică normală care este
temperatura reală,atunci cand termometrul indică +19 grade ?
A B C D E
20°C 28,9°C 30,9°C 35°C 36°C

♣
44. Relaţiile dintre scările Kelvin, Celsius şi Fahrenheit sunt redate în diagramele alăturate.
NU sunt corecte:

A B C D E
0 212 0 273,16 0
373,16 K 100 C F C 0 0
F
0
C

273,16 0 32 100 -32

-273,16 -459,7 0 -212

♣
45. Temperatura unui corp este măsurată cu un termometru cu rezistenţă de cupru având α=43 ⋅ 10-4K-1
şi R0 = 200Ω. Ce temperatură are corpul atunci când rezistenţa termometrului devine R1 =225,6Ω ?
A B C D E
22,6 oC 24,2 oC t = 29,8 oC 32 oC 36,8 oC
♣
46. La temperatura t1 =100oC t.e.m. la care este conectat un termocuplu cupru-constantan este
E1=4,277mV. Se cunoaşte sensibilitatea termocuplului S=41μV/K. Ce temperatură t2 corespunde
unei t.e.m. E2=9,288mV ?
A B C D E
412 oC 384 oC 348oC 282oC 222oC
♣
47. Un termometru cu coloană de lichid este etalonat astfel încât pentru punctul triplu al apei indică
t0 = -10 oC iar pentru punctul de fierbere indică tf = 110 oC. Care va fi valoarea temperaturii pe
care acest termometru o indică corect?

A B C D E
28oC 32oC 48oC 50oC 64oC

6
 ♣
48. NU este corectă următoarea afirmaţie referitoare la diferitele tipuri de termometre:
A la termometrul cu coloană de lichid, corpul termometric este lichidul iar mărimea termometrică este
lungimea coloanei de lichid
B la termometrul cu rezistor , corpul termometric este rezistorul iar mărimea termometrică este rezistenţa
electrică a acestuia
C la termometrul cu gaz , corpul termometric este gazul iar mărimea termometrică este lungimea coloanei
de gaz
D termocuplul are drept corp termometric două metale sudate iar mărimea termometrică, tensiunea
termoelectromotoare.
E prin sensibilitatea unui termometru înţelegem raportul dintre variaţia medie a mărimii termometrice şi
variaţia cu o unitate a temperaturii
♣
49. Fie două termometre. Unul care dă indicaţii corecte şi un altul care pentru punctu triplu al apei
indică t0' = −10 0C iar pentru punctul de fierbere al acesteia indică t 'f = 110 0C . În grafice este
reprezentată dependenţa lungimii coloanei de lichid în funcţie de temperatură. Punctul în care
ambele termometre indică aceeaşi temperatură este poziţionat corect în graficul:
l(mm
l(mm l(mm
lf
lf lf 1
1 2
2

1 l0
l0 l0
- 0 65 100 110 t(0C -10 0 100 110 t(0C
-10 0 50 100 110 t(0C
B C
A 3
l(mm l(m
lf lf
1
2

l0 l 1

-10 0 100 110 t(0C - 0 5 100 110 t(0

D E
A B C D E

♣
50. NU este corectă afirmaţia:
A B C D E
0
( ) 0 0
( ) (
ΔT ( K ) = Δt C T ( K ) = 273,16 C + t C 1( K ) = 1 0C ( ) ( ) ( )
0 ( K ) = 273,16 C t C = T ( K ) − 273,16 0C
0 0
(
♣
51. NU constituie o ,,calitate’’ a termometrelor următoarea proprietate :

A B C D E
sensibilitatea acurateţea reproductibilitatea valorilor măsurate fiabilitatea designul acestuia

7
 ♣
52. Gradul Celsius reprezintă:
A a suta parte din temperatura de fierbere a apei
B diferenţa dintre temperatura de fierbere a apei şi cea de topire a gheţii pure
C temperatura de fierbere a apei la presiune atmosferică normală
D a suta parte din intervalul de temperatură cuprins între temperatura de fierbere a apei la presiune
atmosferică normală şi cea de topire a gheţii pure
E a suta parte din intervalul de variaţie a mărimii termometrice ce caracterizează corpul termometric între
două stări de echilibru termic de referinţă : punctul de topire a gheţii pure şi punctul de fierbere a apei
la presiune atmosferică normală.
♠
53. În procesul de realizare a echilibrului termic dintre un sistem constituit dintr-un gaz ideal şi un
termostat,puse in contact termic,variază:
A temperatura sistemului
B temperatura termostatului
C energia sistemului
D energia termostatului
E viteza termică a moleculelor gazului
♠
54. Când încetează transferul macroscopic de caldură de la un corp la altul ?
A numai la zero absolut
B nu incetează niciodată
C la echilibru termic
D când toate forţele ce acţionează asupra sistemului sunt constante
E când unul din corpuri este un termostat

8
 1.2 CALORIMETRIE
♣
55. Mărimea fizică ce se măsoară în J/K este:
A B C D E
căldura specifică căldura latentă căldura molară capacitatea calorică puterea calorică
♣
56. Au aceeaşi unitate de măsură următoarele mărimi fizice:
A B C D E
căldura căldura latentă capacitatea calorică căldura specifică capacitatea calorică
specifică specifică căldura latentă specifică puterea calorică puterea calorică
căldura puterea calorică
latentă
♣
57. NU constituie principii ale calorimetriei următoarele afirmaţii:
A B C D E
principiul principiul principiul egalităţii principiul egalităţii postulatul
echilibrului tranzitivităţii schimburilor de cantităţilor de căldură ce echilibrului
termic echilibrului termic căldură intervin în procese inverse termodinamic
♣
58. NU sunt corecte următoarele afirmaţii :
A la transformarea lucrului mecanic în căldură există un raport constant între lucrul mecanic consumat şi
căldura rezultată
B relaţia 1cal 15o = 4,18J reprezintă relaţia de definiţie pentru calorie
C L⎛ J ⎞
raportul J = ⎜ se numeşte echivalent mecanic al caloriei
Q ⎝ cal ⎟⎠
D caloria reprezintă cantitatea de căldură necesară ridicării cu un grad a temperaturii unui gram de apă pură
de la 14,5 la 15,5oC prin încălzire izobară la presiune atmosferică normală
E caloria este unitatea de măsură fundamentală în S .I. pentru căldură
♣
59. Fie următoarele afirmaţii:
1. căldura este o formă de energie
A B C D E
2. căldura este o formă a schimbului de
energie 1,3 2,3 2,4 1,2,3 2,3,4
3. căldura este o funcţie de stare
4. căldura este o mărime de proces
NU sunt corecte afirmaţiile:
♣
60. Un sistem fizic format din n corpuri cu mase mi , călduri specifice ci şi temperaturi iniţiale ti sunt
aduse în contact termic. Expresia temperaturii de echilibru, θ ,este dată de relaţia:
A B C D E
n n n n n n n n n

∑m c t i i i ∑m c t i i i ∑m ∑c t i i i ∑m ∑c ∑ti i i ∑m ∑c t i i i
θ= i =1
n
θ= i =1
n
θ= i =1
n
i =1
θ= i =1
n
i =1 i =1
θ= i =1
n
i =1

∑m c
i =1
i i ∑m i =1
i ∑m c
i =1
i i ∑m c
i =1
i i ∑m c
i =1
i i

♣
61. O cameră pierde prin pereţi 25 KJ într-un minut. Ce cantitate de lemne cu puterea calorică de
10MJ/kg trebuie arsă într-o sobă, cu randamentul de 20% pentru ca temperatuta camerei să se
menţină constantă 24 ore?
A B C D E
9kg 18kg 21kg 23kg 24kg

9
 ♣
62. În figură este reprezentat schematic un calorimetru. Prin litere sunt indicate semnificaţiile fiecărei
componente a calorimetrului. Care din acestea NU este indicată corect ?

D C
A. pereţii dubli
A B. agentul (lichidul) care permite schimbul de căldură
C. corpul a cărui căldură specifică vrem să o determinăm
D. termometrul
E. materialul izolator (aerul)
E

B
A B C D E

♣
63. Prin echivalent în apă a unui corp se înţelege cantitatea de apă care, la aceeaşi modificare Δt a
temperaturii absoarbe aceeaşi cantitate de căldură ca şi corpul. Notând cu ca căldura specifică a apei,
pentru un corp cu capacitatea calorică C , echivalentul în apă este :
A B C D E
C ΔT C C − ca ΔT ca C
ca ca ΔT C ca ΔT
♣
64. În contact cu un centru de îngheţare o anumită cantitate de apă m1 subrăcită la t = -10oC se
transformă parţial în gheaţă la t0 = 0 oC. Dacă λg = 80ca , fracţiunea din masa iniţială de apă care
poate să îngheţe în acest proces este:
A B C D E
1 1 1 1 1
2 6 8 10 16
♣
65. Ce cantitate de căldură se degajă în exteriorul unui frigider care consumă o putere P într –un
interval de timp Δt pentru a îngheţa o masă de apă m care are temperatura t0 ? Se cunosc capă şi
căldura latentă specifică de solidificare λgheaţă = λtopire .

A B C D E

Q = mct0 Q = mλg Q =P Δt Q = mct0+ mλg Q = mct0+ mλg+ P Δt

10
 1.3. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII

♣
66. Principiul I al termodinamicii se referă la:
A echilibrul termic dintre două sau mai multe sisteme
B variaţia energiei mecanice a unui sistem
C schimbul de căldură dintre sistem şi mediu
D modul în care variază energia internă a unui sistem ce interacţionează mecanic sau termic cu mediul
exterior
E schimbul de energie şi substanţă dintre sistem şi mediul exterior
♣
67. Principiul I al termodinamicii introduce ca funcţie de stare:
A B C D E
lucrul mecanic căldura energia internă entropia temperatura
♣
68. NU constituie o consecinţă a principiului I al termodinamicii următoarea afirmaţie:
A un sistem termodinamic poate efectua lucru mecanic asupra mediului exterior dacă primeşte căldură din
exterior sau energia sa internă scade
B dacă un sistem termodinamic nu primeşte căldură din exterior,el poate efectua lucru mecanic asupra
corpurilor din jur numai pe seama energiei sale interne
C un sistem termodinamic poate efectua lucru mecanic într-o transformare ciclică numai dacă primeşte
căldură din exterior
D dacă un sistem termodinamic nu schimbă nici căldură nici lucru mecanic cu mediul exterior, atunci
energia sa internă rămâne constantă
E energia internă a unui sistem termodinamic este o mărime de stare aditivă
♣
69. Alege afirmaţia corectă. Învelişul adiabatic este învelişul care:
A nu permite modificarea stării de echilibru termodinamic decât prin schimb de lucru mecanic între
sistem şi mediul exterior
B nu permite modificarea stării de echilibru termodinamic decât prin schimb de căldură
C nu permite modificarea energiei interne a sistemului termodinamic
D nu permite schimbul de masă între sistem şi mediul exterior
E nu permite modificarea volumului sistemului

♣
70. În afirmaţia: ,, Energia internă este o mărime de stare deoarece variaţia energiei interne nu depinde

de ………………………………….” cuvintele care lipsesc sunt :

A B C D E
starea iniţială starea finală stările iniţiale şi finale nici o stare stările intermediare
♣
71. În S.I. NU se exprimă în Jouli următoarele mărimi :
A B C D E
lucrul mecanic căldura energia internă variaţia energiei interne căldura latentă specifică
♣
72. Ce este un ,,perpetuum mobile” de speţa I?
A B C D E
un o consecinţă a o maşină care ar produce o maşină care ar un dispozitiv care ar
fenomen principiului I al lucru mecanic fără să funcţiona pe baza unei permite atingerea
fizic TD consume energie din singure surse de temperaturii de 0K
exterior căldură
♣
73. Unitatea de măsură pentru căldura molară este :
A B C D E
J J J J este o mărime adimensională
K kg ⋅ K mol mol ⋅ K

11
 ♣
74. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitoare la convenţiile de semne pentru lucru mecanic şi
căldură :
1. lucrul mecanic primit de sistem din exterior se consideră negative
2. lucrul mecanic cedat de sistem mediului exterior se consideră A B C D E
pozitiv 1,3 2,4 1,4 nici una toate
3. căldura primită de sistem din exterior se consideră pozitivă
4. căldura cedată de sistem mediului exterior se consideră negativă
♣
75. Energia internă a gazului ideal:
A depinde de parametrii gazului
B depinde numai de temperatură
C depinde de temperatură şi de cantitatea de substanţă din sistem
D depinde doar de temperatură şi presiune
E depinde doar de temperatură şi volum
♣
76. NU este corectă următoarea relaţie referitoare la energia internă a unui gaz ideal:
A B C D E
U = νCvT U = NEc i i U = nKT
U = ν RT U = pV
2 2

♣
77. Constituie enunţuri echivalente ale principiului I al termodinamicii următoarele afirmaţii :
1 Variaţia energiei interne depinde doar de stările iniţială şi finală între care evoluează sistemul,fiind
independentă de stările intermediare prin care are loc transformarea
2 La trecerea unui sistem termodinamic dintr-o stare în alta, variaţia energiei interne este măsurată de
căldura şi lucrul mecanic schimbate de sistem cu mediul exterior
3 Este imposibilă realizarea unui perpetuum mobile de speţa I
4 Într-un sistem mecanic şi termic izolat, energia internă se conservă

A B C D E
1 1,2 1,4 3,4 toate
♠
Un gaz ideal participă la un proces termodinamic ciclic, redat în figură.Una din relaţiile de mai jos
78.
Nu este corectă:
A B C D E
∆U12>0 L 12=4P1V1 Q23<0 Ltotal=2P1V1 L32=2P1V1

♠
79. Capacitatea calorică are următoarea unitate de masură:
A B C D E
J/K N/K Kg /K s 2 Kg/K s3 J/kg K

♠
80. Într-un sistem izolat adiabatic se află două incinte în care se găsesc două gaze.Cele două incinte pot
permite la un moment dat amestecarea celor două gaze. În momentul amestecării energiile interne
ale gazelor sunt 180 KJ, respectiv 20 KJ. Care este energia internă a amestecului?
A B C D E
Datele prezentate
sunt insuficiente 19 KJ 20 KJ 100 KJ 200 KJ

12
 ♠ 5
81. Graficul din figură redă un proces de destindere izobară a unui gaz ideal( γ = ) de la V1 la
3
V2=2V1 , urmat de o destindere izotermă pană la V3 = e . V2 (e=2,7).Care este raportul dintre lucrul
mecanic total L efectuat de gaz şi variaţia ΔU a energiei interne pe intregul proces ?

A B C D E
L L L L Nici un răspuns
=1 =2 =1,5 =2.5 corect
ΔU ΔU ΔU ΔU
♠ 7
82. Într-un cilindru prevăzut cu un piston mobil si uşor se află un gaz ideal diatomic (Cv = R ). Gazul
2
absoarbe în mod izobar căldura Q. Variaţia energiei interne a gazului este:
A B C D E
7 5 5 2 1
ΔU = Q ΔU = Q ΔU = Q ΔU = Q Q = ΔU
9 7 9 7 3
♠
83. În figura alăturată este redat graficul dependenţei dintre căldura primită de un corp si temperatura
acelui corp. Ce capacitate calorică are corpul?

A B C D E
J J J J J
40 200 600 0,4 20
K K K K K
♠
84. Se realizează un amestec din două substanţe cu căldurile specifice c1 si c 2 aflate la aceeaşi
temperatură. Dacă m 2 =2 m1 amestecul are următoatea căldură specifică:
A B C D E
c1 + 2c 2 2c1 + c 2 c1 + c 2 2c1 + 3c 2 2c1 + 2c 2
c= c= c= c= c=
3 2 2 3 3

13
 ♠
85. .O cantitate de heliu absoarbe căldura Q=5,5 kJ, într-o transformare izobară. Se cer: lucrul mecanic
efectuat de gaz si variaţia energiei interne în cursul transformării.
A B C D E
L=2,2 kJ, L=3,5 kJ, L=3 kJ, L=2,5 kJ, L=5 kJ,
∆U=3,3 kJ ∆U=2 kJ ∆U=2,5 kJ ∆U=3 kJ ∆U=0,5 kJ
♠ 3
86. Într-un vas închis cu volumul V=10 dm3 se află 4He (Cv = R ) . Pentru încălzirea gazului cu
2
∆T=80 K este necesară căldura Q=2 kJ. Ce densitate avea heliul înainte de încălzire? Se cunoaşte
25
constanta generală a gazelor : R = J / mol ⋅ k
3
A B C D E
g kg kg g g
0,8 10 0,8 0.6 9
m3 m3 m3 dm 3 dm 3

14
 1.4. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE
GAZULUI IDEAL

♣ C − Cp
87. Mărimea fizică care se exprimă prin relaţia n = se numeşte:
C − Cv
A B C D E
exponent număr de grade de număr de molecule din unitatea indice număr de
adiabatic libertate de volum politropic moli

♣ A B C D E
88. Căldura molară la presiune constantă a
unui gaz ideal se exprimă în funcţie de γ −1
R
γ
R
γ −1
R
γ +1
R (γ − 1) R
exponentul adiabatic prin relaţia : γ +1 γ +1 γ 2 +1 γ −1
♣
89. Un gaz ideal are exponentul adiabatic egal cu A B C D E
1,4. Câte grade de libertate au moleculele gazului? 2 3 4 5 6

♣
90. Indicele politropic indice A B C D E
C − Cp
n= poate lua valori n =0 izobară izocoră izocoră izobară izocoră
C − Cv n=1 izotermă izotermă adiabatică izocoră politropă
particulare în funcţie de n=γ adiabatică adiabatică politropă politropă adiabatică
transformare. Sunt corecte n=±∞ izocoră izobară izobară izotermă izotermă
afirmaţiile din varianta :

♣
91. Căldura molară într-o transformare politropă se exprimă prin relaţia:
A B C D E
R R R n −1 n −1
C = Cv C = Cv − C = Cv + C = Cv − R C = Cv R
n −1 n −1 n −1 n +1 n +1

♣
92. În tabel sunt indicate o serie de consecinţe ce decurg din aplicarea principiului I al termodinamicii
la transformările simple ale gazului ideal. Sunt corecte:exprimă prin relaţia:
transformarea A B C D E
izotermă L=pּΔV ΔU=0 ΔU=0 L=- ν Cv ΔT L=Q
izocoră Q=0 L=pּΔV L=0 L=0 ΔU=ν Cv ΔT
izobară ΔU=ν Cv ΔT V2 L=pּΔV V2 ΔU=ν Cv ΔT
L=νRT1ln V L=νRT1ln V
1 1
adiabatică ΔU=0 L=Q Q=0 L=Q L=- ν Cv ΔT
♣
93. Expresia ΔU=ν Cv ΔT este valabilă :
A B C D E
numai în în transformarea în transformarea numai în în orice
transformarea izocoră şi izocoră şi transformarea transformare
izocoră transformarea transformarea izobară adiabatică
adiabatică
♣
94. Expresia corectă pentru lucrul mecanic în transformarea adiabatică este:
A B C D E
R L = −ν RΔT γ −1 γ γ
L = −ν ΔT L = −ν R ⋅ ΔT L = −ν R ⋅ ΔT L = −ν R ⋅ ΔT
γ −1 γ +1 γ −1 γ +1

15
 ♣ 1 Qv
95. Mărimea fizică definită prin relaţia se numeşte:
m ΔT
A B C D E
căldura molară la căldură specifică la capacitate căldura la volum nici una din aceste
volum constant volum constant calorică constant mărimi

♣
96. Un gaz ideal cu exponentul adiabatic γ este supus transformării 1-2 ca în figură. Căldura sa
molară este:
P
2 A B C D E
γ −1 γ +1 γ R γ R γ +1
C=R C=R C=R C= C=
γ +1 γ −1 γ −1 2 γ −1 2 γ −1
1

♣ P
97. Un gaz ideal monoatomic este supus transformării 1-2 ca în figură. Căldura sa 2
molară are valoarea:
A B C D E
5 7 2 1
2R R R 4R R
3 3 3
V

♣
98. Un gaz ideal cu exponentul adiabatic γ este supus transformării 1-2 ca în V
2
figură. Căldura sa molară este:
A B C D E
3 γ 5
0 R R ±∞ R 1
2 γ −1 2 T
♣
99. Un gaz ideal cu exponentul adiabatic γ este supus transformării 1-2 ca în
P
figură. Căldura sa molară este dată de expresia: 2
A B C D E
5 R γ
0 R R ±∞
2 γ −1 γ −1 1

T
♣
100. Un gaz ideal cu exponentul adiabatic γ este supus transformării 1-2 ca în
figură. Căldura sa molară este dată de expresia: V
2
A B C D E
5 R γ
0 R R ±∞
2 γ −1 γ −1 1
♣ T
101. Pentru a exprima căldura molară a gazului ideal sunt corecte relaţiile:
A B C D E
n −γ R C − Cp n −1 R
C= Cv C = Cv − n= C= Cp C = Cp +
n −1 n −1 C − Cv n −γ n −1
♣
102. Un gaz ideal monoatomic se transformă după legea: ρ = ct ⋅ T . Căldura molară
corespunzătoare acestui proces este:
A B C D E
5
0 R R 2R 4R
2

16
 ♣
103. Moleculele unui gaz ideal biatomic sunt disociate, gradul de disociere fiind α. Exponentul
adiabatic al gazului este:
A B C D E
3α + 5 3α + 7 5α 2α + 5 2α + 7
γ= γ= γ= γ= γ=
α +7 α +5 3 α 3α + 5
♣
104. Un gaz ideal monoatomic este supus transformărilor din figură astfel încât T3 =2T2=4T1 iar
starea 1 corespunde stării normale. Care afirmaţii sunt adevărate?

