Personificarea
 Descoperă personificarea în fragmentele propuse:
Desfrunzit şi prea bătrân
Tremură de frig gorunul.
Au căzut şi-ntâii fulgi
Şi l-am prins din zbor pe unul.
Pomii, goi, se întristează,
La verdeaţa lor visează.
Toamna ţese colo jos
Din frunze covor frumos.
 Realizează contexte potrivite astfel încât cuvintele date să intre în alcătuirea unei personificări.
………………………………
………………………………
……………………………….
………………………………
………………………………
…………………………….
 Identifică personificările din textule date:
A trecut întâi o boare
Pe deasupra viilor
Şi-a furat de prin ponoare
Puful păpădiilor.
Cu acorduri lungi de liră
I-au răspuns fâneţele,
Toate florile şoptiră
Întorcându-şi feţele.
Un salcam privi spre munte
Mandru ca o flamura.
Solzii frunzelor marunte
S-au zburlit pe-o ramura.
( Geoge Topîrceanu, Rapsodii de toamnă)
Zările de farmec pline,
Doar izvoarele suspină, Strălucesc în luminiş.
Pe când codrul negru tace; Zboara mierlele-n tufiş
Dorm şi florile-n grădină- Şi din codri noaptea vine
Dormi în pace ! Pe furiş.
Frunzuliţele aleargă,
Zburdă vesele prin vie,
Şi niciuna dintre ele
Nu-nţelege şi nu ştie,
………………………………
………………………………
………………………………
.
………………………………
………………………………
………………………………
…
CURAJUL
„De cum s-a ivit lumina,
Copacul a pornit la treabă
Ordin de la rădăcină,
Seva să o ia de grabă.
Prin tuplină hrana crudă
Trece în bucătărie
La frunză ca s-o gătească
Aşa cum prea bine ştie
Ca o bună gospodină,
Masa o pregăteşte
Şi la masă de îndată
Tot copacul îl pofteşte”
(Iuliana Vomir, Frunza gospodină)