A 9
ΔU =
p0V0
P 2
B V3=4V1
2 3 C L12=0
D P3=2P1
1
E 17
Q12 = p0V0
T 2

♣ P
105. Un mol de gaz ideal monoatomic este supus transformărilor din figură.
Se cunosc: P1=8,31atm, V1=3l, P2=2P1, T3 =2T2 . Sunt adevărate afirmaţiile: 2 3
A B C D E T=ct 4
9 7
t1=27oC ΔU = 2 PV L = 2 PV L = 0 γ = 5 1 5
3 ,4 1 1 2 ,3 1 1 4 ,5
♣
V
106. Cantitate de 10-2 Kmoli de gaz ideal monoatomic este supus transformărilor
din figură. Se cunosc : P1=3atm, V3=2V2, P2=2P1, T1=300K . Sunt
adevărate afirmaţiile: P
A B C D E
3 3 2 3
C3,4 = R V =8,31l L1,2 = p1V1 T2=2T1 ΔU 2,3 = 6 p1V1
2 1 2 4
1 5
♣
107. Cantitate de gaz ideal este supusă transformărilor din figură. V
Ciclul este reprezentat corect în coordonate (T,V) în varianta:

V V P

1 1 2 3
2 2

4 4 3
3 1 4
T T V

A B
V V V
4 4 1
3 3 2
1 2 1 2 4 3

T T T
C D E
A B C D E

17
 ♣
108. În transformarea adiabatică a unui gaz ideal sunt aplicabile următoarele relaţii: P
A B C D E 2 3
γ γ −1 γ −1 γ γ −1 γ γ −1
P V = ct PV = ct PV = ct TV = ct T V = ct
1
♣
109. Cantitate de gaz ideal este supusă
transformărilor din figură. Procesul 1-2 este V
izoterm. În coordonate ( T,P) şi (T,V) ciclul este reprezentat corect în
variantele:

A B C D E
P P P 2 V V

3 2 2 3 1 3 1 2

1 1 1 3 2 3
T T T T T

♣
110. O cantitate de gaz ideal monoatomic este supusă transformărilor din P
figură. Procesul 1-2 este izoterm. Se cunoaşte raportul V1/ V2 =8. 2 3
Afirmaţiile corecte sunt :
A B C D E
T3=8 T1 Q1,2=0 ΔU3,1=0 L2,3=7P1V1 ΔU2,3=10,5 P1V1 1
V
♣
111. În S.I. capacitatea calorică se măsoară în:
A B C D E
−2 −1
m ⋅ kg ⋅ s ⋅ K
2
m ⋅ kg ⋅ s ⋅ K m ⋅ kg ⋅ s ⋅ K m ⋅ s ⋅ K −1
−1 2 2 −2
m ⋅ kg ⋅ s −1 ⋅ K −1
2 2

♣
112. În S.I. căldura specifică se măsoară în:
A B C D E
−2 −1
−2
m ⋅ kg ⋅ s ⋅ K
2 −1 −1
m ⋅ kg ⋅ s ⋅ K m ⋅ s2 ⋅ K
2
m ⋅s ⋅K
2
m ⋅ kg ⋅ s −1 ⋅ K −1
♣
113. Căldura molară se măsoară în:
A B C D E
Este mărime adimensională calorii Jkg - 1K -1 J/K Jmol -1K -1

♣
114. Relaţia între constanta lui Boltzmann, constanta universală a gazului ideal şi numărul lui
Avogadro este:
A B C D E
R = K + NA R K = R ⋅ NA NA K = R + NA
K= K=
NA R
♣
115. Densitatea unui gaz cu masa molară μ, presiunea p şi temperatura T se exprimă în funcţie de
valorile stării normale prin relaţia:
A B C D E
pT 1 p0T pT 1 pT0 pT0
ρ = ρ0 0 ρ= ρ = ρ0 0 ρ= ρ = ρ0
pT0 ρ 0 pT0 p0T ρ 0 p0T p0T

18
 ♣
116. Dreptele din figură sunt trasate pentru două mase egale de gaze ideale P
diferite, aflate în butelii identice. Care din ele are masa molară mai mare?
A ambele au masele molare egale 2
B gazul 2
1
C gazul 1
D înclinarea dreptelor nu are legătură cu masa molară T
E nu se poate preciza din aceste date

♣
117. Un gaz ideal monoatomic aflat în starea iniţială 1 în stare normală este supus transformării 1-2
în care P2=3P0. Afirmaţiile corecte sunt:
P
2 A T2 = 3T1
B ΔU1,2 = 12 P0V0
C L1,2 = 8 P0V0
1
D Q1,2 = 20 P0V0
V E C1,2 = 2R

♣ pV
118. Mărimea fizică exprimată prin relaţia reprezintă:
RT
A B C D E
concentraţia numărul total de energia internă a numărul de moli de indicele
moleculelor molecule gazului gaz politropic
♣
119. Unitatea de măsură pentru mărimea fizică
A B C D E
pμ
exprimată prin relaţia este: J N kg J J
RT
kg ⋅ K m2 m3 K mol ⋅ K
♣
120. Într-o comprimare
adiabatică energia A B C D E
internă a gazului ideal : creşte scade nu se modifică creşte apoi scade scade apoi creşte

♣
121. În graficul alăturat sunt reprezentate două transformări ciclice 1-2-3-1 şi 2-4-3-2. Sunt adevărate
afirmaţiile:
P
2 4 A ΔU1,2 =
ΔU3,4
B L1231 < L2342
C L1231 = L2342
1 3 D L1231 > L2342
E ΔU 2,3 = 0
T

19
 ♣ P P
122. Un gaz ideal este supus transformării 1-2 ca în figură.
Transformarea 1-2 în coordonate (T,P) este: 2 1
1 2
P
2 T T
A B
P P P
1
2 2 2
V
1 1
1
T T T
C D E

A B C D E

♠
123. Temperatura aerului dintr-o cameră cu volumul V=83 m3 a crescut de la 16 o C
la 26 o C. Cunoscînd că presiunea aerului din cameră este p0 =105 N/m2, masa
molară a aerului μ = 28.9 g/mol si constanta generală a gazelor R=8300J/kmol .
K, cu cît se modifică masa aerului din cameră dacă considerăm că presiunea si
volumul rămîn constante?

B A C D E
∆m=4,3 kg ∆m=26 kg ∆m=43 kg ∆m84 kg ∆m=3,34 kg
♠
124. Trei baloane cu volumele V1 =2 l, V2 = 4 l, V3 = 8 l conţin: primul oxigen la presiunea p1 =2atm,
al doilea azot la p2 = 4atm si al treilea dioxid de carbon la p3 =1atm. Temperatura gazelor este
aceeaşi, t=20 o C. Ce presiune rezultă dacă cele trei baloane se pun în legătură prin tuburi de volum
neglijabil.
A B C D E
3,25atm 6,5atm 2,16atm 2atm 6atm

♠
125. Într-un vas închis se află azot ( N2 ). Gazul este încălzit pînă la disocierea completă, ceea ce
determină o creştere a presiunii in vas de 4 ori.De cîte ori a crescut viteza termică?

A B C D E
De două ori De 4 ori De 1,2 ori De 3 ori Nici un răspuns corect
♠ g J
126. Într-un vas închis se află 42 g de azot ( μ N 2 = 28 , CV = 20,7 ) la temperatura
mol mol ⋅ K
t1=27 o C. Ce temperatură trebuie transmisă gazului pentru a tripla viteza termică a moleculelor sale.
A B C D E
25,9 kJ 4,2 kJ 27,5 kJ 51,4 kJ 74,52 kJ
♠
127. În două vase cu pereţi termoizolatori, de volume V1 respectiv V2 se află acelaşi gaz ideal
monoatomic.În primul vas se află cantitatea ν1 la temperatura T1 şi în cel de-al doilea se află
cantitatea ν2 la temprtatura T2 . Se leagă vasele între ele printr-un tub scurt si subţire.
Ce presiune se stabileşte în cele două vase după realizarea echilibrului termic?
A B C D E
v1T1 + v1T2 v 2T1 + v1T2 (v1T1 + v 2T2 ) v 2T1 + v1T2 Nici un
p= R p= R p= R p= R raspuns corect
V1 + V2 V1 + V2 V1 + V2 | V1 − V2 |

20
 ♠ 3
128. Pornind din aceeaşi stare de echilibru termic un gaz ideal (Cv = R ) absoarbe aceeaşi căldură, o
2
dată la p=const.,altă dată laV=const..În încălzirea izocoră temperatura gazului creşte de 4 ori. De
câte ori creşte temperatura în încălzirea izobară?
A B C D E
De 2 ori De 3 ori De 2,8 ori De 1,5 ori De 5 ori
♠
129. În două recipiente identice se află, la ceeaşi presiune si aceeaşi temperatură, două gaze ideale.În
5 7
primul recipient se află un gaz cu căldura molară Cp1 = R , iar in al doilea un gaz cu Cp2 = R .Se
2 2
face legătura între recipiente cu un furtun scurt.Care este valoarea exponentului adiabatic γ pentru
amestecul obţinut?
A B C D E
1,2 1,4 5/3 1,5 Nici un răspuns corect
♠
130. Un vas cilindric orizontal este împărţit în 3 compartimente cu volumele V1 =1l, V2 =2l, şi V3 =3l,
prin două pistoane iniţial blocate. În fiecare compartiment se află un gaz ideal la presiunea p1
=1atm, p2 =1,5atm şi p3 =2atm. Ce presiune se stabileşte in fiecare compartiment după deblocarea
pistoanelor? (temperatura se menţine constantă, aceeaşi in tot timpul procesului).
A B C D E
2 atm 1,5 atm 5/3 atm 7/3 atm 4/3 atm
♣
131. Un balon de cauciuc se poate dilata până la un volum maxim V=2 l .Balonul se umple cu heliu la
2 atm şi 27 0 C .Ce cantitate maximă de heliu poate conţine balonul ?
A B C D E
14 moli 1 kmol 2,2 moli 0,16 moli 1,2 moli
♣
132. O butelie cu volumul constant conţine hidrogen la presiunea p=9 MPa şi temperatura t= 27 0 C.
La ce temperatură există pericol de explozie , dacă butelia razistă până la presiunea de 12 MPa ?
A B C D E
500 K 625 K 227 C0
127 C0
820 0 C
♣
133. Un “dop” (indice) de mercur închide într-un tub de sticlă orizontal un volum V=2490 cm 3 de
oxigen, la t=27 0 C. Se cunosc: µ O2 =32 g/mol; R=8,3 J/molּK, presiunea atmosferică p=10 5 Pa

Masa oxigenului din tub are valoarea:

A B C D E
3.2 kg 5,2 g 3,2 g 4,2 g 5,4 g
♣
134. Energia internă a oxigenului (C ν =5R/2) ce umple un tub cu volumul V=60 dm 3 la presiunea
p=2atm este egală cu :
A B C D E
Nu poate fi calculată, date insuficiente
3 MJ 3 kJ 30 kJ 24 kJ
♣
135. Un metru de cub de aer aflat la presiunea p 0 =10 5 Pa este comprimat izoterm până la un volum
de 2,7 ori mai mic decât cel iniţial.Căldura cedată mediului înconjurător este:
A B C D E
Q=1 MJ Q= -100 kJ |Q|=200 kJ Q= -10 kJ |Q|=400 kJ
♣
136. O masă m=3 g de gaz ideal se destinde izoterm de la p 1 =2,7 atm la p 2 =1 atm . Viteza termică a
moleculelor este de 1 km/s.Ce lucru mecanic efectuează gazul?
A B C D E
2 kJ 200 J 100 J 30 kJ 1 kJ
♣
137. Într-un vas de volum V=2,73 l, se află heliu, în condiţii normale ( p 0 =10 5 Pa; t 0 =0 0 C ). Se
răceşte gazul cu ΔT =20 K, Variaţia energiei interne a heliului este:
A B C D E
ΔU=30 J ΔU=50 J ΔU= -25 J ΔU= -30 J |ΔU|=40 J

21
 ♣
138. Care dintre unitaţile de mai jos exprimă unitatea de măsura a energiei interne cu ajutorul unităţilor
fundamentale ale SI
A B C D E
⎛m⎞
2 m m2
Caloria Kg ⎜ ⎟ Kg KWh Kg
⎝s⎠ s2 s
♣
139. Căldura primită de un sistem termodinamic este transformată integral în lucru mecanic în
procesul:
A B C D E
Ciclic Izoterm Izocor Adiabatic Descris de legea p=constּV
140. Un gaz ideal ,aflat la 400 K suferă o transformare izotermă de ecuatie p·v=const. Care este valoarea
25 kJ
constantei din ecuaţia izotermei pentru ν=3 moli, R= ( )?
3 kmol ⋅ K
A B C D E
3
10 N·m 4
10 kg·m2 s-2 100J 750N·m 1 MN·m
♣
141. Un gaz ideal având Cv=5R/2 absoarbe căldura Q şi se destinde izobar. Între variaţia energiei
interne şi lucrul mecanic efectuat de gaz este valabilă relaţia:
A B C D E
3 2 1 5
Δ U= L ΔU= L ΔU= 4L ΔU= L ΔU= L
2 3 2 2
♣
142. Într-un cilindru vertical, de secţiune S, se află aer separat de atmosferă printr-un piston etanş de
masă m. Cînd se aşează pe piston un corp cu masa M, volumul aerului din cilindru se reduce la
jumătate.Se consideră cunoscută presiunea p 0 a atmosferei. Raportul dintre temperatura absolută a
aerului după comprimare (T 2 ) şi temperatura aerului în starea de dinaintea comprimării (T 1 ) este:
A B C D E
T2 Mg T2 Mg T2 1 Mg T2 2Mg Nici un răspuns corect
= 1− = 2+ = + = 1+
T1 p0 S + mg T1 p0 S + mg T1 2 2( p0 S + mg ) T1 p0 S + mg
♣
143. Un gaz ideal diatomic (C ν =5R/2) cu masa m si masa molară μ se află la presiunea p şi
temperatura T. Ce căldură absoarbe gazul pentru încălzirea izobară dacă volumul la care ajunge
gazul este V?
A B C D E
7⎛ m ⎞ 5⎛ m ⎞ 5⎛ m ⎞ 1⎛ m ⎞ Nici un răspuns
QP = ⎜ pV + RT ⎟ QP = ⎜ pV − RT ⎟ QP = ⎜ pV + RT ⎟ QP = ⎜ pV + RT ⎟ corect
2⎝ μ ⎠ 2⎝ μ ⎠ 2⎝ μ ⎠ 2⎝ μ ⎠
144. Într-o butelie cu volum constant se află hidrogen la presiunea p=9MPa şi temperatura t=27°C. Ce
presiune va exercita hidrogenul asupra pereţilor buteliei dacă temperatura scade la t 1 = -13°C?
A B C D E
8,8MPa 2 ,4MPa 7,8MPa 6,4MPa 2,4·10 4 MPa
♣
145. Într-un cilindru orizontal, prevăzut cu un piston mobil, se află o masă m de oxigen la temperatura T 1 .
Se încălzeşte cilindrul până când volumul ocupat de oxigen devine V. Se cunosc: presiunea atmosferică p 0 ,
masa molară μ a oxigenului, căldura molară la presiune constantă pentru oxigen este C p =7R/2 şi constanta
universală a gazelor, R..Ce căldură absoarbe oxigenul pentru a se încălzi în condiţiile date?
A B C D E
5⎛ m ⎞ 7⎛ m ⎞ 5 5 Nici un
Q = ⎜ p0V − ⋅ RT1 Q = ⎜ p0V − ⋅ RT1 ⎟ Q = ( p0V μ − mRT1 ) Q = ( p0V μ + mRT1 ) răspuns corect
2⎝ μ ⎠ 2⎝ μ ⎠ 2μ 2μ

22
 ♣
146. De la robinetul unui tub cu oxigen, de volum V, scapă gaz. Manometrul montat pe tub indică
aceeaşi presiune p. Ce cantitate de oxigen s-a scurs dacă temperatura în tub a crescut de la T1 la T2 ?
A B C D E
T1 − T2 T
pV 2 1− T T2 pV Nici un raspuns corect
ΔV = pV ΔV = ΔV = 2 pV ΔV =
T1 R T1T2 T2 − T1 R (T2 − T1 )
♣
147. Două butelii identice conţin aceeaşi masă de gaz, prima hidrogen (μH2 = 2 g / mol) la T1 = 500 K şi
a doua oxigen ((μo2 = 32 g / mol) la T2 = 320 K. În condiţiile date:
A B C D E
Poxigen> Phidrogen Poxigen= Phidrogen Phidrogen=25Poxigen Phidrogen=2,5Poxigen Phidrogen=25Poxigen
♣
148. Un gaz închis într-un cilindru cu piston se destinde izoterm de la p1 = 8 atm la p2 = 2 atm. Variaţia
relativă a volumului ocupat de gaz este:
A B C D E
2 3 4 1,5 0,5
♣
149. Prin ventilul unui balon a ieşit gaz, astfel încât presiunea a scăzut cu 60%. Cât la sută din masa
gazului a rămas în balon dacă temperatura rămâne constantă ?
A B C D E
60% 40% 20% 30% 4%
♣
150. Un gaz ideal (m=const) aflat într-un vas cilindric orizontal, închis cu un piston mobil ce se poate
deplasa fără frecare, îşi măreşte de 5 ori energia internă. Iniţial pistonul se află la distanţa L faţă de
baza cilindrului.Dacă procesul este considerat izobar la ce distanţă se află pistonul faţă de baza
cilindrului în starea finală.
A B C D E
2L 4L 5L 6L depinde de masa pistonului
♣
151. Un gaz ideal monoatomic este încălzit la presiune constantă.Procentul de căldură furnizată ce
contribuie la creşterea energiei interne şi procentul din căldura utilizată pentru efectuarea lucrului
mecanic este?
A B C D E
ΔU = 60% ΔU = 50% ΔU = 40% ΔU = 55% Datele prezentate
L = 40% L = 50% L = 60% L = 45% insuficiente
♣
152. Un vas cilindric orizontal, închis la ambele capete, este împărţit în două compartimente egale cu
ajutorul unui piston etanş astfel încât presiunile în cele două compartimente să fie egale. Într-un
compartiment se află hidrogen (μ1 = 2 g / mol) şi în celălalt oxigen (μ2 = 32 g / mol), la aceeaşi
temperatură. In ce raport se află masele celor două gaze?
A B C D E
moxigen = mhidrogen mhidrogen = 16moxigen moxigen = 16 mhidrogen mO2 = 8 mH2 mH2 = 8 mO2
♣
153. O cantitate de hidrogen ( v ) cu temperatura T1 se răceşte izocor până la o presiune de k ori mai
mică decât cea iniţială. Apoi se destinde izobar. Ce lucru mecanic efectuează gazul, dacă
temperatura stării finale este aceeaşi cu a stării iniţiale?
A B C D E

♣
154. Un mol de hidrogen este încălzit izoterm până la dublarea volumului, consumându-se Q = 4,6 kJ.
La ce temperatură a avut loc procesul ? Se dă : lg 2 = 0,3 şi R= 25/3 J/mol ⋅ K
A B C D E

T = 200 K T = 250 K T = 300 K T = 800 K T = 350 K

23
 ♣
155. Într-un balon se găseşte un gaz ideal monoatomic la presiunea p = l atm.
Energia cinetică medie a tuturor moleculelor este E = 300kJ. Volumul gazului are valoarea:
A B C D E
3 3 3
1dm 1,5 m 2m 10 l 100 cm3
♣
156. Ce relaţie nu caracterizează transformarea izotermă?
A B C D E
T = const p V - const p V γ = const t = const pl Vl = p2V2

♣
157. În diagrama alaturată este reprezentat un proces:

A B C D E
izobar izoterm adiabatic izocor un process oarecare

♣
158. Formula densităţii unui gaz la temperatura T şi presiunea p este:
A B C D E
pV m pVμ 0 pμ RT
RT
νR μ RT RT pμ

♣
159. Într-un vas de volum V = l litru se găseşte o masă m = 15 g de oxigen ( μ = 32 kg/kmol) la
presiunea p = 2 atm. Se cunoaşte R = 8310 J/kmol K. Temperatura oxigenului este:
A B C D E
51,3 K 27,5 K 123 K 151K 61 K

♣
160. Patru baloane cu volumele V1 = l l, V2 = 2 l, V3 = 3 l şi V4 = 4 l conţin patru gaze diferite la
presiunile p1= l atm, p2 = 1,5 atm, p3 = 0,5 atm şi p4 = 3 atm. Considerând temperatura constantă, să
se afle ce presiune va fi în baloane după ce acestea se pun în legătură prin tuburi de volume
neglijabile.
A B C D E
l, 3 atm 1,75 atm l, 45 atm l, 85 atm l, l atm
♣
161. Într-un rezervor se află heliu ( μ = 4 kg/kmol) la presiunea p1 = 10 atm şi temperatura T1 = 400 K.
Rezervorul pierde gaz şi la un moment dat se constată o scădere a presiunii la p2 = 5 atm,
temperatura rămânând constantă. Ce cantitate de heliu a pierdut rezervorul, dacă volumul acestuia
este V = 8,31 m3 ? Se dă R = 8310 J/kmol K.
A B C D E
2 kg 4 kg 5 kg 1 kg 3 kg
162. ♣Un gaz perfect efectuează un ciclu Carnot şi absoarbe de la sursa caldă Q1=40 kj, cedând sursei
reci Q2=20kJ. De câte ori este mai mare temperatura sursei calde decât cea a sursei reci?
A B C D E
1,5 ori 2,5 ori 3 ori 3,5 ori 2 ori
♣
163. Ce relaţie NU exprimă o transformare izobara?
A B C D E
V1/ T1=V2 / T2 V = V0(l+αt) p = constant şi v = const. ΔV = αVt ΔV = αV0t

24
 ♣
164. Se dă un amestec de trei gaze având caracteristicile: V1, Cv1, Cp1; V2, CV2, CP2 şi V3, Cv3, CP3.
Expresia lui γ = Cp/Cv pentru amestecul gazos este .
A B C
C p1 + C p 2 + C p 3 v1C p1 + v 2 C p 2 + v3 C p 3 C p1 C p2 C p3
γ = γ = γ = v1 + v2 + v3
C v1 + C v 2 + C v 3 v1C v1 + v 2 C v 2 + v3 C v 3 C v1 Cv 2 Cv3
D E
C p1 C p2 C p3 C p1 C p2 C p3
γ = (v1 + v 2 + v3 )( + + ) γ =( + + )
C v1 Cv2 Cv3 C v1 Cv2 Cv3
♣
165. În teoria cinetico-moleculară temperatura este definită cu ajutorul unei mărimi:
A B C D E
microscopice de proces de stare macroscopice statistice
♣
166. Prin încălzirea izobară a ν = 0,8 kmoli de gaz ideal cu ΔT = 300K, acesta primeşte căldura
Q = 7,9 MJ. Se cunoaşte R = 8310 J/kmol· K. Variaţia energiei interne este egală cu:
A B C D E
3,9 MJ 7 MJ 6 MJ 2,5 MJ 6,8 MJ

♣
167. Un gaz ideal monoatomic primeşte izobar la p = 105 N/m2 căldura Q = 600 J. Ştiind că energia
internă a gazului creşte cu 200 J, atunci volumul gazului se modifică cu:
A B C D E
Creste cu 15 l Scade cu 10 l Scade cu 4 l Creste cu 10 l Creste cu 4 l
♣
168. În care din următoarele procese un gaz ideal poate transforma integral căldura în lucru mecanic?
A B C D E
izobar izoterm adiabatic ciclic reversibil ciclic ireversibil
♣
169. Un gaz ideal cu exponentul adiabatic γ = 1,4, aflat iniţial la temperatura T1, îşi micşorează
adiabatic volumul de n ori, apoi îşi măreşte izobar volumul tot de n ori. Ce valoare are temperatura
gazului în starea finală?
A B C D E
T1 7
T1 T3 = n ⋅ T1 T1
T3 = 3 T3 = T1 ⋅ n 5 T3 = 5
T3 =
n
n 5
n 2

♣
170. . Un gaz ideal aflat într-un vas de volum V = 0,1 m3 are presiunea p1 = 106 N/m2 şi densitatea
ρ = 1,5 kg/m3. Gazul este răcit izocor până când presiunea devine 0,5· 1O6 N/m2.
Cunoscând R = 8310 J/kmol· K, Cv = 3R/2 şi μ = 4 kg/kmol., temperatura finală a gazului este:
A B C D E
273,15 K 300 K 160,4K 315 K 293 K
♣
171. Un gaz ideal monoatomic având Cy= 3R/2 efectuează un ciclu
format din două izocore şi două izobare, conform diagramei din
figură. Se cunosc p0 şi V0.
Lucrul mecanic efectuat de gaz în decursul parcurgerii unui ciclu este:

A B C D E
3p0v0 1,5 p0v0 p0v0 2 p0v0 2,5 p0v0

25
 1.5 TRANSFORMĂRI DE STARE DE AGREGARE

♣
172. Modelul gazului ideal este aplicabil gazelor aflate la
A B C D E
presiuni ridicate şi presiuni joase şi presiuni presiuni tuturor gazelor,
temperaturi mai mici temperaturi mai mari ridicate şi joase şi indiferent de
ca temperatura de ca temperatura de temperaturi temperaturi temperatură şi presiune
lichefiere lichefiere ridicate joase
♣
173. NU constituie o caracteristică a gazului ideal următoarea proprietate:
A B C D E
este format dintr- între molecule se mişcarea fiecărei ciocnirile dintre dimensiunile
un număr foarte exercită forţe de molecule se supune molecule şi pereţii moleculelor sunt mici
mare de particule interacţiune legilor mecaniciii vasului sunt în comparaţie cu
identice clasice perfect elastice distanţele dintre ele
♣
174. NU sunt corecte afirmaţiile:
A în cazul gazelor reale nu pot fi neglijate dimensiunile particulelor
B în cazul gazelor reale nu pot fi neglijate forţele de interacţiune dintre particule
C energia internă a gazului real este mai mică decât a gazului ideal
D energia internă a gazului real ca şi cea a gazului ideal depind numai de temperatură
E indiferent de condiţii, gazul real poate fi descris prin aceleaşi ecuaţii ca şi cel ideal

♣
175. Fie izoterma Andrews din figură. NU sunt corecte afirmaţiile: P D
A pe porţiunea AB gazul se comportă ca un gaz ideal
B pe porţiunea BC are loc transformarea gazului în lichid
C pe porţiunea CD se produce comprimarea lichidului C B
D pe porţiunea de palier BC cele două stări coexistă
A
E punctul C se numeşte punct critic
V
♣
176. Referitor la figura alăturată NU sunt adevărate afirmaţiile: P
A în regiunea I substanţa se află în stare de vapori
B curba trasată punctat se numeşte ,,curbă de saturaţie" IV
III
C în regiunea III substanţa se află în amestec, lichid şi gaz
D curba trasată cu linie plină se numeşte ,,izorermă critică"
II I
E Stările din regiunea IV corespund stării lichide V
♣
177. Transformările stărilor de agregare se mai numesc şi transformări de fază de speţa I. Referitor la
acestea NU sunt corecte afirmaţiile:

A se desfăşoară cu schimb de căldură latentă

B sunt reversibile
C se declanşează spontan şi simultan în tot volumul de substanţă
D căldura latentă este o măsură a energiei de legătură a moleculelor
E în timpul transformărilor de fază proprietăţile substanţei (volum, densitate) nu se modifică

26
 ♣
178. Diagrama din figura ………….. reprezintă transformarea de fază solid –lichid a unui corp care,
prin topire, se contractă.
A B C D E
P P P P P

Punct Punct Punct

triplu triplu triplu
T T T T T
TC TC
♣
179. Căldura latentă de sublimare la temperatura de solidificare este egală cu:
A căldura latentă de solidificare
B căldura latentă de condensare
C suma dintre căldura latentă de solidificare şi căldura latentă de condensare
D diferenţa dintre căldura latentă de solidificare şi căldura latentă de condensare
E media armonică dintre căldura latentă de solidificare şi căldura latentă de condensare
♣
180. Fulgii de zăpadă se formează prin :
A condensarea vaporilor de apă
B îngheţarea picăturilor de ploaie
C sublimarea vaporilor de apă
D desublimarea picăturilor de apă
E nici o variantă nu este corectă
♣
181. Fenomenul de sublimare reprezintă :
A trecerea substanţei direct din stare gazoasă în stare solidă
B echilibrul de fază solid - gaz
C echilibrul de fază solid –lichid
D echilibrul de fază gaz -solid
E o transformare de fază
♣
182. Referitor la diagramele transformărilor de fază din imagine, NU sunt corecte afirmaţiile:

A punctul M se numeşte punct triplu P P

B punctul N se numeşte punct critic
N
C stările aflate pe curba OM corespund echilibrului de fază solid –lichid M
D stările aflate pe curba NM corespund echilibrului de fază solid –gaz
E stările aflate pe curba MP corespund echilibrului de fază lichid –gaz T
O
♣
183. Unitatea de măsură în S.I. pentru căldura latentă specifică este:
A B C D E
mărime adimensională J J J J
kg kg ⋅ K Kmol ⋅ K K
♣
184. Metodă de răcire a unui lichid, este metoda evaporării forţate; aceasta se realizează, punând sub
un clopot de sticlă un vas cu lichid, apoi, cu ajutorul unei pompe, se evacuează aerul şi vaporii de
sub clopot. Să se determine ce fracţiune din masa iniţială a apei, aflate la temperatura de 00C, poate
fi îngheţată prin acest procedeu.
A B C D E
λg λv + λg λv λv λv
f = f = f = f = f = 1−
λv λv λv + λg λg λg

27
 ♣
185. Într-un frigider cu termostat se introduce o tăviţă cu apă. Temperatura apei scade uniform în timp
conform graficului. NU este corectă afirmaţia:
A. temperatura iniţială a apei a fost de 240C
θ(0C) B. viteza de răcire a apei este de 1,5
28 grade/minut
26 C. apa va ajunge la temperatura de
îngheţare după 60 minute
24
D. presupunând că viteza de evacuare a
20 căldurii se menţine constantă, apa va
îngheţa complet după trei ore şi 20
18
minute
16 E. dacă după 20 minute viteza de răcire a
t(min)
apei se dublează, aceasta va ajunge la
10 15 20 25 temperatura de îngheţare după 40 minute
de când este pusă în frigider
A B C D E

♣
186. Într-un frigider cu termostat se doreşte îngheţarea unei cantităţi de 2 kg de apă (pentru a forma
cuburi de gheaţă). Pentru a se realiza o răcire mai rapidă, se modifică din termostat temperatura
incintei. În graficul alăturat este reprezentată variaţia temperaturii apei în funcţie de timp. Se
cunosc : ca = 4180J/kg.K, λ g = 334000J/kg . Care din următoarele afirmaţii NU este corectă?
A. temperatura iniţială a apei a fost
θ (0C)
de 220C
20 B. după prima modificare a
temperaturii la termostat viteza
19 cu care se răceşte apa devine v2
18 = 0,2 grad/minut
C. timpul după care va începe să
17
îngheţe apa este de 90 minute
16 din momentul în care a fost pusă
15
în frigider
D. pentru a îngheţa întreaga
14 cantitate de apă, se absoarbe o
13 cantitate de căldură Q = 851920
t (min) J
12 E. dacă întregul proces de
10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 îngheţare a apei durează 150
minute înseamnă că, în medie,
se evacuează 2000 J/minut.
A B C D E

28
 ♣ t (0C)
187. Într-o căldare se află zăpadă umedă. Este adusă
într-o cameră încălzită şi temperatura 3
amestecului este măsurată în funcţie de timp A 10%
obţinându-se graficul din figură. Se cunosc: 2 B 37,2%
c a = 4180 J Kg ⋅ K şi λ g = 334 KJ Kg . C 41,8%
Fracţiunea de apă aflată iniţial în zăpadă este: 1 D 70%
t (timp) E 90%
40 50

♣
188. Referitor la temperatura de topire a unei substanţe cristaline, NU este corectă afirmaţia:
A este constantă în timpul topirii
B creşte la creşterea volumului de substanţă
C nu depinde de masa de substanţă
D depinde de natura substanţei
E este funcţie de presiune
♣
189. Bruma se formează prin:
A condensarea vaporilor de apă
B îngheţarea picăturilor de apă
C vaporizarea apei şi apoi condensarea ei
D sublimarea cristalelor de gheaţă
E desublimarea vaporilor de apă
♣
190. Zăpada carbonică se produce prin :
A condensarea vaporilor de CO2
B îngheţarea CO2 lichid
C vaporizarea CO2 urmată de condensarea sa
D sublimarea CO2
E desublimarea CO2
♣
191. La o temperatură inferioară celei corespunzătoare punctului triplu, apa se poate afla :
A B C D E
numai în stare în stare numai în stare în stare de vapori în stare
solidă gazoasă lichidă nesaturanţi gazoasă
♣
192. Referitor la transformările stărilor de agregare NU se pot face următoarele afirmaţii:
A temperatura de fierbere este o constantă de material, depinde de natura substanţei
B temperatura de fierbere a unei subsatnţe este o constantă la presiune atmosferică normală
C fierberea începe când presiunea vaporilor saturanţi devine egală cu presiunea de deasupra lichidului
D temperatura la care fierbe o subsatnţă scade dacă ridicăm presiunea
E temperatura la care începe să fiarbă o subsatnţă depinde de masa sa
♣
193. Referitor la vaporii saturanţi NU sunt corecte afirmaţiile:
A presiunea vaporilor saturanţi depinde de natura substanţei
B presiunea vaporilor saturanţi nu depinde de temperatură
C presiunea vaporilor saturanţi nu depinde de prezenţa altor gaze în incinta respectivă
D presiunea vaporilor saturanţi nu depinde de masa de lichid
E Vaporii sunt saturanţi atunci când între numărul de molecule care părăsesc lichidul şi numărul de
molecule care reintră în lichid se stabileşte un echilibru dinamic

29
 1.6 PRINCIPIUL AL II LEA AL TERMODINAMICII
♣
194. Ce este un perpetuum mobile de speţa a II a?
A un fenomen fizic
B o mărime fizică
C o consecinţă a principiului I
D o maşină care ar transforma integral căldura la un termostat în lucru mecanic
E o maşină care ar produce lucru mecanic fără a consuma energie din exterior
♣
195. Randamentul unei maşini termice poate fi exprimat cu ajutorul expresiilor:
A B C D E
L Q1 Q2 Q1 Q
η= η= ε= ε= η =1− 2
Q1 L L L Q1
♣
196. Eficienţa pompei de căldură poate fi calculată prin relaţia:
A B C D E
L Q Q Q Q
η= η= 1 ε= 2 ε = 1 η =1− 2
Q1 L L L Q1
♣
197. Eficienţa maşinii frigorifice poate fi calculată prin relaţia:
A B C D E
L Q1 Q2 Q1 Q
η= η= ε= ε= η =1− 2
Q1 L L L Q1

♣
198. Între mediu şi maşina termică se produc transferuri energetice. NU sunt corecte cele
reprezentate în figurile:
Izvor Izvor Izvor Izvor Izvor
cald cald cald cald cald
Q1 Q1 Q1 Q1 Q1
L L L L L
Motor Maşină Maşină Pompă de Pompă de
termic frigorifică frigorifică căldură căldură

Q2 Q2 Q2 Q2 Q2
Izvor Izvor Izvor Izvor Izvor
rece rece rece rece rece
C D E
A B
A B C D E

♣
199. Ciclurile motoarelor Carnot, Otto şi Diesel NU sunt reprezentate corect în variantele:

P P P P P
Tct Q=0 Tct
Tct Q=0

Q=0
Q=0 Q=0 Tct Tct Q=0
Tct
V V V V V
A B C D E
A B C D E

30
 ♣
200. Referitor la motoarele Otto şi Diesel, NU sunt corecte afirmaţiile:
A ambele funcţionează în patru timpi
B la ambele motoare timpul III, aprinderea şi detenta este timp motor
C la motorul Otto sistemul de aprindere este înlocuit cu o pompă de injecţie a combustibilului la
presiune ridicată
D la motorul Diesel compresia este mult mai mare decât la cele cu aprindere prin scântee.
E la ambele motoare compresia este izotermă
♣
201. La motorul Diesel NU există :
A B C D E
pompă de pistoane cu mecanism bielă supape de admisie şi de bujie
injecţie segmenţi manivelă evacuare
♣
202. Următoarele afirmaţii referitoare la motoarele Otto şi Diesel, NU sunt corecte:
A V
raportul de compresie este definit prin relaţia ε = max
Vmin
B creşterea randamentului motoarelor se poate realiza prin creşterea raportului de compresie
C prin creşterea raportului de compresie există posibilitatea ca benzina să se autoaprindă
D în scopul creşterii randamentului motorului Otto compresia aerului se realizează separat de cea a
combustibilului
E La motorul Diesel combustibilul se aprinde cu ajutorul unei scântei electrice
♣
203. Carburatorul este:
A B C D E
amestecul de un element dispozitivul în care se dispozitivul în care dispozitivul prin
aer şi constituent al produce autoaprinderea se prepară amestecul care se evacuează
benzină unui cilindru combustibilului de aer şi benzină gazele arse
♣
204. Pentru calcularea randamentului motorului Otto, NU sunt corect scrise următoarele relaţii:
A B C D E
V3 T4 − T1 TV γ −1
= T V γ −1 Q12=Q 34 =0 Q abs =νCp(T3-T2)
ε= η =1− 1 1 2 2
V2 T3 − T2

31
CAPITOLUL 1.7 MOTOARE TERMICE

♣
205. Principiul a II lea al termodinamicii introduce ca funcţie de stare:
A B C D E
temperatura energia internă lucrul mecanic căldura entropia

♣
206. Care sunt formulările echivalente ale principiului al II lea al termodinamicii?
1. randamentul ciclului Carnot nu depinde de substanţa de lucru ci doar de temperaturile extreme între
care are loc procesul
2. într-o transformare ciclică monotermă un sistem termodinamic nu poate efectua lucru mecanic
asupra mediului înconjurător. Dacă transformarea ciclică monotermă este şi ireversibilă, atunci
mediul înconjurător efectuează lucru mecanic asupra sistemului termodinamic
3. căldura nu poate trece de la sine de la un corp cu temperatura dată la altul cu temperatura mai
ridicată
4. variaţia de entropie a sistemelor izolate este nulă în procesele reversibile şi creşte în procesele
ireversibile 1

A B C D E
3,4 2,3,4 2,4 1,2,3 toate
♣
207. Care este unitatea de măsură pentru entropie?
A B C D E
J J J J J
K kg ⋅ K kmol kmol ⋅ K kg
♣
208. Ciclul Carnot este reprezentat corect în coordonate (S,T) în diagramă:

T 1 T T T T
1
2 2 1 1 2 4 3
2

4 4 3
4 3 3 4 3 1 2
S S S S S
A B C D E
A B C D E

♣
209. Din principiul al II lea al termodinamicii NU rezultă că:
A este imposibilă atingerea unor randamente supraunitare
B este imposibilă atingerea unor randamente superioare randamentului ciclului Carnot (efectuat între
aceleaşi temperaturi extreme)
C energia internă a sistemelor izolate mecanic şi termic se conservă.
D entropia este o funcţie de stare
E este imposibilă atingerea temperaturii de 0K
♣
210. Variaţia entropiei într-o transformare izotermă,este:
A B C D E
V V P V ΔS = 0
ΔS = ν RT ln 2 ΔS = ν R ln 2 ΔS = ν RT ln 2 ΔS = PV ln 2
V1 V1 P1 V1

32
 ♣
211. Variaţia entropiei într-o transformare izocoră,este:
A B C D E
V V T T
ΔS = ν RT ln 2 ΔS = ν R ln 2 ΔS = ν Cv ln 2 ΔS = ν C p ln 2 ΔS = 0
V1 V1 T1 T1
♣
212. Variaţia entropiei în cazul transformărilor stărilor de agregare, este:
A B C D E
V mλ mcΔθ mcΔθ + mλ
ΔS = ν RT ln 2 ΔS = 0 ΔS = T ΔS = ΔS =
V1 T T
♣
213. Ecuaţia fundamentală a termodinamicii este :
A B C D E
TּΔS ≥ ΔU + pּdV TּΔS ≤ ΔU + pּdV ΔS ≥ 0 ΔS ≤ 0 Q = ΔU + L

♣
214. Aria haşurată reprezintă: T
A variaţia entropiei sistemului
B lucrul mecanic efectuat de sistem
C variaţia energiei interne a sistemului
D căldura schimbată de sistem
E masa sistemului ΔS
♣
215. Alege afirmaţiile corecte:
A Într-un proces natural dezordinea creşte
B Într-un proces natural dezordinea scade
C Entropia este o măsură a dezordinii sistemului
D Entropia este o măsură a gradului de ordine dintr-un sistem
E Prin micşorarea entropiei creşte ordinea într-un sistem
♣
216. Alege afirmaţiile corecte :
A Principiul al doilea al termodinamicii se aplică sistemelor izolate
B Principiul al doilea al termodinamicii se aplică sistemelor deschise
C Principiul al doilea al termodinamicii se aplică întregului Univers
D Principiul al doilea al termodinamicii se aplică doar sistemelor formate dintr-un număr foarte mare
de particule, dar finite
E Afirmaţia cunoscută sub numele de ,,moartea termică a Universului” se referă la faptul că, prin
creşterea entropiei la scara întregului Univers s-ar ajunge la o stare de echilibru termodinamic în
care temperatura ar fi aceeaşi peste tot.
♣
217. Entropia apei dintr-un vas încălzit până la temperatura de fierbere:
A B C D E
creşte scade rămâne constantă creşte şi apoi rămâne constantă scade şi apoi rămâne constantă
♣
218. În procesul de destindere în vid a unui gaz aflat într-un vas izolat adiabatic,entropia sa:
A creşte
B scade vid
C rămâne constantă
D creşte şi apoi rămâne constantă
E creşte şi apoi scade

33
 ♣
219. Relaţia lui Clausius este:

A B C D E
Qi Qi Qi Qi Qi
∑ Ti
>0 ∑ Ti
≥0 ∑ Ti
<0 ∑ Ti
≤0 ∑ Ti
=0

♣
220. Fie ciclul reprezentat în fig. alăturată. Alege afirmaţiile corecte :

A Q1
ΔS12 = şiΔS 41 = 0
T1
B Q2 T 1 2
ΔS 23 = şiΔS34 = 0
T2
C ΔS12 = ΔS34 = 0
D ΔS12 = ΔS34 4 3
S
E Q2
ΔS23 = 0 şiΔS34 =
T2

♣
221. Căldura molară a gazului ideal monoatomic are valoarea C=2,5R în transformarea:

A B C D E
izobară izotermă adiabatică izocoră Politropa cu n=5/2

♣ P
222. Un gaz ideal parcurge ciclul din figură în care transformarea 3 → 1
verifică relaţia T=αp2 . α este o constantă. Reprezentarea corectă a 2 3
acestui ciclu în coordonate ( PV) este:

1
T

P P P 2 P P
2
3 2 2 3
2 3

1 1 3 1
1 3 1
V V V V V
A B C P D E
♣
223. Fie un kmol de gaz ideal (Cv=3R/2) care percurge
transformarea ciclică din figură. În p2=2p1 2 transformarea
1 → 2 gazul primeşte căldura Q12= 23,5RT1. NU
sunt corecte afirmaţiile:
p1 1 3

V
V1 V3=4V1

A B C D E
T2 = 8T1 ΔU12 = 10,5RT1 L12 = 13RT1 L13 = 16 RT1 Q23 = 12 RT1

34
 ♣
224. Fie motorul termic ce funcţionează după ciclul din figură. Cunoscând exponentul adiabatic al
gazului γ , randamentul acestui ciclu este:
P
A B C D E
2p 2 3
γ −2 γ −1 2 ( γ − 1) γ −1 γ −1
1 + 2γ 2 (1 + γ ) 1 + 2γ 1 + 2γ 1 + 3γ p 1 4
T

♣
225. În figură sunt reprezentate ciclurile ABCDA şi
AEFBA. Lucrurile mecanice efectuate în cele V
p’ 2p’
două cicluri sunt în relaţia C B 3p’
F
V2= 2V
A B C D E
D A E
L1 > L2 L1 < L2 L1 = L2 L1 = 2 L2 1 V1=V
L1 = L2
2

T
T1 2T1 3T1 4T1
♣
226. Un motor termic lucrează cu un gaz ideal cu exponentul adiabatic γ după P 1 2
ciclul reprezentat în figură iar T2=e T1. Se cunoaşte e=2,71.
NU sunt corecte afirmaţiile:

A B C D E adiab.
T=ct
γ γ V3 ΔU 23 = 0 e−2
Qced = ν RT1 Qabs = ν RT1 ( e − 1) = eγ −1 η= 3
γ −1 γ −1 V1 e −1 V

♣
227. Variaţia de entropie a doi kmoli de gaz ideal care suferă o destindere de la V1 = 2l la V2 = 6l dacă
T=400K = constant, este:
A B C D E
2Rln3 800Rln3 8R 800R 2Rln2

♣
228. Variaţia de entropie la îngheţarea a 250g apă ( λg = 3, 4 ⋅ 105 J ):
kg
A B C D E
J J 0 J J
311 227 31100 2270
kg kg kg kg

♣
229. Exponentul adiabatic al unui amestec format din x1=50% gaz monoatomic ideal şi x2=50% gaz
biatomic ideal este:
A B C D E
2 3 2 3 γ = 1, 41
γ=
3 2

♣
230. Un amestec gazos având γ =1,5 se destinde după legea pV 1,25 = ct . NU sunt corecte afirmaţiile:

A B C D E
Cv = 2 R Cv = −2 R gazul se încălzeşte gazul se răceşte gazul primeşte căldură

35
 ♣
231. O cantitate de gaz ideal monoatomic, având parametriim stării iniţiale p1=100K şi V1=1l se
destinde dublându-şi volumul după legea p = a T în care a=const. Nu este corectă afirmaţia:

A În coordonate (PV) legea transformării este pV −1 = ct

B Căldura molară a gazului în procesul respectiv este C=2R
C Lucrul efectuat în cursul transformării este L = 150J
D Variaţia energiei interne a gazului în cursul procesului respectiv este ΔU = 450 J
E Căldura primită în cursul acestui proces este Q= 3 p1V1

♣ V4
232. Randamentul ciclului Carnot reversibil exprimat în funcţie de raportul de compresie ε = şi de
V1
Cp
exponentul adiabatic γ = este :
Cv

A B C D E
η = 1 − ε γ −1 1 1 1 γ −1
η =1− γ −1
η= γ −1
η =1− γ η =1− ε γ
ε ε ε

36
 CAPITOLUL 2 PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI ELECTRIC CONTINUU

2. 1. CURENTUL ELECTRIC

♥
233. Se numeşte …………….electric orice mişcare ……………….. de sarcini electrice.
A B C D E
câmp câmp curent curent câmp
ordonată haotică dezordonată ordonată dezordonată
♥
234. Se numeşte curent electric staţionar acel curent electric pentru care …………….mişcării
………..a purtătorilor de sarcină este …………….în timp
A B C D E
viteza acceleraţia direcţia viteza direcţia
ordonate dezordonate ordonate dezordonate ordonate
constantă constantă constantă variabilă variabilă
235. Tensiunea electromotoare este mărimea fizică scalară numeric egală cu…………..………efectuat
de sursă pentru deplasarea …………………de-a lungul întregului circuit.
A B C D E
lucrul mecanic lucrul mecanic lucrul lucrul lucrul
mecanic mecanic mecanic
electronului sarcinii sarcinii de 1C ionului ionului
electrice pozitiv negativ
♥
236. Relaţia de definiţie pentru tensiunea electromotoare este
A B C D E
E=F/q E=L/q E=q/L E=q/F E=qL
♥
237. Substanţele în stare ………….care conduc curentul electric se numesc …………..
A B C D E
de gaz de gaz solidă lichidă lichidă
metale electroliţi electroliţi metale electroliţi
♥
238. Sensul convenţional al curentului electric a fost introdus de …………şi corespunde sensului în
care s-ar deplasa purtătorii de sarcină ………………
A B C D E
Ampère Faraday Gauss Newton Einstein
pozitivă negativă pozitivă negativă negativă
♥
239. Intensitatea curentului electric este mărimea fizică ………..numeric egală cu sarcina electrică care
traversează o secţiune……………….a unui conductor în timp de ………….
A B C D E
vectorială vectorială scalară scalară scalară
transversală longitudinală longitudinală transversală transversală
10 secunde o secundă o secundă o secundă 10 secunde
♥
240. Relaţia de definiţie pentru intensitatea curentului electric este
A B C D E
I=Q/Δ t I=Q • Δt I=E/ Δ t I=E • Δ t I=Q/E
♥
241. Rezistenţa unui conductor de cupru, având rezistivitatea ρ = 1,7·10-8Ω⋅m, secţiunea S=0,1mm2 ,
masa m=0¸89kg şi densitatea d =8.900kg/m3; este:
A B C D E
140Ω 150Ω 160Ω 170Ω 180Ω

37
 ♥
242. Rezistenţa unui conductor de cupru este de 2 ori mai mare decât a unuia de aluminiu, iar masa
primului de 4 ori mai mică decât a celui de al doilea. Rezistivităţile şi densităţile pentru cupru şi
aluminiu sunt ρ1=1,7.10-8 Ω⋅m, d1=8.900kg/m3, respectiv ρ2=2,8.10-8 Ω⋅m , d2=2.700kg/m3. Raportul
lungimilor celor două conductoare este:
A B C D E
0,45 0,46 0,47 0,48 0,49
♥
243. Un fir conductor de constantan (ρ=48⋅10-8 Ω⋅m ), cu diametrul d=0,48mm este parcurs de un
curent electric cu intensitatea I=4,8A, când este alimentat la o tensiune U=220V. Lungimea
conductorului este:
A B C D E
27,17m 17,27m 72,71m 71.72m 17,17m
♥
244. Un conductor este străbătut de un curent electric cu intensitatea I=10A. Concentraţia electronilor
liberi este n=1023cm-3, iar secţiunea transversală a conductorului este S=5cm2. Sarcina electronului
este e=1,6⋅10-19C. Viteza electronilor (considerată aceeaşi pentru toţi electronii) este:
A B C D E
12,5⋅10-4cm⋅s-1 1,25⋅10-4cm⋅s-1 125⋅10-4cm⋅s-1 1,25⋅10-4m⋅s-1 12,5⋅10-4m⋅s-1
♥
245. Intensitatea curentului ce traversează un conductor variază în timp I (A)
conform graficului. Dacă în Δt =0,5min prin secţiunea transversală
trec electroni cu sarcina electrică totală q=100C,I0 are valoarea: I0

A B C D E
4A 2,5A 3A 2A 1A t (s)
0
5 15 25

♥ I (A)
246. Intensitatea curentului ce traversează un conductor variază în timp
conform graficului. Dacă în Δt =120s prin secţiunea transversală trec
electroni cu sarcina electrică totală q=180C,I0 are valoarea: I0

A B C D E t (s)
4A 1,5A 3A 2A 6A 0
30 90
♥
247. Tensiunea între diferite puncte ale unui circuit are valorile: UAC = 6V,
UDB = -12V, UAE = 20V, UDA = -16V. Se poate afirma că: 1. UAB = +4V; 2. UDE = 2V;
3. UBC = 2V. Varianta corectă este:
A B C D E
1, 2, 3 numai 1 si 2 numai 2 si 3 numai 1 si 3 numai 1

2.2. LEGILE LUI OHM

♥
248. Rezistenţa ............... a unui conductor este mărimea fizică constantă care are ca unitate de măsură
în SI ………… şi este exprimată corect prin relaţia ……………
A B C D E
electrică mecanică electrică mecanică electrică
Ω N W N Ω
R=U/I R=U I R=U I R=U/I R=I/U
♥
249. Un ohm este ………… unui conductor prin care se stabileşte un curent de ..... atunci când la
capetele lui se aplică o tensiune constantă de un volt.
A B C D E
rezistenţa lungimea rezistenţa lungimea rezistenţa
1A 1A 1mA 10A 10A
♥
250. Rezistenţa electrică a unui fir conductor poate fi exprimată corect prin relaţia:
A B C D E
R=ρℓS R=ρℓ/S R=ρS/ℓ R=ℓS/ρ R=ℓ/ρS

38
 ♥
251. Experimental se constată că rezistivitatea depinde de temperatură conform relaţiei:
A B C D E
ρ=ρ0/(αt) ρ=ρ0/(1+αt) ρ=ρ0(1+αt) ρ=ρ0(1+t) ρ=ρ0/(1+t)
♥
252. Intensitatea curentului electric care se stabileşte printr-o porţiune de ............. este direct
proporţională cu ............... aplicată la capetele porţiunii de ............
A B C D E
circuit curent circuit curent circuit
tensiunea tensiunea rezistenţa rezistenţa forţa
circuit curent circuit curent circuit
♥
253. În ............... sursei de tensiune electromotoare electronii se deplasează împotriva câmpului
electrostatic de la un potenţial ............ la un potenţial ..............
A B C D E
interiorul exteriorul interiorul interiorul exteriorul
mai mare mai mare mai mic nul nul
mai mic mai mic mai mare mai mare mai mic
♥
254. Se constată experimental că rezistenţa R a unui fir conductor este ........... proporţională cu
lungimea ℓ a firului şi ………….. proporţională cu aria S a unei secţiuni ………… a firului
A B C D E
direct invers direct invers direct
invers direct direct invers invers
transversale transversale longitudinale transversale longitudinale
♥
255. În relaţia R=ρℓ/S, ρ este ............... firului conductor care ............ cu temperatura
A B C D E
densitatea rezistivitatea rezistivitatea conductivitatea conductivitatea
nu variază variază nu variază variază nu variază
♥
256. Legea lui Ohm sub formă locală se scrie corect ............. unde conductivitatea electrică σ se
exprimă corect prin relaţia:
A B C D E
I
j =σ ⋅E U = RI E = I (R + r) j =σ ⋅E j=
S2
1 1 1 1
σ= σ= σ= σ = nev σ=
ρ ρ ρ ρ
♥ 2 -8 22
257. Printr-un fir de cupru (l=50m, S=0,7mm şi ρ=1,7.10 Ω⋅m) trec n=2,1⋅10 electroni în ∆t=340s.
Sarcina electronului este e=1,6.10-19C. Tensiunea aplicată la capetele firului conductor este:
A B C D E
120V 110V 340V 100V 150V
♥
258. Dacă într-un circuit electric se măreşte de n ori rezistenţa circuitului exterior, atunci tensiunea de
la bornele generatorului U1 creşte de k ori. T.e.m. a generatorului este:
A B C D E
n(k − 1) k (n − 1) k (n − 1) kn kn
U1 U1 U1 U1 U1
n−k n−k k −n k −n n−k
♥
259. Un rezistor cu rezistenţa R este conectat la bornele unui generator de curent electric
continuu cu rezistenţa interioară r=1Ω. Dacă rezistenţa circuitului exterior ar creşte de
k=5ori atunci tensiunea la borne ar creşte cu f=25%. Rezistenţa R are valoarea:
A B C D E
3Ω 4Ω 5Ω 6Ω 7Ω

39
 ♥
260. La bornele unei surse cu t. e. m. E si rezistenţa interioară r este conectat un rezistor cu rezistenţa
R=n·r. Valoarea raportului între tensiunea la borne şi t.e.m. a sursei este:
A B C D E
1− n n n n +1 n −1
n n −1 n +1 n n
♥
261. Într-un circuit format dintr-un generator şi un rezistor cu rezistenţa R=19,5Ω curentul are
intensitatea I=1,2A. Curentul de scurtcircuit al generatorului este Isc=48A. T.e.m. şi rezistenţa
interioară a generatorului sunt:
A B C D E
12V 24V 24V 12V 48V
0,5Ω 0,5Ω 1Ω 1Ω 1Ω
♥
262. O bară metalică de lungime l şi masă m este confecţionată dintr-un material de densitate d şi
rezistivitate ρ şi face parte dintr-un circuit electric. Tensiunea între capetele barei este U. Intensitatea
curentului electric ce străbate bara are expresia:
A B C D E
Um ρlU ρld Um lUm
I= I= I= I= I=
ρdl dm Um ρdl 2 ρd
♥
263. O sursă electrică (E, r) alimentează un rezistor cu rezistenţa R=n⋅r. Fracţiunea f din t.e.m pe care o
reprezintă tensiunea la borne este:
A B C D E
n n/(n-1) n/(n+1) n-1 n/(n+2)
♥
264. Caracteristicile curent–tensiune a două rezistoare sunt ilustrate in I(A)
figura alăturată. Cele două rezistoare sunt parcurse de un curent cu
intensitatea de 1A dacă li se aplică tensiunile: 3 1
A B C D E 2
U1 = 10V U1 = 40V U1 = 20V U1 = 10V U1 = 40V
U(V)
U2 = 20V U2 = 10V U2 = 10V U2 = 40V U2 = 20V
♥ 0
30 60
265. Deplasarea purtătorilor încărcaţi cu sarcina electrică q=80C
printr-un rezistor de rezistenţă R=0,1Ω se efectuează cu un lucru mecanic L=0,2kJ. Deplasarea a
durat:
A B C D E
0,2s 0,5s 3,2s 2,5s 3s

40
 2. 3. LEGILE LUI KIRCHHOFF
♥
266. Legea lui Kirchhoff pentru noduri se enunţă: suma algebrică a intesităţilor curenţilor care
..................... intr-un nod de reţea este ................. zero
A B C D E
se întâlnesc vin se întâlnesc vin vin
egală cu egală cu diferită de diferită de mai mică decât
♥
267. Legea lui Kirchhoff pentru ochiuri se enunţă: suma algebrică a tensiunilor ....................... ale
surselor în lungul ................... de reţea este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune de pe
laturile ochiului.
A B C D E
interne electromotoare electromotoare interne electromotoare
unui ochi unei ramuri unui ochi unei ramuri unui nod
♥
268. Dacă reţeaua are n noduri şi ℓ laturi atunci numărul de ochiuri λ pentru care se pot scrie ecuaţii
independente este
A B C D E
λ= ℓ-n+1 λ= n-ℓ+1 λ= ℓ-n-1 λ= n-ℓ-1 λ= ℓ+n+1
♥
269. Dacă o reţea are n noduri ℓ laturi şi λ ochiuri atunci numărul de ecuaţii independente care se
formulează cu cele două legi Kichhoff este :
A ℓ=(n-1)+(ℓ-n+1)
B n=(ℓ-1)+(n-ℓ+1)
C λ=(λ-ℓ)+ ℓ
D n=(n+ℓ+1)-(ℓ+1)
E λ=(λ-n+1)+ (n-1)
♥
270. Intensitatea curentului I din figură şi sensul lui sunt:

6A 10A
1A
A
I 5A
4A

A B C D E
I=6A I=1A I=4A I=-4A I=4A
vine spre A pleacă de la A vine spre A pleacă de la A pleacă de la A
♥
271. Reostatul legat la bornele unui .......... electric permite obţinerea unei tensiuni ........... între o bornă
şi .............
A B C D E
generator generator rezistor generator rezistor
reglabile constantă reglabile reglabile reglabile
cursor cursor mobil cursor cealaltă bornă cealaltă bornă

41
 ♥ R1=6Ω A
272. Potenţialul punctului A din figură este:
R2=12Ω
E=4V R1

R3=3Ω

R1
A B C D E
0V 1V 2V -2V -1V

♥
273. Ampermetrul din figură indică un curent electric cu intensitatea de I=0,48A.Rezistenţa internă a
sursei este:
2,8V;r
1,8Ω
2Ω
A B C D E A
0,3Ω 0,5Ω 0,4Ω 0,6Ω 1Ω
3Ω

♥
274. Valoarea rezistenţei R, aşa încât prin bateria E1 să nu circule curent este:
E2=16V B
A B C D E r2=1Ω
1 3 2 2 1 R
Ω Ω Ω Ω Ω E1=3V
6 13 7 13 7 A

♥ 6V;0,3Ω 4V;3,2Ω
275. Tensiunile electrice între diverse puncte ale circuitului a b c
electric au valorile: 0,7Ω
12V; 12V;
0,4Ω 0,5Ω
7,6Ω 1,8Ω
24V;1Ω
f 1,5Ω
g d

A B C D E
Uab = -4V Uag = 4V Udb = 19V Ugd =-19V Ugb = 8V

42
 2. 4. GRUPAREA REZISTOARELOR ŞI A GENERATOARELOR

♥
276. Rezistenţa echivalentă pentru gruparea serie a unui număr n de rezistori se calculează cu relaţia:
A R=R1+R2+...+Rn
R1 + R2 + ... + Rn
B R=
n
C R = n R1 ⋅ R2 ⋅ ... ⋅ Rn
R1R2 +R2R3 +...+Rn−1Rn
D R=
R1 +R2 +R3
E R = R1 R2 + ... + Rn−1 Rn
♥
277. Rezistenţa echivalentă pentru gruparea în paralel a unui număr n de rezistoare se calculează cu
relaţia:
1 1 1
A = + ...
R R1 Rn
1 1
B =
R R1 + ...Rn
1 1
C =
R n R1 ⋅ R2 ⋅ ... ⋅ Rn
1 1 1
D =n ⋅ ... ⋅
R R1 Rn
1 R1 ⋅ ...⋅ Rn
E =
R R1R2 + R2 R3 + ... + Rn−1Rn
♥
278. Gruparea serie a n generatoare electrice identice, de tensiune electromotoare E şi rezistenţă internă
r fiecare determină într-un rezistor R un curent cu intensitatea dată de relaţia:
A B C D E
nE E E nE nE
I= I= I = I= I=
R + n⋅r R + n⋅r nR + r R+r R + nr
♥
279. Gruparea paralel a n generatoare electrice identice, de tensiune electromotoare E si rezistenţă
internă r fiecare determină într-un rezistor R un curent cu intensitatea dată de relaţia:
A B C D E
E E nE E E
I= I= I= I= I=
R + n⋅r R R + n⋅r nR + r r
+r R+
n n
♥
280. Un conductor este obţinut prin legarea în serie a unei sârme de aluminiu (α1=4⋅10-3grad-1) cu
rezistenţa R1=3Ω cu o sârmă de fier (α2=4,8.10-3grad-1) cu rezistenţa R2=2Ω. Coeficientul termic al
rezistivităţii conductorului astfel obţinut are valoarea:
A B C D E
4,32⋅10-3grad-1 0,48⋅10-3grad-1 2,4⋅10-3grad-1 4,2⋅10-3grad-1 21,6⋅10-3grad-1

43
 ♥
281. Două conductoare cu coeficienţii de temperatură ai rezistenţelor α1 şi α2 au rezistenţele R01 şi R02 la
0oC. Coeficientul de temperatură al circuitului alcătuit din cele două conductoare cuplate în serie
este dat de relaţia:
R01α 1 + R02α 2
A
R01 + R02
R01α 1 − R02α 2
B
R01 + R02
R01α 1 − R02α 2
C
R01 − R02
R02α 2 − R01α 1
D
R02 − R01
R01α 1 + R02α 2
E
R01 − R02
♥
282. Printr-un circuit format dintr-o sursă cu t.e.m E=6V şi rezistenţa interioară r=2Ω şi un reostat,
trece un curent I=0,5A. Intensitatea curentului care va trece prin circuit dacă rezistenţa reostatului se
micşorează de k=3 ori este:
A B C D E
1,135A 1,145A 1,155A 1,125A 1,175A
♥
283. Dacă la bornele rezistorului R1 din circuitul din figură se
aplică tensiunea U1=100V, atunci căderea de tensiune pe
rezistorul R3 este de U3=40V, iar curentul prin rezistorul
R2 are intensitatea I2=1A. Dacă la bornele rezistorului R3
se aplică tensiunea U´3=60V, căderea de tensiune pe
rezistorul R1 este U´1=15V. Rezistenţele celor trei
rezistoare din circuit au valorile:

A B C D E
R1=60Ω R1=20Ω R1=20Ω R1=60Ω R1=20Ω
R2=20Ω R2=60Ω R2=40Ω R2=40Ω R2=20Ω
R3=40Ω R3=40Ω R3=60Ω R3=20Ω R3=20Ω

♥
284. În schema din figură se cunosc E=5V, R1=2Ω,
R2=4Ω, R3=6Ω. Rezistenţele interioare ale sursei şi
ampermetrului se neglijează.
Indicaţia ampermetrului montat ca în figură şi indicaţia când
poziţia sa şi a sursei sunt inversate sunt respectiv: R2= 4Ω
E =5V
R3= 6Ω

R1= 2Ω

A B C D E
0,727A 0,818A 0,909A 1A 1,090A
0,272A 0,363A 0,454A 0,545A 0,636A

44
 ♥ R1=40Ω I1 R3=70Ω I3
285. Intensităţile curenţilor din fiecare ramură sunt:

A B C D E

R2=75Ω
U=27V
I1=0,3A I1=0,2A I1=0,3A I1=0,1A I1=0,3A
I2=0,2A I2=0,3A I2=0,1A I2=0,2A I2=0,3A
I3=0,1A I3=0,1A I3=0,2A I3=0,3A I3=0,3A I2
R4=80Ω
♥
286. Intensităţile curenţilor prin rezistoare sunt: 900 Ω 300 Ω 300 Ω
I1 I2
I3
I

375 Ω
I I4

120V
A B C D E
I =0,6A I =0,6A I =0,6A I =0,6A I =0,6A
I1=0,05A I1=0,2A I1=0,4A I1=0,15A I1=0,05A
I2=0,15A I2=0,05A I2=0,2A I2=0,4A I2=0,2A
I3=0,4A I3=0,15A I3=0,05A I3=0,2A I3=0,4A
I4=0,2A I4=0,4A I4=0,15A I4=0,05A I4=0,15A
♥
287. La un generator cu tensiunea la borne U=110V se conectează două rezistoare. Atunci când sunt
legate în serie, intensitatea curentului prin circuit este I=5A, iar când sunt legate în paralel, I’=20A.
Rezistenţele celor două rezistoare sunt:
A B C D E
R1=12Ω R1=10Ω R1=12Ω R1=11Ω R1=11Ω
R2=10Ω R2=12Ω R2=11Ω R2=10Ω R2=11Ω
♥
288. Un rezistor alimentat de gruparea în paralel a două surse nu este parcurs de curent electric, oricare
ar fi rezistenţa electrică a acestuia. Condiţia pe care o satisfac mărimile (E,r) ce caracterizează cele
două surse se exprimă prin relaţia:
A E1 r1 + E 2 r2 = 0
B E1 r1 − E 2 r2 = 0
E1 E 2
C + =0
r2 r1
D E1 r2 + E 2 r1 = 0
E1 E 2
E − =0
r2 r1
♥
289. Două elemente galvanice cu t.e.m. E1=4,5V şi E2=18V sunt legate în paralel. Tensiunea la borne
este U=9V. Raportul rezistenţelor lor interioare este:
A B C D E
2 1 1 1 3
3 3 2 6 2
♥
290. Se dau două generatoare cu t.e.m. E1=4V şi E2=5V şi rezistenţele interioare r1=2Ω, respective
r2=4Ω. Valoarea rezistenţei circuitului exterior pentru care intensitatea curentului prin circuit nu
depinde de modul de cuplare a generatoarelor este:
A B C D E
3Ω 6Ω 9Ω 2Ω 4Ω

45
 ♥
291. O baterie de N=64 elemente galvanice, având fiecare t.e.m. E=5V şi rezistenţa interioară r=1Ω,
este formată prin conectarea în paralel a unor grupuri identice de elemente legate în serie. Valoarea
maximă a intensităţii curentului debitat de o astfel de baterie pe un rezistor cu rezistenţa R=4Ω, este:
A B C D E
20A 10A 5A 4A 15A
♥
292. Rezistenţa electrică a fiecărei laturi este R. Rezistenţa echivalentă B C

între punctele A şi D este egală cu:

A D
A B C D E
(2/3) R (5/3) R (5/8) R (5/11) R (11/5) R
F E

2.5. APARATE DE MĂSURAT

♥
293. Voltmetrul, utilizat pentru măsurarea .............., se montează ... ............ cu segmentul de circuit la
capetele căruia se determină ...............
A B C D E
intensităţii tensiunii intensităţii intensităţii tensiunii
în paralel în serie în serie in derivaţie în paralel
intensitatea tensiunea intensitatea intensitatea tensiunea
♥
294. Ampermetrul, utilizat pentru măsurarea ...................., se montează ............. cu segmentul de circuit
prin care se determină ...............
A B C D E
intensităţii tensiunii intensităţii intensităţii tensiunii
în serie în serie în paralel in derivaţie în paralel
intensitatea tensiunea intensitatea intensitatea tensiunea
♥
295. Se numeşte şunt un .................... legat în .................. la bornele unui .................. pentru a-i mări
domeniul de măsurare:
A B C D E
rezistor rezistor întrerupător întrerupător rezistor
paralel serie paralel paralel paralel
ampermetru ampermetru ampermetru voltmetru voltmetru
♥
296. Pentru a mări de n ori domeniul de măsurare al unui ampermetru cu rezistenţa RA se conectează în
............... cu acesta un rezistor a cărui rezistenţă RS este exprimată corect prin relaţia:
A B C D E
paralel serie paralel serie paralel
RA RA
RS = (n − 1) R A RS = RS = RS = (n − 1) R A RS = nR A
n −1 n −1
♥
297. Se numeşte rezistenţă adiţională rezistenţa unui ................. care trebuie legat în .............. cu un
................ pentru a-i mări domeniul de măsurare
A B C D E
generator rezistor rezistor rezistor generator
paralel serie paralel serie serie
voltmetru ampermetru voltmetru voltmetru ampermetru
♥
298. Pentru a mări de n ori domeniul de măsurare al unui voltmetru, cu rezistenţa RV , se conectează în
............... cu acesta un rezistor a cărui rezistenţă RA este exprimată de relaţia
A B C D E
Serie Paralele serie Paralel Serie
RV RV
Ra = nRV Ra = (n − 1) RV Ra = Ra = Ra = (n − 1) RV
n −1 n −1

46
 ♥
299. Se numeşte şunt un rezistor electric legat în .............. cu un ........................ pentru a-i mări de n ori
domeniul de măsurare. Relaţia care descrie cum depinde rezistenţa şuntului de n şi de rezistenţa
instrumentului de măsură este ………..
A B C D E
paralel serie paralel paralel serie
voltmetru ampermetru ampermetru ampermetru voltmetru
RV RA RA
RS = RS = RS = (n − 1) R A RS = RS = (n − 1) RV
n −1 n −1 n −1
♥
300. Se numeşte rezistenţă adiţională rezistenţa unui rezistor electric conectat în ............... cu un
............... pentru a-i mări de n ori domeniul de măsură. Relaţia care descrie cum depinde rezistenţa
adiţională de n şi de rezistenţa instrumentului de măsură este ………..
A B C D E
paralel serie serie paralel serie
voltmetru ampermetru voltmetru ampermetru voltmetru
RV
Ra = (n − 1) RV Ra = (n − 1) R A Ra = (n − 1) RV Ra = (n − 1) R A Ra =
(n − 1)
♥
301. Un circuit constă dintr-un acumulator cu rezistenţa interioară r şi un rezistor cu rezistenţa R. Un
voltmetru are aceeaşi indicaţie dacă este conectat în serie sau în paralel cu rezistorul. Rezistenţa
interioară a aparatului de măsurat este:
A B C D E
R − 2r R−r R2 R2 R+r
2r r
♥
302. Un voltmetru legat în serie cu nu rezistor cu rezistenţa R1=70 Ω indică tensiunea U1=100V pentru
o tensiune de alimentare U=240V. Tensiunea pe care o va indica voltmetrul dacă este legat la
aceeaşi sursă în serie cu un rezistor de rezistenţă R2=0,25kΩ are valoarea:
A B C D E
40V 35V 45V 60V 220V

♥ RA
303. Pentru măsurarea rezistenţei R a unui rezistor se foloseşte montajul A
din figură. Indicaţiile instrumentelor de măsurat sunt IA şi UV.
Rezistenţele aparatelor de măsurat sunt RA şi RV. Rezistenţa se
calculează cu relaţia: U V R
RV

A B C D E
I A RV − U V U V RV U V − I A RV UV RA I A RA − UV
U V RV I A RV − U V U V RV I A RA − UV UV RA

♥ RA
304. Pentru măsurarea rezistenţei R a unui rezistor se foloseşte montajul A
din figură. Indicaţiile instrumentelor de măsurat sunt IA şi UV.
Rezistenţele aparatelor de măsurat sunt RA şi RV. Rezistenţa se
calculează cu relaţia: U V R
RV

A B C D E
UV UV UV U UV
− RA − RV RV − V RA −
IA IA IA IA IA

47
 2. 6. ENERGIA ŞI PUTEREA CURENTULUI ELECTRIC

♥
305. Energia furnizată de generatorul electric se exprimă corect prin relaţia:
A B C D E
q Wt=uIt Wt=qt
Wt=EIt Wt=UIt Wt =
L
♥
306. Relaţia care NU este corectă pentru exprimarea legii lui Joule este:
A B C D E
2
Q = Pt Q = UIt U Q = EIt
Q= t Q = I 2 Rt
R
♥
307. Puterea dezvoltată de generator se exprimă corect prin relatia:
A B C D E
Pt = EI Pt = UI Pt = uI Pt = rI 2
Pt = RI 2
♥
308. Puterea consumată în circuitul exterior se exprimă corect prin relaţia:
A B C D E
P = UI P = uI P = EI P = (R + r)I 2
P = rI 2
♥
309. Puterea disipată în interiorul generatorului NU se exprimă corect prin relaţia:
A B C D E
rE 2
Pint = UI Pint = uI Pint = ( E − U ) I Pint = rI 2 Pint =
(R + r)2
♥
310. Un KWh se exprimă corect în jouli:
A 1KWh = 3,6 ⋅ 10 6 J
B 1KWh = 7,2 ⋅10 6 J
C 1KWh = 3,6 ⋅ 103 J
D 1KWh = 3,6 KJ
E 1KWh = 7,2 KJ
♥
311. Randamentul unui generator NU se exprimă corect prin relaţia:
A B C D E
U R 1 1 E
η= η= η= η= η=
E R+r r u U
1+ 1+
R U
♥
312. Puterea maximă transferată este .............. , atunci când .......... , caz în care randamentul este ..........
A B C D E
E2 E2 E2 E2 E2
Pmax = Pmax = Pmax = Pmax = Pmax =
4r 2r 4r 2r r
R=r R=2r R=4r R=2r R=r
η = 50% η = 50% η = 25% η = 25% η = 50%
♥
313. Legea lui Joule este legea efectului................ al curentului electric si se exprimă prin relaţia:
A B C D E
termic chimic magnetic termic chimic
μNI 1 A
Q = IRt m = kIt B= Q = I 2 Rt m= ⋅ It
S F n

48
 ♥
314. Energia electrică totală Wt este energia totală furnizată de sursă şi este exprimată prin relaţiile:
E2 Wt = EIt
A Wt = t Wt = I 2 ( R + r )t
R+r
E2 Wt = UIt
B Wt = t Wt = I 2 Rt
R
E2 Wt = I ( R + r )t Wt = EIt
C Wt = t
R+r
I2 Wt = UIt
D Wt = E 2 ( R + r )t Wt = t
R+r
E Wt = E 2 ( R + r )t Wt = I ( R + r )t Wt = EIt
♥
315. Puterea consumată în circuitul exterior se exprimă prin relaţiile:
A B C D E
U U
P = EI P= P = UI P = UI P=
I I
P = r2I P = RI P = R2I P = RI 2 P = RI 2
U2 U2 U2 U2
P= P = U 2R P= P= P=
r R R R
♥
316. Puterea disipată în interiorul generatorului se exprimă prin relaţia:
A Pint = uI Pint = ( E − U ) I Pint = rI 2
u E −U
B Pint = Pint = Pint = rI
I I
C Pint = UI Pint = ( E − U ) I Pint = RI 2
E −U
D Pint = uI Pint = Pint = rI 2
I
E Pint = UIt Pint = ( E − U ) It Pint = rI 2t
♥
317. Puterea dezvoltată de generator se exprimă prin relaţiile:
E
A Pt = Pt = E 2 ( R + r ) Pt = ( R + r ) I 2
I
E2
B Pt = EI 2 Pt = Pt = ( R + r ) I 2
R+r
Pt = EI E2
C Pt = Pt = ( R + r ) I 2
R+r
Pt = EI I2
D Pt = E 2 ( R + r ) Pt =
R+r
E2
E Pt = EI 2 Pt = Pt = RI 2
R

49
 ♥
318. Randamentul unui circuit electric poate fi calculat cu relaţiile:
A B C D E
Wext Wt Wint Wt Wt
η= η= η= η= η=
Wt Wext Wt Wext Wint
U E u E E
η= η= η= η= η=
E U E U u
R R+r r R R+r
η= η= η= η= η=
R+r R R r r
♥
319. Transferul maxim de putere are loc când ............ şi puterea maximă transferată în exterior se
calculează cu relaţia .........:
A B C D E
r r
Rext = Rext = r Rext = Rext = r Rext = 2r
4 2
E2 E2 E2 E2 E2
Pmax = Pmax = Pmax = Pmax = Pmax =
r 4r 2r r 4r
♥
320. Un bec electric B1 cu valorile nominale P1=25W, U1=120V şi un altul B2 cu valorile nominale
P2=100W, U2=120V sunt legate în serie la o reţea cu tensiunea U=240V. Becul care se va “arde” şi
cauza sunt:
A B C D E
B1 B2 B1 şi B2 Nici unul B1
I>I1 I>I2 I>I1= I2 I<I1<I2 I<I1
♥
321. Un reşou electric cu puterea P=0,8kW este alimentat la o reţea cu tensiunea U=120V printr-un
cordon de legătură cu rezistenţa r=4Ω. În aceste condiţii, el funcţionează la puterea nominală.
Valorile posibile pentru rezistenţa reşoului sunt:
A B C D E
4Ω 2Ω 6Ω 8Ω 4Ω
6Ω 8Ω 8Ω 16Ω 10Ω
♥
322. În circuitul exterior alimentat de o sursă cu t.e.m E=2V şi rezistenţa internă r=1Ω se consumă
puterea P=0.75W. Intensitatea curentului debitat de sursă poate avea valorile:
A B C D E
0,3A 0,5A 0,4A 0,6A 0,5A
1,3A 1,5A 1,4A 1,6A 2,5A
♥
323. Mărind rezistenţa exterioară a unui circuit de la R1=6Ω la R2=21Ω randamentul circuitului creşte
de două ori. Rezistenţa interioară a sursei care alimentează circuitul este:
A B C D E
0,1Ω 1,04Ω 14Ω 1,4Ω 0,14Ω
♥
324. Dacă un rezistor se leagă pe rând la bornele a două generatoare acestea vor debita pe rezistor
energie cu randamentele η1, respectiv η2. Randamentul cu care cele două generatoare legate în serie
vor debita pe acelaşi rezistor energie este:
A B C D E
η1η 2 η1 + η 2 η1 + η 2 − η1η 2 η1η 2
η1η 2 + 1 1− −1
η1 + η 2 η1η 2 η1η 2 η1 + η 2 − η1η 2
♥
325. Dacă rezistenţa R a unui circuit creşte de n ori şi puterea utilă furnizată de sursă nu se modifică
raportul între rezistenţa r a sursei şi rezistenţa R a circuitului exterior este:
A B C D E
1 1
n −1 n n
n n

50
 ♥
326. Într-un circuit legat la o sursă de t.e.m. se disipă o putere maximă Pmax=12W la o intensitate a
curentului electric I=2A. T.e.m. şi rezistenţa interioară sursei sunt:
A B C D E
12V 15V 12V 15V 12V
3Ω 5Ω 4Ω 3Ω 15Ω

♥
327. Între punctele a şi b se cuplează o sursă de tensiune.
R1=8Ω
Căldura cea mai mare se degajă în rezistorul:
A B C D E
R3 R2 R1 R1 şi R3 R1 şi R2 a b
R2=2Ω R3=6Ω

2.7. EFECTUL CHIMIC AL CURENTULUI ELECTRIC

♥
328. Masa de substanţă m separată dintr-un electrolit se exprimă prin relaţia .......... unde k este
................. ............... dat de relaţia ................. . F este constanta lui Faraday iar raportul A/n (masa
atomică a substanţei/valenţa substanţei) este ................................................ :
1 A
A m=KIt echivalent electrochimic k= ⋅ echivalent chimic
F n
1 A
B m=KQt echivalent electrochimic k= ⋅ echivalent chimic
F n
1 A echivalent
C m=KIt echivalent chimic k= ⋅
F n electrochimic
A
D m=KQt echivalent electrochimic k=F⋅ echivalent chimic
n
A echivalent
E m=KIt echivalent chimic k =F⋅
n electrochimic

2. 8. EFECTUL MAGNETIC AL CURENTULUI ELECTRIC

♥
329. Unitatea de măsură în SI pentru inducţia câmpului magnetic se numeşte……………si poate fi
exprimată…………
A B C D E
Tesla Tesla Tesla Tesla Henry
Kg ⋅ m Kg ⋅ m Kg N ⋅s Kg
T= T= T= T= H =
A⋅ s C⋅s C⋅s A⋅m C⋅s
♥
330. Fie magneţii bară din figură. Dacă: A atrage C, A B C D
C respinge E şi E atrage G. Atunci:
A Polul C este polul Sud şi respinge polul G; E G
B Polul A este Nord dacă E este polul Sud al altui magnet;
C Polul C este Sud dacă A este polul Sud al altui magnet;
D Polul G este Nord dacă E este polul Nord al altui magnet.
E Nici o variantă corectă

51
 ♥
331. În raport cu sistemul de axe de coordonate din figură, un conductor este
z
aşezat în lungul axei x şi este parcurs de curentul electric I=30mA în
sensul pozitiv al axei. Se consideră μ=μ0=4π10-7N/A2. Orientarea x
O y

şi modulul inducţiei câmpului magnetic în punctul de coordonate

(0mm, 3mm, 0mm) sunt:
A B C D E

B B B
I B
I I I
B
I

B=2µT B=2µT B=2µT B=2µT B=2µT

♥ 2 3 3
332. Un conductor rectiliniu (S=2mm , ρ=2,7 10 Kg/m ) este perpendicular pe liniile unui câmp
magnetic uniform(B=10,8mT). Conductorul cade, pe verticală, cu acceleraţia a=2m/s2. Se consideră
g=10m/s2. Intensitatea curentului electric prin conductor este:
A B C D E
I=2A I=3A I=4A I=6A I=2A
♥
333. Unitatea de măsură în SI pentru permeabilitatea magnetică poate fi exprimată:
A B C D E
T T ⋅m N Kg ⋅ m T
A A⋅ s A2 s 2 A2 s 2 A⋅ s
♥
334. Un cadru conductor de diametru 10cm se află într-un câmp magnetic uniform de inducţie B=0,2T.
Fluxul câmpului magnetic prin suprafaţa cadrului este de 785 10-6Wb. Unghiul între liniile câmpului
magnetic şi suprafaţa cadrului este:
A B C D E
45o 0o 30o 60o 90o

♥
335. Conductoarele reprezentate in figură sunt paralele I
a
, echidistante parcurse de curenţi electrici staţionari y
şi plasate în vid. Se consideră că sensul pozitiv de I
b
acţiune al forţei este pe verticală în sus. Forţa care 2I
acţionează asupra unităţii de lungime a fiecărui c
conductor este: 2I
d

Fa 4 μ0 I 2 Fb μ0 I 2 Fc μ0 I 2 Fd 13 μ 0 I 2
A = = ( −) 2 =5 = ( −)
l 3 2πa l 2πa l 2πa l 3 2πa
Fa 2 μ0 I 2 Fb μ I2 Fc μ I2 Fd 8 μ0 I 2
B = = ( −) 2 0 =5 0 = ( −)
l 3 πa l πa l πa l 3 πa
Fa 4 μ0 I 2 Fb μ I2 Fc μ I2 Fd 16 μ 0 I 2
C = ( −) =2 0 = (−)5 0 =
l 3 2πa l 2πa l 2πa l 3 2πa
Fa 2 μ0 I 2 Fb μ I2 Fc μ I2 Fd 8 μ0 I 2
D = ( −) =2 0 = (−)5 0 =
l 3 πa l πa l πa l 3 πa
Fa 4 μ0 I 2 Fb μ I2 Fc μ I2 Fd 16 μ0 I 2
E = = ( −) 2 0 2 =5 0 2 = ( −)
l 3 2πa 2 l 2πa l 2πa l 3 2πa 2

52
 ♥ 2 I
336. Trei conductori rectilinii, paraleli, aflaţi în vid, perpendiculari pe
planul foii sunt parcurşi de curent electric aşa cum arată figura. a
2 a 3
Modulul forţei care acţionează asupra unităţii de lungime a 1
2
conductorului 1 este:
2I
a
2
3 I

A B C D E
F 3μ 0 I 2
F 2μ 0 I 2
F 3μ 0 I 2
F 3μ 0 I 2
F μ0 I 2
= = = = =
l 2πa l πa l πa l 2πa l 2πa
♥
337. O spiră circulară cu raza de 2 cm, se află în vid (μ0=4π·10-7N/A2), în plan orizontal, şi este
parcursă de un curent electric staţionar cu intensitatea de 2mA in sens trigonometric . Un conductor
rectiliniu orizontal şi tangent la spiră este parcurs de un curent electric staţionar cu intensitatea de
4mA. Inducţia câmpului magnetic, în centrul spirei poate avea valorile:
A B C D E
2,28 10-8T 22,8μT 2,28 10-4T 2,28mT 228T
♥
338. Un proton (m=1,6 10-27kg; q=1,6 10-19C) pătrunde într-o regiune de câmp magnetic uniform, având
viteza v=500m/s perpendiculară pe liniile câmpului magnetic. Perioada de rotaţie a protonului este
T=2ms. (π2≈10). Inducţia câmpului magnetic şi raza traiectoriei au valorile:
A B C D E
314T 3,14· 10-5T 3,14mT 3,14mT 3,14μT
314m 15,7cm 3,14cm 314mm 3,14cm
♥
339. Ionii produşi printr-o descărcare electrică în gaz, sunt acceleraţi sub tensiunea U şi pătrund într-o
regiune de câmp magnetic transversal cu inducţia magnetica B .Diametrul traiectoriei circulare pe
care s-au înscris ionii este d. Sarcina specifică (q/m) a ionilor poate fi exprimată prin relaţia:
A B C D E
3U/(B2d2) 8U/(B2d2) 4U/(Bd) U/(Bd) U2/(B2d2)
♥
340. Un solenoid are permeabilitatea magnetică a miezului μ, lungimea înfăşurării L, aria secţiunii
transversale S, numărul de spire N şi este parcurs de un curent electric staţionar cu intensitatea I.
Fluxul magnetic propriu este exprimat de relaţia:
A B C D E
μNIS/L μNI/L μN2IL/S μI/L μN2IS/L
♥
341. O spiră circulară de rază R este coplanară cu un conductor rectiliniu foarte lung, paralel cu unul
din diametrele spirei. Intensităţile curenţilor electrici staţionari prin spiră şi prin conductor sunt egale
şi inducţia câmpului magnetic rezultant în centrul spirei este nulă. Distanţa de la centrul spirei la
conductorul rectiliniu este D. Raportul R/D are valoarea:
A B C D E
π/6 π/3 π/2 π π/4

♥
342. Regula burghiului drept se enunţă: sensul liniilor de câmp este sensul în care…………………….,
paralel cu conductorul pentru................................................in sensul curentului electric.
A trebuie rotit un burghiu a-l deplasa
B trebuie deplasat un burghiu a-l roti
C trebuie rotit un burghiu a-l roti
D se aşează un burghiu a-l deplasa
E se aşează un burghiu a-l roti

53
 ♥
343. Se numeşte linie de câmp linia ..................a cărei...........coincide în fiecare punct cu direcţia
vectorului inducţie magnetică.
A B C D E
dreaptă imaginară curbă imaginară curbă
perpendiculară perpendiculară secantă tangentă tangentă
♥
344. 1 Tesla este inducţia unui câmp magnetic uniform care exercită o forţă de 1 N
asupra.....................din lungimea unui conductor, aşezat ...........pe liniile de câmp şi parcurs de un
curent cu intensitatea de 1A.
A B C D E
fiecărui metru fiecărui punct fiecărui punct fiecărui metru fiecărui punct
perpendicular perpendicular paralel paralel tangent
♥
345. 1 Amper este intensitatea a doi curenţi electrici constanţi, identici, care, circulând prin doi
conductori....................infinit de lungi, aflaţi în vid, la distanţa de 1m unul de altul, produce între
acestea o forţă de.............. pe fiecare metru de lungime.
A B C D E
rectilinii, rectilinii, rectilinii, curbilinii, rectilinii,
paraleli perpendiculari paraleli paraleli paraleli
2 10-5N 2 10-7N 2 10-7N 2 10-5N 2 10-3N
♥
346. 1 Weber este.................... unui câmp magnetic uniform, de inducţie egală cu 1T, printr-o suprafaţă
de 1m2, aşezată............... direcţia câmpului magnetic.
A intensitatea normal la
B fluxul magnetic al paralel cu
C inducţia magnetică a normal la
D inducţia magnetică a tangent la
E fluxul magnetic al normal la
♥
347. Doi conductori rectilinii, paraleli, lungi parcurşi de curent electric se ......................... dacă sensul
curenţilor este................
A B C D E
atrag atrag resping resping atrag
acelaşi opus diferit acelaşi diferit
♥
348. Doi conductori, rectilinii, paraleli, infinit de lungi, plasaţi în aer, la distanţa D=10cm unul de altul,
sunt parcurşi de curenţi, în acelaşi sens, având intensităţile I1=100A şi I2=25A. Pentru aer se
cunoaşte că μ0=4π·10-7N/A2. Inducţia câmpului magnetic la jumătatea distanţei D are valoarea:
A B C D E
B=4 10-4 T B= 5 10-4 T B=3 10-4 T B=10-4 T B=−104 T
♥
349. Permeabilitatea magnetică μ este o constantă de material care caracterizează mediul în care este
plasat conductorul şi are unitatea de măsură în SI:
A B C D E
N/A2 N/A A2/N A/N N/(A·m)
350. ♦Care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă:
A Câmpul magnetic al unui solenoid are liniile de câmp deschise.
B Polii nord şi sud ai unui magnet în formă de bară nu pot fi separaţi oricât de mult am diviza
magnetul
C Inducţia câmpului magnetic produs de un curent electric scade dacă intensitatea curentului
creşte
D La distanţa r de un conductor rectiliniu, infinit lung, parcurs de intensitatea I, inducţia
μI
magnetică este B =
2r
E I
Pe axul unui solenoid subţire, inducţia magnetică este B = μ .
2πr

54
351. ♦Care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă:
A N ⋅s
Unitatea de măsură pentru inducţia magnetică, tesla, se poate exprima prin T = .
C⋅m
B T
Unitatea de măsură pentru fluxul magnetic este 1Wb = 1 2 .
m
C Permeabilitatea magnetică are, în sistemul internaţional, unitatea de măsură
[μ 0 ]SI = N ⋅ A.
D Sensul forţei electromagnetice se poate determina cu regula mâinii drepte.
E Doi conductori paraleli parcurşi de curenţi de sens contrar se atrag.

352. ♦ Un solenoid cu N spire, aşezate spiră lângă spiră pe un singur rând, are secţiunea transversală S.
În interiorul solenoidului se află un miez magnetic cu permeabilitatea relativă μr. Care dintre
afirmaţiile de mai jos este corectă:
A Dacă firul din care se realizează bobinajul are diametrul d, inducţia pe axa solenoidului va
I
fi B = μ 0 μ r .
d
B Dacă intensitatea I scade uniform la valoarea 0 în timpul Δt, t.e.m. autoindusă va avea
μ 0 μ r NSI
expresia .
dΔ t
C Dacă se apropie de solenoid polul nord al unui magnetit permanent, prin solenoid nu se
induce curent.
D NI
Inducţia solenoidului se poate scrie L = μ .
l
E Pentru N = 1000 spire, S = 2·10-4m2, μr = 400, inducţia solenoidului cu lungimea l =
6,28cm este L = 1,6μH.

353. ♦ Două spire circulare cu razele R1 = 2cm şi R2 = 1cm şi sunt plasate în două plane perpendiculare
astfel încât centrele lor să coincidă. Intensităţile curenţilor care străbat spirele sunt I1 = 6A şi I2 =
4A. Inducţia magnetică în centrul comun al spirelor are valoarea:
A B C D E
π·10-4T 3,14·10-4T 10-3T 6·10-2T 3,14mT
354. ♦Un solenoid având lungimea l = 1m şi N = 1000 spire este parcurs de un curent I1 = 1A. O spiră
având raza R = 0,2m este plasată coaxial cu solenoidul, în mijlocul acestuia. Intensitatea I2 care trece
prin spira circulară, pentru ca în centrul acestui câmpul magnetic să fie nul, are valoarea:
A B C D E
I2 = 100A I2 = 200A I2 = 400A I2 = 50A I2 = 25A
355. ♦Un solenoid având lungimea l = 0,5m şi diametrul D = 4cm este realizat dintr-o sârmă de cupru cu
diametrul d = 1mm bobinată spiră lângă spiră într-un singur strat. Tensiunea aplicată la bornele
solenoidului este U = 1,36V. Dacă rezistivitatea cuprului este ρ = 1,7·10-8Ωm şi μ0 = 4π·10-3H/m,
inducţia câmpului magnetic în interiorul bobinei are valoarea:
A B C D E
12,65mT π·10-3T 2π·10-4T 3,14mT 4π·10-4T
356. ♦Un solenoid cu inductanţa L este realizat din sârmă elastică, având forma unui arc spiral. Dacă
lungimea bobinei se măreşte de k ori numărul de spire şi secţiunea solenoidului rămân neschimbate,
inductanţa sa devine:
A B C D E
L L Lk L(k − 1) L
k +1 k k +1 k +1 k2

55
 2. 9. CONDENSATORUL

♥
357. Capacitatea unui conductor electrizat şi izolat este mărimea fizică ................ definită prin relaţia
............ şi care are ca unitate de măsură in S.I ..................:
A B C D E
scalară vectorială scalară scalară vectorială
C=q/U C=q/U C=q/V C=U/q C=q/V
F C/V F V/C C/V
♥
358. Un farad este capacitatea unui conductor care se încarcă cu o sarcină electrică de ......... , atunci
când armăturile lui se află la o diferenţă de potenţial de .......... şi poate fi exprimată corect prin
relaţia........... :
A B C D E
10V 1V 10C 1C 1V
10C 1C 10V 1V 1C
V ⋅s A⋅ s V ⋅A
V ⋅ A⋅ s V ⋅ A⋅ s
A V s
♥
359. Expresia capacităţii condensatorului plan este ............... unde S este ............................ a
armăturilor şi d este .................. dintre armături.
εS
A C= suprafaţă comună distanţa
d
εd
B C= suprafaţă comună volumul
S
εS
C C= suprafaţa distanţa
d
D C = εSd suprafaţă comună volumul
ε
E C= suprafaţă totală volumul
Sd

2. 10. DEVIAŢIA SARCINILOR ELECTRICE ÎN CÂMP ELECTRIC ŞI MAGNETIC

♦
360. Care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă:
→
Forţa ce acţionează asupra unei sarcini electrice q aflată într-un câmp electric de intensitate E , este
A → →
F =qE.
B Sub acţiunea forţei electrice, traiectoria unei particule electrizate este o parabolă.
→
⎛→ →
⎞
C Componenta magnetică a forţei Lorentz este: f = q⎜ B × v ⎟ .
⎝ ⎠
→
Dacă un conductor de lungime l, plasat perpendicular pe un câmp B , este parcurs la un moment
D dat de N particule electrizate care determină un curent de intensitate I, forţa Lorentz ce acţionează
BIl
asupra unei dintre particule se poate scrie: f = .
N
Dacă o particulă electrizată se deplasează de-a lungul liniilor unui câmp magnetic, forţa exercitată
E
de câmp este nulă.

56
 ♦
361. Care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă:
Pentru un electron, accelerat de un câmp electric cu intensitatea de 1000V/m, greutatea este de 105
A
ori mai mică decât forţa electrică.
Dacă un electron pătrunde cu viteza v perpendicular pe liniile unui câmp electric, traiectoria
B
particulei va avea forma unei parabole.
Dacă un electron pătrunde cu viteza v perpendicular pe liniile unui câmp electric, deviaţia
C
electronului pe direcţia câmpului la momentul t se dublează la momentul 2t.
Între deviaţiile y1 şi y2 ale unei particule după ce aceasta a parcurs distanţele x, respectiv 2x pe
D
direcţia perpendiculară pe liniile unui câmp electric, există relaţia y2 = y1 2
Perioada de rotaţie a unei particule într-un câmp magnetic se dublează la dublarea vitezei de
E
deplasare în câmp.
♦
362. Un proton accelerat sub o diferenţă de potenţial U = 200V pătrunde în câmpul magnetic al unui
solenoid sub un unghi α = 30o faţă de axa acestuia. Solenoidul are l = 50cm, raza R = 5cm şi N =
2000spire. Se dau: e = 1,6·10-19C şi m = 1,67·10-27Kg. Intensitatea curentului care trece prin solenoid
astfel încât traiectoria protonului să rămână înscrisă în interiorul solenoidului îndeplineşte condiţia:
A B C D E
I ≥ 4,06A I = 3A I ≤ 4,06A I = 1,12A I = 3,14A
363. ♦ Un conductor rectiliniu parcurs de un curent I = 5A este plasat într-un câmp magnetic omogen de
inducţie B = 1,5T, care face un unghi α = 30o cu conductorul. Forţa exercitată pe unitatea de
lungime a conductorului are valoarea:
A B C D E
F N F N F N F N F N
=3 = 2,5 = 7,5 = 3,75 = 1,5
l m l m l m l m l m
364. ♦ Un electron intră într-un condensator plan cu viteza v0 = 800Km/s, paralel cu plăcile acestuia.
Condensatorul este încărcat la tensiunea U = 0,182V, are distanţa între armături d = 9mm şi
lungimea armăturilor l = 4cm Dacă sistemul este plasat în vid, deviaţia electronului pe un ecran
aşezat la D = 1m de armăturile condensatorului este:
A B C D E
20cm 39cm 45cm 80cm 22,66cm
365. ♦ Un fascicul de electroni monocinetici străbate linia mediană a unui condensator plan având între
armături o tensiune constantă U. Lungimea armăturilor sale este l, iar viteza iniţială a fasciculului
este v0. Valoarea minimă a distanţei dintre armături astfel încât fasciculul să poată ieşi din
condensator este:
A B C D E
l eU l d leU d
v0 m v0 2 v0 m 4
366. ♦ Valoarea maximă a unghiului de deviaţie al unui electron care pătrunde paralel cu armăturile unui
condensator plan este dată de relaţia (d = distanţa între armături, l = lungimea armăturilor):
A B C D E
d l d d d
ctgα m = sin α m = tgα m = cos α m = tgα m =
l d l l l2 + d2
♦
367. O picătură de ulei electrizată se află între armăturile unui condensator plan, aşezat orizontal. În
lipsa câmpului electric, picătura, sub efectul greutăţii sala şi a frecării cu aerul, atinge v1 = 0,2mm/s.
Aplicând o tensiune între armături viteza limită cu care cade picătura este v2 = 0,12mm/s. Viteza v3 a
picăturii când se inversează polaritatea condensatorului are valoarea:
A B C D E
v3 = 0,28mm/s v3 = 0,18mm/s v3 = 0 v3 = 0,56mm/s v3 = 0,36mm/s

57
 → →
368.♦Un electron pătrunde într-un câmp magnetic omogen şi staţionar de inducţie B cu o viteză v 0
→ →
care face unghiul α cu B . Raza traiectoriei electronului în planul perpendicular pe B are valoarea:
A B C D E
mv0 mv 0 cos α mv 0 sin α mv 0 ctgα
v0
eB eB eB eB
369. ♦ Un electron cu o energie cinetică de 10eV (1eV = 1,6·10-19J) se roteşte într-un plan perpendicular
pe un câmp magnetic uniform B = 10-4T. Raza traiectoriei şi perioada de rotaţie au valorile:
A B C D E
R = 10,6cm R = 5,3cm R = 20cm R = 15cm R = 11,8cm
T = 3,6·10-7s T = 3,6·10-7s T = 12·10-6s T = 1s T = 3·10-6s
→
370. ♦ Un electron pătrunde într-o regiune din spaţiu unde există un câmp electric E care face unghiul α
→
cu un câmp magnetic B . Viteza pe care trebuie să o aibă electronul pentru a străbate nedeviat
regiunea îndeplineşte condiţia:
A B C D E
G G G G G G G G are o direcţie
v&E v⊥E v⊥B v&B
oarecare
→
371. ♦ Un electron pătrunde perpendicular pe un câmp magnetic B . În aceiaşi regiune există şi un câmp
→
electric E . Viteza electronului pentru ca acesta să treacă nedeviat prin regiune îndeplineşte condiţia:
A B C D E
→ → → → → G G G G
E
→ E× B v = E× B v&E v = E⋅B v=
v= 2 B2
B

58
CAPITOLUL 3 PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI ALTERNATIV

3.1. INDUCŢIA ELECTROMAGNETICĂ

♥
372. Se numeşte inducţie ………….. fenomenul de generare a unei tensiuni electromotoare într-un
circuit a cărui suprafaţă este străbătută de un flux …….. variabil în timp.
A B C D E
electromotoare magnetică electromagnetică electromagnetică electrică magnetic
magnetic electric magnetic electric
♥
373. Curentul indus într-un ………….. străbătut de un flux magnetic variabil în timp are un astfel de
sens, încât fluxul magnetic produs de ……... se opune variaţiei fluxului magnetic inductor.
A circuit închis curentul inductor
B circuit deschis curentul indus
C circuit închis curentul indus
D circuit deschis curentul inductor
E conductor fix câmpul magnetic
♥
374. Tensiunea electromotoare indusă într-un circuit este egală cu ……………. a fluxului magnetic
prin suprafaţa acelui circuit, luată cu semn ………..
A viteza de variaţie identic
B viteza de variaţie schimbat
C viteza de rotaţie schimbat
D viteza de rotaţie identic
E variaţia de viteză schimbat
♥
375. Se numeşte autoinducţie fenomenul de inducţie ……………………………………produs într-un
circuit datorită variaţiei intensităţii curentului din …. circuit.
A electrică alt
B magnetică acel
C magnetică alt
D electromagnetică acel
E electromagnetică alt
♥
376. Un henry este ….……………. unei spire prin a cărei suprafaţă fluxul magnetic propriu este de
……………….., atunci când spira este parcursă de un curent de ……………….....
A B C D E
inductanţa inducţia inductanţa inductanţa inducţia
1Wb 1Wb 1Wb 1T 1T
1V 1A 1A 1A 1A
377. ♥Tensiunea electromotoare autoindusă într-un circuit este direct proporţională cu viteza de variaţie a
intensităţii curentului din …... circuit,factorul de proporţionalitate fiind …….. circuitului.
A B C D E
acel alt acel alt acel
inducţia inductanţa autoinducţia autoinducţia inductanţa
378. ♥Expresia matematică a legii lui Faraday se scrie corect:
A B C D E
ΔI Φ Φ ΔΦ ΔΦ
e=− e=− e=− e=− e=
Δt t Δt Δt Δt
♥
379. Tensiunea electromotoare indusă într-o bobină cu N spire de secţiune transversală S, plasată într-
un câmp magnetic variabil se exprimă corect prin relaţia:
A B C D E
ΔB ΔB ΔB B B
e = − NS e = −N e = −S e = − NS e = −S
Δt Δt Δt t Δt

59
 ♥
380. Tensiunea electromotoare indusă într-un conductor liniar, aflat in mişcare de translaţie într-o
regiune de câmp magnetic cu linii de câmp la unghi α cu direcţia vitezei de translaţie are relaţia:
A B C D E
e = − Blv cos α e = − Bl cos α e = − Blv sin α e = − Blv e = − Bv cos α
♥
381. Inductanţa unui circuit este mărimea fizică scalară numeric egală cu ………….. propriu prin
suprafaţa acelui circuit parcurs de un curent cu intensitatea de ………
A potenţialul electric 1A
B fluxul magnetic 10A
C fluxul electric 1A
D potenţialul electric 10A
E fluxul magnetic 1A
♥
382. Relaţia de definiţie pentru inductanţa unui circuit se scrie corect:
A B C D E
Φ I Φ Φ Φ
L= L= L= L= L=−
I Φ μI NI I
♥
383. Inductanţa unei bobine de lungime l, arie S a secţiunii transversale, N spire şi permeabilitate
magnetică μ a miezului se scrie corect:
A B C D E
N 2S N S NS é N 2S é N 2S
L= L=μ L=μ L=μ L=μ
l l l l l
♥
384. Energia câmpului magnetic se exprimă corect prin relaţia:
A B C D E
1 1 2 1 2 1 2 2 1
W = LI W = LI W = LI W = LI W = μLI
2 2 2 2 2
♥
385. Un conductor de inductanţa L=8mH este parcurs de un curent electric cu intensitatea I=5A. În 10
secunde intensitatea curentului electric descreşte până la o valoare de doua ori mai mică. Tensiunea
electromotoare autoindusă este:
A B C D E
4mV 5mV 6mV 7mV 8mV
♥
386. Intensitatea curentului electric prin spirele unui solenoid se dublează. Despre energia câmpului
electromagnetic se poate afirma:
A B C D E
creşte de 2 ori scade de 2 ori creşte de 4 ori scade de 4 ori este constantă
♥
387. O bobină cu 100 spire şi cu aria secţiunii transversale 5 cm este plasată într-un câmp magnetic
uniform cu inducţia 1T. Axa bobinei şi liniile câmpului magnetic formează un unghi de 60o.Bobina
se roteşte uniform cu 90 o, astfel încât unghiul cu liniile câmpului devine 150o, într-o secundă.
Valoarea t.e.m induse este:
A B C D E
6,825 mV 68,25mV 682,5mV 6825mV 0,6825mV
♥
388. Un henry poate fi exprimat prin intermediul unităţilor de măsură fundamentale în S.I. prin relaţia:
A B C D E
kgm3 kgm 2 kgm3 kg 3m3 kgm
2 2
A s 2 2
A s As A s2 2 A2 s 2
♥
389. Într-o bobină cu lungimea l=2cm, secţiunea S =1cm2 şi N =150 spire intensitatea curentului
electric variază cu viteza constantă ΔI/Δt =110A/s. T.e.m. auto-indusă este:
A B C D E
15,54mV 15,54V 155,4mV 1,554V 155,4V

60
 ♥
390. Un conductor PP’ cu rezistenţa R0 pe unitatea de lungime are D
forma unui semicerc. Un alt conductor AC cu aceeaşi rezistenţă
pe unitatea de lungime se deplasează prin translaţie cu viteza A
i
C
constantă vo pe semicerc ca în figura alăturată. Un câmp v0
α
magnetic de inducţie B acţionează perpendicular pe suprafaţa P’
a B
P

conturului închis de cele două conductoare. Expresia intensităţii O

curentului indus prin contur în funcţie de unghiul α este:

A B C D E
Bv0 Bv0 Bv0 sin α B sin α Bv0 sin α
i= i= i= i= i=
R0 sin α R0 (sin α + α ) R0α R0 (sin α + α ) R0 (sin α + α )

♥
391. O bară conductoare de rezistenţă R şi masă m0 este
legată printr-un fir subţire dintr-un material izolator, B
petrecut după un scripete şi de un corp de masă m. Bara
alunecă fără frecare pe două şine perfect conductoare, l E,r
orizontale, situate la distanţa l una de alta ca în figura
alăturată. Barele sunt conectate la o sursă de t.e.m. E de
rezistenţă internă neglijabilă. Perpendicular pe planul
barelor acţionează un câmp magnetic uniform şi constant m
în timp, de inducţie B. Expresia vitezei barei conductoare
după ce mişcarea ei a devenit uniformă este:

A B C D E
E
v= 1 ⎡ mgR ⎤ 1 ⎡ m0 gR ⎤ 1 ⎡ mgR ⎤ v=
E
v= ⎢E − v= − E⎥ v= − E⎥
Bl ⎢⎣ B
Bl
⎢ Bl 2
Bl ⎣ Bl ⎥⎦ Bl ⎣ Bl ⎦ ⎦

3.2. CURENTUL ALTERNATIV

♥
392. Cel mai simplu şi cel mai folosit curent alternativ este cel .................... Astfel de curenţi de joasă
frecvenţă se obţin cu ajutorul generatorilor a căror funcţionare se bazează pe fenomenul de
..............................................................
A B C D E
sinusoidal continuu continuu sinusoidal sinusoidal

inducţie inducţie inducţie inducţie inducţie

electrică electromagnetică magnetică electromagnetică magnetică
♥
393. T.e.m. alternativă maximă este exprimată prin relaţia:
A B C D E
ωB√2 BS/ω ω/θm ωBS ωBScosα
♥
394. T.e.m. maximă obţinută la rotirea unei spire cu suprafaţă S, în jurul unui ax vertical, cu o viteză
G
unghiulară constantă ω într-un câmp magnetic cu inducţie uniformă orizontală B este dată de
relaţia......................; dacă în locul spirei se roteşte o bobină plată formată din N astfel de spire t.e.m.
este dată de.
A B C D E
Sω = Φm BSω = Bω = Φm BSω = BSω = Φm
ωΦm ωΦm
ωNBS ωNBS ωNBS ωBS ωNB

61
 ♥
395. Intensitatea unui curent variază sinusoidal în timp, având amplitudinea de 15A, perioada 0,02s si
este decalată în urmă faţă de tensiune cu t=0,00125s. Expresia valorii instantanee a intensităţii
acestui curent alternativ este:
A 15sin(100πt-π/8)
B 15√2sin(100πt+π/2)
C 15√2sin(50πt-π/3)
D 15sin(50πt+π/3)
E 15sin(100πt-π/6)

♥
396. T.e.m. instantanee indusă într-o spiră care se roteşte în jurul unui ax vertical, cu o viteză
G
unghiulară constantă ω, într-un câmp magnetic cu inducţie uniformă orizontală B este dată de
relaţia:
A B C D E
e = Φm sinωt e = ω2BSsinωt e = ωEmsinωt e = BSωsinωT e = BSωsinωt
♥
397. Mărimea ϕo din expresia intensităţii instantanee i = Imsin(ωt+ϕo) se numeşte ........................ şi
depinde de .................................................................
A B C D E
fază diferenţă de fază fază iniţială fază fază iniţială
elementele rezistorul elementele rezistenţa bobina din
de circuit conectat de circuit circuitului circuit
♥
398. Un conductor traversat de curent degajă ......................., acest efect este denumit ..............
.................... Pe baza acestui efect se defineşte intensitatea ......................
A B C D E
căldură energie energie căldură energie
magnetică
efect magnetic efect magnetic efect chimic efect efect termic
termic.
instantanee efectivă instantanee efectivă instantanee
♥
399. Legătura dintre intensitatea maximă şi intensitatea efectivă ale curentului alternativ este dată de
relaţia:
A B C D E
2I m Im 2I m
I = 3I m I= I= I= I = 2Im
3 2 3
♥
400. Un cadru metalic pătratic cu l=6cm are N=8 spire se roteşte într-un câmp magnetic omogen cu
inducţia magnetică B=1T. La momentul t = T/6 valoarea instantanee a t.e.m este e=4,5V şi la
momentul iniţial cadrul este paralel cu liniile câmpului magnetic. Amplitudinea şi frecvenţa t.e.m.
induse sunt:
A B C D E
4.5V 1.5V 9V 4.5V 9V
50Hz 100Hz 50Hz 50Hz 100Hz
♥
401. O tensiune sinusoidală este descrisă de ecuaţia u=Umsin(ωt+π/6). La momentul t=T/12 valoarea
instantanee este u=10 V. Valoarea maximă Um a tensiunii este:
A B C D E
10 2 20 10 10 10 3
V V V V V
3 3 3 2 2

62
 ♥
402. Un curent electric sinusoidal are amplitudinea 20A,frecvenţa ν=50Hz,iar la momentul iniţial
valoarea instantanee este i=10A.Perioada şi expresia intensităţii instantanee a curentului sunt:
A T=2ms I=20sin(100πt+π/3) (A)
B T=0,002s I=20sin(10πt+π/6) (A)
C T=10ms I=14,08sin(100πt+π/6) (A)
D T=20ms I=20sin(100πt+π/6) (A)
E T=100s I=20sin(100πt+π/6) (A)
♥
403. Tensiunea sinusoidală descrisă de ecuaţia u=380sin(ωt+φ) (V) are momentul iniţial valoarea
u=267,9V.Faza iniţială a tensiunii este:
A B C D E
π π/6 π/2 π/3 π/4
♥
404. Valorile instantanee ale intensităţii curentului electric alternativ printr-un circuit sunt:i(T/12)=2A
şi i(T/6)= 3 A. Perioada curentului alternativ este T=20ms.Frecvenţa, faza iniţială şi valoarea
efectivă pentru intensitatea curentului alternativ sunt:
A B C D E
50Hz 60Hz 50Hz 60Hz 50Hz
π/3 π/2 π/4 π/3 π/3
2A 3A 2A 2A 3A
♥
405. Tensiunea la bornele unui circuit de curent alternativ cu frecvenţa ν=50Hz are valorile instantanee
u(T/6)=( 3 +1) V şi u(T/4)=2V. Frecvenţa, faza iniţială şi valoarea efectivă pentru tensiunea la
bornele circuitului sunt:
A B C D E
50Hz 60Hz 50Hz 60Hz 50Hz
π/4 π/2 π/4 π/4 π/2
1V 2V 2V 1V 2V

♥
406. O lampă cu neon se aprinde atunci când tensiunea între electrozii săi este mai mare decât o
anumită valoare U0 şi este alimentată la o tensiune alternativă cu valoarea efectivă U0.Fracţiunea de
perioadă cât lampa este aprinsă este:
A B C D E
T/2 T/3 T/8 T/6 T/4
♥
407. O lampă cu descărcare în gaz se aprinde atunci când tensiunea între electrozii săi este mai mare
decât o anumită valoare U1 şi este alimentată la o tensiune alternativă cu valoarea efectivă U= 2 U1.
Fracţiunea de perioadă cât lampa nu funcţionează este:
A B C D E
T/2 T/3 T/8 T/6 T/4
♥
408. Tensiunile la bornele a două porţiuni de circuit conectate în serie sunt descrise de ecuaţiile
u1=20sin(ωt+π/3) şi respectiv u2=20sin(ωt+π/6).Tensiunea instantanee la bornele circuitului este
descrisă de ecuaţia:
A u=34,6 sin(ωt+π/6)
B u=20 sin(ωt+π/4)
C u=34,6 sin(ωt+π/3)
D u=34,6 sin(ωt+π/4)
E u=20 sin(ωt-π/4)

63
 ♦
409. Un solenoid cu N spire, aşezate spiră lângă spiră pe un singur rând, are secţiunea transversală S.
În interiorul solenoidului se află un miez magnetic cu permeabilitatea relativă μr.Care dintre
afirmaţiile de mai jos este falsă?
Dacă firul din care se realizează bobinajul are diametrul d, inducţia pe axa solenoidului va fi
A I
B = μ0μr
d
Dacă intensitatea I scade uniform la valoarea 0 în timpul Δt, t.e.m. autoindusă va avea expresia
B μ 0 μ r NSI
dΔt
C Dacă se apropie de solenoid un magnet permanent, prin solenoid nu se induce curent
D Inducţia în interiorul solenoidului se poate scrie L = μ NI
l
Pentru N = 1000 spire, S = 2·10-4m2, μr = 400, inductanţa solenoidului cu lungimea
E
l = 6,28cm este L = 1,6H
♦
410. Tensiunea electromotoare indusă într-un conductor rectiliniu de lungime l=10cm, care se
deplasează cu viteza v=2m/s, perpendicular pe liniile unui câmp magnetic de inducţie B=1T, are
valoarea:
A B C D E
e = 1,2V e = 0,1V e = 1V e = 0,2V e = 0V
♦
411. Se consideră o spiră circulară cu diametrul D=20cm, rezistenţa electrică R=2Ω, perpendiculară pe
liniile unui câmp magnetic uniform B=4·10-5T. Se roteşte spira cu 90o. Cantitatea de electricitate
care, în timpul rotaţiei, străbate o secţiune transversală a conductorului din care este construită spira
este:
A B C D E
Δq = 4π·10-7C Δq = 0C Δq = 2·10-2C Δq = 3.14·10-7C Δq = 6,28·10-7C
♦
412. Inducţia câmpului magnetic în care este plasată o spiră cu aria S, variază după legea B
=B0sin(ωt+α) şi face unghiul β cu normala la planul spirei. La momentul t, t.e.m. indusă în spiră are
valoarea:
A e = -B0ωScosβcos(ωt+α)
B e=0
C e = B0ωSsinβcos(ωt+α)
D e = B0ωScosβsin(ωt+α)
E e = B0ωS
♦
413. Una din expresiile de mai jos nu reprezintă valoarea t.e.m. induse.
ΔΦ
A e=−
Δt
ΔΦ
B e = −N
Δt
→
C e = Blv sin α , α=unghiul dintre conductor şi viteza sa, v
D e = Blv
→ →
E e = Blv sin α , α=unghiul dintre viteza v a conductorului şi inducţia magnetică B
♦
414. Doi magneţi identici încep să cadă simultan, de la aceeaşi înălţime, prin două inele conductoare
fixate la acelaşi nivel. Dacă primul inel este închis şi al doilea este deschis, atunci:
A t.e.m. apare numai în inelul închis
B în primul inel se induce un câmp electric, în al doilea inel, nu
C al doilea magnet cade mai repede
D primul magnet cade mai repede
E ambii magneţi cad la fel de repede

64
 ♦
415. Lucrul mecanic efectuat de câmpul electric, de-a lungul unei linii de câmp, atunci când acesta
este generat de un câmp magnetic variabil în timp, este:
A nul
B egal cu produsul dintre t.e.m indusă şi sarcina electrică deplasată
C egal cu viteza de variaţie a fluxului magnetic
D egal cu variaţia câmpului magnetic inductor
E dependent de caracterul procesului
♦
416. Inductanţa unei bobine (înfăşurată spiră lângă spiră) poate fi calculată cu ajutorul expresiei: 1.
N 2S π
; 2. L = μn 2 lS , n – numărul de spire pe unitatea de lungime; 3. L = μ Nd , d –
L = μ0 μr
l 4
diametrul firului conductor din care este realizată bobina; 4. L = μn V , V – volumul delimitat de
2

bobină. Este corectă varianta:

A B C D E
1, 2, 3, 4 numai 1, 2 şi 3 numai 2, 3 şi 4 numai 1, 2 şi 4 numai 1 şi 3
♦
417. În circuitul din figura alăturată fenomenul de autoinducţie NU apare: B1
A la închiderea circuitului
B la deschiderea circuitului R
C cu întrerupătorul închis, la deplasarea cursorului spre dreapta
D cu întrerupătorul deschis, la deplasarea cursorului spre stânga B2 L
E cu întrerupătorul închis, la scoaterea rezistorului de rezistentă R
♦
418. Se consideră acelaşi circuit (Test 9), care în regim staţionar elementele K
de circuit asigură aceeaşi strălucire a becurilor B1 şi B2 identice. La
închiderea întrerupătorului K:
A becul B1 se aprinde simultan cu becul B2
B becul B1 începe să lumineze înaintea becului B2
C becul B2 începe să lumineze înaintea becului B1
D becul B2 nu va lumina deoarece bobina se opune trecerii curentului electric
E becul B1 va lumina deoarece rezistorul nu se opune trecerii curentului electric
♦
419. Care din următoarele expresii NU este expresia t.e.m. autoinduse:
Δi
A e = −L
Δt
N 2 S Δi
B e = −μ
l Δt
Δi
C e = − μn 2 Sl , n – numărul de spire pe unitatea de lungime
Δt
π Δi
D e = − μNd , d – diametrul firului conductor
4 Δt
N 2 S Δi
E e = −μ 0 μ r
l Δt
♦
420. NU este expresia t.e.m. instantanee induse într-un cadru metalic de arie S, care se roteşte uniform
→
într-un câmp magnetic uniform ( B ), orientat perpendicular pe axul cadrului:
A B C D E
E=BSωsin2πvt e=Φmωsin(2π/T)t e=Emsinωt e=Emωsin(2π/T)t e=BS(2π/T)sin(2π/T)

65
 ♦
421. Selectează afirmaţia NEadevărată. Inducţia electromagnetică:
A este un fenomen fizic
constă în producerea t.e.m. într-un circuit datorită variaţiei în timp a fluxului magnetic prin acel
B
circuit
C este descrisă cantitativ de legea lui Faraday, e =- ΔΦ/Δt
D presupune un schimb de energie între mediul exterior şi circuitul electric indus
se poate defini şi astfel: într-o regiune în care există câmp magnetic variabil în timp apare câmp
E
electric indus, cu linii de câmp curbe deschise
♦
422. O ramă pătrată cu latura l = 40cm este situată într-un câmp magnetic uniform cu B = 10T, astfel
încât fluxul magnetic prin ramă este maxim. Rama este rotită cu 1800 în t = 10s. Ce t.e.m. medie se
induce în ramă?
A B C D E
0,16V 0,18V 3,2V 0,32V 1,8V
♦
423. Un cadru dreptunghiular ABCD de laturi a = 0,2m şi b = 0,3m se află într-un câmp magnetic de
inducţie B=0,02T, uniform şi normal pe cadru. Laturile cadrului au rezistenţa r0 = 1Ω/m pe unitatea
de lungime. Pe cadru se deplasează cu viteză constantă v = 1m/s conductorul MN aflat iniţial în AD
= a (MN//AD). T.e.m. indusă în cadrul MN şi intensitatea curentului la t = 0,1s prin el au valorile:
10 −2
A e = Bav = 4mV I= = 1mA
0,9 + 3t − 10t 2
B e = 1V I = 0,25 A
C e = 4mV I = 9mA
e
D e = − Blv = 1V I = = 1mA
R
e
E e = Bxv = 0,5V I= = 0,1A
R+r
♦
424. Un cadru dreptunghiular ABCD de laturi a = 0,2m şi b = 0,3m se află într-un câmp magnetic de
inducţie B=0,02T, uniform şi normal pe cadru. Laturile cadrului au rezistenţa r0 = 1Ω/m pe unitatea
de lungime. Pe cadru se deplasează cu viteză constantă v = 1m/s conductorul MN aflat iniţial în AD
= a (MN//AD). Puterea disipată în circuit la momentul t este:
A P = Fv = 4mW
4
B P= mW
110
C P = BIav = 0,25W
4 ⋅ 10 −4
D P= = 4 ⋅ 10 −6 W
9 + 30t − 100t 2
E P = 0,05W

66
3.3. ELEMENTE DE CIRCUIT
♥
425. În cazul unei porţiuni de circuit constituite dintr-un rezistor de rezistenţa R, în fiecare moment
între tensiunea aplicată şi curentul care o parcurge se poate scrie relaţia: ...............; defazajul dintre
cele două mărimi u şi i este.................
A B C D E
u = Ri u = Ri i = Ru u = Ri i = u/R
π zero nul π/2 2π
426. ♥În cazul unei porţiuni de circuit constituită dintr-un rezistor de rezistenţă R şi o bobină reală de
inductanţă proprie L legate în serie curentul este defazat ........................faţă de tensiunea u =
Umsinωt care s-a aplicat la bornele acesteia; defazajul este dat de relaţia: ......................
A B C D E
în urmă înainte înainte în urmă în urmă
Lω Lω R
tgϕ = RLω tgϕ = RLω tgϕ = tgϕ = tgϕ =
R R Lω
♥
427. În cazul unei porţiuni de circuit constituită dintr-un rezistor de rezistenţă R şi un condensator de
capacitate C legate în serie curentul este defazat ........................faţă de tensiunea u = Umsinωt care s-
a aplicat la bornele acesteia; defazajul este dat de relaţia: ......................
A B C D E
în urmă înainte înainte înainte în urmă
R ωC R
tgϕ = tgϕ = tgϕ = tgϕ = ωRC tgϕ = ωRC
ωC R ωC

♥
428. Legea lui Ohm în cazul unei porţiuni de circuit constituită dintr-un rezistor de rezistenţă R şi o
bobină reală de inductanţă proprie L se scrie pentru valorile instantanee........................ şi defazajul
este dat de relaţia:..............................:
Um Lω
A i= sin (ω t − ϕ ) tgϕ =
2
R +Lω
2 2
R
Im
B i= sin (ω t − ϕ ) tgϕ = RLω
R + L2ω 2
2

Um
C i= sin (ω t − ϕ ) tgϕ = RLω
R 2 + L2ω 2
Um
i= sin (ω t − ϕ ) Lω
D 1 tgϕ =
R +
2
R
Lω
2 2

Um L2ω 2
E i= sin (ω t − ϕ ) tgϕ =
R 2 + L2ω 2 R2

67
 ♥
429. Legea lui Ohm în cazul unei porţiuni de circuit constituită dintr-un condensator de capacitate C şi
o rezistenţă R se scrie pentru valorile instantanee..............................; defazajul este dat de
relaţia:..............................:
Um Cω
A i= sin (ω t − ϕ ) tgϕ =
R +C ω
2 2 2
R
Im
B i= sin (ω t − ϕ ) tgϕ = RCω
R 2 + C 2ω 2
Um
C i= sin (ω t − ϕ ) tgϕ = RCω
R 2 + L2ω 2
Um
D i= sin (ω t − ϕ ) 1
1 tgϕ =
R +
2
RCω
C 2ω 2
Um
E i= sin (ω t − ϕ ) C 2ω 2
1 tgϕ =
R2 + R2
C 2ω 2
♥
430. Legea lui Ohm în cazul unei porţiuni de circuit constituită dintr-un rezistor de rezistenţă R, o
bobină de inductanţă L şi condensator de capacitate C legate în serie este dată de relaţia:
2
⎛ 1 ⎞
A U = I R 2 + ⎜ Lω − ⎟
⎝ Cω ⎠

⎛ 1 ⎞
B U = I R + ⎜ Lω − ⎟
⎝ Cω ⎠
2
C ⎛ 1 ⎞
U = I R 2 + ⎜ Cω − ⎟
⎝ L ω⎠
I
U=
D 2
⎛ 1 ⎞
R 2 + ⎜ Lω − ⎟
⎝ Cω ⎠
U 1 ⎛ 1 ⎞
E = + ⎜ Lω − ⎟
I R ⎝ Cω ⎠

♥
431. O bobină conectată la o sursă de c.c. cu tensiunea la borne Uc=24V este parcursă de curentul
electric cu intensitatea Ic=4A. Aceeaşi bobină conectată la o sursă de c.a. cu tensiunea la borne
U=120V şi frecvenţa ν=50Hz este parcursă de curentul cu intensitatea efectivă I=12A. Rezistenţa
electrică şi inductanţa bobinei sunt:
A B C D E
6Ω 60Ω 0,6Ω 6kΩ 0,6Ω
25,5mH 25,5H 255mH 2,55mH 25,5H
♥
432. Circuitul serie de c.a. este format dintr-o bobină ideală cu inductanţa L=0,1mH, un rezistor de
rezistenţă R=15Ω şi un condensator de capacitate C=1μF. Frecvenţa curentului alternativ este
ν=(100/π)kHz Pulsaţia de rezonanţă ω0, reactanţa capacitivă la rezonanţă XC0 şi respectiv defazajul φ
dintre curent şi tensiunea la bornele circuitului pentru frecvenţa ν au valorile:
A B C D E
10rad/s 105rad/s 103rad/s 103rad/s 102rad/s
15Ω 10Ω 10kΩ 103Ω 20Ω
o o o
15 45 45 30o 15o

68
 ♥
433. Un circuit serie este format dintr-o bobină reală şi un condensator ideal cu impedanţe egale atunci
când se aplică tensiunea U de frecvenţă ν. Defazajul dintre tensiunea la bornele bobinei Ub şi
intensitatea curentului din circuit este φb=30o. Defazajul φ al circuitului este:
A B C D E
o o o o
90 60 45 30 15o
♥
434. O bobină având rezistenţa R=7Ω şi reactanţa XL=24Ω.este conectată în serie cu un condensator
Tensiunea la bornele bobinei este egală cu tensiunea la bornele condensatorului. Reactanţa
condensatorului XC şi factorul de putere al circuitului sunt
A B C D E
25mΩ 0,25Ω 25Ω 25kΩ 250Ω
1,98 0,50 0,98 0,95 0,705
♥
435. Un circuit RLC serie este format dintr-un rezistor cu rezistenţă R=150Ω, o bobină de inductanţă
L=10-2H şi un condensator de capacitate C=1μF. Frecvenţa curentului alternativ este ν=(103/π)Hz.
Pulsaţia de rezonanţă ω0, şi impedanţa Z a circuitului sunt
A B C D E
105rad/s 10rad/s 102rad/s 103rad/s 104rad/s
502,89kΩ 5020,89Ω 50,289Ω 5,02Ω 502,89Ω
♥
436. Tensiunea instantanee la bornele unei bobine ideale,care face parte dintr-un circuit serie RLC este
dată de relaţia:
A -L(ΔI/Δt)
B 21/2ωLIsin(ωt-φ+π/2)
C ωLIsin(ωt- φ+ π/2)
D iωLsin(ωt- φ)
E ωLImsin( ωt- φ+ π/2)
♥
437. Impedanţa circuitului serie RLC alimentat la o tensiune alternativă este descrisă de relaţia:
A Z=R+(XL-XC)2
B Z2=R2-(XL-XC)2
C Z=[R2+(XL-XC)2]1/2
D Z=[1/R2+1/(XL-XC)2]1/2
E Z=[R+(XL-XC)]1/2
♥
438. Un circuit de c.a. alimentat la o tensiune de 220 V, cu o frecvenţă de 50 Hz este compus dintr-un
rezistor R=30 Ω legat în serie cu o bobină de rezistenţă nulă şi un condensator. La frecvenţa
specificată bobina are reactanţa inductivă XL=160Ω, iar condensatorul are o reactanţa capacitivă
120Ω. Intensitatea curentului are valoarea:
A B C D E
4,4 A 5,2 A 3,8 A 5,8 A 1,6 A
♥
439. Factorul de calitate al unui circuit de curent alternativ RLC serie, este dat de relaţia:
A B C D E
Q=UC/U Q=1/(RC)1/2 Q=1/(LC)1/2 Q=1/L(RC)1/2 Q=(UC/U)ω=ω0
♥
440. Un circuit serie de c.a. cu frecvenţa ν=50Hz conţine o bobină cu inductanţa L=0,1H şi un rezistor
cu rezistenta R. Defazajul între tensiunea la bornele circuitului şi intensitatea curentului este φ=30o.
Valoarea rezistenţei rezistorului este:
A B C D E
27,25 Ω 17,32 Ω 0,055 Ω 108,55 Ω 54,32Ω
♥
441. Un circuit serie format dintr-un rezistor R şi un condensator C are factorul de putere 0,8. Factorul
de putere al circuitului format din aceleaşi elemente RC legate în paralel pentru aceeaşi frecvenţă a
tensiunii de alimentare este:
A B C D E
0,5 0,3 0,6 0,9 1

69
 ♥
442. La rezonanţă impedanţa unui circuit RLC serie în c.a. este:
A B C D E
0 ∞ R 1/R R2
♥
443. Dacă în bobina ideală a unui circuit RL serie în c.a. introducem un miez de fier, atunci:
A B C D E
intensitatea căderea de tensiune pe defazajul factorul de
impedanţa scade
curentului creste bobina scade creste putere creşte
♥
444. O bobină este alimentată la o tensiune electrică alternativă sinusoidală, cu pulsaţia ω, şi este
parcursă de un curent electric cu intensitatea I. Legând în serie cu bobina un condensator de
capacitate C, intensitatea curentului electric prin circuit rămâne aceeaşi. Inductanţa bobinei este
exprimată prin relaţia:
A B C D E
2 2 2 2
1/4ω C 1/2ω C 1/ω C 2/ω C 4/ω2C
♥
445. Pentru un circuit de curent alternativ RLC serie aflat la rezonanţă defazajul dintre intensitatea
curentului şi tensiunea la bornele circuitului este:
A B C D E
π/3 0 π/2 π π/6
♥
446. Un circuit serie RLC conţine elementele R=4Ω; XL=4Ω; Xc=1Ω şi este alimentat cu o tensiune
sinusoidală de valoare efectivă U=120 V. Intensitatea curentului prin circuit este:
A B C D E
240 A 245 A 42 A 4,2 A 24 A
♥
447. Impedanţa unui circuit paralel RLC în curent alternativ este dată de relaţia:
A [R2+(XL-XC)2]1/2
B [R2+(XC-XL)2]1/2
C [1/R2+(1/XL+1/XC)2]1/2
D [1/R2+(1/XC+1/XL)2]1/2
E 1/[1/R2+(1/XL-1/XC)2]1/2
♥
448. O bobină cu rezistenţa de 6Ω şi inductanţa de (8/314)H este alimentată la o sursă de tensiune
alternativă cu tensiunea efectivă de 10V si frecventa de 50Hz Prin bobină se va stabili un curent cu
intensitatea efectivă de:
A B C D E
I=0,6 A I=0,8 A I=1,2 A I=1 A I=0,7 A
♥
449. O bobină alimentată la o tensiune u=27sin(942t + π/3)V este parcursă de curentul i=0.1sin(942t)A.
Inductanţa şi rezistenţa bobinei sunt:
A B C D E
25,2mH 252mH 252H 252mH 252H
1350Ω 135Ω 135Ω 1350Ω 13,5Ω
♥
450. O bobină reală alimentată la o sursă de c.a. cu valoarea efectivă a tensiunii U1 şi frecvenţa ν1 are
impedanţa Z1=5Ω. Alimentând bobina la o sursă de c.a. cu valoarea efectivă a tensiunii de n=2 ori
mai mare şi frecvenţa de k=3 ori mai mare, ea este parcursă de un curent cu aceeaşi intensitate.
Rezistenţa bobinei şi reactanţa sa la frecvenţa ν1 sunt:
A B C D E
5 5 5 3 5 3 5 2 5 2
Ω Ω Ω Ω Ω
2 2 2 2 2 5 2 5 2 5
5 3 5 5 5 2 5 3 5 2
Ω Ω Ω Ω Ω
2 2 2 2 2 5 2 5 2 3

70
 ♥
451. Într-un circuit RLC serie se cunosc XL=140Ω, XC=80Ω, U=25V şi I=0,2A. Z, R şi tangenta
unghiului de defazaj tgφ sunt:
A B C D E
12,5Ω 125kΩ 125Ω 1250Ω 1,25kΩ
109,65Ω 109,65Ω 109,65Ω 109,65Ω 109,65Ω
0,647 0,647 0,547 0,647 0,547
♥
452. În circuitul din figura alăturată se cunosc X C = 6Ω şi R = 3 2Ω .
K
Intensitatea efectivă a curentului electric prin circuitul principal se C
dublează dacă întrerupătorul K este închis. Valoarea reactanţei inductive U
L R
XL este:

A B C D E
1Ω 2Ω 4Ω 3Ω 6Ω
♥
453. Circuitul electric din figură, format din elemente ideale, este
alimentat la o tensiune alternativă sinusoidală la pulsaţia C R
ω=(100π)rad/s. Se cunosc R=50Ω, L=(1/π)H şi C=(1/5π)mF.
Impedanţa circuitului este: L
A B C D E
50 50 100 100 100
Ω Ω Ω Ω Ω
2 3 2 5 3
♥
454. Diagrama tensiunilor pentru un circuit de curent alternativ este cea din figură. Elementele din care
este alcătuit circuitul şi modul de cuplare sunt:
U3
A 3 rezistori, o bobină şi 2 condensatori în serie
B 3 rezistori, 2 bobine şi 2 condensatori în paralel U1
U2 U4
I
C 2 rezistori, 2 bobine şi 2 condensatori în paralel φ

D 2 rezistori, 2 bobine şi 2 condensatori în serie U5

U
E 2 rezistori, o bobină şi 3 condensatori în serie U6

♥
455. Diagrama tensiunilor pentru un circuit de curent alternativ este cea din figură. Elementele din care
este alcătuit circuitul şi modul de cuplare sunt:
A o bobină reală, un rezistor şi un în paralel
condensator
B o bobină reală, un rezistor şi un în serie U2
condensator U1 U3
C o bobină ideală, un rezistor şi un în paralel U
φ I
condensator
D o bobină ideală, un rezistor şi un în serie
condensator
E două bobine şi un condensator în serie

71
 ♥
456. Diagrama tensiunilor pentru un circuit de curent alternativ este cea din figură. Defazajul între
tensiune şi intensitate, elementele din care este alcătuit circuitul şi modul de cuplare sunt:
A φ=300 2 rezistori, o bobină reală, un condensator în paralel
0
B φ=30 2 rezistori, o bobină reală, un condensator în serie U 3

0
C φ=0 2 rezistori, o bobină reală, un condensator în serie U 2
U 4
U I
φ=00
1
D 2 rezistori, o bobină reală, un condensator în paralel U
E φ=600 2 rezistori, o bobină reală, un condensator în serie
♥
457. Diagrama intensităţilor pentru un circuit de curent alternativ este cea din figură. Efectul rezultant,
elementele din care este alcătuit circuitul şi modul de cuplare sunt:
I
A inductiv 3 rezistori, o bobină şi 2 condensatori în serie 3

B inductiv 3 rezistori, două bobine şi un condensator în paralel I 1

I I
U
2 4

C capacitiv 3 rezistori, o bobină şi 2 condensatori în serie φ

D inductiv 3 rezistori, o bobină şi 2 condensatori în paralel I 5

I
E capacitiv 3 rezistori, o bobină şi 2 condensatori în paralel I 6

♥
458. Diagrama intensităţilor pentru un circuit de curent alternativ este cea din figură. Efectul rezultant,
elementele din care este alcătuit circuitul şi modul de cuplare sunt:
A rezistiv un rezistor, o bobină reală şi un condensator în paralel I 3

B inductiv un rezistor, o bobină ideală şi un condensator în paralel I

φ
C capacitiv un rezistor, o bobină ideală şi un condensator în serie U

D inductiv un rezistor, o bobină reală şi un condensator în paralel I

I
1
2

E capacitiv un rezistor, o bobină reală şi un condensator în paralel

♥
459. Diagrama intensităţilor pentru un circuit de curent alternativ este cea din figură. Efectul rezultant,
elementele din care este alcătuit circuitul şi modul de cuplare sunt:

A capacitiv 2 rezistori, o bobină reală, o bobina ideală, 2 în paralel

condensatori
B inductiv 2 rezistori, o bobină reală, o bobina ideală, 2 în paralel
condensatori I 2
C rezistiv 2 rezistori, o bobină reală, o bobina ideală, 2 în paralel I 1
I I I
3
U
5 6

condensatori I

D rezistiv 2 rezistori, o bobină reală, o bobina ideală, 2 în serie I 4

condensatori
E capacitiv 2 rezistori, o bobină reală, o bobina ideală, 2 în serie
condensatori
♦
460. Care dintre afirmaţiile de mai jos este falsă?
A Reactanţa inductivă a unei bobine creşte prin creşterea frecvenţei curentului ce o străbate
B Reactanţa capacitivă a unui condensator scade prin scăderea frecvenţei curentului.
C Inductanţa echivalentă a două inductanţe legate în serie este suma inductanţelor
D Reactanţa echivalentă a doi condensatori legaţi în serie este egală cu suma reactanţelor
Dacă se introduce un miez de fier intr-o bobină conectată la o sursă de tensiune efectivă U,
E
intensitatea curentului scade

72
 ♦
461. Care dintre afirmaţiile de mai jos este falsă?
A Legea lui Ohm pentru un condensator în curent alternativ are forma I = UωC
Dacă intensitatea curentului ce străbate o inductanţă este de forma i = I 2 sin ωt , tensiunea ce
B ⎛ π⎞
se stabileşte pe inductanţă se poate scrie u = ωLI 2 sin ⎜ ωt + ⎟
⎝ 2⎠
C Un condensator conectat la o sursă de curent alternativ defazează tensiunea în urma intensităţii
Dacă o bobină, caracterizată de mărimile R şi L, este legată în serie cu un condensator, defazajul
D dintre intensitate şi tensiunea la bornele bobinei este mai mic decât defazajul dintre intensitate şi
tensiunea totală
Un circuit de curent alternativ a cărui rezistenţă activă este nulă are factorul de putere nul
E
♦ 3
462. O bobină cu inductanţa L = H şi rezistenţa R = 4Ω. Intensitatea curentului din bobină este
100π
⎛ π⎞
i = 2 2 sin ⎜100πt + ⎟ A . Căderea de tensiune inductivă, UL, are valoarea:
⎝ 5⎠
A B C D E
8V 6V 10V 3V 8 2V
♦ 3
463. Printr-o bobină cu inductanţa L = H şi rezistenţa R = 4Ω trece un curent alternativ de forma:
314
⎛ π⎞
i = 2 2 sin ⎜ 2π ⋅ 50t + ⎟ . Valoarea efectivă a tensiunii la bornele circuitului este:
⎝ 5⎠
A B C D E
U = 18V U = 8V U = 6V U = 10 2 V U = 10V
♦
464. Unui circuit RLC serie, cu R rezistenţa ohmică a circuitului, i se aplică o tensiune alternativă cu
frecvenţa mult mai mică decât cea de rezonanţă. Cum este defazat curentul faţă de tensiune?
A XL = XC, curentul nu este defazat faţă de tensiune
B curentul este defazat înaintea tensiunii (caracter capacitiv XC>>XL)
C curentul este defazat în urma tensiunii (caracter inductiv Xl>>XC)
D valoarea frecvenţei nu influenţează valoarea defazajului
E nu putem face nici o evaluare a defazajului deoarece nu cunoaştem rezistenţa proprie a bobinei
♦
465. Un circuit serie RLC, de curent alternativ, are impedanţa caracteristică 5 Ω, iar capacitatea de
10μF. Frecvenţa de rezonanţă are valoarea:
1
A ν= = 2 ⋅ 10 4 Hz
2π LC
1 rad
B ω= = 2 ⋅ 10 4
CZ 0 s
1 10 4
C ν= = Hz
2πCZ 0 π
D T = 2π LC = 2 ⋅ 10 −4 s
E ν = 50 Hz

73
 ♦
466. Se consideră un circuit serie RLC, de curent alternativ, în care elementele componente au valorile:
rezistorul R = 100Ω, bobina reală RL = 50Ω, L = 0,5H şi condensatorul C = 100μF. Dacă ω =
100rad/s reactanţele şi impedanţa circuitului sunt:
A X L = ωL = 50Ω X C = ωC = 10 −2 Ω Z = 50 10Ω
1 1
B XL = = 20mΩ XC = = 100Ω Z = 158Ω
ωL ωC
1
C X L = ωL = 50Ω XC = = 100Ω Z = 50 5Ω
ωC
D X L = 50Ω X C = 100Ω Z = 50 10Ω
1
E X L = R L2 + (ωL) 2 = 50 2Ω XC = = 100Ω Z = ( R + RL ) 2 + ( X L − X C ) 2
ωC
♦ 3
467. O bobină cu inductanţa L = H şi rezistenţa R = 4Ω. Intensitatea curentului din bobină este
100π
⎛ π⎞
i = 2 2 sin ⎜100πt + ⎟ A . Impedanţa circuitului este:
⎝ 5⎠
A B C D E
XL = 3Ω L = 3H Z = 5Ω XC = 4Ω 0

74
3. 4. ENERGIA ŞI PUTEREA ÎN CURENT ALTERNATIV

♥
468. Puterea aparentă reprezintă energia furnizată circuitului,în fiecare secundă,de generatorul de
tensiune ………., se exprimă prin relaţia…….. şi are ca unitate de măsură un ………..
A B C D E
continuă alternativă continuă alternativă alternativă
Pa=UI Pa=UI cos φ Pa=UI Pa=UI Pa=UI sin φ
watt volt-amper volt-amper volt-amper VAR
♥
469. Puterea activă reprezintă puterea disipată prin efect …….,are relaţia ……… φ şi are ca unitate de
măsură un ……….
A B C D E
magnetic termic termic magnetic termic
P=UI cos φ P=UI cos φ P=UI sin φ P=UI sin φ P=UI cos φ
watt VAR volt-amper watt watt
♥
470. Puterea reactivă reprezintă puterea concentrată în câmpul magnetic al bobinei şi în câmpul electric
dintre armăturile condensatorului,are relaţia P=UI sin φ şi are ca unitate de măsură un volt - amper -
reactiv.
A B C D E
magnetic magnetic electric magnetic magnetic
electric electric magnetic electric electric
P=UI cos φ P=UI sin φ P=UI sin φ P=UI sin φ P=UI
watt VAR VAR watt VA
♥
471. În curent alternativ puterea aparentă Pa, puterea activă P şi puterea reactivă verifică relaţiile:
A B C D E
Pa2=P2-Pr2 Pa2=P2+Pr2 Pa2=P2+Pr2 P2=Pa2+Pr2 Pa2=P2+Pr2
Pa=UI sin φ Pa=UI Pa=UI cos φ Pa=UI sin φ Pa=UI sin φ
P=UI cos φ P=UI cos φ P=UI sin φ P=UI cos φ P=UI cos φ
Pr=UI Pr=UI sin φ Pr=UI Pr=UI Pr=UI
♥
472. Factorul de putere poate fi exprimat prin relaţia cos φ =P/Pa şi arată ce fracţiune din puterea
furnizată de generator circuitului reprezintă puterea pe care o poate utiliza un consumator,cu alte
cuvinte puterea activă.
A B C D E
cos φ =P/Pa sin φ =P/Pa cos φ =P/Pa cos φ =Pr/Pa cos φ =P/Pr
reactivă activă activă reactivă activă
♥
473. O instalaţie de curent alternativ funcţionează sub tensiunea U=220V şi absoarbe un curent I=11A
sub un factor de putere cosφ=0,8 inductiv. Rezistenţa instalaţiei este:
A B C D E
20 Ω 40 Ω 10 Ω 50 Ω 16 Ω
♥
474. Pentru un circuit RLC paralel se cunosc rapoartele P/Pr=3/4 si XC=2XL. Raportul R/XL are
valoarea;
A B C D E
8/3 4/3 3/4 3/8 3/2
♥
475. Puterea activă are expresia:
A B C D E
IUsinα IU IUtgα RI2 Pasinα
♥
476. Puterea activă se exprimă în:
A B C D E
Ws W MJ/s VA VAR

75
 ♥
477. Un circuit paralel format din rezistenţa R=30Ω, un condensator de capacitate C=(1/1500π)F şi o
bobină având inductanţa L=(3/10π)H funcţionează la frecvenţa de 50Hz. Factorul de putere al
circuitului este:
A B C D E
2 2 2 3
3
2 3 2 2
♥
478. Un circuit este parcurs de un curent electric alternativ cu intensitatea efectivă descrisă de ecuaţia
i=7,8sin(ωt + π/2). Intensitatea curentului electric continuu care ar dezvolta în circuit aceeaşi
cantitate de căldură ca şi curentul alternativ în timp de o perioadă este:
A B C D E
275mA 55mA 2,75A 5,5A 0,55A
♥
479. Un circuit RLC serie în care R=300Ω, L=(5/π)H şi C=(1/40π)mF este alimentat cu o tensiune
alternativă cu valoarea efectivă U=127V şi frecvenţa ν=50Hz. Factorul de putere şi puterea activă
disipată în circuit sunt:
A B C D E
2 5 3 3 2
Ω Ω Ω Ω Ω
10 3 10 5 10
483,8W 43,83W 48,38W 48,38W 38,43W
♥
480. Puterea aparentă într-un circuit RLC serie este S=1kVA. Căderile de tensiune pe elementele
constituente sunt sunt: UR=80V, UL=180V, UC=240V. Puterea activă a disipată în circuit este:
A B C D E
1,4kW 0,8kW 1kW 1,2kW 0,9kW
♥
481. Puterea activă din circuitul (b) este de 5 ori mai mică decât puterea consumată în circuitul
(a).Frecvenţa curentului alternativ din circuitul (b) are valoarea:
R=44Ω R=44Ω

L=11mH L=11mH

U0 U=U0

A a) B C b) D E
(4/π)Hz (40/π)kHz (1/π)kHz (40/π)Hz (4/π)kHz

♥
482. Circuitul din figură are efect capacitiv. Valorile 80Ω 50H
25m F
numerice ale puterilor activă şi reactivă sunt egale.
Frecvenţa curentului alternativ are valoarea:
u

A B C D E
(1/5π)Hz (2/5π)Hz (3/5π)Hz (1/5π)kHz (2/5π)kHz
C

♥
483. Pentru circuitul din figură se cunoaşte că reactanţa capacitivă este dublul R
reactanţei inductive şi că valoarea numerică a puterii active reprezintă 75%
L
din valoarea puterii reactive. Raportul între rezistenţa rezistorului şi
reactanţa bobinei are valoarea:
A B C D E
8/11 3/8 3/5 8/3 5/3
♥
484. O sursă de c.a. cu tensiunea efectivă U=36V şi cu frecvenţa ν=250Hz alimentează gruparea serie
formată dintr-un rezistor şi un condensator. Intensitatea efectivă a curentului din circuit este I=0,8A
şi puterea efectivă are valoarea Pr=18,5VAR. Rezistenţa rezistorului şi capacitatea condensatorului
au valorile:
A B C D E
35,5Ω 34,5Ω 34,5Ω 34,5kΩ 34,5Ω
22μF 20μF 22μF 22μF 220μF

76
 ♥
485. Într o bobină cu rezistenţa R şi inductanţa L puterea aparentă este S şi puterea activă este P.
Frecvenţa curentului alternativ se exprimă prin relaţia:
A B C D E
R P2 − S 2 R P2 − S 2 R P2 − S 2 RLP R S 2 − P2
2 2
2π LP 2π SP 2π LS 2π S − P 2π LP
♥
486. Într un circuit serie de curent alternativ cu un rezistor d rezistenţă R şi un condensator de capacitate
C puterea aparentă este S şi puterea activă este P. Frecvenţa curentului alternativ se exprimă prin
relaţia:
A B C D E
P P P PRC P
2π RC 2π RC S − P2 2
2π RC P − S 2 2
2π S − P 2 2
RC S 2 − P 2
♦
487. Care din afirmaţii este adevărată:
A Într-un circuit serie R, L, C puterea activă este maximă la rezonanţă
B Puterea activă are unitatea de măsură (SI) Watt (W)
C Dacă o bobină are XL = R, puterea activă este jumătate din puterea aparentă
D Puterea aparentă are unitatea de măsură volt-amperul (VA)
E Puterea reactivă este nulă într-un circuit RLC la rezonanţă
♦
488. O sursă ideală de tensiune are t.e.m. e = 220 2 sin ωt (V) şi debitează un curent
⎛ π⎞
i = 5 2 sin ⎜ ωt − ⎟ (A). Puterea activă (P) şi reactivă(Q) au valorile:
⎝ 3⎠
A P = 550W, Q = 952,6VAR
B P = 600W, Q = 812VAR
C P = 650W, Q = 219VAR
D P = 218W, Q = 300VAR
E P = 394W, Q = 517VAR
♦
489. Un circuit capacitiv serie R, L, C are la borne o tensiune u = U 2 sin ωt (V). Cunoscând U şi R
valoarea extremă posibilă a puterii reactive este:
A B C D E
U2 U2 U2 U2 U2
Qm = Qm = − Qm = Qm = Qm = −
2R 2R R 4R R
♦
490. Printr-o bobină alimentată cu o tensiune efectivă U = 60V şi ν = 50Hz trece un curent efectiv I =
2A. Legând în serie cu bobina un condensator C = 1 (F ) , curentul din circuit îşi păstrează
4800π
valoarea efectivă I = 2A. Puterile activă şi reactivă ale circuitului cu condensator au valorile:
A P = 72W, Q = 96VAR
B P = 72W, Q = -96VAR
C P = 72W, Q = 0
D P = 72W, Q = 72VAR
E P = 0, Q = -96VAR
♦
491. O bobină având tensiunea la borne U = 220V are o putere activă P = 10W şi o putere reactivă Q =
8var. Legăm în serie cu bobina un rezistor, iar gruparea este alimentată la tensiunea U = 220V.
Valoarea rezistenţei rezistorului pentru care puterea activă a cestuia este maximă este:
A B C D E
R = 378Ω R = 4100Ω R= 3952Ω R = 1890Ω R = 2050Ω

77
 ♦
492. Se consideră un circuit serie RLC, în curent alternativ în care elementele componente au valorile:
rezistorul R = 100Ω, bobina reală RL = 50Ω, L = 0,5H şi condensatorul C = 100μF. Dacă ω =
100rad/s factorul de putere şi defazajul între curent şi tensiune sunt:
R XL − XC 5
A cos ϕ = = 0,5 tgϕ = =
Z Z 5
XL 10 XL − XC
B sin ϕ = = tgϕ = =1
Z 10 RL
C cos ϕ = 0,5 sin ϕ = 0,75
R + RL XL − XC 1
D cos ϕ = = 0,95 tgϕ = =−
Z R + RL 3
X R
E tgϕ1 = L = 1 tgϕ 2 = =1
RL XC
♦
493. Se consideră un circuit serie RLC, în curent alternativ în care elementele componente au valorile:
rezistorul R = 100Ω, bobina reală RL = 50Ω, L = 0,5H şi condensatorul C = 100μF. Dacă ω =
100rad/s frecvenţa de rezonanţă şi factorul de putere în acest caz sunt:
A ω 0 = 100 2rad ⋅ s −1 sin ϕ 0 = 1
rad
B ω 0 = 50 2 cos ϕ 0 = 1
s
50 −1
C ν0 = s tgϕ 0 = 0
2π
2π 3
D T0 = s sin ϕ 0 =
50 2
50 2
E ν0 = Hz cos ϕ 0 = 1
π
♦
494. Triunghiul puterilor pentru un circuit de c.a. este cel din figură. Factorul de putere are valoarea:

A B C D E
0,5 0,6 0,8 0,25 0,75
50VA
30VAR

40W
♦
495. Factorul de putere al unui circuit de c.a. este 0,8. Triunghiul
puterilor este cel din figură. Puterea reactivă are valoarea: 100VA
Pr
A B C
D E
20VAR 30VAR 40VAR
80VAR 60VAR
♦ 3 P
496. O bobină cu inductanţa L = H şi rezistenţa R = 4Ω.
100π
ntensitatea curentului din bobină este i = 2 2 sin ⎛⎜100πt + π ⎞⎟ A . Factorul de putere are valoarea:
⎝ 5⎠
A B C D E
0,8 0,6 3/4 1 0

78
 3. 5. TRANSFORMATORUL

♥
497. Transformatorul este constituit din două bobine ,izolate electric una de alta,înfăşurate amândouă
pe acelaşi miez feromagnetic şi alimentat în curent alternativ.
A B C D E
bobine bobine bobine rezistoare condensatoare
electric magnetic electric electric electric
alternativ alternativ continuu continuu alternativ
♥
498. Transportul eficient al energiei electrice …………….. necesită utilizarea tensiunilor ……... În
acest caz se pot folosi curenţi de intensitate ……… pentru micşorarea pierderilor prin efect …….
pe linia de transport.
A la sursă înalte mare magnetic
B la distanţă înalte mică Joule
C la reţea mici mare chimic
D la distanţă mici foarte mare Joule
E la sursă înalte mică magnetic
499. ♥Transformatorul este un aparat electric folosit pentru …………….. şi ……………. curentului
alternativ în cazul transportului eficient al energiei electrice la distanţă şi pentru micşorarea tensiunii
şi creşterea intensităţii curentului alternativ în cazul funcţionării aparatelor electrocasnice.
micşorarea micşorarea micşorarea creşterea
A
tensiunii intensităţii tensiunii intensităţii
creşterea creşterea micşorarea creşterea
B
tensiunii intensităţii tensiunii intensităţii
creşterea micşorarea creşterea creşterea
C
tensiunii intensităţii tensiunii intensităţii
creşterea micşorarea micşorarea micşorarea
D
tensiunii intensităţii tensiunii intensităţii
micşorarea micşorarea creşterea creşterea
E
tensiunii intensităţii tensiunii intensităţii
♥
500. La funcţionarea în gol al transformatorului,circuitul ………. este ………. şi tensiunile sunt
……… proporţionale cu numerele de spire ale înfăşurărilor respective.
A B C D E
secundar secundar primar primar secundar
deschis închis deschis închis deschis
direct direct direct direct invers
♥
501. Raportul de transformare k este definit de raportul numerelor de spire ale primarului şi respectiv
ale secundarului conform relaţiei………….. Raportul de transformare este egal cu raportul
tensiunilor…………. sau cu raportul invers al intensităţilor curenţilor………….
A B C D E
k=NP/NS k=NS/NP k=NP/NS k=NP/NS k=NP/NS
k=UP/US k=UP/US k=US/UP k=UP/US k=US/UP
k=IS/IP k=IS/IP k=IS/IP k=IP/IS k=IP/IS

79
 ♥
502. Transformatorul este ……… de tensiune, altfel spus, ……..de intensitate,dacă k este …….
A B C D E
ridicătoare ridicătoare ridicătoare coborâtoare ridicătoare
ridicătoare coborâtoare ridicătoare coborâtoare coborâtoare
supraunitar supraunitar subunitar subunitar subunitar
♥
503. Transformatorul este ……… de tensiune, altfel spus, ……...de intensitate,dacă k este …….
A B C D E
ridicătoare ridicătoare coborâtoare coborâtoare ridicătoare
ridicătoare coborâtoare ridicătoare coborâtoare coborâtoare
supraunitar supraunitar supraunitar subunitar subunitar

♥
504. Transformatorul este ………. de tensiune,dacă k este ………….
A B C D E
ridicător de coborâtor de coborâtor de ridicător de
separator
tensiune intensitate tensiune intensitate
supraunitar supraunitar subunitar egal cu egal cu
unitatea unitatea
♥
505. Randamentul transformatorului este egal cu raportul între puterea ………. de transformator şi
puterea ……….. de acesta conform cu relaţia…………….:
A B C D E
furnizată furnizată primită primită furnizată
primită primită furnizată consumată consumată
η=PS/PP η=PP/PS η=PS/PP η=PS/PP η=PP/PS
♥
506. Un transformator cu randamentul η=90% este conectat la o reţea cu tensiunea U=220V. La
bornele secundarului se leagă un consumator în care se dezvoltă o putere P=1980W. Primarul
transformatorului este parcurs de un curent cu intensitatea I=12,5A. Factorul de putere al circuitului
primarului transformatorului este:
A B C D E
0,8 0,7 0,6 0,5 0,4
♥
507. Un transformator care coboară tensiunea are raportul de transformare n=24. Înfăşurarea primară,
care are rezistenţa R=15Ω si reactanţa inductivă XL=20Ω este parcursă de un curent cu intensitatea
I1=4,8A. Tensiunea la bornele secundarului este:
A B C D E
4,6V 4,4V 6,4V 5,4V 6,5V
♥
508. Un transformator coboară tensiunea de la U1=220V la U2=11V. Rezistenţa minimă a unui rezistor
montat la bornele secundarului astfel încât curentul prin circuitul primar să nu depăşească valoarea
I1=0,1A este:
A B C D E
5,6Ω 6,5Ω 5,5Ω 7,5Ω 6,7Ω
♥
509. Un transformator primeşte in circuitul primar un curent cu intensitatea I=10A, sub o t.e.m.
E=550V. Acest transformator coboară tensiunea micşorând-o de 5 ori şi are randamentul 96% .
Intensitatea curentului in secundarul transformatorului este :
A B C D E
4,8A 24A 48A 2,4A 12A
♥
510. Un transformator coborâtor de tensiune are raportul de transformare k=25. Intensitatea curentului
în circuitul secundar este Is=200A şi secţiunea transversală a conductorului din înfăşurarea primară
este S=2mm2. Densitatea curentului prin înfăşurarea primară are valoarea:
A B C D E
2 2 2 2
4A/mm 4A/m 4mA/mm 4A/cm 4mA/cm2

80
 ♥
511. Circuitul primar al unui transformator ideal este parcurs de un curent cu intensitatea efectivă I=2A
când este conectat la o sursă de c.a. cu tensiunea efectivă U=500V. La capetele înfăşurării secundare
este montat un consumator rezistiv care funcţionează la tensiunea U*=150V. Rezistenţa electrică a
consumatorului are valoarea:
A B C D E
225Ω 2,25kΩ 2,25Ω 22,5kΩ 22,5Ω
♦
512. Miezul transformatoarelor se face din tole (tablă) izolate între ele şi nu din fier / oţel masiv
deoarece:
A tabla este mai ieftină decât fierul / oţelul
B curentul produs de transformator este mai mare
C tensiunea produsă prin fenomenul de inducţie este mai mare
D căldura produsă prin efect Joule este mai mică
E rezistenţa electrică a miezului din tole este mai mică decât cea a miezului masiv
♦
513. În care porţiune a circuitului de mai jos, trebuie folosită o rezistenţă suplimentară: în A sau în B,
pentru ca becurile să lumineze la fel: (becurile sunt identice)
A transformatorul fiind ridicător de tensiune, se leagă în serie cu
B1, în A
B transformatorul fiind coborâtor de tensiune, se leagă în serie
cu B2, în B
C fiind alimentate cu aceeaşi tensiune de la reţea, becurile
luminează identic
D în paralel cu B1 în circuitul A
E în circuitul B, în serie cu B2 deoarece în A intervine rezistenţa
proprie a secundarului
♦
514. În care porţiune a circuitului de mai jos, trebuie folosită o
rezistenţă suplimentară: în A sau în B, pentru ca becurile să
lumineze la fel: (becurile sunt identice)
A transformatorul fiind ridicător de tensiune, se leagă în serie cu B1
A
B1, în A
B transformatorul fiind coborâtor de tensiune, se leagă în serie cu
B2, în B B2
C fiind alimentate cu aceeaşi tensiune de la reţea, becurile
B
luminează identic
D în paralel cu B1 în circuitul A
E în circuitul B, în paralel cu B2 deoarece în A intervine rezistenţa
proprie a secundarului
♦
515. Prin conectarea bornelor primarului unui transformator la o tensiune alternativă, la bornele
secundarului apare o tensiune U2’ = 30V. Dacă, la aceeaşi tensiune se leagă secundarul, atunci la
bornele primarului se va obţine tensiunea U1’ = 120V. Raportul de transformare k = NP/NS, este:
A B C D E
k=4 k = 1/4 k = 1/2 k=1 k=2

81
 Grila de răspunsuri
1-1 NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ

Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns
item item item item item
1 A 12 A 23 D 34 B 45 C
2 D 13 E 24 E 35 E 46 E
3 E 14 B 25 B 36 C 47 D
4 B 15 E 26 B 37 A 48 C
5 B 16 A 27 C 38 B 49 A
6 B 17 B 28 E 39 D 50 D
7 A,C 18 B 29 B 40 B 51 E
8 C 19 C 30 C 41 A 52 E
9 D 20 A 31 D 42 B 53 A,C,E
10 C 21 D 32 A 43 A 54 C
11 A 22 C 33 D 44 D,E 55

1.2 CALORIMETRIE

Nr.item 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65

Răspuns D B B,E B,E A A B C B C E

1.3 PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII şi

1.4 APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE
GAZULUI IDEAL

Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns

item item item item
66 D 78 E 90 A 102 C
67 C 79 E 91 B 103 B
68 E 80 E 92 C,E 104 A,C,D
69 A 81 B 93 E 105 A,C,D
70 E 82 A 94 A 106 B,C,E
71 E 83 B 95 B 107 D
72 C 84 A 96 E 108 C,D
73 D 85 A 97 A 109 B,D
74 E 86 C 98 D 110 D,E
75 C 87 D 99 C 111 A
76 E 88 B 100 D 112 D
77 E 89 D 101 B,C 113 E

82
 Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns
item item item item item
114 B 126 E 138 B 150 C 162 E
115 C 127 C 139 B 151 A 163 D
116 C 128 C 140 B 152 C 164 B
117 B,E 129 D 141 E 153 D 165 E
118 D 130 C 142 C 154 D 166 C
119 C 131 D 143 A 155 C 167 E
120 A 132 D 144 C 156 C 168 B
121 B,E 133 C 145 B 157 E 169 B
122 A 134 C 146 B 158 D 170 C
123 E 135 B 147 C 159 A 171 D
124 D 136 E 148 B 160 B
125 A 137 B 149 B 161 C

1.5 TRANSFORMĂRI DE STARE DE AGREGARE

Nr. Răspuns Nr. Răspuns

item item

172 B 184 C
173 B 185 B
174 D,E 186 E
175 C,E 187 E
176 C,E 188 B
177 C,E 189 E
178 D 190 E
179 C 191 D
180 E 192 D,E
181 E 193 B
182 C,D,E
183 B

83
1.6 PRINCIPIUL AL II LEA AL TERMODINAMICII
1.7 MOTOARE TERMICE

Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns

item item item item
194 D 205 E 218 A 232
195 A,E 206 E 219 D
196 D 207 A 220 A,E
197 C 208 D 222 A
198 C,E 209 C 223 D
199 C,D 210 B 224 D,E
200 C,E 211 C 225
201 E 212 C 226
202 D,E 213 A 227
203 D 214 D 228
204 A,E 215 A,C,E 229
216 A,D,E 230
217 A 231

2. 1. CURENTUL ELECTRIC
2. 2. LEGILE LUI OHM
2. 3. LEGILE LUI KIRCHHOFF

Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns
item item item item item
241 D 251 C 261 B 271 A
242 E 252 A 262 D 272 C
233 D 243 B 253 A 263 C 273 B
234 A 244 B 254 A 264 C 274 B
235 C 245 A 255 B 265 C 275 A
236 B 246 C 256 A 266 A
237 E 247 D 257 A 267 C
238 A 248 A 258 B 268 B
239 D 249 A 259 A 269 A
240 A 250 B 260 C 270 E

84
2. 4. GRUPAREA REZISTOARELOR ŞI A GENERATOARELOR
2. 5. APARATE DE MĂSURAT

Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns

item item item item
281 A 291 B 301 D
282 D 292 D 302 A
283 B 293 E 303 B
284 C 294 A 304 A
285 A 295 A
276 A 286 A 296 C
277 A 287 E 297 D
278 A 288 D 298 E
279 E 289 C 299 D
280 A 290 A 300 C

2. 6. ENERGIA ŞI PUTEREA CURENTULUI ELECTRIC

2. 7. EFECTUL CHIMIC AL CURENTULUI ELECTRIC
2. 8. EFECTUL MAGNETIC AL CURENTULUI ELECTRIC
2. 9. CONDENSATORUL

Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns
item item item item item
305 A 316 A 327 C 338 B 349 A
306 E 317 C 328 A 339 B 350 B
307 A 318 A 329 C 340 E 351 A
308 A 319 B 330 B 341 D 352 C
309 A 320 A 331 E 342 A 353 A
310 A 321 B 332 C 343 D 354 C
311 E 322 B 333 D 344 A 355 E
312 A 323 C 334 C 345 C 356 B
313 D 324 E 335 A 346 E 357 A
314 A 325 D 336 C 347 A 358 D
315 D 326 A 337 A 348 C 359 A

2. 10. DEVIAŢIA SARCINILOR ELECTRICE ÎN CÂMP ELECTRIC ŞI MAGNETIC

Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns

item item item item
360 C 363 D 366 C 369 A
361 B 364 E 367 A 370 B
362 A 365 A 368 C 371 A

85
3. 1. INDUCŢIA ELECTROMAGNETICĂ
3. 2. CURENTUL ALTERNATIV

Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns
item item item item item item
381 E 391 B 401 B 411 D 421 E
372 C 382 A 392 D 402 D 412 A 422 D
373 C 383 E 393 D 403 E 413 C 423 C
374 B 384 B 394 B 404 A 414 C 424 B
375 D 385 A 395 A 405 C 415 B
376 C 386 C 396 E 406 A 416 D
377 E 387 B 397 C 407 B 417 D
378 D 388 A 398 D 408 D 418 B
379 A 389 A 399 C 409 D 419 D
380 C 390 E 400 C 410 D 420 D

3. 3. ELEMENTE DE CIRCUIT

Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns
item item item item item
425 B 435 E 445 B 455 B 465 C
426 D 436 B 446 E 456 C 466 D
427 D 437 C 447 E 457 B 467 C
438 A 438 A 448 D 458 E
429 D 439 E 449 B 459 C
430 A 440 E 450 A 460 B
431 A 441 C 451 C 461 D
432 B 442 C 452 B 462 B
433 D 443 D 453 E 463 E
434 C 444 B 454 A 464 B

3. 4. ENERGIA ŞI PUTEREA ÎN CURENT ALTERNATIV

3. 5. TRANSFORMATORUL

Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns
item item item item item
468 D 478 D 488 A 498 B 508 C
469 E 479 C 489 B 499 D 509 C
470 B 480 B 490 B 500 A 510 A
471 E 481 D 491 A 501 A 511 E
472 C 482 A 492 D 502 E 512 D
473 E 483 D 493 E 503 C 513 A
474 C 484 C 494 C 504 D 514 B
475 D 485 E 495 E 505 A 515 E
476 B 486 B 496 A 506 A
477 D 487 C 497 A 507 B

86